Transcript of Tratat de Drept Penal. Partea General-u00E2. Vol. I - Florin Streteanu - 2008
8/16/2019 Tratat de Drept Penal. Partea General-u00E2. Vol. I -
Florin Streteanu - 2008
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
1/706
Lucrarea constituie primul volum dinTratatul de drept penal, partea
generalii i propune o abordare nou. în consonan cu orientrile
actuale ale doctrinei i jurispmdenei din principalele sisteme
juridice europene, a instituiilor prii generalea dreptului penal.
Poziiile tradiionale ale doctrinei i legislaiei penale române
privind principiile fundamentale ale dreptului penal, legea penal i
limitele aplicrii sale, teoria general a infraciunii suni
reexaminate, în acesi prim volum, prin prisma dreptului comparat,
fiind
propuse noi interpretri dar i noi soluii legislative, menite a
facilita compatibilizarea dreptului penal român cu celelalte
legislaii europene, in contextul procesului de armonizare
legislativ la nivel comunitar. în acelai timp. lucrarea propune o
analiz aprofundat a implicaiilordreptului comunitar asupra
dreptului penal intern, ca urmare a aderrii României la Uniunea
fiuropeanâ. Lucrarea se adreseaz în egal msura teoreticienilor t
practicienilor ale cror preocupri
profesional-tiimitice ating domeniul dreptului penal, dar i
studenilor care doresc s aprofundeze cunotinele dobândite în urma
parcurgerii programei universitare a disciplinei Drept penai pa
rtea genera l.
T r a
t p e n a
l .
g e n e r a l .
V o i .
I
8/16/2019 Tratat de Drept Penal. Partea General-u00E2. Vol. I -
Florin Streteanu - 2008
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
2/706
Volumul I
C.H. Beck
8/16/2019 Tratat de Drept Penal. Partea General-u00E2. Vol. I -
Florin Streteanu - 2008
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
3/706
Editura C.H. Beck este acreditat CNCSIS - Consiliul Naional al
Cercetrii tiinifice din învmântul Superior
Tratat de drept penal. Partea general. Volumul 1 Florin
Streteanu
Copyright © 2008 - Editura C.H. Beck
Toate drepturile rezervate Editurii C.H. Beck. Nicio parte din
aceast lucrare nu poate fi copiat fr acordul scris al Editurii C.H.
Beck Drepturile de distribuie în strintate aparin în exclusivitate
editurii.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României
STRETEANU, FLORIN Tratat de drept penal: Partea general /
Florin
Streteanu. - Bucureti: Editura C.H. Beck, 2008- 2 vol. ISBN
978-973-115-163-2 Vol. 1. - 2008. - Bibliogr. - Index. - ISBN
978-973-115-232-5
343(498)(075.8) ______________________________
Editura C.H. Beck Str. Serg. Nuu Ion nr. 2, sector 5, Bucureti
Tel.: (021) 410.08.47; (021) 410.08.09;
(021) 410.08.73; (021) 410.08.46 Fax: (021) 410.08.48
E-mail:comenzi@beck.ro
Redactor: Forma erban Tehnoredactor: Ctlin Mantu
Realizat la Imprimeria Arta Grafic S.A., Bucureti
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
4/706
1. Rezonana social a dreptului penal, p. 1; 2. Definiie, p. 2 §2.
Funciile dreptului
penal.......................................................................................3
3. Preliminarii, p. 3; 4. Funcia protectoare, p. 5; 5. Funcia edu
cativ, p. 7
§3. Caracterele dreptului
penal................................................................................
10 6. Dreptul penal ca ramur de drept public, p. 10; 7. Dreptul
penal ca ramur autonom de drept, p. 13; 8. Caracterul subsidiar al
dreptului penal, p. 16; 9. Caracterul selectiv al dreptului penal,
P- 17
§4. Structura dreptului
penal....................................................................................18
10. Drept penal general i drept penal special, p. 18; 11.
Drept
penal intern i drept penal extern, p. 21; 12. Alte clasificri, p.
24 §5. Raporturile dreptului penal cu alte ramuri de
drept..........................................24
13. Aspecte generale, p. 24; 14. Raporturile dreptului penal
cu
dreptul constituional, p. 25; 15. Raporturile dreptului penal
cudreptul contravenional, p. 28; 16. Raporturile dreptului penal cu
dreptul procesual penal, p. 31
§6. Relaia între dreptul penal i
moral..................................................................
33 17. Nucleul dreptului penal - domeniu comun, p. 33; 18. Domenii
marginale diferite, p. 33
Capitolul II. Principiile fundamentale ale dreptului
penal....................................35 Seciunea I.
Preliminarii..............................................................................................
35
19. Definiie, p. 35; 20. Cadrul principiilor fundamentale, p.
35.Seciunea a Il-a. Principiul legalitii incriminrii i pedepsei
................................ 36 §1. Consideraii
generale..........................................................................................
21. Definiie i fundament, p. 36; 22. Implicaii ale principiului
legalitii, p. 37
§2. Lex scripta
...........................................................................................................3
23. Limitarea sferei izvoarelor dreptului penal, p. 38; 24.
Accesibi litatea legii, p. 38
§3. Lex
certa..............................................................................................................3
25. Previzibilitatea legii, p. 39; 26. Tehnici de formulare a
normelor penale, p. 41; 27. Elementele descriptive în coninutul
incrimi
V
8/16/2019 Tratat de Drept Penal. Partea General-u00E2. Vol. I -
Florin Streteanu - 2008
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
5/706
nrii, p. 43; 28. Elementele normative în coninutul incriminrii, p.
45; 29. Elemente aparinând vocabularului tehnic în coninutul
incriminrii, p. 29
§4. Lex stricta
............................................................................................................47
30. Consecine în aplicarea legii penale, p. 474.1. Analogia în
dreptul
penal...............................................................................
47 31. Definiie i efecte, p. 47; 32. Inadmisibilitatea analogiei în
defavoarea inculpatului, p. 48; 33. Situaia clauzelor legale de
analogie în defavoarea inculpatului, p. 50; 34. Admisibilitatea
analogiei în favoarea inculpatului, p. 52; 35. Condiii de aplicare
a analogiei în favoarea inculpatului, p. 54; 36. Domenii de inciden
ale analogiei în favoarea inculpatului, p. 56
4.2. Interpretarea legii
penale...............................................................................
58
37. Definiie i clasificri, p. 58; 38. Interpretare
gramatical,istoric, logico-sistematic i teleologic, p. 59; 39.
Interpretare evolutiv, p. 62; 40. Delimitarea interpretrii
evolutive fa de analogie, p. 65
§5. Lexpraev ia
.........................................................................................................
66 41. Neretroactivitatea legii, p. 66; 42. Trimitere, p. 67
§6. Implicaii specifice ale principiului legalitii
pedepsei.................................. 67 43. Implicaii privind
elaborarea normelor penale, p. 67; 44. Impli caii în activitatea de
aplicare a normelor penale, p. 69
Seciunea a IlI-a. Principiul caracterului personal al rspunderii
penale.................69 45. Definiie i fundament, p. 69; 46.
Coninut, p. 71; 47. Compa tibilitatea cu rspunderea penal a
persoanei juridice, p. 74
Seciunea a IV-a. Principiul minimei intervenii (principiul
subsidiaritii)............77 48. Definiie i fundament, p. 77; 49.
Obligaii ce se impun legiui torului,p. 78; 50. Inexistena unui
mandat constituional implicit de legiferare în materie penal, 82;
51. Consecine privind aplicarea normelor penale, p. 85
Seciunea a V-a. Principiul
individualizrii..............................................................87
52. Definiie i fundament, p. 87; 53. Individualizarea legal, p. 89;
54. Controlul de proporionalitate al individualizrii legale, p. 90;
55. Individualizarea judiciar, p. 94; 56. Individualizarea
administrativ, p. 96
Seciunea a Vl-a. Principiul umanismului dreptului
penal........................................97 57. Definiie i
fundament, p. 97; 58. Implicaii practice, p. 97
Capitolul III. Izvoarele dreptului penal. Normele
penale......................................99 Seciunea I.
Izvoarele dreptului
penal........................................................................
99
§ 1. Consideraii
introductive....................................................................................99
59. Definiie i clasificare, p. 99; 60. Noiunea de „lege
penal”,
Tratat de drept penal. Partea general
8/16/2019 Tratat de Drept Penal. Partea General-u00E2. Vol. I -
Florin Streteanu - 2008
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
6/706
§3. Legea organic i actele asimilate
acesteia.....................................................
104
63. Legea organic, p. 104; 64. Actele anterioare Constituiei
din1991, asimilate legii organice, p. 105 §4. Ordonanele de urgen
ale
Guvernului..........................................................
107
65. Legitimitatea constituional a interveniei ordonanelor
Guvernului în materie penal, p. 107; 66. Utilizarea excesiv a
ordonanelor de urgen în materie penal, p. 108
§5. Cutuma ca izvor de drept
penal.......................................................................109
67. Admisibilitatea i limitele interveniei cutumei în materie
penal,
p. 109; 68. Cutuma - cauz care face ca fapta s nu constituie
infraciune, p. 111; 69. Cutuma - instrument de interpretare a legii
penale, p. 113 §6. Decretele
prezideniale.....................................................................................114
70. Decretul de graiere individual - izvor de drept penal, p. 114
§7. Deciziile înaltei Curi de Casaie i Justiie pronunate în
recurs
în interesul legii
...................................................................................................
114 71. Calitatea de izvor de drept penal a deciziei pronunate în
recurs în interesul legii, p. 114; 72. Momentul dobândirii
caracterului obligatoriu al deciziei, p. 116
§8. Izvparele
internaionale....................................................................................11773.
Clasificare, p. 117; 74. Izvoarele internaionale directe, p. 118;
75. Izvoarele internaionale indirecte, p. 119
§9. Normele adoptate la nivelul Uniunii Europene - izvoare de drept
penal ..... 119 76. Aspecte introductive, p. 119; 77. Normele
europene din cadrul Pilonului III ca izvoare de drept penal, p.
122; 78. Competena CJCE în privina deciziilor-cadru, p. 123; 79.
Intervenia actelor adoptate în cadrul Pilonului I în sfera
dreptului penal intern,
p. 126; 80. Efectul de neutralizare, p. 127; 81. Obligaia de
legi
ferare penal decurgând din actele adoptate în cadrul Pilonului I,
p. 132 Seciunea a Il-a. Normele juridice
penale..............................................................
134
§1. Caractere, structur i clasificri ale normelor penale.........
..........................134 82. Caracteristicile normei penale,
p. 134; 83. Structura normei penale, p. 135; 84. Criterii de
clasificare, p. 137
§2. Normele penale-cadru (în
alb).........................................................................
