Post on 24-Jul-2015
STUDIU ISTORICcom. APAHIDA
VANDALAY IND
400610 Cluj-Napoca, str. Năsăud 16/9
tel. 0742097492
fax 0264271708
vandalay.arh@gmail.com
2010
CLUJ-NAPOCA
1
Cuprins
I. Formular evaluare teren/p. 2
II. Introducere/p. 3
III. Apahida/p. 5
IV. Câmpenești/p. 16
V. Corpadea/p. 17
VI. Dezmir/p. 17
VII. Pata/p. 19
VIII. Sânnicoară/p. 20
IX. Drumul roman Gherogheni-Dezmir-Someșeni/p. 22
X. Drumul roman Napoca-Gherla/p. 22
XI. Abrevieri bibliografice/p. 23
XII. Propuneri/p. 25
XIII. Tabelul coordonatelor punctelor topografice înregistrate/p. 26
XIV. Planșe. Apahida/p. 33
XV. Planșe. Satele aparținătoare/p. 59
XVI. Planșe. Material arheologic/p. 80
XVII. Plan general/p. 95
2
DIRECŢIA GENERALĂ PATRIMONIU CULTURAL NAŢIONAL
SA-EV 4
FORMULAR PENTRU SOLICITAREA ELIBERĂRII AUTORIZAŢIEI DE EVALUARE DE TEREN*
1. Numele şi prenumele solicitantului (responsabilului ştiinţific)
MARCU FELIX 2. Numele şi prenumele membrilor colectivului de cercetare
CUPCEA GEORGE 3. Instituţia solicitantului
SC Vandalay Ind SRL 4. Instituţii partenere 5. Protocol de colaborare..... 6. Durata protocol 7. Obiectivele evaluării de teren
Măsurători topografice în vederea identificării siturilor arheologice de pe teritoriul comunei Apahida (jud. Cluj)
8. Judeţ CLUJ
9. Zona supusă evaluării Apahida, Câmpenești, Corpadea, Dezmir, Pata, Sânnicoara (com. Apahida, jud. Cluj)
10. Perioada de desfăşurare
01.04.2010-15.05.2010
Confirm exactitatea informaţiilor de mai sus. Orice informaţie falsă este sancţionabilă conform legilor penale în vigoare.
Data completării Semnătură director instituţie 01.04.2010 Semnătură arheolog solicitant
ROMÂNIA
M I N I S T E R U L C U L T U R I I Ş I C U L T E L O R
3
Introducere
Spațiul din jurul Clujului și, implicit teritoriul comunei Apahida, a fost locuit încă
din paleoliticul mijlociu (120000-80000 a.Chr.). Epoca nouă a pietrei prilejuiește și
primele descoperiri arheologice pe raza comunei, între care și cel puțin trei așezări
de mari dimensiuni. Locuirea continuă în zonă și în epoca bronzului, când, așezările
sunt semnalate pe locuri mai înalte decât anterior. Descoperiri de la Apahida, din
această perioadă, au contribuit radical la cercetarea epocii bronzului. Prima vârstă a
fierului este atestată și prin descoperiri de cimitire. În epoca Latène se constată, ca în
mai toată Transilvania, conlocuirea dacilor cu celții. Aceștia din urmă sunt atestați
prin cel puțin două importante necropole de incinerație și descoperiri valoroase. Dacii
sunt atestați într-o așezare din Dezmir, dar și prin mai multe fragmente ceramice
descoperite pe teritoriul satului Apahida.
Epoca romană prilejuiește prima urbanizare a zonei. Presupunând că a făcut
parte din teritoriul orașului roman Napoca, Apahida a fost un spațiu tipic de
dezvoltare rurală romană. Acest fapt este atestat de numărul impresionant, de cel
puțin opt villae rurale, descoperite în arealul comunei. În acest context au mai fost
descoperite și monumente epigrafice și chiar tezaure monetare. Descoperirile de
acest gen abundă în toate localitățile de pe teritoriul comunei, ceea ce indică
oportunitatea folosirii zonei în scop agricol, încă de acum 2000 de ani. Teritoriul
actual al comunei era tranzitat și de cel puțin două drumuri romane, unul dintre ele,
de mare importanță, deși de nivel secundar, ce făcea legătura între orașul Napoca și
zona de nord a provinciei, înspre Dej și Samum-Cășeiu. O altă ramificație a drumului
imperial roman pare să se fi desprins din zona satului Gheorgheni și să fi asigurat o
rută ocolitoare la est de orașul roman, de importanță economică și strategică,
ajungând în zona Sânnicoară.
În epoca migrațiilor, Apahida a fost, în lumina lăsământului arheologic, un
important centru de putere barbară. Acest fapt este dovedit cu prisosință de cele trei
morminte ”princiare” descoperite pe teritoriul satului Apahida. Toate trei cu un
inventar bogat și foarte valoros, atestă prezența acestor șefi militari germanici,
creștinați și intrați în relații oficiale, chiar amicale, cu Imperiul Roman de Răsărit.
Ulterior, teritoriul va fi locuit și de slavi, apoi încorporat în voievodatul lui Gelu, iar în
secolul al XIII-lea este integrat în sistemul feudal și încep să apară atestări scrise ale
satelor din zonă.
4
În secolul al XIII-lea (1263) apare și satul Apathyda, ca punct important de
trecere a Someșului, peste vreun pod, aparținând unei mănăstiri benedictine din
zona Clujului1. Tot în această perioadă apar și patru dintre satele aparținătoare, Pata,
Dezmir, Sânnicoară și Corpadea. Pe parcursul evului mediu, Apahida a devenit, din
proprietatea abației de la Cluj, domeniu feudal al mai multor familii, sau chiar, parțial,
domeniu al orașului Cluj. Populația de aici a fost implicată în majoritatea
evenimentelor importante din perioadă și apare ca activă social și economic în
permanență. Pe teritoriul comunei iau ființă și se desființează o serie de așezări.
Zona prezintă un rol important agricol, prin terenurile fertile, și comercial, prin
așezarea într-o zonă de vamă.
În perioada stăpânirii austriece asupra Transilvaniei, Apahida este prezentă
prin participarea românilor de aici, atât la răscoala din 1711, cât mai ales la revoluția
de la 1848. Ulterior, un moment de cotitură în dezvoltarea zonei este inaugurarea căii
ferate, în anii 1869-1871, ce a prilejuit un avânt economic substanțial al întregului
spațiu. Sentimentul național se va accentua înspre sfârșitul secolului al XIX-lea, când
Apahida este reprezentată chiar și în mișcarea memorandistă. În timpul primului
război mondial, locuitorii români au fost nevoiți să lupte pentru Imperiu. După unirea
cu România a venit și reforma agrară, care a împroprietărit, pentru prima dată după
aproape 1000 de ani, o mare parte din locuitorii români. În timpul celui de-al doilea
război mondial, Apahida a fost inclusă în teritoriile pierdute prin dictatul de la Viena,
dar, la sfârșitul său, prin poziția sa strategică, a jucat un rol foarte important în
eliberarea Ardealului de Nord de sub ocupația maghiară. După acest moment
comuna devine, ca mai toate așezările rurale din România comunistă, un CAP.
Sursa primară, uneori singura, pe care ne-am putut baza reconstituind punctele și
siturile arheologice din com. Apahida a fost Repertoriul Arheologic al judeţului Cluj.
Identificarea punctelor arheologice semnalate în Repertoriul arheologic a fost extrem
de dificilă, deoarece de cele mai multe ori descrierea din text nu corespunde cu
realitățile din teren și nici cu punctele care sunt marcate pe hartă. Am respectat
numeroatarea din repertoriu, unde sunt descrise descoperirile arheologice de pe raza
comunei Apahida, cu satul eponim, Câmpenești, Corpadea, Dezmir, Pata și
Sânnicoară. Am păstrat descrierile din repertoriu, chiar dacă uneori localizările sunt
imprecise, acestea fiind clarificate de această dată cu coordonate ST 70, citate în
1 Vezi pentru istoricul Apahidei pe scurt în Cinezan 2008, passim.
5
text și în anexe (caiet de teren). Toate punctele au fost determinate pe teren, în urma
unei periegheze, cu câteva excepții amintite în text.
Principalul beneficiar va fi comuna Apahida cu satele aferente pentru o protejare
coerentă a patrimoniului istoric, dar și specialiștii din domeniu care cu ajutorul acestor
date topografice vor reuși să se orienteze în teren. Unele puncte sunt cunoscute cu
date de localizare neclare, altele descrise doar de autori maghiari în publicații de la
sfârșitul sec. XIX-începutul sec. XX. Este cazul fermelor romane, cele mai mari
cunoscute în zonă, care nu erau cunoscute pe teren: vezi cazul celor de la Tarcea
Mică sau de la sud de satul Sânnicoară.
Apahida
1. Nu se poate preciza unde, la est de drumul principal, a fost descoperit un
fragment de obsidiană, după cum este descris in Repertoriul Arheologic al județului
Cluj la pc. 12 (GPS 7).
2. Similar cu nr. 1, aflăm din Repertoriul Arheologic al județului Cluj că în partea
de est a comunei, într-o gradină, a fost descoperit un răzuitor de silex, datat în
perioada neoltică3 (GPS 8).
3. La fel, dar cu o precizare mai clară, însă neidentificată pe teren, undeva într-o
gradină, “La Gârlă”, a fost descoperită o așchie de silex, de asemenea neoltică (?)4
(GPS 13).
4. Se pomenește în Repertoriul Arheologic al județului Cluj “Fața Merezii”, la sud-
est de comună, aici fiind observate bucăți de chirpic ars, cioburi, oase, silexuri, din
epocă neprecizată.
5. În zona tăului Cocor (sau Tău Maerului), situat în apropiere de drumul care
merge dinspre Apahida înspre Moci, la est de acesta, au fost identificate mai multe
fragmene de ceramică preistorică, o jumătate de topor de dacit cu gaură transversală
și o așchie de obsidiană5.
6. Similar punctului 5, undeva pe deal, au fost descoperite o așchie de obsidiană
și un răzuitor de calcedoniu, probabil tot neolitice6
2 Sunt citați Orosz 1902, 404 și Roska, Rep., 24, nr. 92, dar nu aflăm precizări mai clare. 3 Idem n. 1. 4 Idem n. 1 5 Orosz 1902, 403; Orosz 1905, 305-6; Roska, Rep., 24, nr. 92; Roska 1934, 181. 6 Idem n. 4
6
7. În apropiere de vechea haltă din sat, acolo unde aceasta se intersectează cu
drumul comunal care duce înspre Jucu, se află probabil locul unde sunt semnalate în
Repertoriul Arheologic al județului Cluj fragmente de ceramică, așchie de obsidiană,
un vârf de unealtă de piatră, probabil neolitice, dar și obiecte de epocă romană. În
acest context este amintită și o oglindă de tip sarmatic, datată în sec. al III-lea p.Chr.7
(GPS 45).
