Post on 03-Mar-2021
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA
AFACERILOR Şcoala Doctorală de Ştiinţe Economice
Domeniul: Economie
Daniela-Emanuela DĂNĂCICĂ
TEZĂ DE DOCTORAT
- REZUMAT -
OCUPAREA ȘI ȘOMAJUL FORȚEI DE MUNCĂ CU
STUDII SUPERIOARE ÎN ROMÂNIA
Conducătorul de doctorat:
Prof. univ. dr. Simona-Mirela CRISTEA
Craiova
2020
Titlul tezei de doctorat: OCUPAREA ȘI ȘOMAJUL FORȚEI
DE MUNCĂ CU STUDII SUPERIOARE ÎN ROMÂNIA
2
CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT
INDEXUL TABELELOR................................................................................... 5
INDEXUL REPREZENTĂRILOR GRAFICE…………………………... 12
INTRODUCERE.................................................................................................... 16
CAP. 1. CADRUL CONCEPTUAL PRIVIND ȘOMAJUL ȘI
OCUPAREA.............................................................................................................
21
1.1. Accepțiuni generale atribuite șomajului, ca dezechilibru al pieței
muncii....................................................................................................
22
1.2. Cauze și tipologii ale șomajului. Modalități de cuantificare a
șomajului...............................................................................................
25
1.3. Consecințe economico-sociale și individuale ale șomajului.............. 30
1.4. Definirea și evoluția conceptului de ocupare a forței de muncă….. 33
1.5. Strategii de combatere a șomajului și îmbunătățire a ocupării
forței de muncă……………………………………………………….
35
CAP. 2. DETERMINANȚI AI DURATELOR DE ȘOMAJ ȘI AI
DESTINAȚIILOR DE IEȘIRE DIN ȘOMAJ PENTRU
PERSOANELE CU STUDII SUPERIOARE DIN ROMÂNIA..........
37
2.1. Recenzia literaturii de specialitate privind șomajul și integrarea pe
piaţa muncii a persoanelor cu studii superioare...........................................
38
2.2. Dinamica ocupării și șomajului populației cu studii superioare în
România la nivel macroeconomic............................................................
43
2.3. Estimarea efectului factorilor ce influențează duratele de șomaj și
destinațiile de ieșire din șomaj ale persoanelor cu studii superioare
din România...............................................................................................
51
2.3.1. Datele și variabilele studiului.................................................................. 51
2.3.2. Statistici descriptive preliminare............................................................ 59
2.3.3. Rezultatele analizei econometrice - Estimatorul Kaplan-Meier…… 70
2.3.4. Rezultatele analizei econometrice - Modelul Cox cu hazard
proporțional într-o abordare de tip competing-risks..............................
80
2.4. Discuții și propuneri.................................................................................. 87
CAP. 3. OCUPAREA ȘI ȘOMAJUL PERSOANELOR CU STUDII
SUPERIOARE ȘI AFECTATE DE DIZABILITĂȚI ÎN
ROMÂNIA........................................................................................................
90
3.1. Recenzia literaturii de specialitate privind ocuparea și șomajul
persoanelor cu dizabilități...................................................................
3.2. Dinamica persoanelor cu dizabilități în România............................
3.3. Estimarea impactului tipului dizabilității asupra duratelor de
șomaj și destinațiilor de ieșire din șomaj ale persoanelor cu
studii superioare și afectate de dizabilități în
România................................................................................................
91
95
98
3.3.1. Datele și variabilele utilizate în analiza econometrică.........................
3.3.2. Descrierea statistică preliminară a seturilor de date utilizate în
98
Titlul tezei de doctorat: OCUPAREA ȘI ȘOMAJUL FORȚEI
DE MUNCĂ CU STUDII SUPERIOARE ÎN ROMÂNIA
3
analiza econometrică………………………………............................
3.3.3. Rezultatele analizei econometrice..........................................................
98
118
3.4. Discuții și propuneri privind integrarea pe piața muncii a
persoanelor cu studii superioare, afectate de dizabilități.......................
124
CAP 4. DETERMINANȚII MIGRAȚIEI EXTERNE A
ȘOMERILOR CU STUDII SUPERIOARE DIN ROMÂNIA.
ANALIZĂ EMPIRICĂ.........................................................................................
126
4.1. Cadrul contextual al dinamicii migrației externe din România............ 127
4.2. Descrierea setului de date și a variabilelor utilizate în analiza
econometrică..............................................................................................
129
4.3. Analiza econometrică a efectului factorilor ce influențează decizia de
a emigra a șomerilor absolvenți de studii superioare.............................
135
4.4. Discuții și propuneri privind integrarea pe piața muncii a
absolvenților de studii superioare............................................................
140
CAP. 5. ANALIZA CO-INTEGRĂRII DINTRE EDUCAȚIA
SUPERIOARĂ ȘI ȘOMAJ. CAZUL ROMÂNIEI.....................................
143
5.1. Recenzia literaturii de specialitate privind relația dintre educație și
factori macro-economici reprezentativi..................................................
144
5.2. Descrierea variabilelor și a datelor utilizate în analiza econometrică...... 146
5.3. Abordarea metodologică și rezultatele obținute privind relația dintre
educație și șomaj în România.......................................................................
147
5.3.1. Descrierea metodologiei de cercetare utilizată............................................ 147
5.3.2. Rezultatele testării staționarițății (unit root tests)................................... 148
5.3.3. Rezultatele modelului ARDL.................................................................. 150
5.4. Discuții și propuneri privind relația de cauzalitate dintre educația
superioară și șomaj în România.................................................................
163
CONCLUZII, PROPUNERI ŞI DEZVOLTĂRI
ULTERIOARE………………................................................................................
165
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………… 182
ANEXĂ....................................................................................................................... 197
CURRICULUM VITAE……………………………………………………… 310
LISTA LUCRĂRILOR………………………………………………………… 313
Titlul tezei de doctorat: OCUPAREA ȘI ȘOMAJUL FORȚEI
DE MUNCĂ CU STUDII SUPERIOARE ÎN ROMÂNIA
4
REZUMAT
Teza de doctorat prezintă cele mai importante rezultate privind ocuparea și șomajul
forței de muncă cu studii superioare din România. O rată ridicată a șomajului și o durată
prelungită a acestuia sunt o problemă dificilă, atât pentru societățile dezvoltate, cât și pentru
societățile în curs de dezvoltare, necesitând o serie de măsuri strategice, pe măsura
magnitudinii acestui fenomen și a consecințelor negative pe care le induce la nivel de
economie, la nivel de societate, dar mai ales la nivel de individ.