13 85. Definiie i clasificare, p. 139; 86. Constituionalitatea
normelor în alb proprii, p. 142
§3. Normele de trimitere i normele de
referire................................................... 14587.
Definiie i delimitare, p. 145; 88. Particularitile normei de
trimitere, p. 145; 89. Inconvenientele utilizrii normelor de
trimi-
VII
8/16/2019 Tratat de Drept Penal. Partea General-u00E2. Vol. I -
Florin Streteanu - 2008
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
7/706
Tratat de drept penal. Partea general
tere, p. 147; 90. Particularitile normei de referire, p. 149; 91.
Deli mitarea normelor de referire fa de norme le-cadru, p.
150
Capitolul IV. Limitele aplicrii legii
penale............................................................152
Seciunea I. Limitele spaiale ale aplicrii legii
penale...........................................152§ 1.
Consideraii
generale........................................................................................152
92. Ineficiena limitrii efectelor legii penale la teritoriul
naional,
p. 152; 93. Criterii de delimitare a efectelor legii penale în
spaiu, p. 152
§2. Principiul teritorialitii legii penale
române................................................. 153 94.
Definiie, p. 153; 95. Noiunea de teritoriu, p. 154; 96. Locul
comiterii infraciunii, p. 159; 97. Localizarea infraciunii în
cazuri speciale, p. 160; 98. Irelevana dispoziiilor legii strine,
p. 164
§3. Principiul personalitii legii penale
române..................................................16599.
Definiia i condiiile de inciden, p. 165; 100. Inaplicabilitatea în
cazul persoanelor juridice, p. 168; 101. Irelevana dispoziiilor
legii strine, p. 168
§4. Principiul realitii legii penale ro
mâne......................................................... 169
102. Definiie, p. 169; 103. Condiii de aplicare, p. 170
§5. Principiul universalitii legii penale
române................................................. 173 104.
Coninut, p. 173; 105. Condiii de aplicare, p. 174; 106. Apli carea
în cazul unor infraciuni împotriva Statului român sau a
cetenilor români, p. 176 §6. Cooperarea internaional în materie
penal.................................................. 177
107. Dezvoltarea dreptului penal internaional, p. 177; 108. Coope
rarea în cadrul Uniunii Europene, p. 179
§7.
Extrdarea.........................................................................................................
179 7.1. Consideraii
generale....................................................................................179
109. Definiie, p. 179; 110. Clasificri, p. 180; 111. Reglementare,
p. 181
7.2. Condiii de fond pentru acordarea
extrdrii..............................................182
7.2.1. Persoanele supuse
extrdrii...................................................................182
112. Principiu, p. 182; 113. Situaia cetenilor români, p. 182; 114.
Persoane exceptate de la extrdare, p. 183
7.2.2. Condiii cu privire la
fapt......................................................................
185 115. Dubla incriminare, p. 185; 116. S nu fie vorba de o infrac
iune de natur politic sau conex unei infraciuni politice,
p. 186; 117. S nu fie vorba de o infraciune militar, p. 188; 118.
Gravitatea infraciunii, p. 189
7.2.3. Condiii privind aciunea penal i
competena.....................................189
119. Infraciunea s nu atrag competena legii penale române, p. 189;
120. Punerea în micare din oficiu a aciunii penale, p. 190; 121.
Cauza penal privind infraciunea ce face obiectul
VIII
8/16/2019 Tratat de Drept Penal. Partea General-u00E2. Vol. I -
Florin Streteanu - 2008
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
8/706
Cuprins
cererii de extrdare s nu se afle pe rolul autoritilor române, p.
190; 122. Cauza penal privind infraciunea ce face obiectul cererii
de extrdare s nu fi fost soluionat definitiv, p. 191; 123. Aciunea
penal ori executarea pedepsei s nu se fi stins ca
efect al prescripiei, amnistiei sau graierii, p. 1917.2.4.
Particulariti ale condiiilor extrdrii în relaiile cu celelalte
state membre ale Uniunii
Europene................................................................192
124. Condiii mai puin restrictive, p. 192; 125. Aplicare în timp,
p. 193
7.3. Limite impuse de garantarea drepturilor i libertilor
fundamentale ale
omului...........................................................................................................194
126. Dreptul la via, p. 194; 127. Interzicerea torturii i tratamen
telor inumane sau degradante, p. 195; 128. Dreptul la un
proces
echitabil, p. 197; 129. Dreptul la via familial, p. 1987.4.
Efectele soluionrii cererii de
extrdare.................................................... 199
130. Respingerea cererii, p. 199; 131. Admiterea cererii.
Principiul specialitii extrdrii, p. 200
7.5. Extrdarea
aparent......................................................................................204
132. Delimitarea fa de extrdare, p. 204
§8. Mandatul european de
arestare........................................................................204
8.1. Aspecte
generale...........................................................................................204
133. Definiie, p. 204; 134. Aplicarea în timp a dispoziiilor refe
ritoare la mandatul european de arestare, p. 206
8.2. Emiteirea mandatului european de
arestare................................................. 207 135.
Competena de emitere, p. 207; 136. Condiiile emiterii,
p. 207 8.3. Executarea unui mandat european de
arestare............................................208
137. Competena punerii în executare, p. 208; 138. Infraciunile care
fac obiectul mandatului, p. 208; 139. Motive de refuz obliga toriu
al executrii mandatului, p. 212; 140. Motive de refuz facul tativ
al executrii mandatului, p. 212; 141. Condiionri supli mentare la
remitere, p. 216; 142. Principiul specialitii în cazul mandatului
european de arestare, p. 217
Seciunea a Il-a. Limitele personale ale aplicrii legii penale
române...................219 §1. Consideraii
generale........................................................................................219
143. Justificare, p. 219; 144. Imuniti i inviolabiliti, p. 219 §2.
Imunitile de drept
intern...............................................................................
220
2.1. Imunitatea Preedintelui
Republicii.............................................................221
145. Imunitatea funcional, p. 221; 146. Imunitatea
procedural,
p. 224 2.2. Imunitatea
parlamentar..............................................................................
225
147. Imunitatea funcional, p. 225; 148. Imunitatea procedural, p.
228
IX
8/16/2019 Tratat de Drept Penal. Partea General-u00E2. Vol. I -
Florin Streteanu - 2008
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
9/706
2.3. Alte imuniti de drept
intern.......................................................................
229 149. Imunitatea Avocatului poporului, p. 229; 150.
Imunitatea
judiciar, p. 230; 151. Imunitatea familial, p. 231 §3. Imunitile de
drept internaional........
...........................................................
231
152. Caracterizare, p. 231; 153. Sfera de inciden a imunitii, p.
232
§4. Natura juridic a imunitii de drept
material.................................................235 154.
Importan, p. 235; 155. Cauz de nepedepsire, p. 236
Seciunea a IlI-a. Limitele temporale ale aplicrii legii penale
române.................237 § 1. Cadrul general al principiilor care
guverneaz aplicarea în timp
a legii
penale........................................................................................................
237 156. Ierarhia principiilor care guverneaz materia, p. 237; 157.
Un
principiu al ultraactivitii?, p. 238
§2. Activitatea legii penale
...................................................................................
238158. Coordonate, p. 238; 159. Intrarea în vigoare a legii
penale, p. 239; 160. Ieirea din vigoare a legii penale, p. 240;
161. Momen tul comiterii infraciunii, p. 245
§3. Principiul neretroactivitii legii penale
......................................................... 248 162.
Fundamentul constituional, p. 248; 163. Coninut i domeniu de
inciden, p. 249; 164. Legi care i-au pierdut retroactivitatea
obligatorie, p. 251; 165. Incidena principiului neretroactivitii în
cazul schimbrilor de jurispruden, p. 259
§4. Excepii de la principiul neretroactivitii
..................................................... 262166.
Noiunea de lege penal mai favorabil, p. 262; 167. Legea de
dezincriminare, p. 264; 168. Legea de amnistie sau graiere,
p. 270; 169. Legea mai favorabil stricto sensu, p. 270 §5. Legea
penal mai
favorabil............................................................................
271
5.1. Justificarea aplicrii legii mai favorabile. Ipoteze de
aplicare...................271 170. Justificare, p. 271; 171.
Ipoteze de aplicare, p. 272
5.2. Aplicarea legii penale mai favorabile în cazul infraciunilor
nedefinitiv
judecate............................................................................................272
172. Cadrul aplicrii, p. 272; 173. Condiiile de aplicare a legii
penale mai favorabile, p. 273; 174. Criterii de determinare a legii
penale mai favorabile, p. 280; 175. Determinarea legii penale mai
favorabile în cazul legilor complexe, p. 283
5.3. Aplicarea legii penale mai favorabile în cazul pedepselor
definitive ....... 288 176. Cadrul aplicrii, p. 288; 177. Aplicarea
obligatorie a legii
penale mai favorabile, p. 289; 178. Aplicarea facultativ a legii
penale mai favorabile, p. 294
§6. Ultraactivitatea legii penale. Legea penal
temporar................................... 296 179. Noiunea de
ultraactivitate a legii, p. 296; 180. Noiunea de lege temporar, p.
297; 181. Justificarea i efectele ultraactivitii legii temporare,
p. 298; 182. Retroactivitatea legii temporare?,
p. 301
X
8/16/2019 Tratat de Drept Penal. Partea General-u00E2. Vol. I -
Florin Streteanu - 2008
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
10/706
§7. Aplicarea în timp a legii penale în cazul ordonanelor de urgen
respinse sau aprobate cu modificri de ctre
Parlament....................................301
183. Aspecte generale, p. 301; 184. Efectele respingerii sau modi
ficrii ordonanei, p. 302; 185. Suspendarea aplicabilitii unei
ordonane de urgen, p. 306
§8. Aplicarea în timp a legii penale în cazul actelor normative
declarate
neconstituionale..................................................................................................
307
186. Efectele deciziei de constatare a neconstituionalitii, p. 307;
187. Implicaiile deciziei în privina aplicrii în timp a legii
penale, p. 308
§9. Conflictul de legi în timp determinat de interferenele
dreptului intern cu normele dreptului
comunitar..........................................................................
31
188. Coordonatele analizei, p. 311; 189. Legea nou, mai favo rabil,
contravine unei norme comunitare, p. 312; 190. Legea nou, mai
sever, contravine dreptului comunitar, p. 316
§10. Concursul de norme penale (concursul de
calificri)...................................318 191. Aspecte
generale, p. 318; 192. Calificrile alternative,
p. 319; 193. Calificrile incompatibile, p. 320; 194. Calificrile
redundante, p. 321; 195. Calificrile echivalente, p. 323
Capitolul V. Teoria general a
infraciunii.............................................................325
Seciunea I. Aspecte
generale...................................................................................325
§2. Trsturile generale ale
infraciunii................................................................327
198. Trsturile enunate de Codul penal în vigoare, p. 327; 199. Con
cepia modern privind trsturile infraciunii. Tipicitate i antiju-
ridicitate în definiia infraciunii, p. 329; 200. Concluzii, p.
