Epopeea Poporului Carpato-danubian

CUCERIREA SUMERULUI (IRAKULUI)

de C`tre carpato-dun`reniDe la noi a �nceput scrisul!

Aceia[i pelasgi, arieni, carpato-danubieni nu numai c` aucucerit toat` Europa [i au populat-o, dar s-au risipit spreR`s`rit p`trunz�nd prin nord-vestul Chinei (vezi mumiile

de la Tarim Bassin), continu�ndu-[i drumul p�n` �n insuleleJaponiei, ori cobor�nd �n sudul Asiei [i cucerind India (vezim`celul de la Mohendjo-Harappa). Faptul c` au cucerit Anatolia(vezi poporul hittit), Asia Mic` (ramanii troieni), nordul Africii(ga-ramanii), nu �nseamn` c` ei s-au oprit aici.

Faptul c` au cucerit Sumerul, Mesopotamia, (zona Irakuluide azi), aduc�nd cu ei prima scriere, cea pictografic`, a fost confirmat [i prin descoperirea celor trei t`bli]e de lut de la T`rt`ria- pe r�ul Mure[, �n anul 1961.

ën anul 1877 un diplomat francez, Ernest de Sarzec, viceconsul �n portul Basra din Capul Golfului Persic, va descoperio civiliza]ie uitat` acolo, pe teritoriul Irakului de azi. Cu un serviciuplictisitor, obosit de c`l`rit, v�nat de p`s`ri ori alte animale s`lbatice, Sarzec, care �[i crease un ãapetitÓ arheologic prin serviciile avute prin Egipt [i Etiopia, este anun]at de un director alunui oficiu po[tal francez de existen]a �n zona numit` Tellon, camla 155 de mile sud-est de Bagdad, a unor inscrip]ii antice ciudate pec`r`mizi, �mpreun` cu corpul unei statui umane. Sarzec, intrigat [iav�nd probabil spiritul aventurierului gata de orice, va fugi p�n` laTellon, va angaja localnici [i s`p`turile vor �ncepe, ãuit�ndÒ s`-[ianun]e superiorii francezi ori s` cear` permisiunea autorit`]ilorotomane locale. El �[i va face o colec]ie personal` de figurine,

257

Epopeea poporului carpato-danubian

Marius

MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA

cilindri, pece]i, tablete cu inscrip]ii ciudate pe care ãharnicÓ le vatransporta �n Fran]a pentru a le vinde muzeului Louvre �n anul1881 pentru suma de 130.000 franci. Chiar dac` exper]ii muzeuluinu au realizat pe moment ce achizi]ionaser`, ei �[i vor da seama mait�rziu. Aveau �n m�inile lor obiecte ce apar]ineau unei societ`]ipierdute �n negura istoriei, unei societ`]i mai vechi ca cea babilonian` ori assirian` care �i urmase. Ei aveau �n m�inile lor civiliza]ia sumerian`, veche de 6.000 de ani. Exhumarea civiliza]ieisumeriene, carpato-danubiene, g`sirea unor t`bli]e de lut care defapt reprezentau o �ntreag` bibliotec` a antichit`]ii, va deschide ou[` spre trecutul �ndep`rtat al omenirii. Dar ce era cel mai important la ace[ti sumerieni, era faptul c` [tiau s` scrie. Aparentace[ti sumerieni au sosit �n dou` etape �n acel spa]iu dintre fluviileTigru [i Eufrat, suprapun�ndu-se peste o popula]ie a[a-numit` presumerian`, negroid`, descoperit` �n urma s`p`turilor luiLeonard Woolley, �n 1929. Ei, sumerienii, aveau o legend` desprePotop unde eroul principal Ziu-Sudra hot`r`[te s` se a[eze pep`m�ntul ãDilmunÓ, de unde r`sare soarele, indirect ar`t�nd c` elvenea dinspre apus. Legenda acestui potop [i a eroului s`u Ziu-Sudra (cuv�nt arian compus; Zeul Sudra), a fost g`sit` �n templulde la Nippur, printre 35.000 de t`bli]e de lut, av�nd �nscris` aceast`poveste. Meritul de a le fi descifrat i-a revenit lui Sir HenryRawlinson, �n 1880. Legenda Potopului [i supravie]uitorului lui, vafi preluat` dup` c�teva mii de ani de predecesorii lor semiticibabilonieni [i asirieni. Supravie]uitorul Potopului se va numi Ut-Napishtim, care �i va spune povestea lui Gilgamesh.

Potopul descris de Ziu-Sudra se presupune c` s-a �nt�mplat �nanul 4250 \.d.H. Mai avem [i versiunea Hibru, a Potopului, ãpreluat`Ó( ca s` nu zicem furat`) din legendele Mesopotamiei, pecare o g`sim [i �n Biblie. Dar, ca [i la sumerieni, g`sim legendaPotopului [i laÉ vedici. Astfel, \n Book III, Brahmanism, ch.I,The Early Vedic Religion, p. 189, \n Sata Patha-Brahmana, g`simcea mai timpurie descriere a Potopului, unde Manu, un OM sf~nt,a fost anun]at de c`tre un pe[te despre potopul care va m`turatoate animalele [i to]i oamenii de pe P`m~nt. El, Manu, va construi o corabie pe care se va salva de Potop. Aceasta \l va purtadincolo de munte, iar c~nd Potopul va dispare, El va fi singurul

258

supravie]uitor, singurul OM l`sat pe P`m~nt. O fiic` se va na[te, \nmod misterios [i, \n final, lumea va fi repopulat` cu fiii lui Manu(vezi www.talkoriginis.org/faqs/faqmeritt/flood.html). A[a c`mitul Potopului apare la \nceput la vedici [i sumerieni, fiindã\mprumutatÒ de babilonieni, evrei [i cre[tini. §i dac` ne lu`mdup` Biblie, Potopul a avut loc \n 2000 \.d.H., c~nd piramideleegiptene existau deja. De ce oare Potopul nu le-a afectat, nu a l`satnici o urm` pe ele! Dar s` revenim la Tartaria [i la originea poporului cuceritor al Sumerului.

Cam la 20 km de T`rt`ria, se afl` colina Turda[. Acest deal a fosts`pat �nc` de la sf�r[itul veacului trecut. ëmi amintesc, copil fiind,c�nd tat`l meu f`cea m`sur`tori topografice �n acea zon`, s`teniifiind foarte m�ndri de secretele [i misterele locurilor. C�nd s`p`turilearheologilor p`reau c` luaser` sf�r[it, [i c` nimic nou nu mai era deg`sit �n zona T`rt`riei, iat` c` deodat` se descoper`, �n stratul cel maide jos al colinei, o groap` umplut` cu cenu[`. Pe fundul acesteia seg`seau dou` statuete ale unor idoli str`vechi [i uita]i, o br`]ar` dinscoici marine [i trei t`bli]e de lut, micu]e, acoperite cu ni[teãm�zg`lituriÓ. Al`turi de acestea se g`seau oasele dezmembrate [iarse ale unui adult. Surpriza nu a fost numai la g`sirea acestor lucruri,ci dup` cercetarea acestor t`bli]e cu carbon radioactiv C14. Tehnicautiliz`rii C14 pentru datarea unor obiecte arheologice apar]ine profesorului american Willard Libby de la Universitatea din Chicago,pentru care a primit [i Premiul Nobel. Metoda lui este destul de pre-cis`, av�nd o eroare de numai +-50-100 de ani. Astfel t`bli]ele cuscrierea pictografic` au fost evaluate ca apar]in�nd anilor 5300-5200 \.d.H., �nsemn�nd, de fapt, mai mult de 7000 ani vechime,apar]in�nd culturii carpato-dun`rene Vincea-Turda[.

Trebuie s` men]ion`m [i numele descoperitorului acestort`bli]e - dl Nicolae Vlasa (Fig. 5). Dup` p`rerea cercet`toareiamericane Marija Gimbutas ele au ãrevolu]ionat concep]ia privindapari]ia scrisului fiind considerate primul mesaj scris �n istoriaomenirii, cu 1.000 de ani �naintea ãprimelorÓ t`bli]e scrise sumeriene. Faptul c` Europa a �nceput la noi, �n Balcani, nu maieste un secret pentru nimeni, faptul c` prima roat` s-a descoperittot pe teritoriul nostru carpato-danubian (�n zona Ungariei de azi)de asemeni nu este ceva nou, dar c` prima scriere ap`rut` �n lume

259


ne apar]ine tot nou`, carpato-danubienilor, pentru unii a fost multprea mult. Nu este simplu s` ridici v`lul a 7000 de ani [i s` spui:De la noi a �nceput Europa s` existe. De la noi a �nceput scrisul �nlume; noi suntem adev`ra]ii p`rin]i ai Europei de azi.

T`ceau martorii str`vechiului ritual, al adultului ars l�ng` doiidoli, dar vor t`cea [i inscrip]iile de pe t`bli]e? Poetul rus AndreiNadirov din Leningrad, orientalist de preg`tire, a scris, av�nd oimagina]ie [i inspira]ie unic`, o frumoas` [i sensibil` poezie:

ãO timp str`bun - a ta stihieS-a potolit gonind prin hù,Strig: unde e[ti tu T`rt`rie?Prin vremuri n-aud r`spunsul tù.Se-ascunde g�ndu-n dep`rtareDe[ertul uit`rii, mutDar a-nviat a ta chemareën micul [i-mpietritul lut.El a sosit ca cioc�rliaSolia fra]ilor pre-daciNu, n-ai pierit �n ve[niciaCare-i ucide pe cei dragiAud iar glasul T`rt`rieiUn col] de val e destr`mat§i caut a ei slav` vieCe �nc` nu a r`sunat ã

S`-i mul]umim poetului rus, Andrei Nadirov, [i nu numai lui.S` nu-l uit`m pe arheologul rus V. Titov care crede c` scriereaprimitiv` din ]`rile Egeene (M`rii Tracice) �[i are originea �nBalcanii mileniului IV d.H. [i nu a ap`rut sub influen]a�ndep`rtatei ]`ri Sumer, dintre cele dou` r�uri, Tigru [i Eufrat. ëncartea sa ãDe la T`rt`ria la ára LuaneiÓ dl Paul Laz`r Tonciulescu(de unde am luat [i traducerea poeziei de mai sus) spune ã[i pedeasupra este cunoscut c` creatorii culturii balcanice Vincea, �nmileniul V \.d.H., au trecut prin Asia Mic` �n Kurdistan [iHuzistan, unde �n acea vreme se stabiliser` pre-sumerieniiÓ.

260

Academicianul bulgar Vladimir I. Georgiev, �ntr-un interviupublicat �n revista ãMagazin istoricÓ #3/1972 despre originea scrisului: ãMesopotamia sau sud-estul EuropeiÓ , face urm`toarelepreciz`ri: ãt`bli]ele de la T`rt`ria sunt cu un mileniu mai vechi dec�tmonumentele scrierii sumeriene. Dac` �n toate cele trei cazuri (n.n.- t`bli]ele de pe Mure[ - T`rt`ria [i cele din Bulgaria de la Karanovo[i Gracialni]a) este vorba de scris, atunci se impune o concluzie surprinz`toare: avem de-a face cu cea mai veche scriere din lumeÓ.

Din nou trebuie s` le mul]umim savan]ilor ru[i, respectiv luiBoris Petrov care �n anul 1975 a publicat �n nr. 12 al revisteiãTehnica TineretuluiÓ [i �n volumul ãTainele veacurilorÓ,Moscova, 1975, p.171-179 - articolul ãCuvintele vii ale T`rt`rieiÓ,�n care traducea scrierea ideografic` de pe t`bli]a rotund`, pornindde la echivalentele sumeriene.

Dar au fost [i al]ii ca sumerologul german Adam Falkensteincare a scris c` T`rt`ria ar fi ap`rut sub influen]a Sumerului!!!!

Ori altul ca M.C. Hood care sus]inea c` ãnegustorii sumerieniÓ au vizitat pe vremuri Transilvania (?!) [i c` t`bli]eleacestora au fost copiate de ãb`[tina[iÓ. Toate ar fi fost bune, dar,cum po]i copia ceva ce nu exista \nc`, scrierea sumerian` ap`r�nd1.000 de ani mai t�rziu iar carbonul radioactiv C-14 put�nd faceãgre[eliÓ numai de +/- 50-100 de ani.

Al]i ãspeciali[tiÓ [i maipu]in inspira]i au legatscrierea de la T`rt`ria decea cretan`, dar aceastadin urm` va trebui s` maia[tepte 2.000 de ani p�n`s` apar`! Sumerologulrus Boris Petrov red` untabel asem`n`tor celorde la T`rt`ria pe care-lvoi completa cu aniiapari]iei lor.

Un alt sumerolog rus,A. Kifisin, a publicat �naceea[i revist` ãTehnicaMolodiojiÓ noi date precum [i o hart` special

261


Fig. 98

Fig.99. Unul dintre cele mai vechi alfabete depe teritoriul nostru, este, [i cel al pluta[ilor de pe Bistri]a, a[a cum ni-l prezint` N. Densu[ianu \n Dacia Preistoric`.

�ntocmit`, privind influen]a pe care au exercitat-o asupra lumiiantice, [i �n special asupra vechii Elade, Egiptului, Sumerului [iChinei, cultura carpato-dun`rean`. Dac` compar`m harta acestuiacu acea a lui Gordon Childe ãThe Aryans - The History of civilizationÒ 1993 - Barnes & Noble, p. 176-177 (Fig. 45), vedemc` al]ii trebuie s` ne descopere istoria formidabil` pe care o avemdar refuz`m s` o cunoa[tem.

Cercet`toarea american` Marija Gimbutas consider` c`apari]ia acestei culturi apar]in�nd Neoliticului formeaz` vecheacultur` european`, pe care o situeaz` �ntre 7.500-3.500 \.d.H., cu opopula]ie ãpre indo-european`Ó [i care cunoa[te apogeul dezvolt`rii sale �ntre anii 5.000-4.000 \.d.H.

Acela[i A. Kifisin spune c` apari]ia pe nea[teptate, �ntr-oform` pe deplin dezvoltat`, a scrierii sumeriene la sf�r[itul mileniului IV \.d.H., indic` faptul c` ea trebuie s` se fi format �nalt` parte (pe teritoriul nostru Ð n.a.).

ën nr. 8/1980 al revistei ãConvorbiri literareÓ Ariton Vraciu,�n articolul intitulat ãLimba [i scrierea traco-dacilorÓ spune c`ãsemne identice celor de la Vincea au fost descoperite la TroiaÓ.A[a c`, oric�t ar ap`rea de paradoxal, inventatorii scrierii sumeriene nu au fost sumerienii ci carpato-danubienii din zonaTransilvaniei.

Dar s` vedem cum au fost interpretate scrierile pictograficede pe t`bli]ele T`rt`riei.

1. Simbolul a doi ]api av�nd �ntre ei un spic ar reprezentabun`starea ob[tei care se ocupa de agricultur` [i cre[terea ani-malelor.

2. A doua t`bli]`, cea �mp`r]it` �n linii orizontale [i verticaleavea �n fiecare sector zg�riate diferite imagini simbolice, care aufost considerate ãtotemuriÓ. Dac` compar`m desenele de pe t`bli]anoastr` cu cele de pe vasul ritual g`sit la Dejamet-Nasra, vomremarca similitudinea dintre ele. Pe cea sumerian` g`sim un animal (un ied?), un scorpion, un cap de om sau zeu, un pe[te, oconstruc]ie ciudat` [i, �n sf�r[it, o pas`re. Inscrip]ia trebuie citit`circular, �n jurul g`urii t`bli]ei [i �n sensul invers acelor de ceasornic. Totemurile t`bli]ei #2 de la T`rt`ria sunt aranjate �naceea[i ordine. S` fie o simpl` coinciden]` grafic`? S` nu uit`m c`

262

semnele enigmaticei scrieri proto indiene de la Harappa sunt similare cu cele din Insula Pa[telui, scrierea Kohau-Rongo-Rongo.Nu cumva toate acestea au o origine comun` iar r`spunsul estefaptul c` avem de-a face cu migrarea carpato-dun`rean` �n diferiteetape ale vie]ii peste tot �n lume?

3. A treia t`bli]` de la T`rt`ria, cea rotund`, se pare c` este deexcep]ie. Ea a fost identificat` ca scriere sumerian`, av�nd scrisepe ea urm`toarele:

ã 4,NUN.KA.SA.UGULA.PI.IDIM.KARA.1Ó tradus ar �nsemna:Ó De c`tre cele patru conduc`toare (,) pentru chipul Zeului§aue (,) cel mai �n v�rst` (preot suprem) (�n virtutea) ad�ncei�n]elepciuni (,) a fost ars. La sumerieni, �n cinstea marelui zeu §aue,preotul suprem c�nd �[i termina anii de conducere era ars.

ën documentul de la Djamet-Nasra se men]ioneaz` cele patrusurori preotese care se aflau fiecare �n fruntea unui grup tribal.A[adar, la T`rt`ria s-a g`sit trupul unui sacerdot, preot al cultuluizeului §aue, ars.

Ce leg`turi s` avem noi cu acest cult, dar cu acest straniu zeu§aue?

Ce caut` el pe meleagurile noastre cu 1.000 de ani �nainte dea-[i face apari]ia �n Sumer (Mesopotamia - zona Irakului de azi?).

Dar cum se spune, cine caut` g`se[te. S` vedem ce putem noig`si acas`, �n Ardeal! Azi, numele lui se g`se[te peste tot �n zonaadiacent` T`rt`riei [i numai acolo. Acela[i prodigios scriitor, P.L.Tonciulescu public` [i o hart` cu titlul ãUrmele zeului §aueÓ (Fig. 41) din care men]ionez:

Pe Valea Mure[ului, la sud de Turda[, g`sim satul §`ule[ti.La nord de T`rt`ria, tot pe malul st�ng al Mure[ului, avem

satul §eu[a;Mai la nord �nt�lnim §eulia de Mure[, tot �nspre nord g`sim

satul §au[a, comuna Ungheni (fosta §au[a de C�mpie) (a[a le placeurma[ilor carpato-danubieni, rom�nii de azi, s` schimbe unelenume de comune, sate, care pentru ei nu mai au nici un interes!)