ACTUALITATEA TEMEI DE CERCETARE
În ultimii ani, societățile s-au confruntat cu o creștere îngrijorătoare a ratei șomajului
indivizilor cu studii superioare și cu discrepanțe evidente între competențele solicitate de către
angajatori și aptitudinile dezvoltate de absolvenții de studii superioare. Șomajul și
subocuparea sunt fenomene ce generează efecte negative pe termen lung în viețile tuturor
indivizilor afectați, dar mai ales în viețile indivizilor absolvenți de studii superioare. O primă
experiență negativă pe piața muncii, manifestată fie prin trecerea directă de la statutul de
student, la statutul de șomer al individului afectat, fie prin trecerea de la statutul de student, la
statutul de emigrant și/sau inactiv pe piața muncii din țara nativă, duce la deteriorarea forței
de muncă pentru a cărei pregătire profesională s-a investit timp și resurse financiare
substanțiale. Indivizii afectați de șomaj au dificultăți chiar și după încheierea acestei
experiențe nefericite, studiile de specialitate demonstrând efecte negative trans-generaționale
determinate de șomaj. Este astfel evidentă importanța studierii riguroase a șomajului
indivizilor cu studii superioare.
Tema de cercetare abordată, “Ocuparea și șomajului forței de muncă cu studii
superioare în România”, este complexă, de actualitate și inovatoare, atât ca subiect de
cercetare investigat, cuprindere, abordare metodologică, dar și în ceea ce privește implicațiile
rezultatelor obținute pentru sfera politicilor sociale. Educația superioară oferă un avantaj
comparativ pe piața muncii indivizilor ce o dețin, însă, o parte însemnată dintre aceștia se
luptă să își găsească un loc de muncă potrivit cu competențele dobândite și aspirațiile proprii
firești. Ocuparea completă pe piața muncii este o utopie, prin urmare trebuie riguros studiate
variabilele ce fac diferența dintre un absolvent de studii superioare angajat și un absolvent de
studii superioare fără un loc de muncă remunerat.
MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI ȘI A REALIZĂRII CERCETĂRII
Motivația ce a stat la baza asumării acestei teme de cercetare este de a înțelege ce se
ascunde în spatele duratelor de șomaj înregistrat, care aparțin indivizilor cu studii superioare
din România, de a estima efectul factorilor ce le influențează, de a analiza integrarea pe piața
muncii a indivizilor cu studii superioare și afectați de dizabilități, de a analiza efectul
factorilor ce determină decizia de a migra în afara țării a șomerilor cu studii superioare și de a
analiza, cu ajutorul datelor agregate, dacă dinamica educației superioare influențează pe
termen lung și/sau pe termen scurt dinamica șomajului în România. Am acordat o atenție
specială analizei efectului specializării universitare asupra duratelor de șomaj, a destinațiilor
de ieșire din șomaj și, în mod special, asupra probabilității de (re)angajare a indivizilor cu
studii superioare afectați de șomaj, dar și analizei a două grupuri particulare vulnerabile,
șomerii cu studii superioare afectați de dizabilități și șomerii cu studii superioare ce decid să
Titlul tezei de doctorat: OCUPAREA ȘI ȘOMAJUL FORȚEI
DE MUNCĂ CU STUDII SUPERIOARE ÎN ROMÂNIA
5
încheie durata lor de șomaj prin plecarea în afara țării, pentru o perioadă mai mică sau mai
mare de 3 luni.
Rezultatele obținute pe parcursul acestui program doctoral și prezentate în cadrul
acestei teze de doctorat sunt deosebit de utile în identificarea și sprijinirea grupurilor
vulnerabile, a indivizilor cu studii superioare afectați de excluziune socială și în construirea
unor strategii eficiente de combatere a șomajului și îmbunătățirea ocupării acestei categorii a
forței de muncă. Un procent însemnat din numărul absolvenților de studii superioare reușesc
să intre pe piața muncii după terminarea studiilor ca angajați, însă nu în locuri de muncă în
conformitate cu pregătirea lor educațională, o parte dintre aceștia fiind angajați pe poziții
inferioare pregătirii lor educaționale și cu un salariu sub ceea ce li s-ar cuveni.
OBIECTIVELE CERCETĂRII
Obiectivul general al acestei teze de doctorat a fost de a analiza caracteristicile
ocupării și șomajului forței de muncă cu studii superioare din România. În realizarea acestei
teze, am urmărit cinci mari direcții de cercetare (obiective secundare), astfel:
O1. Prezentarea cadrului conceptual privind șomajul și ocuparea, a noțiunilor teoretico-
metodologice ce constituie fundamentul teoretic al acestei teze;
O2. Analiza duratelor de șomaj și a destinațiilor de ieșire din șomaj ale indivizilor cu
studii superioare, precum și efectul factorilor ce influențează duratele de șomaj și
probabilitatea (re)angajării acestora;
O3. Analiza duratelor de șomaj și a probabilității (re)angajării indivizilor șomeri cu studii
superioare și afectați de dizabilități; investigarea impactului tipului dizabilității asupra
duratelor de șomaj și a probabilității de (re)angajare a șomerilor cu studii superioare și
afectați de dizabilități;
O4. Analiza eșantionului de șomeri cu studii superioare ce decid să încheie durata de
șomaj prin plecarea în afara țării, pentru o perioadă mai mică sau mai mare de 3 luni;
O5. Analiza potențialei relații de echilibru dinamic, pe termen lung și/sau pe termen scurt,
dintre educația superioară, exprimată prin intermediul indicatorilor specifici și rata
șomajului BIM, respectiv rata șomajului înregistrat, pentru cazul României.
Pentru realizarea obiectivelor de cercetare asumate, am utilizat rezultatele celor mai
recente studii publicate în literatura de specialitate și am accesat bazele de date și publicații
naționale și internaționale, precum și cărțile de referință ce abordează acest subiect al ocupării
și șomajului forței de muncă cu studii superioare. Subliniez că ocuparea și șomajul forței de
muncă cu studii superioare reprezintă un subiect insuficient analizat în România, prin urmare,
această teză va completa un gol din literatura economică.
Ca metode de cercetare, am utilizat documentarea bibliografică, tehnici și metode
statistice utilizate în analiza descriptivă a datelor, modele și tehnici statistico-econometrice
avansate, precum estimatorul Kaplan-Meier, modelul de regresie Cox cu hazard proporțional,
într-o abordare de tip competing-risks, modelul de regresie logistică multinomială, testarea
staționarității seriilor cronologice cu ajutorul testelor specifice, modelul ARDL (eng.
”Autoregressive Distributed Lag”) și testele de semnificație specifice acestor procedee.
STRUCTURA TEZEI DE DOCTORAT
Teza de doctorat este structurată în cinci capitole, urmând un algoritm riguros, gândit
astfel încât fiecare cercetare să vină în completarea celei anterior prezentate. În cadrul fiecărui
capitol, am prezentat recenzia literaturii de specialitate privind subiectul abordat, prezentarea
scopului cercetării, descrierea datelor statistice și a variabilelor utilizate, prezentarea abordării
Titlul tezei de doctorat: OCUPAREA ȘI ȘOMAJUL FORȚEI
DE MUNCĂ CU STUDII SUPERIOARE ÎN ROMÂNIA
6
metodologice, prezentarea rezultatelor analizei empirice și a discuțiilor și propunerilor, ce se
desprind din realizarea cercetării respective. Celor cinci capitole li se adaugă Rezumatul tezei
de doctorat, Introducerea, Concluziile, propunerile și dezvoltările ulterioare, Bibliografia și
Anexa.