332
§3. Clasificarea infraciunilor
................................................................................
334 201. Clasificarea bipartit sau tripartit a infraciunilor, p.
334;
202. Infraciuni politice i infraciuni de drept comun, p. 335; 203.
Infraciuni cu coninut unic, cu coninut alternativ i cu coni nuturi
alternative, p. 339
Seciunea a Il-a. Infraciunea - fapt prevzut de legea penal (fapt
tipic) .... 343 § 1. Aspecte
generale...............................................................................................34
204. Definiie, p. 343; 205. Elemente, p. 343 §2. Obiectul
infraciunii..........................................................................................345
206. Obiectul juridic al infraciunii, p. 345; 207. Obiectul
material al infraciunii, p. 351
§3. Subiectul activ
.................................................................................................
35208. Definiia subiectului activ, p. 354; 209. Persoana fizic -
subiect activ al infraciunii, p. 355; 210. Persoana juridic -
XI
8/16/2019 Tratat de Drept Penal. Partea General-u00E2. Vol. I -
Florin Streteanu - 2008
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
11/706
Tratat de drept penal. Partea general
subiect activ al infraciunii, p. 356; 211. Subiect activ general i
subiect activ special, p. 380
§4. Subiectul pasiv al
infraciunii..........................................................................
381 212. Definire, p. 381; 213. Clasificarea infraciunilor prin
raportare la
subiectul pasiv, p. 382§5. Latura obiectiv a
infraciunii.........................................................................
384 5.1. Aciunea sau
inaciunea...............................................................;...............
384
214. Un concept global de aciune?, p. 384; 215. Aciunea, p. 389;
216. Inaciunea, p. 391; 217. Delimitarea între aciune i inaciune,
p. 392; 218. Clasificarea infraciunilor omisive, p. 394; 219.
Teoria poziiei de garant, p. 398
5.2.
Urmarea........................................................................................................
404 220. Noiune, p. 404; 221. Infraciuni de rezultat i infraciuni
de
pericol, p. 405; 222. Infraciuni de pericol concret i infraciuni de
pericol abstract, p. 407
5.3. Raportul de
cauzalitate................................................................................
412 223. Aspecte introductive, p. 421; 224. Teoria echivalenei
condi iilor, p. 414; 225. Teoria cauzei adecvate, p. 416; 226.
Teoria cauzei relevante juridic, p. 418; 227. Teoria cauzalitii
umane,
p. 418; 228. Teoria imputrii obiective a rezultatului, p. 419 5.4.
Alte elemente din structura laturii
obiective...............................................428
229. Prezentare i semnificaie, p. 428 §6. Latura subiectiv a
infraciunii........................................................................
429
230. Aspecte generale, p. 429; 231. Elementele laturii subiective,
p. 430
6.1. Intenia..........................................
,...............................................................
430 232. Definiie, p. 430; 233. Structura inteniei, p. 430; 234.
Formele inteniei, p. 435
6.2.
Culpa..............................................................................................................445
235. Definiie, p. 445; 236. Structura culpei, p. 446; 237. Culpa
cu
prevedere i culpa fr prevedere, p. 449; 238. Alte clasificri ale
formelor culpei, p. 458
6.3.
Praeterintenia...............................................................................................
460 239. Definiie, p. 460; 240. Structura praeterinteniei, p. 461;
241. Delimitarea praeterinteniei fa de celelalte forme ale
vinoviei,
p. 465 6.4. Elemente secundare în structura laturii subiective -
scopul i mobilul ....467
242. Scopul special, p. 467; 243. Mobilul special, p. 468 Seciunea
a IlI-a. Infraciunea - fapt antijuridic. Cauzele
justificative..............469
§ 1.
Preliminarii.......................................................................................................
469 244. Antijuridicitatea în contextul trsturilor generale ale
infrac
iunii, p. 469; 245. Noiunea i fundamentul cauzelor justificative,
p. 471; 246. Structura cauzelor justificative, p. 472; 247.
Efectele cauzelor justificative, p. 475
XII
8/16/2019 Tratat de Drept Penal. Partea General-u00E2. Vol. I -
Florin Streteanu - 2008
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
12/706
253. Excesul justificat de legitim aprare, p. 503§3. Starea de
necesitate...........................................................................................5
254. Definiie i fundament, p. 505; 255. Delimitarea fa de legitima
aprare, p. 507; 256. Condiiile strii de pericol, p. 507; 257.
Condiiile aciunii de salvare, p. 514; 258. Efectele strii de
necesitate, p. 523; 259. Excesul în aciunea de salvare, p.
523
§4. Consimmântul
victimei.................................................................................
525 260. Definiie i funcii, p. 525; 261. Fundamentul cauzei justifi
cative a consimmântului victimei, p. 527; 262. Condiiile de
valabilitate ale consimmântului victimei, p. 528; 263. Consimmântul
victimei în cazul faptelor din culp, p. 535; 264. Con simmântul
prezumat, p. 537
§5. Exercitarea unui drept i îndeplinirea unei
obligaii.......................................540 265. Aspecte
generale, p. 540; 266. Exercitarea unui drept, p. 540; 267.
îndeplinirea unei obligaii, p. 543
§6. Alte cauze justificative
extralegale..................................................................545
268. Prezentare, p. 545
§ 1.
Preliminarii.......................................................................................................
546. 269. Evoluia conceptului de vinovie, p. 546; 270. Elementele
vinoviei, p. 549
§2. Responsabilitatea. Cauzele care înltur responsabilitatea
........................... 550 271. Definiie, p. 550; 272.
Justificare, p. 551
2.1.
Iresponsabilitatea..........................................................................................5
273. Definiie i cauze, p. 551; 274. Constatare i efecte, p.
553
2.2.
Beia...............................................................................................................5
275. Definiie, p. 554; 276. Formele i efectele beiei, p. 554
2.4. Actio libera in causa
.....................................................................................560
279. Definiie i fundamentare, p. 560; 280. Efecteleactio libera in
causa asupra rspunderii penale, p. 562
§3. Cunoaterea antijuridicitii faptei.
Eroarea................................................... 566 3.1.
Aspecte
generale...........................................................................................566
XIII
8/16/2019 Tratat de Drept Penal. Partea General-u00E2. Vol. I -
Florin Streteanu - 2008
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
13/706
Tratat de drept penal. Partea general
objecto, error in persona), p. 573; 286. Eroarea asupra cursului
cauzal (aberratio causas), p. 574; 287. Aberratio ictus, p. 575;
288. Aberratio delicii. 289. Eroarea asupra mijloacelor folosite la
comiterea faptei, p. 579; 290. Eroarea asupra cauzelor
justificative,
p. 5793.3. Eroarea de
drept............................................................................................581
291. Eroarea asupra unei norme extrapenale, p. 581; 292. Eroarea
asupra unei norme penale, p. 584
§4. Exigibilitatea unei conduite conforme normei juridice. Cauze
care exclud
exigibilitatea.............................................................................................585
293. Definiie, p. 585; 294. Cauzele care exclud exigibilitatea, p.
586
4.1. Constrângerea
fizic....................................................................................
586
295. Definiie, p. 586; 296. Condiii, p. 587; 297. Efectele
constrângerii fizice, p. 588 4.2. Constrângerea
moral..................................................................................
590
298. Definiie, p. 590; 299. Condiii, p. 591 ; 300. Efectele
constrân gerii morale, p. 593
4.3. Cazul
fortuit..................................................................................................
593 301. Definiie, p. 593; 302. Caracteristici i efecte, p.
594
Seciunea a V-a. Infraciunea - fapt care prezint pericol social
.......................... 596 303. Locul pericolului social în
contextul trsturilor generale ale
infraciunii, p. 596; 304. Pericol social abstract i pericol
socialconcret, p. 597; 305. Faptele care nu prezint pericolul
social al unei infraciuni, p. 598
Capitolul VI. Formele infraciunii intenionate
.................................................... 603 §1.
Consideraii
generale........................................................................................603
306. Etapele infraciunii. Prezentare, p. 603 §2. Faza intern a
infraciunii................................................................................
603
307. Momentele fazei interne, p. 603; 308. Nesancionarea
fazei
interne, p. 604 §3. Faza actelor de
pregtire..................................................................................
606
309. Definiia i clasificarea actelor de pregtire, p. 606; 310. Sanc
ionarea actelor de pregtire, p. 607
§4. Tentativa (faza actelor de
executare)...............................................................609
4.1. Definiia i condiiile generale de existen ale tentativei
........................ 609
311. Definiia legal, p. 609; 312. Condiiile de existen a ten
tativei, p. 609
4.2. Infraciuni la care nu este posibil
tentativa...............................................617
313. Infraciunile din culp, p. 617; 314. Infraciunile praeterin-
tenionate, p. 618; 315. Infraciunile omisive proprii, p. 619; 316.
Infraciunile de executare prompt, p. 620; 317. Infraciunile
XIV
8/16/2019 Tratat de Drept Penal. Partea General-u00E2. Vol. I -
Florin Streteanu - 2008
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
14/706
Cuprins
de obicei, p. 621; 318. Infraciunile de consumare anticipat, p.
622; 319. Admisibilitatea tentativei în cazul altor infraciuni, p.
622
4.3. Formele
tentativei.........................................................................................
320. Criterii de clasificare, p. 625; 321. Tentativa
imperfect
i tentativa perfect, p. 625; 322. Tentativa proprie i
tentativaimproprie, p. 628; 323. Tentativa idonee i tentativa
neidonee, p. 636
4.4. Delimitarea tentativei fa de fapta
putativ...............................................639 324.
Determinarea noiunii de „fapt putativ”, p. 639; 325. Eroa rea
invers asupra unui element cognitiv, p. 641; 326. Situaia
subiectului calificat impropriu, p. 643
4.5. Sancionarea
tentativei.................................................................................