8. În valea pârâului Tarcea sunt semnalate urme ale unei așezări preistorice, la
suprafața căreia, pe 300 m lungime, au fost identificate fragmente ceramice, așchii
de cuarț, fragmente de râșniță primitivă, oase de animale, scoici, datate cu
probabilitate în neolitic8. Este vorba probabil de platoul de la nord de actuala centură
care ocolește satul Apahida, în apropierea carierei de piatră, practic vis-à-vis de locul
unde părăul curge în Valea Caldă. Au fost identificate pe teren numeroase fragmente
de ceramică preistorică, probabil neolitică (GPS 121).
9. În zona denumită Promontoriul de la Stăvilar, neidentificat de noi pe teren,
sunt semnalate două râșnițe întregi, o piatră de pisat și fragmente de ceramică
preistorică9.
10. La est de sat, pe locul Contenit au fost descoperite pe ogoarele din stânga
drumului Câmpiei (în dreptul bornei 17,2) o așchie de obsidiană, un cuțit de silex și
bucăți de chirpic. De asemenea, un capac și un vas de mici dimensiuni cu
proeminențe și brâie, probabil neolitice10. Contenitul este denumită zona de la est de
platoul Chibaia, pe dealul Pădurița, în apropiere de villa rustica cercetată în anii 80,
la o altitudine de aproape 400 de m (GPS 47). De fapt, este probabil ca acestea să
provină de la așezarea semnalată la punctul nr. 12, aici semnalându-se mai clar că
urmele (răzuitoare, nuclee, lame etc.) au fost descoperite pe platoul Chibaia, alături
de fragmente ceramice romane, prin urmare acolo unde a fost identificată villa rustica
romană.
11. Ceașca neolitică de lut descoperită în apropierea unei cariere de nisip11
provine cel mai probabil de la poalele platoului Chibaia, fiind probabil în poziție
secundară, alunecată de pe platou. În zona acestei cariere de nisip au fost
7 Orosz 1902, 402. 8 Orosz 1902, 405; Roska, Rep., 24, nr. 92; Repertoriul Arheologic al județului Cluj, nr. 8, p. 29. 9 Idem n. 7. 10 Orosz 1902, 403-4; Orosz 1905, 305-6; Roska 1934, 151; Roska, Rep., 24, nr. 92. 11 Repertoriul Arheologic al județului Cluj, nr. 11, p. 29.
7
identificate cele mai multe urme preistorice, dar așezarea neolitică de unde acestea
au provenit este probabil cea descrisă mai sus la nr. 10. (GPS 46).
12. Tot pe platoul Chibaia am identificat și noi pe teren fragmente de ceramică
preistorică, alături de cele romane12. Așezarea preistorică pare să se întindă într-
adevăr mai înspre est, în direcția Contenitului (vezi supra nr. 10) (GPS 47).
13. Poziția în care au fost identificate fragmente de vase ceramice de epoca
bronzului pe malurile de sud și sud-vest ale lacului Cocor (Tău Maerului) a fost
stailită cu aproximație (GPS 89). Aici, este într-adevăr o terasă potrivită pentru
locuire. Terenul nefiind arat, nu am identificat fragmente ceramice13.
14. Similar punctului nr. 13, dar la nord de lacul amintit, au mai fost descoperite și
alte fragmente ceramice datate în epoca bronzului14 (GPS 87). Nu am identificat alte
fragmente ceramice.
15. În locul denumit la Malul Gârlei, în dreptul km 14,80 al șoselei naționale a fost
descoperită o verigă de bronz în patru muchii, datând probabil în epoca bronzului
(GPS 14)15.
16. Pe malul drept al Someșului Mic este semnalată o așezare datată cu
probabilitate în epoca bronzului, fiind descoperite greutăți de lut, cioburi și coarne de
cerb16 (GPS 11-12). Zona este afectată parțial de case și în special de niște hale de
mai mari dimensiuni. Nu am avut acces în spatele acesteora, înspre est, pentru a
verifica precis locația.
17. Tot din epoca bronzului provine și o verigă de piatră descoperită în curtea
școlii17 (GPS 5). Nu s-a putut identifica pe teren.
18. În zona așa-numitului Loc al Expoziției au fost descoperite urme de chirpic cu
amprente de pari, datate în epoca neolitică18. În zona indicată, acolo unde strada
Pietroasa din Apahida face curbă, îndreptându-se înspre SV, au fost construite și se
construiesc corpuri de blocuri. Nu am identificat nimic nici în arătură, dar nici în
gropile adânci de 2 m, făcute pentru pilonii de susținere de la un viitor bloc (GPS 85).
19. La Râtul Satului, la NE de comună, dar pe deal, E. Orosz identificase în 1896
urme ale unei așezări de epoca bronzului, descoperind obiecte de piatră și os
12 Vezi și Ferenczi 1962, 2, 48, 54. 13 Orosz 1902, 403; Roska, Rep., 24, nr. 92. 14 Orosz 1903, 91; Ferenczi 1962, 48, 54. 15 Colecția E. Orosz 16 Repertoriul Arheologic al județului Cluj, nr. 16, p. 30; Orosz 1902, 404-5; Roska, Rep., 24, nr. 92. 17 Orosz 1902, 404-5; Roska, Rep., 24, nr. 92; Colecția E. Orosz. 18 Banner 1943, 3, 17; Repertoriul Arheologic al județului Cluj, nr. 18, p. 30;
8
aparținând culturii Sighișoara-Wietenberg. Ulterior, odata cu deschiderea carierei de
piatră au fost descoperite și obiecte de bronz, datate la sfârșitul epocii bronzului: un
celt, fragmente de seceră, o daltă și un ac cu protuberanțe. În zonă au mai fost
descoperite fragmente ceramice datate în Latène19 (GPS 36-37-38-39-40-41-42). A
fost delimitată cu GPS-ul o zonă în care am mai putut identifica fragmente ceramice
în arătură, zona fiind însă mai largă, întinzându-se până la cimitirul celtic descris la
punctul 21 și până la cariera de nisip de la est de halta Apahida în zona puntului
GPS 46. În Repertoriul arheologic al jud. Cluj zona mai este menționată și identică cu
punctele 22, 25, 27, 36. E. Orosz stabilește întinderea acestui perimetru ca fiind din
zona unui izvor, probabil cel care se păstrează și astăzi, de lângă fosta carieră de
pietriș, 168 m înspre NNE și 250 m înspre VNV, peste drumul care merge înspre
Jucu, până la poalele dealului Pădurița20. Din descrierea lui E. Orosz așezarea pare
să se întindă, totuși, la sud de izvor, în zona unde acum sunt construite case, însă
noi am scos în evidență în plan în special zona de la NNV de acest izvor, unde apar
în arătură fragmente ceramice similare cu cele descrise de E. Orosz. Zona delimitată
astfel pare să fie similară cu cea descrisă de autor în 1908, de aceea este posibil ca
acesta să fi fost și arealul descris de E. Orosz. Descoperirile sunt similare și în
aceeași zonă cu cele descrise la punctul 22 și parțial la nr. 21.
20. La 30 de m NV de intersecția dintre drumul care duce de la Apahida în direcția
Gherla și cel care duce înspre Mociu au fost identificate mai multe fragmente de
ceramică neolitică (grupul Iclod), de epoca bronzului (cultura Sighișoara-Wietenberg),
romane și de sec. IV-V p.Chr. Nu am identificat pe teren locul, fiind probabil
construite case mai noi în zonă. Oricum, materialul pare să se fi aflat în poziție
secundară21 (GPS 2).
21. Unele din cele mai importante descoperiri din Apahida se află de-a lungul căii
ferate între bornele kilometrice 3 și 3,1, la vest de intersecția căii ferate cu drumul
care duce înspre Jucu, în apropiere și parțial suprapunând nr. 19. Aici au fost
identificate din nou fragmente ceramice de epoca bronzului (cultura Sighișoara-
Wietenberg) și morminte celtice de incinerație datate în Latène. Au fost realizate
săpături arheologice în 1900 de către I. Kovács22. Urmele acestora se văd și acum
19 Orosz 1908, 179; Roska 1934, 151; Popescu 1944, 104; Horedt 1960, 110, nr. 5; Crișan, Dănilă 1961, 147; Soroceanu 1973, 498. 20 Orosz 1908, 172. 21 Repertoriul Arheologic al județului Cluj, nr. 20, p. 30. Informații R. Ardevan. 22 Kovács 1911, 1-69.
9
pe teren. De asemenea, în arătură, se pot recolta numeroase fragmente ceramice cu
proeminențe, cu brâie în relief, cu incizii sau alveole similare cu cele descoperite în
săpăturile vechi23. Odată cu consolidarea căii ferate au mai fost identificate
fragmente ceramice romane, piese de bronz, un celt de bronz de 14 cm lungime, cu
teacă și urechi24. Nu au fost descoperite multe urme de locuire, fiind descoperită doar
o vatră. Conform lui E. Orosz trăsăturile unor fragmente ceramice preistorice
descoperite în zonă, dar poate aparținând așezării menționate la nr. 19, sunt similare
cu cele ale culturii Petriș de la Gherla, asemănătoare cu unele fragmente ceramice
descoperite în peșterile din Cheile Turzii25. Cimitirul celtic este cel mai mare din
Transilvania26, fiind cercetate peste 50 de morminte de incinerație și unele de
înhumație. Inventarul mormintelor este bogat, dintre piesele de echipamentul militar
ieșind în evidență un coif de bronz placat cu foiță de aur27. Au mai fost descoperite
multe oase de animale, obiecte de os, un străpungător prismatic și o daltă de bronz.
Au mai fost scoase la iveală și fragmente de ceramică din prima epocă a fierului:
vase cu caneluri28, oase humerale de vită folosite la decorarea vaselor ceramice și
câteva obiecte mici de fier. În ceea ce privește inventarul mormintelor se constată
depunerea oaselor incinerate direct pe pământ lângă care au fost depuse vase de
lut, oase de animale și diverse obiecte de obiecte de metal toate cu urme de arsură.
Ceramica constă din vase lucrate la roată, cenușii-închis, uneori roșcate. Formele
cele mai des întâlnite sunt oalele bitronconice fără torți, boluri scunde și străchini
simple. Buza vaselor este întotdeauna răsfrântă și îngroșată cu o verigă cilindrică.
Ornamentele constau din alternanța zonelor orizontale lustruite cu cele mate, câte o
dungă orizontală în relief pe umăr, zig-zaguri lustruite și serii mici de cercuri
concentrice imprimate. Oalele de mai mari dimensiuni conțineau resturi de alimente:
oase de porc și pui. Într-un mormânt a fost identificat un craniu de mistreț. Obiectele
de metal sunt de fier și de bronz. Au fost descoperite mai multe unelte și arme.
