Post on 27-Nov-2015
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 1/67
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
ASUPRA MEDIULUI PENTRU REALIZAREA UNUI PARC
EOLIAN IN ZONA FĂUREI - JUD. BRĂILA
2008
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 2/67
PAGINA DE SEMNĂTURI
Intocmit Verificat
Compartiment elaborator
Cap. Numele Semnătura Numele Semnătura
CER-LE 1-8 Adina STĂNCULEA
CER-LE 1-8 Cristian JALBĂ
Gheorghe PĂUNA
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 3/67
CUPRINS
1. INFORMATII GENERALE ------------------------------------------------------------------------- 4 1.1. Titularul proiectului ----------------------------------------------------------------------------- 4 1.2. Elaboratorul studiului de evaluare a impactului -------------------------------------- 4 1.3. Denumirea proiectului-------------------------------------------------------------------------- 4 1.4. Descrierea proiectului -------------------------------------------------------------------------- 4 1.5. Durata etapei de funcŃionare----------------------------------------------------------------- 7 1.6. Materiile prime, substanŃele sau preparatele chimice ------------------------------ 7 1.7. PoluanŃii fizici şi biologici care afectează mediul, generaŃi de activitatea propusă. ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 8 2. PROCESE TEHNOLOGICE----------------------------------------------------------------------11 2.1. Istoric------------------------------------------------------------------------------------------------11 2.2. Premise ---------------------------------------------------------------------------------------------13 2.3. Procese tehnologice de producŃie --------------------------------------------------------15 2.4. ActivităŃi de dezafectare. ---------------------------------------------------------------------27 3. DEŞEURI -------------------------------------------------------------------------------------------28 3.1. Perioada de exploatare a parcului eolian. -------------------------------------------------28 3.2. Perioada de construcŃie a parcului eolian-------------------------------------------------29 4. IMPACTUL POTENłIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE-------------------------------30 4.1. Apa ---------------------------------------------------------------------------------------------------31 4.2. Aer----------------------------------------------------------------------------------------------------33 4.3. Sol ----------------------------------------------------------------------------------------------------37 4.4. Geologia subsolului----------------------------------------------------------------------------40 4.5. Biodiversitatea -----------------------------------------------------------------------------------41
4.5.1. ConsideraŃii privind impactul turbinelor eoliene asupra avifaunei----------41 4.5.2. Date privind biodiversitatea zonei propuse pentru amplasarea parcului eolian ------------------------------------------------------------------------------------------------------43
4.5.2.1. Flora şi vegetaŃia zonei studiate ------------------------------------------------------45 4.5.2.2. Fauna zonei studiate---------------------------------------------------------------------49 4.5.2.3. Avifauna zonei studiate------------------------------------------------------------------50
4.5.3. Concluzii privind biodiversitatea zonei propuse pentru amplasarea parcului eolian -----------------------------------------------------------------------------------------51
4.6. Peisajul ---------------------------------------------------------------------------------------------52 4.7. Mediul social si economic -------------------------------------------------------------------53 4.8. CondiŃii culturale şi etnice, patrimoniul cultural -------------------------------------56 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ---------------------------------------------------------------57 6. MONITORIZAREA-------------------------------------------------------------------------------59 7. SITUAłII DE RISC -------------------------------------------------------------------------------60 8. REZUMAT ------------------------------------------------------------------------------------------61
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 4/67
1. INFORMATII GENERALE
1.1. Titularul proiectului
− Societatea comercială: S.C. ALIZOR ELIN S.R.L.
− Adresa: Str. Ana Ipătescu, nr. 58, Moreni, jud. DâmboviŃa
− Telefon/fax: 021 3216419
− Nr. înmatriculare R.C.: J15/657/2004
− Persoana de contact: Marian Zorilă - Director General
1.2. Elaboratorul studiului de evaluare a impactului
− S.C. Filiala ICEMENERG S.A. Bucureşti
− Adresa: Bd. Energeticienilor nr. 8, sector 3, Bucureşti;
− telefon: 021 346 06 91, fax: 021 346 03 84
− Persoana de contact: Gheorghe Păuna
1.3. Denumirea proiectului
"Parc eolian - Făurei, judeŃul Brăila "
1.4. Descrierea proiectului
Proiectul vizează realizarea unui parc eolian, pe o zonă situată în apropierea
localităŃii Făurei - judeŃul Brăila, pe malul sudic al râului Buzău, într-o zonă plană,
protejată la nord de un dig de lunca Buzăului şi de un şanŃ de drenaj al apelor de
infiltraŃie. În jurul locaŃiei se află mari suprafeŃe cu terenuri agricole.
Parcul eolian va ocupa o suprafaŃă totală de aproximativ 938 ha, fiind alcătuit
dintr-un număr de 50 turbine eoliene. Coordonatele geografice ale amplasamentului (în
nordul acestuia, unde este amplasat stâlpul de măsură a potenŃialului eolian) sunt
45o 07’47,9” latitudine nordică şi 27° 16’ 39,6” longitudine estică.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 5/67
Accesul în zonă se poate face pe drumului naŃional DN 2B ce leagă Buzǎul de
Brǎila, amplasamentul situându-se la cca. 40 km est de oraşul Buzǎu şi 65 km la vest
faŃǎ de oraşul Brǎila. Din DN 2B în dreptul localităŃii Făurei se merge spre N pe DJ 203
A spre localitatea Vişani cca. 5 km, apoi accesul spre terenul propus pentru amplasarea
viitorului parc eolian se face pe drumul de Ńară care ajunge în SV amplasamentului.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 6/67
Finalizarea şi punerea în funcŃiune a parcului eolian va permite valorificarea
potenŃialului eolian al zonei, cu consecinŃe benefice asupra factorilor de mediu,
prin înlocuirea energiei electrice produse în instalaŃiile termoenergetice. Parcul
eolian va fi realizat prin montarea a 50 turbine eoliene GE 2,5 xl - 85 m cu o putere de
2,5 MW produse de firma GENERAL ELECTRIC, puterea electrică totală instalată fiind
de 125 MW.
Derularea proiectului va include următoarele etape:
� Iulie 2008 – Iulie 2009 - Masuratori pentru determinarea potentialului eolian
pe amplasament;
� Octombrie 2008 – Noiembrie 2009 - Realizare studiu de fezabilitate, Studiu
de solutie de conectare la retea, Proiect tehnic, obtinerea tuturor autorizatiilor
necesare pentru realizarea proiectului;
� Decembrie 2009 - Începerea activităŃilor privind amenajarea zonei si
instalarea si conectarea la sitemul energetic national a primelor turbine
eoliene;
� Ianuarie 2010 – Decembrie 2012 - Punerea în functiune a turbinelor eoliene.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 7/67
1.5. Durata etapei de funcŃionare
Conform specificaŃiilor tehnice ale producătorilor, durata de viaŃă a unei turbine
eoliene este de aproximativ 20 de ani. În general, durata maximă de utilizare nu este
atinsă deoarece evoluŃia exponenŃială a realizărilor tehnologice în domeniu, impune din
considerente tehnico-economice retehnologizarea parcurilor eoliene înainte de
expirarea duratei normate de viaŃă a echipamentelor. Astfel, "vechile" echipamente sunt
înlocuite cu turbine eoliene de ultimă generaŃie, care permit creşterea gradului de
valorificare a potenŃialului eolian (majorarea producŃiei de energie electrică pe
amplasament).
Preocuparea continuă a producătorilor şi operatorilor de astfel de echipamente
pentru reducerea impactului asupra factorilor de mediu este evidenŃiată de
performanŃele noilor generaŃii de turbine eoliene. Valorificând experienŃa acumulată în
exploatarea parcurilor eoliene, producătorii de echipamente eoliene au îmbunătăŃit
caracteristicile tehnice ale turbinelor eoliene de ultimă generaŃie şi sub aspectul
minimizării şi chiar eliminării impactului negativ asupra factorilor de mediu sau a
activităŃilor socio-economice desfăşurate în zona amplasamentului.
1.6. Materiile prime, substanŃele sau preparatele chimice
ProducŃia de energie electrică pe amplasament este realizată în totalitate pe
baza conversiei energiei eoliene (puterea vântului), prin antrenarea palelor rotorului
turbinei eoliene.
În componenŃa turbinelor eoliene intră şi o serie de materiale auxiliare, care au
scopul de a asigura funcŃionarea în condiŃii optime de fiabilitate a ansamblului. Astfel,
echipamentele eoliene au în componenŃă sisteme de transmitere şi transformare a
parametrilor energiei (cutie de viteză, generator electric), care necesită răcire sau
ungere. În procesele de răcire şi ungere sunt utilizate o serie de substanŃe şi preparate
chimice precum: ulei (pentru ungerea şi răcirea cutiei de viteze) şi apă (pentru răcirea
generatorului electric). Aceste substanŃe nu sunt consumabile, ele fiind vehiculate în
circuite închise şi etanşe care împiedică scurgerea acestora în exterior.
Dintre substanŃele chimice utilizate pe viitorul amplasament un impact potenŃial
asupra mediului îl poate avea doar uleiul din unitatea hidraulică, dar cantitatea aflată în
circuit este relativ mică. Astfel, unitatea hidraulică a unei turbine eoline Vestas tip V90-
3,0 MW (cele mai mari din gamă) conŃine circa 0,16 m3 (160 litri) de ulei.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 8/67
Lichidele din circuitele hidraulice sunt vehiculate în instalaŃii etanşe, prevăzute cu
dispozitive de identificare a scăpărilor accidentale şi de oprire în condiŃii de siguranŃă a
echipamentelor. Periodic sau atunci când condiŃiile tehnice de exploatare o impun,
aceste substanŃe sunt înlocuite în cadrul lucrărilor de revizii/reparaŃii, conform unor
proceduri tehnice stabilite şi utilizând echipamente speciale. Lichidele uzate colectate în
recipiente etanşe sunt recondiŃionate/valorificate/eliminate prin agenŃi economici
specializaŃi şi autorizaŃi în acest domeniu.
1.7. PoluanŃii fizici şi biologici care afectează mediul, generaŃi
de activitatea propusă.
Singurul poluant fizic sau biologic generat de activitatea ce urmează să se
desfăşoare pe viitorul amplasament al parcului eolian este zgomotul.
Valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor funcŃionale din mediul
urban, în conformitate cu prevederile STAS 10009/88 - "Acustica în construcŃii. Acustica
urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot", sunt următoarele:
- parcuri zone de recreere şi odihnă, zone de tratament balneo-climatic - 45 dB(A);
- incinte de şcoli, creşe, grădiniŃe, spaŃii de joacă pentru copii - 75 dB(A);
- pieŃe, spaŃii comerciale, restaurante în aer liber - 65 dB(A);
- incinte industriale - 65 dB(A).
Nivelul de zgomot in functionare al turbinelor eoliene GE 2,5 XL este mai mic de
105 dB(A), conform datelor producatorului turbinelor eoliene(General Electric).
DistanŃa minimă de amplasare a turbinelor eoliene faŃă de zonele
rezidenŃiale va fi de 500 de metri (conform experienŃei Ńărilor europene în care
funcŃionează parcuri eoliene). Astfel, nivelului de zgomot la nivelul zonelor
rezidenŃiale nu va depaşi valoarea admisa de 45 dB (A).