646 327. Aspecte generale, p. 646; 328. Sancionarea tentativei
în
codul penal în vigoare, p. 647 4.6. Cauzele de nepedepsire a
tentativei.............................................................650
329. Aspecte generale, p. 650; 330. Desistarea, p. 651; 331. împie
dicarea producerii rezultatului, p. 658; 332. Efectele desistrii i
împiedicrii producerii rezultatului, p. 664
§5. Infraciunea
consumat.....................................................................................666
333. Momentul consumrii infraciunii, p. 666; 334. Delimitarea
infraciunii consumate fa de tentativ, p. 667; 335. Epuizarea
infraciunii, p. 670
Bibliografie...................................................................................................................673
Index..............................................................................................................................689
XV
8/16/2019 Tratat de Drept Penal. Partea General-u00E2. Vol. I -
Florin Streteanu - 2008
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
15/706
alin. alineat art. articol B.J. Curtea Suprem de Justiie, Buletinul
jurisprudenei, culeger
de decizii pe anul... C.Ap. Curtea de Apel
Cas.II înalta Curte de Casaie i Justiie (român), secia a Il-a
C.cas. Curtea de casaie C.Const. Curtea Constituional C.D. Culegere
de decizii ale Tribunalului Suprem C.D.P. Caiete de Drept Penal
C.E.D.O. Curtea European a Drepturilor Omului Com.E.D.O. Comisia
European a Drepturilor Omului C.pen. Codul penal C.proc.pen. Codul
de procedur penal C.S.J. Curtea Suprem de Justiie C.S.J. c9 Curtea
Suprem de Justiie, completul de 9 judectori Decr. Decret I.C.C.J.
înalta Curte de Casaie i Justiie
P.R. Pandectele române R.D.P. Revista de drept penal R.D.P.C. Revue
de droit pénal et de criminologie R.R.D. Revista Român de Drept
R.S.C. Revue de science criminelle et de droit pénal comparé
R.T.D.H. Revue trimestrielle des droits de l’homme SUBB Studia
Universitatis “Babe-Bolyai”, serie Iurisprudentia Trib. jud.
Tribunalul judeean T.(M).B. Tribunalul (Municipiului) Bucureti TCE
Tratatul instituind Comunitatea European Trib Suprem Tribunalul
Suprem
8/16/2019 Tratat de Drept Penal. Partea General-u00E2. Vol. I -
Florin Streteanu - 2008
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
16/706
Trib. Suprem, c.7
TUE
Tribunalul Suprem în compunerea prevzut de art. 39 alin. (2) i (3)
din fosta Lege de organizare judectoreasc, nr. 58/1968
Tratatul asupra Uniunii Europene
Codul penal comentat
Culegere V
Explicaii I(II, III, IV)
V. Papadopol, I. Stoenescu, G.V. Protopopescu, Codul penal al
R.P.R. adnotat, Ed. de Stat, Bucureti, 1948 Th. Vasiliu, G.
Antoniu, t. Dane, Gh. Drâng, D. Lucinescu, V. Papadopol, D. Pavel,
D. Popescu, V. Rmureanu, Codul penal al R.S.R. comentat i adnotat,
partea general, Ed. tiinific, Bucureti, 1972 Th. Vasiliu, G.
Antoniu, t. Dane, Gh. Drâng, D. Lucinescu, V. Papadopol, D. Pavel,
D. Popescu, V. Rmureanu, Codul penal al R.S.R. comentat i adnotat,
partea special, voi. 1 (2), Ed. tiinific, Bucureti, 1975 (1977)
Tribunalul Municipiului Bucureti, Culegere de practic
judiciar penal pe anul 1990 (1991,1992,1993), Casa de editur i pres
“ansa” S.R.L., Bucureti, 1992 (1993, 1994) Curtea de Apel Bucureti,
Culegere de practic judiciar penal
pe anul 1994, Ed. “Continent XXI”, Bucureti, 1995
Curtea de Apel Bucureti, Culegere de practic judiciar penal pe anul
1995 (1996, 1997), Ed. “Holding Reporter”, Bucureti, 1996(1997,
1998) Curtea de Apel Bucureti, Culegere de practic judiciar penal
pe anul 1998, Ed. “Aii Beck”, Bucureti, 1999 Curtea de Apel
Bucureti, Culegere de practic judiciar penal pe anul 1999 (2000),
Ed. “Rosetti”, Bucureti, 2001 (2002) Curtea de Apel Bucureti,
Practic judiciar penal 2003-2004,
Ed. “Brilliance”, Piatra Neam, 2006Curtea de Apel Bucureti,
Culegere de practic judiciar în materie penal pe anul 2005, Ed.
“Universul Juridic”, Bucureti, 2006 înalta Curte de Casaie i
Justiie, Jurisprudena Seciei penale pe anul 2005, Ed. Hamangiu,
Bucureti, 2006. Tribunalul Bucureti, Culegere de practic judiciar
în materie penal 2000-2004, Ed. “Wolters Kluwer”, Bucureti,
2007
V. Dongoroz, S. Kahane, I. Oancea, I. Fodor, N. Iliescu, C.
Bulai,R. Stnoiu, Explicaii teoretice ale Codului penal român, voi I
(II, III, IV), Ed. Academiei, Bucureti, 1969 (1970,
1971,1972)
XVIII
8/16/2019 Tratat de Drept Penal. Partea General-u00E2. Vol. I -
Florin Streteanu - 2008
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
17/706
Practica I
Practica II
Practica III
Practica V
Repertoriu I
Repertoriu II
Repertoriu III
G. Antoniu, C. Bulai (coord.), Practica judiciar penal, voi. I Ed.
Academiei, Bucureti, 1988 G. Antoniu, C. Bulai (coord.), Practica
judiciar penal, voi. II, Ed. Academiei, Bucureti, 1990
G. Antoniu, C. Bulai (coord.), Practica judiciar penal, voi.
III,Ed. Academiei, Bucureti, 1992 G. Antoniu, C. Bulai (coord.),
Practica judiciar penal, vol.V, Ed. Academiei, Bucureti, 1998 V.
Papadopol, M. Popovici, Repertoriu alfabetic de practic
judiciar în materie penal pe anii 1969-1975, Ed. tiinific i
Enciclopedic, Bucureti, 1977 V. Papadopol, M. Popovici, Repertoriu
alfabetic de practic
judiciar în materie penal pe anii 1976-1980, Ed. tiinific
iEnciclopedic, Bucureti, 1982 V. Papadopol, t. Dane, Repertoriu de
practic judiciar în materie penal pe anii 1981-1985, Ed. tiinific i
Enciclopedic, Bucureti, 1988
XIX
8/16/2019 Tratat de Drept Penal. Partea General-u00E2. Vol. I -
Florin Streteanu - 2008
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
18/706
Capitolul I Dreptul penal în sistemul dreptului pozitiv
§1. Definirea dreptului penal 1. Rezonana social a dreptului penal.
2. Definiie.
1. Rezonana social a dreptului penal. Aa cum s-a afirmat în
doctrina france dreptul penal se aseamn întrucâtva cu monumentele
celebre, pe care fiecare c le cunoate, far a le fi vzut vreodat.
Intr-adevr, noiuni caomorul, recidiva, suspendarea executrii
pedepsei, tentativa sunt cunoscute majoritii populaiei,
chiar dac sensul lor în vorbirea curent nu este întotdeauna identic
cu senscare aceste noiuni îl cunosc în dreptul penal. Aceast
„popularitate” a dreptului penal îi gsete numeroase explicaii.
P
frazând o decizie celebr a Curii Europene a Drepturilor Omului2),
am p spune c, dac presa este „câinele de paz al democraiei”,
dreptul penal îi as rolul de „câine de paz” al ordinii sociale,
revenindu-i misiunea aprrii valo fundamentale ale vieii în
societate. Odat cu apariia societii, indivizii nu pot fi absolut
independeni, persoana uman, prin însi natura ei, fiind
implica
relaii de colaborare, de schimburi sau de încredere reciproc. Dac
sunt mai importante, pentru majoritatea populaiei, condiiile de
înregistrare a unui br de invenie, procedura falimentului sau
impreviziunea în contractele de co internaional, fiecare individ
trebuie s învee, cât mai devreme cu putin, c interzis s ucizi, s
furi, s loveti sau s sechestrezi o alt persoan. Desi nu trebuie
îneles de aici c dreptul penal ar reprezenta singurul instrumen
control social, el fiind doar o parte a unui sistem global, în care
este implic întreag serie de instituii sau microcomuniti, cum este
i cazul familiei, co
administraiei locale, bisericii, întreprinderilor,
asociaiilor3>. In acelai timp,faptele care intr în domeniul de
inciden al dreptului penal, cât i procesu aplicare a normelor
acestei ramuri fac obiectul unei intense mediatizri, iar lor social
rmâne întiprit pentru mult timp în memoria colectiv.
In spatele acestei aparente accesibiliti a dreptului penal se
ascunde în ramur de drept de o remarcabil complexitate, nu de puine
ori cu un pronu
0 F. Desportes, F. Le Gunehec,
Droit pénal général, 1lème éd., Ed. Economica, Pa 2004, p. 1.
2) C.E.D.O., hotrârea Observer i Guardian c. Marii Britanii, din
26.11.1991 http://www.echr.coe.int
3) H. H. Jescheck, T. Weigend, Tratado de derecho penal. Parte
general, Ed. Comar G d 2002 2
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
19/706
2 Dreptul penal în sistemul dreptului pozitiv
caracter tehnic, în msur s creeze dificulti de aplicare atunci când
instituiile sale fundamentale nu sunt stpânite în suficient msur de
ctre practician.
2. Definiie. Complexitatea despre care vorbeam este dovedit i de
numeroa
sele definiii elaborate în doctrin, fiecare autor încercând s
surprind trsturileeseniale ale dreptului penal i elementele sale de
particularitate în raport cu alte ramuri de drept. Cu titlu
exemplificativ, vom prezenta în cele ce urmeaz câteva dintre aceste
definiii. Astfel, în doctrina noastr mai veche s-a artat c dreptul
penal „const în acele legi de drept intern prin care popoarele, în
virtutea suveranitii i în numele interesului general, organizeaz,
prin organele lor legal constituite, aprarea social contra
infractorilor, determinând în acest scop infraciunile, sanciunile
corespunztoare i condiiile în care urmeaz a fi aplicate”0. Intr-o
definiie mai recent se consider c dreptul penal reprezint ansamblul
normelor
juridice care reglementeaz relaiile de aprare social prin
incriminarea ca infrac iuni, sub sanciuni specifice denumite
pedepse, a faptelor periculoase pentru valorile sociale, în scopul
aprrii acestor valori, fie prin prevenirea infraciunilor, fie prin
aplicarea pedepselor celor care le svâresc2).