Printre ultimele amintim o spadă de fier cu teacă, vârfuri de săgeți și de lance, anse
23 Fosta colecţie E. Orosz aflată acum la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (nr. Inv, 3149, 3154, 3173, 3179, 3181, 3221, 3228, 3239, 3241, 3270, 3312, 3339, 3345, 3360, 3385, 3390-91, 3394, 3400, 3466, 3507, 3567-68, 3663, 3665, 3670-71, 3674-75, 3679-81, 3724, 3729, 3770). 24 Acestea sunt însă descoperite la est de calea ferată, în groapa făcută pentru scoaterea pietrei, cf. Orosz 1908, 173. 25 Orosz 1908, 179. 26 Vezi și Pârvan 1926, 372. 27 Orosz 1908, passim; Crișan 1973, 51; Daicoviciu, Vlassa 1974, 12; 28 Poate de această așezare ține și urna funerară amintită de G. Finály ca fiind descoperită lângă haltă, pe drumul înspre Jucu, Finály 1898, 429.
10
de scut și un umbo. Majoritatea obiectelor de metal descoperite sunt podoabe29.
Așadar, mormintele sunt datate între fazele C și D ale epocii Latène, sugerând
existența aici a unei populații celtice de războinici venită din vestul Europei. Au fost
observate și 5 suprafețe acoperite cu pietre de râu, interpretate ca ruguri.
22. Echivalent cu 19 și 21.
23. Tot în zona Chibaia, pe platoul de deasupra Râtului Satului, similar cu nr. 10,
11 și 12, dar, de această dată, descris ca fiind de factură hallstattiană a fost
descoperită o urnă bitronconică conținând oase arse30.
24. Pe prelungirea dealului Ciuha (sic!), sunt menționate în Repertoriul Arheologic
al județului Cluj “pe ogoarele cele mai de jos, ... fragmente ceramice și așchii de os
preistorice”31. Este vorba probabil de zona de la sud, sud-vest de gara din Apahida,
dar care nu este identică cu dealul Ciuha, aflat în apropiere de Dezmir, fiind similar
cu nr. 3 descris, probabil eronat, între descoperirile de la Dezmir32.
25. Similar cu 19, 21, 22, 25, 27, 36 (GPS 44).
26. Similar cu 24.
27. Similar cu 19, 21, 22, 25, 36 (GPS 46).
28. Este semnalată încă o “așezare primitivă” la sud de dealul “Cotitura
Someșului”, fără alte precizări33. Nu a fost identificat pe teren, dar este probabil
identic cu nr. 8. Înspre NE de acest punct Someșul face o curba mai mare, fiind
posibilă identificarea dealului de la vest cu dealul denumit în Repertoriul Arheologic
al județului Cluj ca atare. De aici se extrage momentan pământ de umplutură pentru
construirea centurii ocolitoare a comunei.
29. Între primărie și sinagogă au fost identificate în grădinile din stânga drumului
obiece preistorice, și o pereche de cercei de aur34. Am determinat cu coordonate o
zonă în apropierea caselor de pe partea stângă a drumului, localizarea exactă a
descoperirilor fiind probabil zona gradinilor din spatele caselor (GPS 9-10).
30. La intersecția dintre drumul care duce de la Apahida în direcția Gherla și cel
care duce înspre Mociu, în zona unde a fost descoperit și mormântul lui Omharus (nr.
29 Vezi Repertoriul Arheologic al județului Cluj, 31. 30 Colecția Orosz. 31 Repertoriul Arheologic al județului Cluj nr. 24. 32 Ferenczi 1962, 46-7, 54. 33 Orosz 1901, 26; Repertoriul Arheologic al județului Cluj nr. 28. 34 Orosz 1902 , 404. Loc denumit în Repertoriul Arheologic al județului Cluj nr. 29 “Retegan”, fără a putea fi identificat azi pe teren.
11
42), a fost identificat un fragment de picior de vas ceramic lucrat cu mâna, similar
probabil cu cele neolitice descrise la nr. 20 (GPS 1).
31. La sud de vechea vatră a satului, pe platoul “După deal la Tău” au fost
descoperite ruine de construcții, cărămizi cu ștampilă, fragmente ceramice, țigle
romane și un altar închinat lui Dis Pater și Proserpinei (CIL III 7656)35. Este probabil
ca localizarea să fie pe platoul care se întinde la SV de Tăul Cocor (Maier), acolo
unde se pot distinge clar urme ale unor construcții, chiar dacă ultimele amenajări vor
fi fost realizate pentru o baterie din al doilea război mondial, poziția dominantă
făcând locul potrivit și din punct de vedere strategic. Tot undeva la sud de sat a fost
descoperit și tezaurul monetar descris mai jos la nr. 40 (GPS 124).
32. Sunt pomenite în locul Cocor, ca fiind descoperite în săpături, substrucții de
ziduri, fragmente de vase roșii și cenușii, fragmente de opaițe, o monedă de bronz de
la Hadrian36. Este probabil ca punctul să fie similar cu nr. 33 și 34 (GPS 114-118).
33. La acest număr se amintesc în Repertoriul Arheologic al județului Cluj
fragmente ceramice romane descoperite într-o fântână surpată, localizată în dreapta
drumului ce urcă printre Cocor, Darvaș și Pădurița. Poziția celor trei dealuri este
interesantă. Primele două par să fie de fapt același deal, denumirea de Cocor fiind
traducerea aproximativă a cuvântului unguresc daru sau la pl. daruk, de la care au
presupus românii că ar proveni denumirea de Daravas, tranliterat însă în românește
și binecunoscut locuitorilor din Apahida drept dealul Darvaș. Așadar, probabil că se
face referire la drumul care urcă inițial printre dealul Pădurița, la nord, și dealul
Darvaș la sud, care o cotește cand ajunge la platou în dreapta (înspre sud) pentru a
se intersecta cu drumul principal care duce de la Apahida la Mociu. Aici, undeva pe
la mijlocului drumului ce străbate platoul de la nord la sud, în apropierea unui bazin
de apă actual, se mai pot observa ușoare denivelări ale terenului și fragmente
ceramice romane. Terenul nefiind arat în primăvara anului 2010 când a fost făcută
evaluarea de teren nu au putut fi identificate mai multe urme. Am descoperit în iarbă
ceea ce ar fi putut fi o bază rudimentară de coloană sau stâlp de susținere (GPS 114-
118).
34. Tot între cele trei (sic!) dealuri amintite la nr. 33 au fost identificate fragmente
de terra sigillata și bucăți de mortar. G. Finály identifică construcția pe hărțile militare
ungurești din sec. XIX: Daravas 382 și Padurita 405, pe care nu le-am avut la
35 Torma 1880, 18; Finály 1898, 427-8; Repertoriul Arheologic al județului Cluj nr. 31. 36 Finály 1901, 239-42; Ferenczi 1924, 271.
12
dispoziție, concluzionând că este vorba de un turn de semnalizare roman, clădirea
fiind situată într-o zonă dominantă din care poți să vezi până la Cluj, la o distanță de
14 km37. Lungimea zidului între punctele A și B, marcate pe planul său ca fig. II, are
5,93 m lungime și o lățime de 0,68 m, rezultând o clădire de 6,66 x 5,93 m măsurată
din exteriorul zidurilor38, alt argument pentru identificarea structurii drept turn de
semnalizare. Totuși, printre obiectele descoperite nu există piese de echipament
militar39. Zidurile sunt construite din tuf vulcanic local, folosite și la drumul de
căruțe40. Din materialul descoperit se distinge o monedă de la Hadrian. Locul este
marcat pe hărțile noastre cu un cerc roșu nehașurat la 185 m NV de punctele GPS
114-118 unde am identificat în arătură fragmente de vase și probabil baza de
coloană amintită.
35. Clădirea romană identificată la c. 170 m NNV de construcția descoperită la nr.
34 i-a fost arătată lui G. Finály de învățătorul din sat E. Orosz41. Construcția se află
de această dată pe dealul Pădurița, în apropiere de platoul Chibaia, în stânga
drumului de hotar care urcă pe deal și ajunge în final la Jucu. (GPS 48-56, 57, 59-
66). Clădirea a fost mai întâi cercetată de G. Téglás în jurul anului 1900, iar în anii 80
de către R. Ardevan. Zidul clădirii este gros de c. 0,75 m, iar suprafața totală de
20,95 x 10,15 m42. Structura este divizată în două de un zid transversal, formându-se
două compartimente de 9,60 x 4,20 m (SV), respectiv 9,60 x 4,60 cel dinspre NE.
Materialul de construcție este foarte bogat, baza zidului fiind identificată la 1,40 m
față de nivelul solului păstrându-se 5 rânduri de piatră, zidul având 130 m înălțime43.
Au fost descoperite în săpătură și numeroase cărămizi bipedale, și chiar de
suspensura44. După cum a rezultat și din periegheza din anul 1988 locuirea romană
se întinde pe tot platoul pe o suprafață de c. 100-150 m. În arătură, acolo unde a fost
localizată clădirea romană, se poate recolta un material bogat constând din
fragmente ceramice și de țigle romane. Se constată denivelări, care pot fi însă de la
37 Finály 1898, 429-30; Finály 1901, 239-40, fig. I. 38 Finály 1901, 239-40, fig. 2. 39 Cf. Finály 1901, 240. 40 E. Orosz identifică zidurile până la 2 m adâncime cu zid de 1,5 m, deși apoi susține că aici era posibilă existența unei fântâni romane cu fragmente de amfore și țigle romane în umplutură, Orosz 1913, 77. 41 Finály 1901, 242. 42 Finály 1901, 242. 43 Proprietarul de la începutul sec. al XX-lea, Bàcs Dumitru, transporta piatră permanent cu căruța de aici la casa lui, G. Finály aflând cu aceea ocazie că de aici a fost transportată multă piatră și pentru viitorul drum național Cluj-Gherla, cf. Finály 1901, 244. 44 Cu toate acestea, autorul susține că podeaua era din lut, Finály 1901, 244.
13
gropile de extragere a pietrișului sau nisipului, inclusiv pe versantul de sud între
punctele GPS 48-56. În partea de est am descoperit în arătură fragmente de vase
romane până la punctul GPS 47, așadar pe o lungime de aproape 650 m.
36. Similar cu 19, 21, 22, 25, 27 (GPS 43-44). Nu știm dacă fragmentele de
ceramică descoperite în 1896 sunt romane, dar având în vedere includerea acestora
în Repertoriul Arheologic al județului Cluj nr. 36 între descoperirile de epocă romană
presupunem că așa este. În plus, chiar dacă poziția este similară cu punctele
descoperite mai sus, fragmentele au fost descoperite pe deal, respectiv pe Chibaia
(Pădurița), adică acolo unde a fost identificată așezarea romană de la nr. 35.
