Descrierea:Specie erbacee peren, lipsit de tulpin aerian, nalt de 20-45 cm; partea subteran; bulbotuber piriform voluminos, lung de cca. 4-5 cm i gros pn la 3 cm, bombat pe o parte, nvelit cu tunici brune, de la partea inferioar cu numeroase rdcini adventive scurte (1-2 cm) spre baz, iar spre vrf cu 3-5 muguri; frunze: 3-4, de form lanceolat, glabre, cu nervaiune paralel, erecte, una dintre ele mult mai groas i cu vagin, lungime 25-40 cm, lime pn la 3-3,5 cm; apar primvara timpuriu, iar la sfritul lui august se vetejesc; flori, n numr de 1-3, apar dup vestejirea frunzelor; partea bazal se afl inclus n bulbotuber, din care pleac perigonul tubulos, foarte alungit (20-30 cm), violaceu, terminat n 6 lobi rotunjii, care protejeaz stilele i staminele de aceeai lungime cu tubul perigonului; fructe: capsule lungi de 3-4 cm i cu diametrul pn la 3 cm, se deschid pe trei linii longitudinale; ncep s se formeze prin luna mai, cnd au culoare verzuie, prin iulie, august devin albicioase, iar prin septembrie ajung la maturitate deplin, brunificndu-se; n interior numeroase semine brun-negricioase, sferice.Fructele se formeaza in al doilea an, prin luna mai, si se gasesc sub forma de capsule verzui care spre luna septembrie se brunica.Brandusele de toamna se cultiva: se pozitioneaza in pamant in locuri insorite sau semiumbroase. Nu se tem de frig. In general se multumesc cu apa de la ploaie.Colchicum autumnalese dezvolta in orice fel de pamant bine drenat. Se dezvolta si mai bine daca pamantul este bogat in materie organuica. Planta se inmulteste prin seminte primavara ori prin divizarea bulbilor toamna. Este o planta rezistenta la boli si paraziti, suferind doar de putrezirea radacinilor.

Brandusa de toamna

Denumiri populare: balura, blandusa,ceapa-ciorii, crinul-matii, ghicitoare, gagatele, jiorele de toamna, ruscea de poiana, sofran.Brandusa de toamna este originara din Europa dar a fost introdusa si in alte zone cum ar fi Canada si S.U.A., unde creste in salbaticie, dar este cultivata si in gradini.

Organul otravitor:

Semintele (Colchici Semen) recoltate la deplina lor maturitate. Sunt sferice, cu diametrul de 1-2mm si de culoare negricios-violacee, cu suprafata punctat reticulata, cu gust amar si iute si lipsite de miros.

Compozitia chimica:

Bulbul si semintele plantei contin un alcaloid numit colchicina care este folosit in tratamentul cancerului pielii, gutei, artritelor. Daca insa este folosit incorect sau ajunge din intamplare in organism poate ataca tesuturile si organele, poate paraliza sistemul nervos central si centrii respiratiei, provocand moartea prin asfixiere.

Compozitia chimica si mecanismul actiunii toxice:

Contine alcaloizii: colchicina, demecolcina si tiocolchicozida.Alta substanta toxica este inulina care este localizat in special in tuberculii plantei.Alcaloizii din Brndua de toamn snt foarte toxici, dar n doze terapeutice au aciune antiinflamatoare i analgezic fiind ntrebuinai n trecut n reumatism i gut. Mecanismul de aciune nc nu este pe deplin elucidat iar utilizarea acestor alcaloizi n afeciunile indicate este limitat.Colchicina este prima substan chimic pur izolat dintr-o plant care s-a dovedit a avea aciune mitoclazic. Pe baza acestei aciuni este utilizat pentru obinerea unor forme de plante poliploide.Tot datorit proprietilor sale asupra diviziunii celulare colchicina a fost experimentat n terapia anticanceroas dar datorit toxicitii ridicate s-a renunat la aceast substan. n schimb ali derivai n special democolcina, mai puin toxic, prezint un oarecare interes n aceast direcie.

Simptomele otravirii:

Simptomele intoxicatiei accidentale cu Brandusa de toamna se manifesta la inceput prin mincarime in gura si faringe, urmata de 5-6 ore de varsaturi puternice, dureri abdominale insuportabile si diaree. Urmeaza hematurie, dispnee, cianoza, tahicardie, colaps, puls neregulat, tremurari musculare. Ataca tesuturile si organele. Doza mortala este de 5g seminte, iar moartea survine prin asfixiere in urma paraliziei centrilor respiratori.Mare atentie trebuie avuta si fata de laptele provenit de la caprele si oile ce au pascut aceasta floare: aceste animale fac exceptie, avand o inexplicabila rezistenta la componentele toxice prezente in Colchicum autumnale. In schimb, laptele lor devine toxic pentru oameni, periculos in special pentru copii si persoanele sensibile. Caii si bovinele ce pasc liber pe pajistile dealurilor au un instinct de aparare foarte dezvoltat fata de plantele toxice: aceste animale se feresc sa pasca planta, denumita popular si sofranas sau falsul sofran.

Primul ajutor:

Eliminarea cit mai rapida a continutului TGISpalarea stomacala dupa care: carbune (in cazul in care nu a aparutin stadiulincipientdiaree.)Monitorizare: controlul permanent al functiilor vitale.Tratament simptomatic diferentiat: eventual infuzii cu substituienti de electrolit.