Teza de doctorat cuprinde 157 de tabele, prezentate, în formă centralizată, în Indexul
Tabelelor și 73 de reprezentări grafice, prezentate, sistematizat, în Indexul reprezentărilor
grafice. Pentru realizarea tezei de doctorat au fost utilizate numeroase referințe bibliografice,
precum: 59 de cărți, 187 de articole științifice, o reglementare juridică, 11 rapoarte statistice și
3 website-uri.
PRINCIPALELE REZULTATE OBȚINUTE
Pentru analiza ocupării și a șomajului forței de muncă cu studii superioare din
România, ce reprezintă obiectivul principal al acestei teze de doctorat, am urmărit 5 direcții de
cercetare (axe), astfel:
Axa de cercetare 1: Prezentarea cadrului conceptual privind ocuparea și șomajul;
Axa de cercetare 2: Analiza determinanților duratelor de șomaj și ai destinațiilor de
ieșire din șomaj, pentru persoanele cu studii superioare din România;
Axa de cercetare 3: Analiza ocupării și a șomajului persoanelor cu studii superioare și
afectate de dizabilități în România;
Axa de cercetare 4: Determinanți ai migrației externe a șomerilor cu studii superioare
din România;
Axa de cercetare 5: Analiza co-integrării dintre educația superioară și șomaj, pentru
România.
Aceste 5 axe de cercetare sunt descrise prin intermediul a 5 capitole distincte, în cadrul
tezei de doctorat. Astfel, teza este structurată în 5 capitole, cu o ordine bine stabilită, fiecare
capitol venind în completarea celui anterior prezentat. De asemenea, fiecare capitol are o
structură algoritmică, urmărind: prezentarea stadiului cunoașterii privind subiectul abordat și
formularea obiectivelor cercetării; prezentarea datelor statistice utilizate și a variabilelor
studiului; prezentarea abordării metodologice, a rezultatelor obținute; și prezentarea
discuțiilor concluziilor și propunerilor ce decurg din realizarea fiecărei cercetări.
Prima axă de cercetare se regăsește în conținutul primului capitol al tezei, intitulat
„Cadrul conceptual privind șomajul și ocuparea”. În cadrul acestui capitol, am prezentat
noțiunile teoretico-metodologice privind șomajul și ocuparea, accepțiunile generale atribuite
șomajului, ca dezechilibru al pieței muncii, cauzele acestui fenomen, formele pe care acesta le
îmbracă, precum și principalele modalități de măsurare a șomajului și dificultățile generate de
cuantificarea acestuia. Tot în cadrul acestui capitol, am prezentat, în detaliu, consecințele
economice, sociale și, mai ales, individuale, pe care șomajul le generează, atât la nivel
macroeconomic - la nivel de economie, la nivel de societate, dar mai ales la nivel
microeconomic - la nivel de gospodărie și individ. Astfel, am subliniat faptul că un efect
advers, profund negativ al șomajului cronic de mare amploare, este irosirea unei cantități
însemnate de forță de muncă, pentru care societatea deja a investit pe termen lung, investiții
ce rămân nerecuperate. Implicit, se va înregistra o scădere a intensității creșterii și dezvoltării
economice a societății respective, pe fondul diminuării productivității muncii și a costurilor pe
care economia țării trebuie să le suporte, sub forma ajutoarelor de șomaj (Reyher et al., 1980;
Dănăcică, 2013). Consecințele negative ale șomajului nu se opresc doar la perioada în care
individul nu a avut un loc de muncă remunerat. Numeroase studii din literatura de specialitate
au demonstrat o asociere negativă între durata șomajului și salariile post-șomaj ale indivizilor
afectați (Ruhm, 1991; Jacobson et al., 1993; Arulampalam, 2001; Knight și Lee, 2006;
Titlul tezei de doctorat: OCUPAREA ȘI ȘOMAJUL FORȚEI
DE MUNCĂ CU STUDII SUPERIOARE ÎN ROMÂNIA
7
Fitzenberger și Wilke, 2007 și Nichols et al., 2013). Klugman și Kolev (2001), Geewax
(2011) și Nichols et al. (2013) demonstrează existența unei relații negative între durata
șomajului, scăderea consumului și calitatea vieții gospodăriilor.
În ceea ce privește consecințele sociale ale șomajului, am evidențiat dificultățile
financiare grave și sărăcia cu care se confruntă indivizii afectați de șomaj, pierderea locuinței,
stigmatizarea și izolarea socială, tensiuni familiale și pierderea aptitudinilor profesionale și a
competențelor dobândite. Indivizii afectați de șomaj descriu experiența pierderii locului de
muncă ca fiind cel mai grav lucru ce li s-a putut întâmpla, chiar și perioade scurte de șomaj
fiind descrise de către aceștia ca extrem de neplăcute (White, 1991, p. 19). McClelland și
Macdonald (1998) demonstrează existența unor disparități sociale accentuate între familiile
care au minori în întreținere și cu ambii parinți integrați pe piața muncii, și familiile cu minori
în întreținere, ai căror părinți sunt șomeri.
O altă consecință socială majoră, indusă de șomajul cronic de mare amploare, este
creșterea infracționalității în societatea respectivă. Am prezentat cele mai importante studii
din literatura de specialitate, ce demonstrează că o rată crescută a șomajului și o durată mare a
acestuia determină intensificarea unor manifestări ale infracționalității în interiorul societăților
afectate, precum furt, furtul de mașini, furtul de biciclete, agresiuni asupra unor indivizi etc.
În ceea ce privește efectele devastatoare ale șomajului, manifestate la nivel de individ,
am subliniat că șomajul este un factor major, ce are un efect semnificativ asupra pierderii
încrederii în propriul potențial, deterioararea imaginii de sine a individului afectat,
deteriorarea personalității acestuia, a sănătății psihice, a capacității de integrare în societate ca
membru activ și am prezentat și studiile care demonstrează veridicitatea acestei ipoteze (Frese
și Mohr, 1987; Stankunas et al., 2006; Kassenboehmer și Haisken-DeNew, 2009; Kuhn et al.,
2009; Latsou și Geitona, 2018). Există, de asemenea, în literatura de specialitate, studii ce
atrag atenția asupra legăturii cauzale dintre șomaj și comportamentul suicidal al indivizilor
afectați (Lewis şi Sloggett, 1998; Blakely, Collings și Atkinson, 2003; Preti, 2003; Tansel și
Tasci, 2010; Browning și Heinesen, 2012; Dănăcică, 2013; Nordt et al., 2015). Apariția
șomajului este un factor stresor major în viața individului afectat, determinând creșterea
tulburărilor de anxietate și a tulburărilor depresive, manifestate ca somatizări ale tensiunii
provocate de acest eveniment negativ. Dar șomajul nu determină numai precipitarea
comportamentelor autodistructive ale indivizilor afectați, ci contribuie major chiar și la
deteriorarea sănătății fizice a acestora (Sullivan și von Wachter, 2009; Norström et al., 2019).