37. O villa rustica mai este menționată și în hotarul Fillereș, cercetată arheologic
de M. Roska, fiind descoperite vase și obiecte de metal (MIC, I, 1347-1516)45. Nu se
mai poate identifica locul, deși au fost întrebați mai mulți bătrâni din sat despre acest
toponim.
38. Cel mai dificil de identificat pe teren a fost villa rustica de la Tarcea Mică.
Localizarea precisă a acestei vile nu a fost verificată pe teren niciodată, fiind destul
de evident doar că aceasta se află la nord de sat46, undeva în apropiere de Someș,
aproximativ în zona actualei centuri de ocolire. Pe bună dreptate a fost localizată în
aceea zonă, fără însă a fi verificată pe teren, deoarece descrierea lui A. Buday,
autorul săpăturilor arheologice de la începutul sec. al XX-lea, se potrivea cu această
zonă. Reluăm foarte pe scurt descrierea făcută de A. Buday. Susține că traversându-
se satul de-a lungul drumului național trebuie urmat un drum de țară care merge
înspre așa-numitul Királyrét47, identificat azi, probabil, cu Dâmbul lui Crai, aflat în
apropiere de fermele Avicola. De aici, dacă urmăm drumul descris ajungem la
vărsarea în Someș a unei mici văi denumite azi Valea Caldă, foarte aproape de
actuala centură. Cum A. Buday descrie mai departe că de la Királyrét se ajunge la o
vale, însă denumită Fejérdi patak48, se subînțelegea că aceasta este zona în care a
fost descoperită villa. Dar, nu am identicat-o pe teren. Nu se potrivea nici cu harta de
detaliu 1 : 960, copiată după hărțile militare ungurești, oferită de A. Buday49, unde se
poate vedea ca în Fejérdi patak se scurgea dinspre sud un părău în funcție de care
este localizată villa. Nu se potriveau nici imaginile pe care le oferă A. Buday în articol.
45 Pósta 1910, 35 de unde nu aflăm alte informații. 46 Repertoriul Arheologic al județului Cluj nr. 38. 47 Buday 1913, 128, 130 48 Buday 1913, 130. 49 Buday 1913, fig. 1.
14
Construcția romană era localizată astfel la 150-200 de pași de o fântână, peste
părău50. Pe teren nu identificam nicăieri un părău care să curgă dinspre sud în Valea
Caldă, aceasta fiind singura cu orientare est-vest așa cum părea să apară pe harta
din 1913 Fejérdi patak. Am fost și noi induși în eroare de descrierea inițială făcută de
A. Buday, ca și restul arheologilor, însă, în final am observat că o altă vale care curge
dinspre vest se află mai la nord, dincolo de zona denumită Tarcea, la nord de locul în
care pe harta austriacă este menționată Kis Tarcsa (Tarcea Mică), respectiv în valea
Feiurdului, fără îndoială adevărata Fejérdi patak. Este valea care formează lacurile
actuale de la Câmpenești, sat întemeiat abia la începutul sec. al XX-lea, prin urmare
imposibil de menționat de A. Buday în 1913. Aici, în valea unui părău care se scurge
în valea Feiurdului am identificat și noi așa-numita villa rustica de la Tarcea Mică.
Harta ungurească 1 : 960 era conformă cu realitatea din teren cu excepția faptului că
valea Feiurdului fusese captată mai la sud, datorită lacurilor create. Fântâna descrisă
la 1913 există și azi, și, într-adevăr de la c. 30 de m de aceasta, peste părău, se
poate observa pe teren ruina construcției romane, numeroase fragmente de
ceramică, țigle și cărămizi romane. La începutul sec. al XX-lea au fost identificate și
cercetate arheologic două clădiri, una principală și o anexă. Clădirea principală,
aflată probabil în apropiere de părău este orientată în funcție de punctele cardinale,
având dimensiuni de 21,80 x 22,60 m, cu două abside pe latura de vest și una pe
latura de est51. Zidurile clădirilor erau foarte bine construite păstrându-se pe o
înălțime considerabilă. A fost divizată în aproximativ 10 compartimente, două dintre
acestea fiind dotate cu instalație de hypocaustum. Cea de-a doua clădire era folosită
probabil ca anexă, fără compartimentări. Au fost descoperite numeroase obiecte, de
la fragmente ceramice, la piese arhitectonice și câteva monede datate în prima
jumătate a sec. al III-lea p.Chr.52 (GPS 122-123).
39. Drumul roman se mai vedea la sfârșitul sec. al XX-lea în stânga Someșului53.
Cu toate acestea, majoritatea semnalărilor romane sunt pe dealurile din dreapta
Someșului, de aceea este posibil ca drumul să fi mers înspre Jucu pe partea dreaptă,
poate chiar pe unde este drumul comunal actual. Geomorfologic aceasta ar fi cea
mai potrivită poziție, lunca Someșului fiind inundabilă54. De altfel, drumul este
50 Buday 1913, 130-1. 51 Clădirea a fost reutilizată în sec. XVII-XVII, cf. Buday 1913, 131-2, Fig. 2. 52 Vezi Buday 1913, passim. 53 Finály 1898, 427. 54 Informație D. Ursuț.
15
menționat și pe harta austriacă mergând paralel cu drumul național, dar întotdeauna
pe partea dreaptă a Someșului prin Jucu, Bonțida, până la Iclozel unde a fost
identificat pe teren, în aceeași poziție ca și la Apahida, pe partea dreaptă a
Someșului Mic, pe prima terasă a Someșului55 (lângă GPS 43).
40. În zona lacului Cocor (Tău Maerului), pe pășune, a fost descoperit întâmplător
în 1987 un tezaur monetar roman cu 1068 de monede. Sondajele și perieghezele din
zonă au dus la descoperirea a numeroase fragmente ceramice, indicând o locuire
romană56 (zona punctului GPS 89).
41. În anul 1889 a fost descoperit pe o stradă laterală a satului, într-o groapă de
pietriș, lângă cimitirul comunal, un mormânt de înhumație cu un inventar extrem de
bogat57. Localizarea este dificil de realizat, însă este vorba probabil de zona garajelor
de la sud de actualul parc din spatele școlii. Aici, spun localnici, a existat o groapă de
mari dimensiuni care putea constitui groapa de pietriș mai veche. G. Finály susține,
de asemenea, că inventarul a fost descoperit la margine de SE a cimitirului,
concluzionând că mormântul nu era in situ58. Autorul cercetase zona, neidentificând
nimic pe o rază de 10-20 m, inventarul fiind descoperit în pietriș, fiind probabil adus
de la 200-250 m dinspre est59. Inventarul consta dintr-o fibulă cu capetele de ceapă
de tip târziu, două catarame cu încrustații de almandine, o brățară masivă cu capete
îngroșate, un inel cu o cruce și cu inscripția Omharus, un al alt inel cu o cruce și
monogramă, iar altul cu patru cruci incizate, șase pandantive prismatice de care
atârnă cinci lănțișoare împletite, o piesă de podoabă triunghiulară cu încrustații,
diferite foi de aur aplicate probabil pe îmbrăcăminte, două căni de argint ai căror
pereți cunt decorați cu scene bachice și ornamente vegetale, două pandantive de
argint, o cataramă și un inel de bronz. Mormântul este datat în a doua jumătate a
sec. V p.Chr. (GPS 83-84).
42. La intersecția drumului care merge înspre Gherla cu cel care se îndreaptă
înspre Mociu, în fostul punct de control rutier, a fost descoperită în 1968 o cantitate
de 900 de g de aur60. Mormântul de înhumație cercetat în următorul an avea un
inventar foarte bogat. Defunctul, de aproape 2 m înălțime, era orientat înspre vest, 55 Vezi Ursuț 2008, 98. 56 În Repertoriul arheologic al jud. Cluj la nr. 40 este menționată valea Mărăloiu ca zonă de reper și gardul livezii I.A.S., deși pe teren locul nu pare să corespundă cu acestea. 57 Finály 1898, 305-20; Hampel 1897, 278; Hampel 1905 I, 58; Hampel 1905 II, 39-43; Hampel 1905 III, pl. 32-6, 45; Horedt 1956, 140-1; Werner 1968, 120-3. 58 Finály 1898, 428. 59 Nu se dau alte precizări, cf. Finály 1898, 429. 60 Horedt, Protase, Matei 1970, nr. 111; Horedt, Protase, Matei 1970a, 450; Protase 1972, 163-76.
16
așezat într-un coșciug de lemn. Singura parte păstrată in situ a fost cea inferioară,
aici fiind identificate c. 2 kg de podoabe de Au împodobite cu almandine: catarame,
aplici, rozete, două aplici mari în formă de vultur de la șa, tuburi, globuri etc. Au mai
fost identificate și alte piese de harnașament din argint și fier, printre care o spatha
așezată lângă piciorul stâng, un vas de sticlă, fragmente dintr-un vas de bronz, piese
de zăbală, un călcâi de lance îmbrăcat în foiță de aur. Mormântul se datează, ca și
cel al lui Omharus, în a doua jumătate a sec. V p.Chr. (GPS 1).
43. Al treilea mormânt datat în aceeași perioadă a fost descoperit în 1978 sub
actualul oficiu poștal61. Singura piesă din inventar păstrată a fost o cataramă de aur
decorată cu almandine (GPS 6).
44. Este semnalată existența unei movile înalte necercetate undeva în apropierea
fermei Avicola, între Someș și Eleveghiu (?)62 (GPS 13). Dar, localizarea este
incertă, punctul aflându-se, probabil, undeva între Someş şi, dincolo de actuala
centură, în zona denumită de I. Ferenczi - Eleveghiu sau Elővölgy, o zonă dincolo de
zona Tarcea.
45. Din alte puncte neidentificate de pe teritoriul comunei mai sunt semnalate sub
acest număr din Repertoriul arheologic al judeţului Cluj: un nucleu de obsidiană,
fragmente ceramice aparţinând culturii Noua, vase cu torţi şi butoni din epoca
bronzului sau începutul epocii fierului, morminte de incineraţie cu urnă aparţinând
culturii Sighişoara-Wietenberg şi altele datate în epoca hallstattiană, două vase
dacice63, trei căni lucrate cu mâna, un vas roşcat de factură celtică, un coif celtic de
bronz, fragmente de ceramică dacică, o monedă de bronz de la Antoninus Pius, un
denar de la Septimius Severus, unul de la Iulia Domna, o altă monedă de bronz de la
Gordian III, o fibulă de bronz cu picior întors, un vas cu ornamente lustruite, datat în
sec. V p.Chr. şi obiecte paleocreştine (?)64.