La alegerea amplasamentului propus pentru realizarea parcului eolian s-au avut
în vedere următoarele criterii:
– existenŃa unui potenŃial eolian valorificabil, care să asigure eficienŃa investiŃiei;
– reducerea impactului asupra factorilor de mediu, prin amplasarea în afara
ariilor de protecŃie naturală, utilizarea unor tehnologii şi materiale de ultimă
generaŃie "prietenoase" faŃă de mediu;
– existenŃa în zonă a unor reŃele de transport a energiei electrice, care să
permită racordarea în condiŃii optime la Sistemul Energetic NaŃional, astfel
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 9/67
încât necesarul de zone noi pentru amplasarea unor echipamente electrice să
fie minim;
– existenŃa unei infrastructuri rutiere, care să asigure accesul în zonă, astfel
încât necesarul de noi căi de acces să fie minim, în scopul minimizării
impactului asupra mediului generat de construcŃia acestora;
– existenŃa în zonă a unui potenŃial de forŃă de muncă calificată, care să
permită realizarea şi exploatarea în condiŃii optime a parcului eolian.
Amplasamentul propus pentru realizarea parcului eolian se află situat pe malul
sudic al râului Buzău, într-o zonă plană, protejată la nord de un dig de lunca Buzăului şi
de un şanŃ de drenaj al apelor de infiltraŃie. În jurul locaŃiei se află mari suprafeŃe cu
terenuri agricole.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 10/67
DistanŃele (măsurate în linie dreaptă) dintre punctele extreme ale
amplasamentului şi cele mai apropiate localităŃi (cea mai apropiată casă) sunt:
- spre S - satul Horia - cca. 750 m;
- spre S - Surdila Găiseanca - cca. 2 km;
- spre E - satul Filipeşti - cca. 2 km;
- spre N - satul Vişani - cca. 2 km.
Precizăm că este vorba de distanŃele dintre limitele amplasamentului şi cea mai
apropiată locuinŃă din localităŃile menŃionate mai sus, turbinele eoliene urmând a fi
amplasate la cca. 200-300 m, în interiorul amplasamentului.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 11/67
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. Istoric
Din cantitatea totală de energie solară care ajunge pe Terra circa 25% se disipă
în atmosferă, transformându-se în energie eoliană. DiferenŃa de temperatură dintre
diferite regiuni ale Terrei şi variaŃia de temperatură a aerului pe verticală, conduce la
formarea unor zone cu presiuni barometrice diferite şi implicit la deplasarea unor mase
enorme de aer.
Încă din antichitate forŃa vântului a fost folosită pentru propulsia navelor maritime
sau pentru pomparea apei şi măcinarea grânelor.
Primele mori de vânt sunt atestate ştiinŃific în Asia Mică şi apoi în China. Cea mai
veche însemnare transmisă până în zilele noastre apare într-o colecŃie de legi emisă de
regele Hamurabi al Babilonului (1793-1750 î.e.n.). Începând cu sec. II î.e.n. acestea
pătrund în nordul Africii şi apoi, prin intermediul popoarelor arabe, ajung în Europa (sec.
XI).
În insulele Mării Egee există mori de vânt greceşti care sunt construcŃii masive în
piatră de acum 2000 de ani. Remarcabilă este fixarea simplă, din punct de vedere
static, a pânzelor. Pentru îmbunătăŃirea curentului incident, axa roŃii de vânt era
înclinată cu 10º- 20º, astfel încât în poziŃia cea mai de jos palele erau mai depărtate faŃă
de turnul morii, de aceea se presupune că grecii aveau anumite cunoştinŃe privind
mişcarea aerului.
Chinezii foloseau turbine eoliene cu pânze de catarg pentru pomparea apei de
mare în vederea obŃinerii sării. Pentru prima dată apare la ei o turbină eoliană cu ax
vertical, independentă de direcŃia vântului, dar cu randament mic.
În Europa centrală medievală în secolul al XI-lea morile de vânt erau atât de
răspândite, încât Ńineau de viaŃa zilnică. Morile de vânt erau în principal de două tipuri:
– moara germană (apărută în 1400) care se putea roti pe o capră, elicea
avea 6 pale dreptunghiulare, confecŃionate la început din scânduri de
lemn, apoi din pânză de catarg întinsă.
– moara olandeză.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 12/67
Moara de vânt olandeză este mai perfecŃionată decât cea germană, orientarea
după vânt făcându-se mai uşor.
Moara de vânt a preocupat mult oamenii din Renaştere şi din perioada
următoare, eliberarea palelor eoliene de direcŃia vântului fiind unul din punctele
esenŃiale ale studiilor şi încercărilor lor.
La mijlocul secolului XIX în S.U.A. apare “roata fermierului” (un rotor multipală de
mici dimensiuni) care iniŃial a fost utilizată pentru pomparea apei, apoi începe să fie
utilizată pentru producerea de energie electrică prin cuplarea cu un generator electric.
Secolul al XIX-lea s-a caracterizat aproape exclusiv prin îmbunătăŃirea formei palelor.
După cel de-al doilea război mondial a crescut interesul faŃă de turbinele eoliene
apărând institute specializate şi construindu-se multe alte turbine pentru scopuri
practice. De menŃionat anul 1955, când în Germania s-a construit o turbină eoliană de
100 kW instalată pe un turn de 22 m înălŃime.
Pe teritoriul României primele mori de vânt datează din sec. XIII. La sfârşitul
secolului XIX, în Dobrogea şi Moldova funcŃionau aproape 1000 de mori, un număr
mare de mori existând şi în Muntenia, Transilvania şi Banat.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 13/67
2.2. Premise
Dezvoltarea industrială a societăŃii umane a fost condiŃionată de utilizarea ca
sursă de energie a combustibililor fosili, politica energetică extensivă bazându-se pe
descoperirea unor noi depozite naturale de carbune, ŃiŃei şi gaze naturale.
Epuizarea zăcămintelor de combustibili fosili exploatate şi reducerea numărului
celor noi descoperite a condus în deceniul al şaptelea al sec. XX la apariŃia primei crize
energetice la nivel mondial. Semnalul de alarma tras de specialişti a condus la
adoptarea următoarelor măsuri politico-economice:
– trecerea la o politică energetică intensivă, bazată pe utilizarea eficientă a
surselor de energie;
– dezvoltarea tehnologiilor nucleare pentru producerea în scopuri paşnice a
energiei electrice, ca o alternativă la combustibilii fosili;
– redescoperirea surselor de energie regenerabilă şi nepoluantă, prin
dezvoltarea unor tehnologii eficiente de valorificare a potenŃialului existent
(solar, hidro şi eolian).
Tot în aceasta perioadă, o serie de specialişti au atras atenŃia asupra unui alt
aspect al utilizării combustibililor fosili ca sursă de energie şi anume, pericolul producerii
unor schimbări climatice la nivel mondial, ca urmare a emisiei în atmosferă a unor
cantităŃi masive de gaze cu efect de seră, rezultate în procesele de ardere. Lipsa unor
tehnologii alternative eficiente şi dorinŃa socio-politică de menŃinere a unui ritm de
dezvoltare ascendent al economiei mondiale nu a permis utilizarea pe scară largă a
surselor de energie regenerabilă.
Totuşi, activitatea de cercetare aplicativă în domeniul valorificării surselor de
energie regenerabilă a început să fie dezvoltată şi susŃinută financiar, prin politici
energetice guvernamentale sau ale marilor agenŃi economici din domeniul energiei.
În prezent, tot mai mult specialişti sunt de acord cu existenŃa unei relaŃii de
determinare între arderea combustibililor fosili şi apariŃia schimbărilor climatice, inclusiv
a fenomenelor meteorologice extreme.
Impactul asupra factorilor de decizie guvernamentali este evidenŃiat de
încheierea în Decembrie 1997 a unui acord internaŃional privind mediul, negociat de
160 de Ńări şi cunoscut sub numele de Protocolul de la Kyoto. Acordul prevede
reducerea emisiilor poluante a Ńărilor industrializate cu 5,2% în perioada 2008-2012 în
comparaŃie cu anul 1990.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 14/67
Preocuparea Ńărilor membre ale Uniunii Europene pentru asigurarea
independenŃei energetice şi dezvoltare durabilă, în principal prin utilizarea unor surse de
energie regenerabilă şi nepoluantă, este reflectată în cadrul legislativ adoptat. Astfel,
unul din cele mai importante acte legislative în domeniu este Directiva 2001/77/EC din
27 septembrie 2001 privind Promovarea energiei electrice produsă din surse
regenerabile de energie, pe piaŃa unică de energie. Directiva stabileşte printre altele
direcŃiile de acŃiune în vederea atingerii unei Ńinte de 20% energie produsă din surse
regenerabile, în totalul de energie electrică la nivelul anului 2020.
Energia eoliană este una din principalele surse de energie regenerabilă, fiind
valorificată pe scară largă în majoritatea Ńărilor din Uniunea Europeană. La sfârşitul
anului 2007 erau instalate următoarele capacităŃi de producere a energiei electrice prin
conversia energiei eoliene (sursă EurObserv'ER 2008):
łara 2006 2007 Germania 20621,9 22246,9 Spania 11630,2 15145,1 Danemarca 3135,0 3132,1 Italia 2123,4 2726,1 FranŃa 1736,9 2455,1 Marea Britanie 1961,4 2388,4 Portugalia 1681,0 2149,6 Olanda 1558,9 1747,0 Austria 964,5 981,5 Grecia 746,5 871,0 Irlanda 746,0 803,4 Suedia 519,0 653,0 Belgia 194,3 286,9 Polonia 152,6 262,0 Finlanda 86,0 110,0 Cehia 43,5 100,0 Ungaria 61,0 65,0 Lituania 26,2 60,8 Estonia 32,0 56,0 Luxemburg 35,3 35,3 Bulgaria 32,0 32,0 Letonia 27,0 27,0 Romania 3,0 7,6 Slovacia 5,2 5,2 Slovenia 0,0 0,0 Cipru 0,0 0,0 Malta 0,0 0,0 TOTAL 48122,7 56346,9
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 15/67
După cum se observă în tabelul de mai sus, la nivelul anului 2007 din totalul
puterii instalate la nivel mondial circa 70% se află în Europa, unde erau instalate
aproximativ 85000 de turbine eoliene cu o putere electrică totală de circa 57000 MW.
În scopul îndeplinirii angajamentelor asumate prin semnarea Protocolului de la
Kyoto privind protecŃia mediului şi a prevederilor Directivei 2001/77/EC (implementată
prin HG nr. 443/2003), România a adoptat Strategia de valorificare a surselor
regenerabile de energie. Obiectivele urmărite prin Strategie sunt: promovarea,
valorificarea şi folosirea crescândă a noilor surse regenerabile de energie, prin
intermediul proiectelor care vizează realizarea instalaŃiilor care au ca scop valorificarea
şi folosirea surselor regenerabile de energie nefosile.
Studiile de specialitate şi analizele efectuate în ultimii ani au identificat un
potenŃial eolian în România de circa 8000 GWh/an. Conform listei producătorilor de
energie electrică din surse regenerabile de energie calificaŃi pentru producŃie prioritară
de energie electrică în anul 2007, energia eoliana va fi valorificată prin instalaŃii
energetice pentru valorificarea energiei eoliene cu o putere electrică totală instalată de
6,75 MW.
2.3. Procese tehnologice de producŃie
Procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasamentul parcului eolian
(zona Făurei, judeŃul Brăila) va fi producerea energiei electrice prin valorificarea forŃei
vântului (potenŃialul eolian). În acest scop pe o suprafaŃă de 938 ha vor fi montate un
număr de 50 turbine eoliene GE 2,5 XL - 85 m, cu o putere electrică unitară de 2,5
MW, parcul eolian urmând a avea o putere electrică instalată de 125 MW.
Având în vedere caracteristicile tehnico-constructive similare ale diferitelor tipuri
de turbine eoliene, modificarea în faza de proiect tehnic a tipului şi puterii turbinelor
eoliane instalate nu va conduce la modificări în ceea ce priveşte impactul asupra
factorilor de mediului.