In doctrina strin, dreptul penal a fost definit ca un ansamblu de
norme juridice care reglementeaz puterea punitiv a statului i
protejeaz valorile sociale eseniale pentru comunitate prin
calificare ca infraciuni sau stri de pericol a anumitor conduite,
crora le asociaz cu titlu de consecine
juridice, pedepse sau msuri de siguran3). Potrivit altor autori,
dreptul penal reprezint un ansamblu de norme prin care statul
interzice, sub sanciunea unei pedepse, anumite comportamente
(aciuni sau inaciuni) umane determinate45. Intr-o alt definiie,
dreptul penal apare ca ansamblul normelor juridice, edictate de
ctre organul competent din punct de vedere constituional, care
stabilesc, pe de o parte incriminarea comportamentelor calificate
ca delictuoase, iar pe de alt parte sanciunile (pedepse, msuri de
siguran) prevzute ca o consecin juridic a acestor
comportamente5*.
în ceea ce ne privete, considerm c dreptul penal poate fi definit
caun ansamblu de norme jurid ice de drept public prin care sunt
reglementate fap tele ce
1) N.T. Buzea, Infraciunea penal i culpabilitatea, Tipografia
„Sabin Solomon”, Alba Iulia, 1944, p. 4.
2) C. Bulai, B. Bulai, Manual de drept penal, Ed. Universul
Juridic, Bucureti, 2007, p. 7.
3) L. Morillas Cueva, Curso de derecho penal espanol. Parte
general, Ed. Marcial Ponce, Madrid, 1996, p. 47-48; M. Cobo
delRosal, T.S. Vives Anton, Derecho penal. Parte general, Ed.
Tirant lo Blanch, Valencia, 1999, p. 33.
4)F. Antolisei, Manuale di diritto penale. Parte generale, Giuffrè
Editore, Milano, 2000, p. 3. 5)F. Hurtado Pozo, Droit pénal, Partie
générale I, Ed. Schulthess, Zurich, 1997, p. 4.
2
8/16/2019 Tratat de Drept Penal. Partea General-u00E2. Vol. I -
Florin Streteanu - 2008
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
20/706
constituie infraciuni precum i condiiile i consecinele angajrii
rspunderii în cazul comiterii acestor fap te.
Toate aceste definiii privesc ceea ce doctrina înelege prin noiunea
dedrept penal obiectiv. Uneori dreptul penal cunoate i o alt
accepiune, aceea dedrept
penal subiectiv, îneles ca drept al statului de a crea i aplica
normele penale(jus puniendi)]\ De aceea, precizm c, ori de câte ori
noiunea dedrept pena l apare fr a fi însoit de vreo alt precizare,
ea va avea sensul de drept penal obiectiv
§2. Funciile dreptului penal
3. Preliminarii. 4. Funcia protectoare. 5. Funcia educativ.
3. Preliminarii. Prin funciile dreptului penal înelegem rolul pe
care acest dat configurat pe baza principiilor sale fundamentale,
trebuie s îl îndeplinea în societate. Funciile dreptului penal nu
se confund cu principiile fundament ale acestuia, cci, dac
principiile sunt în general extrase, aa cum vom ved mai târziu, din
prevederile constituionale, funciile dreptului penal in de politi
penal a statului la un moment dat i variaz odat cu aceasta2'.
Aa se face c, în doctrin, nu exist un punct de vedere unitar cu
privi la funciile dreptului penal i nici cu privire la relaia care
exist între func dreptului penal i funcia pedepsei. Astfel, învreme
ce unii autori consider c
funcia dreptului penal i teoriile privind pedeapsa se afl într-o
strâns legturaa încât orice teorie a pedepsei nu este decât o
teorie a funciei pe care treb s o îndeplineasc dreptul penal3),
majoritatea doctrinei încearc o delimitar funciilor pedepsei de
funciile dreptului penal, chiar dac acestea nu pot fi comp
separate.
Potrivit unei opinii4), dreptul penal ar avea trei funcii
principale: a) o funcie de orientare a conduitei umane. Aceast
funcie, existent i în cadrul altor ramuri de drept, în sfera
dreptului penal opereaz prin aceea c îi propune s descurajeze
subiecii de la adoptarea unei conduite interzise. Efectul acestei
funcii este variabil în timp i spaiu depinzând de o serie de
factori între care: natura i întinderea sanciunii, probabilitatea
aplicrii ei efective, timpul scurs între comiterea faptei i
aplicarea sanciunii etc. Efectul scontat e mai uor de atins atunci
când conduita
11S. MirPuig, Derecho penal. Parte general, Ed. Reppertor,
Barcelona, 1998, p. 8. 2) D.M. Santana Vega, Funciones del derecho
penal y binenes jurídicos-penales colectiv
Actualidad penal, 2001, p.142-143. 3) E. Bacigalupo, Principios de
derecho penal. Parte general, Ed. Akal, Madrid, 199
p.7. 4) A. Pagliaro, Principi di diritto penale. Parte generale,
Giuffré Editore, Milano, 20
p.8-12. 3
8/16/2019 Tratat de Drept Penal. Partea General-u00E2. Vol. I -
Florin Streteanu - 2008
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
21/706
3 Dreptul penal în sistemul dreptului pozitiv
cerut de norma penal are i un substrat etic'1, b)o funcie de
intimidare realizat prin coninutul aflictiv al sanciunii aplicabile
persoanei care comite o infraciune. Acest caracter aflictiv, dei
exist în cazul oricrei sanciuni, trece pe primul plan în cazul
sanciunilor penale, spre deosebire de sanciunile caracteristice
altor ramuri, unde predomin caracterul reparatoriu. Nu în ultimul
rând, funcia de intimidare se realizeaz prin caracterul infamant al
sanciunii penale. Chiar dac în dreptul penal modem executarea
sanciunilor penale nu trebuie s mai duc la înjosirea persoanei
condamnatului, o hotrâre penal de condamnare este în continuare
perceput la nivel social ca fiind însoit de o oarecare not
infamant, c)o funcie de reeducare, realizat în principal prin
executarea sanciunii.
Intr-o alt opinie2), se rein de asemenea trei funcii ale dreptului
penal: a) funcia represiv, considerat ca fiind funcia principal a
dreptului
penal, având în vedere c acesta a fost creat pentru sancionarea, în
interesul general, a anumitor comportamente periculoase pentru
ordinea public sau pentru viaa în societate, b) funcia expresiv,
realizat prin aceea c dreptul penal, prin reprimarea anumitor
fapte, d expresie valorilor fundamentale ale societii. Chiar i
normele dreptului penal tehnic (economic, social) au valoare
expresiv, cci i ele indic importana acordat de legiuitor respectrii
anumitor dispoziii care reglementeaz exercitarea acestor activiti,
c) funcia protectoare, ce poate fi analizat sub un dublu aspect:
protecia societii împotriva actelor ce aduc atingere valorilor
fundamentale i, respectiv, protecia infractorului împotriva unei
reacii abuzive din partea societii.
Ali autori rein, în diferite formulri, dou funcii ale dreptului
penal: funcia preventiv-educativ, considerat ca principal i
respectiv funcia sancionatoare3); funcia protectoare a valorilor
sociale, reinut ca funcie de baz, i respectiv funcia preventiv
considerat ca un mijloc pentru realizarea celei dintâi. Prevenia -
în forma preveniei generale i speciale - apare deci în aceast
opinie doar ca unmodus operandi la care recurge dreptul penal
pentru a-i îndeplini misiunea de protecie4);
funcia protectoare ce decurge din misiunea dreptului penal de a
apra valorile eseniale ale vieii în societate, valori care pot fi
individuale sau colective; funcia motivatoare ce const în
impulsionarea indivizilor de a se abine de la nesocotirea acestor
valori5). Motivarea nu se poate realiza
11Este semnificativ în acest sens faptul c întotdeauna propaganda
regimurilor totalitare i concentreaz eforturile în sensul
argumentrii semnificaiei etice a normelor de conduit mpuse
subiecilor, chiar dac în realitate aceast semnificaie este
inexistent.
2)F. Desportes, F. Le Gunehec, op. cit., p. 23-27. 3) M. Basarab,
Drept penal, partea general, voi. I, Ed. Lumina Lex, Bucureti,
1999,
p. 6.4) L. Morillas Cueva, op. cit., p. 53-54. 5)F. Muñoz Conde, M.
García Arán, Derecho penal. Parte general, Ed.Tirant lo
Blanch,
Valencia, 1998, p. 64 - 70.
4
8/16/2019 Tratat de Drept Penal. Partea General-u00E2. Vol. I -
Florin Streteanu - 2008
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
22/706
Funciile dreptului penal 4
îns exclusiv prin normele dreptului penal, funcia motivatorie a
acestuia fiind o continuare, o prelungire a funciei similare a
instituiilor aparinând altor ramuri de drept.
în fine, potrivit altui punct de vedere11, funcia dreptului penal
trebuie determinat pornind de la caracterizarea prin constituie a
statului ca fiind
un stat social i democratic de drept2). Astfel, ca sistem al unui
stat social,dreptul penal trebuie s se legitimeze ca sistem de
protecie efectiv a cetenilor, ceea ce îi confer o funcie de
prevenie, în msura necesar realizrii acestui scop. Ca sistem al
unui stat de drept democratic, dreptul penal trebuie s supun
prevenia unei serii de limite, în parte motenite din tradiia
liberal a statului de drept, în parte întrite de necesitatea de a
impregna de coninut democratic dreptul penal. Astfel, e important
nu doar eficiena proteciei, ci i limitarea costurilor sociale ale
acesteia în raport de protecia oferit de alte msuri de control
social (spre exemplu,
msurile preventive antedelictuale). De aceea, funcia dreptului
penal poate fi definit ca o funcie de prevenie limitat, sau de
prevenie general pozitiv. Acest din urm concept are o sfer mai larg
decât cel de
prevenie general, deoarece nu se circumscrie doar efectului
intimidant al sanciunii penale, ci are în vedere i componenta
educativ, de motivaie, ce caracterizeaz norma penal.
In ceea ce ne privete, considerm c dou sunt funciile ce pot fi
asociate drep tului penal: funcia protectoare i respectiv fu ncia
educativ.
4. Funcia protectoare. Aceast funcie trebuie îneleas sub un dublu
aspect: dreptul penal protejeaz întâi de toate valorile sociale
fundamentale ale vieii în societate, dar în acelai timp, asigur o
protecie a individului infractor împotriva unor reacii
disproporionate sau abuzive ale puterii de stat.
4.1. Protecia valorilor sociale fundamentale pe care se cldete viaa
în socie tate constituie misiunea de baz a dreptului penal.