Câmpenești.
1. În punctul ”Ambraveghi”, situat pe malul stâng al văii Feiurdului, în 1988, la
amenajarea drumului de țară, s-au descoperit fragmente ceramice din prima epocă a
fierului. (GPS 15). Am stabilit o poziție navigată, pe traseul drumului de țară, fără să
identificăm material arheologic.
61 Matei 1982, 387-92. 62 Ferenczi 1962, 17. 63 Sunt păstrate în Muzeul din Aiud (nr. inv. 4865-6). 64 Vezi nota 45 din Repertoriul Arheologic al jud. Cluj.
17
2. În punctul ”Măgheruș”, la vest de sat, se găsesc cinci tumuli necercetați.
(GPS 17-35). Se pot identifica pe teren un grup de proeminențe pe un promontoriu
din locul Măgheruș, dar fără material arheologic.
Corpadea.
1. Pe locul numit ”Ciungui” (n.r. Ciungu), I. Kovacs a descoperit, în 1901, opt
gropi, din care șapte elipsoidale și una rotundă, aparent locuințe, deși dimensiunile
sunt prea reduse. Ceramică descoperită aparține epocii bronzului, anume culturilor
Coțofeni și Sighișoara-Wietenberg. Pe baza acestor săpături, M. Roska a folosit, în
lucrările lui, denumirile de Corpadea I pentru Coțofeni și Corpadea II pentru
Sighișoara-Wietenberg65 (GPS 90-105). Am identificat pe teren ceramică preistorică
și romană în arătură și urme de ruine/gropi pe un promontoriu din vecinătate, dar fără
material arheologic.
2. În sat s-a găsit un celt de bronz de la începutul epocii bronzului (GPS 106).
Singura orientare fusese harta oferită în Repertoriul arheologic al județului Cluj.
3. În hotarul satului este semnalată, fără precizări topografice, o fibulă66.
4. Din alte locuri neprecizate: văscior-creuzet din cultura Gheja-
Bodrogkeresztur, ceramică neolitică, epoca bronzului și Hallstatt, două topoare de
piatră din eneolitic și bronz, o mărgea de sticlă67.
5. Materiale romane: obiecte de bronz, cuțite de fier, verigă de fier, opaițe de
argilă, ulcioraș, antefix cu chip omenesc, probabil de la o așezare civilă68 (GPS 107).
În lipsa altor detalii ne-am orientat după Repertoriul arheologic al județului Cluj. Poate
fi o villa rurală, F. Fodorean presupunând că pe aici trece drumul secundar Apahida-
Reghin69, dar acest lucru pare dificil de demonstrat pe teren datorită reliefului.
Dezmir
1. Pe locul numit ”Casele Popii” s-au găsit un răzuitor de cremene și o așchie
de corn, din neolitic70.
2. Pe o înalțime numită ”La Butiu” se află o așezare eneolitică71. Este posibilă
identificarea cu cea de la Tăușor (nr. 4).
65 Kovács 1913, 1-17; Roska 132/227, Horedt 1960, 111. 66 Orosz 1906, 368. 67 Pósta1903, 18. 68 Pósta 1903, 25; Gostar 1961, 160; Kovács 1913, 12-17. 69 Fodorean 2006, 182. 70 Orosz 1905, 305.
18
3. În punctul numit ”Ciuha”, un bot de deal situat la SV de gara Apahida, c.
900 m, în arături, s-au conturat urmele a 6-7 locuințe cu multe urme de chirpici,
nuiele și ceramică Coțofeni, din perioada de tranziție spre epoca bronzului72 (GPS
141). Pare, din altă sursă, că e în alt loc decât punctul, mai aproape de Sânnicoară.
Dealul Ciuha este localizat la SV de Sânnicoara și la NE de Dezmir, în nici un caz la
SV de gara din Apahida.
4. Pe un promontoriu, în punctul numit ”Tăușor”, cu ocazia unui sondaj în
1963, s-a identificat o așezare din Hallstatt-ul timpuriu, suprapusă de una de sec. XI-
XII73 (GPS 149-150). Nu am găsit material, dar am găsit un promontoriu sub forma
unui tumul.
5. La marginea de V a atelierelor CFR, într-o carieră de pietriș, în 1938, s-au
găsit mai multe materiale de primă epocă a fierului. Un sondaj efectuat în același an
a mai dezvelit trei morminte de incinerație, din care doar unul cu material mai
bogat74, chiar și militar75. Mormintele au fost identificate într-o carieră de pietriș. Este
vorba despre o necropolă celtică birituală, cu morminte datate în Latène B – început
de Latène C76. Se presupun morminte scitice din sec. VI a.Chr. și de a doua epocă a
fierului77. (GPS 136). Actualmente pe locul fostei cariere este construită fabrica
Rondocarton SRL.
6. În hotarul ”Crișeni”, într-o mică vale ce se deschide spre Someș, se găsesc
substrucții de clădiri romane, lângă care s-a identificat o porțiune din drumul roman
dintre Cluj și Apahida. De aici, în 1863, provine un altar votiv (CIL III 863=7661) și un
sarcofag78. (GPS 143-144). I. Mitrofan pomenește ca localizare partea de hotar “Sub
colină”, lângă Crișeni79, deci putea fi pe părăul care se scurge în Valea Caldă ce vine
dinspre Pata pe traseul actualei centuri de ocolire și probabil a drumului roman. Nu
suntem siguri de localizare neidentificând material arheologic.
7. În hotarul ”Sub Berc”se găsesc ruinele unor clădiri cu ziduri în opus
incertum de la o villa, săpate în 1903, cu mici descoperiri: ceramică fină, cărămizi,
71 Orosz 1905, 305. 72 Ferenczi 1962, 46-47. 73 Andrițoiu 1964, 556; Macrea, Crișan 1964, 354. 74 Un mormânt avea în inventar și un car, Crișan 1964, 91; Crișan 1973, 56. 75 Un mormânt de luptător celt datat în Latène C1, Crișan 1964, 99. 76 Crișan 1973, 56. 77 Roska 1944, 56. 78 Torma 1865, 13; Torm 1880, 17. 79 Mitrofan 1974, 6.
19
cuie, ceramică neolitică80. (GPS 142) Nici aici nu au fost descoperite fragmente
ceramice. Este posibil să fi fost construite aici casele actuale din zonă.
8. Dintr-un punct neprecizat, de pe teritoriul satului provine un vas bitronconic
din epoca bronzului.
9. Pe terasa din dreapta văii Someşului, lângă aeroclub au fost descoperite
fragmente ceramice roşu-negre, decorate cu caneluri, străchini evazate, un fragment
cu canelură pe buză, datate în prima epocă a fierului, și fragmente de ceramică
decorate cu brâuri alveolare și butoni, datate în epoca bronzului81 (GPS 140).
10. În zona Ciurgău sau Sub Muncel, de fapt la est, nord-est de aceasta, în
stânga părăului Dezmir au fost identificate fragmente de ceramică datate în prima
epocă a fierului și în epoca bronzului (cultura Wietenberg)82 (GPS 146-147). Aici am
identificat și noi fragmente ceramcie.
Pata.
1. Pe locul numit ”Pusta Grofului”, la SV de sat, în stânga drumului de țară
care duce spre Gherogheni, s-a găsit, la începutul secolului XX, un relief de calcar
(54x41x17 cm) funerar, cu un călăreț și un pedestru. Din același loc provin și
fragmente ceramice romane și dacice83 (GPS 112). Orientarea a fost făcută după
Repertoriul arheologic, dar nu am găsit material.
2. În apropiere de sat, în zona Curmătura, au fost semnalate urmele unor
saline romane84. Este vorba despre o așezare datată în prima epocă a fierului (sec.
XII-XI a.Chr.)85.
3. În hotarul satului, spre Gherogheni, se văd urmele drumului roman Napoca-
Potaissa. Pe baza descoperirilor de epocă romană se presupune o așezare rurală
sau villa86. Numai că urmele drumului roman au fost descoperite la vest de sat,
ocolindu-l, după care urma traseul înspre Dezmir sau înspre Sânnicoara pe părăul
Pustei (Părăul Sărat) şi valea Zapodie (Valea Mare) (vezi infra).
4. Dintr-o descoperire incidentală provine un sestertius de la Hadrian87.
80 Buday 1906, 64; Mitrofan 1974, 150. 81 Stan 2008, 33, nr. 3. 82 Așezarea este descrisă ca fiind chiar pe Ciurgău unde izvorește părăul, dar coordonatele topografice sunt similare cu cele oferite și de noi, Stan 2008, 33-4, nr. 5. 83 Vasiliev 1967, 477-480. 84 Bielz 1898, 67. 85 Cercetări de suprafață Stan 2008, 37, nr. 15. 86 Kővári 1892, 49; TIR L 34, 88. 87 Chirilă et alii 1970.
20
Sânnicoară.
1. În apropiere de sat, pe locul numit ”Pripor”, s-a descoperit, întâmplător, un
fragment de unealtă de silex, datând, probabil, din neolitic88. Nu am putut identifica
toponimul.
2. Pe locul numit ”Țigla” a fost descoperită o așchie de obsidiană și un
fragment de lamă de silex din neolitic89 (GPS 135). A fost echivalat cu cel de Sub
Coastă, pe platou, spre E, unde am găsit și ceramică preistorică (nr. 3, 6).
3. Pe locul arabil de la vest de ”Țiglă”, în 1985, s-au descoperit fragmente
ceramice semifine, brun-cenușie, și unelte de silex aparținând culturilor Tiszapolgar
și Coțofeni90. Idem nr. 2.
4. La vest de sat, la locul numit ”Lab”, între școală, biserică și malul drept al
Someșului Mic, s-a descoperit un mormânt de incinerație din epoca bronzului,
conținând oase arse, ceramică, aparținând probabil culturii Sighișoara Wietenberg91
(GPS 119-120). Am identificat câteva fragmente de ceramică într-o grădină privată
de vizavi de școală și biserica nouă.
5. În grădina școlii generale și pe teritoriile vecine apar fragmente ceramice
din epoca bronzului (asemănătoare cu cele descoperite la Cluj-Mănăștur, ”Dealul
Gol”) și din epoca hallstattiană92. Idem nr. 4.
6. Pe terasele dealului de la N de sat se găsesc fragmente ceramice atipice,
unele încadrabile în epoca bronzului. Echivalat cu nr. 2, 3 și 7.
7. În stânga Someșului Mic, în apropiere de sat, se află o așezare preistorică.
Echivalat cu nr. 2, 3 și 6.
8. La marginea de SV a satului, la vest de dealul ”Tarcea Mică” se află o
așezare din epoca hallstattiană93. Este greşit localizat, dealul Tarcea Mică aflându-se
în stânga drumului spre Câmpeneşti. Trebuie să fie, de fapt, echivalat cu punctul
Dezmir 9.
