T R A C I I CARPATO-DUNĂRENI IN M A R I L E MIGRAŢII E G E E N E

de V A L E R I U L E A H U

M a r i l e migraţii egeene - dep lasăr i l e ample de populaţii ce au avut loc l a s f îrş i tul e p o c i i b r o n z u l u i ş i începutul p r i m e i e p o c i a f i e r u l u i , d i n spaţi i le e s t - c e n t r a l e , e s t i c e ş i s u d - e s t i c e ale E u r o p e i că t re b a z i n u l egeic ş i c i r c u m - e s t - m e d i t e r a n e a n , cu d e o s e b i r e în t e r i t o r i i l e G r e c i e i c o n t i n e n t a l e ş i i n s u l a r e ş i în ce le de ves t a le A s i e i M i c i ; laolaltă cu r e s t r u c t u r ă r i l e e t n i c e ş i c u l t u r a l e p r o d u s e în c onsec in ţă - continuă ş i astăzi să atragă atenţia c e r c e t ă t o r i l o r de p r e t u t i n d e n i , n o i s t u d i i , n o i puncte de v e d e r e adăugîndu-se l i t e r a t u r i i de s p e c i a l i t a t e ^ , ş i aşa v a s ­tă , complexă , i a r în p l u s , pu lver i za tă . F a p t u l m a i s e m n i f i c a t i v , p e n t r u n o i , c o n s t a t a t în legătură cu aceasta îl c o n s t i t u i e p r o m o v a r e a u n e i e f i ­c iente contribuţi i r omâneş t i , evidenţiind r o l u l t r a c i l o r c a r p a t o - d a n u -b i e n i în p r o d u c e r e a m a r e l u i fenomen m i g r a t o r i u . M a i a l e s o p i n i i l e f o r ­mulate de I o n N e s t o r ^ , D u m i t r u B e r c i u ş i S e b a s t i a n M o r i n t z 4 a p a r de natură să s i tueze pe baze n o i în ţe l egerea f e n o m e n u l u i adus în d i s c u ­ţ i e , să producă mutaţii i m p o r t a n t e în m o d u l de analiză a mărtur i i l o r încă de mul t ştiute ş i să adauge , o b l i g a t o r i u , îh a n s a m b l u l i n t e r p r e t ă ­r i l o r de pînă a c u m , pe ace lea e x t r a s e d i n a n a l i z a rea l i tă ţ i l o r a r h e o ­l og i ce ş i i s t o r i c e p r o p r i i ş i t e r i t o r i i l o r c a r p a t o - d u n ă r e n e . Cum însă puncte le de v e d e l e a le a u t o r i l o r menţionaţi au f o s t de c e l e m a i m u l t e o r i d o a r enunţate se dovedeşte de aceea a c o n s t i t u i un o b i e c t i v încă ac­tua l d e t a l i e r e a o p i n i i l o r ş i r e l i e f a r e a r o l u l u i a f i r m a t de t r a c i i de pe t e r i t o r i u l României în m a r i l e migraţi i egeene .

*

O r i c a r e a r f i poz i ţ i i l e pe c a r e s - a u s i t u a t , i n d i f e r e n t de a r i i l e ş i c u l t u r i l e pe c p r e l e - a u i m p l i c a t îh m a r i l e d e p l a s ă r i de populaţi i c ă t r e spaţiul e s t - m e d i t e r a n e a n , toţi c e r c e t ă t o r i i p r o b l e m e i a u f o s t ş i rămîn îhcă de a c o r d a s u p r a u n u i f a p t : c r o n o l o g i c , f enomenul n u s - a d e c l a n ­şat m a i devreme de s e c a i X I V - l e a î . e . n . în s e c . a l X V - l e a , c i v i l i z a ţ i a e p o c i i b r o n z u l u i d i n zonele e s t - c e n t r a l e ş i e s t - s u d - e s t i c e a le E u r o p e i cunoaşte o s t a r e de s t a b i l i t a t e , de e c h i l i b r u ş i p r o s p e r i t a t e .

Real i tăţ i le i s t o r i c e pot f i d e f i n i t e c a a t a r e , îh p r i m u l r î n d , în r e ­g i u n i l e G r e c i e i c o n t i n e n t a l e ş i i n s u l a r e , unde (exceptînd C r e t a ) d i n s e c a i X V I - l e a ş i pînă î n t r - a l Χ Ι Π - l e a , c i v i l i za ţ ia miceniană (numită a s t f e l după c u l t u r a - e t a l o n dezvoltată îh c e n t r u l de l a M y k e n e , îh A r g o -l ida ) a cunoscut o evoluţ ie impreşionantă p r i n n i v e l e c o n o m i c , s o c i a l ,

175

s p i r i t u a l ş i p o l i t i c o - m i l i t a r . Pe fundamentul une i impetuoase dezvol tăr i a f o r ţe l o r de produc ţ i e , a întregi i e c o n o m i i , fn condiţ i i le p r a c t i c ă r i i cu maximum de i n t e n s i t a t e a m e t a l u r g i e i b r o n z u l u i ( la acest o r i z o n t , f i e ­r u l ab ia pătrunzfnd fn G r e c i a ) ; d e o p o t r i v ă , p r i n e x p l o a t a r e a a g r i c o l ă à pămînturilor (pract i cată , după cum o atestă tex te s c r i s e fn l i n i a r a " B " , d e s c i f r a t e de V e n t r i s , ş i fn c a d r u l m a r i i p ropr i e tă ţ i ) ; f n egală măsură, datorită af irmări i ş i producţ i e i meşteşugăreş t i ş i u n u i negoţ in tens - pe a t a r e t e m e i u r i s - a r i d i c a t s u p r a s t r u c t u r a a c e s t e i s o c i e t ă ţ i , dominată, se p a r e , îndeoseb i de o puternică a r i s t o c r a ţ i e mi l i tară , constituită îh ce le d i n urmă într-un s t a t cu ev idente t răsătur i a l e t i p u l u i c r e t a n o - o r i -e n t a l ^ . P u t e r e a ş i m a i a les p r o s p e r i t a t e a soc ie tăţ i i h e l l a d i c e t î r z i i (mi -ceniene) se re f l ec tă ş i îh a r i a largă pe c a r e c u l t u r a sa materială se di fuzează ş i inf luenţează. P r o d u s e c e r a m i c e , a rme ş i podoabe m i c e n i -ene pătrund îh C i p r u , S i r i a , în s u d u l I t a l i e i ş i S i c i l i a , îh Macedonia ş i A l b a n i a , în i n t e r i o r u l P e n i n s u l e i B a l c a n i c e ş i pe pămînturile c a r p a t o -danubiene**. De f a p t , după u n i i a u t o r i , c i v i l i za ţ ia he l lad ică t î r z i e r ă z ­bate cu i r a d i r i a le sa le pînă c h i a r în E u r o p a v e s t i c ă , o r i c u m pînă îh r e g i u n i l e c e n t r a l e a le c o n t i n e n t u l u i ? .

M a i d e p a r t e s p r e n o r d , s p r e n o r d - e s t ş i n o r d - v e s t de a r i a c i v i l i ­zaţiei micen iene se întinde lumea e p o c i i b r o n z u l u i de pe t e r i t o r i i l e a c ­tua le a le A l b a n i e i , I u g o s l a v i e i , B u l g a r i e i , Românie i . S t a d i u l d e z v o l ­tăr i i i s t o r i c e ş i c u l t u r a l - a r h e o l o g i c e i m p u n e , pe a r i a vastă implicată de fenomenul m a r i l o r migraţi i e g e i c e , unele d i f e renţ i e r i ; de o p a r t e f a p t u l c ă , s p r e d e o s e b i r e de s o c i e t a t e a miceniană , evoluată pînă l a n i v e l u l o rganizaţ ie i s t a t a l e , c o lec t iv i tă ţ i l e d i n t o a t e c e l e l a l t e t e r i t o r i i se a f lau încă în o r îndu i rea Comune i p r i m i t i v e (ma i e x a c t , îh faze i n c i p i e n t e de des trămare a a c e s t e i o r î n d u i r i ) ; de altă p a r t e , p r e c i z a r e a c ă , d u p ă cum. opinează u n i i s p e c i a l i ş t i (o u n i t a t e de v e d e r i în s e n s u l a c e s t a nu e x i s - ' tă) în lumea pro to i l l i ră s a u i l l i ră ş i p r o t o t r a c ă s a u , e v e n t u a l , t ra că , populaţi i le d i n s u d u l Dunăr i i , m a i a p r o p i a t e ş i m a i îh c o n t a c t c u c i v i l i ­zaţia miceniană , se a f l a u , îh s e c a i X V - l e a în e tapa t f r z i e a e p o c i i b r o n z u l u i (Macedon ia , A l b a n i a , t e r i t o r i i l e b u l g a r e de a z i , de l a sud de S t a r a P i a n i n a ) , pe c înd c e l e l a l t e ( i n c l u s i v d i n spaţiul c a r p a t o - d a n u b i a n ) t ră iau , în v e a c u l a m i n t i t , încă în p e r i o a d a b r o n z u l u i m i j l o c i u .

Ceea ce uneşte însă toate t e r i t o r i i l e b a l c a n i c e ş i c a r p a t o - d a n u b i -ene de l a n o r d de lumea miceniană este e x i s t e n ţ a , p r e t u t i n d e n i în s e c a i X V - l e a î . e . n . , a u n o r populaţi i s e d e n t a r i z a t e , c u c u l t u r i m a t e r i a l e ale e p o c i i b r o n z u l u i de n i v e l a v a n s a t . Co lec t iv i tăţ i l e t r i b a l e ş i u n i o n a l -t r i b a l e p r a c t i c ă economia mixtă , întemeiată pe a g r i c u l t u r a primitivă, c r e ş t e r e a a n i m a l e l o r ş i m e ş t e ş u g u r i , c a r e as igură încă r a p o r t u r i t e r i ­t o r i a l e bazate pe e c h i l i b r u ş i s t a b i l i t a t e . Inter ferenţe le c u l t u r a l e sînt p r o d u s u l u n o r re la ţ i i p a ş n i c e , c a r e t r e b u i e acceptate ca precumpănitor economice ( s c h i m b u r i ) .

în A l b a n i a , c e r c e t ă r i l e de l a G o s t i n e ( E l b a s a n , f n c f m p i a Pazhoc), de l a M a l i k ( d i s t r i c t u l K o r c e ) , de l a T r e n (pe m a l u l r f u l u i P e t i t e - P r e s -pe) ş i de l a K a m n i k ( fn d i s t r i c t u l K o l o n j e ) a u dus l a i d e n t i f i c a r e a une i

176

c u l t u r i s i n c r o n e cu cea a h e l l a d i c u l u i t îrz iu - c u l t u r a M a l i k - , c rea ţ i e a unor populaţii c a r e t r a v e r s e a z ă "o per ioadă l inişt ită" ş i c a r e între ­ţin cu lumea miceniană legături r e l a t i v s t r î h s e , ce^se întrevăd mai a les în p iese le de armament ş i de podoabă d i n m o r m i n t e .

Corespondenţe c r o n o l o g i c e , d a r , în unele privinţe ş i c u l t u r a l e , c u real i tăţ i le de pe t e r i t o r i u l A l b a n i e i se constată în a r i a i m e d i a t î n v e c i ­nată de es t - în Macedon ia . E s t e adevărat că această zonă a p a r e i n s u ­f i c i e n t cunoscută sub r a p o r t a r h e o l o g i c , d a r d e s c o p e r i r i l e m a i v e c h i sînt încă luate în c o n s i d e r a r e , în po f ida c r i t i c i l o r ce se aduc p r e c i z i e i observaţ i i l o r d i n t i m p u l s ă p ă t u r i l o r , pub l i căr i i ş i in terpre tăr i i m a t e ­r i a l e l o r . D i n t r e a c e s t e a , v e s t i g i i l e a f l a t e în n i v e l e l e m a i de j o s de l a V a r d i n a ş i Vardarovţa , c h i a r dacă c o n s t i t u i e o informaţie redusă ş i d i sparată , evidenţiază totuşi o r e a l i t a t e : o r i z o n t u l de l o c u i r e adus f n discuţie c a r a c t e r i z e a z ă c u l t u r a unor populaţii ş i e le d u r a b i l s e d e n t a -r i z a t e , ş i în c a r e s imptomele unor r e s t r u c t u r ă r i , a le u n o r tulburări e t n o - c u l t u r a l e l i p s e s c .

S e c o l u l a l X V - l e a î . e . n , se dovedeşte de asemenea o etapă de l i ­n işte , de e c h i l i b r u ş i s t a b i l i t a t e f n S e r b i a ş i S l o v e n i a , f n C r o a ţ i a , B o s ­n i a , Herţegovina ş i M u n t e n e g r u , unde co lec t iv i tă ţ i l e umane evo luează la n i v e l u l p e r i o a d e i m i j l o c i i a e p o c i i b r o n z u l u i .

I n S e r b i a centrală^ ^, pe M o r a v a s fn t răspîhdite populaţ i i le p u r ­tătoare a l e c u l t u r i i Ρ a r a c i n , în speţă c e l e d i n f a z a I . Zona M o r a v e i sudice e populată de t r i b u r i l e g r u p e i S l a t i n a , n e f i i n d e x c l u s c a s e c . a l X V - l e a să r e p r e z i n t e v r e m e a de d i spar i ţ i e a a c e s t e i c u l t u r i , ţinîhd seamă de p a r t i c i p a r e a sa l a geneza g r u p e i P a r a c i n . I n V o i v o d i n a se plasează purtător i i m a r e l u i complex c u l t u r a l c u c e r a m i c ă incrustată , D u b o v a c - Z u t o B r d o (Gîr la M a r e ) , f i i n d p o s i b i l ca îh s e c o l u l menţionat să se s i t u e z e p r r m a d i n t r e c e l e p a t r u faze a l e c u l t u r i i , r e c e n t d e f i n i t e de c e r c e t ă t o r u l român S e b a s t i a n M o r i n t z ^ 2 . I n V o i v o d i n a se p e t r e c e , p r o b a b i l , în această v r e m e , p r o c e s u l de în lo cu i re a t r i b u r i l o r c u l t u r i i V a t i n a , de c ă t r e populaţi i le c u l t u r i l o r Zuto B r d o - B e l e g i s - C r u c e n i . I n legătură c u g r u p a M e d i a n a , m a i r e c e n t identif icată în zona N i ă - L e s -kovac , t r e b u i e p r e c i z a t c ă situaţia nu e încă p r e a c l a r ă . Se v o r b e ş t e de un s i n c r o n i s m P a r a c i n - M e d i a n a , d a r e a p r o a p e s i g u r c ă r a p o r t u l pr iveşte f aza a doua a c u l t u r i i P a r a c i n , c ă în s e c a i X V - l e a g r u p a M e ­diana n u - i încă constituită . C o n t e x t u l c u l t u r a l - a r n e o l o g i c d i n r e g i u ­nea apuseană a I u g o s l a v i e i o f e r ă în s t a d i u l a c t u a l a l documentăr i i m a i multe nec lar i tăţ i dec î t c e l d i n p a r t e a r ă s ă r i t e a n ă . I n s e c . a l X V - l e a s - a r s i t u a , în B o s n i a o r i e n t a l a ş i îh S r e m , f a c i e s u l S u r c i n (numit a s t ­f e l după o n e c r o p o l ă de i n c i n e r a ţ i e , de a i c i ) a l g r u p e i B e l e g i s , p r e c u m şi o etapă v e c h e , c u aspecte l o c a l e , a c u l t u r i i Zuto B r d o - D u b o v a è . Z o ­na o cc identa lă a t e r i t o r i u l u i m a i vas t c u p r i n s între D r a v a , Dunăre ş i Sava a p a r e populată de t r i b u r i c u o cu l tură ce se î n c o r p o r e a z ă îh complexu l p r o p r i u b a z i n u l u i c e n t r a l - d a n u b i a n . Puţinele d e s c o p e r i r i d in S l oven ia r e l e v ă o " c e r a m i c ă reg ională autohtonă" , c a ş i îh S t i r i a . I n Croaţ ia , c i m i t i r u l d i n p e ş t e r a L i k a o f e r ă p o s i b i l i t a t e a ident i f i căr i i unuj

177

a l t g r u p de populaţ i i , cu o lungă evo lu ţ i e , durîhd pînă în b r o n z u l t î r ­z i u . O situaţie asemănătoare a r f i ş i în Dalmaţia. I n s f î r ş i t , în n o r d -e s t u l B o s n i e i , s e c a i X V - l e a cunoaşte o etapă d i n evoluţia complexu­l u i c u l t u r a l de l a G l a s i n a c , r e s p e c t i v f aza a I l - a , c o respunzătoare In genere f a z e i Β a e p o c i i b r o n z u l u i d i n E u r o p a c e n t r a l ă .

O r i c u m , această consemnare a a s p e c t e l o r de cultură p r o p r i i pe ­r i o a d e i m i j l o c i i a e p o c i i b r o n z u l u i d i n I u g o s l a v i a r e l i e f e a z ă ş i a i c i , p e n t r u s e c a i X V - l e a î . e . n . , un c o n g l o m e r a t de populaţii a g r i c o l e , s e -d e n t a r i z a t e , c re înd de asemenea c u l t u r i e v o l u a t e , într -un c l i m a t i s t o ­r i c n e t u l b u r a t deocamdată de v r e u n fenomen de penetraţie s a u de e m i ­g r a r e

A n a l i z a v a s t u l u i o r i z o n t de cultură d i n spaţiul s u d - e s t - e u r o p e a n , c a r e a p r e m e r s imediat p r i m e l o r manifestări a l e f e n o m e n u l u i m a r i l o r migraţii e g e i c e , îhtîlneşte situaţii m a i puţin c l a r e , în s e c . a l X V - l e a , pe cea m a i m a r e p a r t e a t e r i t o r i u l u i a c t u a l a l R . F . B u l g a r i a .

în c r o n o l o g i a e p o c i i b r o n z u l u i de pe t e r i t o r i u l ţăr i i v e c i n e , anul 1500 î . e . n . marchează începutul p e r i o a d e i t î r z i i , c a r e v a d u r a pînă pe l a a n u l 1250 î . e . n . . S e c a i X V - l e a poate f i d e c i c o n s i d e r a t ca o p r i ­mă etapă a b r o n z u l u i t î rz iu d i n B u l g a r i a . D a r c o n t e x t u l c u l t u r a l - a r h e o -l og i c a l v e a c u l u i a m i n t i t e m a i g r e u de p r e c i z a t .

S igură es te prezenţa îh s e c t o r u l n o r d - v e s t i c a l B u l g a r i e i , p e o f î -ş ie d e - a l u n g u l Dunăr i i , a c u l t u r i i Novo S e l o , în speţă Zuto B r d o -G î r la M a r e . O c e r t i t u d i n e o c o n s t i t u i e de asemenea p o p u l a r e a sectoa­r e l o r v e s t - c e n t r a l Ş Î c e n t r a l a le B u l g a r i e i n o r d i c e de c ă t r e purtătorii c u l t u r i i T e i , f a z a a I l I - a , ea t r e c î h d , după cum a r p r o b a - o unele des ­c o p e r i r i , în unele zone r e s t r î h s e a f la te l a sud de S t a r a P i a n i n a . D i n ­co lo de a c e s t e i însă , d e s c o p e r i r i l e a r h e o l o g i c e nu m a i îngăduie p r e c i ­z a r e a u n o r complexe de c u l t u r ă , a unor populaţ i i , în una s a u a l t a din r e g i u n i l e b u l g a r e , în s e c a i X V - l e a î . e . n . Se poate d o a r presupune , în s e c t o r u l e s t i c a l B u l g a r i e i n o r d i c e , absenţa u n o r populaţi i sedenta-r i z a t e ş i prezenţa acolo a u n o r t r i b u r i p ă s t o r e ş t i nomade , de p r o v e ­nienţă, f o a r t e p r o b a b i l , n o r d - p o n t i c ă - cum admite S e b a s t i a n M o r i n t z , preluîhd o suges t i e a l u i V a s i l M i k o v ; i a r p e n t r u r e s t u l t e r i t o r i i l o r b u l g a r e , să se urmărească p r i n c e r c e t ă r i v i i t o a r e dacă populaţiile c a r e au c r e a t l a sud de S t a r a P i a n i n a , în p e r i o a d a m i j l o c i e a epoci i b r o n z u l u i , c u l t u r i l e de t i p J u n a t i c e ş i N o v a Z a g o r a a u e v o l u a t ş i îh b r o n z u l t îrziu^ ^ .