Potrivit art. 1 C.pen., legea penal apr, împotriva infraciunilor,
România, suveranitatea, independena, unitatea i indivizibilitatea
statului, persoana, drepturile i libertile acesteia,
proprietatea,
precum i întreaga ordine de drept. Aa cum s-a subliniat în
doctrin31, aceast enumerare a valorilor sociale ocrotite de dreptul
penal are caracter exemplificativ, astfel încât legiuitorul are
posibilitatea s includ în sfera de inciden a proteciei
11S. MirPuig, op. cit., p. 65-66. 2) Sintagma, folosit de art. 1
alin. 1din Constituia spaniol, se regsete într-o formulare
aproape identic în art. 1alin. (3) din Constituia noastr, potrivit
cruia „România este sta de drept, democratic i social...”. De
aceea, consideraiile formulate de doctrina spaniol
pot fi analizate i în contextul legislaiei române.
3) C. Mitrache, C. Mitrache, Drept penal român. Partea general, Ed.
Universul Juridic,Bucureti, 2006, p. 26. 5
8/16/2019 Tratat de Drept Penal. Partea General-u00E2. Vol. I -
Florin Streteanu - 2008
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
23/706
4 Dreptul penal în sistemul dreptului pozitiv
penale i alte valori a cror aprare se consider necesar la un moment
dat. într- adevr, sfera valorilor sociale relevante pentru dreptul
penal depinde de opiunea legiuitorului, fiind în concordan cu
sistemul de valori pe care se fundamenteaz la un moment dat
societatea i cu concepia politic dominant. In acelai timp îns,
sistemul de valori sociale protejate este influenat în timp de
progresul tehnic, economic, social dar poate suferi i modificri
brute, determinate de evenimente excepionale (stare de rzboi,
conflicte civile, calamiti) care rstoarn temporar ierarhia
valorilor sociale11.
In literatura de specialitate s-a propus uneori limitarea puterii
discreionare a legiuitorului în alegerea valorilor susceptibile de
o protecie penal, dar demersul nu a dus niciodat la elaborarea unor
criterii precise. Aceast problematic va fi îns analizat pe larg
într-o seciune urmtoare21.
Protecia valorilor sociale realizat de dreptul penal presupune dou
aspecte
principale:aspectul preventiv - prevenirea faptelor care pot aduce
atingere valorilor ocrotite - i respectivaspectul represiv -
sancionarea persoanelor care au comis asemenea fapte. Cele dou
aspecte, vzute uneori în doctrin ca funcii
propriu-zise ale dreptului penal, se afl într-o strâns
interdependen31. într-adevr, sancionarea persoanei care a comis o
infraciune evideniaz aspectul represiv, dar în acelai timp
contribuie la asigurarea proteciei valorilor sociale, prin
prevenirea comiterii de noi infraciuni.
4.2. Protecia persoanei care a înclcat legea penal este cel de-al
doilea
element de baz al funciei protectoare a dreptului penal. Contrar
aparenelor,dreptul penal modem nu vine doar s legitimeze
prerogativa statului de a pedepsi (Jus puniendi), ci are, în acelai
timp, rolul de a stabili cadrul în care se poate exercita aceast
prerogativ. Ocrotind valorile sociale fundamentale i oferind
posibilitatea sancionrii persoanelor care atenteaz la aceste
valori, dreptul penal instituie totodat limitele acestei
represiuni, în scopul de a preveni orice sancionare abuziv sau
disproporionat a persoanei care a comis infraciunea. Astfel, dac în
cadrul raportului juridic penal statul are dreptul de a-1 trage la
rspundere pe infractor, acest drept nu este unul discreionar, el
neputând fi exercitat decât în
coninutul i limitele prevzute de lege41. Infractorul nu poate fi
obligat s executeo pedeaps care nu este prevzut de lege, nu poate
fi tras la rspundere i pentru fapta altuia, iar sanciunea aplicat
nu trebuie s cauzeze suferine fizice i nici s înjoseasc persoana
condamnatului. Dei multe din aceste limite au fost impuse sub
influena dreptului constituional i a reglementrilor în materia
proteciei
11A se vedeaC. Fiore , Diritto penale. Parte generale, U.T.E.T.,
Torino, 2001, p. 7. 21A se vedea infra, nr. 49. 31 H.H. Jescheck,
T. Weigend, op. cit., p. 4-5. 41F. Desportes, F. Le Gunehec, op.
cit., p. 26; I. Oancea, Tratat de drept penal. Partea
general, Ed. AII, Bucureti, 1994, p. 32-33; M. Basarab, op. cit.,
p. 37.
6
8/16/2019 Tratat de Drept Penal. Partea General-u00E2. Vol. I -
Florin Streteanu - 2008
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
24/706
Funciile dreptului penal 5
drepturilor omului, ele constituie astzi garanii pe care dreptul
penal le-a asum i le-a transformat într-un sistem intern de
protecie a persoanelor ce intr într-u raport juridic specific
acestei ramuri.
Aa cum se poate deduce, acest aspect al funciei protectoare este
specifi sistemelor democratice, în sistemele totalitare dreptul
penal fiind adeseori folo ca un simplu instrument de represiune, ce
nu ofer individului garaniile minima împotriva arbitrarului.
5. Funcia educativ. Funcia educativ a dreptului penal se realizeaz
pri sedimentarea în timp în contiina social a importanei valorilor
sociale ocrotit i prin motivarea membrilor societii în sensul
respectrii unei anumite dispozii legale, dincolo de ameninarea unei
sanciuni penale. Aceast funcie este i trebui s rmân îns auxiliar,
ea neputând trece înaintea funciei protectoare. Cu alt
cuvinte, nu este justificat elaborarea unor norme penale având în
principal un reducativ i doar în subsidiar un rol protector. Este i
rezultatul funciei educative a dreptului penal faptul c, în
anumite
cazuri, dei se renun dup un timp la protecia penal a valorii
ocrotite - aceast fiind înlocuit cu o protecie administrativ sau
civil -numrul faptelor prin care se aduce atingere respectivei
valori nu mai crete semnificativ. Desigur, exist valori sociale
care, datorit importanei lor (viaa, proprietatea etc.), nu vor pute
iei niciodat de sub tutela penal, indiferent de modul în care sunt
percepute î societate.
’în doctrin^ se vorbete uneori în acest context deefectele
simbolice ale dreptului penal, sau de undrept penal simbolic,
caracterizat de capa citatea acestuia de a transmite societii
anumite mesaje, de a se adresa contiinelor i a produce efecte doar
la nivelul acestora, dincolo de funcia protectoare. Cu alte
cuvinte, vorbim de un drept penal simbolic atunci când dreptul
penal este utilizat doar pentru a transmite un mesaj din partea
legiuitorului, prin crearea de noi incriminri, prin însprirea
sanciunilor ori, mai rar, prin dezincriminarea unor fapte, far ca
toate acestea s fie rezultatul unor necesiti reale i far un studiu
asupra viabilitii respectivelor msuri.
Dintre diversele cauze ale acestui fenomen identificate de
doctrin2) pot fi reinute:
a) sentimentul de insecuritate al populaiei, nscut pe fondul
mediatizrii intense a unor infraciuni care creeaz impresia
creterii
0 A se vedea pe larg J.L. Diez Ripollés, El derecho penal simbólico
y los efectos de la pena, Actualidad penal, 2001, p. 4 §i 16-20;
D.M. Santana Vega, op. cit., p.146 §i urm.
2) A se vedea pe larg D.M. Santana Vega, op. cit., p. 147-149; M.
Del M. Díaz Pita, P. Faráldo Cabana, La utilisación simbólica del
derecho penal en las reformas del Códig penal de 1995, Revista de
Derecho y Proceso Penal nr. 7/2002, p. 121 §i urm.
7
8/16/2019 Tratat de Drept Penal. Partea General-u00E2. Vol. I -
Florin Streteanu - 2008
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
25/706
5 Dreptul penal în sistemul dreptului pozitiv
semnificative a numrului acestora. Rezervarea unui spaiu important
în cadrul jurnalelor posturilor de radio i televiziune pentru
prezentarea unor tragedii cotidiene face ca pericolul unor
infraciuni s fie resimit tot mai aproape i tot mai multe persoane s
se considere victime poteniale ale acestora. Iar legiuitorul nu îi
poate permite s par indiferent în faaacestui sentiment de
insecuritate.
Pentru ilustrare ne vom referi la modificarea adus prin Legea nr.
169/2002 art. 211 C.pen., care incrimineaz infraciunea de tâlhrie.
Potrivit acestei modificri, formele agravate cuprinse pân atunci în
alin. (2) au fost regrupate în dou alineate, primul pstrând
pedeapsa iniial cu închisoarea de la 5 la 20 de ani, iar celui
de-al doilea - devenit alin. (2‘) - fiindu-i asociat o pedeaps cu
închisoarea de la 7 la 20 de ani. Este evident c modificarea nu
aduce nimic nou în planul sancionrii acestor infraciuni, în
condiiile în care maximul special era oricum exagerat de ridicat,
iar faptele erau, la acea dat, excluse de la posibilitatea aplicrii
suspendrii executrii pedepsei. Suntem, deci, în prezena unui simplu
artificiu al legiuitorului, menit s probeze preocuparea sa pentru
reprimarea infraciunilor de acest gen.
b) situaiile de presiune social consecutive svâririi unor
infraciuni ce au provocat un puternic ecou social. Spre exemplu,
cazurile de pornografie infantil intens mediatízate în 2002 (Kurt
Treptow, Michel Soulanet etc.), au determinat modificarea rapid a
Codului penal0, fiind introduse noi forme agravate ale
infraciunilor prevzute de art. 198,201 i 202 - al cror coninut
reflect fidel starea de fapt din speele în discuie - iar pedepsele
fiind majorate dincolo de limitele rezonabile în raport cu natura
infraciunii2).
b) ineficiena reglementarilor existente i a sistemului judiciar
menit s asigure aplicarea lor. Un exemplu de dat recent ilustreaz
perfect aceast situaie. în urma unui accident în lanprodus pe
autostrada Bucureti- Constana în iulie 2007, procurorul general al
Parchetului de pe lâng ICCJ declara c se impune modificarea Codului
penal i sancionarea mai aspr a furturilor i distrugerilor
elementelor ce contribuie la sigurana traficului pe autostrzi3'. în
condiiile în care în prezent pedeapsa pentru furturile de
0 A se vedea O.U.G. nr. 143/2002 (M.Of. nr. 804 din 5 noiembrie
2002), aprobat prin Legea nr. 45/2003, (M.Of. nr. 51 din 21
ianuarie 2003).