Tot în cadrul acestui capitol, am subliniat că nu doar indivizii adulți suportă
consecințele pierderii locului de muncă, ci și copiii din gospodăria respectivă, șomajul având
consecințe nefaste asupra dezvoltării fizice și emoționale a acestora, pe fondul amplificării
stresului familial, scăderii calității vieții și a diminuării considerabile a veniturilor gospodăriei
respective (McLoyd et al., 1994; Nichols et al., 1998). Copiii care cresc într-o gospodărie cu
membrii adulți afectați de șomajul de lungă durată sunt supuși stresului emoțional și au o
probabilitate mai ridicată de a înregistra rezultate școlare slabe. Fedorov și Sahn (2005)
subliniază efectul negativ pe care șomajul îl exercită asupra sănătății copiilor din gospodăriiile
afectate, iar Lindo (2011) arată că intrarea în șomaj a bărbaților ce așteaptă un copil are un
efect negativ asupra greutății la naștere a acestuia. Am prezentat în cadrul acestui capitol un
set de studii din literatura economică ce sugerează existența unor dovezi empirice ale efectului
inter-generațional determinat de șomaj. Pierderea locurilor de muncă de către părinți are un
efect profund negativ asupra parcursului școlar al copiilor, asupra dezvoltării lor fizice și
emoționale, asupra câștigurilor salariale viitoare a copiilor, deveniți adulți, și o vulnerabilitate
socială a acestora, manifestată prin nevoia de ajutor social și ajutor de șomaj (Oreopoulos et
al., 2008; Gregg et al., 2012; Pinger, 2016).
Titlul tezei de doctorat: OCUPAREA ȘI ȘOMAJUL FORȚEI
DE MUNCĂ CU STUDII SUPERIOARE ÎN ROMÂNIA
8
Am subliniat, de asemenea, că populația cu studii superioare, afectată de experiența
nefastă a șomajului, resimte mai acut efectele negative ale pierderii locului de muncă și ale
excluziunii sociale, datorită investiției în educație și în dezvoltarea carierei personale deja
efectuată, datorită renunțărilor inerente parcursului educațional specific și a așteptărilor
ridicate și exigențelor asumate de către acești indivizi. Iar pentru o societate, șomajul
absolvenților de studii superioare sau sub-ocuparea acestei categorii a forței de muncă este o
puternică externalitate negativă, abilitățile, experiența și competențele indivizilor înalt
calificați nemaiputând fi utilizate în mod productiv de către economia și societatea respectivă.
Numeroase studii din literatura economică evidențiază că șomajul și sub-ocuparea indivizilor
cu studii superioare sunt fenomene profund negative, cu consecințe devastatoare asupra vieții
indivizilor absolvenți de studii superioare (Bai, 2006; Mroz și Savage, 2006; Blachflower,
2011; Li et al., 2014, Bell și Blachflower, 2011; Bartlett et al., 2016). La finalul capitolului,
am prezentat evoluția conceptului de ocupare și descrierea principalelor acțiuni de combatere
a șomajului și îmbunătățire a ocupării forței de muncă.
Seria studiilor empirice ale tezei de doctorat este deschisă de către capitolul 2, ce
cuprinde rezultatele celei de-a 2-a axe de cercetare, capitol intitulat „Determinanți ai
duratelor de șomaj și ai destinațiilor de ieșire din șomaj pentru persoanele cu studii
superioare din România”. În cadrul acestui capitol, am prezentat recenzia literaturii de
specialitate privind șomajul și integrarea pe piața muncii a indivizilor cu studii superioare,
dinamica ocupării și a șomajului populației cu studii superioare din România, cu ajutorul
datelor agregate oferite de către Institutul Național de Statistică (INS) al României și
rezultatele estimării efectului factorilor ce influențează duratele de șomaj, destinațiile de ieșire
din șomaj și probabilitatea (re)angajării indivizilor cu studii superioare din România.
În ultima perioadă, pe fondul expansiunii educației superioare, în literatura de
specialitate au fost publicate o serie de studii ce analizează creșterea îngrijorătoare a ratei
șomajului indivizilor cu studii superioare, sub-ocuparea și neconcordanțele evidente dintre
aptitudinile dobândite de tinerii absolvenți și abilitățile solicitate de către angajatori
(Weligamage și Sununta, 2003; Koen, 2006; Pauw et al., 2008; Branson et al., 2009; Olowe,
2009; Farooq, 2011; Broecke, 2012; Van Broekhuizen, 2016). Cercetări relativ recente arată
că sub-ocuparea și șomajul sunt fenomene cu efecte negative devastatoare în viețile
persoanelor care au absolvit studii superioare (Bai, 2006; Li et al., 2014).
După o primă analiză a datelor agregate, culese din baza de date Tempo-Online a INS,
mi-am oprit atenția asupra analizei duratelor de șomaj aparținând indivizilor cu studii
superioare din România, investigând ce se ascunde în spatele acestor durate și de ce unii
indivizi cu studii superioare au durate de șomaj mai scurte decât alții și destinații diferite la
momentul finalizării duratei de șomaj. O atenție specială am acordat analizei impactului
specializării universitare asupra duratei petrecută în șomaj, atunci când pierderea locului de
muncă a apărut, și asupra probabilității de a ieși din șomaj prin (re)angajare sau obținerea de
venituri lunare mai mari decât valoarea indicatorului social de referință (ISR). Pentru
realizarea acestei cercetări, am analizat 151.034 de durate de șomaj, reprezentând intrările în
șomaj înregistrat pentru persoanele cu studii superioare, în perioada 1 ianuarie 2014 - 31
octombrie 2017. Datele au fost oferite pentru cercetare de către Agenția Națională pentru
Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Ca abordare metodologică, am utilizat estimatorul
Kaplan-Meier și modelul Cox cu hazard proporțional, într-o abordare cu riscuri multiple.