D a r , c h i a r c u aceste nec lar i tă ţ i , s e c a i X V - l e a î . e . n . apare şi pe t e r i t o r i u l a c t u a l a l R . P . B u l g a r i a c a r a c t e r i z a t , îh g e n e r e , de ace­l e a ş i r e a l i t ă ţ i , p r o p r i i în t reg i i P e n i n s u l e B a l c a n i c e : populaţ i i a g r i c o ­l e s e d e n t a r i z a t e , c u c u l t u r i ce evo luează o r g a n i c , în r e l a ţ i i de e c h i ­l i b r u ş i s t a b i l i t a t e .

L a n o r d de D u n ă r e , pe pămînturile c a r e mărginesc de o p a r t e şi de a l t a m a r e a curbură a C a r p a ţ i l o r se află u l t i m u l s e c t o r i n t e g r a t în a¬r i a vastă implicată de migraţ i i le ege i ce t s e c t o r u l c a r p a t o - d a n u b i a n . C a -r a c t e r i z î n d îh ansamblu p e r i o a d a m i j l o c i e a e p o c i i b r o n z u l u i de a i c i ,

178

Sebast ian M o r i n t z afirmă că ea " re f l e c tă o perioadă de s t a b i l i t a t e şi p r o s p e r i t a t e . M a t e r i a l u l a r h e o l o g i c c e l m a i abundent , c e r a m i c a , atestă fn mod ev ident g r a d u l de cultură şi o r i g i n a l e manifestări de ar tă , i a r m e t a l u r g i a b r o n z u l u i n i v e l u l tehnic şi bunăstarea mater ia lă"

O a t a r e c a r a c t e r i z a r e a b r o n z u l u i m i j l o c i u c a r p a t o - d a n u b i a n g ă ­seşte în s e c a i X V - l e a î . e . n . manifestări le ce le m a i t i p i c e - s - a r p u ­tea spune , cu v a l o a r e e t a l o n . O dovedeşte întregul c ontex t c u l t u r a l - a r -h e o l o g i c , c a r e , cu f o a r t e puţine e x c e p ţ i i , apare astăz i b ine c o n t u r a t . I n ce le ce urmează acesta va f i înfăţişat , d i n s p r e s u d , de l a Dunăre către n o r d (conducîhdu-ne d e c i îh s e n s u l u r m a t pînă acum) ' ş i totodată r e l a t a t în mod m a i d e t a l i a t , ţinînd se«mă c ă a n a l i z a de faţă urmăreşte îndeoseb i , în marea migraţie egeeana, d e s t i n u l i s t o r i c a l t r a c i l o r ( p r o -t o t r a c i l o r ) de pe t e r i t o r i u l Românie i .

în s u d - v e s t , pe o f î ş ie largă d e - a l u n g u l Dunării se află populaţi i -le m a r e l u i complex G f r l a M a r e - Z u t o B r d o - D u b o v a c , p r o b a b i l , f n t o c m a i ca fn I u g o s l a v i a , evoluţia m a r c f n d p r i m a fază a a c e s t u i a . M a i d e p a r t e s p r e n o r d , îh B a n a t , se poate admite ex i s tenţa , în p r o c e s de f o r m a r e , a c u l t u r i i C r u c e n i (Be le g i s ) . O l t e n i a e populată de t r i b u r i l e c u l t u r i i V e r b i c i o a r a , d i n faza a Ι Π - a - l a răsăr i tu l O l t u l u i , în M u n t e n i a a f l î n -d u - s e purtător i i f a z e i T e i I I I , c a r e ocupă v e s t u l ş i c e n t r u l p r o v i n c i e i , pînă l a Mostiştea ş i pe c u r s u l T e l e a j e n u l u i . S e c t o r u l n o r d - v e s t i c a l M u n t e n i e i ş i jumătatea sudică a M o l d o v e i ( b a z i n u l Ş i re tu lu i i n f e r i o r ş i m i j l o c i u ) sînt ocupate de populaţi i le M o n t e o r u , d i n e tapa finală a f a z e i I - a ş i de l a începutul f a z e i următoare (Ha) . I n răsăr i tu l M u n t e n i e i ( d i n ­co lo de Most i ş tea ) , în D o b r o g e a ş i pe l i m i t a e s t i că a s u d u l u i M o l d o v e i nu a p a r c u l t u r i s e d e n t a r i z a t e . T e r i t o r i i l e sînt c u t r e i e r a t e de populaţii, p ă s t o r e ş t i , cu morminte t u m u l a r e , d o v e d i t e în r e g i u n e a f i p rezente , pînă în a ceas tă v r e m e . N e c l a r ă apare s i tuaţ ia , p e n t r u aces t a l X V - l e a v e a c , în jumătatea n o r d i c ă a M o l d o v e i . C u l t u r a C o s t i ş a , aşa cum a p a r e cunoscută d i n staţiunea eponimă, c o n s t i t u i e un fa c i e s ce se poate a t r i ­bu i începutului b r o n z u l u i m i j l o c i u . De altă p a r t e , m o r m i n t e l e c e r c e t a ­te de E m i l i a ş i N e c u l a i Z a h a r i a l a P r o b o t a vădesc e lemente e v i d e n t C o s t i ş a , d a r i n t e g r a t e u n u i f ond N o u a , p r o p r i u b r o n z u l u i t î r z i u . I n f i n e , a p a r e f o a r t e semni f i cat ivă , î n t r - o evidenţă a d e s c o p e r i r i l o r a r ­heo log ice d i n judeţul B o t o ş a n i ^ , e x t r e m a r a r i t a t e a p u n c t e l o r c u m a ­t e r i a l e c a r a c t e r i z a t e în genere " C o s t i ş a " . I n această situaţie e pe d e ­p l i n f i r e s c să se accepte o p i n i a l u i S e b a s t i a n M o r i n t z , după c a r e , îh zona adusă în d i s c u ţ i e , se v o r f i a f l a t t o t g r u p u r i de păs to r i răsăr i ten i , ce încep să f i e documentate ş i f n p e r i o a d a m i j l o c i e a e p o c i i b r o n z u l u i ^ . D i n c o l o de C a r păţ i , f n T r a n s i l v a n i a , t r i b u r i l e c a r e a u c r e a t c u l t u r a numită S i g h i ş o a r a - W i e t e n b e r g populează m a s i v ş i s t a t o r n i c s u d - e s t u l ş i întreaga r e g i u n e c e n t r a l ă , d e p o d i ş , a p r o v i n c i e i , e l e a f l îndu-se c u evoluţia l a s f î rş i tu l f a z e i a Π -a ş i începutul f a z e i a I i i - a . Cr i şana e o¬cupată de t r i b u r i l e O t o m a n i d i n i n t e r f a z a Π-ΠΙ (după I v a n Ordent l i ch )ş i îh f i n e , dacă i m p o r t u r i l e de t i p S u c i u în m e d i i O t o m a n i sînt b ine f i x a ­t e , M a r a m u r e şui c o n s t i t u i e în p r i n c i p a l zona de l o c u i r e a pur tă tor i l o r c u l t u r i i S u c i u de S u s .

179

A c e s t c o n t e x t , p r o p r i u s e c a i X V - l e a d i n spaţiul c a r p a t o - d a n u -b i a n o - p o n t i c , se c a r a c t e r i z e a z ă , f n p r i m u l r f n d , p r i n t r - o frapantă u¬n i t a t e a n i v e l u l u i de evoluţie i s t o r i c ă ş i c u l t u r a l - a r h e o l o g i c ă . T o a t e g r u p u r i l e de populaţii ş i c u l t u r i l e c r e a t e de e le prez intă un g r a d a v a n ­sat de d e z v o l t a r e - a s i g u r a t , f n t r e a l t e l e , de p r a c t i c a r e a m e t a l u r g i e i b r o n z u l u i , c a r e , fncă nu ajunsă pe t r e a p t a m a x i m e i in tens i tâ ţ i / i i fuzea ­ză totuşi fn masa populaţ i i lor t i p u r i v a r i a t e de t o p o a r e cu gaură t r a n s ­v e r s a l ă , t i p u r i t i m p u r i i de s e c e r i ( p r i n t r a n s p u n e r e a f n m e t a l a K r u m -m e s s e r - e l o r de p i a t r ă , sau " c u b u t o n " ) e t c A g r i c u l t u r a pract i cată c u p l u g u l de lemn c u brăzdar de c o r n e atestată fn t oa te z o n e l e . A ş e z ă r i l e a r a t ă , m a i a l e s fn a r i i l e c u l t u r i l o r O t o m a n i , W i e t e n b e r g , M o n t e o r u , V e r b i c i o a r a , l o c u i r i p u t e r n i c s e d e n t a r i z a t e , î n t i n s e . N e c r o p o l e l e de t i p G f r l a M a r e , W i e t e n b e r g , M o n t e o r u dovedesc , de asemenea,uti l izări r e ­l a t i v Îndelungate. Contac te le c u lumea s u d i c ă , egeeană - f i e d i r e c t e , f i e p r i n i n t e r m e d i u l a l t o r populaţii (purtători i c u l t u r i i c a t a c o m b e l o r , d e p i l d ă ) r e f l e x a l une i e p o c i de l i n i ş t e , de e c h i l i b r u - s fnt a tes ta te p r i n i m p o r t u r i de p iese de a u r , de spade m i c e n i e n e , de p r e l u a r e a sau t r a n ­s p u n e r e a c r e a t o a r e a unor ob iec te de a u r (pumnale le de t i p P e r ş i n a r i , de pi ldă) ş i a u n o r ornamente pe c e r a m i c ă sau pe ob ie c te de o s , a ş a cum o atestă d e s c o p e r i r i d i n a r i i l e c u l t u r i l o r M o n t e o r u , W i e t e n b e r g , T e i .

V a s t u l c o n g l o m e r a t de manifestăr i c u l t u r a l - a r h e o l o g i c e , p r o p r i u spaţiului s u d - e s t - e u r o p e a n îh s e c a i X V - l e a î . e . n . , e x p r e s i e a u n o r rea l i tăţ i i s t o r i c e , a u n u i anume s t a d i u de evoluţ ie e c o n o m i c ă , s o c i a l ă ş i c u l t u r a l - s p i r i t u a l ă , poate f i d e f i n i t în c o n c l u z i e , a s t f e l :

1 . P r e t u t i n d e n i , d i n Carpaţ i pînă în Pe l oponez ş i i n s u l e l e egeene, v a s t a r e g i u n e e ocupată în s e c a i X V - l e a de populaţi i s e d e n t a r i z a t e , a l c ă r o r mod de existenţă e d e t e r m i n a t de economia mixtă ş i a le căror cu l ­t u r i m a t e r i a l e , de n i v e l a v a n s a t , c o n s t i t u i e r e f l e x u l m o d u l u i de viaţă s t a b i l .

2 . G r u p u r i l e de păs to r i n o m a z i , c a r e c u t r e i e r ă s e c t o r u l n o r d -e s t i c a l a c e s t e i întinse r e g i u n i - d i n l ă s ă r i t u l M o l d o v e i ş i a l M u n t e n i e i , peste D o b r o g e a , pînă pe l i t o r a l u l b u l g a r a l Mări i N e g r e - sînt reţ inute de b a r i e r a pe c a r e o aşază îh c a l e a l o r îndeoseb i populaţi i le Monteoru^ ş i T e i , d i n spaţiul c a r p a t o - d u n ă r e a n - n o r d - e s t b a l c a n i c ş i p r i n u r m a ­r e , n u i zbutes c să t u l b u r e acum e c h i l i b r u l s t a b i l i t pe p a r c u r s u l e v o l u ­ţ ie i a n t e r i o a r e .

3 . Relaţ i i le d i n t r e lumea miceniană - aflată l a un n i v e l de e v o l u ­ţie m a i r i d i c a t , a junsă îh s e c . a l X V - l e a pînă îh f a z a statală a o r g a n i ­z ă r i i sa le - ş i populaţi i le d i n r e s t u l spaţiului b a l c a n o - c a r p a t o - d a n u b i ­an sînt de natură paşn i că ş i se manifestă a c t i v , a ş a cum o re f l e c tă i r a ­d i e r i l e c i v i l i za ţ i e i d i n G r e c i a c ă t r e B a l c a n i ş i C a r p a ţ i . (în c o n t e x t u l a c e s t o r r a p o r t u r i , i a r n u îh c a d r u l u n o r p r e l i m i n a r i i a le migraţ i i l o r ege ice se s i tuează Drezenţa l a T r o i a , îh s t r a t u l V I , a u n e i c e ş t i T e i i n de aspec t b u l g a r ) .

4 . N i c i o m i ş c a r e masivă de populaţ i i , n i c i un c u r e n t e t n o - c u l t u r a l p u t e r n i c sau de a m p l o a r e nu se manifestă f n s e c a i X V - l e a pe i m e n s u l

180

spaţiu s u d - e s t e u r o p e a n ; populaţii le ş i c u l t u r i l e c r e a t e de e le e v a l u e a ­ză o r g a n i c ( f i e c a r e fn a r i a p r o p r i e ) , i a r r a p o r t u r i l e s t a b i l i t e der ivă d i n t r - u n e c h i l i b r u t e r i t o r i a l ce p a r e a nu f i f os t t u l b u r a t .

Imensa conf iguraţ ie e tno-cul turală ş i i s t o r i c ă va f i modificată pro­fund ş i amplu de f enomenul m a r i l o r migraţi i e g e i c e , parţ ial d i n c h i a r etapa p r e l i m i n a r i i l o r a c e s t u i a .

*

A r h e o l o g i c este astăzi b ine documentat f a p t u l că fn i s t o r i a t r i b u ­r i l o r M o n t e o r u - d i n s e c t o r u l n o r d - e s t i c a l m a r i i zone c a r p a t o - d a n u b i -a n o - b a l c a n i c e a e p o c i i b r o n z u l u i - se Î n r e g i s t r e a z ă , l a n i v e l u l f a z e i Ha , evenimente şi fapte mod i f i c fnd f r a p a n t d i rec ţ i i l e ş i a r i a , c h i a r , p e c a r e evoluase pfnă a t u n c i această cu l tură .

S - a s u b l i n i a t a s t f e l c ă , după ce încă d i n t i m p u l f a z e i M o h t e o r u I a , e x t i n d e r e a ter i tor ia lă a purtător i lor c u l t u r i i î n c e t e a z ă , l a n i v e l u l f a z e i următoare, l i a , p r o c e s u l acesta se a c c e n t u e a z ă , f i i n d însoţit c h i a r de p i e r d e r i a le t e r i t o r i i l o r populate pînă a t u n c i de t r i b u r i l e M o n t e o r u . S -a c ons ta ta t de asemenea c ă , după întăr i rea cu v a l u r i de pămînt ş i şanţuri de apărare a a ş e z ă r i l o r monteorene d i n M o l d o v a - l a n i v e l u r i l e f a z e l o r I c 2 Şi I a - , îh f aza H a p r o c e s u l se ex t inde ş i în a r i a d i n M u n ­t e n i a a c u l t u r i i . S - a mai o b s e r v a t a p o i cS ιΛ f a z a M o n t e o r u H a c i m i t i ­r e l e - c u morminte m a i s ă r a c e acum - au fos t mutate c î t m a i aproape de a ş e z ă r i - îh staţiunea eponimă constat îhdu-se c h i a r m o r m i n t e p l a s a t e p r i n t r e locuinţe . De altă p a r t e , a f o s t re l ie fată în i n v e n t a r u l c u l t u ­r i i , l a n i v e l u l f a z e i H a , f recvenţa m a r e a unor ob ie c te de provenienţă; s t ră ină , cum sînt; d i n os - s e c e r i l e de t i p S r u b n î i , p s a l i i l e de t i p Cîr lomăneşt i ş i săgeţ i l e cu peduncu l ş i c u baza d e s p i c a t ă ; d i n m e t a l -pumnale le c u l i m b a de mîner teşită ş i u m e r i i căzuţi ş i cuţitele c u limbă de mîner ş i muchie t e ş i t ă ; i a r în c e r a m i c ă - vase l e m a r i b i t r o n c o n i -c e , c u torţ i m a s i v e , a p o i torţ i le c u c r e a s t ă ş i a l t e l e , n e a r c u i t e uniform e t c . .

A l t e o b s e r v a ţ i i au cons ta ta t un fenomen de r e s t r î n g e r e ter i t or ia lă ş i îh M u n t e n i a c e n t r a l ă , fh a r i a c u l t u r i i T e i . A i c i , t r i b u r i l e abando—^ nează s e c t o r u l r ă s ă r i t e a n a l a r i e i l o r , a ş a încît pe V a l e a Most işte i a¬ş e z ă r i T e i ΠΙ n u v o r m a i f i î h t f l n i t e 2 ^ numărul a c e s t o r a c r e s c f n d f h s c h i m b pe c u r s u r i l e C o l e n t i n e i ş i D îmbov i ţe i .

Concomitent c u real i tăţ i le s e m n a l a t e , încă un even iment i s t o r i c ş i e t n o - c u l t u r a l e r e f l e c t a t p r e g n a n t de d e s c o p e r i r i l e a r h e o l o g i c e e f e c t u ­a t e , de o p a r t e , f h n o r d - e s t u l M u n t e n i e i , de a l t a f h s e c t o a r e l e r ă s ă r i ­tene a le a c e s t e i p r o v i n c i i ş i îh D o b r o g e a . I n p r i m u l c a z este v o r b a de pătrunderea în a r i a c u l t u r i i M o n t e o r u ş i de i n s t a l a r e a a i c i a g r u p u l u i c u l t u r a l numit " P e t r i ş o r u R a c o v i ţ e n i " 2 5 . f h a l d o i l e a c a z , de apar i ţ ia ş i i n s t a l a r e a în M u n t e n i a de est ş i în D o b r o g e a , a p r i m u l u i o r i z o n t de a ş e z ă r i p r o p r i i e p o c i i b r o n z u l u i - c e l e aparţinînd c u l t u r i i n u m i t e " C o s -l p g e n i " 2 6 . j r a i i l D e i e situaţii sînt populaţi i şi c u l t u r i s tră ine de m e d i u l

1.81

c a r p a t o - d a n u b i a n o - p o n t i c ş i i n f e r i o a r e a ces tu ia ca n i v e l de evo luţ ie . A s t f e l , c e r c e t ă r i l e a r h e o l o g i c e d i n România conduc că t re urmă­

t o a r e l e c o n c l u z i i : 1 . Încă de l a începutul s e c a i X I V - l e a î . e . n . a avut loc pătrunde­

r e a , d i n s p r e r ă s ă r i t , d i n zona b a z i n e l o r - m i j l o c i i ş i i n f e r i o a r e a le N i -p r u l u i ş i N i s t r u l u i , că t re v e s t , îh spaţiul c a r p a t o - d a n u b i a n o - p o n t i c , în masa populaţ i i lor autohtone t r a c e ( p r o t o t r a c e ) de a i c i , a unor t r i b u r i cu o economie p r e d o m i n a n t p ă s t o r e a s c ă . Această puternică ş i masivă i n t r u s i u n e etnică ş i culturală va d a , îh unele p r i v i n ţ e , un c u r s nou evo­luţiei populaţ i i lor ş i c u l t u r i l o r e p o c i i b r o n z u l u i de pe t e r i t o r i u l Româ­n i e i .