Structura generală a unui grup eolian este următoarea:
� fundatie - asigura rezistenta mecanica a grupului eolian;
� pilon de susŃinere cu o înălŃime suficient de mare pentru a evita curenŃii de
aer turbionari din zona solului, care ar putea influenŃa performanŃele de
funcŃionare ale echipamentului;
� carcasă protectoare (nacelă), amplasată în vârful pilonului care contine
echipamente de transformare a energiei eoliene în energie electrică şi
echipamente de măsură, control şi automatizare;
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 16/67
� rotor compus din pale (forma si conceptia lor este esentiala pentru a asigura
forta de rotatie necesara).
Structura generală a unui grup eolian
Cateva dintre partile principale ale turbinelor eoliene sunt prezentate in figura de
mai jos:
Principalele parti componente ale unei turbine eoliene
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 17/67
În principiu, cele mai importante parti componente ale turbinelor eoliene, sunt:
– butucul rotorului;
– paletele;
– nacela;
– pilonul;
– arborele principal (de turatie redusa);
– multiplicatorul de turatie cu roti dintate;
– dispozitivul de franare;
– arborele de turatie ridicata;
– generatorul electric;
– sistemul de racire al generatorului electric;
– sistemul de pivotare;
– girueta;
– anemometrul;
– sistemul de control (controller).
Butucul rotorului are rolul de a permite montarea paletelor turbinei si este montat
pe arborele principal al turbinei eoliene.
Paletele reprezinta unele dintre cele mai importante componente ale turbinelor
eoliene si impreuna cu butucul alcatuiesc rotorul turbinei. Cel mai adesea, paletele sunt
realizate cu aceleasi tehnologii utilizate si in industria aeronautica, din materiale
compozite, care sa asigure simultan rezistenta mecanica, flexibilitate, elasticitate si
greutate redusa. Uneori se utilizeaza la constructia paletelor si materiale metalice sau
chiar lemnul.
Nacela are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene, care se monteaza in
interiorul acesteia si anume: arborele principal, multiplicatorul de turatie, dispozitivul de
franare, arborele de turatie ridicata, generatorul electric, sistemul de racire al
generatorului electric si sistemul de pivotare.
Pilonul are rolul de a sustine turbina eoliana si de a permite accesul in vederea
exploatarii si executarii operatiilor de intretinere, respectiv reparatii. In interiorul pilonilor
sunt montate atat reteaua de distributie a energiei electrice produse de turbina eoliana,
cat si scarile de acces spre nacela.
Arborele principal al turbinelor eoliene are turatie redusa si transmite miscarea
de rotatie, de la butucul turbinei la multiplicatorul de turatie cu roti dintate. In functie de
tipul turbinei eoliene, turatia arborelui principal poate sa varieze intre 20 - 400 rot/min.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 18/67
Multiplicatorul de turatie cu roti dintate are rolul de a mari turatia de la valoarea
redusa a arborelui principal, la valoarea ridicata de care are nevoie generatorul de
curent electric.
Dispozitivul de franare este un dispozitiv de siguranta si se monteaza pe arborele
de turatie ridicata, intre multiplicatorul de turatie si generatorul electric. Viteza de rotatie
a turbinei este mentinuta constanta prin reglarea unghiului de inclinare a paletelor in
functie de viteza vantului si nu prin franarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul
de franare (cel mai adesea hidraulic, iar uneori mecanic) este utilizat numai in cazul in
care mecanismul de reglare a unghiului de inclinare a paletelor nu functioneaza corect,
sau pentru franarea completa a turbinei in cazul in care se efectueaza operatii de
intretinere sau reparatii.
Arborele de turatie ridicata denumit si arbore secundar sau cuplaj, are rolul de a
transmite miscarea de la multiplicatorul de turatie la generatorul electric. Turatia acestui
arbore, ca si cea a generatorului electric, are valori intre 1200 -1800 rot/min.
Generatorul electric are rolul de a converti energia mecanica a arborelui de
turatie ridicata al turbinei eoliene, in energie electrica. Spirele rotorului se rotesc in
campul magnetic generat de stator si astfel, in spire se induce curent electric. Exista
atat generatoare electrice care furnizeaza curent continuu (de regula pentru aplicatii
casnice si turbine de dimensiuni reduse), cat si generatoare electrice cu curent
alternativ intr-o gama extrem de variata de puteri.
Sistemul de racire al generatorului electric preia excesul de caldura produs in
timpul functionarii acestuia. Racirea poate fi asigurata de un ventrilator centrifugal, iar
generatoarele de putere mai redusa au racirea asigurata de ventilatoare axiale. Uneori
sistemul de racire a generatoarelor electrice este proiectat sa functioneze cu apa de
racire, caz in care exista un circuit suplimentar pentru racirea apei.
Sistemul de pivotare al turbinei eoliene, are rolul de a permite orientarea turbinei
dupa directia vantului. Componentele principale ale acestui sistem sunt motorul de
pivotare si elementul de transmisie a miscarii. Ambele componente au prevazute
elemente de angrenare cu roti dintate. Acest mecanism este antrenat in miscare cu
ajutorul unui sistern automatizat, la orice schimbare a directiei vantului, sesizata de
girueta.
Girueta este montata pe nacela si are rolul de a se orienta in permanenta dupa
directia vantului. La schimbarea directiei vantului girueta comanda automat intrarea in
functiune a sistemului de pivotare al turbinei. In cazul turbinelor de dimensiuni reduse,
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 19/67
nacela este rotita automat dupa directia vintului cu ajutorul giruetei, fara a fi necesara
prezenta unui sistem suplimentar de pivotare.
Anemometrul este un dispozitiv pentru masurarea vitezei vantului. Acest aparat
este montat pe nacela si comanda pomirea turbinei eoliene cand viteza vantului
depaseste 3 - 4m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene cand viteza vantului depaseste 25
m/s.
Controler-ul este calculatorul principal al unei turbine eoliene, care cel putin in
cazul turbinelor de puteri mari, este integrat intr-o retea de calculatoare, care
controleaza buna functionare a tuturor componentelor. De regula controler-ul este
amplasat in nacela, iar aIte calculatoare pot fi amplasate inclusiv la baza pilonilor.
Caracteristicile tehnice ale turbinei eoliene GE 2,5 XL General Electric sunt
următoarele:
– turnul de susŃinere cu o înălŃime de 85 m este realizat din module metalice,
protejat împotriva coroziunii. Turnul are o formă conică cu diametrul la baza
de 4,26 m, iar diametrul la vârf de 2,5 m;
– nacela are o lungime de 12 m, lăŃimea de 3,6 m şi înălŃimea de 3,6 m, este
realizată din fibră de sticlă, are o greutate de cca. 70 t;
– rotorul are un diametru de 100 m şi o greutate de 36 t; turaŃia rotorului este
cuprinsă în intervalul 10-20 rotaŃii/min;
– rotorul este prevăzut cu 3 pale (cu o lungime de cca. 50 m şi o greutate de
aprox. 8 t), suprafata măturată de pale fiind de 7854 m2;
– puterea instalată 2,5 MW;
– tensiunea electrică la bornele generatorului 690V;
– viteza vântului minimă 3,5 m/s, nominală 12,5 m/s; maximă 25 m/s;
– greutatea totală: 270-320 t, în funcŃie de înălŃimea turnului.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 20/67
Turbine eoliene model GE 2,5 XL
Principalul echipament al turbinei eoliene îl reprezintă rotorul. Datorită formei
aerodinamice, rotorul, amplasat în faŃa nacelei, se roteşte sub acŃiunea vântului,
transformând energia eoliană (mişcarea aerului) în energie mecanică de rotaŃie.
Rotorul este realizat din 3 pale de fibră de sticlă armată cu răşină şi fibre de
carbon, fixate pe un butuc metalic. Un sistem hidraulic amplasat în interiorul butucului
permite modificarea automată a unghiului de atac al palei cu până la 95º, în funcŃie de
condiŃiile meteorologice specifice.
Palele sunt proiectate şi realizate astfel încât să asigure maximizarea
randamentului de transformare a energiei eoliene în energie mecanică şi minimizarea
zgomotului şi a fenomenului de reflexie a luminii.
Echipamentele amplasate în nacelă asigură conversia energiei mecanice
transmisă de rotor în energie electrică, asigură orientarea pe direcŃia vântului şi
funcŃionarea turbinei în condiŃii de siguranŃă.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 21/67
Sistemele de automatizare permit alarmarea locală şi la distanŃă a operatorilor şi
dacă este cazul, oprirea automată în condiŃii de siguranŃă a turbinei eoliene, pentru
prevenirea distrugerii echipamentelor.
În scopul prevenirii unor poluări accidentale ale solului circuitul hidraulic este
prevăzut cu un sistem de colectare a scăpărilor accidentale de lichid. Simultan cu
detectarea scurgerilor intră în funcŃiune un sistem de protecŃie, care asigură oprirea
automată în condiŃii de siguranŃă a turbinei eoliene.
Nacela este echipată cu două accelerometre pentru controlul oscilaŃiilor
transversale şi longitudinale.
Sistemul de monitorizare este dotat cu senzori pentru: măsurarea condiŃiilor
climatice (direcŃia, viteza şi temperatura vântului), parametri de funcŃionare a turbinei
(temperaturi, nivelul şi presiunea uleiului, nivelul apei de răcire, vibraŃii), viteza rotorului
şi unghiul de înclinare, parametri de conectare la reŃea (puterea activă şi reactivă,
tensiunea, intensitatea şi frecvenŃa electrică).
Intervalul normal pentru realizarea inspecŃiilor tehnice este de 12 luni, printre
operaŃiile programate fiind şi verificarea nivelului uleiurilor pentru ungere/răcire a
diferitelor subansamble.
Etapele de realizare a parcului eolian sunt următoarele:
a) realizarea fundaŃiei turbinei eoliene
FundaŃia va fi realizată din beton armat şi va avea următoarele dimensiuni:
lungime 15 m, lăŃime 15 m şi adâncime 2 m. Pentru realizarea fundaŃiei unei turbine
eoliene vor fi utilizaŃi 475 m3 de beton şi 36 t de otel pentru armături. FundaŃia va fi
construită de firme specializate, conform proiectelor tehnice şi cu ajutorul
echipamentelor mecanice clasice (buldozere, excavatoare, betoniere, macarale).
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 22/67
b) înălŃarea turnului
Componentele turnurilor vor fi aduse pe amplasament cu ajutorul unor
autovehicule de transport rutiere de dimensiuni corespunzătoare, pe platforme tractate.
Modulele vor fi fixate în fundaŃie şi între ele conform proiectelor de execuŃie,
manevrarea acestora fiind realizată cu ajutorul automacaralelor .
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 23/67
c) montarea nacelei
Nacela va fi adusă pe amplasament cu ajutorul unei platforme auto tractate şi va
fi ridicată pe turn cu ajutorul unei automacarale. Greutatea totala a nacelei este de 70 t.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 25/67
d) montarea palelor
Fiecare din cele trei pale ale turbinei are o lungime de 50 m, o lăŃime de 3,5 m şi
o greutate de 8 t. Montarea acestora în butucul rotor va fi realizată printr-o îmbinare
demontabilă, manevrarea palelor şi a subansamblelor fiind realizată cu ajutorul unei
automacarale.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 26/67
e) Racordarea la reŃeaua electrică şi la sistemul centralizat de conducere şi
comandă
Parcul eolian va conŃine în final un număr de 50 turbine eoliene, amplasate pe
rânduri orientate pe directia E-V. Acestea vor fi racordate la sistemul energetic naŃional
prin intermediul unei staŃii electrice proprii. Conducerea turbinelor eoliene va fi realizata
din clădirea de comandă dotată cu o reŃea de calculatoare, care vor permite controlul
automatizat al regimurilor de funcŃionare.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 27/67
ReŃeaua electrică pentru evacuarea puterii electrice produse şi cea pentru
comandă şi monitorizare va fi îngropată în canale de cable, realizate conform
normativelor tehnice naŃionale.