Rezultatele analizei econometrice au aratat că educația este un factor de importanță
majoră, ce influențează semnificativ duratele de șomaj, destinațiile de ieșire din șomaj și
integrarea sau reintegrarea pe piața muncii a indivizilor cu studii superioare. Nu doar nivelul
educațional absolvit este important, ci, mai ales, specializarea universitară aleasă de către
indivizi. Dintre toate grupurile educaționale studiate, șomerii cu studii superioare medicale au
Titlul tezei de doctorat: OCUPAREA ȘI ȘOMAJUL FORȚEI
DE MUNCĂ CU STUDII SUPERIOARE ÎN ROMÂNIA
9
cea mai scurtă durată mediană de supraviețuire în șomaj, până la apariția (re)angajării sau
obținerii de venituri lunare mai mari decât valoarea ISR, și cel mai mare hazard de a ieși din
șomaj datorită angajării, reangajării sau obținerii de venituri lunare mai mari decât valoarea
ISR. Și studiile superioare în inginerie, arhitectură și urbanism, studiile superioare economice,
studiile juridice oferă șanse de (re)angajare sau de a obține venituri lunare mai mari decât
valoarea ISR celor care au optat pentru aceste specializări profesionale. Rezultatele analizei
econometrice au evidențiat existența unor disparități între indivizii absolvenți de studii
superioare umaniste și cei care au optat pentru specializări universitare din sfera științelor
exacte și tehnice, în defavoarea primului grup. Acest rezultat este similar celor obținute de
către Salas-Velasco (2007), Acquah (2009), Walker (2015) și Lim și Lee (2019). Am subliniat
însă că, în setul de date, există indivizi cu ocupații ce nu oferă indicii clare legate de
specializarea lor educațională (pentru ocupația respectivă pot să fie absolvenți de științe
economice, absolvenți de științe juridice sau absolvenți de științe inginerești). Aceste ocupații
au fost încadrate în categoria „alte specializări și ocupații”, iar hazardul producerii
evenimentelor așteptate pentru categoriile științe economice, științe inginerești sau științe
juridice poate fi subestimat. Aceasta este una din limitările cercetării realizate în cadrul
acestei teze.
Pe lângă variabila educație (specializare universitară), am analizat și efectul unui set
de variabile explicative extrase din informațiile primite, asupra duratelor de șomaj, a
destinațiilor de ieșire din șomaj și a probabilității (re)angajării sau a obținerii de venituri
lunare mai mari decât valoarea ISR, pentru indivizii cu studii superioare, înregistrați ca șomeri
în evidența ANOFM. Un rezultat cu implicații importante este cel legat de efectul
indemnizației de șomaj asupra duratelor de șomaj și a hazardului producerii evenimentului 1.
Datele arată că acordarea indemnizației de șomaj și cuantumul acesteia au un efect
semnificativ și negativ asupra motivației de a căuta un (nou) loc de muncă de către indivizii
cu studii superioare afectați de șomaj, determinând prelungirea duratei petrecute în șomaj și
scăderea hazardului ieșirii din șomaj prin (re)angajare sau obținere de venituri mai mari decât
valoarea ISR. Din analiza datelor, se observă o evidentă legătură și dependență dintre
perioada maximă legală pentru care un individ este îndreptățit să primească indemnizația de
șomaj și durata șomajului acestuia, rezultat similar cu cel obținut de Dănăcică (2012), pentru
indivizii cu studii superioare din România, în perioada 2008-2010, dar și cu cele obținute de
către Moffit (1985), Ham și Rea (1987), van den Berg și Gerard (1990), Atkinson şi
Micklewright (1991), Kettunen (1993), Dănăcică (2013), pentru toate categoriile
educaționale. Rezultatele analizei econometrice arată și o probabilitate a producerii
evenimentului 1 mai scăzută pentru tinerii absolvenți aflați la prima experiență pe piața
muncii, comparativ cu restul șomerilor cu studii superioare, ceea ce sugerează o tranziție
dificilă de la statutul de recent absolvent al unei instituții de învățământ superior, la cel de
angajat. Rezultatul este similar celui obținut de către Bartlett et al. (2016).
În capitolul 3, intitulat „Ocuparea și șomajul persoanelor cu studii superioare și
afectate de dizabilități în România”, ce prezintă rezultatele cercetării celei de-a 3-a axe de
cercetare, mi-am oprit atenția doar asupra duratelor de șomaj și a destinațiilor de ieșire din
șomaj pentru indivizii cu studii superioare afectați de dizabilități. În cadrul acestui capitol, am
prezentat recenzia literaturii de specialitate privind subiectul investigat, o privire de ansamblu
asupra dizabilității în România, datele și variabilele cercetării, setul de durate de șomaj
analizat și rezultatele analizei econometrice. Obiectivul principal al cercetării realizate în
cadrul acestui capitol a fost de a investiga dacă tipul dizabilității șomerilor cu studii
superioare influențează semnificativ durata șomajului și probabilitatea (re)angajării sau a
obținerii de venituri lunare mai mari decât valoarea ISR. Alături de această variabilă, am
analizat și efectul altor variabile explicative relevante pentru studiu, precum genul indivizilor,
Titlul tezei de doctorat: OCUPAREA ȘI ȘOMAJUL FORȚEI
DE MUNCĂ CU STUDII SUPERIOARE ÎN ROMÂNIA
10
vârsta acestora, nivelul educațional, regiunea unde aceștia domiciliază etc., asupra duratei
șomajului și a probabilității de (re)angajare sau de tranzitare către alte destinații, la finalul
duratei de șomaj. Indivizii afectați de dizabilități formează o categorie socială aparte,
vulnerabilă și supusă riscului excluziunii sociale, inserției dificile pe piața muncii și în viața
comunității din care fac parte. Numeroase studii din literatura de specialitate (Ruhm, 1991;
Vygotsky, 1998; Sassaki, 2005; Kardorff et al., 2013; Dănăcică și Cîrnu, 2014; Birău et al.,
2019) subliniază că inserarea pe piața muncii a indivizilor cu dizabilități este în continuare
greoaie, scăzută și dificil de realizat, acești indivizi întâmpinând dificultăți în realizarea unor
sarcini specifice, prin metode tradiționale.