88 Orosz 1905, 305. 89 Orosz 1908, 257. 90 Kalmar 1985-86, 405. 91 Erdély 1932, 106-107; Roska 1942, 253; Crișan, Dănilă 1961, 147. 92 Ferenczi 1962, 47-48 (si pt. nr. 6 și 7). 93 Orosz 1903, 89-91.
21
9. În vatra satului, lângă casa parohială, apar fragmente ceramice romane94
(GPS 137). Terenul este reamenajat, cu numeroase umpluturi, așadar chiar dacă am
fi identificat fragmente ceramice nu puteam fi siguri de proveniența acestora.
10. La sud de sat s-au găsit ruine mari de edificii, cu monumente sculpturale și
obiecte, acum dispărute, relief funerar cu bust masculin și inscripție (CIL III 6254)95.
(GPS 151-158). Într-adevăr, pe un platou de la sud de sat, cum se coboară dinspre
dealul ”Ciuha”, am găsit, din abundență, ceramică romană și preistorică, țigle și
cărămizi. Probabil că în partea de sus a platoului era edificiul principal la villei, iar mai
jos anexele.
11. La NV de sat, pe dealul de pe maul stâng al râului, la locul ”După capul
satului”, în săpăturile arheologice din 1930 au fost descoperite ziduri în opus
incertum, groase de 1-1,50 m, cărămizi, țigle, instalație de hypocaust, atestând o
villa96 (GPS 138). Pe teren nu am descoperit nimic, poate pentru că terenul nu mai
fusese arat demult.
12. Aproape de marginea vestică a terasei pe care se află satul, apar urme de
construcții romane în opus incertum. În apropiere urmele unui mic cimitir roman de
incinerație97. Nu am putut identifica pe teren nici o urmă de ruine, poate este vorba
de fapt despre villa rustica de la sud de sat, descrisă la nr. 10.
13. În lunca Someșului, la stânga liniei ferate Cluj-Apahida, aproape de halta
Dezmir, înspre NE, sunt doi tumuli similari cu cei din Someșeni98. Nu am putut
identifica pe teren în aceea zonă nici o proeminență, probabil pentru că terenul este
nivelat și reamenajat cu pământ de umplutură.
14. Drumul roman a fost identificat pe malul Someșului99. Probabil, și aici,
drumul roman trecea pe la sud de sat aproape de deal, în apropiere de villa rustica
descoperită pe patoul de la sud de sat (nr. 10).
15. De pe teritoriul satului, fără precizări, provin: un vas de lut de culoare
închisă prefeudal și un denar hibrid de la Caracalla.
94 Orosz 1901, 25. 95 Torma 1866, 147 = Torma 1880, 18 96 Daicoviciu 1928-32, 62; Mitrofan 1974, 45. 97 Ferenczi 1962, 47-48. 98 Ferenczi 1962, 57. 99 Torma 1884, 16.
22
Drumul roman Gheorgheni-Dezmir-Someșeni.
Drumul este o ramificație a drumului imperial – deverticulum, probabil o rută
ococlitoare a municipiului Napoca, în scop strategic. Pe o hartă austriacă din sec.
XIX, alături de curbele de nivel sunt ilustrate și văile zonei, precum și drumul folosit
pe această direcție în epocă, care urma traseul drumului roman.100 La ieșirea din
Gheorgheni, urmărește traseul unui drum de țară părăsit, până la Fântâna Sărată
(cota 356 m). Din acest punct își menține direcția NNE, urmând Pârâul Sărat până la
confluența cu Valea Mare, ce vine dinspre satul Pata. De la confluență își schimbă
direcția înspre NNV, suprapunându-se cu actualul drum comunal ce merge înspre
Someșeni. Trece pe la poalele dealurilor Crișeni, Oaselor (la E) și Borzaș (la V).
Intersectează drumul roman Napoca – Gherla – Samum la V de gara Sânnicoară,
chiar pe malul Someșului.101 Substrucțiile de cărămidă ce par a proveni din villa
rustica de la Crișeni s-au găsit chiar în apropierea drumului roman Gheorgheni-
Dezmir-Someșeni.102. Localizarea nu este, însă, sigură.
Cercetat în anii 70-80, apoi după 1990, se desprinde în unghi de 900 de la
drumul imperial. Drumul traversează DN1C în Sânnicoară și intră în drumul Napoca-
Gherla lângă Someș.103 Avea un rol militar și strategic, scurtând drumul spre castrele
de la Gherla și Cășei cu 5 km. Rolul său economic e acela de a valorifica resursele
de sare de la Pata și de ape sulfuroase de la poalele dealului Oaselor. Era vizibil la V
de Crișeni din Dezmir.104
Drumul roman Napoca-Gherla.
Cercetătorii drumurilor romane din județul Cluj, D. Ursuț și F. Fodorean, susțin
că nu se poate reconstitui traseul drumului până la Bonțida.105 Drumul se observă
numai de la Bonțida. După cum aminteam mai sus am constatat și noi că drumul
roman străbătea zona pe la su, apoi pe la est de satele Sânnicoară și Apahida parțial
pe traseele drumurilor comunale actuale (vezi supra).
Le mulțumim celor care au contribuit cu informații pentru identificarea mai
precisă a punctelor de interes arheologic, printre care numeroși săteni. Dintre
cercetători îi amintim cu precădere pe R. Ardevan, D. Ursuț, J. Nagy și E. Dachin,
100 Fodorean 2006, 150-151. 101 Fodorean 2006, 151. 102 Fodorean 2006, 153. 103 Ursuț 2008, 105. 104 Ursuț 2008, 105. 105 Ursuț 2008, 106.
23
ultima, dar nu cea din urmă, care ne-a ajutat în descifrarea textelor maghiare din
articolele de la sfârșitul sec. XIX-începutul sec. XX.
Abrevieri bibilografice
Andrițoiu, I. 1978. SCIV 15/4
Banner, J. 1943. AÉ.
Bielz, A. 1898. JSKV 18.
Buday, A. 1906. ErdMúzEvk.
Buday, A. 1913. Római villa Kolozsvár “Kistarcsa” nevű határrészében. Dolg. IV.
Cinezan, V. Apahida. Orașul de mâine. Cluj-Napoca.
Chirilă, E., Lucăcel, V., Milea, Z., Németi, I., Ordentlich, I. 1970. ActaMN 7.
Crișan, I.H. 1964. Morminte de sec. III î.e.n. în Transilvania. ActaMN 1.
Crișan, I.H. 1973. Repertoriul localităților cu descoperiri celtice din Transilvania. Sargeția 10, 49-70.
Crișan, I.H., Dănilă, Șt. 1961. Materiale 7.
Daicoviciu, C. 1932. AISC ½.
Daicoviciu, H., Vlassa, N. 1974. Descoperiri arheologice din zona Clujului. ActaMN 11.
Erdély. Túrista, fürdőügyi és néprajzi folyóirat. Cluj 1892-1895.
Ferenczi, I. 1962. Règèszeti kutatások Kolozsvárott (I). Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Ser. Historia 2.
Finály, G. 1898. Apahida. AÉ 18
Fodorean, F. Drumurile din Dacia romană. Cluj-Napoca.
Gostar, N. 1961. ArhMold. 1.
Hampel, J. 1897. AÉ.
Hampel, J. 1905. Alterthümer des früheren Mittelalters in Ungarn I-III. Braunschweig.
Horedt, K. 1956. ActMuz.
Horedt, K. 1960. Dacia 4.
24
Horedt, K., Protase, D., Matei, Șt. 1970. SCIV 21.
Horedt, K., Protase, D., Matei, Șt. 1970a. Dacia 14.
Kovács, I. 1911. Dolg. 2.
Kovács, I. 1913. Dolg. 4.
Kőváry, L. 1892. Erdély régiségei és történelmi emlékei. Cluj.
Macrea, M., Crișan, I.H. 1964. ActaMN 1.
Matei, Șt. 1982. ActaMN 19.
Mitrofan, I. 1974. Villae rusticae în Dacia Superior. ActaMN 11.
Orosz, E. 1901. OTTÉ 26.
Orosz, E. 1902. AÉ 22.
Orosz, E. 1903. ErdMúz 20.
Orosz, E. 1905. ErdMúz 22.
Orosz, E. 1906. AÉ 26.
Orosz, E. 1908. Az Apahidai “Réti Őstelep”. (Kolozs M.). AÉ 28, 172-9.
Orosz, E. 1913. Rőmai kútról Apahidán. AÉ 33.
Pârvan, V. 1926. Getica. București.
Popescu, D. 1944. Die frühe und mittlere Bronzezeit in Siebenbürgen, București.
Pósta, B. 1903. Útmutató az Erdély Múseum Érem- és Régiségtárában. Cluj.
Pósta, B. 1910. ErdMúz.
Roska, M. 1934. AÉ 47.
Roska 1944. Közl. 4.
Roska, M. 1942. Erdély régészeti repertóriuma. I. Őskor. Cluj.
Soroceanu, T. 1973. ActaMN 10.
Torma, K. 1865. AK 5.
Torma, K. 1866. AK 6.
Torma, K. 1880. A limes dacicus felső része. Budapest.
Ursuț, D. 2008. Drumurile romane din județul Cluj. Cluj-Napoca.
25
Vasiliev, V. 1967. ActaMN 4.
Werner, J. 1968. în Kölner Jahrbuch für Vor- und Frühgeschichte 9 1967-1968.
Propuneri
Ca urmare a evaluării de teren desfăşurate în comuna Apahida, cu codurile
RAN 55696; 55712 - Câmpenești; 55721 – Corpadea, 55730 – Dezmir, 55749 – Pata
și 55758 – Sânnicoară, am constatat existența mai multor situri arheologice, unele
descrise anterior, dar nelocalizate precis pe teren. În cursul evaluării de teren siturile,
cu câteva excepții au fost înregistrate cu coordonate ST70, conform cu normele
Ministerului și Patrimoniului Național. Așadar, arheologii Felix Marcu și George
Cupcea propun mai multe zone de protecție a patrimoniului înregistrat, unele cu risc
ridicat de distrugere. Acestea din urmă sunt în primul rând siturile romane de pe
teritoriul comunei (nr. A 31-35, 38; S 10), marcate cu roșu în planul topografic, dar și
așezarea și necropola celtică de la Apahida sau așezarea preistorică din vecinătate
(nr. A 19-22), amenințate în primul rând de lucrările agricole. La toate siturile, în
cadrul demarcației din plan, trebuie în mod obligatoriu realizate săpături arheologice
de salvare în cazul unor lucrări de reamenajare în zonă. Aici, propunem și stoparea
lucrărilor agricole, cele mai afectate fiind siturile (A 31-35 și S 10). În celelalte zone,
având în vedere caracterul aleatoriu al descoperirilor de pe teritoriul comunei
propunem supraveghere arheologică obligatorie.