Pe amplasament va fi realizată o substaŃie electrică de racordare la Sistemul
Energetic NaŃional, prin intermediul liniei electrice de 110 KV care strabate
amplasamentul.
Un lucru foarte important este faptul că în apropierea amplasamentului parcului
eolian este atât linia electrică de 20 kV cât şi linia de 110 kV, necesare unei racordări
facile la Sistemul Energetic NaŃional.
2.4. ActivităŃi de dezafectare.
Pe terenul pentru care se solicită acord de mediu în vederea realizării parcului
eolian nu sunt amplasate clădiri sau echipamente care să necesite lucrări de
dezafectare.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 28/67
3. DEŞEURI
3.1. Perioada de exploatare a parcului eolian.
Procesul tehnologic de producere a energiei electrice prin conversia
energiei eoliene, cu ajutorul turbinelor eoliene nu generează deşeuri în mod
direct. Totuşi, activitatea de mentenanŃă a echipamentelor şi subansamblelor turbinelor
eoliene generează o serie de deşeuri precum: uleiuri de ungere şi răcire, lichide
hidraulice, subansamble defecte înlocuite.
Toate circuitele prin care se vehiculează ulei sau lichide hidraulice sunt circuite
etanşe, fără pierderi cantitative. Deşi cantităŃile de lichide utilizate sunt relativ reduse
(ex. circuitul hidraulic are o capacitate de 160 litri), echipamentele sunt prevăzute cu
sisteme de colectare a scurgerilor accidentale şi oprire automată a turbinei.
Revizia anuală a echipamentelor şi circuitelor este realizată cu personal calificat,
dotat cu echipamente speciale, care permit inspecŃia şi atunci când este cazul
înlocuirea uleiurilor şi lichidelor hidraulice fără scăpări în mediul ambiant. Uleiurile sau
lichidul hidraulic înlocuit este trimis în recipienŃi etanşi către societăŃi specializate în
recondiŃionarea, valorificare sau eliminarea acestuia fără afectarea factorilor de mediu.
Piesele şi subansamblele înlocuite vor fi predate către societăŃi comerciale specializate
în dezmembrarea, valorificare sau eliminarea acestora.
După expirarea duratei de viaŃă turbinele eoliene vor fi demontate şi
dezmembrate, cea mai mare parte a materialelor fiind reutilizabile. Astfel, oŃelul, fonta,
oŃelul inoxidabil, cuprul, aluminiul, plumbul pot fi reciclate în proporŃie de 100%.
Materialele plastice şi cauciucul vor putea fi incinerate în instalaŃiile specializate de
ardere a deşeurilor cu recuperarea căldurii produse. Fibra de stică din palele rotorului
poate fi incinerată în instalaŃii speciale de incinerare a deşeurilor din materiale
compozite, cu recuperarea căldurii sau poate fi utilizată ca deşeu rezultat din construcŃii.
PrezenŃa şi activitaŃile desfăşurate de personalul de exploatare a parcului eolian
vor genera mici cantităŃi de deşeri menajere şi ape uzate menaje, având în vedere
numărul mic de persoane necesare pentru exploatarea parcului eolian.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 29/67
3.2. Perioada de construcŃie a parcului eolian
Lucrarile de realizarea a parcului eolian sunt cele care generează cea mai mare
cantitate de deşeuri.
Ridicarea fiecărei turbine eoliene presupune realizarea unei fundaŃii din beton
armat, care necesită lucrări de excavare a terenului si o cantitate semnificativa de
materiale de constructii (fier beton, beton).
Pentru aducerea pe amplasament a componentelor turbinelor eoliene,
manevrarea si montajul acestora, sunt necesare amenajarea unor cai de acces si a
unor platforme de lucru. Latimea drumurilor de acces va fi de circa 8 m in faza de
constructie, dupa care acestea se vor reduce la o latime de 2 m, suficienta pentru
realizarea lucrarilor de intretinere a echipamentelor eoliene.
Deseurile din activitatea de constructie vor fi colectate si evacuate de pe
amplasament, astfel incat in zonele ocupate temporar pentru lucrarile de montaj vor fi
creeate conditiile oprime pentru refacerea vegetatiei initiale.
Pe amplasament nu vor fi amenajate decat spatiile de lucru absolut necesare,
fara a fi realizate zone de depozitare a deseurilor sau a altor materiale de constructie.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 30/67
4. IMPACTUL POTENłIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER,
ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE
Impactul negativ generat asupra factorilor de mediu de instalarea şi
funcŃionarea este nesemnificativ în condiŃiile alegerii unui amplasament
corespunzător din următoarele puncte de vedere:
- să nu afecteze dezvoltarea speciilor din flora şi faună locală, protejate prin lege;
- să nu fie o zonă protejată din punct de vedere cultural şi/sau arheologic;
- să fie asigurată o distanŃă suficient de mare faŃă de zonele locuite, astfel încât să
fie respectate valorile limită impuse pentru nivelul de zgomot şi să nu se
manifeste fenomenul de umbrire.
EvoluŃia spectaculoasă a tehnologiilor de transformare a energiei eoliene în
energie electrică a transformat turbinele eoliene în principala alternativă pentru
înlocuirea instalaŃiilor de ardere a combustibililor fosili. Necesitatea adoptării acestei
soluŃii devine din ce în ce mai presantă pe fondul valorificării aproape în totalitate a
potenŃialului hidroenergetic existent şi a dorinŃei reducerii utilizării combustibililor fosili,
în scopul eliminării impactului negativ generat asupra factorilor de mediu de
funcŃionarea instalaŃiilor termoenergetice.
Producerea energiei electrice în instalaŃii termoenergetice bazate pe arderea
combustibililor fosili conduce la emisia în atmosferă a unor importante cantităŃi de
poluanŃi: dioxid de carbon (8-12% din volumul gazelor arse), dioxid de sulf, oxizi ai
azotului, monoxid de carbon şi pulberi solide. Deşi noile reglementări internaŃionale au
condus la diminuarea semnificativă a concentraŃiei poluanŃilor în gazele arse evacuate,
prin utilizarea unor instalaŃii de depoluare (electrofiltre cu randamente de 99.99%,
instalaŃii de desulfurare şi de reducere a oxizilor de azot, arzătoare cu formare redusă
de NOx, denoxare), cumularea cu emisiile de poluanŃi din alte ramuri industriale (chimie,
petrochimie, transporturi, metalurgie) generează în opinia majorităŃii specialiştilor o serie
de schimbări climatice la nivel mondial.
Totodată, funcŃionarea instalaŃiilor termoenergetice necesită utilizarea unor
reactivi chimici industriali pentru tratarea apei brute. Procesele fizico-chimice de tratare
a apei utilizată ca agent termic generează ape uzate, care sunt evacuate în canalizările
urbane sau direct în apele de suprafaŃă.
Combustibilii fosili gazoşi şi lichizi sunt prin caracteristicile fizico-chimice
substanŃe periculoase, care prin eliberarea lor accidentală în mediu pot conduce la
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 31/67
apariŃia unor explozii sau la contaminarea factorilor de mediu, cu repercusiuni negative
asupra faunei şi florei locale/zonale.
Utilizarea turbinelor eoliene permite obŃinerea energiei electrice necesară
dezvoltării societăŃii umane evitând pericolele menŃionate anterior. Avantajele oferite de
aceasta alternativă la combustibilii fosili vor fi prezentate în subcapitolele următoare,
care respectă cuprinsul prevăzut în Ghidul metodologic de evaluare a impactului
asupra mediului, aprobat prin Ordinul nr. 863 din 2002.
4.1. Apa
Construirea şi funcŃionarea pe amplasamentul propus a unui parc eolian nu
va genera un impact negativ asupra apelor de suprafaŃă sau subterane. Mai mult,
energia electrică produsă pentru acoperirea necesarului din sistemul energetic
naŃional va conduce la reducerea funcŃionării sau chiar la oprirea unor instalaŃii
termoenergetice şi implicit la diminuarea cantităŃilor de poluanŃi evacuaŃi în apele
de suprafaŃă sau infiltraŃii în apele subterane, la nivel zonal/naŃional.
Ape de suprafata
Apa de suprafaŃă aflată în vecinătatea amplasamentului parcului eolian este râul
Buzău, situat la cca. 500 m în nordul amplasamentului.
Buzăul are la intrarea în judeŃ o suprafaŃă de bazin de 4083 km2 şi o lungime de
175 km, la vărsare în Siret, o suprafaŃă de 5505 km2 şi o lungime de 308 km, panta
medie a râului pe acest sector fiind de 0,27%. Debitul mediu multianual la intrare în
judeŃ este de 29,5 m3/s, valoare care nu suferă schimbări sensibile până la vărsare.
Debitul maxim cu probabilitate de depăşire de 1% (o dată la 100 ani) este de cca 2850
m3/s şi scade spre vărsare datorită atenuărilor puternice până la cca. 2300 m3/s. Debitul
mediu zilnic minim (anual) cu probabilitate de 80% (o dată la 5 ani), în regim natural de
scurgere este de cca 1,50 m3/s, valoare practic constantă pentru întreg sectorul aferent
judeŃului iar pentru perioada iunie – august de aproape dublu faŃă de cel anual. Debitul
mediu multianual de aluviuni în suspensie este de cca. 130 kg/s, cel târât nefiind
comparativ cu acesta. Fenomenele de îngheŃ se înregistrează în fiecare iarnă, durata
medie a acestora fiind de 60 –70 zile. Podul de gheaŃă apare în cca. 80% din ierni,
durata medie fiind de cca. 30 – 40 zile.
În apropierea amplasamentului la o distanŃă de cca. 3 km nord de limita nordică a
acestuia, există lacul Jirlău (1068 ha), lac de tip liman fluviatil.
Pe amplasament mai există o serie de canale de irigaŃii de mici dimensiuni.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 32/67
Procesul tehnologic de producere a energiei electrice cu ajutorul turbinelor
eoliene nu generează ape industriale uzate sau alte substanŃe care să conducă la
poluarea apelor de suprafaŃă.
Pericolul poluării apelor de suprafaŃă cu ulei sau lichid hidraulic scurse accidental
din circuitele şi echipamentele turbinelor eoliene este nesemnificativ având în vedere
distanŃa faŃă de apele de suprafaŃă, cantităŃile reduse de substanŃe cu potenŃial poluant
şi forma reliefului.
Pe amplasament nu vor fi realizate construcŃii pentru activitatea de
construcŃie/întreŃinere/reparaŃii în care să fie generate ape uzate industriale.
BilanŃul consumului de apa
Proces tehnologic
Sursa de apă
(furnizor)
Consum total de apă
Apă prelevată din sursă
Recirculată/ reutilizată
Comentarii
Scopuri igienico- sanitare
puŃ de mică adâncime
0,3 m3/zi - 108 m3/an
0,3 m3/zi - 108 m3/an
-
Apele uzate menajere vor fi colectate într-o fosă septică realizată în perimetrul
clădirii de comandă, golită periodic cu o vidanjă într-o staŃie de epurare a apelor
menajere urbane. Indicatorii de calitate ai apelor menajere uzate vor respecta valorile
limită admisibile prevăzute în NTPA 002.