2 . Populaţi i le desemnate p r i n c o n c e p t u l de " g r u p u l c u l t u r a l P e -t r i ş o r u - R a c o v i ţ e n i " reprez intă t r i b u r i aparţinînd f o n d u l u i c u l t u r a l S a -b a t i n o v k a t i m p u r i u , d i s l o c a t e d i n t e r i t o r i i l e de or ig ină ş i amestecate cu e lemente f i n a l e d i n c a d r u l mai m u l t o r f a c i e s u r i c u l t u r a l e de l a sf îrşitul p e r i o a d e i b r o n z u l u i m i j l o c i u , în speţă d i n c u l t u r i l e C a t a c o m b n a i a , M n o -g o v a l i k o v a i a ş i S r u b n a i a . Ţinînd seamă de situaţia c l a r ă , înreg is trată l a C î r l o m ă n e ş t i , j u d . B u z ă u , pătrunderea g r u p u l u i c u l t u r a l P e t r i ş o r u -Racov i ţen i în spaţiul c a r p a t o - d a n u b i a n o - p o n t i c poate ş i t r e b u i e să f ie situată că t re s f î rş i tul f a z e i M o n t e o r u l i a .

3 . T r i b u r i l e s tră ine i n s t a l a t e c ă t r e s f î rş i tu l p e r i o a d e i m i j l o c i i a e p o c i i b r o n z u l u i în M u n t e n i a - l a r ă s ă r i t de Mostiştea ş i în D o b r o g e a , d e f i n i t e , a i c i , p r i n c onceptu l .de " cu l tură C o s l o g e n i " - c o n s t i t u i e g r u ­p u r i de purtător i a i c u l t u r i i S a b a t i n o v k a , o r i g i n a r i d i n s u d u l U c r a i n e i . S i e l e , d i s l o c a t e d i n r e g i u n i l e de baştină ş i r e v ă r s a t e c ă t r e v e s t - pes­te întreaga zonă de ş e s de l a apus de N i p r u - , s - a u e x t i n s pînă îh M o l ­d o v a , în răsăr i tu l M u n t e n i e i , în D o b r o g e a ş i în n o r d - e s t u l B u l g a r i e i . Luînd în c o n s i d e r a r e prezenţa deopot r ivă îh m e d i i M o n t e o r u l i a ş i Cos­l o g e n i - f a z a I , a u n o r ob iec te de o s , piatră sau b r o n z cu posibil ităţi de î n c a d r a r e c r o n o l o g i c ă r e l a t i v s igură (cuţite d i n c oas te de a n i m a l , s trăpungătoare de b r o n z c u sec ţ iunea rec tangu lară la baza ş i rotundă s p r e v î r f , cuţite de b r o n z c u limbă de mîner ş i muchia l a m e i t e ş i t ă , anume t i p u r i de " s c e p t r e " d i n piatră ş i a l t e l e ) , pătrunde- 1

r e a ş i i n s t a l a r e a t r i b u r i l o r de t i p S a b a t i n o v k a , r e s p e c t i v C o s l o g e n i în, M u n t e n i a , D o b r o g e a ş i în n o r d - e s t u l R . P . B u l g a r i a t r e b u i e situată de asemenea l a n i v e l u r i l e f a z e l o r M o n t e o r u l i a ş i T e i I I I f i n a l e , aşadar tot c ă t r e începutul s e c a i X I V - l e a î . e . n . .

A p r o x i m a t i v în a c e e a ş i v r e m e , mutaţii ş i r e s t r u c t u r ă r i e t n o - c u l -t u r a l e , p ro funde ş i p r o d u s e într -un r i t m se p a r e v e r t i g i n o s , schimbau conf iguraţ ia existentă în zona i m e d i a t învecinată l a v e s t ş i n o r d - v e s t cu spaţiul c a r p a t o - d a n u b i a n o - p o n t i c , urmăr i parţ iale put îhdu-se constata ş i în zona de e x t r e m i t a t e v e s t i c ă a a c e s t u i d i n urmă spaţ iu .

I n S l o v a c i a , c ă t r e s f î rş i tu l p e r i o a d e i m i j l o c i i a e p o c i i b r o n z n l u i , îh U n g a r i a , pe p a r c u r s u l f a z e i a I l I - a a e p o c i i b r o n z u l u i " a u t o h t o n " ( B . I I I ) , ş i în v e s t u l Românie i , în a r i a c u l t u r i i O t o m a n i , se constată? f o r t i f i c a r e a a ş e z ă r i l o r c u şanţuri de a p ă r a r e ş i v a l u r i .

182

A p o i , îndeosebi în S l o v a c i a şi U n g a r i a , la s f î rş i tu l f a z e i B . I I I , a -ş e z ă r i l e ( N i t r i a n s k i H r â d o c , T Ô s z e g , K o s z i d e r p a d l â s , FUzesabony e t c . ) sînt s i m u l t a n sau aproape s i m u l t a n abandonate . L a Kosz iderpad lâs şi în a l t e local ităţi s - a constatat c l a r că încetarea a ş e z ă r i i este u r ­m a r e a " u n u i atac războ in i c d i n a f a r ă " ( A . M o z s o l i c s ) . Corespunzător a¬

c e s t u i fenomen se p r o d u c e în Cîmpia maghiară îngroparea u n o r d e p o z i -te de b r o n z u r i ( p r o p r i i o r i z o n t u l u i Dunapente le -Kosz iderpadlâs ) - semn ev ident a l unor v r e m i de r e s t r i ş t e . I n c o n s e c i n ţ ă , în p e r i o a d e l e i m e d i ­at următoare ( B . I V - B . V l ) pe întinsul Cîmpiei ungare se o b s e r v ă o r a ­r i t a t e frapantă a d e s c o p e r i r i l o r a r h e o l o g i c e , e x p r e s i e a f a p t u l u i - după A m a l i a M o z s o l i c s - că " a avut loc o puternică r e d u c e r e a populaţ ie i " . Şi t o t în c o n s e c i n ţ ă , se o b s e r v ă în a r i a luată în discuţie,ûi f aze l e B . I V -B . V I , răsp înd i rea u n o r ob iecte de m e t a l a le c ă r o r p r o t o t i p u r i au f o s t necunoscute e p o c i i " a u t o h t o n e " a b r o n z u l u i d i n U n g a r i a .

S î n t , toate a c e s t e a , e fec te le pătrunderi i în t e r i t o r i i l e S l o v a c i e i ş i R . P . U n g a r e a purtător i l o r c u l t u r i i m o r m i n t e l o r t u m u l a r e , porniţ i d i n a r i a l o r de baştină - A u s t r i a ş i B o e m i a - şi a l c ă r o r c a r a c t e r r ă z ­bo in ic ş i capac i ta te de expans iune se dovedeş te a f i f o s t , îh e p o c ă , d e o ­seb i te ş i cu o forţă pe a l o c u r i i r e z i s t i b i l ă . F a p t e s te că de pe u r m a pu­t e r n i c u l u i şoc p r o d u s , în s u d u l M o r a v i e i , în A u s t r i a i n f e r i o a r ă , î n S l o -vac ia ş i U n g a r i a , c u l t u r i l e V e t e r o v , Magyarâd, V a t y a , FUzesabony , V e s p r é m , S z e k e é a r d îş i încetează ex i s tenţa , i a r f a z a B . I V a e p o c i i b r o n z u l u i magh iar ş i s l ovac va apărea p u t e r n i c marcată de prezenţa e¬l e m e n t e l o r i n t r u s e , a le c u l t u r i i m o r m i n t e l o r t u m u l a r e .

D a t a p r o d u c e r i i a c e s t u i ş o c în a r i a e s t - c e n t r a l - e u r o p e a n ă este fixată de A m a l i a M o z s o l i c s , influenţată în m a r e măsură de o p i n i i l e l u i K a r l W i l l v o n s e d e r , p r i m a jumătate sau m i j l o c u l s e c a i X I I I - l e a î . e . n . Momentul nu poate f i însă a s t f e l d a t a t . S e b a s t i a n M o r i n t z , ţinîhd seama de c o n t a c t e l e s t a b i l i t e între purtător i i c u l t u r i i m o r m i n t e l o r t u m u l a r e cu c e i a i c u l t u r i i O t o m a n i d i n v e s t u l Românie i , este^convins de n e c e s i t a ­tea u r c ă r i i d a t e i c ă t r e f i n e l e b r o n z u l u i m i j l o c i u . F a p t este c ă I v a n O r d e n t i c h a semnalat "prezenţa e l e m e n t e l o r s i n g u l a r e aparţinînd p u r ­tător i lor c u l t u r i i t u m u l a r e " în a sa inter fază ΙΙ-ΙΠ , i a r în altă p a r t e afirmă c a t e g o r i c : " l a s f î r ş i tu l f a z e i I I O t o m a n i , c r o n o l o g i c plasată l a f ine le b r o n z u l u i m i j l o c i u (Re inecke B 2 ) , d i n s p r e c e n t r u l E u r o p e i a s i s ­tăm l a p u t e r n i c a p r e s i u n e a pur tă tor i l o r c u l t u r i i t u m u l a r e , c a r e , pînă l a graniţa t r i b u r i l o r O t o m a n i , d i s t r u g în f l o r i t oare le c u l t u r i a l e a p o c i i b r o n z u l u i m i j l o c i u d i n Cîmpia P a n o n i c ă " - ^ .

S tr îns în " c l e ş t e l e " f o r m a t de c e l e două g r u p ă r i de populaţii m a ­sate l a " g r a n i ţ e " - t r i b u r i l e de t i p P e t r i ş o r u - R a c o v i ţ e n i şi c e l e p u r t ă ­toare a le c u l t u r i i S a b a t i n o v k a - C o s l o g e n i , pătrunse în r ă s ă r i t ; c e l e a l e c u l t u r i i c u înmormîntări t u m u l a r e , apărute îh v e s t - , cum a r e a c ţ i o ­nat i m e n s u l bloc a l populaţ i i lor t r a c e d i n spaţiul c a r p a t o - d a n u b i a n o -pontic ?

S t a d i u l de pînă acum a l documentăr i i lasă să se întrevadă c ă e¬f e c t u l s - a p r o d u s p r o m p t , d a r d i v e r s , f i i n d pe măsura împre jurăr i l o r '

183

i s t o r i c e , a d i r e c ţ i e i ş i f o r ţe i de penetraţ ie a i n t r u ş i l o r , d a r şi pe mă­s u r a capacităţ i i de rez i s tenţă sau de manevră a a u t o h t o n i l o r .

O primă reac ţ i e o c o n s t i t u i e , a s t f e l , ceea ce s - a r putea numi o ver i tab i lă s t a r e de nel inişte a populaţ i i lor l o c a l e , urmată p r o b a b i l de Î n c e r c ă r i de r e a l i z a r e a u n e i unităţi pe p l a n c f t m a i cupr inzător p l u r i -u n i o n a l - t r i b a l . F a p t e s te că a r h e o l o g i c se s u r p r i n d l a acest or izont mărturi i le unor c ontac te numeroase f n t r e purtător i i d i f e r i t e l o r cu l tur i ) c e r a m i c ă T e i I I I a p a r e f n staţiunile eponime M o n t e o r u ş i V e r b i c i o a ­r a ; c e r a m i c ă W i e t e n b e r g e surpr insă fn m a i multe staţiuni Monteoru ş i O t o m a n i ş i f n t r - o a ş e z a r e a populaţ i i lor T e i 3 4 ; p r o d u s e s i m i l a r e ale c u l t u r i i M o n t e o r u a p a r fn a ş e z ă r i T e i ş i V e r b i c i o a r a 3 - ' ; c eramică C r u -c e n i e identif icată în a r i a G f r l a M a r e 3 ° ; vase O t o m a n i se întîlnesc în mediu W i e t e n b e r g 3 .

Sub p r e s i u n e a penetraţ ie i t r i b u r i l o r r ă s ă r i t e n e s a u sub amenin­ţarea r ă z b o i n i c i l o r purtător i a i c u l t u r i i înmormîntări lor tumulare ,mai c a r a c t e r i s t i c e încă se dovedesc a f i f o s t d i s l o c ă r i l e ş i strămutările unor g r u p u r i de populaţi i t r a c e d i n spaţiul c a r p a t o - d u n ă r e a n . C e i mai afectaţ i sînt c r e a t o r i i c u l t u r i i M o n t e o r u . E i î ş i p ă r ă s e s c în masă pă-mînturile d i n s u d u l M o l d o v e i ş i , p lec înd în j o s , pe vă i le c u r s u r i l o r i n ­f e r i o a r e a le Β î r Iad u l u i ş i Ş i re tu lu i , i a r a p o i urcînd pe f i r e l e P u t n e i , Rîmnicului ş i Buzăului , se g r u p e a z ă , în ce le d i n urmă, în două sectoa­r e - u n u l îh V r a n c e a , ce lă la l t în B u z ă u 3 8 . C o n c o m i t e n t , un a l t grup de purtător i a i c u l t u r i i , t o t d i n M o l d o v a , p l e c a t , t r e c e p r i n păsur i le C a r -paţ i lor îh s u d - e s t u l T r a n s i l v a n i e i , f i i n d i d e n t i f i c a t f n "ţara B î r s e i şi C o v a s n a 3 ^ . Situaţi în p r i m a l i n i e a c o n t a c t u l u i c u intruş i i răsăr i teni , purtător i i c u l t u r i i T e i r eac ţ i onează de asemenea, pe măsură : cum s-a, s u g e r a t d e j a , g r u p u l a f l a t l a p e r i f e r i a e s t i că a a r i e i se r e t r a g e de pe, Most iş tea că t re v e s t , i a r un a l t u l , p r o b a b i l d i n Cîmpia P l o i e ş t i l o r sau a T î r g o v i ş t e i , s trăbate păsur i l e B u c e g i l o r sau c u l o a r u l Rucăr -Bran ins ta l îndu-se în Ţara B î r s e i 4 0 .

Fenomene asemănătoare se p e t r e c ş i îh zonele v e s t i c e ale spa­ţiului c a r p a t o - d u n ă r e a n , d e s i g u r d e t e r m i n a t e aco lo de expansiunea că­t r e r ă s ă r i t ş i s u d - e s t a pur tă tor i l o r c u l t u r i i c u îhmormîntări tumula- ; r e . A s t f e l , g r u p u r i de populaţi i a l e c u l t u r i i Otomani , p l e c a t e p r o b a b i l d i n zonele sud ice a le Cîmpiei de v e s t pătrunde d e - a l u n g u l Cr işului şi pe v a l e a Mureşului , p e n t r u a se a ş e z a în podişul t r a n s i l v a n 4 ^ . I n ace­laş i t i m p , urmîhd s t r îns m a l u r i l e D u n ă r i i , purtător i i m a r e l u i complex c u l t u r a l Zuto B r d o - G î r l a M a r e - N o v o S e l o înaintează t o t m a i mult c ă ­t r e r ă s ă r i t , intrînd pe pămînturile l o c u i t e - l a n o r d de f l u v i u , de t r i ­b u r i l e V e r b i c i o a r a , în s u d , de populaţi i le T e i . P r o b a b i l că s i l i t e de o asemenea i m i x t i u n e o p a r t e a t r i b u r i l o r V e r b i c i o a r a se mişcă şi ele c ă t r e r ă s ă r i t , unele t re c înd c h i a r O l t u l 4 ^ .

S u b acţiunea penetraţ ie i populaţ i i l or s t r ă i n e , a schimbăr i i unor a r i i c u l t u r a l e , a d i s l o c ă r i l o r ş i r e s t r u c t u r ă r i l o r e t n i c e , datorită d i ­v e r s e l o r influenţe c u l t u r a l e acţionîhd în n o i l e c ond i ţ i i , u n e o r i n e m i j ­l o c i t , pe a l o c u r i m a i a c c e l e r a t , conf iguraţ ia e tno - cu l tura lă a spaţiu-|

184

l u i c a r p a t o - d a n u b i a n o - p o n t i c se va m o d i f i c a p r o f u n d fn p e r i o a d a t f r z i e a e p o c i i b r o n z u l u i . I n s e c t o r u l n o r d - e s t i c a l M u n t e n i e i , g r u p u l r ă s ă r i ­tean i n t r u s , P e t r i ş o r u - R a c o v i ţ e n i , se c o l o r e a z ă t r e p t a t c u e lemente l o ca le de t i p M o n t e o r u , căpătfnd a s t f e l o nouă f i z i o n o m i e 4 3 . I n s e c t o r u l s u d - e s t i c a l m a r i i v e t r e c a r p a t o - d a n u b i a n o - p o n t i c e - de pe Mostiştea ş i pfnă pe ţărmul Mări i N e g r e - s fnt acum aşezate t r i b u r i l e S a b a t i n o v -k a - C o s l o g e n i . Pe spaţiul vast a l M o l d o v e i ş i T r a n s i l v a n i e i e s t i c e ş i c e n t r a l e , p r i n absorbţ ia unor p u t e r n i c e e lemente a l e f o n d u l u i l o c a l Monteoru -Cos t i şa -Be l6po tok ş i pe baza c o n t a c t e l o r c u c u l t u r a de t i p S a b a t i n o v k a a intruş i l or răsăr i ten i se formează c u l t u r a N o u a 4 4 . Cam fn a c e e a ş i v r e m e , pe întinsa a r i e de l a sud de Carpaţ i se p e t r e c e un fenomen de in tens amestec ş i de u n i f o r m i z a r e cu l tura lă , l u f n d naştere aşa-numitul " o r i z o n t de mixtură G î r l a M a r e I I I - V e r b i c i o a r a I V - T e i l V 1 ' 4 ^ I n s f î r ş i t , în zona B r ă i l e i ş i în n o r d u l D o b r o g e i , un g r u p de populaţie M o n t e o r u , d i s l o c a t ş i în contac t c u t r i b u r i r ă s ă r i t e n e , dă naştere u n u i fac ies n o u - g r u p u l c u l t u r a l S i h l e a n u .

Faţă cu a t a r e fenomene c a r e dovedesc i n t e g r a r e a populaţ i i lor t r a c e ( p r o t o t r a c e ) de pe cea m a i m a r e p a r t e a spaţiului c a r p a t o - d a n u ­b i a n o - p o n t i c în s i n t e z e e t n o - c u l t u r a l e n o i , f n zona v e s t i c ă d e s c o p e r i ­r i l e ş i c e r c e t ă r i l e a r h e o l o g i c e dovedesc că a e x i s t a t o s t a r e de o a r e ­c a r e s t a b i l i t a t e . I n faţa p r e s i u n i i t r i b u r i l o r cu înmormîntări t u m u l a r e , purtător i i c u l t u r i l o r O t o m a n i ş i C r u c e n i - B e l e g i s a u r e z i s t a t în g e n e r e pe pămînturile l o r , cont inuîndu-ş i e v o l u ţ i a . O situaţie s imi lară s - a p e ­t r e c u t ş i c u acele t r i b u r i făcînd p a r t e d i n m a r e l e complex c u l t u r a l Zuto B r d o - G î r l a M a r e - N o v o S e l o , c a r e nu au e m i g r a t c ă t r e r ă s ă r i t , sau s p r e s u d - e s t , c i au rămas în B a n a t . (Toate aces tea a u p a r t i c i p a t u l t e r i o r l a geneza , pe baze l o c a l e , a H a l l s t a t t u l u i t i m p u r i u t r a c i c ) 4 ' .