ën dreptul satului §eulia de Mure[ pe partea dreapt` se vars`�n Mure[ r�ul Ludu[, care are afluent p�r�ul §aulia.

ëntre izvoarele Cri[ului Repede [i ale p�r�ului C`pu[u (afluent al Some[ului Mic) avem satul §aulia.

263


ën jude]ul Bihor, comuna Nojorid, avem satul §auaeu.§i dac` ne deplas`m spre Bistri]a-N`s`ud, l�ng` comuna Uriu

g`sim satul Ili-§ua.Pe valea r�ului §ieu, �ntre izvoare [i confluen]a cu Some[ul

Mare, ãplou`Ó cu tot felul de variante ale numelui marelui zeuãsumerianÓ (?) ca: §ieut, §ieu, §ieu-M`gheru[, §ieu-Magheru[-Vale, Cristur-§ieu, §ieu-Odorhei, §ieu Sf~ntul [i tot a[a p�n` sus�n Nord, spre Tisa.

Descoperim nume rom�ne[ti f`r` sens care, �n antichitate,7.000 de ani �n urm`, �[i aveau sensul lor. A[a c` teoria ne[tiin]ific`lansat` de unii cercet`tori sumerieni privind originea sumerian` at`bli]elor de la T`rt`ria, ãcopiateÓ ori ãuitateÓ de un negustorsumerian r`t`cit prin Transilvania acum 7.000 de ani, cu 1.000 deani �naintea na[terii Sumerului, este eronat` (ca s` spunem frumos). Faptul c` �n Ardealul nostru zeul Sumerului, §aue, a fostla el acas` cu o mie de ani �nainte de a apare �n Mesopotamia -Sumer, nu face dec�t s` arate migrarea carpato-danubienilor spreacele locuri. Este ciudat faptul c` ei, sumerienii, [tiau s` prelucrezeaurul, metal care nu se g`se[te �n aceast` zon`. ën schimb, �l g`sim(sau mai bine zis, �l g`seam) din bel[ug la noi acas`. Tracii au fostcei mai mari me[teri aurari ai antichit`]ii. Tot ei, sumerienii, auintrodus roata [i carul, g`site �n Europa pe teritoriul Daciei ca fiindplecate de aici.

Sumerienii precum cealalt` ramur` carpato-danubian`-arian`, care va cotropi India, erau albi, adorau ca zeu pe §aue, �ntimp ce popula]ia cotropit`, negroid` - vor fi numi]i ãSag-gigÓcapete negre, avea ca zei]` pe ãGulaÓ.

Dar s` vedem dac`, de acum 7.000 de ani mai putem g`sicuvinte asem`n`toare, rom~no-sumeriene: agar-ogor, annu-timp (an), ap-apa, ara- a strivi, aradu-sclav (argat), bahar-olar(pahar), Bau Bau - so]ia regelui r`zboiului, buluuh - a pleca�n grab` (buluc), butuk-ruptur` (butuc), dur - cetate de piatr`,hidu - paznic de noapte (haiduc), la-la, lu-ai lui (lu), maru -amar, nu - nu, sa - a sa, salatu - a �n[ela, suti - a pune m�na peceva, a lua, a [uti, ussuru - a elibera, a u[ura, zu - tu. S`-i maimul]umim o dat` d-lui Tonciulescu pentru informa]iile de maisus.

264

Dup` cum vedem, realit`]i de acum 7.000 de ani se maip`streaz` �n limbaj, toponimie [i hidronimie.

Incinerarea mor]ilor, asem`n`toare la daci ca [i la sumerieni,probabil a l`sat expresia ãmort-coptÓ. Personal, cred c` a sosit timpul s` ne repunem istoria noastr` �n locul ei, s` le spunem �n[coli copiilor no[tri cine sunt ei [i cine le sunt str`mo[ii, s` fiem�ndri de neamul de care apar]in. Este o crim` social` s` nu led`m rom�nilor ceea ce le apar]ine: M�NDRIA DE NEAM [i ceamai frumoas`, bogat` [i plin` de demnitate istorie pe care unpopor a cunoscut-o c�ndva. A sosit timpul s` nu ne mai l`s`mjefui]i material [i, �n special, spiritual. Este o adev`rat` ru[ine s` ]ise recunoasc` de c`tre savan]i strìni calitatea de leag`n planetarde civiliza]ie iar tu, dac-rom�n, s`-]i declari dependen]a cultural`de focare t�rzii latine, grece[ti, ori slave.

Domnilor istorici, a sosit timpul adev`rului, a sosit timpuls` le d`m rom�nilor �napoi istoria lor milenar` [i m~ndria deneam!

Bibliografie

1. Pr. B`la[a, D., ára Soarelui sau Istoria Daco-Rom~niei, Ed. Kogaion, 1997

2. Bibliografia Rom~neasc` Veche 1508 Ð 1830, Tomul I, Ed. Academiei Rom~ne,

Bucure[ti, Stabilimentul Grafic, Kraus Reprint Limited, J.V. Socec, 1903

3. Bloch, R., Etruscii, Ed. §tiin]ific`, Bucure[ti, 1966

4. ára �nainte De Toate, Borda, V., E. Hrinciu, M. Marcu, Ed. ára Noastr`, Bucure[ti,

1994

5. Cantemir, Dimitrie, Descrierea Moldovei, Literatura, Chi[inù, 1997

6. Cheikh, Anta Diop, Civilization Or Barbarism, An Authentic Anthropology, Lawrence

Hill Books, 1991, U.S.A.

7. Densu[ianu, N., Dacia Preistoric`, Institutul de Arte Grafice ãCarol GoblÒ, Bucure[ti,

1913

8. Dr\mba, Ovidiu, Istoria Culturii [i Civiliza]iei, Ed. §tiin]ific` [i Enciclopedic`,

Bucure[ti, 1985

9. Eminescu, Mihai, Poezii, Ed. pentru Literatur`, 1964-65

10. Menon, Shanti, The First City Indus Valley, 2000 BC, Discover, p.67, December

1998, USA

11. Miulescu, N., Dacia ára Zeilor, Colec]ia Trika Ð Rom~nia

265


12. National Geographic Society, The Adventure of Archaeology, Washington D.C.,

1985

13. North, John, Stonehenge, A New Interpretation of Prehistoric Man and the Cosmos,

The Free Press, N.Y., 1996

14. The Rig Veda, Penguin Book, 1991

15. Schmandt Ð Besserat, D., Before Writing, University of Texas Press, Austria, 1992

16. Schmandt Ð Besserat, D., How writing came about, University of Texas Press, Austria,

1984

17. Time-Life Book, Anatolia: Cauldron of Cultures, Lost Civilizations, Alexandria,

Virginia, 1995

18. Time-Life Book, Etruscans: ItalyÕs Lovers of Life, Alexandria, Virginia, 1995

19. Time-Life Book, Lost Civilizations Ð Early Europe: Mysteries in Stone

20. Tonciulescu, P.L., De la T`rt`ria la ´ara Luanei, Ed. Miracol, 1996

266

ALEXANDROS [I MACEDONIA

Olume �ntreag` a vorbit [i �nc` mai vorbe[te despreAlexandru Macedon. Dar c�]i dintre ace[tia, [i �n specialdintre istorici, au vizitat Macedonia [i au �ncercat s`

vorbeasc` cu un macedon, un vlah, un arom�n?C�]i dintre ace[tia au �ncercat s` descopere limba macedone-

nilor? C�]i dintre ace[ti istorici au urm`rit istoria macedonenilor[i a statului macedonean de la �nfiin]are [i p�n` �n zilele noastre,c�nd este �mp`r]it �ntre greci, bulgari, iugoslavi [i albanezi, to]icùt�nd s`-[i adjudece teritoriul [i - pe macedoneni. Cui �i pas` càst`zi, macedonenii, la ei acas`, sub jugul grecesc, o duc mai rùdec�t sub cel otoman, nefiind recunoscu]i de greci c` ar exista pen-tru a nu li se acorda dreptul de minoritate?

C~]i [tiu c` \n urma schimbului de popula]ie f`cut \ntre greci[i turci, \n jurul anului 1921, teritoriul macedonean a fost suprapopulat cu grecii dispera]i, zv~rli]i afar` din Turcia [i care auocupat zona Tesalonicului iar acum ... sunt la ei acas` ... chiarmajoritari ca num`r.

L-am citat de cur�nd pe Ulrich Wilcken cu Alexander the Great(WW Norton & Comp., 1997), care la pagina 22 consider` origi-nea macedonenilor ãcontroversat`Ó, macedonenii fiind fie barbari(deci nu greci), fie greci (deci nu barbari). Cu c�]i macedoneni,vlahi, arom�ni o fi discutat d�nsul �nainte de a scrie a[a o inep]ie?Subiectul nu este controversat, ci numai vopsit cu culorile politice,convenabile, care s` nu le dea dreptul macedonenilor la preten]iilegitime de a avea [coli [i ziare �n limba lor, �n dialectul lor arom~nori, de ce s` nu spunem deschis, �n limba civiliza]iei c`reia apar]in,limba daco-rom�n`!

Macedonenii au fost, sunt [i vor r`m�ne acela[i popor: traco-dac-pelasgic, originar din nucleul carpato-danubian. Limba vechi-lor macedoneni a fost, este [i va fi un dialect traco-dac.

267

Alesul zeilor

Cartea domnului B. Stefanoski publicat` �n urm` cu 3-4 anivine s` confirme adev`rul c` daco-rom~n` [i macedo-rom~n` suntdialecte ale aceleia[i limbi pelasgice, tracice, traco-dacice. Dl Stefanoski, cunoa[te �n detaliu limba macedo-rom~n`, faptcare-i permite s` descifreze cu u[urin]` textele vechi. Domnia saarat` c` multitudinea de inscrip]ii g`site la sud de Dun`re prezint`o limb` diferit` de cea greac` [i latin`.

Aceast` limb` nu este dec�t limba traco-dac`, macedoneanafiind varianta sudic` a acestei limbi vorbite pe un teritoriu vast: dela nord de mun]ii Balcani [i Dun`re, p�n` la Marea Baltic`.

Una dintre cele mai cunoscute inscrip]ii este cea de pe inelul(Fig. 100) g`sit �n 1912 la Ezerova, �n Bulgaria, expus ulterior lamuzeul din Sofia. Acest inel are o vechime de circa 2.500 de ani,deci cu mult �nainte de orice prezen]` roman` sau greceasc` �nBalcani. Macedonia a devenit provincie roman` pe la 150 \.d.H.,dup` care domina]ia roman` a �nceput s` se extind` spre nord.

Dac` opinia cercet`torilor dinaintea celui sus-amintit a fostc` textul gravat pe inel era de nedescifrat, s` vedem cum poate fi elcitit, prin latinizarea textului:

A[a este scris pe inel ãIÒ-A[a se poate citi ãIIÒ-Sau a[a

ROLISTENEAN ROLIS TENE ANEE ROLIS TENE ANEERREENNEERRTTIILL RREENNEE TTIILL TEANE EERR EENNEERR TTIILLTEANTEANESKOR SKOR RAZEA DO MAANNEE ESKOR RAZEADOMEEAANNRAZEADOMEEAANNTTIILLEEZZVV TTIILL EEZZ VVI ITTA TTIILL EEZZ VVI ITL TAIITTAAMINE MINE RAZEE--LL TTAA MINE RAZEELLTTAARAZ EELLTTAA

ën acest grup trebuie s` �n]elegem c` nu exist` spa]ii �ntrecuvinte, tot textul fiind scris pe pecetea unui inel cu diametrul de3 centimetri. Cum traco-dacii-macedoneni atinseser` un rafina-ment poetic nemai�nt�lnit la vechile popoare europene, s` ne rea-mintim de orele de literatur` [i de acrostihuri. Vom reg`si, deci, pe

268

269

Fig.100. Inel, cu un diametru de trei centimetri, g`sit \n 1912 la Ezerova, teritoriu dac sud-dun`rean, ocupat azi de bulgari. Vechimea lui este de 2.500-3.000 de ani, deci a fost f`cut cumult \nainte de prezen]a roman` sau greceasc` \n aceast` zon`. S` vedem ce este scris pe el,latiniz~nd textul [i f`c~nd spa]ii \ntre litere:

A[a este scris pe inel ãIÒ-A[a se poate citi ãIIÒ-Sau a[a

ROLISTENEAN ROLIS TENE ANEE ROLIS TENE ANEERREENNEERRTTIILL RREENNEE TTIILL TEANE EERR EENNEERR TTIILLTEANTEANESKOR SKOR RAZEA DO MAANNEE ESKOR RAZEADOMEEAANNRAZEADOMEEAANNTTIILLEEZZVV TTIILL EEZZ VVI ITTA TTIILL EEZZ VVI ITL TAIITTAAMINE MINE RAZEE--LL TTAA MINE RAZEELLTTAARAZ EELLTTAA

acest inel, geto-daco-macedonean, vechi de peste 2.500-3.000 deani, un acrostih. Citind doar primele litere de sus �n jos, g`sim: ãRREETTRREE IIRREEÓ, ceea ce �n latina vulgar`, ori mai corect �n limba daco-traco-macedonean` �nseamn`: ãLa al treilea (vers) opre[te-teÓ.

Traducerea ãIÒ: ãVulture, ]ine o liter` din doina (poezie), pen-tru ca Trandafirul s` dea rod! La acesta (inel, poezie) vei privi, darla Trandafir [i mai multÒ.

Traducerea ãIIÒ: ãRolis, ]ine mereu inelul la tine. E scris deRaze cu dragoste. La el s` prive[ti, dar la Raze [i mai mult!Ò (veziãDacia secret`Ò, Adrian Bucurescu, Ed. Arhetip R.S., Bucure[ti,1998).

§tiind c` ROLLIS (care �nseamn` [i vultur poate fi asimilat cunumele unui b`rbat din acea vreme, iar RAZE (RA-ZE zeul RA,zeul Soare): Roza, Ruza, Trandafir, ar fi putut fi un nume de feme-ie (eventual so]ie a lui ROLLIS), s` vedem �n]elesul versurilor,atunci c�nd facem desp`r]irea �n cuvinte.

Coloana a II-a s-ar traduce: ãVultureÓ ]ine o liter` din poezie(doina) pentru ca ãTrandafirulÓ s` dea rod. La acesta (inelul cupoezia - n.n.) vei privi, dar la ãTrandafirÓ [i mai mult.

Coloana a III-a s-ar putea traduce: Rollis, ]ine mereu inelul latine. E scris de Raze cu dragoste. La el s` prive[ti, dar la Raze [imai mult.

Inelul se pare c` a fost d`ruit de Raze (Trandafirul) so]ului eiRollis (Vulturul) care a st`p�nit Scythia Minor (Dobrogea deast`zi) [i Moesia.

S` ne mai amintim c` la Celei (�n jude]ul Olt), �ntr-un mor-m�nt de femeie a fost g`sit un alt inel de aur pe care era scris:ãVRO LY THRIS VE INDRYN SOY A ROYLONÓÐãFloarea cu]epiÓ (Trandafirul) va fi culeas` numai de Vultur. Nu [tiu de ce tre-buie s` c`ut`m documente �n care s` se dovedeasc` faptul c`macedonenii nu erau greci [i c` vorbeau o limb` diferit`.

Pe macedoneni, vlahi, arom�ni, nimeni nu-i �ntreab`, nimeninu le ascult` limba... nimeni nu vrea s`-i asculte! Ei continu` s`-[ivorbeasc` limba, veche de mii de ani cu schimb`rile [i trans-form`rile pe care orice limb` le sufer` �n decursul mileniilor.

S` nu uit`m c` limba vechilor greci a devenit aproape de ne-�n]eles pentru grecii de ast`zi... dar �nc` �[i mai p`streaz` caracteristicile.

270

Iar dac` din dorin]e politice Filip al II-lea, tat`l lui AlexandruMacedon, considerat la vremea lui ãcel mai mare du[man al grecilorÓ c�t [i Alexandru Macedon ãcuceritorul absolut al tuturorgrecilor [i distrug`tor al Imperiului PersanÓ au ajuns ca �n zilele noastre s` li se atribuie origine greac`, aceast` eroare nu trebuie s`persiste [i trebuie denun]at`.

Alesul zeilor

271

Fig.101. A[a ar`ta Filip II, tat`l lui Alexandru Macedon, dup` un medalion de aur, dinperioada roman`, ce se g`se[te azi la Paris, Libr`ria Na]ional`. Tat`l acestuia a fost AmyntesIII, c`s`torit cu traca Eurydice, cu care a avut trei b`ie]i, unul dintre ace[tia fiind [i Filip II.Filip II s-a c`s`torit cu Olimpia, fata regelui macosienilor, Neoptolemeus din Epir (traco-ilir),cu care a avut doi copii: pe Alexandru III, supranumit [i Macedon [i pe Cleopatra.Mama lui Alexandru, Olimpia, era o femeie foarte frumoas` dar [i foarte violent`.Dup` Hammond, Alexander the Great, University of North Carolina Press, US, 1997.

De ce oare Herodot scrie c` lui Alexandru I, fiul lui Amintas,regele Macedoniei, care a tr`it cu un secol �naintea lui Herodot, is-a contestat dreptul de a participa la Jocurile Olimpice pentru c`nu era grec? Iar Strabo sus]ine �n Geografia sa: ã�n Macedonia [i�n alte p`r]i din Tessalia se afl` traci, iar �n Acarnania [i Etolia seafl` Epiroti.?!

Epirotii erau o ramur` a ilirilor care la r�ndul lor f`ceau partetot din marea familie tracic`-pelasgic`. ën alt` parte, tot Strabospune: ã�n Macedonia, p�n` la r�ul Strymon sunt macedoneni [ipeoni (iliri - n.n.). De la r�ul Strymon �ncolo, p�n` la Pontul Euxin(Constan]a [i Hemus - Mun]ii Balcani) sunt peste tot numai traci,except�nd coasta, locuit` de greciÓ. Aceasta, spune Strabo, c�ndEpirul [i Macedonia erau provincii romane de 200 de ani, [i deci...nu se romanizaser`, a[a cum le place unora s` spun`. Mai mult, el,Strabo aduce o informa]ie extrem de pre]ioas`, referindu-se lalimba macedonenilor contemporani cu el, din care reiese c` aceas-ta nu era limba greac`: ãnoi numim Macedonia p�n` la Corcyra,asta pentru c` oamenii de aici se tund ca macedonenii [i se�mbrac` cu mantii groase, de l�n`, ca macedonenii, vorbescaceea[i limb` cu eiÓ (nu greaca - n.n.).