Arheolog expert Cluj-Napoca
Dr. Felix Marcu 04.05.2010
Arheolog specialist
George Cupcea
26
PUG APAHIDA 2010 – STUDIU ISTORIC Id Point Class Date/Time Easting Northing Ortho. Hgt. Posn. + Hgt. Qlty RTCM Reference 04/07/2010 12:36:58 392158.3947 585205.4043 429.0706 0.0000 0001 Measured 04/07/2010 12:39:29 405073.7366 589666.2654 308.6470 0.0193 0002 Measured 04/07/2010 12:42:12 405044.4943 589693.9546 308.8922 0.0209 0003 Measured 04/07/2010 12:49:27 405271.1395 589703.3063 309.6739 0.0192 0004 Measured 04/07/2010 12:56:25 405094.3619 589655.6870 308.4992 0.0235 0005 Measured 04/07/2010 13:05:54 404945.9943 590119.3848 307.3387 0.0193 0006 Measured 04/07/2010 13:08:27 404958.5350 590064.4669 308.3728 0.0391 0007 Measured 04/07/2010 13:10:42 404953.1342 590030.0415 308.5472 0.0283 0008 Measured 04/07/2010 13:12:56 405010.0424 590123.0956 306.3044 0.0233 0009 Measured 04/07/2010 13:38:28 404839.2739 590399.0404 305.0446 0.0265 0010 Measured 04/07/2010 13:44:07 404863.1314 590248.7295 307.3718 0.0319 0011 Measured 04/07/2010 14:51:03 404761.7443 591362.4742 301.0340 0.0162 0012 Measured 04/07/2010 14:53:47 404732.9868 591399.3611 300.9450 0.0153 0013 Measured 04/07/2010 14:57:44 404717.9632 591307.6162 300.7146 0.0189 0014 Measured 04/07/2010 15:04:43 404386.1808 591424.0817 300.0752 0.0189 0015 Measured 04/08/2010 11:11:51 400967.5061 595862.0337 328.8243 0.0159 0016 Measured 04/08/2010 11:57:24 397967.3262 596611.2215 460.1475 0.0167 0017 Measured 04/08/2010 11:57:59 397977.6006 596629.1362 463.4074 0.0158 0018 Measured 04/08/2010 11:58:28 397961.2547 596629.7758 462.3122 0.0151 0019 Measured 04/08/2010 11:59:03 397946.0354 596624.2813 460.5334 0.0122 0020 Measured 04/08/2010 11:59:40 397938.7126 596621.0004 459.5662 0.0146 0021 Measured 04/08/2010 12:00:07 397936.6679 596623.2734 459.0628 0.0135
27
0022 Measured 04/08/2010 12:00:28 397957.5384 596626.4556 460.2904 0.0155 0023 Measured 04/08/2010 12:00:37 397962.0189 596624.6143 459.9615 0.0161 0024 Measured 04/08/2010 12:00:46 397966.4176 596626.9626 460.7887 0.0162 0025 Measured 04/08/2010 12:00:51 397969.2139 596627.3563 460.7112 0.0173 0026 Measured 04/08/2010 12:01:01 397975.0339 596622.3603 459.7212 0.0149 0027 Measured 04/08/2010 12:01:12 397980.2287 596618.9207 458.1902 0.0141 0028 Measured 04/08/2010 12:01:43 397958.6319 596631.3053 461.4765 0.0133 0029 Measured 04/08/2010 12:02:00 397963.0003 596633.8138 461.2099 0.0130 0030 Measured 04/08/2010 12:02:18 397969.4218 596634.5521 460.8998 0.0126 0031 Measured 04/08/2010 12:02:32 397979.9384 596636.8966 460.9436 0.0138 0032 Measured 04/08/2010 12:02:57 397969.7695 596617.0701 459.3441 0.0137 0033 Measured 04/08/2010 12:03:09 397963.9498 596619.7207 459.3579 0.0153 0034 Measured 04/08/2010 12:03:23 397960.1250 596610.3504 457.1753 0.0141 0035 Measured 04/08/2010 12:03:40 397967.1334 596605.1441 455.9035 0.0162 0036 Measured 04/08/2010 13:02:20 405359.6510 591660.6690 298.7518 0.0199 0037 Measured 04/08/2010 13:04:49 405296.3334 591701.0562 298.8108 0.0214 0038 Measured 04/08/2010 13:07:07 405257.9638 591724.1430 298.8216 0.0205 0039 Measured 04/08/2010 13:10:01 405193.2500 591768.5047 299.1563 0.0185 0040 Measured 04/08/2010 13:12:51 405207.5225 591866.6956 298.6475 0.0216 0041 Measured 04/08/2010 13:14:45 405222.0104 591895.4648 298.4528 0.0283 0042 Measured 04/08/2010 13:15:42 405241.0189 591915.9920 298.3260 0.0192 0043 Measured 04/08/2010 13:24:05 405467.4459 591572.9182 305.1542 0.0760 0044 Measured 04/08/2010 13:49:44 405364.1106 591392.4560 303.4933 0.0231 0045 Measured 04/08/2010 13:51:21 405356.1613 591419.7133 301.6401 0.0106 0046 Measured 04/08/2010 13:56:44 405481.5346 591531.6686 306.4865 0.0397
28
0047 Measured 04/08/2010 14:15:36 406271.5634 591147.9677 369.2826 0.0513 0048 Measured 04/08/2010 14:53:11 405666.4022 591255.6512 360.8658 0.0201 0049 Measured 04/08/2010 14:53:21 405668.7845 591260.0939 361.5509 0.0205 0050 Measured 04/08/2010 14:53:36 405674.3699 591256.5327 361.6372 0.0216 0051 Measured 04/08/2010 14:53:47 405670.8229 591251.7442 360.7480 0.0207 0052 Measured 04/08/2010 14:54:49 405652.2968 591241.3241 353.8370 0.0224 0053 Measured 04/08/2010 14:55:04 405647.5423 591245.3643 352.8530 0.0215 0054 Measured 04/08/2010 14:55:16 405642.5873 591245.5766 352.2286 0.0264 0055 Measured 04/08/2010 14:55:26 405642.4390 591251.1671 351.9054 0.0164 0056 Measured 04/08/2010 14:56:22 405682.2445 591236.9466 360.4760 0.0161 0057 Measured 04/08/2010 15:01:42 405772.9978 591303.0574 378.4408 0.0174 0058 Measured 04/08/2010 15:02:57 405785.6710 591316.3201 378.4420 0.0183 0059 Measured 04/08/2010 15:22:32 406114.2059 591166.2319 373.4610 0.0479 0060 Measured 04/08/2010 15:22:51 406102.6519 591173.3192 373.8605 0.0456 0061 Measured 04/08/2010 15:23:08 406088.2328 591181.6088 373.3940 0.0405 0062 Measured 04/08/2010 15:23:24 406081.6309 591170.0356 372.8114 0.0329 0063 Measured 04/08/2010 15:24:02 406075.7902 591158.0853 372.6635 0.0404 0064 Measured 04/08/2010 15:24:24 406073.5332 591155.0949 372.6616 0.0413 0065 Measured 04/08/2010 15:25:27 406078.9950 591141.1050 372.2892 0.0432 0066 Measured 04/08/2010 15:26:33 406084.6014 591137.5470 372.3652 0.0367 0067 Measured 04/08/2010 15:31:05 406112.9281 591125.5778 372.7466 0.0618 0068 Measured 04/08/2010 15:34:43 406186.4533 591084.8078 370.1497 0.0451 0069 Measured 04/08/2010 15:48:58 405684.5695 591048.1308 322.7267 0.0152 0070 Measured 04/08/2010 15:49:12 405683.5882 591037.8776 321.9969 0.0167 0071 Measured 04/08/2010 16:09:28 405343.7084 591413.1699 303.1309 0.0232
29
0072 Measured 04/08/2010 16:12:56 405261.0093 591531.0118 302.5532 0.0224 0073 Measured 04/08/2010 16:13:21 405259.3484 591518.9322 299.3633 0.0197 0074 Measured 04/08/2010 16:13:34 405258.8654 591510.9596 299.6459 0.0209 0075 Measured 04/08/2010 16:13:58 405245.7524 591502.0467 300.0001 0.0173 0076 Measured 04/08/2010 16:14:54 405208.2322 591522.4819 299.5210 0.0177 0077 Measured 04/08/2010 16:15:11 405225.0252 591530.2894 299.3845 0.0160 0078 Measured 04/08/2010 16:17:10 405212.3530 591485.4566 300.2994 0.0184 0079 Measured 04/08/2010 16:18:28 405248.4796 591475.4606 300.2173 0.0182 0080 Measured 04/08/2010 16:19:51 405256.9410 591473.8700 300.4432 0.0202 0081 Measured 04/08/2010 16:20:51 405275.4385 591463.7014 300.8767 0.0229 0082 Measured 04/08/2010 16:21:06 405266.1378 591467.3620 300.7729 0.0197 0083 Measured 04/08/2010 16:39:40 405108.2895 590224.5797 304.4317 0.0360 0084 Measured 04/08/2010 16:42:23 405098.9428 590152.9598 305.1970 0.0150 0085 Measured 04/08/2010 17:00:37 404828.0371 589642.7276 302.5694 0.0234 0086 Measured 04/09/2010 12:10:07 405964.4898 589897.4764 365.4130 0.0146 0087 Measured 04/09/2010 12:21:39 406113.2789 589992.4328 370.3858 0.0154 0088 Measured 04/09/2010 12:27:45 405832.1189 589869.9462 372.8445 0.0180 0089 Measured 04/09/2010 12:37:06 406164.2111 589681.7834 370.6788 0.0174 0090 Measured 04/09/2010 13:15:57 410407.8081 588943.0676 402.3558 0.0555 0091 Measured 04/09/2010 14:01:41 410359.7826 588858.2743 409.0596 0.0547 0092 Measured 04/09/2010 14:01:57 410363.0378 588844.2042 410.0024 0.0505 0093 Measured 04/09/2010 14:02:13 410365.7468 588832.7707 410.4254 0.0496 0094 Measured 04/09/2010 14:02:28 410369.0626 588822.4644 411.0748 0.0425 0095 Measured 04/09/2010 14:02:41 410376.4896 588820.5778 411.8444 0.0502 0096 Measured 04/09/2010 14:02:53 410382.6934 588826.1327 412.5883 0.0539