Pătrunderea populaţ i i lor r ă s ă r i t e n e , d a r în egală măsură s t a r e a generală de i n s t a b i l i t a t e provocată de per turbăr i l e p r o d u s e atît în e s t , cît ş i în apus au cauzat în spaţiul carpato -dunărean ş i modi f i căr i a l e m o d u l u i de v ia ţă . A p r o a p e p r e t u t i n d e n i în zonele e x t r a c a r p a t i c e , d a r c u deoseb i re în a r i i l e Noua ş i C o s l o g e n i s p o r e ş t e p o n d e r e a e c o n o m i e i a¬nimale p r a c t i c a t e de populaţ i i , ş i pe f o a r t e m a r i înt inderi se r ă s p î n - ' deşte t i p u l de a ş e z a r e " s ă l a ş " sau " c e n u ş a r " , e x p r e s i e a u n o r l o c u i r i j e f e m e r e , de scurtă dura tă , p e n d u l a t o r i i ; r e f l e x de asemenea a l u n e i genera le s c ă d e r i a n i v e l u l u i de cultură materială ş i s p i r i t u a l ă .

I n f i n e , faţă cu t rans formăr i l e ş i tu lburăr i le p r o d u s e p r i n i n t r u -s i u n i l e mas ive de populaţi i s trăine l a p e r i f e r i a de e s t ş i de apus a s p a ­ţiului c a r p a t o - d u n ă r e a n , cu t o t u l c a r a c t e r i s t i c ă a p a r e r e a c ţ i a a u t o h t o ­n i l o r t r a c i re f lec tată în s f e r a m e t a l u r g i e i b r o n z u l u i . I n a d e v ă r , m i ş c ă ­r i l e de populaţ i i , menţionate, n o i l e s i n t e z e e t n o - c u l t u r a l e r e z u l t a t e c o i n c i d în t i m p cu o evidentă s p o r i r e a producţ ie i de u n e l t e ş i a r m e în a r i a c e n t r u l u i m e t a l u r g i c d i n T r a n s i l v a n i a - cu e tapa iniţială a p e r i ­oadei de maximă i n t e n s i t a t e a m e t a l u r g i e i b r o n z u l u i în spaţiul c a r p a t o -dunărean, concomitent cu a c c e n t u a r e a pătrunderi i u n o r p r o d u s e a l e c e n t r u 1 ! - ! m e t a l u r g i c c a u c a z i a n ( îndeosebi în M o l d o v a , e s t u l T r a n s i l v a -

185

n i n i şi răsăr i tul M u n t e n i e i şi a le a t e l i e r e l o r d i n Ba l can i ( fn Dobrogea şi s u d u l Muntenie i ) . De asemenea, ş i aproape s i g u r că în n e m i j l o c i ­tă legătură cu nevo i l e m e t a l u r g i e i , e presupusă acum şi o a c t i v i t a t e m a i intensă de e x p l o a t a r e a s a l i n e l o r .

A ş a d a r , m a r i l e dep lasăr i de populaţii p e t r e c u t e în s e c a i X I V - l e a î . e . n . că t re jumătatea e s t i că a spaţiului c a r p a t o - d a n u b i a n o - p o n t i c ş i că t re Cîmpia Panonică au avut c onsec in ţe însemnate , a u p r o d u s m u t a ­ţii p ro funde îh c o n t e x t u l e t n o - c u l t u r a l ş i i s t o r i c , pe ce le două a r i i . D a r - în ce pr iveşte pămînturile d i n C a r p a ţ i , de l a Dunăre ş i de l a M a r e a Neagră - esenţ ia l se dovedeş te f a p t u l că b l o c u l t r a c i c ş i - a a f i r ­mat c u v i g o a r e c a p a c i t a t e a de r e z i s t e n ţ ă , că s - a arătat c a p a b i l să a b ­s o a r b ă , să a s i m i l e z e d i f e r i t e l e e lemente e t n i c e ş i de c u l t u r ă , i n t r u s e ; c ă , abandonînd c h i a r - parţial ş i , se v a vedea , t e m p o r a r - t e r i t o r i i , i ¬mensa masă autohtonă a rămas necl intită îh v a t r a s a , c o n s e r v î n d u - ş i fiinţa e t n i c ă , s t r u c t u r i l e c iv i l i za ţ i e i p r o p r i i . D i n c o l o de a c e a s t a , în a l t e zone - învecinate - se pot în t rezăr i c o n s e c i n ţ e a l e d e p l a s ă r i l o r de populaţ i i , a l e i n t r u s i u n i l o r e t n i c e ş i c u l t u r a l e în d i s cuţ i e ?

S t a d i u l a c t u a l a l c e r c e t ă r i l o r p e r m i t e f o r m u l a r e a următoare lor c o n c l u z i i ş i i p o t e z e :

I n p a r t e a răsăr i t eană a I u g o s l a v i e i , c u l t u r i l e D u b o v a c - Z u t o B r d o (Gîr la M a r e ) , Be leg iâ ( C r u c e n i ) , P a r a c i n ( faza I I ) , M e d i a n a ( faza Π ) , g r u p a Dobraôa dovedesc toate c o n t i n u i t a t e a de populaţie ş i c u l t u ­ră - d i n p e r i o a d a m i j l o c i e îh cea t î r z i e a e p o c i i b r o n z u l u i . I n I u g o s l a ­v i a apuseană , d e ş i m a i puţin c e r c e t a t ă , situaţii le înreg i s t ra te pînă a¬cum atestă o r e a l i t a t e s i m i l a r ă . G r u p u l G l a s i n a c d i n B o s n i a r ă s ă r i ­teană î ş i continuă e v o l u ţ i a , d i v e r s e g r u p u r i a l e c î m p u r i l o r de u r n e d i n S l o v e n i a ş i n o r d - v e s t u l Croaţ i e i se dezvo l tă de asemenea pe baze c u l ­t u r a l e a le b r o n z u l u i m i j l o c i u . I n M a c e d o n i a , pe baza m a t e r i a l e l o r p u ­b l i c a t e m a i a les de H e u r t l e y , se poate c o n s t a t a de asemenea o c o n t i n u i ­ta te a f o r m e l o r c e r a m i c e , o evoluţie o rgan i că a l o r d i n f o n d u l a n t e r i ­o r . Se p o a t e , p r i n u r m a r e , c onch ide c ă ş o c u l p u t e r n i c p r o d u s de p ă ­t r u n d e r e a t r i b u r i l o r n o r d - p o n t i c e îh spaţiul ca rpato -dunărean ş i de e x p a n s i u n e a pur tă tor i l o r c u l t u r i i t u m u l a r e îh Cîmpia Panon i că n u a a¬f e c t a t în g e n e r e , sau în e s e n ţ ă , t e r i t o r i u l a c t u a l a l R . S . F J u g o s l a v i a . Ş i t o tuş i , pe acest f ond de re lat ivă ş i genera lă s t a b i l i t a t e , u n e l e d e s ­c o p e r i r i a r h e o l o g i c e ş i i n t e r p r e t a r e a l o r s u g e r e a z ă c ă manifestăr i l e ­gate de m a r i l e perturbaţ i i p e t r e c u t e în spaţiul de l a n o r d - e s t a u avut l o c . U n p r i m fapt îl c o n s t i t u i e apari ţ ia i d o l i l o r de t i p D u b o v a c - Z u t o B r d o l a D i k i l i - T a s h ş i a c e r a m i c i i a p r o p i a t e t i p u l u i Be leg iâ îh p e ş t e ­r a S t r i m i , că t re ţărmul n o r d i c a l E g e e i , c o n s t i t u i n d după D r a g a G a -r a ş a n i n , "poate e f e c t u l u n u i f e l de prospec ţ iune preced înd m a r i l e m i ş ­c ă r i de populaţii s p r e G r e c i a , l a s f î r ş i tu l m i l e n i u l u i a l I I - l e a î . e . n . " . A p o i , t r e b u i e luată în c ons idera ţ i e prezenţa în M a c e d o n i a , l a K i l i n d i r , V a r d i n a , S a r a t s e ş i V a r d a r o v ţ a , a u n e i c e r a m i c i de frapantă factură T e i I V - V e r b i c i o a r a I V , atestînd prezenţa u n u i g r u p de populaţii p l e - : c a t , f o a r t e p r o b a b i l d i n B u l g a r i a , c ă t r e s u d - v e s t .

186

Ce s - a p e t r e c u t în această v r e m e - s e c a i X I V - l e a î . e . n . - pe M e r i t o r i u l a c t u a l a l R . P . B u l g a r i a este mai puţin s i g u r , d e ş i d e s c o p e r i ­r i l e p e r m i t f o r m u l a r e a unor ipo teze :

Se poate a s t f e l a d m i t e , pe baza m a t e r i a l e l o r de l a G r a d e ş n i c a , B i ­ata ş i D e v e t a k i , că un o r i z o n t de mixtură Novo Se lo (GÎrla M a r e ) - T e i -V e r b i c i o a r a s -a c o n s t i t u i t ş i în s e c t o r u l v e s t i c ş i c e n t r a l a l B u l g a r i e i n o r d i c e , c h i a r dacă r i t m u l de p r o d u c e r e a f enomenulu i va f i fost r e l a ­t i v m a i l e n t sau mai întîrziat . I n a c e l a ş i t i m p , nu t r e b u i e exc lusă p ă ­t r u n d e r e a în s e c t o r u l răsăr i tean a l t e r i t o r i u l u i de l a n o r d de S t a r a P i a n i n a a u n o r t r i b u r i Sabat inovka -Cos logen i , c obor î t e d i n D o b r o g e a 5 . Fenomenul c e l m a i c a r a c t e r i s t i c însă îl c o n s t i t u i e în s e c a i X I V - l e a pe spaţiul b u l g a r , f o r m a r e a ş i e x t i n d e r e a g r u p u l u i c u l t u r a l P l o v d i v - Z i m -nicea ( m a i r e c e n t numi t de B e r n h a r d H ă n s e l , " g r u p u l C e r k o v n a " ) 5 . Ţinînd seama de conţinutul ( c e r a m i c a ) a c e s t u i a , putem a p r e c i a c ă , s t i ­mulat de pătrunderea u n o r populaţii de factură T e i I V - V e r b i c i o a r a I V în Macedonia , un c o n t r a - c u r e n t l o c a l porneş te de a i c i s p r e n o r d - e s t , v e -hiculînd elemente de populaţie şi cultură d i n c o l o de S t r u m a , că t re c î m ­pia Mariţei ş i d i n c o l o de a c e a s t a . C o n t a c t u l c u c u l t u r a T e i ş i c u f a c i ­e s u r i d e z v o l t a t e d i n c u l t u r a Nova Z a g o r a au d u s , îh c e l e d i n urmă, l a f o r m a r e a g r u p u l u i P l o v d i v ( C e r k o v n a ) , c a r e , u l t e r i o r , v a d i s l o c a , l a nord de S t a r a P i a n i n a , un s e c t o r d i n masa t r i b u r i l o r T e i ş i v a t r e c e şi Dunărea, a ş e z î n d u - s e în stînga f l u v i u l u i , pe o f î ş i e de t e r e n cupr insă între Z i m n i c e a ş i Ol teni ţa . E l se v a o p r i l a b a r i e r a formată s p r e r ă s ă ­r i t de t r i b u r i l e C o s l o g e n i ş i l a n o r d de g r u p u l mas iv a l populaţ i i lor T e i din c e n t r u l Cîmpiei Române .

M a r e l e c u r e n t de populaţie ş i cultură dec lanşat d i n răsăr i t ş i n o r d - v e s t că t re Dunăre t r e c e ş i l a sud de f l u v i u , producînd d e o c a m d a ­tă un r i c o ş e t : d i n s e c t o a r e n o r d i c e a le P e n i n s u l e i B a l c a n i c e , g r u p u r i de populaţie, d i s l o c a t e , se mişcă nu n u m a i c ă t r e s u d , î n G r e c i a , d a r şi s p r e n o r d .

E t a p a p r e l i m i n a r i i l o r c o n t i n e n t a l e a le mi r i l o r migraţi i e g e i c e , desfăşurată în răsăr i tu l ş i s u d - e s t u l E u r o p e i în c u r s u l s e c . a l X I V -lea î . e . n . , a p a r e a s t f e l , c u d e o s e b i r e îh l u m i n a c e r c e t ă r i l o r din R o m â ­n i a , c a r a c t e r i z a t ă de următoarele fenomene:

1 . M i g r a r e a d i n a r i a n o r d - p o n t i c ă , s p r e v e s t , a t r i b u r i l o r de c a ­r a c t e r S r u b n o - H a v a l î n s k , purtătoare a l e c u l t u r i i S a b a t i n o v k a , a ş e z a ­rea a c e s t o r a în s e c t o r u l răsăr i tean a l spaţiului c a r p a t o - d u n ă r e a n .

2 . E x p a n s i u n e a d i n spaţiul e s t - c e n t r a l - e u r o p e a n , c ă t r e r ă s ă r i t ş i sud-es t , a pur tă tor i l o r c u l t u r i i m o r m i n t e l o r t u m u l a r e , în che i e rea e v o ­luţiei c u l t u r i l o r l o c a l e a le b r o n z u l u i m i j l o c i u în A u s t r i a i n f e r i o a r ă , M o ­r a v i a , S l o v a c i a ş i Cîmpia P a n o n i c ă , p r e z e n ţ a unor p u t e r n i c e e lemente ale c u l t u r i i c u înmormîntări t u m u l a r e în f a z a B . I V a e p o c i i b r o n z u l u i maghiar ş i s l o v a c .

187

3. P r o d u c e r e a unor mutaţii p ro funde fn spaţiul c a r p a t o - d u n ă r e a n , a tes ta te p r i n n o i şi întinse s in teze e t n o - c u l t u r a l e , în c a r e însă c o m p o ­nenta fundamentală rămîne cea autohtonă, t r a c i c ă , n o i f a c i e s u r i d e c u l ­tură ce v o r evo lua în p e r i o a d a t î rz ie a e p o c i i b r o n z u l u i .

4 . Rez is tenţa , în g e n e r e , a t r i b u r i l o r ş i c u l t u r i l o r d i n v e s t u l ş i s u d - v e s t u l României , d i n R . S . F . I u g o s l a v i a ş i R . P . B u l g a r i a , zone n u ­mai parţ ia l a fectate - p r i n d i s l o c a r e a d o a r a unor g r u p u r i r e s t r î n s e de populaţ i i .

5 . Modif icări parţ iale în conf iguraţ ia e tno -cu l tura lă a P e n i n s u l e i B a l c a n i c e , a testate p r i n : pătrunderea d i n s p r e B u l g a r i a ş i a ş e z a r e a în Macedonia a u n u i g r u p de purtători a i o r i z o n t u l u i c u l t u r a l de mixtură T e i - V e r b i c i o a r a ; d i s l o c a r e a d i n s e c t o r u l v e s t i c a l Dunări i i n f e r i o a r e a unor g r u p u r i de populaţii D u b o v a c - Z u t o B r d o - G î r l a M a r e - N o v o Se lo ş i B e l e g i é - C r u c e n i ; pătrunderea ş i a ş e z a r e a a c e s t o r a în G r e c i a ; e x ­t i n d e r e a a r i e i g r u p u l u i P l o v d i v - Z i m n i c e a l a n o r d de D u n ă r e .

* * *

Ceea ce a u r m a t a p o i , d i n s e c a i X I I I - l e a pînă î n t r - a l X I - l e a î . e . n . , nu c o n s t i t u i e pe p lan g e n e r a l s u d - e s t - e u r o p e a n o s t a b i l i z a r e a s i tuaţ i i lor c r e a t e ş i cu atît mai puţin o " s t i n g e r e " , o e p u i z a r e a p r o ­c e s u l u i m i g r a t o r i u , c i c o n t i n u a r e a sa în n o i e t a p e , în i pos taze n o i , marcînd în fapt - după p r e l i m i n a r i i l e c o n t i n e n t a l e - d e c l a n ş a r e a f e n o ­m e n u l u i p r o p r i u - z i s a l migraţ i i lor e g e i c e , adică a f e c t a r e a de că t re mase de populaţii a f l a t e în mişcare a t e r i t o r i i l o r c i r c u m - e g e i c e , c i r -c u m - e s t - m e d i t e r a n e e n e .

C e r c e t ă r i l e a r h e o l o g i c e d i n u l t i m i i douăzec i de a n i p e r m i t c o n s ­ta tăr i l e , c o n c l u z i i l e ş i i p o t e z e l e consemnate în ce le ce urmează :

I n S l o v a c i a , Cîmpia Panonică ş i spaţiul carpato -dunărean - p r i ­mele s e c t o a r e în c a r e p r e l i m i n a r i i l e c o n t i n e n t a l e a le m a r i l o r migraţi i au înrîurit evoluţia i s t o r i c ă şi conf iguraţ ia e tno - cu l tura lă - p e r i o a d a finală a e p o c i i b r o n z u l u i este marcată - pînă pe l a 1200 î . e . n . - de o o a r e c a r e s t a b i l i t a t e . A c e a s t a se întrevede îh f a p t u l că c u l t u r i l e nou c r e a t e sau ce le continuînd d i r . b r o n z u l m i j l o c i u - g r u p a B a r c a , c u l t u r i ­le P i l i n y ş i Egyec ( i n c l u s i v g r u p a de l a R â c o c z f a l v a ) , g r u p a B e r k e s z -D e m e c s e r ; c u l t u r i l e O t o m a n i , S u c i u de S u s , N o u a , C o s l o g e n i , g r u p u l S i h l e a n u , o r i z o n t u l de mixtură G î r l a M a r e I V - V e r b i c i o a r a V - T e i V, c u l t u r a C r u c e n i - toate evo luează în s e c a i Χ ΙΠ- l ea o r g a n i c , f ă r ă p e r ­turbaţ i i , fără modi f i căr i bruşte sau e s e n ţ i a l e 5 . O m a n i f e s t a r e s i m p t o ­matică în s e n s u l a c e s t a se întrevede în a r i a o r i z o n t u l u i de mixtură d i n O l t e n i a ş i M u n t e n i a , u n d e , după c o n t u r a r e a u n u i f a c i e s comun de c u l ­tură , l a n i v e l u l f a z e l o r T e i V ş i V e r b i c i o a r a V, f i e c a r e cultură capătă i a r ă ş i aspecte m a i i n d i v i d u a l i z a t e 5 5 ,

O situaţie în m a r e măsură asemănătoare se constată îh I u g o s l a ­v i a , unde g r u p a D u b o v a c - Z u t o B r d o , g r u p a B e l e g i s , g r u p a M e d i a n a ( l ) , cea de t i p G l a s i n a c e t c . î ş i continuă c u r s u l .