Nici la nume nu s-au schimbat prea mult �n cei aproape 2.000de ani scur[i de la Strabo �ncoace, �n sensul c` de[i mul]i macedo-neni sunt azi bilingvi, nu vor s` renun]e la limba lor, a[a cumprobabil ar dori mul]i greci, bulgari ori s~rbi.

Am adus doar c�teva exemple din care s` reias` adev`rul despre originea macedonenilor [i a limbii lor, dar dac` ave]i curiozitatea, �i pute]i �nt�lni la ei acas`, �n Macedonia, azi�mp`r]it` �ntre greci, bulgari [i iugoslavi, vorbindu-[i limbane\n]eleas` de nimeni dec~t de rom~ni!

Ei, macedonenii, nu au dreptul nici la un nume, nici la o ]ar`a lor [i nici la o limb` a lor. Grecii le neag` originea [i existen]a,iar fra]ilor daco-rom~ni nu prea le pas`.

272

Originea Macedonenilor

Spa]iul Carpato-Dun`rean, considerat leag`nul vechiiEurope, spa]iul aryan care a dat na[tere civiliza]iei vedice,pelasgice, tracice este locul de unde [i-au �nceput roirea

proto-europenii, carpato-danubienii, care vor cuceri lumea. Ei,macedonenii, nu sunt nimic altceva dec�t una dintre ramurileacelor carpato-danubieni. Limba macedonenilor, numit` ast`zi dec`tre ei arom�na, vlacic`, cum �i mai spun grecii, nu este nimicaltceva dec�t sor` cu daco-rom�na de ast`zi.

De ce oare grecii ]in a[a de mult s` mint` [i s`-i considere pemacedoneni greci (?) atunci c�nd este at�t de evident c` gre[esc?Este p`cat, iar asta poate s` ne fac` s` credem c` de fapt �ntreagalor ãcultur`Ó este poate un alt furt ascuns undeva demult, �n a lorãistorieÓ.

Este absolut de ne�n]eles de ce 6.000 de greci care tr`iesc �nRom�nia pot avea dreptul la [coal` [i pres` �n limba lor, iar800.000 de macedoneni (arom�ni) ce tr`iesc �n Grecia nu au dreptul la reciprocitate �n ãprietenaÓ Ellada!?

De ce macedonenii din Albania, Macedonia, Bulgaria, Serbianu au dreptul s`-[i vorbeasc` limba?

Rom�nii timoceni din imediata noastr` apropiere, de pe valeaTimocului, de o parte [i alta a r�ului, �n Bulgaria [i Serbia, �nnum`r de nu mai pu]in de 2 milioane, f`r` [coli ori pres` �n limbarom�n` (except�nd anii 1859-1868) continu` s` existe... dar pentru c�t timp?

Dup` ce am fost a[a de ãgenero[iÓ s` ced`m Banatul iugosla-vilor, astfel �nc�t capitala lor Belgrad, s` nu fie pe grani]`.. ei ne-au �nchis [colile rom�ne.

Culmea, bulgarii odat` cu eliberarea de sub jugul otomanmultisecular, pentru care la Plevna �n 1877 ne-am dat s�ngele, �ninima ]`rii lor, �n loc s` ne arate mai mult` prietenie, dac` nu chiarrecuno[tin]`, azi neag` existen]a macedonenilor.

273

Alesul zeilor

Dar s` vedem c�nd au ap`rut macedonenii.Sosirea grecilor �n Peninsula Balcanic` �ntre anii 1.900 [i

1.600 \.d.H., din estul M`rii Caspice, �n patru grupuri: aheii -blonzi, albi, cum �i descrie orbul Homer, 300-400 de ani mai t�rziu;dorienii care-i vor subjuga pe primii; [i �n sf�r[it, eolienii [i ionie-nii care-[i vor g`si casa mai mult prin insulele M`rii Tracice (Egee),ne vor g`si pe noi, pelasgii, ãoamenii p`m~ntuluiÒ la noi acas`.Ace[tia vor disloca pe pelasgii carpato-danubieni, iar �n PeninsulaBalcanic` �i vor �mpinge c`tre nord. Prin anul 700 \.d.H., o partedintre carpato-danubieni (pelasgii) se vor uni �n jurul regeluiPerdicas I, aparent fondatorul statului Macedonean (Perdicas fiindnumit [i Argeiades - de pe Arge[).

Unul dintre urma[ii lui, Alexandru I al Macedoniei, vr�nd s`participe la Jocurile Olimpice, a fost respins pe motiv c` era barbar, nu grec. De fapt, jocurile olimpice de atunci, mai erau [i omare atrac]ie homosexual`, mul]i dintre �nving`tori ajung�nd s` fie�nvin[i [i sub o alt` form`, mai pu]in eroic` [i mai mult erotic`.

Un alt urma[ al lui Perdicas I a fost [i regele macedoneanAmyntas III care s-a c`s`torit cu Eurydice, din tribul tracilor. Dinc`s`toria lor au rezultat trei bìe]i, unul dintre ei fiind Filip II.Acesta s-a c`s`torit cu Olimpia, fata regelui macosienilor,Neoptolemeus din Epir (traco-ilir) - dup` cum vedem, nici unuldintre ei nefiind de origine greac`. Ei vor avea doi copii: peAlexandru III (supranumit Macedon) [i pe Cleopatra.

V` ve]i �ntreba de ce acest nume, Alexandru, este a[a de frec-vent la ace[ti traco-pelasgi-carpato-danubieni (arge[eni).

ën legendele traco-dacilor, preotesele Domnului Nop]ii dinlegendarul Kogaion, i-au tìat acestuia capul [i i l-au aruncat �nr�ul ce curgea �n apropiere. Legendele elene [i romane spun cÒrfeu era trac [i c` Mainades (ãdansatoarele sacreÓ) i-au tìat aces-tuia capul [i i l-au aruncat apoi �n r�u. Tot despre el se spune cèra prin]ul Kycon-ilor, intonim apropiat de Kogaion.

Cetatea natural` a lui Orfeu era D-Ion (ãA MagnificuluiÓ). Peuna dintre cele mai vechi t`bli]e din lut scrise - cele de la T`rt`ria,Rom�nia - un ini]iat �n tainele Kog-a-ion-ului a desenat o cruce, �nv�rful c`reia se afl` un cap. T`bli]a poart` urmatorul text, �n traducere: ãomul care [tie tainele va merge �n ceruriÓ- cel pu]in a[aspun unii.

274

Ca �mp`rat ce a fost, Domnului Nop]ii, Magnificul (Orfeu demai t�rziu) i-au fost consacrate jertfele rituale de animale: cerb,zimbru, bour etc. Pe sigiliul primei capitale a Moldovei, Baia (Fig.102), apare un cerb cu capul tìat, aluzie la decapitarea ãDomnuluiNop]iiÓ de c`tre preotese. Astfel, ãDomnului Nop]iiÓ, lui ãIonMagnificulÓ i se mai spunea [i Dros Cerbul, iar �n amintirea sacri-ficiului sù a ap`rut teribila tradi]ie traco-dac`, getic`, a trimiteriiunui sol curat la ceruri, obicei ce s-a numit ALEXAN-DROS ãCelJertfit CerbuluiÓ (ori ãPrecum CerbulÓ). A[adar, numele deAlexandros, Alexandru este un nume pur pelasgic, traco-dac. Tot de atunci se pare c` a r`mas la daco-romani straniul dansCiuleandra sau §uleandra, pe care �n vechime �l �ncepeau doarpreotesele Ko-ga-ion-ului, c�nd cel ales (Alexan-Dros) era trimis �nsuli]e respectiv la ceruri, ca s` duc` zeilor mesajul p`m�ntean.

Herodot are meritul de a fi descris pentru prima oar` acestobicei al barbarilor.

Acum dup` ce am trecut �n revist` lumea macedonilor, origi-nea lor, originea lui Alexandru Macedon (tat`l - barbar, traco-macedonean, mama - barbar`, traco-ilir`) s`-i vedem evolu]ia �nistorie. Alexandros, fiu al ãbarbaruluiÓ macedonean Filip al II-lea[i al traco-ilirei Olimpia, o alt` barbar`, s-a afirmat �n istoria uni-versal` ca o figur` proeminent` �n plan organizator [i militar, dar[i ca o persoan` cu gust artistic, r`sp�ndind cultura balcanic` petrei continente, conduc�ndu-[i armata f`r` a cunoa[te vreodat`�nfr~ngerea [i construind un stat �ntins de la Dun`re la de[ertulNubiei [i de la Marea Adriatic` la Oceanul Indian, caracterul lui,contradictoriu [i vulcanic, �mpletindu-se cu acela al unui t�n`rpelasg, macedonean, iubitor de via]` [i petreceri, dar [i cu durita-tea caracteristic` perioadei �n care a trìt.

N`scut �n 356 \.d.H. la Pella, capitala regatului PELAÐSGICal Macedoniei, chiar �n noaptea �n care a luat foc vestitul templual zei]ei Artemis din Efes, el se va confrunta cu o societate condus`de legi de supravie]uire simple [i barbare. La acel timp, regii care �iconsiderau pe macedoneni ãbarbariÓ �[i vedeau cet`]ile avariate [iocupate de for]a penetrant` a armatelor macedonene av�ndu-l �nfrunte pe Filip al II-lea. Pentru prima dat` de la sosirea lor �nPeninsula Balcanic`, grecii au un st`p�n care-i cotrope[te [i-i

275

Alesul zeilor

Fig.102. Pe sigiliul primei capitale a Moldovei, Baia, apare un cerb cu capul t`iat. S` fie astao aluzie la decapitarea Domnului Nop]ii, a Magnificului Ion?Dup` Adrian Bunescu ãDacia secret`Ò, p. 22, Ed. Arhetip R.S., Bucure[ti, 1998

276

277

une[te sub ai lui genunchi, sub statul macedonean al lui Filip al II-lea. Fiul acestuia Alexandros mo[tene[te de la p`rin]ii lui nunumai s~ngele pelasgo-tracic, dar [i calit`]ile excep]ionale de conduc`tor, g�nditor la care se adaug` temperamentul impulsivaryan carpato-danubian.

ën acela[i timp, spre deosebire de tat`l sù care nu s-a ab]inut�n satisfacerea apetitului sexual �n raport cu reprezentantele sexu-lui opus, Alexandru a manifestat o oarecare re]inere �n rela]iileaventuroase amoroase, fiind considerat �n mod eronat ori ten-den]ios de unii istorici ca av�nd tendin]e sexuale diferite.

Deoarece ereditatea singur` nu poate explica �n �ntregimecaracterul lui Alexandru, este bine s` amintim aici [i educa]ia oferit` de p`rin]ii acestuia. Ei i-au adus ca educator pe Aristotel,care la r�ndul sù era elev al lui Platon, fiu al doctoruluiNicomachus, doctorul lui Amyntas al Macedoniei.

Aristotel s-a n`scut la Stagira (teritoriu macedonean) [i a fostmacedonean dup` mam` [i grec-macedonean dup` tat`, fluent �nlimba macedonean`, dar [i �n cea greac` pe care [i-o va �mbun`t`]ila [coala lui Platon. La Pella revine la v�rsta de 40 de ani, el fiindde fapt un apropiat al regelui Macedoniei Filip al II-lea (vezi AulusGellics �n ãNop]ile AtticeÓ).

Filip al II-lea �l va �ns`rcina pe Aristotel s`-l �nve]e pe t�n`rulmacedonean Alexandru astronomia, geografia, botanica, zoologia,medicina c�t [i metafizica, poezia [i bazele g�ndirii politice a[acum le [tia el, Aristotel, atunci, de mult, a[a cum le �nv`]ase de laPlaton. Pentru Alexandru, Aristotel a scris ãArta de a fi regeÓ, olucrare care din nefericire nu a supravie]uit timpului (vezi N. G. L.Hammond, The Genius of Alexander the Great, p. 6).

Astfel, la v~rsta de 13 ani (343 \.d.H.) Alexandru �mpreun` cuc�]iva tineri de aceea[i v�rst` vor sta �n s`tucul Miezo pentru operioad` de 3 ani, av�ndu-l ca profesor pe Aristotel. Acesta va aveao influen]` profund` asupra viitorului t�n`rului Alexandros(Alesul zeilor).

ën anul 340 \.d.H., la v�rsta de 16 ani, Alexandru trebuie s`p`r`seasc` s`tucul Miezo ca s` devin` regent al Pellei, atunci c�ndtat`l sù, Filip al II-lea, va pleca �n campania �mpotriva Bizan]ului.La 18 ani (338 \.d.H.) Filip �i d` comanda cavaleriei macedonene

Alesul zeilor

�n lupta decisiv` de la Chaeronea. Dar numai la un an dup` aces-te evenimente, buna rela]ie tat`-fiu ia sf�r[it.

ën 337 \.d.H., la re�ntoarcerea de la Congresul de la Corint,Filip al II-lea se �ndr`goste[te de o macedoneanc` - Cleopatra [i oabandoneaz` pe Olimpia. Alexandru, �n semn de protest, p`r`se[teMacedonia �mpreun` cu mama sa, duc�ndu-se la bunici, �n Epirus,la traco-iliri... (cum de-o fi devenit ea, Olimpia, ãgrecoaic`Ó azi,dup` 2.000 de ani, numai ei, ãistoriciiÓ greci, [tiu!!).

Cu ajutorul unui oarecare Demarotus din Corint se facereconcilierea tat`-fiu, Alexandru re�ntorc�ndu-se la Pella. ëntretimp, sora lui Alexandru - Cleopatra - este dat` ca so]ie unchiuluiei, regele Alexandru al molosianilor (din Epirul traco-iliric). Filip,merg�nd la nunt`, f`r` a fi p`zit, ca de obicei, este �njunghiat de unt�n`r nobil macedonean, Pausanias, motivul fiind o revan[` personal`.

Sf�r[itul tragic al lui Filip a fost atribuit de c`tre unii ne�n]ele-gerii dintre acesta [i so]ia sa Olimpia, dar complicitatea ei la omornu a fost dovedit` niciodat`, iar ideea c` Alexandru ar fi fost impli-cat �n acel complot nu poate fi nimic altceva dec�t o calomnie.Alexandru [i-a iubit [i respectat tat`l, dovad` fiind [i faptul c` i-ar`zbunat moartea.

Alexandru ãAlesul zeilorÓ [i-a �nceput domnia �ntr-un moddestul de s�ngeros [i despotic. Pe nobilul macedonean care i-aomor�t tat`l �l va da pe m�inile armatei Macedoniei care, dup` untratament ãdeosebitÓ, �l va crucifica.

Mai t�rziu, �n timpul ceremoniei funerare a lui Filip, el vaordona execu]ia a doi fra]i din familia princiar` Lyncestian, peArhabaeus [i Heromenes, acuz�ndu-i c` au provocat omor�rea luiFilip. Dar pe al treilea frate, Alexandru Lyncestian l-a iertat, pen-tru c` dup` moartea lui Filip acesta l-a salutat pe AlexandruMacedon ca rege [i l-a �nso]it peste tot cu respect.

ën acela[i context, s` nu uit`m c` Darius al III-lea i-a propuslui Alexandru Lyncestian tronul Macedoniei dac` acesta �l va asistape cel ce avea s` r`m�n` �n istorie Alexandru Macedon. (ëncepems` ne �ncurc`m �n ace[ti Alexandri [i s` �n]elegem c` pentru nea-mul nostru carpato-danubian numele Alexandros era nu numaifoarte frecvent, dar [i foarte stimat [i nobil, cum de altfel era [i

278

numele de Cleopatra care apar]ine tot neamului nostru tracic,pelasgic). Dar securitatea tronului a necesitat [i alte sacrificii.Amyntas, fiul regelui pelasgic de la care Filip a luat tronul, fiind�nc` �n via]`, a devenit un pericol pentru ãmicu]ulÓ nostruAlexandros, a[a c` [i acesta a fost redus la t`cere �mpreun` cu unfrate vitreg al lui Alexandru, Caranus (provenit dintr-o c`s`torie alui Filip, anterioar` celei cu Olimpia). Dar Alexandru [i �n specialmama acestuia, Olimpia, nu au uitat-o niciodat` pe marea dragos-te a lui Filip, Cleopatra, nepoata lui Attalus. A[a c` Alexandru adat o fug` p�n` �n Asia [i i-a omor�t pe to]i b`rba]ii din acea fami-lie, iar mama lui, Olimpia, nevr�nd s` r`m�n` mai prejos, o vaomor� pe infanta fiic` a Cleopatrei cu Filip, �n bra]ele acesteia,for]�nd-o pe Cleopatra la sinucidere. Tot acest ãconflictÓ care acauzat v`rsare de s�nge �ntr-o m`sur` probabil mult mai maredec�t ne putem noi �nchipui, nu a f`cut dec�t s`-i \nt`reasc` siguran]a tronului, f`r` s` conteze dac` el se va afla �n Persia, Indiasau Egipt.