Analiza empirică prezentată în cadrul acestui capitol a avut la bază două seturi de date,
ambele oferite de către ANOFM, un prim eșantion ce cuprinde duratele de șomaj ale
indivizilor cu studii superioare și dizabilități, înregistrați în evidența ANOFM în perioada 1
ianuarie 2014-31 octombrie 2017, eșantion extras din setul de date utilizat în cercetarea din
Capitolul 2, și un al doilea eșantion, ce cuprinde duratele de șomaj ale indivizilor afectați de
dizabilitate ce au ieșit din evidența ANOFM, în perioada 1 ianuarie 2017 – 30 iunie 2019. Un
număr de 123 de durate de șomaj, dintre care 87 complete, cu dată de intrare și dată de ieșire
din șomaj, sunt cuprinse în cadrul eșantionului 1. Un număr de 26 de durate de șomaj din
cadrul eșantionului 1 se finalizează datorită angajării sau reangajării indivizilor respectivi, o
durată se finalizează pentru că persoana obține venituri lunare mai mari decât valoarea ISR, 4
durate se finalizează pentru că a expirat perioada legală pentru primirea indemnizației de
șomaj, 10 durate se finalizează din culpa sau la cererea beneficiarului, 3 durate se finalizează
prin trecerea într-o formă de inactivitate, 42 de durate nu au motivul de finalizare specificat,
iar o durată se finalizează pentru că este anulată de către operator. Un număr de 49 dintre
duratele analizate în cadrul eșantionului 1 aparține indivizilor afectați de dizabilități
fizice/locomotorii, 11 durate aparțin indivizilor afectați de dizabilități auditive, 16 durate
aparțin indivizilor cu dizabilități somatice, 12 durate aparțin indivizilor cu dizabilități psihice,
10 durate aparțin indivizilor cu dizabilități vizuale, 4 durate aparțin indivizilor afectați de
surdocecitate, 20 de durate aparțin indivizilor cu dizabilități din categoria „altele” și o durată
aparține unui individ cu dizabilități asociate. Rezultatele analizei econometrice au arătat că,
pentru eșantionul 1, tipul dizabilității indivizilor nu are un efect semnificativ asupra duratei
șomajului și a destinațiilor de ieșire din șomaj. Doar variabilele indemnizație și tipul acesteia
au un impact semnificativ asupra duratei șomajului și a probabilității (re)angajării șomerilor
cu studii superioare și dizabilități. Am subliniat că trebuie să ținem cont de numărul mare de
durate de șomaj care, deși au data de intrare și data de ieșire din șomaj specificate, nu au
precizat motivul ieșirii din șomaj al individului, aceasta fiind o limitare importantă a acestui
studiu.
În cadrul eșantionului 2 sunt cuprinse 125 de durate de șomaj, ce aparțin indivizilor cu
studii superioare și afectați de dizabilitate, ce au ieșit din evidența ANOFM în perioada 1
ianuarie 2017 - 30 iunie 2019. Un număr de 71 de durate de șomaj se încheie datorită
(re)angajării indivizilor respectivi (nu există nicio durată finalizată pentru că individul obține
venituri lunare mai mari decât valoarea ISR în acest eșantion), 15 durate se finalizează
deoarece a expirat perioada legală de primire a indemnizației de șomaj, 7 durate se încheie
datorită culpei șomerului în cauză sau la cererea acestuia, 3 durate se încheie datorită trecerii
în inactivitate a indivizilor, 27 de durate se finalizează, dar nu au specificat motivul pentru
care acestea s-au încheiat și 2 durate nu au data de ieșire din șomaj, fiind, cel mai probabil,
durate încă aflate în derulare. Rezultatele analizei econometrice au evidențiat faptul că, pentru
acest eșantion, șomerii cu studii superioare și afectați de dizabilități psihice au o probabilitate
de (re)angajare mai mică cu 90,8%, comparativ cu șomerii cu studii superioare și dizabilități
fizice/locomotorii, categoria aleasă ca referință, iar pentru această diferență avem semnificație
Titlul tezei de doctorat: OCUPAREA ȘI ȘOMAJUL FORȚEI
DE MUNCĂ CU STUDII SUPERIOARE ÎN ROMÂNIA
11
statistică. Celelalte diferențe înregistrate între diferitele tipuri de dizabilități nu sunt
semnificative. Analog rezultatelor obținute pentru eșantionului 1, genul, regiunea și mediul
unde domiciliază șomerii cu studii superioare și dizabilități nu au un efect semnificativ asupra
duratei șomajului și a probabilității (re)angajării. Însă, vârsta este un factor determinant pentru
durata șomajului și pentru probabilitatea (re)angajării acestui grup de indivizi. Indivizii cu
studii superioare și dizabilități, cu vârsta sub 25 de ani, sunt în poziția cea mai dezavantajată
pe piața muncii. Așadar, pentru indivizii cu dizabilități, cea mai dificilă este tranziția de la
perioada de pregătire universitară, la statutul de angajat. Pentru mulți dintre aceștia, șomajul
pare a fi etapa imediat următoare după terminarea studiilor, cu consecințe negative majore pe
termen lung asupra dezvoltării profesionale și a inserării pe piața muncii a acestor indivizi
vulnerabili. Pentru variabila specializare educațională și efectul ei asupra probabilității
(re)angajării, există semnificație statistică doar pentru diferența înregistrată între șomerii cu
dizabilități absolvenți de psihologie, sociologie, asistență socială și cei absolvenți de științe
economice, în defavoarea primei categorii. Analog rezultatului înregistrat în cazul
eșantionului 1, variabila indemnizație are un efect important asupra comportamentului de
căutare a unui (nou) loc de muncă al șomerilor cu studii superioare și dizabilități.
În capitolul 4, intitulat „Determinanții migrației externe a șomerilor cu studii
superioare din România. Analiză empirică”, am analizat efectul unui set de variabile ce
influențează decizia indivizilor cu studii superioare, înregistrați ca șomeri în evidența
ANOFM, de a ieși din șomaj datorită plecării în afara țării, pentru o perioadă mai mică sau
mai mare de 3 luni. Șomerii cu studii superioare sunt o categorie vulnerabilă și înclinată să
emigreze, pe termen scurt, pe termen lung sau chiar definitiv. Am prezentat cadrul
contextual al dinamicii migrației externe din România, descrierea setului de date și a
variabilelor utilizate, rezultatele analizei econometrice privind efectul factorilor ce
influențează decizia de a pleca în afara țării a șomerilor absolvenți de studii superioare și
concluziile desprinse în urma cercetării realizate. În cadrul analizei econometrice, a fost
analizat un număr de 678 de durate de șomaj, aparținând indivizilor absolvenți de studii
superioare, înregistrați ca șomeri la ANOFM, și care au decis să plece în afara țării în
perioada 1 ianuarie 2017 – 30 iunie 2019, pentru o perioadă mai mare sau mai mică de 3 luni.