Apele pluviale căzute pe amplasament se vor infiltra în solul din zona adiacentă
fundaŃiilor turbinelor eoliene sau vor fi drenate în perioadele cu precipitaŃii abundente de
pâraiele permanente/temporare din zona.
Bilantul apelor uzate
Ape uzate evacuate Ape dirijate spre reutilizare/recirculare Totalul apelor
uzate generate menajere industriale pluvi-
ale*) in acest obiectiv catre alte obiective
Sursa apelor uzate, Proces tehno- logic mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/
zi mc/ an mc/ zi mc/an mc/
zi mc/ an
Clădirea de
comandă şi control
0,3 108 0,3 108 - - - - - -
*) nu sunt poluate şi nu necesită colectare şi tratarea înainte de evacuare
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 33/67
Ape subterane
Amplasarea şi funcŃionarea parcului eolian nu va conduce la poluarea
apelor subterane, având în vedere următoarele aspecte tehnice:
– pe amplasament nu sunt depozitate materii prime şi materiale;
– uleiurile şi lichidul hidraulic utilizat pentru comanda, ungerea şi răcirea unor
subansamble ale turbinelor eoliene sunt vehiculate în circuite etanşe. În cazul
apariŃiei unor scurgeri accidentale circuitele sunt prevăzute cu sisteme de
colectare şi de oprire automată a funcŃionarii tubinelor;
– procesele tehnologice desfăşurate pe amplasament nu generează ape uzate
tehnologice şi nu conduc la poluarea apei pluviale.
4.2. Aer
Amplasarea şi funcŃionarea parcului eolian nu va provoca un impact
negativ asupra calităŃii aerului din zonă. Mai mult, utilizarea turbinelor eoliene pentru
producerea energiei electrice necesare pentru acoperirea cererii din sistemul energetic
national va avea drept consecinŃă reducerea cantităŃilor de combustibili fosili consumaŃi.
Reducerea perioadei de funcŃionare sau chiar oprirea instalaŃiilor termoenergetice va
avea un impact pozitiv asupra factorilor de mediu, prin reducerea cantităŃilor de poluanŃi
gazoşi (CO2, SO2, NOx, CO), solizi (pulberi în suspensie, deşeuri solide) şi lichizi (ape
uzate, deversări accidentale de substanŃe şi preparate chimice).
Astfel, pentru a produce 1 kWh energie electrică într-o instalaŃie termoenergetică,
în procesul de ardere a combustibilului fosil sunt generate 0,826 kg CO2, 0,02 kg SO2,
0,0034 kg NOx şi 0,00034 kg pulberi în cazul cărbunelui şi 0,467 g de CO2 în cazul
utilizării gazelor naturale.
La o producŃie anuală de energie electrică de aproximativ 3466 MWh/an turbină
eoliană (conform datelor de obŃinute în perioada de monitorizare), rezultă că nu vor mai
fi emise in atmosfera circa 2863 t CO2, 69,32 t SO2, 11,78 t NOx şi 1,178 t pulberi
pentru funcŃionarea fiecărei turbine eoliene (dacă energia respectivă ar fi produsă prin
arderea cărbunelui).
Instalarea şi funcŃionarea parcului eolian va permite reducerea emisiei de
CO2 în atmosferă cu 143145 t CO2/an (dacă energia respectivă ar fi produsă prin
arderea cărbunelui) sau cu 80931 t CO2/an (dacă pentru producerea aceleiaşi cantităŃi
de energie s-ar folosi drept combustibil gazul natural).
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 34/67
MenŃionăm ca emisiile de CO2 la nivelul judeŃului Brăila în anul 2007 s-au situat
în jurul valorii de 8574400 t CO2 (sursa: "Raportul anual privind starea factorilor de
mediu în judeŃul Brăila în anul 2007", elaborat de APM Brăila).
Reducerea emisiilor de CO2 generate de procesele tehnologice din industria
termoenergetică va fi dublată şi de reducerea cantităŃilor de poluanŃi gazoşi, lichizi sau
solizi menŃionaŃi anterior cu valori variabile în funcŃie de caracteristicile fizico-chimice
ale combustibililor fosili utilizaŃi şi de performanŃele de funcŃionare a instalaŃiilor de
producere a energiei electrice.
În faza amenajarii terenului pentru lucrările de montaj a turbinelor eoliene va
apărea riscul creşterii concentraŃiei de pulberi aflate în suspensie în aerul atmosferic.
Spulberarile de praf vor fi înregistrate în perioadele de intensificare a vitezei vântului,
atunci cand se fac excavari pentru realizarea fundaŃiilor. Apreciem că nu se vor
înregistra depăşiri ale valorilor limită impuse prin Ordinul nr. 592/2002, iar spulberările
nu vor avea un impact semnificativ asupra factorilor de mediu, a florei şi faunei din
zonă.
Clima şi calitatea aerului
Clima în zona amplasamentului este încadrată în categoria continentală (Ńinutul
cu climă de câmpie). Uniformitatea reliefului de câmpie determină o omogenitate
evidentă a caracteristicilor climei. Regimul climatic general se caracterizează prin veri
foarte calde, cu precipitaŃii nu prea abundente, ce cad mai ales sub formă de averse şi
prin ierni relativ reci, marcate uneori de viscole puternice, dar şi de frecvente perioade
de încălzire, care provoacă discontinuităŃi stratului de zăpadă.
RadiaŃia solară globală înregistrează o valoare medie de 122,5 kcal/cm2⋅ an.
Temperatura medie anuală se situează, în zona amplasamentului, în jurul valorii
de 10,4°C.
PrecipitaŃiile atmosferice variază în limite nu prea largi datorită uniformităŃii
reliefului. CantităŃile medii anuale de precipitaŃii din zonă sunt de 440 mm.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 36/67
Datele meteorologice colectate pe parcursul unui an de la StaŃia Meteo Făurei se
găsesc în tabelul de mai jos:
Temp. aerului
Umiditate relativă
RadiaŃie solară
zilnică - orizontal
Pres. Atm.
Viteza vântului
Temp. solului
Grade -zile
lunare pt. încălzire
Grade -zile
pentru răcire
Luna
°C % kWh/m²/zi kPa m/s °C °C-z °C-z Ian -0,7 85,1% 1,46 97,5 3,5 -3,9 580 0 Feb 0,5 80,8% 2,23 97,3 3,6 -2,2 490 0 Mar 5,1 75,0% 3,20 97,2 4,2 3,8 400 0 Apr 11,5 73,3% 3,93 96,9 3,7 11,3 195 45 Mai 17,2 70,7% 4,97 97,0 3,5 17,5 25 223 Iun 20,7 72,8% 5,22 96,9 2,9 21,0 0 321 Iul 22,9 71,2% 5,38 97,0 2,9 23,6 0 400 Aug 22,5 70,1% 4,83 97,1 2,8 23,4 0 388 Sep 17,7 73,4% 3,66 97,2 2,7 18,1 9 231 Oct 11,7 77,9% 2,45 97,6 2,9 11,2 195 53 Nov 4,6 82,4% 1,52 97,5 3,1 3,2 402 0 Dec 0,0 85,9% 1,18 97,5 3,5 -2,8 558 0 Anual 11,2 76,5% 3,34 97,2 3,3 10,4 2.854 1.660
Masuratorile de vant efectuate in situ sunt prezentate in graficul urmator, trasat in
cadrul programului de determinare a potentialului eolian WASP.
Se observa o predominanta a vantului pe directia S-N. Viteza medie anuala la
inaltimea relativa de 60 m este 4,92 m/s, coeficientul de variaŃie cu înălŃimea fiind de
0,17.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 37/67
Surse de poluare existente în zonă
În zona propusă pentru amplasarea parcului eolian nu există surse de poluare
industriale, terenul din jur fiind preponderent agricol.
Cel mai apropiat oraş este oraşul Făurei, situat la cca. 3,5 km de amplasamentul
propus pentru realizarea parcului eolian, în care nu există capacităŃi industriale
poluatoare. Calitatea aerului poate fi afectată doar de cele doua centrale termice care
sunt echipate cu cosuri de fum de constructie metalica si, ocazional, de procesele de
descompunere a deseurilor solide depozitate la Groapa de gunoi a orasului.
Principalele societăŃi comerciale cu activităŃi potenŃial poluatoare sunt S.C. Crimbo Gas
Faurei SRL - imbuteliere si distributie gaz butan; S.C. Brickes Production SRL -
Materiale constructii, CFR (diferite societati) - Transporturi, revizii.
O altă sursă de poluare a aerului din zona amplasamentului este traficul auto de
pe drumul naŃional 2B care trece la peste 2,5 km de extremitatea sudică a
amplasamentului.
4.3. Sol
FuncŃionarea turbinelor eoliene nu conduce la poluarea solului. Având în
vedere faptul că pe amplasament nu vor fi stocate materii prime şi materiale a
căror caracteristici fizico-chimice să genereze pericolul contaminării solului,
coroborat cu măsurile de protecŃie adoptate încă din faza de realizare a
componentelor turbinelor eoliene (descrise anterior) apreciem că instalarea şi
funcŃionarea parcului eolian pe amplasamentul propus nu va avea un impact
negativ asupra calităŃii solului.
Date privind caracteristicile solului din zona amplasamentului viitorului parc
eolian
Datorită uniformităŃii condiŃiilor pedoclimatice, pe teritoriul judeŃului Brăila s-a
dezvoltat o gamă de soluri mai puŃin variată. Cea mai mare răspândire o au
cernoziomurile şi cernoziomurile carbonatice cu variantele lor afectate de hidromorfie
(cernoziomuri freatic umede carbonatice şi cernoziomuri carbonatice freatic umede, de
regulă sărăturate la baza profilului), care acoperă în întregime, câmpiile netede
interfluviale.
În zona amplasamentului, lunca Buzăului, o pondere mare în învelişul de sol o au
solurile aluviale (inclusiv aluviunile), local gleizate şi pe alocuri salinizate.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 38/67
Din datele existente nu au fost identificate poluări instorice ale solului de pe
amplasament. În prezent, terenul de pe amplasament este utilizat în scopuri agricole
sau este partial acoperit de vegetaŃia salbatică dezvoltată în zonele abandonate din
punct de vedere agricol.
Impactul asupra solului
Respectarea tehnologiilor de constructii moderne pentru realizarea fundaŃiilor şi
structura modulată a turbinei eoliene (care nu necesită utilizarea pe amplasament a
unor substanŃe cu potenŃial poluator) va conduce la minimizarea impactului negativ
asupra solului în perioada de construcŃie. CantităŃile mici de materialele de construcŃie
rămase după ridicarea turbinelor eoliene şi finalizarea parcului eolian vor fi sortate şi
valorificate în condiŃiile legii.
SuprafaŃa de teren necesară pentru realizarea unei fundaŃii este de circa 900 m2,
iar pentru amenajarea platformelor de descarcare/montaj de 600 m2 pentru fiecare
turbina eoliană în parte.
Amenajările efectuate pentru consolidarea terenului în zona platformelor de lucru
în faza de montare a turbinelor eoliene vor fi dezafectate, deşeurile de construcŃie
rezultate urmând a fi sortate şi eliminate în flux continuu de pe amplasament. Nu vor fi
amenajate zone de depozitare temporară a deşeurilor de construcŃie.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 39/67
Pentru accesul utilajelor grele utilizate în etapa de construcŃie/montaj a parcului
eolian vor fi utilizate circa 8 km de drumuri agricole existente pe amplasament şi vor fi
amenajate circa 4 km de drumuri noi pentru accesul în zona de amplasare a turbinelor
eoliene. SuprafaŃa la sol a drumurilor va fi în faza de execuŃie de 9,6 ha, pentru ca în
faza de exploatare suprafaŃa să fie redusă la 2,4 ha, prin reducerea lăŃimii acestora de
la 8 m la numai 2 m.