Dar grecii ]inu]i sub c`lc�iul ãbarbarilorÒ macedoneni, prina[a-numitul ãTratat de la CorintÓ [i-au rede[teptat sentimentele delibertate [i aversiune �mpotriva pelasgilor macedoneni. La Atena,conduc`torul [i sufletul mi[c`rii de eliberare de sub jugul macedo-nean a fost oratorul Demostene (Fig. 103), care prin discursurile

Alesul zeilor

279

Fig.103. Statuie a oratorului Demostene, f`cut` de Polyeuctus(muzeul Vatican), cel ce de dou` ori i-a ridicat pe greci larevolt`, \mpotriva ãbarbarilorÒ macedoneni. Pe vremea lui,cei mai mari du[mani ai grecilor erau ... macedoneni, care \nfrunte cu Filip II, [i mai t~rziu cu Alexandru Macedon, \i]ineau sub ocupa]ie, lu~ndu-le tinerii \n armat` [i for]~ndu-is` moar` pentru gloria Macedoniei. Azi este foarte greu s`-iconvingi pe greci c` Alexandru Macedon nu le-a fost ãprietenÒ, [i c` macedonenii nu sunt greci. Schimbul depopula]ii f`cut \ntre greci [i turci a facilitat, la mijlocul acestuisecol, aducerea a sute de mii de greci din Turcia, repopul~ndTesalonicul cu noii sosi]i, popula]ia local`, macedonean`,devenind str`in` la ea acas`, f`r` drepturi la limb` [i cultur`.A vorbi \n limba macedon`, \n vlacic`, arom~n`, este un ultra-giu adus Greciei [i poporului care-i accept` s` mai tr`iasc` \npropria lor ]ar`. Ce ironie ne rezerv` de multe ori istoria!

sale �i refuza lui Alexandru Macedon dreptul de rege, de a fi st`p�npeste greci (Demostene a fost recunoscut �n timpul s`u pentruputerea de convingere a discursurilor sale). Ba chiar mai mult, elonoreaz` pe Pausanias, uciga[ul lui Filip. El, Demostene, �icheam` pe to]i grecii, pe to]i helenii la unitate [i libertate. Etolieniidecid s`-l asculte [i ei pe Demostene [i �i recheam` pe to]i ceiexila]i de Filip, iar Ambraciotes izgone[te garnizoana macedo-nean`. Tebanii �[i elibereaz` [i ei Cadmeia. Peste tot, �nPeloponese - �n Argos, Elis [i Arcadia - sunt mi[c`ri �mpotrivacuceritorilor macedoneni, spiritul libert`]ii �i cuprinde pe to]i p�n`�n Asia, unde Demostene �l va contacta �n secret pe Parmenio [i peAttalus. Demostene, grec [iret, nu-l va uita \ns` nici pe regele per-san, cer�ndu-i ajutorul.

De ce to]i ace[ti greci se unesc �mpotriva macedonilor, cer�ndajutor chiar [i de la per[i, dac` - dup` cum sus]in istoricii de ast`zi - macedonenii erau greci?! S` nu uit`m c` Macedonia nu a fostniciodat` teritoriu grecesc, dec�t dup` primul r`zboi balcanic, c�nd s-a hot`r�t sf�[ierea Macedoniei [i �mp`r]irea ei la pr`d`tori.Dar atunci, de mult, noi, macedonenii eram st`p�nii nu numai aiMacedoniei, dar [i ai Greciei [i ai unei mari p`r]i din Asia cuprinz�ndIndia, Persia [i Egiptul. Unde ne-a disp`rut azi m~ndria?

Auzind de incitarea la revolt` a grecilor [i av�nd problemeserioase \n nordul ]`rii, Alexandru Macedon porne[te �n frunteaarmatei intr�nd �n Hellas printr-un mar[ for]at [i rapid, acest tip deac]iune continu�nd s`-l caracterizeze de-a lungul timpului, deter-minarea, rapiditatea �n ac]iune �nsemn�nd succes. Apari]ia sarapid` i-a f`cut pe tessalieni s` uite de dorin]ele de libertate [i s`-lproclame spontan [i lingu[itor ãArchonÓ promi]�ndu-i asisten]anelimitat` �n pedepsirea atenienilor. Alexandru se redescoper` nicimai mult nici mai pu]in dec�t urma[ al pelasgului Achile. El,Alexandru Macedon se repede ca un fulger �n fruntea trupelor demacedoneni asupra aenian-ilor, malian-ilor, dolopian-ilor, ocup�nd Termophile [i r`sp�ndind spaim` [i supunere �n fa]a tru-pelor macedonene. ëntr-un mar[ for]at, intr` �n Beo]ia r`sp�ndindteroarea asupra tebanilor care, �nsp`im�nta]i, nu vor s` mai aud`de atenieni [i de g�nduri de libertate. Spre spaima atenienilor,Alexandru Macedon le d` un ultimatum: r`zboi sau recunoa[terea

280

281

Fig.104. Campaniile lui Alexandru Macedon din anii 335 \.d.H.Campania nord-dun`rean`, singura care nu i-a adus o victorie \n \ntreaga lui carier`, fra]ii geto-daci \ntorc~ndu-i spatele [i plec~nd \n mun]i, l-au l`sat singur [i ãcu buza umflat`Ò.Campania contra grecilor, care s-au r`sculat \mpotriva jugului macedonean, av~ndu-l conduc`torpe Demostene, se va termina prin distrugerea de pe fa]a p`m~ntului a Tebei [i poporu-lui teban.De fapt Alexandru le-a propus, la \nceput, ãiertareÒ (ceea ce \nsemna supunere total` [i predareainstigatorilor la libertate de sub macedoneni). Masacrul popula]iei Tebei a fost f`cut nu de trupelemacedonele ci de grecii din Beo]ia [i Foscia c`ror` el le-a promis ãdrepturile de jefuitoriÒ. Cum deazi grecii [i-l aleg pe Alexandru drept erou, pe el un str`in care i-a \ngenunchiat, umilit, cucerit [ijefuit, este un mister! Unde le-o fi m~ndria, cinstea helenic`?Harta dup` Macedonia, History, V-I, p. 20, prof. A. Palioras, Hellenic national line, Athenas 1998.

hegemoniei macedonene. Atenienii, auzind de mar[urile victorioa-se ale t�n`rului rege macedonean, uit` la r�ndul lor de ãsetea delibertateÓ [i se pleac` iar �n jugul macedonean, trimi]�nd odelega]ie av�ndu-l ca membru chiar pe ãviteazulÓ lupt`tor grecpentru libertate, Demostene. Acesta, con[tient de vinov`]ie, evit`s` dea ochii cu t�n`rul rege macedonean. Astfel, �n toamna anului336 \.d.H., tot Peloponezul se pleac` �n jugul macedonenilor, maipu]in Sparta. Acum, c�nd la sud de Macedonia nu mai existau ina-mici, cu un num`r crescut de solda]i �n trupele sale - prin comple-tarea efectivelor cu greci din teritoriile cucerite (a[a cum [i romanii o vor face mai t~rziu) - �nainte de a porni spre Asia,Alexandru caut` s`-[i asigure securitateagrani]elor nordice printr-o campanie danubian`.

Campania Danubian`

Dup` re�ntoarcerea din Corint, �n iarna anului 336-335 \.d.H.,�n loc s`-[i �nceap` campania �n Asia, Alexandru a dorit s`-[i asi-gure grani]ele nordice. Tribalii erau aparent cei care-l nec`jeau celmai mult [i �mpreun` cu ace[tia [i triburile tracice dintre Balcani [iDun`re, care spre deosebire de greci [tiuser` s`-[i apere libertatea.Dup` ce tat`l lui Alexandru, Filip al II-lea, a desfiin]at temporarregatul Odrys, cucerind [i toat` Tracia de miaz`zi, a �ntreprins �nanul 339 \.d.H. o expedi]ie �n ]inuturile Dun`rii de Jos, unde rege-le get Kothelas l-a �nt�mpinat cu daruri bogate [i i-a dat-o pe fiicasa, Meda, de so]ie. (Oare cum o fi reac]ionat Olimpia, atunci, demult, cu firea ei impulsiv`?). Acea campanie a lui Filip al II-lea afost foarte norocoas` �n special dup` ce macedonenii reu[iser` s`-i �nving` [i pe sci]i, de la care luaser` un num`r mare de prizo-nieri [i vite. La �ntoarcere, travers�nd mun]ii Hemus (Balcani),oastea macedonean` a fost atacat` de tracii tribali, care le-au luattoat` prada [i �n plus, l-au r`nit grav la picior pe regele Filip al II-lea.Dup` patru ani de la evenimentele de mai sus, �l putem desco-peri pe Alexandru de mai t�rziu, v`z�nd cum �[i prepar` o campa-nie. ën primul r�nd, a trimis cor`bii de lupt` de la Byzantium peMarea Getic` (Marea Neagr`) p�n` prin Delta Dun`rii, pe Dun`re.

282

Negustorii greci erau pentru imperiul macedonean cei mai buniinformatori, spioni trimi[i pe teritoriul inamic spre a-i preg`tiinvazia. Ciudat este faptul c` Alexandru nu �i va mai folosi pevechii generali ai tat`lui sù, pe Parmenio [i pe Antipater �ncampaniile sale, dar �i va l`sa s` aib` grij` de ]ar`, de Macedonia[i de ]inuturile grece[ti subjugate.

ën prim`vara anului 335 \.d.H., Alexandru pleac` de laAmfipolis m`r[`luind spre (Karasu) Nestos, ajung�nd la Kotca,unde i-a g`sit pe tracii independen]i pe �n`l]imile de la Iipca(Shipka) la 7.800 ft altitudine, circa 2600 de metri, care-[i consoli-daser` pozi]ia �nconjur�nd-o cu c`ru]e, pe care mai t�rziu le vorrostogoli �mpotriva falangelor macedonene, f`r` succes. C�nd Iipca(Shipka) a fost cucerit` de macedoneni, regele tribalilor cu o parte din oamenii sì, cu neveste [i copii, s-au baricadat pe o insulà Dun`rii, Pacuiu lui Soare. Alexandru, �n fruntea trupelor sale, s-a �ntors la cor`biile p`trunse pe Dun`re [i a �ncercat s` invadezeinsula de pe ap`, insula unde m�ndrul rege geto-dac Syrmos �[ig`sise refugiu. Dar, pentru prima [i ultima dat` �n via]a sa,Alexandru nu a reu[it! Ce-i trece atunci prin minte... Cucere[te de la daco-ge]i tot malul opus al Dun`rii [i face o demonstra]ie de trupe �n fa]a regelui Syrmos, conving�ndu-l astfel s`-i cear` prietenia.

Ra]iuni logice [i �n special nelogice fac ca ac]iunile lui dene�n]eles, misterioase, s` devin` un succes. Atunci c�nd se lupta cufra]ii lui nordici, probabil c` nu avea �n minte ideea cuceririi lumii.Traversarea Dun`rii de c`tre solda]ii macedoneni s-a f`cut simplu:corturile de campanie din piele au fost umplute cu f�n [i papur`devenind adev`rate plute pentru ã�not`toriiÓ macedoneni. Prinaceast` metod` primitiv`, �n timpul nop]ii, peste 1500 de cavale-ri[ti [i 4.000 de infanteri[ti au ajuns pe malul geto-dacic unde lanu-rile de gr�u erau mai �nalte dec�t cavaleria macedonean`.Surprin[i de apari]ia n`v`litorilor, ge]ii, superiori ca num`r, �[i vorurca femeile [i copiii pe cai, retr`g~ndu-se \n mun]i, l`s�ndu-i pemacedoneni ãs` se bucure de victorie, singuriÓ. Astfel, AlexandruMacedon ãënving`torulÓ neav�nd cu cine s` se mai lupte, va treceDun`rea �napoi �n aceea[i zi, ãm�ndruÓ c` nu a pierdut �n lupt`nici un soldat; dar nu [i �n ap`, c�]iva macedoneni �nec�ndu-se.Aceast` campanie victorioas` a lui Alexandru i-a convins chiar [ipe cel]i s`-[i trimit` un ambasador care s`-i ofere prietenia lor(prietenie care a ]inut aproape 50 de ani, c�nd cel]ii vor invada

283

Alesul zeilor

Macedonia [i Grecia). Aceast` campanie dun`rean` a adunat25.000 de solda]i [i 5.000 de cai. Dorin]a t�n`rului Alexandru afost s` izbuteasc` acolo unde tat`l lui nu a putut. A[a c` a reu[it s`calce dincolo de Dun`re... ãpentru o ziÒ cu 1.500 de cavaleri[ti [i4.000 de infanteri[ti!

Dup` cum ne spune [i N. G. L. Hammond (The Genius ofAlexander the Great, p. 35) ãsuccesulÓ sù �n Balcani, printre fra]iitraci, a fost diferit de acela asupra grecilor. Aici triburile tracice aufost l`sate �n pace, s` se guverneze singure, men]in�ndu-se legile [iobiceiurile locale. Av�nd armata proprie, nu s-au l`sat garnizoanemacedonene care s`-i supravegheze ca pe greci. S-a apreciat c`pentru traci a fost mai bine s`-i lase s`-[i p`streze obiceiurile,tradi]iile [i respectul personal.

De ce oare Alexandru nu a fost la fel de ãindulgentÓ [i cu grecii? Tat`l lui Alexandru, Filip, a �nfiin]at - potrivit obiceiuluimacedonean - ora[ul Filipos, unde popula]ia traco-macedonean`�mpreun` cu negustorii greci promovau interesele politice [i economice ale imperiului macedonean. Acest ora[, Filipos, vadeveni sub ocupa]ia slavo-mongoloid` (bulgar`) localitateaPlovdiv, �n 611 d.H. Alexandru inten]iona s` se re�ntoarc` �nMacedonia prin Peonia, pe l�ng` Skopje de ast`zi, trec�nd [i pe laun trib tracic al Agrianilor, l�ng` actuala Sofia. Regele de acolo �iera prieten bun. ën acest timp, a aflat c` regele Iuyriei (Albania deast`zi) Cleitus s-a revoltat �mpotriv`-i. A[a c`, �n luna august, pe ovreme foarte c`lduroas`, porne[te �ntr-un mar[ for]at (�naint�ndcam 32 de km pe zi) spre Erigon (Cerna) spre Cetatea Pelion, f`rà [ti c` aceasta era deja \n m�inile inamicului. Lucrurile s-au �ncurcat [i mai rù prin sosirea unui rebel, regele taulantilor (]inutdin vecin`tatea Tiranei de azi). Glaucias era hot`r�t s`-l ajute peCleitus �n lupta sa �mpotriva macedonilor. ën plus, vechii sì informatori l-au anun]at pe Alexandru c` Autariatii (din Bosnia deazi) vor porni �n luna martie a anului viitor �mpotriva Macedoniei.Mi[c�ndu-se foarte repede, Alexandru a sosit la Cleitus �n zonaPelionului �naintea lui Glaucias. Pe dealurile din apropiere, Cleitusa sacrificat trei bìe]i, trei feti]e [i trei bivoli]e negre, pe care le-aabandonat �n mijlocul ritualului gr`bindu-se s` se ascund` �n cetate cu trupele sale. Sosirea lui Glaucias l-a sc`pat numai temporar din m�inile macedonenilor. Cetatea sa va fi incendiat`,iar cei doi regi �nvin[i.

284

A doua revolt` a grecilordin timpul jugului

macedonean

Aparent, at�ta timp c�t Alexandru Macedon a fost �nMacedonia, grecii �nvin[i au stat cumin]i. Dar nelini[tea,iritarea [i �n special dorin]a de libertate i-au f`cut din nou s`

redevin` doritori de lupt` �mpotriva hegemoniei barbare,macedonene. ëntre timp, noul rege al Persiei, Darius al III-lea -venit pe tron �n mai 336 \.d.H. con[tient de inevitabilitatea unuiconflict macedono-persan, a hot`r�t s`-l previn`, atr`g�ndu-i pegreci nu numai cu promisiunile sale, dar [i cu aurul s`u. Astfel,Darius al III-lea a invitat statele grece[ti la revolt` �mpotriva jugului macedonean.

Demostene al Atenei, persoan` f`r` scrupule, a acceptat ime-diat 300 de talan]i [i [i-a �nceput propaganda �n favoarea cauzeipersane. Grecii incita]i [i excita]i de dorin]a de libertate, �n speci-al �ncuraja]i de absen]a foarte t�n`rului rege macedonean, plecat�n luptele din nord, �[i �ncep r`zmeri]a.

Demostene aduce un b`rbat grec, r`nit, care spunea c` luptase l�ng` trupele macedonene [i care sus]inea c` Alexandru ac`zut �n luptele cu ãtribaliiÓ traci. Euforia, frenezia vitejilor greci laauzul mor]ii lui Alexandru nu mai avea margini produc�nd, �n special �n Atena, o furie �n mas` �mpotriva str`inilor, barbarilormacedoneni.

Moartea lui Alexandru Macedon �nsemna anularea pactuluicorintian, Grecia rec`p`t�ndu-[i libertatea de care se bucurase �na-inte de b`taia c`p`tat` la Cerone. Tebanii, pentru care garnizoanamacedonean` de la Cadmeira era o adevarat` insult`, au omor�t

285

Alesul zeilor

c�]iva ofi]eri macedoneni [i s-au baricadat �n cetate, baz�ndu-se peajutorul fr`]esc al grecilor atenieni. Arcadienii s-au ridicat [i ei�mpotriva macedonilor desf`[ur�ndu-[i armata spre Istamus, refu-z�nd s` o retrag`, �n ciuda mesajului primit de la Antipater - gene-ralul macedonean, de pe timpul lui Filip al II-lea - l`sat deAlexandru s` aib` grij` de imperiu pe perioada campaniei saledun`rene. Au �nceput, de asemenea, mi[c`ri de eliberare �n Etolia[i Elis. Aceste ve[ti i-au parvenit t�n`rului macedonean, �n v�rst`de 21 de ani, �n momentul b`t`liei de la Pelion.

Deci, s`-l judec`m �n continuare nu numai ca rege alMacedoniei [i cuceritor al Greciei, ci [i ca pe... ãun t�n`r de 21 deaniÓ educat [i arogant, m�ndru [i intransigent, exploziv �n deciziile sale, un adev`rat macedonean.

A[adar el, regele macedonean, �ntr-un mar[ for]at de 32 dekm pe zi, �n 13 zile va fi la Onchestus, �n Beo]ia. Tebanii crez�ndc` este doar Antipater sosit din Macedonia nu s-au prea nelini[tit,iar c�nd le-a fost anun]at Alexandru au crezut c` era vorba deAlexandru Lyncestian care ar fi venit la tronul Macedoniei dup`moartea lui Alexandru Macedon. Gre[eal` fatal` pentru ei, care ovor pl`ti foarte scump �n fa]a t�n`rului de 21 de ani. Acesta, la�nceput, d�nd dovad` de maturitate politic`, le-a propus tebanilors` renun]e la lupt` [i s` revin` sub conducerea lui. Poate c`Alexandru se g�ndea [i la vie]ile osta[ilor macedoneni ce ar fiputut pieri �n b`t`lie. Dar tebanii, �ncrez`tori �n sine [i �n fra]iigreci, l-au atacat cu cavaleria.