188

Pe t e r i t o r i u l a c t u a l a l R . P . B u l g a r i a situaţia p a r e însă mai c o m ­p lexă , în p a r t e şi încă nedes luş i tă . N u - i c l a r , în p r i m u l r înd , dacă o¬r i z o n t u l Novo S e l o - T e i - V e r b i c i o a r a a evo luat pînă l a s f î rş i tul e p o c i i b r o n z u l u i ; o ceramică Novo Selo t î r z i e , finală n u - i identificată d e o ­camdată, i a r în peş te ra D e v e t a k i a p a r e d o a r etapa T e i V a . De altă p a r t e , se pune p r o b l e m a c u r s u l u i pe c a r e - 1 urmează evoluţia g r u p u l u i P l o v d i v - Z i m n i c e a . I n s u d u l României , acolo unde s - a e x t i n s , e s t e s i ­g u r că e l a fost înlăturat de populaţii le f a z e i C o s l o g e n i I I (Radovanu) , f a p t u l pe t re c îndu - se în s e c a i X I I I - l e a î . e . n . . To todată , d e s c o p e r i ­r i l e de l a Kruşovida ş i P l o v d i v nu r e l e v ă o ceramică p r o p r i e u l t i m e l o r n i v e l e ale b r o n z u l u i t î r z i u . Faţă cu a t a r e situaţii sînt p o s i b i l e două i ¬poteze - fără a se exc lude una pe cea la l tă ; a) t r i b u r i l e S a b a t i n o v k a -C o s l o g e n i au c o n t i n u a t să m i g r e z e s p r e s u d , sub p r e s i u n e a l o r înche- ' : i n d u - s e evoluţia g r p u l u i P l o v d i v - Z i m n i c e a şi pe t e r i t o r i u l a c t u a l a l B u l g a r i e i ; b) e x t i n d e r e a a r i e i S a b a t i n o v k a - C o s l o g e n i a împins c ă t r e sud populaţi i le de t i p P l o v d i v - Z i m n i c e a . Ambele ipo teze sînt îngădui ­te de d e s c o p e r i r e a în s t r a t u l V I I nedi ferenţiat de l a T r o i a atît a u n e i c e ş t i c u două t o r ţ i , s p e c i f i c ă g r u p u l u i P l o v d i v , p r e c u m s i a m a i m u l ­t o r f r a g m e n t e de vase c a r a c t e r i s t i c e f a z e i C o s l o g e n i I I .

F a p t e l e d i n urmă indică cu c l a r i t a t e că dep lasăr i ş i mişcăr i a l e unor g r u p u r i de populaţii au c o n t i n u a t în c u r s u l s e c a i X I I I - l e a î . e . n . , m a i a les îh P e n i n s u l a Ba lcan ică ş i c u d e o s e b i r e că t re G r e c i a ş i A s i a Mi c ă . Situaţi i c ons ta ta te a r h e o l o g i c în aceste două s e c t o a r e e s t - m e d i -t e raneene susţin e v i d e n t c o n c l u z i a .

A s t f e l , a r h e o l o g i i i u g o s l a v i subl iniază f a p t u l c ă , faţă c u absenţa unor depoz i t e de b r o n z u r i în etapa B r . B ş i de r a r i t a t e a a c e s t o r a în e¬tapa B r . C , apariţ ia ş i d i r e c ţ i i l e de r ă s p î n d i r e în B r . D a d e p o z i t e l o r p r o p r i i o r i z o n t u l u i G a j - B e l g r a d , B r e s t o v i k , parţ ia l c e l e de t i p G u c e -v o - B a r a j e v o - J a i c i £ atestă în p a r t e a răsăr i teană a I u g o s l a v i e i m a n i ­f e s t ă r i n e m i j l o c i t l egate de începuturi le migraţ i i lor e g e i c e 5 8 .

M a i c a r a c t e r i s t i c ă însă a p a r e p r e z e n ţ a în G r e c i a s e c a i Χ Π Ι - l e a î . e . n . a u n o r g r u p u r i de antichităţi c a r e au ca punct de p l e c a r e t o c m a i zona Dunării m i j l o c i i ş i s e c t o r u l v e s t i c a l Dunări i i n f e r i o a r e . R e f e r i - ' r i l e se f a c , m a i îht î i , l a ce l e m a i v e c h i m o r m i n t e d i n n e c r o p o l a de l a K e r a m e i k o s ( A t e n a ) , unde vase le ş i i d o l i i de t i p u r i t î r z i i D u b o v a c -Zuto B r d o - G î r l a M a r e - N o v o Se lo dovedesc că înaintarea ş i a ş e z a r e a a c e s t o r populaţii în Pe l oponez a c o n t i n u a t ; ş i , de asemenea , l a n o i c a ­t e g o r i i de obiecte de b r o n z . Se c o n c h i d e , a s t f e l , că p iese de armament o f e n s i v ş i d e f e n s i v , c a r a c t e r i s t i c e în b r o n z u l t î r z i u , z o n e i de l a D u ­nărea m i j l o c i e , m a i a les s u d - v e s t u l u i P a n o n i e i şi s e c t o r u l u i c u p r i n s între D r a v a - D u n ă r e - S a v a , au pătruns în c e r c u l e s t - m e d i t e r a n e a n , cu d e o s e b i r e fn G r e c i a cont inentală , t o t în c u r s u l p r i m u l u i v a l m i g r a t o r i u s p r e E g e e , în s e c . a l X I I I - l e a î . e . n . 5 9 .

M i ş c a r e a p a r e să f i avut un r i t m o a r e c u m i m p e t u o s , c u pătrunderi r a p i d , ş i d i n c o l o de G r e c i a cont inentală , după cum a r a t e s t a - o unele d e s c o p e r i r datînd d i n s e c a i X I I I - l e a î . e . n . , înreg is t rate şi în i n s u -

189

l e . I n C o s , d e p i ldă , un mormînt, p r o b a b i l a l u n u i luptător " d i n n o r d " , conţinea o spadă de b r o n z de t i p N e u z i n g e n şi un v îr f de l a n c e , to t " n o r d i c " , asoc ia te cu ce ramică d i n p e r i o a d a t î rz ie a c u l t u r i i h e l l a d i c e ( L H I I I B ) . A l t e spade " n o r d i c e " , da ta te g ^ u r în a c e e a ş i per ioadă (L Β I I I B ) , au apărut l a E n k o m e , în C y p r u

C e r t este că în s e c a i X I I I - l e a î . e . n . se î n r e g i s t r e a z ă pe pămîn-t u l G r e c i e i p e n i n s u l a r e p r i m e l e d i s t r u g e r i de p a l a t e , ce le dintîi i n ­c e n d i i p u s t i i t o a r e , începutul p r o c e s u l u i de r ă r i r e a populaţiei m i c e n i -ene , p r i m e l e migrăr i a le a ces te ia d i n l o c u r i l e sale de baş t ină . L a î n ­c e p u t u l s e c o l u l u i - după u n i i , poate c h i a r l a s f î rş i tu l s e c o l u l u i a n t e ­r i o r , a l X I V - l e a - p a l a t u l d i n Theba este d i s t r u s . L a graniţa de n o r d şi n o r d - v e s t a G r e c i e i a u loc a t a c u r i a le u n o r populaţii s t r ă i n e . A c u m , p e n t r u p r i m a dată, Micene dev ine ţinta i n v a d a t o r i l o r . A c e ş t i a nu r e u ­ş e s c să pătrundă în c e t a t e , d a r p a g u b e l e , d i s t r u g e r i l e sînt m a r i ; a r ­heo log i c au fost s u r p r i n s e a v a r i i l a une le c l ă d i r i d i n i m e d i a t a a p r o p i ­e r e a c e tă ţ i i . M i c e n i e n i i întăresc f o r t i f i c a ţ i i l e , d a r nu p r o c e d e a z ă ş i l a r e f a c e r e a c l ă d i r i l o r d i s t r u s e . L a i s t m u l C o r i n t h u l u i e c o n s t r u i t un v a l de pămînt p e n t r u a p ă r a r e . E c o u l p r i n c i p a l e m a i în t ins , c ă c i ş i a -t e n i e n i i c onso l idează fort i f i caţ i i le A c r o p o l e i ^ . S a r a A n d e r s o n I m -m e r w a h r est imează că acest p r i m atac a s u p r a M i c e n e i a avut loc pe l a m i j l o c u l s e c a i X I I I - l e a î . e . n . ^ .

N u m u l t după acest ş o c , că t re s f î r ş i tu l s e c o l u l u i , se p roduce un nou a t a c , o altă i n v a z i e , e fec te le sa le f i i n d de astă dată m a i p u t e r n i c e . K r i s a în P h o c i d a , G i a în Beoţ ia , c e n t r e ca Z y g u r i e s , T i r i n t h , M e n e -l a i o n , P y l o s u l ş i N i c h a r i a suferă pagube m a s i v e ; totuşi viaţa ş i a c t i ­v i t a t e a l o r nu î n c e t e a z ă . Micene însă p a r e a f i f o s t d i s t r u s ă ş i o c u p a ­tă . O largă m i ş c a r e de populaţ i i , d i s l o c a t e d i n a ş e z ă r i l e l o r , c o n s t i t u i e un fenomen ev ident - c o n t i n e n t a l i t r e c înd să se i n s t a l e z e d i n c o l o de m a r e . I n C h i o s , o a ş e z a r e miceniană este întemeiată l a E m b o r i o . C ă t r e s f î rş i tu l s e c a i X I I I - l e a , un g r u p de m i c e n i e n i a junge îh C r e t a . C i p r u pr imeşte un cont ingent m a s i v de m i c e n i e n i , c a r e v o r influenţa p u t e r n i c a p o i c u l t u r a d i n insulă ( i n c l u s i v m e t a l u r g i a ) . G r u p u r i de re fugiaţ i se mişcă s p r e vest ş i s p r e est faţă de d i r e c ţ i a pr inc ipală a i n v a d a t o r i ­l o r , c a r e v i n d i n n o r d , p r i n P h o c i d a ş i B e o t i a , peste i s t m u l c o r i n t i c şi peste A r g o l i d a , a p o i în L a c o n i a ş i M e s e n i a , zone unde abandonarea a¬ş e z ă r i l o r p a r e să f i f o s t absolută ş i în c a r e r e o c u p a r e a pămîhturi lor arată a se f i p e t r e c u t l a o dată c o n s i d e r a b i l t î r z i e . S e c t o a r e l e p r i n c i ­pa le de r e f u g i u au f o s t coas ta de est a A t t i c e i , C i p r u , T a r s u s , C i l i -c i a . N i c i zona c e n t r a l - e g e e a n ă nu a f o s t afectată de d e z a s t r u l de pe c o n t i n e n t . Exceptînd C r e t a , a ceas tă întreagă r e g i u n e a f o s t neatinsă de i n v a z i e , c a r e a avut e fecte p r o f u n d e îndeosebi în c e n t r u l ş i s u d u l G r e c i e i c o n t i n e n t a l e ^ 3 .

De unde au v e n i t i n v a d a t o r i i ş i c i n e au fos t e i - sînt întrebăr i a¬s u p r a c ă r o r a atenţia c e r c e t ă t o r i l o r s - a c o n c e n t r a t ş i se menţine ş i astăz i cu p r e c ă d e r e . T o t u ş i , răspunsur i l e sînt încă d e p a r t e de a f i de­f i n i t i v e ş i c l a r e . D i f i c u l t a t e a în ca lea e l u c i d ă r i l o r o c o n s t i t u i e d e s i g u i

190

l i p s a u n o r indicaţii a r h e o l o g i c e p r e c i s e ş i c l a r e a s u p r a c u l t u r i i ( c u l t u ­r i l o r ?) c r e a t e ş i v e h i c u l a t e de in t ruş i . " N u există n i c i un ob ie c t ş i n i c i un o b i c e i c a r e să f i putut f i a s o c i a t c u i n v a d a t o r i i fn r e g i u n i l e p r i n c a r e au t r e c u t " , s c r i e D e s b o r o u g h . C h i a r d a c ă , confruntată c u d e s ­c o p e r i r i ş i interpretăr i m a i r e c e n t e , o p i n i a învăţatului b r i t a n i c a p a r e p r e a c a t e g o r i c ă , o a r e c u m exagera tă , n u - i m a i puţin adevărat c ă d i s ­propor ţ ia i n t r e Întinderea ş i p u t e r e a d i s t r u g e r i l o r , de o p a r t e , ş i p u ­ţinătatea mărtur i i lor a r h e o l o g i c e c a r e să ateste pe intruşi ,de altă p a r ­t e , este ev identă .

Faţă cu această situaţie apare pe d e p l i n l og i că c o n c l u z i a mai m u l ­t o r c e r c e t ă t o r i , după c a r e t r e b u i e admis că i n v a d a t o r i i , pătrunşi pe pămfnturile G r e c i e i c o n t i n e n t a l e , nu s - a u a ş e z a t , c i , în tr -un i u r e ş p u s t i i t o r s - a u îndreptat că t re s u d , m a i d e p a r t e 5 . T r e b u i e admis de a - ' semenea că ş i a l t e g r u p u r i au fos t a n t r e n a t e în avalanşa de populaţii puse în m i ş c a r e . P e n t r u a c c e p t a r e a a c e s t o r c o n c l u z i i p ledează f a p t u l că s f î r ş i tu l s e c a i X I I I - l e a - începutul s e c o l u l u i următor î . e . n . c o n s t i ­t u i e epoca m a x i m e i a f i rmări - p u s t i i t o a r e - a aşa -numite lor " p o p o a r e a le m ă r i i " , c a r e p r o v o a c ă îh s t a t e l e v e c h i u l u i O r i e n t o s t a r e genera lă de p a n i c ă , d i s t r u g e r i , confruntări m i l i t a r e . I n u l t i m e l e d e c e n i i a l e sec. a l X I I I - l e a , c o respondenţa d i n t r e c onducător i i C i p r u l u i ş i U g a r i t u l u i v o r b e ş t e de vase "duşmane" c a r e " a u apărut pe m a r e " , de f a p t u l că i n ­truş i i " a r d o r a ş e l e ş i j e f u i e s c ţa ra " ; de i n v a d a t o r i c a r e "sînt a i c i ş i d e v a s t e a z ă " . Pe l a 1229 , M e r n e p t a h a l I V - l e a ţine p i e p t u n o r năvăl i tor i d i n părţ i le L i b i e i . I n j u r de 1200 î . e . n . este d i s t r u s s t a t u l h i t i t , sînt devas ta te ţinuturi d i n F e n i c i a ş i P a l e s t i n a . A b i a în 1194 î . e . n . a r m a t e ­le l u i Ramses a l I I I - l e a r e u ş e s c să b a r e z e ca l ea m i g r a t o r i l o r în E g i p t , d a r e v e n i m e n t u l a r e urmări c a t a s t r o f a l e îh zona b a z i n u l u i s u p e r i o r a l E u f r a t u l u i 6 6 .

I n legătură cu t o t aces t c o n t e x t , c u d e p l a s a r e a u n o r m a r i mase de populaţii c ă t r e ţinuturile e g e i c e , e s t - m e d i t e r a n e e n e ş i c u c ă d e r e a p u ­t e r i i s t a t u l u i m i c e n i a n , îh j u r u l a n i l o r 1200 î . e . n . , stă p r o b l e m a p ă ­t r u n d e r i i ş i a ş e z ă r i i d o r i e n i l o r în G r e c i a . C e r c e t ă r i l e a r h e o l o g i c e d i n u l t i m e l e două d e c e n i i i n t r o d u c în s t u d i u e lemente n o i , a rgumente c î t e -odată c o n s i s t e n t e ; t o tuş i , p r o b l e m a p a r e a f i încă d e p a r t e de c l a r i f i c a - ^ r e a sa deplină ş i def init ivă : c ă c i ş i a z i se discută d e s p r e " p a t r i a " d o ­r i e n i l o r , i a r data pătrunder i i l o r în peninsulă n u - i unanim a c c e p t a t ă .

Trad i ţ ia antică î i a şează pe d o r i e n i în ţinuturi muntoase d i n n o r ­d u l G r e c i e i . H e r o d o t îi s i tuează l a o r i g i n e în P h t i o t i d a , undeva p r i n s u d u l T e s a l i e i . P i n d a r , c a r e a u t i l i z a t ş i texte d i n H e s i o d , s c r i e că p a t r i a d o r i e n i l o r a f o s t r e g i u n e a munţilor P i n d . H o m e r , c a r e în c întul X I X d i n Odiseea aminteşte pe " d o r i e n i i r ă z b o i n i c i " , nu l e menţ ionea­ză însă a r i a de unde au v e n i t , consemnînd d o a r pătrunderea l o r în C r e t a 6 7 .

Faţă c u date l e t r a n s m i s e p r i n t rad i ţ i e , c e r c e t ă t o r i i m o d e r n i r e a c ­ţ ionează în c h i p d i f e r i t . "Trad i ţ ia este a c cep tab i l ă " afirmă D e s b o r o u g h , d a r , în a c e l a ş i t i m p , ea n u - i conf i rmată , c ă c i d e s p r e a ş e z a r e a d o r i -

191

e n i l o r " n u există n i c i o dovadă a r h e o l o g i c ă " . " D a c ă tradiţ ia este a d e ­vărată şi i n v a d a t o r i i s - a u aşezat , e i a r f i t r e b u i t să influienţeze î n ­t r e g u l mod de viaţă ş i a r însemna că epoca geometr i că începe pe l a c i r ­ca 1200 a . C h r . D a r e i nu se a ş e a z ă , a ş a cum s u g e r e a z ă a r h e o l o g i a " 6 8 . Dimpotr ivă , S a n d a r s este de p ă r e r e că astăz i c e r c e t ă r i l e a r h e o l o g i c e confirmă că p a t r i a d o r i e n i l o r a f o s t c ă t r e n o r d - v e s t u l G r e c i e i . G r e u t a ­tea constă - afirmă c e r c e t ă t o a r e a - în a i d e n t i f i c a a r i a în c a r e m o r -minte le - c i s tă - " cea m a i c a r a c t e r i s t i c ă trăsătură a d o r i e n i l o r " - să r e p r e z i n t e un r i t f u n e r a r g e n e r a l . O r , conchide e a , săpături le l u i S , D a k a r i s , de o p a r t e , ş i a le l u i F r a n o P r e n d i , de a l t a , au adus c o n t r i ­buţii e senţ ia l e : p a t r i a d i n c a r e au p l e c a t d o r i e n i i a f o s t E p i r u l ş i zone muntoase ş i de p l a t o u d i n A l b a n i a de a z i * * 9 .

D a t a l a c a r e d o r i e n i i s - a u aşezat îh Pe loponez este - cum s - a menţionat d e j a - ş i ea c o n t r o v e r s a t ă . V e c h i i g r e c i a u c o n s e m n a t - o p r i n t r a p o r t a r e l a data războ iu lu i t r o i a n , după tradiţ ie dezlănţuit între 1198¬1194 î . e . n . T u k i d i d e fixînd l a 80 de a n i după c ă d e r e a T r o i e i pă t runde ­r e a d o r i e n i l o r - a r r e z u l t a p e n t r u a c e a s t a d i n urmă a n u l 1114 î . e . n . I s o c r a t e ş i E p h o r o s conduc c ă t r e o altă dată; 1069 î . e . n . C e r c e t ă ­t o r i i m o d e r n i p lasează însă c a m p a n i i l e a s u p r a cetăţ i i l u i P r i a m n u îh s e c a i X I I - l e a î . e . n . , c i pe l a m i j l o c u l c e l u i a n t e r i o r , a l X I I I - l e a , p r o -b a b i l pe l a 1240 , poate 1250 î . e . n . Pe o a t a r e b a z ă , d a r m a i c u seamă pe t e m e i u r i l e u n u i întreg ansamblu de fapte ş i o b s e r v a ţ i i a r h e o l o g i c e , pătrunderea ş i a ş e z a r e a d o r i e n i l o r în G r e c i a , so ldată c u a n i h i l a r e a p u t e r i i p o l i t i c e a M i c e n e i , e plasată în g e n e r e în j u r u l a n i l o r 1200 î . e . n . ' . N u - i totuşi o c o n c l u z i e acceptată u n a n i m . I n 1972 S i n c l a i r Hood a f i r m a , de pildă, următoare le : " . . . se poate spune că s t rămoş i i g r e c i l o r n o n - d o r i e n i a i t i m p u r i l o r i s t o r i c e au început să pătrundă îh s u d u l G r e c i e i de ab ia l a începutul p e r i o a d e i L H C , c i r q a 1 2 0 0 a . C h r . » L e - a u u r m a t d o r i e n i i l a s u d , un s e c o l m a i t î r z i u " ( s . n . ) ' .