2) Spre exemplu, dac o fapt de viol asupra unei persoane în vârst
de 17 ani se pedepsete cu închisoare de la 3 la 10 ani [art. 197
alin. (1)], actul sexual comis cu un minor de aceeai vârst -
infraciune ce presupune consimmântul minorului - se pedepsete cu
închisoare de la 3 la 12 ani atunci când acest consimmânt a fost
obinut în schimbul unor bani sau alte foloase! Far a pune sub
semnul întrebrii pericolozitatea acestei din urm fapte, este
evident îns, c ea nu poate fi sancionat mai sever decât un viol,
care, prin esena sa, presupune absena oricrui consimmânt. 3) A se
vedeahttp://www.mediafax.ro/social/kovesi-sustine-sanctionarea-aspra-
distrugerilor-autostrazi.html? 1688;865572
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
26/706
acest fel este închisoarea de la 4 la 18 ani [art. 209 alin. (3)
lit. f) i g)] este evident c propunerea de modificare poate fi
menit s arate preocuparea autoritilor pentru situaii de genul celei
care a generat accidentul, dar în niciun caz nu poate duce la
consecine efective în planul protejrii valorii
sociale ocrotite. O persoan care nu este descurajat de la comiterea
acestuigen de fapte de o pedeaps cu închisoarea de la 4 la 18 ani
nu va avea mai multe reineri nici în perspectiva unei eventuale
pedepse cuprinse între 5 i 20 de ani, singurul efect fiind acela al
amplificrii ridicolului în care se afl în prezent limitele legale
ale pedepselor pentru unele dintre infraciunile contra
patrimoniului.
c) dezbaterile din perioadele preelectorale sau electorale asupra
unor subiecte de interes pentru ceteni constituie de asemenea
pentru legiuitor un bun prilej de a recurge la adoptarea unor norme
care în realitate nu aduc nimic nou. Spre exemplu, Legea nr.
197/2000 a încercat s instituie un cadru sancionator mai adecvat
pentru reprimarea faptelor de violen domestic. în consecin au fost
consacrate noi forme agravate ale unor infraciuni de violen i s-a
prevzut posibilitatea exercitrii din oficiu a aciunii penale în
aceste cazuri. Dar s vedem care a fost eficiena acestor msuri,
dincolo de aparene. Sub aspectul formelor agravate nou introduse,
se poate remarca faptul c, de regul, nu s-a modificat decât minimul
special, maximul special rmânând identic cu cel prevzut pentru
infraciunea de baz [art. 180 alin. (2)1i art. 181 alin. (I1)]. în
condiiile în care pedepsele pentru aceste fapte se aplic de regul
cu suspendarea executrii, ce eficien practic poate avea ridicarea
cu câteva luni a minimului special? în privina exercitrii din
oficiu a aciunii penale în cazul infraciunilor respective s-a
argumentat c victimele sunt adeseori supuse unor presiuni din
partea agresorilor, fie pentru a nu introduce
plângerea, fie pentru a o retrage. Argumentul este corect, numai c,
prin aceeai lege, s-a prevzut c împcarea prilor în aceste cazuri
produce efecte i atunci când aciunea penal a fost pus în micare din
oficiu. Pe
cale de consecin, dup modificarea legislativ, presiunile
agresoruluinu vor mai fi exercitate pentru a obine retragerea
plângerii, ci pentru a obine împcarea cu victima. De aceea, se
poate spune c, dincolo de efectul declarativ - ce evideniaz
preocuparea legiuitorului pentru fenomenul violenei domestice -
modificarea analizat este lipsit de efecte semnificative în planul
sancionrii acestui gen de infraciuni.
Exist îns i alte cauze care conduc la elaborarea i punerea în
aplicare a unor texte simbolice. Aa se întâmpl, de pild, atunci
când în urma ratificrii unui document internaional statul este
obligat s introduc în
ordinea juridic intern o anumit reglementare, pe care îns nu dorete
so i fac funcional. Astfel s-a nscut, spre exemplu, Legea nr.
299/2004 privind rspunderea penal a persoanelor juridice pentru
infraciunile de
Funciile dreptului penal
8/16/2019 Tratat de Drept Penal. Partea General-u00E2. Vol. I -
Florin Streteanu - 2008
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
27/706
6 Dreptul penal în sistemul dreptului pozitiv
falsificare de monede sau alte valori, care nu a putut fi niciodat
aplicat datorit faptului c nu coninea i dispoziiile procedurale
necesare angajrii acestei rspunderi0.
In toate aceste situaii este vorba de simple „efecte speciale” la
care recurge legiuitorul, far îns ca modificrile legislative
operate s întreasc protecia valorii sociale în discuie. Aa cum
afirmau unii autori2), o analiz critic a legitimitii efectelor
dreptului penal simbolic este lipsit de obiect, pentru simplul
motiv c acesta nu produce niciun efect.
§3. Caracterele dreptului penal
6. Dreptul penal ca ramur de drept public. 7. Dreptul penal ca
ramur autonom de drept. 8. Caracterul subsidiar al dreptului penal.
9. Caracterul selectiv al dreptului penal.
Necesitatea delimitrii dreptului penal de alte ramuri ale
sistemului nostru juridic impune determinarea trsturilor sale
specifice, a particularitilor pe care le prezint raporturile
juridice penale comparativ cu cele care iau natere în contextul
altor ramuri de drept. Dintre trsturile evideniate de doctrina
român sau strin, înelegem s reinem ca i caractere ale dreptului
penal: caracterul de drept public, caracterul autonom, caracterul
subsidiar, caracterul selectiv.
6. Dreptul penal ca ramur de drept public. Dac pentru doctrina
român3)caracterul de drept public al dreptului penal este o
realitate nesusceptibil de obiecii, la nivel european nu se poate
constata un asemenea consens în privina locului pe care îl ocup
dreptul penal în cadrul sistemului juridic. Prin tradiie, doctrina
din anumite ri (Italia, Germania, Spania, Canada) apreciaz c
dreptul penal aparine dreptului public, în vreme ce în alte state
(Frana, Belgia) se consider c dreptul penal prezint deopotriv
caractere de drept public i de drept privat, aa încât nu este
posibil includerea sa în nici una din cele dou categorii, având o
poziiesui generis în cadrul sistemului juridic.
In opinia majoritar4), favorabil includerii dreptului penal în
sfera dreptului public, se rein ca principale elemente în sprijinul
acestei teze:
0 Ulterior legea a i fost abrogat prin dispoziiile Legii nr.
278/2006 (M.Of. nr. 601 din 4 iulie 2006) care a consacrat cu titlu
general rspunderea penal a persoanei juridice în dreptul
român.
2) M Del M. Diaz Pita, P. Faraldo Cabana, op. cit., p. 127. 3) V.
Dongoroz, Drept penal, Bucureti, 1939, p. 27-29;C. Bulai, B. Bulai,
op. cit.,
p. 18; C. Mitrache, C. Mitrache, op. cit., p. 26; I. Pascu, Drept
penal. Partea general, Ed. Hamangiu, Bucureti, 2007, p. 24.
4) L. Morillas Cueva, op. cit., p. 50;G. Fiandaca, E. Musco,
Diritto penale. Parte generale, Zanichelli Editore, Bologna, 2001,
p. 3;F. Antolisei, op. cit., p. 13;C. Fiore, op. cit., p. 3;
10
8/16/2019 Tratat de Drept Penal. Partea General-u00E2. Vol. I -
Florin Streteanu - 2008
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
28/706
- valorile sociale aprate de dreptul penal sunt de interes public,
cci faptele care aduc atingere acestor valori intereseaz ordinea
public în general; chiar atunci când valoarea social lezat este una
„privat”, intervenia dreptului pena se face în considerarea
faptului c protejarea respectivei valori împotriva uno atingeri
ilegitime intereseaz convieuirea normal în cadrul grupului social.
Spre exemplu, intervenia dreptului penal protej area proprietii
unei persoane împotriva furtului nu se face pentru c respectiva
proprietate nu ar fi un drept de natur
privat, ci pentru c se consider c este în interesul general ca
fiecare proprieta s se poat bucura de bunurile sale0;
- raporturile de drept penal se stabilesc întotdeauna între Stat i
o persoan fizic, nefiind raporturi stabilite între
particulari;
- dreptul de a stabili care fapte constituie infraciuni i
sanciunile aplicabile este un drept exclusiv al Statului, neputând
fi niciodat exercitat de ctre persoan fizice sau persoane juridice
de drept privat;
- titularul dreptului de a trage la rspundere penal o persoan este
statul. Chiar i atunci când aciunea penal se pune în micare la
plângerea persoanei vtmate, o dat sesizate cu plângerea, organele
judiciare ale statului vor fi cel care vor proceda la
instrumentarea cauzei, condamnarea infractorului i supunere
acestuia la executarea unei pedepse. De asemenea, recunoaterea în
anumite cazu a consimmântului victimei ca o cauz exoneratoare nu
afecteaz caracterul de ramur de drept public a dreptului penal, cci
pe de o parte Statul este cel car reglementeaz limitele i condiiile
de valabilitate ale acestui consimmânt, iar pe de alt parte atunci
când consimmântul lipsete tot Statul este cel care procedeaz la
tragerea la rspundere penal a infractorului.
Concepia care confer un caracter mixt dreptului penal se fundamen
teaz în principal pe faptul c aceast ramur de drept este menit s
pro tejeze în mod egal valori sociale aparinând dreptului public
(organizarea statal, urbanismul, sntate public etc.) i valori
specifice dreptului privat (patrimoniu, via privat, onoare etc.)2).
In acelai timp, se arat c dreptul penal contemporan, dei rmâne
ataat în principal dreptului public, cunoate o accentuat
„privatizare” prin creterea ponderii unor interese sau organisme
private în aceast materie3). Astfel, se subliniaz implicarea
Caracterele dreptului penal 6
H.H. Jescheck. T. Weigend, op. cit., p. 17-18;G. Cóté-Harper, P.
Rainville, J. Turgeon, Traité de droit pénal canadien, Ed. Yvon
Blais, 1998, p. 19.
0 G. Quintero Olivares, La llamada privatización del derecho penal,
Revista de Derecho y Proceso Penal nr. 6/2001, p. 16.
2)F. Desportes, F. Le Gunehec, op. cit., p. 21;J. Pradel, Droit
pénal général, Ed. Cujas, Paris, 2006, p. 76-77.
3)F. Tulkens, M. van de Kerchove, Introduction au droit pénal, Ed.
Story Scientia, Diegem,1999, p. 131-135. Pentru o trecere în revist
a majoritii elementelor de factur „privat prezente astzi în sfera
dreptului penal a se vedea i R. Gassin, Le droit pénal: droit
public
11
8/16/2019 Tratat de Drept Penal. Partea General-u00E2. Vol. I -
Florin Streteanu - 2008
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
29/706
6 Dreptul penal în sistemul dreptului pozitiv
unor ageni privai nu doar în procesul de prevenire a infraciunilor
(agenii private de paz i protecie, asociaii de asisten a
toxicomanilor sau alcoolicilor), dar i în ceea ce privete
executarea sanciunilor (implicarea unor organisme private în
activitatea de probaiune, în executarea muncii
de interes general, a calificrii profesionale a condamnailor etc.).