Ziua urm`toare, Alexandru a �nconjurat cetatea Tebei, oprin-du-se �n dreptul por]ii Electra, unde se termina [i drumul dinspreAtena, dar care, �n acela[i timp, �l situa �n pozi]ia cea mai apropi-at` de garnizoana de macedoni de la Cadmeira. §i �nc` din acestmoment, el, barbarul macedonean, le promite �nc` o dat` iertaretebanilor, dac` ace[tia renun]` la lupt` [i �i predau pe conduc`toriiinstigatori. Tebanii r`spund cu obraznicie, cer�nd ca �nt�i s` le fiepredat lor generalul Antipater [i comandantul garnizoanei mace-donene din Cadmeira. Apoi, aceia[i tebani prost inspira]i auanun]at printr-un curier urcat pe cel mai �nalt turn al cet`]ii c` ori-cine vrea s` se al`ture lor [i marelui rege Darius al III-lea, �n luptapentru libertatea Greciei �mpotriva tiranului barbar Alexandru

286

Macedon, este binevenit. §i c�nd te g�nde[ti c` azi grecii �l consi-der` pe Alexandru grec! Iar pe macedoni nici mai mult, nici maipu]in dec�t ãfra]i greciÓ!! Dac` grecii de acum 2.000 de ani ar auzia[a ceva le-ar fi ru[ine de urma[ii lor, care pentru un petic dep`m�nt ocupat dup` primul r`zboi balcanic �[i reneag` istoria. ënloc s` se m�ndreasc` cu eroii lor, cum ar fi Pericle, ei [i-l aleg caerou pe cel care i-a �ngenunchiat, un str`in, un barbar. Unde le-ofi m�ndria, cinstea greceasc`, helenic`?

Dar s` vedem ce le va face t�n`rul ãerou grecÓ ãfra]ilorÓtebani. Alexandru cheam` consiliul federa]iei statelor apar]in�ndligii de la Corint.

ën felul acesta, unea o parte a grecilor �mpotriva altei p`r]i,grece[ti, cru]�nd vie]ile solda]ilor macedoneni.

Este o ru[ine pentru greci c` au acceptat a[a ceva, iar de acestspectacol lamentabil al lipsei de unitate a grecilor va profitamicu]ul ãbarbarÓ trac macedonean. Masacrul popula]iei tebane nua fost f`cut de macedoneni, ci de grecii din Beo]ia [i Focia. A[acum �n 404 \.d.H., c�nd colapsa imperiul atenian, iar tebanii [icorintienii cereau deputa]ilor lor distrugerea Atenei din temelii, lafel se cerea acum distrugerea de pe fa]a p`m�ntului a Tebei, iaracest lucru �l f`ceau grecii [i nu macedonenii!

S-a cerut [i s-a realizat, de asemenea, re�mp`r]irea teritoriilorapar]in�nd Tebei, c�t [i vinderea ca sclavi a femeilor [i copiilorgreci-tebani. To]i fugarii din Teba au fost declara]i �n afara legii.Desigur, Alexandru Macedon ar fi putut s`-i tempereze pe ãpriete-niiÓ greci �n av�ntul lor de a-[i ar`ta ãdezgustulÓ fa]` de neru[ina]iide tebani ce-[i doreau libertatea, dar nefiind interesul lui, i-a l`satpe greci s`-[i pedepseasc` ei �n[i[i fra]ii doritori de independen]`.ën final, el i-a lasat s` distrug` Teba p~n` �n temelii [i astfel, ora[ullui Cadamus [i Oedip, ora[ul lui Epaminonda, a fost ras de pe fa]ap`m�ntului.

Dar el, ãbarbarulÓ macedonean, veneticul, str`inul, i-a opritpe greci s` distrug` casa lui Pindar, cel mai mare poet teban al tim-purilor, ar`t�ndu-le �nc` o dat` deosebirea dintre demoni [i...tiran. Odat` terminat` aceast` teribil` execu]ie a nesupu[ilor, s-atrezit iar spaima de macedoneni peste teritoriile grece[ti. Pentruatenieni, ve[tile despre dispari]ia de pe fa]a p`m�ntului a cet`]ii

287

Alesul zeilor

tebane [i a locuitorilor ei a c`zut ca un fulger. Ei, atenienii, autoriiintelectuali ai mi[c`rii de eliberare, auzind de catastrofa Tebei, [i-au uitat promisiunile f`cute tebanilor [i au trimis imediat mesa-geri la Alexandru s`-l felicite [i s`-[i arate supunerea.Comportamentul atenienilor a fost at�t de josnic �nc�t [i UlrichWilcken �n Alexander the Great, la p. 75 �i condamna. Atenienii auarestat ei �n[i[i pe to]i conduc`torii anti-macedoneni, �n frunte cuDemostene, pred�ndu-i ãst`p�nului barbarÓ. Mult mai �n]elept,t�n`rul macedonean de 21 de ani, �i iart` din nou pe atenieni.Toate aceste �nt�mpl`ri s-au petrecut la 3-4.000 de ani dup` ce carpato-dun`renii, Arieni, invadaser` deja lumea. Probabilcuno[tin]ele lui Alexandru Macedon despre ei erau cam acelea[ipe care noi le avem ast`zi despre evenimentele petrecute acum 2-3.000 de ani. Dup` ãroireaÓ arienilor din spa]iul carpato-danubi-an, acela[i spa]iu va da na[tere marelui imperiu pelasgic, ai c`ruiurma[i, tracii, vor continua tradi]ia �nainta[ilor lor �n r`sp�ndireaculturii [i aptitudinilor lor de lupt`tori. Macedonenii, ramur` aacestor carpato-danubieni, pelasgi (capitala lor a fost Pela), traci,au fost cei ce pentru un timp vor recuceri vechile teritorii pelasgi-ce, tracice de la greci, la fel cum ceva mai t�rziu, o alt` ramur` alor, latinii, o vor face din nou. Dac` r`sp�ndirea culturii lor�nseamn` s` porneasc` r`zboaie, s` distrug` cet`]i [i popoare, s` lesubjuge [i s` le for]eze s` se �nchine la aceia[i zei, atunciAlexandru Macedon a fost un adev`rat ãr`sp�nditor de cultur`Ó,cum la fel vor fi ceva mai t~rziu romanii, turcii musulmani [i al]iipe care nu-i men]ionez pentru a nu intra �n polemica religiilor. Dars`-l vedem �n continuare pe ãmicu]ulÓ pelasg Alexandru cum vacuceri lumea antic`:* Asia mic` [i Anatolia* Siria, Libanul, Palestina [i Egiptul* India* Pakistan, Iran [i Irakën cele din urm`, �i va ãcultivaÓ el pe ace[tia!

288

CUCERIREA LUMII ANTICE

La v~rsta de 20 de ani, Alexandru a devenit regeleMacedoniei [i al teritoriilor grece[ti cucerite de tat`l s`u,Filip al II-lea.

La 21 de ani a pornit �n Campania Dun`rean` cu rezultateledescrise mai �nainte. Se pare, �ns`, c` gustul de aventur` la unt~n`r de v~rsta lui, �nconjurat de tineri ofi]eri macedoneni, bineeduca]i, care [tiau s` c`l`reasc`, s` v~neze, s` participe la tot felulde jocuri sportive [i s` bea foarte mult vin, nu se putea opri numaila cucerirea Greciei.

Cunosc`tor al Iliadei, av~nd chiar o copie a acesteia primit`�n dar de la profesorul s`u Aristotel, pe care o lua cu el peste tot(a[a cum va face [i H. Schliemann dup` 2000 de ani pornit �ndescoperirea Troiei), �nc` sub influen]a povestirilor desprer`zboiul troian, unde tracii-troieni au fost �nvin[i de grecii-ahei, El,Alexandru, decide s` exploreze lumea antic` �n fruntea armateisale, sporit` ca num`r prin absorbirea unui mare grup de solda]igreci, de pe teritoriile cucerite de el, a[a cum mai t~rziu o vor faceromanii [i turcii. S` nu uit`m c` aceste teritorii erau, de fapt, pelasgice, tracice la origine, ele fiind ocupate de greci prin sosireaacestora �n 1900-1400 \.d.H. din estul M`rii Caspice. A[a c`, �nprimavara anului 334 \.d.H., la v~rsta de 22 de ani, el, pelasgulAlexandru Macedon porne[te �n fruntea armatei sale spreHelespont (Dardanele), str~mtoare ce desparte Europa de Asia. Eleste �nso]it de ingineri, constructori de poduri [i turnuri de asaltmobile, arunc`toare de pietre, plus un mare num`r de oameni de[tiin]`: botani[ti, astronomi, filozofi, istorici [i propagandi[ti(Calistenes, nepotul lui Aristotel, a fost unul dintre propagandi[ti[i care �n final va distruge rela]ia bun` dintre Alexandru [iAristotel). Cum medicina nu putea fi neglijat`, Alexandru ia cu elun numeros corp medical plus tone de medicamente [i materialemedicale.

289

Alesul zeilor

Armata lui num`r~nd 32.000 de solda]i plus 12.000 solda]i deavangard` care trecuser` deja cu un an �n urm` Dardanelele, era gatade lupt`. Probabil era una din cele mai de elit` armate pe care le-a avutantichitatea, o armat` invincibil`. La ea se mai adaug` elita aristocra]iei mecedonene, cavaleria, plus armata de heleni aduna]i dinteritoriile ocupate din sudul Greciei (50% din solda]ii lui, auxiliariimai sus aminti]i, totaliz~nd, dup` Hammond, 90.000 de oameni).

Era o diminea]` frumoas` (a[a trebuie s` fi fost), pu]inr`coroas`, a lunii mai, anul 334 \.d.H. Un v~nt r`coros sufla pesteStr~mtoarea Helespontuui (Dardanele), �mping~nd vasele macedoneanului spre Asia, pe o ap` alb-albastr`, reflect~nd cor`biilepline cu tineri �nfl`c`ra]i de aventura necunoscutului. Pe vasul dinfrunte, un t~n`r nu prea �nalt (1,55 m), slab, cu o b`rbie mai pronun]at` [i cu un nas acvilin (ca al tat`lui sù), l`sa v~ntul s`-iridice p`rul lung ar`miu. Ochii negri [i pu]in bulbuca]i str`luceau dedorin]e �nc` ne�mplinite: vroia Troia, vroia Asia, Persia, India, vroiaLUMEA!

ëmbr`cat �ntr-o armur` f`cut` din pl`ci mici metalice,str`lucitoare, �mbinate cu curelu[e de piele, pe piept av~nd capul�nfior`tor al unei divinit`]i uitate, scruta zarea, �n timp ce preo]iijertfeau un bou negru al c`rui s~nge �l aruncau �n mare pentru�mbunarea zeilor. Ajung~nd la ]`rmul Asiei, el va s`ri primul dincorabie, pun~nd piciorul pe acest p`m~nt, ca un st`p~n.

Va merge �n golful Besika unde va vizita morm~ntul lui Achile,beat de fericire [i vin, va dansa gol, f`r` haine, av~ndu-l �n preajm`pe prietenul [i iubitul lui Hefaistion. Alexandru a pus apoi o coroan`de flori pe morm~ntul lui Achile, iar Hefaistion alta pe morm~ntullui Patrocle, cei doi eroi, lupt`tori [i ãiubi]iÓ ai r`zboinicului troian.S` nu-l judec`m �ns` dup` legile de comportament de azi , acum maimult de 2000 de ani ele nu se aplicau.

ëntr-un vechi templu �nchinat zei]ei Atena un ghid i-a ar`tatarme, l`nci, scuturi care ar fi apar]inut lui Achile. Alexandru a luatscutul lui Achile pun~ndu-l �n loc pe al sù. Acest scut �i va salva via]ape meleagurile de la Punjab, �n drumul sù spre cucerirea Indiei.

ën continuare, drumul lui va fi vijelios [i f`r` �ntoarcere.Invazia LUMII �ncepea. Marea b`t`lie pentru cucerirea Asiei se vada pe r~ul Granicus, cunoscut azi �n Turcia ca Kocabas Cay.

290

Fig.

105.

Har

ta c

uce

riri

i lu

mii

a l

ui

Ale

xan

dru

Mac

edon

. P

e ac

ea v

rem

e tr

acii

dom

inau

Pen

insu

la B

alca

nic

`: g

eto-

dac

ii,

ilir

ii,

vlah

ii-

dar

dan

i (p

e te

rito

riu

l K

osov

o-u

lui

de

azi)

, tri

bali

i, et

c. M

ai t

rebu

iau

s`

trea

c` 7

-9 s

ecol

e p

~n`

la s

osir

ea s

lavi

lor

\n s

ud

ul

Du

n`r

ii.

Fig.

106.

Har

ta c

uce

riri

i lu

mii

de

c`tr

e ãA

lesu

l ze

ilor

Ò 33

4-32

3 \.d

.H.

Du

p`

ÒIn

th

e fo

otst

eps

of A

lexa

nd

er t

he

Gre

atÒ

de

Mic

hae

l W

ood

,Un

iver

sity

of

Cal

ifor

nia

Pre

ss, 1

997

Fig.

107.

Nou

a te

hn

ic`

mil

itar

` fo

losi

t` d

e A

lexa

nd

ru M

aced

on s

e co

mp

un

ea p

rin

tre

alte

le d

in:

turn

uri

de

asal

t, f

oart

eso

fist

icat

con

stru

ite

c~t

[i b

erbe

ce d

e p

enet

rare

a z

idu

rilo

r [i

por

]ilo

r ce

t`]i

lor.

Du

p`

ÒMac

edon

ia H

isto

ryÒ

Pro

f. A

. Pal

iou

ras,

Hel

enic

Nat

ion

al L

ine,

Ath

enas

199

8.

293

Persanii reprezentau un imperiu formidabil de mare [i de puternic, capabili s` ridice armate de mii [i mii de solda]i f`r` a fio problem`, dar... exist` un moment psihologic, destin c`ruianimeni nu i se poate �mpotrivi. Lui Alexandru i s-a �nt~mplat ceeace i se va �ntampla lui Cortez �n lupta �mpotriva lui Mentezums,1700 de ani mai t~rziu, [i anume: ã�i va sur~de noroculÓ!

Dup` ce a fost capabil s` traverseze Dardanelele f`r` a fiinterceptat de marea flot` de r`zboi persan` care ãse plimba oarb`[i surd`Ó prin Marea Tracic` (Egee), Alexandru, cu o mic` armat`,�i va �nfrunta pe imperialii lui Darius al III-lea. Ace[tia aveau [i ungrup de mercenari greci �n frunte cu Memnon din Rodhos, ce-lconsidera pe Alexandru un barbar maniac, t~n`r [i arogant, darpericulos prin dispre]ul s`u �n fa]a mor]ii tipic neamului nostrutraco-dac. Memnon din Rodhos �i sf`tuie[te pe persani s` nu seangajeze �n lupt` direct` cu macedoneanul, ci s`-l h`r]uiasc` doar,s`-i taie leg`turile de aprovizionare, s` duc` tactica p`m~ntuluip~rjolit. Dar conduc`torilor persani sfatul lui li s-a p`rut o insult`[i, parafraz~ndu-l pe Mihai Eminescu, spuneau:

ãCum? C~nd lumea mi-e deschis`, a privi g~nde[ti s` tac§i armata mea persan` s` se �mpiedice de-un trac?ÓEra un amurg de mai, soarele se cobora lene[ la orizont c~nd

armata macedonean` sose[te la malul r~ului Granicus. De cealalt`parte �i a[teptau persanii Ð 10.000 de cavaleri[ti de elit`, aduna]i depeste toat` Asia, de la Bactria [i chiar din nordul Afganistanului.Al`turi de ace[tia erau [i 4.000 de mercenari greci �n care ura clocotea �mpotriva macedonilor cuceritori ai Greciei; trupe deinfanterie erau r`sp~ndite pe flancuri. B`tr~nul general macedonean, Parmenio, �l sf`tuie[te pe t~n`rul de 22 de ani,Alexandru, s` am~ne lupta p~n` �n zori, astfel armata se va odihni[i va putea lupta cu mai mult succes. Dar cine-l putea convinge peel, pelasgul Alexandru, alesul zeilor?

Raportul de for]e era de 1:10, adic` unui soldat din oasteamacedonean` �i corespundeau 10 persani. ëntr-o lini[te perfect`, �ncare parc` [i natura s-a oprit �n loc, au r`sunat brusc trompetelemacedonene [i lupta a �nceput. ëntr-un interval foarte scurt,Alexandru trece r~ul �n fruntea armatei [i �n strig`tele de lupt` alevechilor zei macedoneni ai r`zboiului (dup` M. Wood : In the foot

294

steps of Alexander the Great, p. 40) sose[te cu numai 1.000 de cavaleri[ti [i 500 de infanteri[ti peste r~u. ën praful ridicat [i �nconfuzia creat`, ei, macedonenii �i �nving pe persani care�nm`rmuri]i nu sunt �n stare s` se �mpotriveasc`. Jum`tate dingrecii mercenari care erau de partea persanilor au fost macel`ri]i,iar supravie]uitorii greci au fost trimi[i �n lan]uri, �n minele deargint din Tracia. Mesajul trimis astfel persanilor a fost [ocant. Einu puteau �n]elege cum o armat` a[a de mic` i-a putut �nfr~nge.Victoria de la r~ul Granicus a deschis pentru Alexandru coastaIonic`, Asia Mic`, micile cet`]i [i ora[ele a[ezate �n acele locuri.Ele se supuneau unele dup` altele f`r` lupt`, parc` hipnotizate defaima pelasgului macedonean. Doar c~teva cet`]i grece[ti i s-au�mpotrivit, una din acestea fiind [i Miletul. ënvin[i, ei au beneficiat�ns` de mila lui Alexandru. S` nu uit`m c` jum`tate din armata saera format` din greci. Dificult`]ile de comunicare dintre ofi]eri,solda]i datorit` limbilor diferite: macedoneana versus greceasca, la�nceput nu au avut nici o �nsemn`tate, dar nu [i dup` moartea luiAlexandru.