Pământul rezultat în urma lucrărilor de excavare efectuate pentru realizarea
fundaŃiilor va fi colectat şi utilizat pentru refacerea zonelor fundaŃiilor turbinelor eoliene,
a platformelor de lucru şi a căilor de acces, surplusul urmând a fi eliminat de pe
amplasament.
Măsuri propuse pentru reducerea impactului asupra solului:
– proiectarea şi realizarea fundatiilor se va face astfel încât să permită
acoperirea cu un strat de sol vegetal, rezultat în cadrul lucrărilor de excavare,
care va avea o grosime minimă de 0,5 m;
– platformele de lucru vor fi dezafectate, deşeurile vor fi colectate şi
reutilizate/eliminate fără depozitare temporară. SuprafeŃele vor fi nivelate cu
sol vegetal rezultat din activitatea de excavare a fundaŃiilor;
– după montaj, drumurile de acces vor fi reduse la dimensiunile necesare în
etapa de exploatare. Deseurile rezultate vor fi colectate, sortate si
reutilizate/eliminate de pe amplasament, fără depozitare temporară.
SuprafeŃele vor fi nivelate cu sol vegetal rezultat din activitatea de excavare a
fundaŃiilor;
– reŃele electrice îngropate vor fi amplasate la marginea drumurilor de acces la
o adancime de 1 m, în zona deja afectată în faza de montare a turbinelor
eoliene;
– turbinele eoliene vor fi montate succesiv, materialele de construcŃie utilizate la
amenajarea zonei de montaj putând fi reutilizate;
– pe amplasament nu vor fi amenajate spaŃii de depozitare temporară a
deşeurilor sau materialelor.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 40/67
4.4. Geologia subsolului
Teritoriul judeŃului se află pe un fundament de platformă, ce coboară puternic
dinspre Dobrogea către vest şi nord-vest, ca şi dinspre Platforma Moesică spre nord-
est, respectiv către curbura CarpaŃilor. Aceste coborâri par a fractura fundamentul, una
dintre faliile majore fiind prelungirea liniei Peceneaga – Camena din Dobrogea.
Fundamentul este constituit din şisturi verzi şi se află la zi pe dreapta Dunării, iar sub
valea Buzăului coboară la 3500 m. Peste fundament s-a depus o stivă sedimentară
începând cu tortonianul, dar în special cu sarmaŃianul (marne, nisipuri, gresii). Urmează
meoŃianul (nisipuri), apoi dacianul şi levantinul compuse din nisipuri, argile şi marne,
ultimul având grosimi de aproape 1000 m. Cuaternarul are cca. 400 m grosime şi este
constituit din Strate de Cândeşti (nisipuri, pietrişuri, intercalaŃii argiloase), Strate de
FrăŃeşti (nisipuri, pietrişuri), un complex marnos şi apoi nisipurile de Mostiştea.
Deasupra se află 10 – 30 m de loess; pe dreapta Buzăului şi CălmăŃuiului sunt şi
nisipuri eoliene.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 41/67
4.5. Biodiversitatea
InformaŃiile cuprinse în capitolul de biodiversitate au fost extrase din lucrarea
"Studiu privind impactul asupra biodiversităŃii al amplasării de turbine eoliene in
zona Făurei (judeŃul Brăila)", efectuat de specialişti din Universitatea "Ovidius"
ConstanŃa - Facultatea de ŞtiinŃe ale Naturii şi ŞtiinŃe Agricole, studiu efectuat in cadrul
contractului nr. 145/ 01.10.2008, incheiat intre S.C. ICEMENERG S.A. Bucureşti si
Universitatea „Ovidius” Constanta.
4.5.1. ConsideraŃii privind impactul turbinelor eoliene asupra avifaunei
În general, centralele eoliene pot prezenta urmatoarele pericole potentiale pentru
pasari:
– Deranjarea si modificarea rutelor de zbor
– Pierderea habitatelor
– Mortalitati datorate coliziunii cu turbinele eoliene
� Deranjarea si modificarea rutelor de zbor
Efectele provocate de centralele eoliene asupra avifaunei sunt diverse, in functie
de specie, de anotimp si de locul amplasarii acestora. Unele studii indica efecte
negative asupra pasarilor pana la 600 m distanta de turbinele eoliene si o reducere a
folosirii terenului adiacent sau chiar a absentei din zona. In cazul unor mari ferme
(baterii) de centrale eoliene, zonele cumulate din jurul fiecarei turbine eoliene pot
ajunge la suprafete considerabile. De asemenea, unele parcuri ce contin un mare
numar de centrale eoliene pot ajunge sa constituie bariere in calea drumurilor de
migratie ale pasarilor. Se va lua in considerare si existenta unor zone unde pasarile
deranjate de prezenta turbinelor eoliene vor putea sa isi gaseasca refugiul.
Cu toate acestea, s-a constatat ca unele specii de pasari se pot obisnui si chiar
coabita pasnic cu aceste instalatii antropice. Un alt factor de stres ar fi circulatia
oamenilor, autovehiculelor si a altor utilaje in zona centralelor eoliene. Acest lucru se
poate reduce mult datorita automatizarii si computerizarii din ce in ce mai mari pe care o
prezinta turbinele, in acest fel necesitand o supraveghere si o intretinere minima. Pentru
a exclude efectul de bariera in calea deplasarilor pasarilor, se pot lasa coridoare largi de
trecere printre turbine, pe directiile principale de zbor.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 42/67
� Pierderea habitatului
Pierderea de habitat datorata construirii centralelor eoliene, in general, nu este
perceputa ca un impact major asupra populatiilor de pasari. Pierderile de habitat pot fi
insa importante in cazul amplasarii a zeci sau sute de turbine eoliene, asezate la mica
distanta una de alta. Mai exista drumurile de acces spre turbine, care pot provoca
pierderi de teren din habitatele naturale, dar, daca aceste cai de acces sunt folosite
numai in caz de urgente, au un impact minor asupra ornitofaunei.
� Mortalitati datorate coliziunilor pasarilor cu centralele eoliene
Majoritatea studiilor au indicat mortalitati reduse in randul pasarilor, ca urmare a
coliziunilor cu turbinele eoliene. Cu toate acestea, daca numarul de turbine este mare,
chiar daca media de decese de fiecare turbina este mic, mortalitatile cumulate pot avea
un efect destul de mare asupra avifaunei. In cazul pasarilor de mari dimensiuni, cu o
rata redusa a reproducerii, acest lucu poate avea o deosebita importanta. De aceea,
amplasarea centralelor eoliene trebuie facuta numai in zone cu o slaba concentrare a
efectivelor speciilor de pasari, cu o diversitate specifica redusa si neesentiale pentru
supravietuirea unor specii vulnerabile sau de interes conservativ deosebit.
Pasarile care ocolesc turbinele eoliene in timpul migratiei sau zboara pe
deasupra lor evitandu-le, vor fi nevoite sa recurga la un consum de energie mai ridicat,
care poate influenta rata lor de supravietuire. Riscurile de coliziune sunt mai mari pe
vant puternic, pe ploaie, pe ceata sau in nopti fara luna. In aceste conditii, inaltimea la
care zboara pasarile este mult redusa, iar luminile turbinelor pot atrage pasarile, in
acest fel sporind riscul de coliziune (Desholm, M., Kahlert, J. 2005).
Pe de alta parte insa, introducerea in folosinta a unor centrale eoliene cu
dimensiuni mari ale rotorului si cu viteze mici de deplasare a palelor a facut ca numarul
pasarilor sau liliecilor loviti sa scada considerabil. Daca se urmareste statistica intocmita
de Consiliul National de Cercetare al SUA in mai 2007 cu privire la impactul turbinelor
eoliene asupra avifaunei, se constata un fapt interesant. Astfel, analizand impactul
parcurilor eoliene amplasate in patru state din zona de est a SUA asupra avifaunei, s-a
constatat ca fata de totalul pierderilor inregistrate in populatiile de pasari ca urmare a
multiplelor fatete ale impactului antropic, cele cauzate de lovirea de palele turbinelor
eoliene s-au cifrat la 0,003% (trei pasari din 100 000 au murit ca urmare a coliziunii
directe cu turbinele eoliene) (Erickson, W., P. et all. 2001).
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 43/67
Legislatia referitoare la protectia păsărilor
Pasarile sunt protejate prin urmatoarele legi europene la care Romania a aderat:
• Conventie privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice,
adoptata la Bonn, la 23.06.1979, la care Romania a aderat prin Legea nr. 13 din
08.01.1998 (M. Of. nr. 24/26 ianuarie1998).
• Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din
Europa, adoptata la Berna la 19.09.1979, la care Romania a aderat prin Legea
nr. 13 din 11.03.1993 (M. Of. nr 62/65 martie 1993.
• Acordul privind conservarea pasarilor de apa migratoare african – eurasiatice,
adoptat la Haga la 16.06. 1995 (M. Of. nr. 236/30.05.2000).
• Directiva Consiliului Europei 79/409 EEC, privind conservarea pasarilor salbatice
adoptata la 02.04.1979.
4.5.2. Date privind biodiversitatea zonei propuse pentru amplasarea parcului
eolian
LocaŃia de la Făurei este amplasată pe malul sudic al râului Buzău, într-o zonă
plană, protejată la nord de un dig de lunca Buzăului şi de un şanŃ de drenaj al apelor de
infiltraŃie. În jurul locaŃiei se află mari suprafeŃe cu terenuri agricole.
Zona propusă pentru amplasarea parcului eolian nu face parte din reŃeaua
ecologică europeană Natura 2000 neîncadrându-se în categoria siturilor de importanŃă
comunitară (SCI - stabilite prin "Ordinul nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 privind
instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca
parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania") sau a ariilor de
protecŃie specilală avifaunistică (SPA - stabilite prin "Hotărârea nr. 1.284 din 24
octombrie 2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte
integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania").
În apropierea amplasamentului, la peste 1 km spre nord, peste cursul şi lunca
răului Buzău, se află limita sudică a sitului de importanŃă comunitară ROSCI005 Balta
Albă-Amara-Jirlău- Lacul Sărat Câineni (unde se protejează habitate, mamifere, peşti şi
nevertebrate specifice zonei lacurilor respective).
Cea mai apropiată arie de protecŃie specială avifaunistică din zonă este
ROSPA004 Balta Albă-Amara-Jirlău - a cărei limită sudică se situează la peste 3,2 km
nord de cel mai nordic punct al amplasamentului.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 44/67
Deoarece speciile protejate în ROSPA0004 sunt în majoritatea lor specii
acvatice, acestea nu tranzitează zona propusă pentru amplasarea viitorului parc
eolian.
In perimetrul locaŃiei, habitatul este unul tipic de pajişte mezofilă, antropizată.
Probabil la origine o zonă cu bălŃi, după amenajare şi desecare, zona este acoperită cu
vegetaŃie ierboasă în amestec cu tufe de Eleagnus angustifolia, cu stuf, acesta din urmă
atestând prezenŃa pânzei de apă freatică la adâncime mică. Totuşi, datorită verii
secetoase, stuful are talia foarte redusă, demonstrând schimbarea tipului de ecosistem
dintr-unul cu grad ridicat de umiditate primăvara într-unul uscat pe timpul verii şi al
toamnei, în absenŃa precipitaŃiilor.
Tipul habitatului instalat pe această arie este unul relativ răspândit în zonele de
sud ale Ńării, impactul antropic puternic afectând ireversibil tipul iniŃial.