în a c o r d c u d a t e l e consemnate m a i sus se poate conchide c ă f e n o ­menul p r o p r i u - z i s a l m a r i l o r migraţi i egeice a cunoscut în c u r s u l s e c .

a l X I I I - l e a î . e . n . , pînă pe l a 1200 , o primă etapă a d e s f ă ş u r ă r i i sa le , c a r a c t e r i z a t ă îndeoseb i p r i n următoare le e v e n i m e n t e :

1 , c o n t i n u a r e a dep lasăr i i u n o r mase de populaţi i d i n zona n o r d i c ă a P e n i n s u l e i B a l c a n i c e s p r e G r e c i a ş i n o r d - v e s t u l A s i e i M i c i - în s p e ­ţă a unor g r u p u r i D u b o v a c - Z u t o B r d o - G î r l a M a r e - N o v o Se lo - C o s l o ­g e n i ş i Z i m n i c e a - P l o v d i v ;

2 , m i g r a r e a d i n p a t r i a de o r i g i n e - E p i r u l ş i zone ale I l i r i e i - a t r i b u r i l o r d o r i c e ş i a ş e z a r e a l o r în G r e c i a , cauzînd d i v i z a r e a a c e s t e i a în două a r i i - jumătatea d o r i c ă ş i jumătatea i on iană , d e p o p u l a r e a unor s e c t o a r e , c u p ă r ă s i r e a unor a ş e z ă r i ( Z y g u r i e s , P r o s i m n a e t c . ) ş i a g l o ­m e r a r e a populaţiei în a l t e r e g i u n i , p i e r d e r e a influienţei ş i a n i h i l a r e a p u t e r i i p o l i t i c e a M i c e n e i , începutul p r o c e s u l u i de d e c ă d e r e a c u l t u r i i m i c e n i e n e , r e f l e c t a t în t r e c e r e a de l a faza L H I I I Β l a L H I I I C1 ( cu tot

192

ceea ce c a r a c t e r i z e a z ă această fază : fărîmiţare cu l tura lă , s t i lur i c e ­r a m i c e n o i , deoseb i te e t c . ) ;

3, dep lasăr i masive şi cu c a r a c t e r p u s t i i t o r , pe mare şi pe u s ­c a t , a le unor populaţii d i n spaţiul c i r c u m - e s t - m e d i t e r a n e a n , i n t r u s i u -nea l o r în E g i p t , S i r i a , F e n i c i a , P a l e s t i n a şi m a i a les în s t a t u l h i t t i t , unde p u t e r e a a c e s t u i a , s t r u c t u r i l e sa le sînt a n i h i l a t e .

* * I n v remea în c a r e pămînturile G r e c i e i ş i ce le d i n n o r d - v e s t u l A ¬

s i e i M i c i e r a u bîntuite de iureşul migraţ i i l o r , î n c e r c a t e de r e f l u x u l i s ­t o r i c - e conomic , s o c i a l $ i c u l t u r a l - p r o v o c a t de mişcarea " p o p o a r e ­l o r m ă r i i " , în c e n t r u l ş i s u d - e s t u l E u r o p e i se p e t r e c e un p r o c e s de e¬voluţie e t n o - cu l tura lă , în c a d r u l c ă r u i a se c o n t u r a u trăsătur i le u n e i n o i etape de d e z v o l t a r e - p r i m a e p o c ă a f i e r u l u i - ş i a le unor n o i c u l ­t u r i m a t e r i a l e - c e l e ofe t i p h a l l s t a t t i a n t i m p u r i u . Se c o n s t i t u i a u , p r i n j u r u l a n i l o r 1200 î . e . n . - îh s e c t o r u l n o r d i c a l E u r o p e i c e n t r a l e , c u l ­t u r a L a u s i t z ; l a v e s t de Dunărea m i j l o c i e m a r e l e complex a l " c u l t u r i i c împur i l o r de u r n e " ; i a r pe o a r i e incluzîhd r ă s ă r i t u l U n g a r i e i , n o r d -e s t u l I u g o s l a v i e i ş i v e s t - s u d - v e s t u l României un a l t complex c u l t u r a l de t i p h a l l s t a t t i a n t i m p u r i u , p r o p r i u a c e s t e i z o n e .

F o r m a r e a ş i d i f u z a r e a a c e s t u i d i n urmă complex v a c o n s t i t u i în f a p t o nouă etapă - ş i u l t i m a - în f enomenul m a r i l o r migraţi i e g e i c e . O atestă c u pr isos inţă d e s c o p e r i r i l e a r h e o l o g i c e ş i s t u d i i l e e f e c tuate în u l t i m u l s f e r t de v e a c , în c a r e se evidenţiază i a r ă ş i a p o r t u l c o n s i s t e n t a l c e r c e t ă r i i r omâneş t i .

E s t e a s t f e l , îh p r e z e n t , o r e a l i t a t e m e r e u m a i b ine demonstrată -că între T i s a ş i Carpaţ i i A p u s e n i , p r e c u m ş i în s e c t o r u l sud ic a l D u ­năr i i m i j l o c i i , pe f o n d u l c u l t u r i l o r O t o m a n i ş i S u c i u de S u s , d a r ş i c u unele a p o r t u r i d i n v e s t i a naştere c u l t u r a de t i p G a v a - H o l i h r a d y ; d i n f o n d u l de t i p C r u c e n i - B e l e g i s se dezvo l tă c u l t u r a hallstattiană d e n u m i ­tă " S u s a n i " ' 4 ; i a r pe un t r u n c h i G î r l a M a r e se formează în p r i n c i p a l c u l t u r a I n s u l a P a n u l u i 7 5 , d a r ş i une le aspecte r e g i o n a l e , m a i b ine s e ­s i z a t f i i n d deocamdată c e l de t i p M e r i g o a l a

Concomitent c u f o r m a r e a c u l t u r i l o r h a l l s t a t t i e n e t i m p u r i i d i n a r i a v e s t i c ă a spaţiului c a r p a t o - d a n u b i a n o - p o n t i c , un p r o c e s s i m i l a r avea l o c ş i în zoneie s u d - e s t i c e , u n d e , de asemenea pe f o n d u l l o c a l a n t e r i o r ( g r u p u l c u l t u r a l S i h l e a n u , ş i a l t e l e ) , l u a naş tere c u l t u r a de t i p B a b a -d a g ' ' . C u l t u r i l e h a l l s t a t t i e n e t i m p u r i i menţionate se grupează în două m a r i complexe c u l t u r a l e , i n d i v i d u a l i z a t e c u d e o s e b i r e p r i n c e r a m i c ă : de o p a r t e , c o m p l e x u l c u c e r a m i c ă n e a g r ă , brună s a u v i n e ţ i e - n e a g r ă cane la tă , incluzîhd c u l t u r i l e G a v a - H o l i h r a d y ş i S us a n i ; de altă p a r t e , c u l t u r i l e I n s u l a B a n u l u i ş i B a b a d a g , alcătuind c o m p l e x u l c u c e r a m i c ă d e c o r a t ă p r i n i m p r i m a r e .

F a p t u l c e l m a i i m p o r t a n t însă î l c o n s t i t u i e d e p l a s a r e a masivă a populaţ i i lor c a r e a u c r e a t aceste c u l t u r i - d i n a r i i l e de f o r m a r e , pe

193

spaţi i mereu mai e x t i n s e , că t re r ă s ă r i t , d a r m a i a les s p r e sud ş i s u d -e s t . fn P e n i n s u l a B a l c a n i c ă , pfnă fn nord—vestu l A s i e i M i c i . A r h e o l o ¬g i c , situaţiile s u r p r i n s e pfnă acum s fn t u r m ă t o a r e l e : ' 0

G r u p u l c a n e l a t se dep lasează , de o p a r t e , s p r e e s t . A s p e c t u l R e c i , d i n s u d - e s t u l T r a n s i l v a n i e i , n u - i a l t c e v a d e c f t o pătrundere a u -unor populaţii c r e s c u t e d i n f o n d u l de t i p C r u c e n i - B e l e g i s , p l e ca te p r o ­b a b i l d i n părţi le v e s t i c e a le B a n a t u l u i . L a f e l , un g r u p de populaţii de t i p Gava migrează ş i e l înspre r ă s ă r i t , f i i n d s u r p r i n s fn H a l l s t a t t u l B , m a i f h t f i f n c e n t r u l ş i s u d - e s t u l T r a n s i l v a n i e i , f n i p o s t a z a a s p e c t u l u i Med iaş , d a r ş i f n Mo ldova ş i m a i d e p a r t e , fn U c r a i n a s u b c a r p a t i c ă , pe N i s t r u l s u p e r i o r , unde pfnă fn p r e z e n t s fnt documentate 9 d e s c o p e r i r i de acest f e l . Concomi tent este înreg is trată o d e p l a s a r e s p r e e s t ş i a populaţ i i lor c a r e au c r e a t fn B a n a t c u l t u r a S u s a n i , o a t e s t a r e fn a c e s t ' sens c o n s t i t u i n d - o d e s c o p e r i r i l e de l a V f r t o p , p u b l i c a t e de D . B e r c i u fncă f n urmă c u aproape p a t r u d e c e n i i .

O mişcare că t re r ă s ă r i t ş i c ă t r e n o r d - e s t e suportată ş i de populaţi i le c o m p l e x u l u i h a l l s t a t t i a n c u c e r a m i c ă imprimată.O dovedeşte c u l t u r a C o z i a - B r a d d i n M o l d o v a , aprec ia tă de S e b a s t i a n M o r i n t z ca un g r u p d e s p r i n s d i n masa purtător i l or c u l t u r i i I n s u l a B a n u l u i ş i , de a s e ­menea, g r u p u l S a h a r n a - S o l o n c e n i , de pe c u r s u l m i j l o c i u a l N i s t r u l u i , p r e z e n t f n d p e r f e c t e s i m i l i t u d i n i c u c u l t u r a C o z i a - B r a d , d a r , fn s t r u c ­t u r a s a , ş i a n t r e n a r e a u n o r e lemente de t i p B a b a d a g .

M a i cu seamă fnsă d e p l a s a r e a fn masă a populaţ i i lor h a l l s t a t t i e n e t i m p u r i i d i n spaţiul c a r p a t o - d a n u b i a n o - p o n t i c a f o s t or ientată că t re s u ­d u l ş i s u d - e s t u l E u r o p e i ş i că t re n c r d - v e s t u l A s i e i M i c i . C o m p l e x u l cu c e r a m i c ă canelată a junge a s t f e l de pe T i s a pfnă fn I u g o s l a v i a nord ică ş i e s t i c ă , fn c e n t r u l B u l g a r i e i , f n Macedon ia ş i G r e c i a . Deocamdată , d r u m u i es te bine j a l o n a t f n i n t e r i o r u l S e r b i e i , unde d e s c o p e r i r i de tip^ G a v a , semnalate l a B e l g r a d , S ^ r a o r c i , Vrt iş te ş i Mediana arată c l a r pătrunderea a i c i a populaţ i i lor a m i n t i t e ; a p o i f n M a c e d o n i a , p r i n d e s ­c o p e r i r i l e de l a D e m i r K a p j a ş i K o n j u s a , d a r ş i l a V a r d a r o v ţ a , unde a f os t surpr insă c e r a m i c a de t i p V a l a t i c e , o r ig inară d i n S l o v a c i a . A c e ­e a ş i d i r e c ţ i e de d e p l a s a r e - de pe T i s a ş i d i n s e c t o r u l sud ic a l D u ­nări i m i j l o c i i Înspre sud şi s u d - e s t - o atestă ş i r ă s p î n d i r e a în I u g o s ­l a v i a a d e p o z i t e l o r de b r o n z u r i H a A i , de l a N o v i B e c e j i , P e c i n c i , P r i / i n a G l a v a , Salas", N o C a j s k i sau Trli<î, o r i H a A 2 de l a R u d n i k , S e c a n j , F u t o g ş i a l t e l e 7 9 .

O d e p l a s a r e amplă s p r e sud o r e a l i z e a z ă d e o p o t r i v ă populaţi i le c o m p l e x u l u i c u c e r a m i c ă imprimată. G r u p u l I n s u l a B a n u l u i se va e x t i n ­de d i n zona P o r ţ i l o r de F i e r pfnă l a sud de B a l c a n i , c u m dovedesc d e s ­c o p e r i r i l e de l a R a z k o p a n i c a ş i de l a P S e n i c e v o , l îngă N o v a Z a g o r a sau d i n a l t e puncte s i t u a t e îh v a l e a M a r i ţ e i . De altă p a r t e , g r u p u l B a ­badag v a l e g a t e r i t o r i a l D o b r o g e a de zona centra lă a a c t u a l e i R . P . B u l g a r i a 8 0 .

Există probe c ă situaţia m i ş c ă r i l o r de populaţii schiţată m a i sus' a f o s t m a i c o m p l e x ă , în s e n s u l că a u e x i s t a t ş i întrepătrunder i e t n o -

194

c u l t u r a l e , i n t r u s i u n i a le u n o r g r u p u r i i n a r i i l e a l t o r a . S e re latează a s t ­f e l c ă , i n va l ea Dunării de J o s , f n t r - u n s e c t o r ocupat de populaţiile c u ceramică imprimată, au pătruns l a un moment d a t , pe c u r s u l Most iş te i , pfnă l a S u l t a n a , purtător i i c u l t u r i i M e d i a ş . T o t a s t f e l , i n t r u s i u n e a unor populaţii cu ceramică canelată fn a r i a m a r e l u i complex c u ceramică i m ­primată o atestă şi d e s c o p e r i r i e fec tuate fn B u l g a r i a , l a A s e n o v e ţ , G a -b a r e v o , Dălgopol ş i fn a l t e l o c u r i , ş i , de asemenea, d e s c o p e r i r i de l a T r o i a .

A c e s t v a l m i g r a t o r i u - punîhd fn m i ş c a r e , de astă dată s i g u r , populaţii t r a c e d i n spaţiul c a r p a t o - d a n u b i a n o - p o n t i c - a juns pfnă f n n o r d - v e s t u l A s i e i M i c i , e s te m a i g r e u de urmări t , f n d r u m u l său , pe spaţi i le G r e c i e i c o n t i n e n t a l e ş i i n s u l a r e . A r h e o l o g i c s - a u s u r p r i n s a¬i c i , după 1200 f . e . n . , t i m p de a p r o x i m a t i v un s e c o l ş i jumătate, n u m e ­r o a s e mărturi i de i n c e n d i i ş i d e v a s t ă r i , depopulăr i a le unor zone ş i migraţii de populaţii micen iene că t re a l t e ţ inuturi , d a r d a t e l e r e f e r i ­t o a r e l a a u t o r i i a c e s t o r i n c u r s i u n i ş i r a v a g i i s fnt i n c e r t e . S - a c o n s t a ­t a t , de p i ldă , că nu mul t după 1200 f . e . n . L e f k a u d i su feră d i n nou d e ­z a s t r u ; că fn j u r de 1150 f . e . n . c e ta tea de l a I o l k o s , d i n T e s s a l i a , e d is trusă ş i că între 1150 ş i 1100 Micene suportă o altă l ov i tură , c a r e este de fapt d e z a s t r u l f i n a l . Către 1100 î . e . n . M i l e t u l este de a s e m e ­nea j e f u i t ş i t o t îh j u r u l a c e s t e i date a p a r u r m e l e unor v i o l e n t e d i s t r u ­g e r i l a T e i c h o s D y m a i o n , în A c h a i a ^. C o n c o m i t e n t , l a aces t o r i z o n t se s i tuează ş i o nouă i m i g r a r e a unor populaţi i mi cen iene d i n G r e c i a cont inentală , îh C r e t a ş i C i p r u . D a r , d i n n o u , D e s b o r o u g h s c r i e : " N u există semne ale u n u i e lement i n t r u s i v ş i cauza rea lă a d e z a s t r u l u i de

82 l a Micene nu poate f i s tab i l i tă"

D a c ă , r e f e r i t o r l a t e r i t o r i i l e G r e c i e i c o n t i n e n t a l e ş i i n s u l a r e , a¬ceas tă etapă finală a m a r i l o r migraţ i i ege ice apare» îh s t a d i u l a c t u a l al c e r c e t ă r i l o r , încă marcată de n e c u n o s c u t e , situaţia este în s ch imb m e ­r e u m a i c l a r ă îh spaţiul n o r d - v e s t i c a l A s i e i M i c i . A ş e z a r e a a i c i , în u r m a u n e i i n v a z i i , a u n o r mase m a r i de populaţii t race ,pur tă toare m a i a les a l e c o m p l e x u l u i c u c e r a m i c ă d e c o r a t ă p r i n i m p r i m a r e , de t i p B a -badag ş i P â e n i c e v o este astăz i o c e r t i t u d i n e . M i l u t i n G a r aş a n i n nuţ ez i tă să pună pe seama " n a v a l e i " a c e s t o r intruşi î n s ă ş i d i s t r u g e r e a l o ­c u i r i i c o r e s p u n z ă t o a r e n i v e l u l u i T r o i a V I I B2 · F a p t este că c e r a ­m i c a d i n acest s t r a t , s t r u c t u r a l deoseb i tă de cea d i n s t r a t u l a n t e r i o r , a p a r e străină m e d i u l u i de pfnă a t u n c i de l a T r o i a p r i n toate c o m p o n e n ­t e l e s a l e : este lucrată cu mîha, prez intă p r i n a r d e r e c u l o a r e a neagră sau c e n u ş i e , adesea e lustruită pînă l a l u c i u m e t a l i c , f o r m e l e sînt m a i a les c ă n i , c e ş t i ş i s t r ă c h i n i , i a r o r n a m e n t e l e c o n s t a u m a i a l e s d i n c e r c u r i m i c i un i t e p r i n tangente s a u proeminenţe c u f o r m a u n o r c o r n i ­ţ e . D a r acestea sînt e lemente pe d e p l i n s p e c i f i c e t o c m a i c u l t u r i i B a -b a d a g - P s e n i c e v o ( m a t e r i a l e l e de l a T r o i a avînd n u m e r o a s e s i m i l i t u d i n i ş i mergînd pînă c h i a r l a identităţi , în a r i a c o m p l e x u l u i c u c e r a m i c ă i m ­primată d i n H a l l s t a t t u l t i m p u r i u c a r p a t o - b a l c a n i c ) 8 4 . " A s t f e l - c o n c h i ­de S e b a s t i a n M o r i n t ζ - d o c u m e n t a r e a c o n c r e t ă demonstrează că în s e -

195

c o l u l 12 î . e . n . a pătruns l a T . ( r o i a ) o populaţie a c ă r e i cu l tură ,b ine -cunoscută în spaţiul d i n t r e v a l e a Dunări i de Jos ş i Munţii R o d o p e i l u s ­t rează faza de tranziţ ie de l a epoca b r o n z u l u i l a epoca f i e r u l u i ş i c a r e nu poate f i atribuită dec î t t r a c i l o r . A c e a s t ă d e p l a s a r e c o n s t i t u i e un 6 -p i sod d i n c a d r u l m i ş c ă r i l o r de populaţi i c a r e au avut loc f h s e c . 13 -11 î . e . n . în r e g i u n i l e d i n j u r u l M e d i t e r a n e i răsăr i tene sub d e n u m i r e a de m a r e a migraţie e g e e a n ă " 8 5 .