O alt` victorie, mic` dup` unii, dar care l-a ajutat peAlexandru s` nu fie ]inut pe loc �n Anatolia, a fost cea de la Caria,unde acela[i grec Memnon din Rodhos dup` ce [i-a trimis so]iapersan` (care mai t~rziu va deveni iubita lui Alexandru), Barsine,cu copiii la Darius pentru a fi �n siguran]`, va renun]a la lupt` fugind pe mare, crez~nd c` �n felul acesta se va descurca mai u[or.ënainte de plecare el pune foc cet`]ii. Din nou, t~n`rul Alexandruse dovede[te un tiran cult, salv~nd din fl`c`ri una din cele 7 minuni ale Lumii antice, morm~ntul regelui Mausolus,ãMausoleumÓ. Dac` Memnon ar fi continuat s` reziste, Alexandruprobabil niciodat` nu ar fi putut p`r`si Anatolia. Poate Darius arfi fost salvat, iar India [i Egiptul, de asemenea. Dup` cucerirea apeste 30 de ora[e, numai �n Lycia, Alexandru �[i �ndreapt` trupelela 90 de grade spre Nord, ajung~nd p~n` la localitatea Gordion.

Gordion a fost ora[ul lui Midas al c`rui tat`, Gordius, a fostun emigrant trac din Macedonia, sosit acolo �ntr-o c`ru]` de lemn,pe care a l`sat-o, ca pe un monument pentru posteritate, legat` deun ]`ru[ cu un nod foarte complicat. Legenda spunea c` cine vadeznoda acel nod va fi ãDomnul AsieiÓ. Alexandru, dup` un

295

Alesul zeilor

moment de g~ndire [i t`cere, va scoate sabia [i va ãtìa nodulGordianÓ. Istoricul Arrian nu a fost sigur dac` povestea era chiaradev`rat`, dac` s-a �nt~mplat ori nu s-a �nt~mplat a[a, cert este c`nodul a fost ãdeznodatÓ.

Alexandru �[i continu` �naintarea, la �nceput estic` spreAncyra (Ancara de azi), apoi trec~nd peste r~ul Nely, p`trunde �nCapa-Dacia (Capa Docia), locuri cucerite de str`mo[ii sì carpato-danubieni cu c~teva mii de ani �naintea lui. ëntre timp, unul dinmarii lui du[mani, grecul Memnon, care distrusese pe mare flotamacedonean`, s-a �mboln`vit [i a murit. ën Babilon, la 1.000 de kmdep`rtare de mare, regele persan, Darius al III-lea, la aflarea ve[tiimor]ii generalului sù Memnon, nu ascult` de sfaturile unui altcomandant grec, mercenarul Caridemos, de a cump`ra cu aur pegrecii nemul]umi]i [i s`-i porneasc` pe ace[tia �mpotriva macedonilor; [i nu numai c` Darius nu l-a ascultat, dar �n timpulunei discu]ii pline de insulte grave, a ordonat executarea luiCaridemos. Aceast` decizie el o va regreta mai t~rziu �ns` nu [iAlexandru c`ruia norocul �i sur~de de dou` ori. F`r` un general cuexperien]`, Darius va fi for]at s` ia conducerea luptei �mpotrivamacedoneanului [i va fi pierdut �n urma b`t`liei de la Issus (KinetHuyuk) din noiembrie 333 \.d.H. Ce s-a �nt~mplat cu familia saconstituie un �ntreg aranjament de pove[ti: faptul c` grecii �ldescriu pe Alexandru ca unÓgerontofilÓ �ndr`gostit de mama luiDarius, femeie peste 60 de ani. Eu, personal, nu �i cred. Odat`,\nving`tor pe teritoriul Anatoliei, Alexandru �[i �ndrept` armata(332-331 \.d.H.) spre teritoriile Siriei, Libanului [i Egiptului de azi.

1. CUCERIREA TERITORIILOR SIRIEI,LIBANULUI, ISRAELULUI §I EGIPTULUI DE AST�ZI

La 24 de ani (332-331 \.d.H..), Alexandru va �ncepe cucerireaacestor teritorii. Folosesc numele locurilor a[a cum sunt ele azicunoscute pentru a u[ura �n]elegerea cititorilor mai pu]in speciali[ti �n nume de localit`]i [i teritorii necunoscute, pierdute �ntimp [i �n groapa neiert`toare a istoriei: ãuitareaÓ.

296

Fig.108. Alexandru a fost declarat Faraon, Fiu a lui Ammon fiind iubit de Zeul Ra. Descoperirehieroglific` \n 1939 \n oaza de la Baharya.Dup` ÔÕIn the footsteps of Alexander the GreatÒ, Michael Wood Ð University of California Press 1997

297

Pe teritoriile men]ionate mai sus s-au perindat triburi [ipopoare. Ele au schimbat doar numele localit`]ilor, dar nu [igeografia. Cine [tie cine va domina aceste locuri �n anul 4000 [i cenume vor mai avea ele? Dar s` revenim la t~n`rul nostru trac [i laconsecin]ele ce vor fi declan[ate de ac]iunile lui. Dup` b`t`lia dela Issus, Alexandru l-a trimis pe b`tr~nul general Parmenia laDamasc pentru capturarea unor r`m`[i]e persane dar, surpriz`, elo va lua ca prizonier` pe Barsine, fat` a unui nobil persan. Ea aveao educa]ie greceasc` [i fusese m`ritat` p~n` acum de dou` ori: odat` cu c`pitanul de mercenari greci, Mentor din Rodos, a douaoar` cu cel mai �nver[unat adversar al lui Alexandru, generalulMemnon. Plutarh spunea c` ea ar fi �ntre]inut rela]ii intime [i cuAlexandru, av~nd un b`iat, numit Heracles. Ce s-a �nt~mplat cuacest copil al lui Alexandru nu se mai [tie. ëntre timp, armata luiAlexandru se mobilizeaz` �n jos pe coasta Feniciei (Siria [i Libanulde azi) unde toate ora[ele [i cet`]ile �l recuno[teau pe Alexandrudrept urma[ul lui Darius al III-lea.

Singura cetate care a �ncercat politica neutralit`]ii a fostTyrul. Ei i-au trimis lui Alexandru daruri [i chiar o coroan` de aurdar, nu l-au l`sat s` p`trund` �n cetate. Nu a fost o lupt` u[oar`pentru armata lui Alexandru, deoarece Tyrul era o insul` cu ziduriputernice [i cu un port cu peste 83 de cor`bii �n el. Dup` ce arma-ta lui Alexandru nu a fost �n stare s` cucereasc` singur` cetateaTyrului, din nou invidia [i gelozia ãfra]ilorÓ greci, vecini ai Tyrului,vor fi folosite de el. Cu ajutorul unor cor`bii feniciene, al flotei dinRodos [i �n special al celor 120 de cor`bii ale regelui Ciprului,rezisten]a popula]iei Tyrului va fi �nfr~nt` ori, mai corect spus,m`cel`rit` sau trimis` �n sclavie. Conduc`torii Tyrului au fost executa]i �mpreun` cu al]i 2000 care au fost crucifica]i. Dup` orezisten]` de 6 luni Tyrul va dispare de pe fa]a p`m~ntului. Aceastaeste ac]iunea ãcivilizatoareÓ a macedonenilor nu numai asupragrecilor, persanilor, indienilor ci [i asupra tuturor celor cuceri]i,subjuga]i de ei. Oare ne-am schimbat noi dup` 2000 de ani?Ferocitatea noastr` s-a schimbat ea? Azi macedonenii tr`iescsupu[i sub greci, bulgari, iugoslavi [i albanezi. Numai �n patriamam`, Dacia-Roman`, ei sunt azi liberi, cu dreptul de a scrie, publica [i comunica �n limba lor, macedonean`, arom~n`.

298

Alexandru, p`trunz~nd �n cetatea Tyrului, s-a av~ntat cus`lb`ticia celor 24 de ani ai sì [i cu experien]a c`p`tat` �nsupunerea grecilor, omor~nd [i r`nind pe oricine-i st`tea �n cale.Curtius spune c` peste 10.000 de b`rba]i au fost m`cel`ri]i, dar [iAlexandru a fost r`nit la un picior, fiind nevoit s` p`r`seasc`c~mpul de lupt`. C~nd guvernatorul Tyrului [i al �ntregului teritoriu al Gazei de azi a fost prins, Alexandru a ordonat cagleznele s`-i fie gùrite [i legate de spatele unui car de lupt`, [iplimbat de viu, zb`t~ndu-se de durere [i �n chinurile mor]ii, �njurul pere]ilor cet`]ii; decizia lui Alexandru fiind parc` o imita]ie atratamentului aplicat de Achile, tracului-raman Hector �n timpulR`zboiului Troian.

ën iarna aceluia[i an, 332 \.d.H., Alexandru traverseaz` Gazapentru a intra �n Egipt, f`r` nici o �mpotrivire din partea acestora.Ce-o fi sim]it el atunci, la 24 de ani, �n fa]a piramidelor? Cine [tie?Pe urmele cui s-o fi sim]it? O fi [tiut el de ai sì str`buni, carpato-danubieni, ga-ramani, cuceritori ai nordului Africii, cu 2000 de ani�naintea lui? Napoleon Bonaparte care-l va urma, [tia c` prive[tela acelea[i piramide v`zute cu 2000 de ani �naintea lui deAlexandru Macedon. Dar el, Alexandru, era copilul timpului sù,religios [i supersti]ios, ciudat pentru noi cei de azi.

El va lua o cale lung` de peste 250 de km c`l`rind pe c`milecam 30 km pe zi, pentru a ajunge la Siwa unde preo]ii egipteni aitempluluiÓ Oracolul lui AmmonÓ �l vor recunoa[te ca fiu al Zeului[i �l vor numi chiar Faraon al Egiptului - �n scris, dup` cum el acerut (dar va fi scris nu �n grece[te ci �n egipteana hieroglific`). Defapt, noi nu vom [ti niciodat` cu adev`rat ce s-a �nt~mplat acolo,ce schimb`ri asupra concep]iei lui religioase s-au produs. Un lucrueste sigur c`, profund impresionat de templul Oracol al Zeuluiegiptean de la Siwa, Alexandru s-a g~ndit poate pentru prima oar`la moarte [i i-a dat ordin lui Aridaeus, un prieten foarte apropiat,ca atunci c~nd va muri s` fie �nmorm~ntat l~ng` tata Ammon, laSiwa! Acest lucru nu a avut �ns` loc niciodat`, se pare, el fiind�nmorm~ntat sub funda]ia noului ora[, Alexandria.

Dar �n mod ciudat, Alexandru nu se re�ntoarce pe acela[idrum: plec~nd de la Siwa, el o va lua pe un drum sudic, str`b`t~ndde[ertul. De ce o fi ales acest drum riscant? Arrian spune c`, dup`

299

Alesul zeilor

Ptolomeu (care se pare c` l-a �nso]it pe Alexandru �n drumul spreSiwa), Alexandru a ales alt drum de �ntoarcere. De fapt, acel drumnu prea a fost cunoscut. 2000 de ani mai t~rziu, mai precis �n varaanului 1942, generalul german Rommel, �[i va pune �ntrebarea:ãCare a fost drumul sudic de re�ntoarcere a lui Alexandru?ÓGeneralul voia s` g`seasc` acel drum pentru a-i putea ocoli peenglezi �n drumul sù spre Egipt. Se pare c` [i el, precumAlexandru, s-a dus la Oracol cu o singur` �ntrebare: care a fostaceea, [i care a fost r`spunsul oracolului, nimeni nu [tie.

Alexandru auzise de la Herodot despre legendarul Siwa [i�ncercarea lui Cambyses, fiul lui Cyrus - regele Persiei, de a cuceri[i distruge Siwa, lu~nd un drum sudic, dar �ntreaga armat` a luiCambyses a fost �nghi]it` de nisip, a disp`rut (poate studii arheologice viitoare vor redescoperi acea armat` �nc` ascuns` subnisip). Cine a elucidat par]ial misteriosul drum de �ntoarcere al luiAlexandru, a fost un arheolog egiptean care, �n anul 1939 adescoperit la oaza Bahariya un templu necunoscut, acoperit denisip. ënl`tur~nd nisipul din jurul pere]ilor, descoper` alte cartu[ede hieroglife men]ion~nd c` templul era �nchinat faraonuluiAlexandru [i patronat de doi zei: Horus [i Isis.

C~nd a avut timp Alexandru �n scurta sa via]` s` d`r~me [i s`recucereasc` imperii, c~nd a avut timp s` construiasc` ora[e, cet`]i[i temple? Ce o fi sim]it acel bìat de 24 de ani, venit de departe,din Balcani, ca s`-[i construiasc` un templu acolo, �n pustiu, �noaza Bahariya?

Pe aceast` rut`, probabil, s-a �ntors el de la Siwa, pe aceast`rut`, probabil, generalul sù Ptolomeu, care mai t~rziu va conduceEgiptul, i-a marcat drumul cu acest templu? Poate Alexandru aordonat construc]ia templului acesta mul]umind astfel zeilor pentru norocoasa �ntoarcere de la Siwa.

La sf~r[itul lunii ianuarie 331 \.d.H., Alexandru decide construc]ia primului sù ora[: Alexandria, precum al sù tat` a construit Filipopolis (Plovdiv-ul de azi). Acesta va fi primul din cele30 de ora[e care-i vor purta numele peste tot �n lumea cucerit` de el.Alexandria trebuia s` fie un centru de cultur`, acolo, pe coastaMediteranei [i a[a a [i fost. Alexandria a devenit un El-Dorado cultural [i a stat a[a aproape 1000 de ani, p~n` la sosirea Islamului.

300

Alesul zeilor

301

2. CUCERIREA ZONEI IRAKULUI §I IRANULUI

�n prim`vara anului 331 \.d.H., la v�rsta de 25 de ani,Alexandru �[i continua mar[ul �n cucerirea Lumii Antice, alerg�nddup` acela[i Darius.

Acesta va �ncerca s`-l cumpere pe t�n`rul macedonean ofe-rindu-i, la �nceput, recunoa[terea unui imperiu cu limita �n centrulAnatoliei, p�n` la r�ul Halys. Apoi �[i extinde oferta, de ast` dat`limita noului imperiu oferit acestui t�n`r de 25 de ani fiind, nicimai mult nici mai pu]in dec�t fluviul Eufrat [i �n plus, fabuloasasum` de 30.000 de talan]i �mpreun` cu una din fiicele sale. S`raculgeneral Parmenia spunea ãeu a[ accepta aceast` ofert`Ó dar nu [it�n`rul nostru trac-macedonean la care dorin]a de aventur` [ilupt` era primordial` [i nu aceea de a se a[eza cuminte la locul lui[i s`-[i cl`deasc` o familie �n lini[te [i pace. El �i va r`spunde luiDarius: ãcheam`-m` ãMarele RegeÓ [i te voi l`sa s` tr`ie[ti pel�ng` mine ca vice-rege, ori opre[te-te din fug` [i vino s` nelupt`mÓ.

Este imposibil de �n]eles incompeten]a lui Darius, care de[iavea sub m~na lui o uria[` armat`, �i era fric` de un grup de solda]imacedoneni. Alexandru �l va sf`r�ma din nou �n lupta de la Arbela(Gaugamela), unde va sosi cu 40.000 de infanteri[ti [i 7.000 decavaleri[ti. Darius �l va �nt�mpina cu peste 200.000 de infanteri[ti(dup` al]ii chiar 1.000.000) [i mai mult de 34.000 de c`l`re]i.Astfel, la sf�r[itul verii anului 331 \.d.H., mai precis pe 1 octom-brie, pe o vreme c`lduroas` [i plin` de praf [i de un v�nt fierbinte,alerg�nd printre dealurile Kurdistanului, cei doi, Darius [iAlexandru, se vor g`si din nou fa]` �n fa]` (Fig. 109).

Bessul, [eful cavaleriei din nordul Afganistanului, lanseaz` unatac asupra aripii drepte macedonene dar, spre ghinionul lui, �n locs` se opreasc` la grecii pe care-i sf`r~mase, �[i continu` ataculnimerind �n fa]a falangelor macedonene, trupe specializate �n ast-fel de lupte, care �ntr-un nor de praf, distrug cavaleria persan`.

Alexandru alearg` dup` Darius care scap` din nou. B`t`lia dela Arbela (Gaugamela) a fost poate una dintre cele mai decisive:

Fig.

109.

Ale

xan

dru

[i

Dar

ius

\n l

up

ta d

e la

Iss

u: d

up

` u

n m

ozai

c la

Pom

pei

302

303

Alesul zeilor

num`rul mor]ilor �n armata lui Darius s-a ridicat, dup` unii, la56.000 dar adev`ratul num`r al acestora nu se va [ti, probabil,niciodat`. Istoria e scris` �ntotdeauna de �nving`tor! T�n`rulAlexandru �[i va continua drumul h`r`zit de destin, va p`trunde �nBabilon, unde se va odihni, apoi va continua invazia zoneiIranului de azi, va arde ora[ul ãcel mai ur�t din lumeÓ, va distrugePersepolis �n fa]a armatei persane paralizat` de fric`. Alexandru vag`si comoara regilor persani, compus` din peste 120.000 talan]i deaur. Armatei lui, obosite dar victorioase, �i ofer` ora[ul spre jefui-re Ð frumoas` recompens`. Ce vor fi sim]it persanii despre aceastaeste u[or de imaginat: [i azi ei �l consider` pe Alexandru drept unm`celar, o f`ptur` diabolic` care le-a d`r�mat templele [i le-a ucispreo]ii, le-a distrus cea mai pre]ioas` carte religioas` ãAvestaÓ,scris` cu aur pe 12.000 de piei de animale.