Coordonatele geografice ale locaŃiei analizate sunt următoarele: N 45o 07’47,9” E
027° 16’ 39,6” (coordonate luate la piciorul stalpului de monitorizare instalat). La data
când au fost efectuate observaŃiile, vremea era călduroasă – 23 0C, cu cer senin, vânt
slab de 1,2 – 1,8m/s şi o umiditate de 72 – 73%.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 45/67
4.5.2.1. Flora şi vegetaŃia zonei studiate
Din punct de vedere al vegetaŃiei, zona studiată se încadrează în categoria
pajiştilor mezofile de luncă care se dezvoltă pe soluri aluvionare. În apropierea stâlpului
de monitorizare, datorită terenului mai ridicat, pajiştile mezofile sunt înlocuite de pajişti
xero-mezofile, caracterizate prin prezenŃa unor specii stepice. Infiltrarea în cadrul
acestor pajişti a numeroase buruieni şi plante ruderale este un indiciu al ruderalizării şi
degradării pajiştilor respective, cel mai probabil ca urmare a păşunatului intensiv.
Zona de interes nu este inclusă în reŃeaua de SCI-uri sau SPA-uri, deoarece nu
beneficiază de o biodiversitate ridicată. Speciile de floră şi faună sunt în general cele
comune pentru pajiştile mezofile din apropierea albiei majore a unor râuri.
VegetaŃia este destul de omogenă, formată dintr-un număr mic de specii de
plante. Datorită terenului plan, fizionomia vegetaŃiei este uniformă pe suprafeŃe mari. Au
fost identificate doar câteva asociaŃii vegetale reprezentative, care acoperă însă
suprafeŃe importante în zona studiată.
În porŃiunile mai joase ale terenului de pe partea stângă a potecii de acces spre
stâlpul de măsură se remarcă pajiştile cu Calamagrostis epigeios (trestioară) în cadrul
cărora se dezvoltă pâlcuri mai mult sau mai puŃin dense de salcie mirositoare
(Elaeagnus angustifolia), arbust cultivat sau subspontan (scăpat din culturi) în zona
studiată. Printre pâlcurile de Eleagnus se dezvoltă şi exemplare izolate de Tamarix
ramosissima (cătină roşie). PrezenŃa unor specii iubitoare de umiditate precum
Phragmites australis (stuful) sau Odontites serotina indică adâncimea mică la care se
află apele freatice în această zonă.
Drumul de acces spre zona stalpului Fitocenoze cu Calamagrostis epigeios în zona de interes
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 46/67
AsociaŃia Calamagrostetum epigeio Pâlcuri de Eleagnus angustifolia în zona de interes
În porŃiunile mai ridicate ale terenului, unde uscăciunea solurilor este ceva mai
mare vegetaŃia este formată preponderent din Elymus repens (pir târâtor), Cynodon
dactylon, Achillea collina (coada şoricelului) Poa angustifolia şi Artemisia austriaca
(peliniŃa), un amestec de specii ruderale şi specii stepice.
Pe partea stângă a potecii de acces se dezvoltă pe suprafeŃe mari fitocenoze
edificate de Achillea collina (coada şoricelului), Artemisia austriaca şi Cynodon dactylon
(pir digitat).
Pajişti cu Achillea collina şi Cynodon dactylon
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 47/67
Pâlcuri de sălcioară în apropierea stâlpului de măsură Păşunat în pajiştile ruderalizate din zona de interes
Anexe gospodăreşti şi zona păşunată din apropierea stâlpului de măsură
Se remarcă prezenŃa următoarelor asociaŃii vegetale: Calamagrostetum epigeii
Eggler 1933, Calamagrostio-Tamaricetum ramosissimae Simon & Dihoru (1962) 1963,
Cynodonto-Poetum angustifoliae (Rapaics 1926) Soo 1957, Achilleo-Brometum tectori
Csuros et al. 1968 iar pe suprafeŃe mai mici Artemisio austriacae - Poetum bulbosae I.
Pop 1970. Sunt asociaŃii vegetale ruderale sau stepice care nu adăpostesc specii din
Listele roşii româneşti (Oltean & al., 1994; Dihoru, 1994; Negrean, 2001, 1994) sau din
anexele Directivei Habitate sau ConvenŃiei de la Berna.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 48/67
Onopordon acanthium (scaiul măgăresc) în pajiştile ruderalizate din zona stalpului
Pajişti stepice cu Eryngium maritimum Eryngium maritimum (scaiul dracului)
Zona din partea stângă a drumului de acces (vedere spre lunca Buzăului)
Speciile de plante notate în cadrul acestor asociaŃii vegetale sunt : Achillea
collina, Cichorium inybus (cicoarea), Ononis spinosa (osul iepurelui), Daucus carota
ssp. carota (morcov sălbatic), Artemisia annua, Xanthium italicum, Eryngium
campestre, Sisymbrium loesseli, Crepis foetida, Artemisia austriaca, Teucrium
chamaedrys, Marrubium peregrinum, Artemisia absinthium (pelin), Elymus repens,
Cynodon dactylon, Centaurea austriaca, Galium humifusum, Onopordon tauricum,
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 49/67
Carduus acanthoides, Bromus hordeaceus, Euphorbia segueriana, Euphorbia
helioscopia, Melilotus officinalis (sulfina), Circium arvensae (pălămida), Rumex patientia
(ştevia), Conium maculatum (cucuta), Phragmites australis (stuf), Odontites serotina.
PrezenŃa unor specii precum Circium arvensae, Conium maculatum, Rumex
patientia, Onopordon tauricum, Carduus acanthoides este cel mai bun indicator al
ruderalizării pronunŃate a acestor pajişti.
4.5.2.2. Fauna zonei studiate
Fauna este reprezentată de specii de animale comune şi răpândite în zone de
acest tip. Cele mai multe specii de nevertebrate au fost observate în vegetaŃia din
lungul digului care mărgineşte lunca Buzăului. In zona cu tufe de Eleagnus, care
reprezintă cea mai mare parte a locaŃiai analizate, fauna este foarte săracă, numărul de
specii şi de exemplare întâlnite fiind incomparabil mai mic.
Gasteropodele erau reprezentate de Helix lucorum (melc de livadă), prezent în
exemplare izolate pe dig. In zona cu tufe de Eleagnus angustifolia erau prezente
numeroase exemplare de Helicopsis triata şi Helicella sp., ambele genuri fiind
caracteristice habitatelor cu grad mare de uscăciune, în ciuda prezenŃei unor specii
vegetale iubitoare de umiditate.
Araneele erau reprezentate de exemplare de păianjeni de pământ din genuri ca
Pardosa şi Alopecosa, încă în activitate după cum o dovedeau galeriile mărginite cu fire
de mătase.
Au fost observate de asemenea destul de multe miriapode diplopode – Julus
lineatus, deplasându-se activ în zonele deschise.
Orthopterele erau cel mai important grup, cu populaŃii importante pe digul din
partea de nord. Au fost identificate specii ca Acrida hungarica (exemplare izolate),
Calliptamus italicus (de asemenea exemplare izolate), Oedalus decorus, Chorhippus
biguttulus, Sthenobothrus lineatus – aceste din urmă specii prezente într-un număr
mare de exemplare, Platycleis grisea.
Dintre coleoptere, menŃionăm pe Staphilinus olens, prezent de asemenea în
vegetaŃia ierboasă de pe dig. PrezenŃa acestei specii este în strânsă legăturăcu
plantaŃia de glădiŃă de pe malul Buzăului, preferinŃele ecologice ale acestei specii
îndreptându-se către habitate mai puŃin expuse.
Dintre lepidoptere au fost observate exemplare de Colias erate şi Colias croceus,
ambele prezente în zone deschise, cu plante din familia Fabaceae pe care se dezvoltă
larvele. Alături de aceştia, erau prezente exemplare izolate de Pontia daplidice şi Pieris
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 50/67
rapae dintre pieride, Vanessa cardui dintre nimfalide şi Polyommatus icarus dintre
licenide.
Dintre vertebrate, nu au fost observate în teren decât urme de activitate
(muşuroaie) de Talpa europaea. Cu toate că habitatul zonei analizate se potriveşte
perfect preferinŃelor ecologice ale iepurilor, nu au fost observate exemplare ale acestei
specii. Este posibil ca păşunatul să fie motivul pentru care această specie lipseşte dintr-
o zonă prielnică din alte puncte de vedere.
Nu au fost observate specii de amfibieni şi de reptile, cu toate că poziŃia zonei
analizate face mai mult decât probabilă prezenŃa unor specii ca Rana kl. esculenta,
Hyla arborea (brotăcel), Natrix natrix (şarpe de casă), Lacerta agilis (şopârla de câmp).
Fără îndoială aceste specii sunt prezente în zonă, lunca Buzăului oferind condiŃii optime
pentru toate trei. Probabil că gradul de aridizare al locaŃiei analizate este însă un
impediment în dezvoltarea acestor specii. PrezenŃa lor este posibilă primăvara, când
condiŃiile de habitat se apropie de optimul acestor specii.
4.5.2.3. Avifauna zonei studiate
Avifauna zonei de la Făurei este formată din specii comune pentru habitatele de
pajişti ruderalizate şi agroecosisteme, precum:
◊ Circus aeruginosus – Herete de stuf
◊ Circus cyaneus – Herete vanat
◊ Circus pygargus – Herete sur
◊ Buteo buteo – Sorecar comun
◊ Buteo rufinus – Sorecar mare
◊ Falco tinnunculus – Vanturel rosu
◊ Apus apus - Drepnea neagra
◊ Merops apiaster – Prigorie
◊ Upupa epops – Pupaza
◊ Galerida cristata – Ciocarlan
◊ Alauda arvensis – Ciocarlie de camp
◊ Hirundo rustico – Randunica
◊ Anthus campestris – Fasa de camp
◊ Motacilla alba – Codobatura alba
◊ Lanius collurio – Sfrancioc rosiatic
◊ Lanius minor – Sfrancioc cu frunte neagra
◊ Pica pica – Cotofana
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 51/67
◊ Corvus monedula – Stancuta
◊ Corvus frugilegus – Coara de semanatura
◊ Sturnus vulgaris – Graur
◊ Passer domesticus – Vrabie de casa
◊ Passer montanus – Vrabie de camp
◊ Carduelis carduelis – Sticlete
◊ Carduelis chloris – Florinte
◊ Emberiza hortulana – Presura de gradina
◊ Miliaria calandra – Presura sura
Zona studiată (limita de nord a acesteia) se află la cca. 3,5 km sud de limita
sudică a Ariei de Protectie Speciala Avifaunistica ROSPA0004 Balta Alba-Amara-Jirlau.
Speciile calificative pentru aceasta zonă sunt urmatoarele: Anas clypeata, Ardea
purpurea, Aytha nyroca, Branta ruficollis, Charadrius alexandrinus, Charadrius
morinellus, Circus aeruginosus, Coracias garrulus, Crex crex, Egretta alba, Glareola
pratincola, Grus grus, Himantopus himantopus, Larus melanocephalus, Limosa limosa,
Pandion haliaetus, Pelecanus crispus, Platalea leucorodia, Pluvialis apricaria, Porzana
parva, Sterna hirundo. Aceste specii sunt în majoritatea lor specii acvatice care nu
tranziteaza in mod obisnuit zona cercetată.
4.5.3. Concluzii privind biodiversitatea zonei propuse pentru amplasarea parcului
eolian
LocaŃia studiată din apropierea localităŃii Făurei este o zonă antropizată, mai ales
ca urmare a păşunatului intensiv, impactul uman reflectându-se atât în structura
vegetaŃiei cât şi în structura faunei.