* * Se poate consemna aşadar că e t a p a finală a p r o c e s u l u i m a r i l o r

migraţi i egeice s - a consumat după a n i i 1200 î . e . n . , pe p a r c u r s u l î n ­t r e g u l u i s e c a i Χ Π - l e a , poate însă ş i după 1100 î . e . n . ; c ă ea a a fec tat , în c o n t i n u a r e spaţiul s u d - e s t - e u r o p e a n - e s t m e d i t e r a n e a n ; ş i c ă , î n e¬senţă , a avut d r e p t conţinut e x t i n d e r e a t r i b u r i l o r t r a c e h a l l s t a t t i e n e t i m p u r i i - d i n a r i a de f o r m a r e , pe pămînturile P e n i n s u l e i B a l c a n i c e , ş i m i g r a r e a l o r m a i d e p a r t e s p r e s u d - e s t , pînă îh n o r d u l A s i e i M i c i , unde unele comunităţi s - a u ş i a ş e z a t , evoluînd aco lo u l t e r i o r .

D a r , evaluînd pe p l a n g e n e r a l f e n o m e n u l supus d i s cu ţ i e i f n p a g i ­n i l e de fa ţă , a p r e c i e r e a ce s - a r c e r e consemnată îh î n c h e i e r e n i se p a r e a f i a c e a s t a , formulată de S e b a s t i a n M o r i n t z : " S e poate a f i r m a îh p r e z e n t că m a r e a migraţie egeeană es te consec in ţa a c e l o r evenimente c a r e a u avut loc în spaţiul c a r p a t o - b a l c a n i c l a s f î r ş i tu l e p o c i i b r o n z u ­l u i ş i începutul e p o c i i f i e r u l u i ( s e co l e l e X I V - Χ Π î . e . n . ) . F a p t e l e sînt în aces t sens e v i d e n t e " 8 * ' .

N O T E

1 D i n t r e contr ibuţ i i le m a i r e c e n t e semnalăm: P e t e r S c h a u e r A r c h ă o - l o g i s c h - h i s t o r i s c h e r H i n t e r g r u n d ( î n d e o s e b i c a p i t o l u l D i e K r i s e d e r al f .en Welt wăhrend d e r spăten B r o n z e z e i t ) , în v o l . Mag i s ches G o l d . K u l t g e r a t d e r spăten B r o n z e z e i t , N U r n b e r g , 1977 , ş i N . K . S a n d a r s f

T h e Sea P e o p l e s . W a r r i o r s of the a n c i e n t M e d i t e r r a n e a n , L o n d o n , 1 9 7 8 . Rămîh fundamenta le îh s t u d i u l p r o b l e m e i ; V l a d i m i r M i l o j c i c , D i e d o r i s c h e Wanderung i m L i c h t e d e r v o r g e s c h i c h t l i c h e n F u n d e , f n " J a r b u c h des d e u t s c h e n a r c h ă o l o g i s c h e n I n s t i t u t s y 6 3 / 6 4 , 1 9 5 0 , p . 1 2 - 3 6 ; A m a l i a M o z s o l i c s , A r c h a o l o g i s c h e B e i t r S g e z u r Geschichte d e r g r o s s en Wanderung , în " A c t a A r c h a e o l o g i c a H u n g a r i c a " , 8 , 1 9 5 8 , p . 1 1 9 - 1 5 6 ; Wolfgang K i m m i g , S e e v H l k e r b e w e g u n g und U r n e n f e l d e r - k u l t u r , f n S t u d i e n aus A l t e u r o p a , p a r t e a I - a , 1 9 6 4 ; V . R . D e s b o ­r o u g h , T h e G r e e k D a r k a g e s , L o n d o n , 1 9 7 2 .

2 I s t o r i a Românie i , I , B u c u r e ş t i , p . 1 3 2 . 3 D . B e r c i u , D i e V e r b i c i o a r a - K u l t u r . V o r b e r i c h t Uber e i n e n e u e , i n i

Rumttnien entdeckte b r o n z e z e i t l i c h e K u l t u r . îh " D a c i a " f N . S . f V f

1961 , p . 1 55 ş i u r m .

196

4 S e b a s t i a n M o r i n t z , S f î r ş i tu l e p o c i i b r o n z u l u i ş i începutul e p o c i i f i e - , r u l u i , în " R e v i s t a de i s t o r i e " , 1974 , p . 9 0 3 - 9 0 4 ; i d e m , Contribuţi i a r h e o l o g i c e l a i s t o r i a t r a c i l o r t i m p u r i i , 1 ,1978, p . 1 5 1 , 1 58 ş i p a s s i m

5 G r e c i a antică , sub redac ţ ia a c a d . V . V . S t r u v e ş i D . P . K a l î s t o v , 1 9 5 8 , p .55 ş i u r m . ; S p i r o s M a r i n a t o s , T h e f i r s t Mycenaeans i n G r a e c e îh B r o n z e Age M i g r a t i o n s , p . 1 0 7 ş i u r m . ; I . F . D u m e i , T h e D o r i a n i n ­ v a s i o n , the S e t l i n g , în"American j o u r n a l of A r c h a e o l o g y " , 5 2 , 1948 , p . 107 ş i u r m .

6 V . R . D e s b o r o u g h , The l a s t Mycenaeans and t h e i s S u c c e s o r s , O x f o r d , 1964 , p . 2 2 0 ; W . A . H e u r t l e y , P r e h i s t o r i c M a c e d o n i a , C a m b r i d g e , 1939, p l . 9 8 ; N . K . S a n d a r s , F r o m B r o n z e Age to I r o n A g e : a seque l to a s e q u e l , în T h e E u r o p e a n Community i n L a t e r P r e h i s t o r y . S tud ies i n h o n o u r of C . F . C . H a w k e s , L o n d o n , f . a . , p . 1 6 ; A . D . A l e x a n d r e s o u , D i e B r o n z e s c h w e r t e r aus Rumănien, în " D a c i a " , Ν. S . , Χ , 1066, p. 1 1 9 - 1 2 1 ; B e r n h a r d H H n s e l , B r o n z e ne G r i f f z u n g e n s c h w e r t e r aus B u l -g a r i e n , în "Praeh i s to r i s che z e i t s c h r i f t " , 4 5 , 1 9 7 0 , 1 , p . 2 7 - 2 9 .

7 J . F i l i p , Enzyklopădisches Handbuch z u r U r - und F r U h g e s c h i c h t e E u r o p a s , I I , P r a g a , 1 9 6 6 , p . 3 1 2 .

8 S k e n d e r A n a m a l i , M u z a f e r K o r k u t i , L e s i l l y r i e n s et l a genèse des A l b a n a i s à l a lumière des r e c h e r c h e s " a r c h é o l o g i q u e s a l b a n a i s e s , fn" L e s i l l i r i e n s et l a genèse des A l b a n a i s , T i r a n a , 1 9 7 1 , p . 14 ş i u r m . ; Bep J u b a n i , T r a i t s communs dans les r i t e s d ' i n h u m a t i o n chez les i l ­ l i r i e n s de l a rég ion de l ' A l b a n i e , în L e s i l l i r i e n s . . . , p . 8 9 - 9 9 ; M u ­za fe r K o r k u t i , L a c e r a m i q u a pe inte d u b r o n z e ré cent et d u f e r a n c i e n e t l a c a r a c t e r i l l y r i e n de ses p o r t e u r s , în L e s i l l y r i e n s . . . , p . 55¬7 5 ; N . K . S a n d a r s , o p . c i t . , p . 16 ; F r a n o P r e n d i , E p o k a e b r o n z i t ne S h q i p ë r i , în I l i r i a . S tud ime dhe m a t e r i a l e a r k e o l o g j i k e , V H - V I I I / 1 9 7 7 - 1 9 7 8 , p . 5 - 5 8 .

9 C f . M . R . S t e f a n o v i c h , în A c t e s d u V I U C o n g r e s i n t e r n a t i o n a l des s c i ences préh i s to r iques et p r o t o h i s t o r i q u e s , tome t r o i s i è m e , B e o -g r a d , 1 9 7 3 , p . 1 4 9 .

10 R e f e r i r e a este făcută a s u p r a m a t e r i a l e l o r a r h e o l o g i c e ce se pot a t r i ­b u i e t a p e i i n c i p i e n t e a p e r i o a d e i t î rz i i a e p o c i i b r o n z u l u i , d a t a b i l e îrţ s e c . X V î . e . n . C f . W . A . H e u r t l e y , o p . c i t . , p . 2 1 4 ş i u r m .

11 P e n t r u a r h e o l o g i a e p o c i i b r o n z u l u i d i n R . S . F . I u g o s l a v i a am u t i l i z a t îndeoseb i ; D r a g a G a r a ş a n i n , X e n i a V i n s k i - G a s p a r i n i , Age d u b r o n ­ z e , îh Epoque préhis tor ique et p r o t o h i s t o r i q u e en Y o u g o s l a v i e - Re¬c h e r c h e s et r é s u l t a t s , B e o g r a d , 1 9 7 1 , p . 3 0 5 ş i u r m . , ş i M . G a r a ş a -n i n , N e o l i t h i k u m und B r o n z e z e i t i n S e r b i e n und M a k e d o n i e n , îh 29 B e r i c h t d e r R H m i s c h - G e r m a n i s c h e n K o m m i s s i o n , F r a n k f u r t / M a i n , 1 9 5 8 f p . 1 - 1 3 0 . " "

12 S e b a s t i a n M o r i n t z , o p . c i t . , p . 3 7 ş i u r m . 13 M . R . S t e f a n o v i c h ( o p . c i t . , p . 1 5 6 ) s i tuează f a z a Med iana I îh c u r s u l

s e c a i X I I I - l e a î . e . n . 14 Rumen K a t i n c a r o v , în " A r h e o l o g h i i a " , X V I , n r . 1 , S o f i a , 1974 , p . 1 j

S i s t e m u l c r o n o l o g i c adoptat p e n t r u epoca b r o n z u l u i de a r h e o l o g i i bul-»

197

g a r i a întîmpinat o b i e c ţ i i , după n o i , întemeiate . C f . ş i S e b a s t i a n M o r i n t z , o p . c i t . , p . 5 1 .

15 P e n t r u epoca b r o n z u l u i d i n R . P . B u l g a r i a v e z i ş i V a l e r i u L e a h u , în " S t u d i i ş i c e r c e t ă r i de i s t o r i e veche ş i a r h e o l o g i e " ( S C I V A ) , 1 , 29 , 1978, p . 4 3 - 5 1 .

16 Sebas t ian M o r i n t z , în " R e v i s t a de i s t o r i e " , 1974 , p . 8 9 7 . 17 Sch i ţarea c o n t e x t u l u i e t n o - c u l t u r a l p r o p r i u p e r i o a d e i m i j l o c i i a e¬

p o c i i b r o n z u l u i urmează e x p u n e r i l e r e a l i z a t e de D . B e r c i u , Z o r i l e i s t o r i e i în Carpaţi ş i l a Dunăre , B u c u r e ş t i , 1966, p . 1 6 9 - 1 9 9 ; M i r -cea P e t r e s c u - D î m b o v i ţ a , Scurtă i s t o r i e a D a c i e i p r e r o m a n e , 1 978 , p . 7 6 - 9 5 ; Sebas t ian M o r i n t z , Contribuţi i . . . , p . 1 5 - 1 8 9 .

18 A l e x a n d r u Păunescu , P a u l Ş a d u r s c h i , V a s i l e C h i r c a , R e p e r t o r i u l a r h e o l o g i c a l judeţului Botoşani , v o l . 1 , 1976 , p . 3 0 ( 4 puncte c u d e s c o p e r i r i C o s t i ş a , d i n t r e c a r e , u n u l î n d o i e l n i c , f i i n d , d e a l t f e l , v o r b a " n u de a ş e z ă r i p r o p r i u - z i s e , c i de puţine f r a g m e n t e c e r a m i ­c e , u n e o r i a f l a t e îh a s o c i e r e c u c e r a m i c ă N o u a , avînd însă un d e ­c o r s p e c i f i c c u l t u r i i C o s t i ş a " . Pe o asemenea bază documentară a u t o r i i c o n c h i d " c ă zona de n o r d - e s t a M o l d o v e i a f o s t aproape nelocuită în p e r i o a d a de început ş i de m i j l o c a e p o c i i b r o n z u l u i " ) .

19 O p i n i e formulată îh d i s cuţ i e c u c e r c e t ă t o r u l . 20 Citată de A . D . A l e x a n d r e s c u , îh " D a c i a " , N . S . , X V I I , 1 9 7 3 , p . 8 3 ,

ş i de S e b a s t i a n M o r i n t z , îh Dic ţ i onar de i s t o r i e veche a Românie i , B u c u r e ş t i , 1978 , p . 3 8 9 .

21 A l e x a n d r u Oancea , îh " D a c i a " , N . S . , X X V , 1 9 8 1 , p . 1 $ 3 . 22 S e b a s t i a n M o r i n t z , Niţă A n g h e l f i s c u , în S C I V , 2 1 , 3 , 1 9 7 0 , p . 4 1 0 ;

A l e x a n d r u Oancea , în C e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e , Π , B u c u r e ş t i , 1976 , p . 2 2 2 - 2 2 3 ş i f i g . 2 0 ; i d e m , în " D a c i a " , N . S . , X X V , p . 1 8 4 .

23 A l o x a n d r u Oancea , în C e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e , I I , p . 2 1 9 ş i u r m . 24 S e b a s t i a n M o r i n t z , Contr ibuţ i i . . . , p . 4 8 . 25 A l e x a n d r u Oancea , îh C e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e , V , B u c u r e ş t i , 1982 ,

p . 5 4 - 5 7 . 26 C f . s u p r a , n r . 2 2 . 27 A l e x a n d r u Oancea , o p . c i t . , p . 5 6 . 28 S e b a s t i a n M o r i n t z , Contr ibuţ i i . . . , p . 1 4 9 - 1 5 2 ; A l e x a n d r u O a n c e a ,

" D a c i a " , N . S . , X X V , 1 9 8 1 , p . 1 8 3 - 1 8 4 . 29 D a t e l e r e f e r i t o a r e l a e x p a n s i u n e a m o r m i n t e l o r t u m u l a r e sînt c o n ­

semnate după s t u d i u l c i t a t ( s u p r a , n . 1 ) a l A m a l i e i M o z s o l i c s . 30 O p i n i e formulată îh d i s cuţ i e c u c e r c e t ă t o r u l . 31 I v a n O r d e n t l i c h , C e r c e t ă r i l e a r h e o l o g i c e de l a O t o m a n i ş i S ă l a c e a

ş i l o c u l l o r în c o n t e x t u l c u l t u r i i O t o m a n i , r e z u m a t a l t e z e i de doc -t o r a t , 1 9 7 3 , p . 1 5 .

32 I d e m , Contr ibuţia săpătur i l o r a r h e o l o g i c e de pe " D e a l u l V i d a " ( c o m . S ă l a c e a , j u d . B i h o r ) l a c u n o a ş t e r e a c u l t u r i i Otomani,în S a t u M a r e - S t u d i i ş i c omuni căr i , Π , 1 9 7 2 , p . 6 6 .

33 V a l e r i u L e a h u , C u l t u r a T e i , f . a . , p . 1 6 3 ş i u r m .

198

34 K u r t H o r e d t , D ie W i e t e n b e r g k u l t u r , i n " D a c i a " , Ν . S . , I V , 1 9 6 0 , p . 1 1 3 - 1 1 4 , f i g . 4 ; V a l e r i u L e a h u , i n S C I V , 1 7 , 1,1 9 6 6 , p . 1 2 , c u f i g . 5 / 1 .

35 S e b a s t i a n M o r i n t z , C o n t r i b u ţ i i . . . , p . 111 . 36 O c e a ş c ă c u toar tă , t ipică p e n t r u c u l t u r a C r u c e n i , a f o s t d e s c o p e ­

rită în n e c r o p o l a de l a Cîrna p r i n săpături le l u i V l a d i m i r D u m i ­t r e s c u ; în p r e z e n t , m a t e r i a l e l e sînt în M u z e u l N a t i o n a l de I s t o r i e .

37 I v a n Ôrdent l i ch , C e r c e t ă r i l e a r h e o l o g i c e de l a O t o m a n i ş i Să lacea , p . 1 4 .

38 A l e x a n d r u Oancea , în Ce_rceţări a r h e o l o g i c e , I I , p . 2 2 2 ş i f i g . 2 0 . 39 I d e m , în " D a c i a " , N . S . " , X X V , 1981 , p . 1 8 4 . 40 A l f r e d P r o x , D i e T e i - K u l t u r i m B u r z e n l a n d , îh M i t t e i l u n g e n des

Burzen lănder săchs i s chen Museums , I V , 1940 , p . 9 2 - 9 4 ; D o r i n P o -p e s c u , D i e f r l i h e und m i t t l e r e B r o n z e z e i t i n S i e b e n b U r g e n , 1 9 4 4 , p . 8 0 - 8 8 .

41 G h . L a z a r o v i c i , S o n d a j u l a r h e o l o g i c de l a D e u ş , j u d , C l u j , î n " A p u -l u m " , I X , 1 9 7 1 , p . 3 1 6 .

42 D . B e r c i u , D i e V e r b i c i o a r a - K u l t u r . . . , p . 1 2 6 ş i f i g . 1 de l a p . 1 2 5 . 43 A l e x a n d r u Oancea , în C e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e , V , p . 5 6 . 44 A d r i a n F l o r e s c u , Contribuţi i l a c u n o a ş t e r e a c u l t u r i i N o u a , î h A r ­

heo l og ia M o l d o v e i , Ι Ι -ΠΙ , p . 1 9 6 4 , p . 1 8 0 ş i u r m . ; S e b a s t i a n M o ­r i n t z , C o n t r i b u ţ i i . . . , p . 1 5 8 - 1 6 0 .

45 D . B e r c i u , Z o r i l e i s t o r i e i în Carpaţ i ş i l a Dunăre , p . 2 0 7 ş i u r m . 46 N . H a r ţ u c h e , Contribuţi i l a cunoaş te rea e p o c i i b r o n z u l u i în j u d .

B r ă i l a , în S C I V , 2 4 , 1973 , 1 , p .15 ş i u r m . ( î n d e o s e b i p . 2 3 ) . 47 S e b a s t i a n M o r i n t z , P r o b l e m e p r i v i n d o r i g i n e a t r a c i l o r îh l u m i n a

c e r c e t ă r i l o r a r h e o l o g i c e , în " R e v i s t a de i s t o r i e " , 3 0 , 8 , 1977 , p . 1 4 8 0 - 1 4 8 7 .

48 A d r i a n F l o r e s c u , S u r l es prob lèmes d u b r o n z e t a r d i f c a r p a t o - d a ­ n u b i e n e t n o r d - o u e s t p o n t i q u e , în " D a c i a " , Ν . S . , X I , 1 9 6 7 , p . 6 5 ş i u r m . ; Done Ş e r b ă n e s c u ş i G e o r g e T r o h a n i , în S C I V , 2 6 , 4 , 1 9 7 5 , p . 5 3 6 - 5 3 8 .

49 P i e s e i n e d i t e a f la te l a I z v o r u ş i F r ă ţ e ş t i , j u d . G i u r g i u . V e z i , de a¬semenea: Done Ş e r b ă n e s c u , George T r o h a n i , o p . c i t . , p . 5 3 3 ş i u r m . ( d e s c o p e r i r i de l a I z v o a r e l e ) .

50 D a t e l e sînt în c o n t i n u a r e consemnate după D r a g a G araăanin ş iXenia V i n s k i - G a s p a r i n i , o p . c i t . , p . 3 0 9 - 3 1 0 , 314 ş i u r m .

51 V a l e r i u L e a h u , R a p o r t u r i l e c u l t u r i i T e i c u c u l t u r i a l e e p o c i i b r o n ­ z u l u i d i n B a l c a n i , îh S C I V A . 2 9 . 1978 . 1 . p . 6 7 - 6 8 .