Va urma fuga dup` Darius care se ascunsese la Ecbatana, 600km nord de Persepolis, av�ndu-i al`turi de el pe mercenarii greci,credincio[i lui, c�t [i pe satrapul Bessus, conduc`torul cavalerieide la Arbela. �n fierbintea lun` iulie a anului 330 \.d.H., Alexandruafla c` Darius a p`r`sit Ecbatana, �ndreptandu-se spre zonaAfganistanului de azi. �n 11 zile de mar[ for]at macedonenii ajungla Ray (vechiul Teheran), obosi]i, �nseta]i, aproape t�r�ndu-se prinmarea de nisip. Ciudat` este [i frica lui Darius; av�nd o armat` dezeci de ori mai mare [i mai puternic`, fugea de un grup nebun demacedoni care nu-i doreau nimic altceva dec�t s`-l fac` s` dispar`.�ntre timp, �n tab`ra lui Darius se propuneau schimb`ri; propune-rea de �nlocuire temporar` a lui Darius cu Bessus, satrapulBetriei,va fi respins` de Darius, care va muri, fiind ucis chiar deãcredincio[iiÓ s`i, care-l vor p`r`si, �njunghiat, �ntr-o c`ru]`. Deaici istoricii, �nving`torii, vor scrie iar istoria lor, a c�[tig`torilor. Eivor descrie cum un soldat din armata lui Alexandru �l va g`si peDarius, �nc` �n via]`, �i va aduce ap` �ntr-un coif, iar �nainte s`moar`, marele rege al Imperiului persan, �l va �nt�lni pe Alexandru[i �i va mul]umi pentru felul �n care �i tratase familia. Ba chiar maimult, cu limba de moarte �l va numi succesorul s`u la tronulMarelui Imperiu Persan. Istorici, istorici, istorici [i atunci, ca [iacum, scriau o istorie p`rtinitoare, o istorie a �nving`torului f`r`scrupule [i ru[ine �n fa]a posterit`]ii!

Adev`rul este c`, Darius era deja mort la sosirea luiAlexandru iar corpul s`u a fost trimis �napoi la Persepolis, nu a[ade mult din respect, c�t pentru a ar`ta familiei acestuia [i lumii per-sane corpul ne�nsufle]it al marelui Darius. Ce a urmat dup` aceeanu se deosebe[te de ce urmase cu c�]iva ani �n urm` �n regatulMacedoniei, dup` moartea lui Filip al II-lea.

De ast` dat` to]i copiii lui Darius au fost fie ã�ndep`rta]iÓ pen-tru totdeauna din aceast` lume, fie c`s`tori]i cu macedoneni - �nfelul acesta nel`s�ndu-se nici un urma[ demn de a-l continua �nviitor pe fostul rege al regilor, pe Darius.

Acum, dup` ce au cucerit Persia, se vor �ntoarce acas` ace[timacedoneni? Nu! Alexandru le va vorbi de zilele �n care ei ar tre-bui s`-l inving` pe Bessus, care �ntre timp se declarase rege. El,Alexandru, �i va purta spre ãsf�r[itulÓ p`m�ntului pe acelea[i dru-muri ale istoriei pe care vor p`[i Gingis Han (Genghis Khan), oriMarco Polo. De la v�rsta de 27 de ani p�n` la 29 el �i va purta depe �ntinderile Afganistanului, Uzbekistanului [i Tadjikistanului deazi p�n` la Samarkand. Se va c`s`tori cu Roxana, cea mai fru-moas` fat` din Asia, nu �nainte de a-l omor�, �ntr-o criz` de perso-nalitate, pe vechiul s`u prieten [i tovar`[ de arme - Cleitus. Ce l-af`cut pe t�n`rul Alexandru s` renun]e la farmecele EunuculuiBagoas, la t�n`rul Euxenippos sau la vechiul ãprietenÓHephaistion [i s` se �ndr`gosteasc` de t�n`ra [i frumoasa Roxananimeni nu [tie. Cert este c` �n urma unui banchet ãsplendidÓ, bar-baric, cu mult consum de alcool, ea, Roxana, a fost adus` s` dan-seze �n compania altor fete, ca s` aterizeze �n ãinimaÓ luiAlexandru. Dar firea totalitar` [i despotic` a t�n`rului ãzeuÓ vaexploda iar`[i c�nd un grup de paji, to]i tineri, sub 20 de ani, s`tuide alerg`turi, au pl`nuit asasinarea lui. Ace[tia vor fi descoperi]i [itortura]i f`r` mil`, p�n` la moarte. ën final, Alexandru �l va acuzape nepotul lui Aristotel, pe Calisthenes, de a fi organizat complo-tul, istoricul, omul care i-a construit mitul, pe grecul care a creat [irealizat prin lingu[itoriile lui ãmonstrulÓ Alexandru. Calisthene, �nplus, a mai avut ãtupeulÓ s`-l compare cu Patrocle (Patroclus, dinIliada) prietenul [i iubitul lui Achile. Cum adic`, EL, Alexandru, s`nu fie comparat cel pu]in cu Achile! Ca urmare, Alexandru nunumai c` l-a torturat dar l-a [i crucificat.

304

305

Alesul zeilor

3. CUCERIREA ZONEI PAKISTANULUI §I INDIEI 327-326 \.d.H.

CHEMAREA STR�BUNILOR

La v~rsta de 29 de ani, c~nd al]i tineri nu [tiu �nc` de ce s` seapuce �n via]`, EL, Alexandru, se vedea un ãzeuÓ. Cuceriseaproape toat` lumea [tiut` p~n` la el dar - nu toat`!

El vroia totul, a[a c` �n prim`vara anului 327 \.d.H. �l vomg`si pe pantele muntoase ale Hindu-Kush-ului, undeva �ntrePakistanul [i Afganistanul Nuristan, plin de energie, m~nat de odorin]` demonic` de a st`p~ni toat` lumea. A[a cum �l �nv`]aseAristotel, el voia s` vad`, din v~rful acestor mun]i, sf~r[itul, limitap`m~ntului. Ce o fi sim]it el, oare, c~nd a descoperit c` ãeminentulÓ lui �nv`]`tor a calculat gre[it? Probabil �n acelmoment dorin]a de cunoa[tere [i mai pu]in cea de cucerire �l purtatot mai departe, sau poate nu era altceva dec~t o chemare astr`bunilor care cu mai pu]in de 2000 de ani �naintea lui, carpato-danubienii, vedicii, arienii, ori cum vre]i s` ne numi]i, �n urmam`celului de la Harrapa, p`trundeau �n India pe cursul superior alIndusului.

Ei, carpato-danubienii-arieni, au cucerit India nu numai mili-tar ci, �n special spiritual.

Despre India, Alexandru nu [tia prea mult, se pare c` ãservi-ciul lui secretÓ Ð format �n majoritate din negu]`torii greci Ð nu p`trunsese �n aceast` zon`. Cuno[tin]ele lui se limitau la frontiera nord-vestic` a Punjab-ului.

T�n`r, abuziv, c`ruia �i pl`ceau be]iile, orice se poate spuner`u despre t~n`rul Alexandru, dar nu i se poate contesta seriozi-tatea [i meticulozitatea �n preg`tirea unei invazii; la fel [i de ast` dat`, dup` ce va studia cu aten]ie toate informa]iile primitedespre India, EL �[i va �mp`r]i armata �n dou`: (1) grosul ei �l vapune sub conducerea ãiubituluiÓ lui prieten Hefaist-ion, iar o mic`parte (2) o va conduce EL �nsu[i, [i va avea un caracter, maicur~nd de exploatare a Indiei.

Ei vor merge �mpreun` de la Kandahar p~n` la Kabul [i deacolo p~n` la Bactra (Balkh). Se vor re�ntoarce la Kabul [i de

306

acolo drumul lor se va desp`r]i: Hefaistion �[i va conduce armatala sudul r~ului Kabul spre Taxila, al c`rei rege va fi de partea mace-donilor; nu la fel va face un alt rege din partea vestic` a fluviului Indus, care la Charsadda va fi �nvins de Hefaistion [i chiaromor~t.

Alexandru se �ndreapt` cu mica lui trup`, �n nord spreHimalaia, trec~nd prin valea Kunarului, ajung~nd p~n` la Pir Sar(Dornos), undeva pe la poalele acestor mun]i (din estul Afganista-nului de azi p~n` la frontiera nord-vestic` a Pakistanului).

Ce-l m~na pe t~n`rul rege macedonean erudit pe acestemeleaguri, atunci �n antichitate, atunci, \n urm` cu mai bine de2300 de ani? Poate acea chemare a str`bunilor!

Undeva �n v`ile Kunarului, �ntre Afganistanul de azi [iPakistan a avut loc un incident extraordinar: �n micul or`[el Nysalocalnicii au venit la armata macedonean` cer~ndu-le protec]ia,spun~ndu-le c` ei sunt nimic altceva dec~t descenden]i ai zeuluiBachus, zeu tracic, preluat mai t~rziu de greci [i de romani,Bachus, zeu al be]iei, vinului, extaziei (provocate de amestecarea�n vin a unei vi]e s`lbatice), intoxica]ie care provoca ac]iuni impredictibile la cei ce se ãdrogauÓ cu aceasta. C` Alexandru [i ailui macedoneni erau alcoolici este greu de spus, dar [i de contes-tat. Pe atunci oamenii ãale[iÓ nu aveau prea multe de f`cut ca s` sedistreze, �n plus macedonenii ca [i mercenarii greci care-i �nso]eauerau oamenii timpurilor lor: creduli, supersti]iosi, religio[i, pose-da]i de demoni ori de zei.

De fapt, nici azi, dup` 2300 de ani, oamenii nu s-au schimbatprea mult, [i chiar c~nd trimit rachete pe alte planete, c`l`toresc peLun`, sau simplu ã�n spa]iuÓ, continu` s` fie supersti]io[i ori s`cread` �n fiin]e supranaturale la care se �nchin` cu evlavie; deci, cele putem cere acelor oameni de acum 2300 de ani! Povestea acelorãstr`buniÓ nu a f`cut dec~t s`-i confirme lui Alexandru, dreptul dea fi acolo [i s`-i creasc` [i mai mult interesul �n exploatarea aceleilumi. S` nu uit`m c` pentru timpul s`u, el era un om deosebit deeducat, erudit, cult. Dup` pasajul prin valea str`mo[ilor, el vaajunge la Massaga, �n valea r~ului Swat, unde a �nt~mpinat rezisten]`, p~n` c~nd conduc`torul armatei inamice a fost ucis.Atunci regina local`, o femeie foarte frumoas`, �i va deschide

307

por]ile cet`]ii [i nu numai pe acestea; se pare c` ea i-a adus pe lume[i un copil. Alexandru le-a promis solda]ilor indieni, care luptaser`�mpotriva sa, libertatea, dar �n timpul nop]ii, i-a m`cel`rit. El nuavea nevoie de solda]i inamici �n spatele sù.

Comportamentul lui pare, de multe ori, cel al unui juc`tor,modern, de [ah.

Alexandru �[i continu` campania spre centrul Indiei cu80.000 de solda]i, animale, care [i turnuri de lupt`, elefan]i, plusoameni de [tiin]`, botani[ti, istorici [i topografi (care m`surau continuu distan]a: Macedonia Ð cap`tul lumii). El traverseaz` r~uri[i fluvii, vì, dealuri [i mun]i, de[erturi [i m`ri, spre a-[i �ndeplinidestinul. El �l va �nt~lni pe ramanul, Rajah, Porus, �mp`rat alIndiei, care �i va sta �n fa]` cu 30.000 de solda]i [i o cavalerie de2.000 de oameni al`turi de care mai avea [i un ãregimentÓ de ãtancuri ale antichit`]iiÓ, respectiv 300 de elefan]i. Astfel, �n jurulzilei de 21 mai a anului 237 \.d.H., �ntr-o zi �nsorit`, pe r~ul Jhelum(Hydaspes), umflat de apa topit` a z`pezii c~t [i a ghe]arilor dinmun]ii Hymalaia, Alexandru �[i va construi un pod de vase, surprinz~ndu-l pe fiul lui Porus, care credea c`, cu o cavalerie de2.000 de oameni [i 50 de cariote (c`ru]e de lupt`) �l va speria pemacedonean. Dar el s-a �n[elat [i nu numai at~t, dar a [i fostomor~t. ën acele timpuri nu te puteai juca cu un macedonean!Ramanul Porus, probabil un urma[ al acelor str`mo[i carpato-danubieni, �nalt de 1,80 m, un adev`rat gigant pentru acea vreme,�l va �nt~lni �n lupt` pe macedonean. La �nceput ãdiviziaÓ de elefan]i va face ravagii printre macedoneni [i ale lor falange, darnici asta nu va dura prea mult, ochii elefan]ilor fiind principala]int` a suli]elor lungi, falangiste, dar [i trompele lor tìate de s`biilemacedonene. Istoricul Arian �i descrie pe ace[ti elefan]i, ar`t~nd lasf~r[it ca ni[te cor`bii r`sturnate pe mare. Tot acela[i istoric,Arian, ne spune c` num`rul mor]ilor �n tab`ra lui Porus a fost de20.000; Diodorus vorbe[te de 12.000 de mor]i, 9.000 de prizonieri[i 80 de elefan]i mor]i. Dac` dup` m`celul de la Harrapa, f`cut decarpato-danubieni-vedici la 2.000 \.d.H. ace[tia au p`truns pevalea Indus-ului, acum, dup` cca. 1.700 de ani (327 \.d.H.) un altm`cel a avut loc; Porus a sc`pat masacrului. El �l va �nt~lni peAlexandru, cer~ndu-i, printr-un interpret, s`-l ãtrateze ca pe un

308

regeÓ. Alexandru o va face [i, chiar mai mult, �i va m`ri imperiulad`ug~ndu-i [i teritoriile ocupate de la inamicii acestuia. Pentrumacedonean, era mai bine s` aib` un prieten dec~t un du[man.

O moned` din acele timpuri, f`cut` �n Babilon, ni-l�nf`]i[eaz` pe Alexandru c`lare pe Bucefal, atac~ndu-l pe Poruscare se g`sea pe spatele unui elefant. Pe cealalt` fa]` a monedeiavem portretul lui Alexandru care, asem`n`tor zeului suprem altraco-dacilor, Gebeleizis, are �n m~na dreapt` un fulger, iar cust~nga se sprijin` �ntr-o suli]`. B`t`lia de la Jhelum, de[i c~[tigat`,�l va m~hni profund pe t~n`rul de 29 de ani: el �l va pierde peBucefal, calul lui drag, care moare r`nit �n lupt` (sau, dup` al]ii, deb`tr~ne]e). Bucefal a fost animalul credincios care timp de 20 deani l-a �nso]it peste tot. Un monument va fi ridicat �n cinstea cailorde lupt`, de fapt, �n cinstea credinciosului lui cal - Bucefal. Loculmonumentului a fost identificat la Jalapur, loc pe care chineziibudi[ti �l vor numi mult mai t~rziu ãora[ul faimosului calÓ.

Dup` o lun` de repaus pe malurile r~ului Jhelum, c~nd auavut loc spectacole muzicale [i competi]ii atletice, Alexandru �[i varidica iar armata duc~nd-o mai departe ã�n inima IndieiÓ. La felcum mai t~rziu Magelan [i Cristofor Columb vor explora m`rilepentru a descoperi sf~r[itul lor, el, Alexandru, voia s` fac` acela[ilucru pe uscat, voia s` vad` unde se sf~r[ea p`m~ntul! Botani[tiicare-l �nso]eau erau �nc~nta]i de noua flor` descoperit`, de bumbacul care f`cea posibil` ob]inerea de haine din astfel deplante. Musonul era observat [i comentat de Theophasus, a c`ruilucrare pierdut` a fost reg`sit`, tradus` �n limba persan` �ntr-o bibliotec` din nordul Indiei. Alexandru �[i �mpinge armata �nt~ispre Est p~n` la r~ul Beas (Hyfastis), cel mai dep`rtat loc [tiutp~n` atunci dup` istoricul Arrian. El auzise c`, dincolo de acestr~u, ar exista un regat, pe Gange, cu capitala la Patna, ora[ ce rivaliza cu Babilonul, cu o popula]ie de 400.000 de locuitori, 564de turnuri de ap`rare [i 60 de por]i. Cine-i putea opri setea deaventur`, de cucerire a acelei �mp`r`]ii? Cine? Dar armata eraobosit` de ploile din timpul perioadei musonice, �mboln`vit` demalarie (chinina se pare c` au cunoscut-o atunci de la indieni), dedizenterie, speriat` [i decimat` de [erpii venino[i; solda]ii obosi]i[i uzi, nu mai visau ca �n urm` cu 7 ani, c~nd traversaser`Dardanelele �n Asia, la aventuri [i bog`]ii.