în plus,o tendin important a dreptului penal contemporan o
reprezint creterea rolului victimei infraciunii în derularea
procesului (obligaia de a fi încunotinat de soluia pronunat în
cauz, dreptul de a ataca ordonanele de scoatere de sub urmrire
penal sau de neîncepere a urmririi) i introducerea unor proceduri
de mediere între infractor i victim.
în ceea ce ne privete, nu credem totui c se poate pune cu temei în
discuie scoaterea dreptului penal din structura dreptului public i
plasarea lui în sfera dreptului privat ori într-o poziiesui
generis. Aptitudinea de a apra atât drepturi sau interese de natur
public cât i drepturi sau interese de natur privat se regsete i în
cadrul altor ramuri, a cror apartenen la dreptul public nu a fost
niciodat contestat, cum este cazul dreptului administrativ. Dac
este adevrat c dreptul administrativ are ca principal misiune
asigurarea unei corecte organizri i funcionri a administraiei de
stat, nu se poate contesta faptul c anumite norme ale acestei
ramuri protejeaz i drepturi sau interese private0, aa cum se
întâmpl în ipoteza contenciosului administrativ. în plus,
consolidarea poziiei victimei în cadrul procesului penal nu
presupune neaprat o „privatizare” a acestei ramuri,
dincolo de interesul personal al victimei putând fi identificat un
interes general dea se asigura o reparare cât mai eficient a
tuturor urmrilor infraciunii2). Dovada în acest sens este
reprezentat de sistemele modeme de indemnizare de ctre Stat a
victimelor infraciunilor3*, consecinele comiterii unei infraciuni
depind cu mult sfera unui raport privat între victim i
infractor.
De aceea, ne raliem fr rezerve opiniei majoritare, care susine
ideea aparte nenei dreptului penal la dreptul public.
ou droit privé? în Problèmes actuels de science criminelle, vol.V,
Presses Universitaired’Aix-Marseille, 1991,p. 62-63. 0 A se vedea i
M. Kohler, Le droit pénal entre public et privé, Archives de
philosophie
du droit, nr. 41, 1997, p. 201. 2)G. Quintero Olivares, op. cit.,
p. 20. 3) A se vedea Convenia privind indemnizarea victimelor
infraciunilor de violen,
adoptat în cadrul Consiliului Europei în 1983. Potrivit art. 2 din
Convenie, statele trebuie contribuie la despgubirea persoanelor
care au suferit atingeri grave ale integritii corporal sau sntii
rezultate în mod direct dintr-o infraciune de violen comis cu
intenie. De asemenea, pot beneficia de despgubiri i persoanele care
se afl în întreinerea une persoane decedate ca urmare a unei
asemenea infraciuni. A se vedea pentru detalii, J. Pradel, G.
Corstens, Droit pénal européen, Ed. Dalloz, Paris, 1999, p.
233-235. Convenia a fost ratificat de România prin Legea nr.
304/2005 (M.Of. nr. 960 din 28 octombrie 2005).
12
8/16/2019 Tratat de Drept Penal. Partea General-u00E2. Vol. I -
Florin Streteanu - 2008
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
30/706
Caracterele dreptului penal 7
7. Dreptul penal ca ramur autonom de drept. în literatura de
specialitate s-a susinut uneori teoria caracterului auxiliar al
dreptului penal, potrivit creia dreptu
penal nu are un obiect propriu de reglementare, el nefacând decât s
protejeze valori aparinând altor ramuri de drept, întrind sanciunea
pe care normele acestor
ramuri o prevd. în încercarea de fundamentare a acestei teze s-a
artat în esen c nu exist
valori sociale consacrate ca atare de dreptul penal, toate valorile
pe care acesta le apr fiind create de alte ramuri de drept. în
acelai sens s-a considerat c
protecia penal a unei valori sociale intervine doar atunci când
protecia conferit de normele altor ramuri se dovedete insuficient,
aa încât ea nu este o protecie
primar ci una subsidiar0. în realitate, departe de a aprea ca o
simpl anex sancionatorie a altor ramuri
de drept, dreptul penal reprezint o ramur de drept distinct, a crei
autonomie poate fi analizat prin prisma a cel puin trei elemente:
autonomia normativ, autonomia conceptual i autonomia
procedural.
7.1. Autonomia normativ a dreptului penal presupune aptitudinea
dreptulu penal de a crea el însui norme de conduit, fr a se limita
la sancionarea înclcrilor normelor impuse de alte ramuri de drept.
Aa de pild, obligaia de a denuna comiterea anumitor infraciuni
(art. 262 C.pen.), obligaia de a acorda ajutor unei persoane aflate
în pericol (art. 315-316 C.pen.), interdicia actelor sexuale cu
minorii care nu au împlinit 15 ani (art. 198 C.pen.) nu sunt
prevzute î norme aparinând altor ramuri de drept2).
Autonomiei normative a dreptului penal nu trebuie s i se confere
îns un caracter absolut - în sensul de a considera c dreptul penal
opereaz independent d celelalte ramuri de drept - cci, în numeroase
situaii, legea penal intervine pentru a sanciona înclcarea unor
obligaii impuse de regulile altor ramuri de drept. Spre exemplu,
art. 305 C.pen. incrimineaz, între altele, neplata cu rea-credin
timp de dou luni a pensiei de întreinere stabilit pe cale
judectoreasc, adic înclcarea unei obligaii stabilite potrivit
dreptului familiei.
Tot astfel, creterea continu a numrului textelor de incriminare în
dreptul penalcontemporan, nu este o consecin a descoperirii unor
noi valori sociale, proprii dreptului penal, ci a multiplicrii
obligaiilor impuse de normele altor ramuri de drept -
administrativ, economic, fiscal, social - care necesit o sancionare
penal în cazul înclcrii lor.
1) Pentru o prezentare detaliat a acestei teze i a modului în care
ea a fost contrazis d doctrina ulterioar, a se vedeaV. Dongoroz,
op. cit., p. 29-32.
2) V. Dongoroz, op. cit., p. 31; C. Bulai, B. Bulai, op. cit.,
p.17;F. Tulkens, M. van de Kerchove, op. cit., p. 137-139;G.
Quintero Olivares, Manual de derecho penal. Parte general, Ed.
Aranzardi, Elcano, 2000, p. 104-105. A se vedea iC.Fiore, op. cit.,
p. 7-8;F. Ramacci, Corso di diritto penale, G. Giappichelli
Editore, Torino, 2001, p. 17-18.
13
8/16/2019 Tratat de Drept Penal. Partea General-u00E2. Vol. I -
Florin Streteanu - 2008
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
31/706
7 Dreptul penal în sistemul dreptului pozitiv
Aceast interaciune între normele dreptului penal i cele ale altor
ramuri este demonstrat i de posibilitatea normelor extrapenale de a
interveni în sensul modificrii domeniului de inciden al legii
penale. Spre exemplu, dei art. 213 C.pen. incrimineaz ca abuz de
încredere refuzul de a restitui un bun al altuia
deinut cu orice titlu, infraciunea nu va exista atunci când cel
care refuz restituireaare un drept de retenie potrivit legii civile
(a se vedea art. 1619 C.civ. în materie de depozit).
De aceea, fr a se putea pune sub semnul întrebrii autonomia
normativ a dreptului penal, nu se poate face abstracie de
caracterul limitat al acestei autonomii, limitare ce decurge din
interaciunea dreptului penal cu alte ramuri de drept, din unitatea
sistemului juridic. Dreptul penal nu poate incrimina ca infraciune
o conduit care, potrivit normelor altei ramuri de drept (drept
civil, dreptul muncii, dreptul familiei), reprezint exercitarea
legal a unui drept recunoscut de normele
acelei ramuri0. 7.2. Autonomia conceptual a dreptului penal se
manifest prin aceea c
dreptul penal nu este inut de sensul pe care anumii termeni îl au
în contextul ramurilor de drept din care sunt preluai, ci poate
conferi un alt sens acestor noiuni2). Spre exemplu, pentru a defini
infraciunea de violare de domiciliu (art. 192 C.pen.), legea penal
nu recurge la sensul pe care noiunea de domiciliu îl are în dreptul
civil3), ci consider ca domiciliu orice „locuin, încpere, dependin
sau loc împrejmuit inând de acestea”.
Tot astfel noiunea de funcionar public în sensul dreptului penal
(art. 147C.pen.) desemneaz „orice persoan care exercit permanent
sau temporar, cu orice titlu, indiferent de modul cum a fost
învestit, o însrcinare de orice natur, retribuit sau nu, în
serviciul unei uniti dintre cele la care se refer art. 145”, în
vreme ce dreptul administrativ consider ca fiind funcionar public
persoana numit, în condiiile legii, într-o funcie public4) [art. 2
alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcionarilor
publici].
Chiar i atunci când pentru un termen preluat din contextul altei
ramuri de drept legea penal nu consacr în mod explicit un alt sens,
judectorul penal nu este
întotdeauna inut de semnificaia termenului în contextul ramurii de
drept creia îi 0 M. Cobo del Rosal, T.S. Vives Antón, op. cit., p.
41. 2>F. Desportes, F. Le Gunehec, op. cit., p. 21-22;
F.Tulkens, M. van de Kerchove,
op. cit., p. 141;F. Muñoz Conde, M. García Arán, op. cit., p. 86.
3) Potrivit art. 13 din Decr. nr. 31/1954, „domicili ul unei
persoane este acolo unde ea îi
are locuina statornic sau principal”. 4) Potrivit art. 2 alin. (1)
din Legea nr. 188/1999, republicat (M.Of. nr. 365 din 29 mai
2007), „funcia public reprezint ansamblul atribuiilor i
responsabilitilor, stabilite în temeiul legii, în scopul realizrii
prerogativelor de putere public de ctre administraia
publiccentral, administraia public local i autoritile
administrative autonome”.Funciile publice sunt prevzute într-o anex
la legea menionat.
14
8/16/2019 Tratat de Drept Penal. Partea General-u00E2. Vol. I -
Florin Streteanu - 2008
http://slidepdf.com/reader/full/tratat-de-drept-penal-partea-general-u00e2-vol-i-florin-streteanu-2008
32/706
Caracterele dreptului penal 7
aparine. Astfel, dreptului penal îi este strin ficiunea consacrat
de legea civil privind bunurile imobile prin destinaie - spre
exemplu animalele i utilajele agricole destinate exploatrii unui
imobil, statuile amplasate pe o proprietate (art. 467- 469 C.civ.)
- ele fiind considerate ca bunuri mobile în