Din păcate, nu am avut informații legate de motivul plecării acestora în afara țării și nici
informații legate de țara de destinație. Investigarea fluxurilor emigrației către anumite țări de
destinație este un subiect de interes pentru cercetări ulterioare. Ca abordare metodologică, am
utilizat estimatorul Kaplan-Meier, modelul Cox cu hazard proporțional cu două riscuri și
regresia logistică multinomială. Rezultatele analizei econometrice au arătat că educația
indivizilor șomeri are un impact semnificativ asupra deciziei de a încheia durata de șomaj
datorită plecării în afara țării, pentru o perioadă mai mică sau mai mare de 3 luni. Cu cât
nivelul educațional al șomerilor este mai ridicat (nivelul 2 - master și doctorat), cu atât
probabilitatea de a decide să încheie durata șomajului prin plecarea în afara țării pentru o
perioadă mai mică de 3 luni este mai scăzută. Nu doar educația este un factor semnificativ ce
influențează decizia de a pleca în afara țării a șomerilor cu studii superioare, ci și specializarea
educațională a acestora. Când evenimentul așteptat să se producă este plecarea în afara țării
pentru o perioadă mai mică de 3 luni, nu există diferențe semnificative între cele 6 grupe ale
variabilei specializare universitară. Însă, atunci când este vorba despre plecarea în afara țării
pentru o durată mai mare de 3 luni, toate cele trei metode statistice utilizate au arătat că
șomerii cu studii medicale iau decizia de a migra în afara țării mai repede decât celelalte
categorii educaționale și au cea mai ridicată probabilitate de a ieși din șomaj, datorită migrării
în afara țării. Rezultatele obținute zugrăvesc un exod al forței de muncă cu studii superioare
și, în special, al cadrelor medicale. Acest fenomen nedorit se resimte acut mai ales acum, în
contextul pandemic indus de infectarea cu virusul SARS-CoV-2. Migrația pe termen lung sau
Titlul tezei de doctorat: OCUPAREA ȘI ȘOMAJUL FORȚEI
DE MUNCĂ CU STUDII SUPERIOARE ÎN ROMÂNIA
12
definitiv a indivizilor cu studii superioare produce consecințe negative asupra economiei
României. Pe fondul îmbătrânirii accentuate a populației, în general, și a forței de muncă, în
particular, apar dezechilibre la nivelul pieței muncii, cu efect direct asupra creșterii economice
și a progresului.
În ceea ce privește variabila gen, diferențele observate între bărbații cu studii
superioare șomeri, care decid să plece în afara țării, pentru o perioadă mai mică sau mai mare
de 3 luni, și femeile șomere, cu studii superioare, care decid să plece în afara țării, sunt mici și
semnificative din punct de vedere statistic doar la un prag de 10%. Bărbații șomeri cu studii
superioare decid să încheie durata șomajului și să plece în afara țării pentru o durată mai mare
de 3 luni mai rapid decât femeile cu studii superioare șomere, diferență generată de statutul
social și obligațiile familiale ale femeii. Așa cum mă așteptam, și vârsta este o variabilă cu un
efect semnificativ asupra deciziei șomerilor cu studii superioare de a încheia durata șomajului
prin plecarea în afara țării, pentru o perioadă mai mică sau mai mare de 3 luni. Cu cât vârsta
șomerilor cu studii superioare este mai mică, cu atât durata petrecută în șomaj până la luarea
deciziei de a pleca în afara țării este mai redusă, în special în cazul migrării în afara țării
pentru o durată mai mare de 3 luni. Rata ridicată a migrației în afara țării a șomerilor cu vârsta
sub 35 de ani va avea implicații majore asupra pieței muncii și, în special, asupra sistemului
de pensii, coroborată cu fenomenul îmbătrânirii accentuate a populației (Cristea și Mitrică,
2016), cu rata scăzută a natalității și fertilității și cu faptul că este așteptat ca, după anul 2030,
forța de muncă din generația ”baby boom” să se retragă din viața activă prin pensionare.
Așadar, presiunea asupra sistemului de pensii publice va fi uriașă (Cristea et al, 2020). Se
impune, astfel, elaborarea și implementarea unor politici eficiente de inserție pe piața muncii a
tinerilor, dar și pentru grupa de vârstă adultă, cu accent asupra măsurilor active de stimulare a
ocupării și inserării tinerilor absolvenți pe piața muncii (Noja și Cristea, 2018).
Și variabila regiune are un efect semnificativ asupra duratelor de șomaj încheiate prin
plecarea în afara țării a individului respectiv. Șomerii cu studii superioare și domiciliul în
regiuni de graniță au o probabilitate mai ridicată de a încheia durata de șomaj prin plecarea în
afara țării. Acordarea indemnizației de șomaj determină o scădere semnificativă a
probabilității șomerilor cu studii superioare de a pleca în afara țării, pentru o durată mai mare
de 3 luni. Rezultatele înregistrate sunt similare celor obținute de Cristea et al. (2020), pentru
toate categoriile educaționale. Variabila indemnizație influențează semnificativ probabilitatea
plecării în afara țării pentru o durată mai mare de 3 luni.
Capitolul 5, intitulat „Analiza co-integrării dintre educația superioară și șomaj.
Cazul României”, ce cuprinde rezultatele celei de-a 5-a axe de cercetare, încheie seria
studiilor empirice ale tezei de doctorat, încercând să surprindă, din perspectivă macro-
economică, legătura dinamică și efectul pe care îl exercită educația superioară asupra ratei
șomajului în România. În cadrul capitolului, am prezentat recenzia literaturii de specialitate
privind subiectul abordat, datele și variabilele studiului, testarea staționarității variabilelor,
modelul ARDL și avantajul utilizării acestuia pentru setul de date analizat, verificarea
existenței sau a lipsei corelației seriale, verificarea modului de determinare a lag-urilor optime
pentru modelul ARDL, verificarea co-integrării variabilelor cu ajutorul testului ”Long Run
Form and Bounds” și prezentarea rezultatelor analizei econometrice. Pentru surprinderea
dinamicii educației superioare, au fost alese ca proxy două variabile, absolvenții de învățământ
universitar licență și studenții înscriși în învățământul superior licență. Din păcate, INS oferă
informații legate de numărul absolvenților de programe masterale și programe doctorale,
precum și de numărul studenților înscriși în cadrul programelor masterale și doctorale doar
pentru perioada 2014-2018. Așadar, aceste informații nu au putut fi cuprinse în analiza
econometrică a Capitolului 5, fiind o limitare a acestui studiu, dar și un subiect de cercetare
ulterioară. Ca proxy pentru descrierea șomajului, am utilizat rata șomajului înregistrat și rata
Titlul tezei de doctorat: OCUPAREA ȘI ȘOMAJUL FORȚEI
DE MUNCĂ CU STUDII SUPERIOARE ÎN ROMÂNIA
13
șomajului BIM. O a doua limitare a acestui studiu este că, pentru rata șomajului BIM, există
disponibile date doar pentru perioada 1996-2018, deoarece prima evaluare a șomajului după
metodologia BIM s-a realizat în România în anul 1996. Datele statistice au fost culese din
baza de date Tempo-Online a INS și descriu perioadele 1991-2017, respectiv 1996-2018. În
analiza econometrică sunt utilizate date anuale privind variabilele anterior descrise.
Pentru verificarea staționarității seriilor cronologice am utilizat testul ADF. Testarea
staționarității a fost necesară pentru că variabilele staționare I(2) nu pot fi incluse în modelul
autoregresiv ARDL. Alegerea modelului ARDL, ca abordare metodologică, s-a bazat pe două
argumente, și anume: tipul datelor utilizate și numărul restrâns de observații din eșantion.
Verificarea existenței corelației seriale în modelele ARDL s-a realizat cu ajutorul testului
Breusch-Godfrey, iar verificarea co-integrarării variabilelor s-a realizat cu ajutorul testului co-
integrării ”Long Run Form and Bounds”.