309

Alesul zeilor

Coenus, unul din cei mai devota]i comandan]i de falang` �i vaspune c` din armata original` au r`mas foarte pu]ini: Óunii au murit �n b`t`lii, al]ii sunt invalizi, mul]i au fost l`sa]i �n diferite p`r]i ale Asiei, dar cei mai mul]i au murit bolnavi de tot felul deboli; pu]inii supravie]uitori vor s` vad` dac` p`rin]ii le mai sunt �nvia]`, vor s`-[i vad` so]iile [i copiii, vor s`-[i vad` locurile nataleÓ.Nemul]umit, Alexandru le spune c` va merge singur �nainte numaicu voluntari, ceilal]i se pot �ntoarce acas`, �n Macedonia, s` spun`c` [i-au �ntors spatele la el, [i l-au l`sat singur printre inamici. Darnici aceste fraze nu au convins pe nimeni, a[a �nc~t se vor �ntoarcespre Jalapur. Dar dac` armata a acceptat aparent �n a merge maideparte, spre Est, Alexandru va �ncerca s`-i aduc` ãacas`Ó merg~nd spre sudul Indiei, continu~nd s` traverseze locuri noi, s`le exploreze. ëntre timp, Coenus va muri. Roxana, so]ia luiAlexandru �i va aduce pe lume un fiu care va muri �ns` �n toamnaanului urm`tor. Alexandru �[i va preg`ti o flot` de peste 2.000 devase pe care o va comanda, cu inten]ia de a atinge Oceanul Indian.Prietenul sù, Hefaistion, se va a[eza �n fruntea armatei de 200 deelefan]i [i �l va urma de-a lungul fluviului Indus. Infanteria [i cavaleria, av~ndu-l comandant pe Craterus va m`r[`lui [i ea de-a lungul malurilor fluviului. Trebuie s` fi fost un spectacol fantastic, grandios, s` vezi mobiliz~ndu-se acele trupe, cruciada�mpotriva Imperiului Persan transform~ndu-se �ntr-una �mpotriva locuitorilor Asiei! Solda]ii macedoneni v~nau,pedepseau, distrugeau orice �mpotrivire. ëncepuse teroarea contraoric`rei �mpotriviri. Macedonenilor li s-a �mpotrivit o popula]ielocal`, �n ora[ul Multan. Solda]ii, obosi]i [i bolnavi, nu prea maiaveau chef s` mai cucereasc` un ora[; Alexandru se va c`]`ra peuna din sc`rile de asalt, care se va rupe. V`z~nd ãro[uÓ �n fa]aochilor, t~n`rul macedonean uit` cine este, se aga]` cu m~inile dezidul du[man s`rind �nùntru cu al]i trei �nso]itori. Bucuriaap`r`torilor cet`]ii, care au t`b`r~t pe ei, cu mic [i mare, ba chiar o s`geat` �i va str`punge pieptul �n partea dreapt`. Cu acel scut allui Achile, luat din Troia, cei trei tovar`[i �l vor acoperi, �ncerc~nds`-l scape de furia ap`r`torilor. Solda]ii macedoneni din afarazidurilor, �n]eleg~nd dezastrul, vor lupta nebune[te [i-i vor masacra pe lupt`torii inamici p~n` la unul. Ei credeau cÀlexandru al lor era mort, dar el a fost adus, aproape mort, �ntab`ra unde doctorii se �ntrebau dac` s` �ncerce sau nu s`-i scoat`

310

s`geata din piept. ëntr-un moment de luciditate, Alexandru deschideochii [i le cere s` o fac`. Doctorul Critobulos o va face: s~nge [i aera ]~[nit dup` scoaterea s`ge]ii din ran` din pl`m~nul drept alãZeului MacedoneanÓ. Dar s`n`tatea de fier, c~t [i tinere]ea sa vor�nvinge, [i el va supravie]ui. Totu[i localnicii din zona Multan [iUchcr spun azi c`, de fapt, ãAlexandru a murit atunci [i a fost�nmorm~ntat undeva pe acolo. Comandan]ii lui nu au vrut s` descurajeze armata [i au declarat c` este �nc` �n via]`Ó. Adev`rul estec` Alexandru �[i va continua drumul pe ap` �nc` 9 luni; �n timpulacela ei au venit �n contact cu filosofia Vedica, ce se practic` �n Indiade peste 2.000 de ani, adus` de carpato-dun`reni. Alexandru va fiintrigat de filosofia sceptic`, ra]ional` [i materialist` vedic` [i deasem`narea ei cu ce se practica �n acea vreme �n Grecia (vezi p. 204ãTo the ends of the EarthÓ de Michael Wood), \n special �n ceea ceprivea legile naturale ale Universului. Este dificil pentru noi s`specul`m azi dac` el [tia sau nu c` originea acelor filosofii vedice �[iavea era �n spa]iul Carpato-Dun`rean, ca [i cea greceasc`, de altfel.Nu numai indienii, dar [i grecii se ad`paser` la acela[i izvor alcunoa[terii, am~ndou` civiliza]iile construindu-[i filozofiile pe bazacelei pelasgice, ariene, carpato-danubiene, pe cea a str`mo[ilorno[tri. De-a lungul Indusului, trupele lui Alexandru vor �nt~lni pecele ale regelui Indian Musicanus care, pref`c~ndu-se prieten, la�nceput, mai t~rziu �l va ataca, dar va sf~r[i crucificat. Peste 80.000din solda]ii lui fiind uci[i de trupele macedonene. ën vara anului 326\.d.H. Alexandru a ajuns la Patala (Hyderabad); folosind notele amiralului lui, Nearchus, istoricul Arrian va publica o carte separat`intitulat` ãIndiaÓ. Ajung~nd la acest punct terminus, Alexandru adecis ã�ntoarcerea acas`Ó.

311

Alesul zeilor

\ntoarcerea acas`(326-325 \.d.H.)

La v~rsta de 30 de ani Alexandru decide s` se �ntoarc` acas`.Astfel �l g`sim �n toamna anului 325 \.d.H. undeva pe l~ng`Karaci, �ndrept~ndu-se spre Babilon, care devenise �ntre timp

centrul lumii sale, centrul imperiului s`u. Armata [i-a �mp`r]it-o �n treigrupuri:1. Unul sub conducerea lui Craterus av~nd 3 brig`zi de falange cu

peste 10.000 de veterani (care de ast` dat` se �ntorceau acas` pentrua fi elibera]i din armat`); al`turi de ace[tia mai erau 20.000 de solda]icu 200 de elefan]i care din valea Indului vor merge �n Iranul de azi,trec~nd prin Bolan Pass (�n general un drum f`r` dificult`]i).

2. Nearchus, �n fruntea flotilei, va cobor� de pe fluviul Indus, �n MareaArabiei merg~nd pe l~ng` ]`rm, trec~nd prin str~mtoarea Hormuz �nGolful Persic p~n` la Chrax (Alexandria), de asemenea, f`r` s`�nt~mpine dificult`]i, except~nd faptul c` nu l-a putut �nt~lni peAlexandru la Gwadar!

3. ën sf~r[it el, Alexandru, va alege un drum foarte ciudat de �ntoarcereacas`. El va str`bate de[ertul neospitalier al Makran-ului de-a lungulcoastei M`rii Arabice, undeva �ntre Iranul [i Pakistanul de azi,av~nd cu el cam 80.000 de infanteri[ti [i 18.000 de cavaleri[ti.

De la Karachi la Bampur sunt peste 1000 de km de ]inut arid [iostil, lipsit de vegeta]ie [i �n special de ap`, c~nd ai nevoie de ea. Astanu �nseamn` c`, atunci c~nd natura vrea, apa, ploile, toren]ii, inunda]iile nu pot s` apar`; a[a s-a �nt~mplat [i cu armata luiAlexandru care �n valea Kech-ului va fi izbit` prin surprindere de unastfel de fenomen natural, potopul distrug~ndu-i o parte din armat`,arme, echipament. Ajung~nd �n oaza fertil` a Turbat-ului, Alexandru�[i va odihni armata oferindu-i nu numai ap` bun` [i hran`, dar [i distrac]ii. De la Turbat la Pasni sunt cam 140 km, dar traseul estefoarte dificil. Aparent Alexandru a vrut s` ajung` la mare pentru a-l�nt~lni pe Nearchus, cu vasele sale. Norocul �ns` nu-i mai sur~de cape vremuri: armata sa obosit`, chinuit` de boli, nem~ncat`, lipsit` deap` se va transforma �ntr-o hoard` disperat`, t~r~ndu-se prin de[ertulnemilos. Poate c` Alexandru a vrut s`-[i pedepseasc` astfel armatanecredincioas` care refuzase s`-l urmeze dincolo de r~ul Beas. Ei �[i

Fig.110. Curtea lui Alexandru Macedon prin luxul ei l-ar fi putut face gelos [i pe Ludovic XV;\n pictura de fa]` Alexandru, bolnav, este \nconjurat de doctori [i prietenii s`i.Dup` ãAlexander the Great, Man of Action Man of SpiritÒ Ð Pierre Briant, Harry N. Abrams, Inc.Publishers Ð New York 1996

312

313

Alesul zeilor

vor continua drumul de-a lungul M`rii Arabice, p~n` la Bandar-e-Abbas, unde Alexandru �l va �nt~lni pe Nearchus, �nt~lnire descris` deistoricul Arrian ca foarte lacrimogen`. Armata lui Alexandru ars` desoare, b`rboas`, cu plete lungi [i nesp`late, prost hr`nit`, o �nt~lne[tepe cea condus` pe ap` de Nearchus, s`n`toas`, a[a-zis ãnezg~riat`Ó.Plutarch �i descrie pe ofi]erii macedoneni (nu greci), ca av~nd o constitu]ie solid`, cu un apetit nest`p~nit pentru be]ii, sex [i violen]`,�mbr`ca]i �n costume elegante, umbl~nd paraliza]i de bùtur` [i gatade ceart`. El, Alexandru, va ajunge la Persepolis prin luna ianuarie aanului 324 \.d.H. unde, probabil, va regreta faptul c` a distrus ora[ul.ën februarie va fi la Susa. El �[i va schimba capitala imperiului laBabilon. ëntre timp, iubitul sù prieten, Hefaistion, c`s`torit [i el cu ofat` a lui Darius, va muri �n condi]ii ciudate, dup` unii. Alexandru vafor]a aproape pe to]i oamenii lui s` se c`s`toreasc` cu femei localecre~nd astfel o nou` popula]ie, un nou popor. Pe cei mai �nc`p`]~na]i�i va pl`ti [i �i va trimite acas`, �nainte de vreme, ca veterani.

Personal, Alexandru o ]inea din be]ie �n be]ie, dac` ne lu`m dup`fragmentele scrise de secretarul sù, Eumenes din Cardia, datate dinoctombrie 324 \.d.H. El, Alexandru, era un exemplu clasic de alcoolic.Nici Plutarch nu-l va ierta [i-l va descrie tot ca pe un alcoolic, aceastaexplic~nd comportamentul sù din acea perioad`: megalomanic,suspicios, maniac, depresiv, abuziv. Dac`-l analiz`m azi din punct devedere medical, consider~nd ca adev`rat faptul c` era un alcoolic,putem spune: (1) La alcoolici lipsa de vitamina B-1 (thiamin) secaracterizeaz` prin tulbur`ri mentale merg~nd p~n` la st`riconfuzionale care se pot transforma �ntr-o stare apatic`, cunoscut` caencefalopatia Wernicke (care se poate asocia cu un mers specific,ataxic [i cu paralizia nervului cranial 6). A suferit el, Alexandru, de a[aceva? Tot la alcoolici putem �nt~lni a[a-zisul sindrom Korsakoff, ocondi]ie a[a-zis cronic` de alcoolism care poate conduce la confuzie[i confabula]ie. Afectarea ficatului (hepatita alcoolic`) se manifest` cuv`rs`turi, febr`, g`lbeneal` (icter). Tot la alcoolici putem �nt~lni: dincauza lipsei de fosfat probleme cardiace asociate cu obosealamuscular`, ori prin lipsa de magnezium tetania; [i s` nu-l uit`m pe cel mai cunoscut efect al consumului cronic de alcoolÉdeliriumtremens: anxietate, tremur`turi ale extremit`]ilor, confuzie mental` [ihalucina]ii. Personal, consider c` el suferea deja de psihoza Korsakoff,combinat` cu lipsa de Thiamin` (vitamina B) tipic` la alcoolici,Wernicke, care duce la probleme mentale, depresie, leziuni cerebrale,encefalopatie [i, �n final, la moarte. El, Alexandru, va muri pe 10 iunie323 \.d.H., la aproape 33 de ani, dup` ce a z`cut la pat cu febr` mai

mult de o lun`, apatie, sl`biciune muscular` [i stare de confuzieaproape permanent`. Unii �i vor acuza pe greci c` l-au otr`vit. Plutarchspune c`: ãnimeni nu a avut nici o suspiciune c` a fost otr`vit...Olimpia, mama lui, ar fi fost involvata �n acest omor, ori Iolas, fiulb`tr~nului general Antiparter, care i-ar fi administrat otrava. Dup` al]iscriitori, Aristotel l-a sf`tuit pe Antiparter s` aranjeze moartea luiAlexandru...Ó. ën 11 iunie, 1998, �n New England Journal of Medicine,doctorul David W.Oldach de la Universitatea din Maryland, SUA, specialist �n boli infec]ioase, crede c` Alexandru a murit �n urma uneifebre tifoide, care i-a produs o paralizie ascendent`, provoc~ndu-i omoarte aparent` de lung` durat` (�ncerc~nd astfel s` explice de ce corpul lui Alexandru a suferit un proces de descompunere foarte lent`).

Marele orator al Atenei, Demostene, a propus public s` semul]umeasc` lui Iolas pentru otr`virea lui Alexandru [i sc`parea grecilor de sub ocupa]ia barbarilor macedoneni. Faptul c` Alexandru[i prietenul sù, Hefaistion, au murit �n condi]ii aproape similare [i lascurt interval unul de altul, sigur c` ar putea \nt`ri aceast` suspiciune.Botanistul Theofrastus, prietenul lui Aristotel, avea cuno[tin]etemeinice despre stricnin`, dar, totodat`, putem considera [i o combina]ie: alcoolism [i otr`vire. S` nu uit`m �ns`, c` acei oameni austr`b`tut lumea antic`, �ndur~nd foame [i mizerii, boli ca malaria, difteria, dizenteria, au fost r`ni]i [i �ngriji]i �n condi]iile vitrege de atunci. ën plus, excesul de alcool nu i-a �nt`rit, ci dimpotriv`.Diodorus, o sut` de ani mai t~rziu, va spune: ãpentru macedoneni,Alexandru a realizat ce nici un alt rege nu a mai f`cut-o [i nu o va maiface vreodat`Ó; c` a murit ca un alcoolic, ori ca un otr`vit, �n final acontat mai pu]in, mai mult a contat, �ns`, cine l-a urmat la conducereaimperiului. Aparent, cu limb` de moarte, av~ndu-i �mprejur pe generalii sì de baz`, Ptolomeu, Seleucus, Nearchus [i al]ii, el a spuss`-l urmeze CEL MAI PUTERNIC!

A[a c`, �l vom g`si pe Ptolomeu, rege al Egiptului, cre~nd odinastie macedonean` care se va sf~r[i cu arhicunoscuta Cleopatra.Seleucus, cu nevasta lui Apama din Bactrian, va reface Babilonul [i-lva conduce cu succesorii sì. Astfel, ãconchistadorii macedoneniÒ audevenit, nici mai mult nici mai pu]in, dec~t regi.

Despre nevestele lui Alexandru se [tie c` Roxana o va omor� peStateira, fata lui Darius. La r~ndul ei, va fi [i ea ucis`, �mpreun` cu fiulei, la 313 \.d.H. Despre Barsine [i fiul ei, Heracles, nu se va [ti ce s-a�nt~mplat. Olimpia, mama lui Alexandru, va dispare [i ea �n r`zboiulcivil ce va f`r~mi]a Macedonia.

314

315

Alesul zeilor

din cuceri]i... cuceritori

Dac` grecii cuceri]i de macedoneni, �ngenunchia]i, trimi[i �narmata macedonean` s` moar` pentru slava lui Alexandru, la�nceput au avut numai de pierdut, ei vor fi c~[tig`torii de mai

t~rziu. Ei vor str`bate Egiptul, India [i vor r`sp~ndi elenismul, pe drumurile str`b`tute �nainte sub c`lc~iul ofi]erilor macedoneni. Asia,India, Egiptul vor fi catalizate de cultura greceasc`.

ën Egipt, Alexandria va deveni centru al civiliza]iei. Inscrip]ii �nlimba greceasc` se vor g`si peste toat` Asia, India [i Pakistan. A[a c`grecii din cuceri]i au devenit cuceritori. Ce s-a �ntamplat cu corpul -sicriul lui Alexandru - nimeni nu [tie precis. ën drum spre Macedoniael a fost furat de Ptolomeu [i dus �n Egipt, la Memphis. De acolo laSema, unde mii [i zeci de mii de pelegrini au venit s`-l vad`. Unde afost dus dup` aceea nimeni nu mai [tie. Interesant mi s-a p`rut ce aspus Michael Wood despre ce s-ar fi �nt~mplat �n lume dac`Alexandru nu ar fi murit, care erau planurile lui de viitor:

1. Construc]ia unei piramide mai mari ca cea de la Giza, pentrutat`l sau Filip.

2. Construc]ia unei flote militare de peste 1000 de vase cu cares` cucereasc` tot bazinul M`rii Mediterane.

3. Construc]ia unui drum care s` lege nordul Africii de Gibraltar,cu porturi [i baze militare.

4. Construc]ia a 6 temple colosale �n memoria prietenuluiHefaistion, minuni ale lumii, amplasate pe teritoriul Macedoniei [iGreciei.

Dac` azi �l descoperim pe Alexandru Macedon schimbat �nAlexandru cel Mare devenit, nici mai mult nici mai pu]in, erou bulgar,albanez sau, culmea, grecesc �nseamn` c` lumea �nc` admir` curajult~n`rului macedonean care, acum mai mult de 2000 de ani, a pornit-o pe urmele str`mo[ilor carpato-dun`reni, arieni, pelasgi, oricum vre]i s` ne numi]i, hot`r~t s`-[i adjudece LUMEA.

Dar unde este El azi \n manualele de istorie ale daco-rom~nilor?Unde este El azi \n inima [i memoria arom~nilor adev`ra]ii luiurma[i!

Bibliografie

* Bosworth, A. B., From Arrian to Alexander, Oxford, 1988.* Burn, A. R., Alexander the Great and the Hellenistic World, New York, 1962.* Green, P., Alexander of Macedon, London, 1974.* Hammond, N. G. L., The Genius of Alexander the Great, U. S. University of NC Press,1997.* Snyder, John, W., Alexander the Great, New York, 1966.* Wilcken, Ulrich, Alexander the Great, W. W. Norton & Co., Inc., New York, London,1967.* Wood, Michael, In the Footsteps of Alexander the Great, University of California Press,

Berkely, Los Angeles, 1997.* Pierre Briant, Alexander the Great, man of action, man of spirit, Discoveries, 1997* Atanasios Paliouras, Macedonia Archaeologi-Civilisation, Hellenic National Line, Athens1998.* D. Pandermalis, Macedonia, Thessaloniki 1992.

316

Marius

MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE

Epopeea Poporului Carpato-danubian

Documents

Transcript of Epopeea Poporului Carpato-danubian