52 S e b a s t i a n M o r i n t z , C o n t r i b u ţ i i . . . , p . 1 5 7 . 53 B . H ă n s e l , B e i t r a g e z u r r e g i o n a l e n und c h r o n o l o g i s c h e n G l i e d e -

r u n g e n d e r H l t e r e n H a l l s t a t t z e i t an d e r u n t e r e n D o n a u , B o n n , 1976 , p . 7 6 ş i u r m .

54 K u r t H o r e d t , P r o b l e m e l e c e r a m i c i i d i n p e r i o a d a b r o n z u l u i e v o l u a t în T r a n s i l v a n i a , îh M u z e u l B r u k e n t h a l . S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i , Î 3 , 1 9 6 7 , p . 1 4 2 - 1 4 7 ; D . B e r c i u , Z o r i l e i s t o r i e i . . . , p . 1 6 9 ş i u r m .

199

55 S e b a s t i a n M o r i n t z , o p . c i t . , p . 8 2 - 8 3 . 56 I b i d e m , p . 6 1 . 57 I b i d e m , p . 6 0 . 58 D r a g a G a r a s a n i n , X e n i a V i n s k i - G a s p a r i n i , o p . c i t . , p . 3 1 0 . 59 I b i d e m , p . 3 1 7 . 60 N . K . S a n d a r s , o p . c i t . , p . 1 4 . 61 V . R . D e s b o r o u g h , TheJLaşţ_Mjcenaeans . . . , p . 2 2 0 - 2 2 3 . 62 S a r a A n d e r s o n I m m e r w a h r , The A t h e n i a n A g o r a , v o l . X I H t T h e Neo ­

l i t h i c and B r o n z e A g e s , P r i n c e t o n , New J e r s e y , 1 9 7 1 , p . 1 1 5 . 63 V . R . D e s b o r o u g h , o p . c i t . , p .221 ş i u r m ; i d e m , The G r e e k . . . , p . 20

s i u r m . 64 I d e m , T h e l a s t Mycenaeans . . . , p . 2 2 4 . 65 I d e m , T h e G r e e k . • . , p . 2 2 . 66 Wolfgang K i m m i g , o p . c i t . , p . 2 2 0 - 2 2 2 ; N . K . S a a d a r s , o p . c i t . , p . 7 . 67 C f . G r e c i a A n t i c ă . . . , p . 8 2 - 8 3 . 68 V . R . D e s b o r o u g h , The G r e e k . . . , p . 2 3 . 69 N . K . S a n d a r s , o p . c i t . , p . 1 5 - 1 6 . 70 G r e c i a A n t i c ă , p . 8 0 - 8 1 . 71 J . F . D u m è l , o p . c i t . , p . 1 0 8 ; V . R . D e s b o r o u g h , T h e l a s t Mycenaeans,

p . 2 2 0 . 72 S i n c l a i r H o o d , A r g u m e n t s f o r the A r r i v a l of the f i r s t N o n - D o r i a n

G r e e k s i n s o u t h e r n G r e e c e c . 1 2 0 0 B . C . , f n A c t a of the 2 n d I n t e r ­ n a t i o n a l C o l l o q u i u m . . . , p . 6 2 .

73 A t t i l a L â s z l ô , Cons idera ţ i i a s u p r a c e r a m i c i i de t i p G a v a d i n H a l l s -t a t t u l t i m p u r i u , în S C I V , 2 4 , 1973 , 4 , p . 5 7 5 ş i u r m ; F r . N i s t o r ş i A . V u l p e , D e p o z i t u l de b r o n z u r i de l a Crăc iuneş t i (Maramureş ) , în S C I V , 2 5 , 1974 , 1 , p . 1 7 ; G . I . S m i r n o v a , Complexe le de t i p G â v a -H o l i h r a d y - o comuni tate c u l t u r a l - i s t o r i c ă , în S C I V A , 2 5 , 3 , 1974, p .359 ş i u r m .

74 A l e x a n d r u V u l p e , în " P r a h i s t o r i s c h e Z e i t s c h r i f t " , 5 2 , 1 9 7 7 . 75 S e b a s t i a n M o r i n t z , P e t r e R o m a n , U n n o u g r u p h a l l s t a t t i a n t i m p u r i u

în s u d - v e s t u l României - I n s u l a B a n u l u i , în S C I V , 2 0 , 1 9 6 9 , 3 , p . 3 9 3 ş i u r m .

76 E m i l M o s c a l u , D ie f r U h h a l l s t a t t z e i t l i c h e n G r S b e r v o n M a r i (Gem .Ver d e a , K r . T e l e o r m a n ) , în T h r a c o - D a c i c a . R e c u e i l d ' é t u d e s à l ' o c ­ c a s i o n d u Π - e C o n g r e s I n t e r n a t i o n a l de T h r a c o l o g i e , B u c u r e ş t i , 1976, p . 7 7 - 8 6 .

77 S e b a s t i a n M o r i n t z , S f î r ş i t u l e p o c i i b r o n z u l u i ş i începutul e p o c i i f i e ­ r u l u i îh spaţiul c a r p a t o - b a l c a n i c , îh " R e v i s t a de i s t o r i e " , 2 7 , 1 9 7 4 , 6 , p . 9 0 2 ş i u r m .

78 D a t e l e r e f e r i t o a r e l a e x p a n s i u n e a c o m p l e x e l o r t r a c i c e h a l l s t a t t i e n e t i m p u r i i sînt consemnate după S e b a s t i a n M o r i n t z , o p . c i t . , p . 9 0 3 ¬905 ş i i d e m , Contribuţi i a r h e o l o g i c e . . . . v o i . Π ( m s . ) .

79 D r a g a G a r a ş a n i n , X e n i a V i n s k i - G a s p a r i n i , o p . c i t . , p . 3 1 0 - 3 1 1 , 3 1 9 -3 2 2 . '

80 V e z i n . 7 8 .

200

81 V . R . D e s b o r o u g h , o p . c i t . , p . 2 4 . 82 I d e m , T h e l a s t Mycenaeans . . . , p . 2 3 0 . 83 M i l u t i n Garaşanin , E t h n o g r a p h i c p r o b l e m s of the B r o n z e Age i n the

C e n t r a l B a l k a n p e n i n s u l a and n e i g h b o u r i n g r e g i o n s , t h B r o n z e Age M i g r a t i o n s i n the A e g e a n , p . 1 2 1 .

84 Sebas t ian M o r i n t z , Contribuţi i a r h e o l o g i c e . . . , Π , ( m s ) . 85 I d e m , D ic ţ ionar de i s t o r i e ^ e ç h e _ a ^ o . m â n i e i , p . 5 8 9 . 86 I d e m , " R e v i s t a de i s t o r i e " , 1974 , p . 9 0 4 .

T H E T H R A C I A N S I N T H E C A R P A T H I A N - D A N U B I A N A R E A D U R I N G T H E G R E A T A E G E A N M I G R A T I O N S

A b s t r a c t

T h e g r e a t Aegean m i g r a t i o n s a r e s t i l l s t i r r i n g the s c h o l a r s ' in te -r e s t a l l o v e r the w o r l d , the a r c h a e o l o g i c a l l i t e r a t u r e a c q u i r i n g , t h u s , new p o i n t s of v i e w , new o p i n i o n s . Among these ment i on s h o u l d be made upon some Romanian c o n t r i b u t i o n s , w h i c h s i g n a l l e d the r o l e p l a y e d by the t h r a c i a n s of the C a r p a t h i a n - D a n u b i a n a r e a d u r i n g the g r e a t m i g r a ­t i o n . S ince these c o n t r i b u t i o n s have o n l y been s t a t e d , t h e minute p r e ­s e n t a t i o n of the Romanian s c h o l a r s ' o p i n i o n s and the e m p h a s i z i n g of the r o l e p l a y e d by the t h r a c i a n s on the Romanian t e r r i t o r i e s d u r i n g the g r e a t Aegean m i g r a t i o n s s t i l l r e m a i n a p r e s e n t m a t t e r to e m b a r k u p o n .

* it-R e g a r d l e s s the p o s i t i o n they took u p , the zones and c u l t u r e s i n ­

v o l v e d i n the g r e a t Aegean m i g r a t i o n s a l l the r e s e a r c h e r s p r o b i n g t h i s ques t i on a g r e e w i t h a m a t t e r : c h r o n o l o g i c a l l y , the phenomenon w o u l d n ' t have s t a r t e d b e f o r e the 14 t h c e n t u r y B . C . D u r i n g the 1 5 t n

c e n t u r y the c i v i l i z a t i o n of the B r o n z e Age i n the E a s t - c e n t r a l and s o u t h - e a s t e r n zones of E u r o p e passes t h r o u g h a p e r i o d of s t a b i l i t y a n d p r o s p e r i t y S u c h r e a l i t y may be m o t i v a t e d as f o l l o w s :

E v e r y w h e r e , f r o m Pé l oponnèse and the A e g e a n i s l a n d s to the C a r p a t h i a n s t h i s v a s t a r e a was i n h a b i t e d i n the 15 t h c e n t u r y by t r i ­bes , who s e t t l e d t h e r e and whose way of l i v i n g was d e t e r m i n e d by the f a r m and c a t t l e b r e e d i n g e c o n o m y . C o n s e q u e n t l y , the h i g h l y l e v e U e d m a t e r i a l c u l t u r e s a r e but the outcome of the s t a b l e w a y of l i v i n g .

The nomadic s h e p h e r d s , who used t o w a n d e r o v e r the n o r t h ­e a s t e r n p a r t o f t h i s o u t s t r e t c h e d r e g i o n - f r o m the east of Moldavia, and W a l l a c h i a , o v e r D o b r u d j a , t o the B u l g a r i a n coas t of the B l a c k S e a -w e r e h e l d back by s u c h peop les as M o n t e o r u and T e i , who i n h a b i t e d the C a r p a t h i a n - D a n u b i a n and n o r t h - e a s t B a l c a n i c s p a c e . T h e r e f o r e , the f o r m e r s c o u l d - n o t t o p p l e the s tab le e q u i l i b r i u m e s t a b l i s h e d d u ­r i n g the f o r m e r e v o l u t i o n .

201

The r e l a t i o n s h i p s between the Mycenaean w o r l d - at a h i g h e r level of e v o l u t i o n r e a c h i n g the s t a t a l o r g a n i z a t i o n i n the 1 5 t h c e n t u r y - and the t r i b e s i n h a b i t i n g the o t h e r p a r t of the B a l c a n i c - C a r p a t h i a n - D a n u ­b ian a r e a w e r e of peace fu l n a t u r e and mani fes ted a c t i v e l y as the i n ­f luences of the G r e e k c i v i l i z a t i o n upon the B a l c a n i c and the Carpathian zones r e f l e c t i t . (Within the contex t of such r e l a t i o n s h i p s and not in the f r a m e w o r k of some p r e l i m i n a r i e s of the Aegean m i g r a t i o n s i s to be v i e w e d the cup be long ing to the B u l g a r i a n shape of T e i ΙΠ cu l ture found i n l a y e r V I at T r o y ) .

N e i t h e r any g r e a t m i g r a t i o n , n o r any o t h e r s t r o n g e t h n o - c u l t u r a l t r e n d took p lace , i n the v a s t s o u t h - e a s t e r n E u r o p e a n space i n the 1 5 t n

c e n t u r y ; the peoples and c u l t u r e s c r e a t e d by them deve loped o r g a n i c a l ­l y (each i n i t s own a r e a ) , but the e s t a b l i s h e d r e l a t i o n s h i p s w e r e but' the outcome of a t e r r i t o r i a l e q u i l i b r i u m w h i c h docs not seem to have been t o p p l e d .

S t i l l , the imense e t h n o - c u l t u r a l and h i s t o r i c a l c o n f i g u r a t i o n was deep ly changed by the phenomenon of the g r e a t Aegean m i g r a t i o n s , p a r ­t i a l l y i n the v e r y stage of i t s p r e l i m i n a r i e s .

T h e i n n l a n d beg inn ings of the g r e a t A e g e a n m i g r a t i o n s which took p lace i n the e a s t e r n and s o u t h - e a s t e r n E u r o p e i n the 1 4 t n c entury i s c h a r a c t e r i z e d - as the Romanian r e s e a r c h w o r k s set f o r t h by the f o l l o w i n g phenomena:

1 . T h e S r u b n o - H v a l y n s k t r i b e s - b e a r i n g the S a b a t i n o v k a c u l ­t u r e ( u n a l t e r e d o r b lended w i t h C a t a c o m b n i i a and M n o g o v a l i k o v a i a ele­ments) m i g r a t e d f r o m the n o r t h P o n t i c a r e a , the midd le and i n f e r i o r ; bas ins and the D n i e p e r and the D n e s t e r w h e r e t h e y w e r e s e t t l e d , to the e a s t e r n zone of the C a r p a t h i a n - D a n u b i a n - P o n t i c b a s i n .

2 . T h e t u m u l a r g r a v e b e a r e r s m i g r a t e d f r o m the e a s t - c e n t r a l E u ­r o p e a n a r e a ( A u s t r i a and Bohemia) to the E a s t and S o u t h - E a s t ; tha t put an end to the l o c a l c u l t u r e of M i d d l e B r o n z e Age i n L o w e r A u s t r i a , M o r a v i a , S l o v a k i a and P a n n o n i a n P l a i n ( V e t e r o v , M a g y h r a d , V a t y a , FUzesabony , V e s p r é m , S z e k é s a r d e t c . ) ; at the same t i m p the p r e s e n ­ce of some s t r o n g e lements of t u m u l a r b u r i a l c u l t u r e s i n phase Β of the H u n g a r i a n and S l o v a k i a n B r o n z e A g e .

3 . Some deep changes o c c u r e d i n the C a r p a t h i a n - D a n u b i a n - P o n t i c b a s i n a t t e s t e d by new c u l t u r a l s y n t h e s i s (Noua c u l t u r e , the blended c u l t u r a l aspect G f r l a M a r e Ι Π - V e r b i c i o a r a I V - T e i I V , S i h l e a n u group), by new c u l t u r e s t h e i r f u n d a m e n t a l e lement be i ng but the n a ­t i v e one: the T h r a c i a n e l e m e n t . ( C o s l o g e n i c u l t u r a l , the c u l t u r a l g r o u p P e t r i ş o r u - R a c o v i ţ e n i to be e x c l u d e d ) . A l l of them deve loped d u ­r i n g the L a t e B r o n z e A g e .

4 . T h e w e s t e r n and s o u t h - w e s t e r n zones of R o m a n i a , Y u g o s l a v i a and B u l g a r i a popu la ted by t r i b e s , who s e t t l e d d o w n t h e r e and r e s i s t e d ,

202

were p a r t i a l l y a f fected by the m i g r a t i o n of a few t r i b e s . 5 . P a r t i a l changes o c c u r e d i n the e t h n o - c u l t u r a l c o n f i g u r a t i o n o f

the B a l c a n i c P e n i n s u l a a t tes ted by the p e n e t r a t i o n of a t r i b e b e a r i n g the mixed c u l t u r a l l e v e l T e i - V e r b i c i o a r a ; some D u b o v a c -Zuto B r d o - G f r l a M a r e - N o v o Se lo and B e l e g i s - C r u c e n i t r i b e s w e r e d r i ­ven away f r o m the w e s t e r n a r e a s of the L o w e r Danube to G r e e c e w h e r e they p e n e t r a t e d and s e t t l e d ; the g r o u p P l o v d i v - Z i m n i c e a ( C e r k o v n a ) spread out to the n o r t h of the D a n u b e .

T h e phenomenon of the g r e a t Aegean m i g r a t i o n s as s u c h met i n the 1 3 t h c e n t u r y B . C . , u n t i l about 1200 , a new stage i n i t s s p a n ; i t wasţ c h a r a c t e r i z e d e s p e c i a l l y by the f o l l o w i n g e v e n t s :

1 . Some t r i b e s kept on m i g r a t i n g f r o m the n o r t h of the B a l c a n i c P e n i n s u l a t o G r e e c e and n o r t h - w e s t of A s i a M i n o r .

2 . T h e m i g r a t i o n of D o r i a n t r i b e s f r o m t h e i r n a t i v e c o u n t r y E p y -r u s and some p a r t s of I U y r i a caused the d i v i s i o n of G r e e c e i n t o t w o p a r t s : the D o r i a n and I o n i a n o n e s . C o n s e q u e n t l y , some a r e a s w e r e depopulated w h e r e a s some o t h e r s w e r e d e s e r t e d ( Z y g u r i e s , P r o s i m m a e t c . ) , t h i s l a t t e r s i t u a t i o n d e t e r m i n i n g the o v e r p o p u l a t i o n of o t h e r r e ­gions , the l o s s of i n f l u e n c e and the a n n i h i l a t i o n of the p o l i t i c a l p o w e r . S o , t h i s m i g r a t i o n o c c u r e d at the same t ime w i t h the decay on M y c a e -nean c u l t u r e and the t r a n s i t i o n f r o m L Η Ι Π Β to L Η Π Ι C i ( c h a r a c t e ­r i z e d by c u l t u r a l d i v i s i o n and new s t y l e s i n p o t t e r y e t c . ) .

3 . Some peoples m i g r a t e d f r o m the L e v a n t i n e zone p l u n d e r i n g a t sea and on l a n d and p e n e t r a t e d i n t o T g y p t , S y r i a , P h o e n i c i a , P a l e s ­t ine and e s p e c i a l l y the H i t t i t e s tate whose p o w e r and s t r u c t u r e s were a n n i h i l a t e d .

A second (and l a s t ) s tage of the g r e a t Aegean m i g r a t i o n o c c u r e d in the 1 2 t n c e n t u r y B . C . a t the same t ime w i t h the f o r m a t i o n and thé s p r e a d i n g out of the T h r a c i a n C a r p a t h i a n - D a n u b i a n - N o r t h B a l c a n i c c u l t u r a l g r o u p ( f r o m the E a r l y H a l l s t a t t ) t o s o u t h - e a s t .

T h e events t h a t i n d i v i d u a l i z e t h i s s tage a r e the f o l l o w i n g : 1 . S o o n a f t e r 1200 B . C . the c u l t u r a l complex of p o t t e r y w i t h r i b ­

bings ( G a v a - H o l i h r a d y and S u s a n i c u l t u r e s ) , s tamped p o t t e r y and p o t ­t e r y d e c o r a t e d by p r i n t i n g ( i n s u l a B a n u l u i and Babadag c u l t u r e s ) a p ­p e a r e d .

2 . T h e b e a r e r s of t h i s c u l t u r a l complexes m i g r a t e d t o w a r d s the E a s t up t o t h e u p p e r D n e s t e r , e s p e c i a l l y to the s o u t h . T h o s e who made p o t t e r y w i t h r i b b i n g s s e t t l e d i n the n o r t h - e a s t e r n a r e a s of Y u g o s l a v i a , c e n t r a l B u l g a r i a , Macedonia and G r e e c e ; the o t h e r s who used t o w o r k stamped p o t t e r y got to the c e n t r a l B u l g a r i a , s o u t h of S t a r a P i a n i n a m o u n t a i n s , up to M a r i t z a v a l l e y .

3 . F u r t h e r more aspects w o u l d be f i r e o u t b u r s t s , p l u n d e r i n g s , d e p o p u l a t i o n of some zones and m i g r a t i o n of the Mycaenean people to

203

o t h e r r e g i o n s ( C r e t e and C y p r e s i n c l u d e d ) - between 1150-1100 M y c a -ena came to r u i n .

4 . T h e T h r a c i a n s i n the C a r p a t h i a n - D a n u b i a n - N o r t h Ba l can i c a r e a , b e a r e r s of the Babadag P s e n i c e v o c u l t u r e , i n v a d e d the n o r t h ­e a s t e r n p a r t of A s i a M i n o r c a u s i n g e s p e c i a l l y the d e s t r u c t i o n of the se t t l ement c o r r e s p o n d i n g to l a y e r V I I Β of T r o y .

204