30
0097 Measured 04/09/2010 14:03:11 410385.7135 588829.6821 412.6074 0.0487 0098 Measured 04/09/2010 14:03:24 410392.6646 588832.3116 410.5075 0.0431 0099 Measured 04/09/2010 14:03:35 410390.7199 588839.5333 410.5184 0.0419 0100 Measured 04/09/2010 14:03:45 410388.1108 588845.1770 410.4422 0.0468 0101 Measured 04/09/2010 14:04:02 410379.0595 588851.9589 412.3402 0.0520 0102 Measured 04/09/2010 14:04:15 410376.8257 588857.8910 412.2837 0.0471 0103 Measured 04/09/2010 14:04:25 410375.1377 588863.9174 411.4997 0.0508 0104 Measured 04/09/2010 14:04:38 410373.6865 588873.5581 408.2558 0.0535 0105 Measured 04/09/2010 14:04:51 410369.3513 588882.2093 407.2763 0.0477 0106 Measured 04/09/2010 14:17:06 410671.9635 588781.3641 347.7913 0.0509 0107 Measured 04/09/2010 14:22:28 410409.0884 588295.5582 359.3195 0.0679 0108 Measured 04/14/2010 13:47:11 403177.2524 582437.6956 365.8381 0.0165 0109 Measured 04/14/2010 13:48:07 403168.3585 582415.6842 364.3132 0.0183 0110 Measured 04/14/2010 13:49:22 403184.0528 582382.6840 364.3429 0.0200 0111 Measured 04/14/2010 13:50:33 403209.7108 582451.6407 371.4703 0.0182 0112 Measured 04/14/2010 14:14:32 403483.9230 581571.9271 414.7340 0.0123 0113 Measured 04/14/2010 14:33:30 403154.9186 581720.8247 427.8899 0.0138 0114 Measured 04/19/2010 12:53:11 406325.0619 590680.8390 392.4387 0.0814 0115 Measured 04/19/2010 12:53:43 406313.3598 590713.2066 389.5709 0.0384 0116 Measured 04/19/2010 12:54:00 406300.1096 590709.8164 387.9048 0.0423 0117 Measured 04/19/2010 12:54:25 406311.5383 590679.9007 391.2988 0.0595 0118 Measured 04/19/2010 12:55:01 406321.3619 590645.2996 392.7765 0.0548 0119 Measured 04/19/2010 13:20:37 402281.2473 588476.8616 308.6667 0.0165 0120 Measured 04/19/2010 13:26:34 402318.6940 588517.3474 308.7610 0.0149 0121 Measured 04/22/2010 09:27:08 402967.7606 590522.3457 346.7138 0.0162
31
0122 Navigated 04/22/2010 10:50:26 402079.2682 593328.0196 329.3272 5.2653 0123 Navigated 04/22/2010 10:53:02 402217.3512 593401.7203 313.3784 5.3469 0124 Measured 04/22/2010 13:02:21 405363.2589 589026.6681 396.1433 0.0253 0125 Measured 04/22/2010 13:02:52 405350.2022 589031.3677 395.1009 0.0250 0126 Measured 04/22/2010 13:03:11 405365.0466 589037.8529 395.2917 0.0256 0127 Measured 04/22/2010 13:03:23 405376.5453 589038.9657 395.3340 0.0241 0128 Measured 04/22/2010 13:03:41 405384.9159 589022.9762 396.3114 0.0232 0129 Measured 04/22/2010 13:03:51 405379.9732 589015.4948 396.7491 0.0228 0130 Measured 04/22/2010 13:04:05 405368.7655 589010.2453 396.5583 0.0246 0131 Measured 04/22/2010 13:04:22 405362.0798 589008.9958 395.9814 0.0224 0132 Measured 04/22/2010 13:04:34 405356.9211 589011.0875 395.9879 0.0233 0133 Measured 04/22/2010 13:04:58 405354.6562 589014.0092 395.6351 0.0276 0134 Measured 04/22/2010 13:05:09 405349.8062 589021.8251 395.5070 0.0251 0135 Measured 04/22/2010 13:37:40 402428.3088 589859.3373 337.4706 0.0178 0136 Measured 04/23/2010 10:00:54 402209.3173 587833.1612 309.0811 0.0176 0137 Measured 04/23/2010 10:51:43 402568.3790 588541.3046 307.0482 0.0211 0138 Measured 04/23/2010 11:19:54 401681.2552 589448.3391 331.3491 0.0158 0139 Measured 04/23/2010 11:42:22 401470.3617 589934.4383 394.9131 0.0162 0140 Measured 04/26/2010 08:36:21 402461.1664 587284.1824 329.6308 0.0132 0141 Control 04/26/2010 08:44:16 404674.3543 587487.7846 349.4889 0.0000 0142 Measured 04/26/2010 09:07:18 401611.6409 587126.7478 321.9547 0.0186 0143 Measured 04/26/2010 09:35:13 401229.0377 586113.7676 375.6034 0.0105 0144 Measured 04/26/2010 09:40:06 401300.3139 586158.0521 388.2374 0.0110 0145 Control 04/26/2010 09:56:21 402652.0149 585204.1631 ‐ ‐ 0146 Measured 04/26/2010 10:24:35 402651.9757 585204.2612 347.6423 0.1277
32
0147 Measured 04/26/2010 10:24:52 402651.9399 585204.2427 347.5690 0.0135 0148 Measured 04/26/2010 11:03:13 403184.3810 586306.1118 397.8128 0.0117 0149 Measured 04/26/2010 11:05:33 403259.8133 586367.8553 385.3827 0.0127 0150 Measured 04/26/2010 11:10:56 403468.5886 586466.8171 373.2072 0.0143 0151 Measured 04/26/2010 12:12:41 403176.8241 587889.8001 339.1158 0.0229 0152 Measured 04/26/2010 12:16:08 403245.0622 587911.3152 345.2444 0.0226 0153 Measured 04/26/2010 12:19:53 403341.6166 588036.9509 342.2015 0.0171 0154 Measured 04/26/2010 12:22:11 403349.0124 587924.7486 351.6132 0.0138 0155 Measured 04/26/2010 12:24:07 403338.7776 587866.9375 355.2205 0.0126 0156 Measured 04/26/2010 12:24:48 403318.0301 587871.3535 354.0063 0.0122 0157 Measured 04/26/2010 12:25:53 403298.1242 587862.7035 353.2464 0.0116 0158 Measured 04/26/2010 12:28:54 403225.6826 587831.0276 348.2353 0.0142
Planșe. Apahida
33
Apahida, nr. 20.
Apahida, nr. 42.
34
Apahida, nr. 43.
Apahida, nr. 17.
35
Apahida, nr. 1.
Apahida, nr. 2.
36
Apahida, nr. 29.
Apahida, nr. 16.
37
Apahida, nr. 3, 44.
Apahida, nr. 15.
38
Apahida, nr. 22.
Apahida, nr. 22.
39
Apahida, nr. 36.
Apahida, nr. 25.
40
Apahida, nr. 7.
Apahida, nr. 27, 11.
41
Apahida, nr. 10.
Apahida, nr. 12.
42
Apahida, nr. 35.
Apahida, nr. 35.
43
Apahida, nr. 35.
Apahida, nr. 35.
44
Apahida, nr. 35.
Apahida, nr. 35.
45
Apahida, nr. 21.
Apahida, nr. 21.
46
Apahida, nr. 21.
Apahida, nr. 21.
47
Apahida, nr. 21.
Apahida, nr. 41.
48
Apahida, nr. 18.
Apahida, nr. 13.
49
Apahida, nr. 14.
Apahida, nr. 33
50
Apahida, nr. 32, 34.
Apahida, nr. 32, 34.
51
Apahida, nr. 32, 34.
Apahida, nr. 32, 34.
52
Apahida, nr. 8, 9.
Apahida, nr. 8, 9.
53
Apahida, nr. 38.
Apahida, nr. 38.
54
Apahida, nr. 38.
Apahida, nr. 38.
55
Apahida, nr. 38.
Apahida, nr. 38.
56
Apahida, nr. 31.
Apahida, nr. 31.
57
Apahida, nr. 31.
Apahida, nr. 31.
58
Planșe. Satele apar�inătoare
59
Câmpenești, nr. 1
Câmpenești, nr. 2
60
Câmpenești, nr. 2
Câmpenești, nr. 2
61
Câmpenești, nr. 2
Câmpenești, nr. 2
62
Corpadea, nr. 1
Corpadea, nr. 1
63
Corpadea, nr. 1
Corpadea, nr. 1
64
Corpadea, nr. 2
Corpadea, nr. 5
65
Pata, nr. 1
Pata, nr. 1
66
Pata. Drumul roman Gheorgheni-Dezmir-Sânnicoară
Pata. Drumul roman Gheorgheni-Dezmir-Sânnicoară
67
Pata. Drumul roman Gheorgheni-Dezmir-Sânnicoară
Pata. Drumul roman Gheorgheni-Dezmir-Sânnicoară
68
Dezmir, nr. 4 (=2)
Dezmir, nr. 4 (=2)
69
Dezmir, nr. 5
Dezmir, nr. 8a
70
Dezmir, nr. 6
Dezmir, nr. 6
71
Dezmir, nr. 7
Dezmir, nr. 7
72
Dezmir, nr. 8b
Dezmir, nr. 8b
73
Sânnicoară, nr. 2, 3, 6, 7.
Sânnicoară, nr. 2, 3, 6, 7.
74
Sânnicoară, nr. 4, 5.
Sânnicoară, nr. 4, 5.
75
Sânnicoară, nr. 9.
Sânnicoară, nr. 11.
76
Sânnicoară, nr. 11.
Sânnicoară, nr. 11.
77
Sânnicoară, nr. 10.
Sânnicoară, nr. 10.
78
Sânnicoară, nr. 10.
Sânnicoară, nr. 10.
79
Planșe. Material arheologic.
81
Apahida, punct nr. 22.
Dezmir, punct Aeroclub.
82
Dezmir, punct Ciurg .ău
Apahida, punctele nr. 8-9.
83
Apahida, punct nr. 10.
Apahida, punctele nr. 3-4.
84
Apahida, punct nr. 12.
Corpadea, punct nr. 1.
85
Apahida, punct nr. 35.
Apahida, punct nr. 21.
86
Apahida, punct nr. 35.
Apahida, punct nr. 35.
87
Apahida, punct nr. 35.
Apahida, punct nr. 35.
88
Apahida, punct nr. 38.
Apahida, punct nr. 38.
89
Sânnicoar , punct nr. 10.ă
Sânnicoar , punct nr. 10.ă
90
Sânnicoar , punct nr. 10.ă
Sânnicoar , punct nr. 10.ă
91
Sânnicoar , punct nr. 10.ă
Sânnicoar , punct nr. 10.ă
92
Sânnicoar , punct nr. 10.ă
Apahida, punct nr. 34.
93
Punctele topografice înregistrate.
94