Etimologia denumirii:Brndua este floarea prin care calendarul popular marca fie instalarea din plin a toamnei, fie venirea primverii, omul asimilnd sub acelai nume dou specii complet diferite: brndua de primvar i cea de toamn, singura asemnare dintre ele fiind culoarea comun, liliachie a florilor.

Intrebuintarea practica:Toxicitatea plantei a fost cunoscuta din vechime, dar si exploatata in folosul oamenilor, fiind utilizata in tratarea reumatismului si a gutei. Astazi planta este utilizata pentru a i se extrage alcaloizii puternici (in special colchicina), in vederea tratarii artritelor, a reumatismului articular, a nevralgiilor, a tusei si tulburarilor circulatorii.Uz extern:psoriazis si leziuni precanceroase pediculoza - sub forma de bai locale, compresea, cataplasma.Uz intern:coree, afectiuni oculare inflamatorii, sclerodermie, guta, tumori maligne, boli reumatismale, pneumonii, nevralgii, febra mediteraneana, ascita, ansarca, bronsita - sub forma de infuzie. Un nou medicament care are potentialul de a distruge tumorile canceroase de toate tipurile, fara a afecta tesutul sanatos, ar putea fi testat pe oameni in mai putin de doi ani.Medicamentul obtinut din branduse de toamna este creat special pentru a deveni activ doar in momentul in care ajunge la tumoare. Compusul conceput de doctori din Marea Britanie, al carui nume este ICT2588, circula prin sange si ucide celulele canceroase, lasand neatinse tesuturile sanatoase.In laborator, ICT2588 a fost folosit cu succes pe soareci, tratand cancerul la san, cel de colon, pulmonar si de prostata. Dupa o singura injectie cu acest medicament, jumatate din animale au dat semne ca s-au vindecat complet. In plus, in cazul tuturor soarecilor s-a observat o incetinire a cresterii tumorilor.Importanta acestui medicament consta in modul in care este activat de o enzima pe care tumorile o folosesc pentru a invada tesutul din jur. Odata activat, el distruge vasele de sange care alimenteaza cancerul, determinand moartea celulelor canceroase. In prezent se poarta discutii pentru inceperea unui studiu efectuat pe oameni, cercetare care va avea o finantare de 3 milioane de lire sterline. Cel mai probabil, studiul va fi efectuat pe pacientii de la Spitalul Universitar St. James din Leeds, in urmatoarele 18-24 de luni.

Forme farmaceutice:

Tratamente naturiste: 1 linguri de plant mrunit se pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoar. Se folosete la splarea rnilor ca dezinfectant i cicatrizant. n unele zone se folosete i cataplasm din plante fierte aplicat pe ulcere varicoase n amestec cu Brusture rdcin.Brandusa de toamna face parte din principalii responsabili de otraviri si intoxicatii la animale, este situata pe locul 2 fiind precedata doar de Aloe vera, si urmata de avocado, narcisul, cartoful, degetelul si alte plante.

Istoric:Brndua de toamn este perceput de tradiie ca floarea morilor, pe cnd cea de primvar este floarea viilor, simboliznd renvierea naturii. Se zicea c morii se bucur cnd vd brnduele nflorind toamna. Determinativul de toamn exprim de fapt un moment aparte ntr-un strvechi calendar popular, rspunztor pentru nflorirea brnduei fcndu-se Brumrel i Brumar (lunile octombrie i noiembrie), patroni ai anotimpului rece, de tranziie ctre iarn.Credina popular pune nflorirea brnduei de toamn, pe seama rutii Mamei vitrege a pmntului, care a izgonit-o afar. O legend popular referitoare la flora carpatic arat c cele dou brndue (de toamn i de primvar) au fost dou surori gemene, pe care mama lor vitreg le-a izgonit din cas. Ele au umblat mult prin pdure ncepnd s plng, jelind, au fost auzite de doamna Toamn, personificat ntr-o femeie, care le-a metamorfozat n ghicitori; de atunci ele se caut mereu, nentlnindu-se niciodat. Se zicea c celui ce va aduna brndue de toamn i de primvar, unindu-le ntr-o cununi pe care o va da pe o ap curgtoare i se va ndeplini orice dorin i i se vor ierta multe pcate.

Legende:Legenda spune ca Brandusa era fata cea mai mica a imparatului Florilor. Pe vremea cand traia Brandusa, imparatia ei era condusa de un zmeu, care in fiecare an sacrifica cate unul dintre barbatii din imparatie.Cand a implinit 20 de ani, aceasta s-a casatorit cu un print pe care il iubea nespus de mult.La numai o zi de la nunta lor, printul este rapit de zmeu si dus in castelul acestuia spre a fi sacrificat.In ciuda insistentelor tatalui ei, Brandusa refuza sa lase salvarea sotului ei pe mana armatei tatalui ei si porneste ea singura in cautarea zmeului si a barbatului ei. Intalnind zmeul, aceasta il provoaca la lupta in sabii si palose, reusind pana la urma, dupa 7 zile si 7 nopti sa il ucida pe acesta si sa isi salveze iubitul.

Simbolizm:Limbajul BranduseiBrandusa este o floare care simbolizeaza sentimente puternice si devotament, legaturi stranse atat de dragoste, cat si de prietenie. Cel care daruieste unei femei Branduse nutreste pentru aceasta o dragoste puternica si pasionala. Femeia careia ii plac Brandusele este o femeia puternica, devotata, care pune pasiune in tot ceea ce face.Numele Brandusasugereaza putere si curaj. O persoana cu numele de Brandusapune pasiune si loialitate in tot ceea ce face si va face tot posibilul pentru a-si atinge idealurile.