Rezultatele analizei unui potențial echilibru dinamic, pe termen lung și/sau scurt,
pentru perioada 1991-2017, dintre variabila dependentă rata șomajului înregistrat și variabila
independentă absolvenții de învățământ universitar licență, cu ajutorul modelului ARDL, a
evidențiat lipsa co-integrării între aceste variabile, prin urmare nu s-a putut formula o concluzie
privind efectul pe termen lung al exploziei numărului de absolvenți de învățământ universitar
licență asupra ratei șomajului înregistrat. Între aceste variabile există doar o legătură pe termen
scurt (de tip short-run), legătură negativă, ce arată că, pe termen scurt, creșterea numărului de
absolvenți de învățământ universitar licență determină o reducere a ratei șomajului înregistrat.
Analog, investigarea unui potențial echilibru dinamic, pe termen lung și/sau scurt,
pentru perioada 1996-2017, dintre variabila dependentă rata șomajului BIM și variabila
independentă absolvenți de învățământ universitar licență, cu ajutorul modelului ARDL, a
demonstrat lipsa co-integrării între cele două variabile și lipsa unei legături chiar și pe termen
scurt. Am subliniat că, în interpretarea acestui rezultat, trebuie să ținem cont de numărul mic de
observații din eșantion. Deși educația superioară îmbunătățește șansele de angajare ale
indivizilor, rezultatele acestui studiu au arătat că, la nivel macro-economic, educația superioară
și rata șomajului nu sunt co-integrate. Prin urmare, autoritățile competente din România trebuie
să investească în educația superioară într-o abordare coroborată cu posibilitățile de absorbție a
forței înalt calificate de către piața muncii. Dacă investiția în educația superioară se va realiza,
în continuare, dezechilibrat, fără o corelare cu evoluția pieței muncii, putem asista la un efect
negativ al educației superioare asupra ratei șomajului, creșterea numărului absolvenților de
studii superioare putând să devină o cauză a creșterii șomajului forței de muncă cu studii
superioare, dar și la creșterea emigrației în țările ce oferă integrarea acestora pe piața muncii și
un nivel de trai mai ridicat.
CONTRIBUȚII PROPRII ȘI DEZVOLTĂRI ULTERIOARE
Teza de doctorat, în integralitatea sa, este o contribuție proprie și originală. Tema de
cercetare investigată este una de mare complexitate, actuală și inovatoare, atât ca subiect de
cercetare abordat, cuprindere, abordare metodologică, cât și în ceea ce privește implicațiile
rezultatelor obținute pentru sfera politicilor sociale. Toate cele cinci direcții de cercetare
prezentate în cadrul acestei teze sunt abordate pentru prima dată în România.
Efectul specializării universitare a șomerilor cu studii superioare asupra duratelor de
șomaj, a destinațiilor de ieșire din șomaj și asupra probabilității angajării, reangajării sau
obținerii de venituri lunare mai mari decât valoarea ISR este estimat și analizat pentru prima
dată, creionându-se, astfel, o imagine a specializărilor universitare ce oferă cea mai bună
șansă de angajare la prima interacțiune cu piața muncii sau cea mai bună șansă de reangajare,
în situația în care locul de muncă inițial a fost pierdut. Tehnici și modele avansate, specifice
Titlul tezei de doctorat: OCUPAREA ȘI ȘOMAJUL FORȚEI
DE MUNCĂ CU STUDII SUPERIOARE ÎN ROMÂNIA
14
bio-statisticii și cercetării medicale, sunt adaptate temei de cercetare și particularităților pieței
muncii din România, iar estimarea semi-parametrică s-a realizat într-o abordare cu riscuri
multiple și nu una de tip ”single-risk”, aducând, astfel, un plus de acuratețe și informații
suplimentare pentru rezultatele obținute.
Un alt element inovator al tezei este estimarea efectului tipului dizabilității asupra
duratelor de șomaj și asupra probabilității (re)angajării indivizilor cu studii superioare și
afectați de dizabilități. Rezultatele obținute oferă posibilitatea identificarii celor mai
vulnerabili dintre cei vulnerabili, adică a grupurilor afectate de dizabilitățile ce ridică cele mai
mari probleme privind inserarea sau reinserarea pe piața muncii a indivizilor respectivi.
Studiul evidențiază discriminarea indivizilor cu studii superioare și dizabilități psihice și este
o oglindă pentru stigmatul de care aceștia sunt afectați la încadrarea în muncă.
Un al 3-lea element inovator al tezei de doctorat este prezentarea efectului factorilor
ce stau la baza deciziei de a ieși din șomaj, prin plecarea în afara țării pentru o perioadă mai
mică sau mai mare de 3 luni, a șomerilor cu studii superioare. Migrația persoanelor înalt
calificate este o problemă serioasă și actuală cu care se confruntă societatea românească.
Rezultatele studiului întăresc ideea unui exod al indivizilor cu studii superioare medicale, cu
rezultate dezastruoase pentru societatea românească, mai ales în contextul pandemiei actuale
cu SARS-CoV-2.
Analiza unui potențial echilibru dinamic, pe termen lung și/sau scurt, dintre educația
superioară și șomaj, cu ajutorul modelului ARDL, este prima de acest tip pentru România.
Explozia numărului de absolvenți de studii superioare trebuie analizată în conjuncție cu
capacitatea pieței muncii de a acomoda un număr ridicat de indivizi cu studii superioare și de
a oferi slujbe salarizate conform pregătirii și așteptărilor indivizilor cu studii superioare. Un
număr mai mare de absolvenți de studii superioare decât capacitatea pieței muncii de a oferi
slujbe specifice, creează dezechilibre macro-economice și sunt o sursă de șomaj al indivizilor
cu studii superioare și de migrație.
În secțiunea de Concluzii, propuneri și dezvoltări ulterioare am prezentat, pe lângă
concluziile și propunerile specifice fiecărui capitol al tezei de doctorat, și o serie de concluzii
finale și opinii personale, desprinse în urma realizării acestei cercetări.
Ca direcții de cercetare ulterioare, intenționez să analizez legătura dintre durata
petrecută în șomaj de către indivizii cu studii superioare și salariile post-șomaj ale acestora,
probleme legate de discriminarea pe piața muncii a indivizilor cu dizabilități și forme atipice
de angajare, ca soluție pentru șomajul acestora, aspecte legate de supra-specializarea
indivizilor și efectul acesteia asupra pieței muncii și potențiala inter-cauzalitate dintre educația
superioară – șomaj și creșterea economică a unei țări.
CUVINTE-CHEIE: ocupare, șomaj, dezechilibru, muncă, cerere, ofertă, subocupare,
angajare, studii superioare, dizabilitate, excluziune, migrație, externalitate, rată, indici,
dinamică, date agregate, durată, disparități, model, regresie, supraviețuire, coeficienți,
semnificație, probabilitate, cauzalitate, strategii, România.