Flora zonei studiate este săracă, formată dintr-un număr mic de specii stepice şi
ruderale. Ca urmare a fitodiversităŃii scăzute şi a uniformităŃii reliefului, întrega suprafaŃă
studiată este ocupată de 4-5 comunităŃi de plante mai importante. Ruderalizarea
vegetaŃiei, indicată de prezenŃa unor specii ruderale şi segetale (buruieni de culture
agricole) este cauzată mai mult ca sigur de păşunat şi de lucrările agricole din
apropiere.
În zonă nu există habitate de interes conservativ sau asociaŃii vegetale valoroase
şi nici nu au fost observate rarităŃi floristice.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 52/67
Din punctul de vedere al impactului produs asupra florei şi vegetaŃiei, nu vedem
nici un impediment în amplasarea de turbine eoliene în această zonă.
Fauna zonei este extrem de săracă, chiar şi pentru zonele antropizate. Numărul
de specii identificat pe teren a fost redus, ca şi numărul de exemplare, cu excepŃia
orthopterelor (lăcuste).
Fauna de vertebrate este deasemenea săracă şi neinteresantă sub aspect
conservativ. Nu au fost identificate pe teren specii rare sau protejate. Este posibilă
prezenŃa în zonă a unor specii de amfibieni şi reptile, însă acestea sunt specii larg
tolerante faŃă de impactul antropic.
Apreciem că din punct de vedere al biodiversităŃii faunei de vertebrate şi al
entomofaunei, amplasarea de turbine eoliene pe această locaŃie nu constituie un
impediment, datorită atât gradului relativ ridicat de antropizare cât şi datorită sărăciei
faunei.
Avifauna zonei de la Făurei este formată din specii comune pentru habitatele de
pajişti ruderalizate şi agroecosisteme. Numărul de specii observate este mic în raport cu
cu din lunca Buzăului, habitatele antropizate ale zonei nefiind propice pentru cuibăritul
păsărilor.
4.6. Peisajul
Turbinele eoliene sunt construcŃii moderne cu un aspect plăcut şi culori neutre,
odihnitoare: verde sau alb (vârfurile palelor turbinelor eoliene se vor vopsi în culori vii -
roşu - pentru a evita lovirea păsărilor).
Parcul eolian va fi vizibil din zona satelor învecinate şi de pe drumurile rutiere din
zona (DN 2B), situate la distanŃe cuprinse între 600 şi 3000 m. Parcul eolian va fi
amplasat într-o zona plană, înălŃimea geodezică de amplasare a turbinelor fiind
cuprinsă în intervalul 38-40 m.
Deoarece, turbinele eoliene vor fi amplasate la distanŃe de aproximativ 600 de
metri între ele impactul asupra peisajului va fi echivalent cu cel generat de prezenŃa
stâlpilor de înaltă tensiune (cu a căror prezenŃă ne-am obişnuit) şi nu-l considerăm ca
un impact negativ, ci ca o imagine a progresului şi civilizaŃiei.
TuraŃia redusă a rotoarelor turbinelor eoliene (10-20 rotaŃii/minut) nu va induce o
imagine neplăcută asupra observatorului. Mai mult, prin caracterul de noutate şi
design-ul modern, parcul eolian şi zona în ansamblul ei ar putea constitui un punct de
atracŃie turistică semnificativ.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 53/67
Modul de utilizare al terenului pe viitorul amplasament este prezentat în tabelul
următor:
SuprafaŃa (ha) Utilizarea terenului Înainte de punerea în
aplicare a proiectului După punerea în
aplicare a proiectului Recultivată
Teren arabil 938 934,5 934,5
Drumuri 1,6 2,4 -
Zone construite 0 1,125 -
Ape 0 0 -
Pentru realizarea şi funcŃionarea parcului eolian vor fi reabilitaŃi 8000 m de drum
(neamenajat) şi vor fi construiŃi 4000 m drum nou. Cei 12000 de metri de drumuri vor
avea în faza de montaj a turbinelor eoliene o lăŃime de 8 metri, după care lăŃimea va
reveni la dimensiuni normale (circa 2 m).
Terenul ocupat temporar va fi reintrodus în circuitul agricol, prin eliminarea
materialelor de consolidare şi ararea acestuia.
Este important de precizat că după realizarea şi punerea în funcŃiune a parcului
eolian, în periada exploatării acestuia terenurile pot fi reintroduse in circuitul agricol (cu
excepŃia celor ocupate de fundaŃiile turbinelor şi de drumurile de acces, iar păşunatul în
zona parcului nu va fi afectat .
4.7. Mediul social si economic
JudeŃul Brăila este situat în câmpie, în sud-estul României ocupând o parte din
Lunca Siretului inferior, o parte din Câmpia Bărăganului, mici porŃiuni din câmpia
Sălcioara şi Câmpia Buzăului. În est, judeŃul Brăila cuprinde Insula Mare a Brăilei.
PoziŃia pe hartă României este dată de următoarele coordonate:
– 28 grade şi 10 minute longitudine estică, punct extrem fiind comuna FrecăŃei;
– 27 grade şi 5 minute longitudine vestică, punct extrem comuna Galbenu;
– 45 grade şi 28 minute latitudine nordică, punct extrem comuna Măxineni;
– 44 grade şi 44 minute latitudine sudică, punct extrem comuna Ciocile.
JudeŃul Brăila are ca vecini judeŃul GalaŃi la nord, judeŃul Tulcea la est, judeŃul
IalomiŃa la sud şi judeŃul Buzău la vest.
SuprafaŃa judeŃului Brăila este de 4766 km2, reşedinŃa sa fiind municipiul Brăila.
El reprezintă 2 % din suprafaŃa întregii Ńări. ReŃeaua de localităŃi cuprinde municipiul
Brăila, trei oraşe - Făurei, Ianca şi ÎnsurăŃei şi 39 (treizeci şi nouă) comune.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 54/67
În vecinătatea amplasamentului propus pentru dezvoltarea parcului eolian, la
cca. 3 km sud se află oraşul Făurei.
Din punct de vedere administrativ, orasul Faurei se afla asezat in vestul judetului
Braila, la o distanta de 60 km de municipiul Braila, la 40 km de municipiul Ramnicu
Sarat, 40 km de municipiul Buzau si la 130 km fata de Bucuresti, avand un numar de
4114 locuitori (la data de 1 iulie 2007) si o suprafata de circa 1828 ha din care:
– 298 ha intravilan;
– 168 ha teren neagricol;
– 1362 ha teren agricol.
Alte localităŃi situate în vecinătatea zonei studiate sunt: satul Horia aparŃinând
comunei Surdila Greci (la S - cea mai apropiata casă fiind situată la cca. 750 m de
extremitatea sudică a amplasamentului), satul Filipeşti aparŃinând comunei Surdila
Găiseanca (la E - cea mai apropiată casă este situată la cca. 2 km de extremitatea
estică a terenului propus pentru amplasarea parcului eolian), comuna Surdila
Găiseanca (la cca. 2 km în S) şi comuna Vişani (la 2 km în N).
Construirea şi exploatarea parcului eolian va contribui la dezvoltarea
economică şi socială a zonei prin crearea unor noi locuri de muncă şi reducerea
tendinŃei de migrare a tinerilor cu studii medii către zonele urbane.
Parcul eolian nu va genera un impact negativ asupra factorilor şi condiŃiilor de
mediu locali, dar trebuie avute în vedere următoarele aspecte:
- dezvoltarea ulterioară a localităŃilor din zonă trebuie să asigure o
distanŃă minimă faŃă de parcul eolian, astfel încât nivelul de zgomot în
zonele rezidenŃiale să nu depăşească valoarea maximă admisibilă de 45
dB(A);
- înştiinŃarea şi consultarea agenŃilor economici din zonă despre
realizarea şi funcŃionarea parcului eolian, cu privire la posibilile
interferenŃe electromagnetice ce pot afecta semnalele radio şi de
televiziune, microundele, comunicaŃia radio celulară şi sistemele de
control ale traficului aerian. Astfel, consultarea operatorilor sistemelor de
control aerian din zona este absolut necesară pentru evitarea
interferenŃelor şi perturbarea traficului aerian, în special în prima faza
după punerea în functiune a turbinelor eoliene şi până acestea vor
deveni o prezenŃă cunoscută în zonă.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 55/67
În scopul prevenirii accidentelor şi incidentelor, pentru asigurarea sigurantei
traficului aerian, parcul eolian se va marca şi baliza în conformitate cu prevederile
Directiva Aeroportuare - DA:2 din 23.10.2008 - Marcarea si balizarea luminoasă a
turbinelor eoliene şi a parcurilor de turbine eoliene, emisă de Autoritatea Aeronautică
Civilă Română. Acest document prevede următoarele:
– Palele rotorului, nacela şi porŃiunea celor două treimi superioare ale pilonului
portant ale turbinelor eoliene trebuie vopsite in alb.
– Pentru balizarea luminoasă se recomandă folosirea de lămpi de balizaj
pentru obstacole de intensitate medie. ln cazul unui ansamblu, respectiv un
grup de două sau mai multe turbine, acesta va fi tratat ca un obiect de
dimensiuni mari urmând a se instala sisteme de balizaj luminos:
a. pentru a identifica perimetrul ansamblului;
b. acolo unde se folosesc lămpi cu intermitenŃă, se va asigura aprinderea
concomitenta a acestora;
c. în zona unui ansamblu de turbine eoliene se vor evidentia cele care au o
inălŃime superioară restului ansamblului
d. luminile de obstacolare trebuie instalate pe nacelă astfel incat sa se
asigure buna vizibilitate a acestora pentru piloŃii aeronavelor care se
apropie din orice directie.
Eventualele nemulŃumiri generate de amplasarea şi funcŃionarea parcului eolian
ar putea veni din partea persoanelor care doresc sa construiască zona rezidenŃiale în
imediata vecinătate a turbinelor eoliene sau din partea operatorilor de trafic aerian din
zonă. Prevenirea acestor eventuale nemulŃumiri se poate face prin cuprinderea în
parcul eolian a unei zone tampon de protecŃie (circa 500 m faŃă de turbinele eoliene) şi
consultarea scrisă încă din faza iniŃială a proiectului a autorităŃilor naŃionale competente
şi a operatorilor de trafic aerian din zonă cu privire la amplasarea şi funcŃionarea
instalaŃiilor.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 56/67
4.8. CondiŃii culturale şi etnice, patrimoniul cultural
Pe amplasament sau în zona amplasamentului nu sunt identificate obiective de
patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice care să poată fi afectate de
realizarea parcului eolian. Dacă excavaŃiile efectuate pentru realizarea fundaŃiilor
turbinelor eoliene vor scoate la iveală posibile situri arheologice, lucrările vor fi
întrerupte şi vor fi anunŃate autorităŃile competente, în conformitate cu procedurile
legale.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 57/67
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
Amplasamentul propus pentru realizarea parcului a fost ales prin studierea
potenŃialului eolian la nivel naŃional şi zonal. Analiza amplasamentului s-a făcut în
corelaŃie cu Harta eoliană a României, precum şi cu planul de situaŃie al zonei de
interes transmis de beneficiar.
Harta cu potenŃialul eolian al României
Se constată faptul că locaŃia este situată într-o zonă, favorabilă aplicaŃiilor eoliene
(intervalul 6-8 m/s).
Pornind de la criteriile generale legate de locaŃia prevăzută, pentru a evalua corect
situaŃia amplasamentului şi impactul caracteristicilor acestuia asupra evaluării
potenŃialului eolian, s-au efectuat următoarele activităŃi:
- analize de teren pe hărŃi;
- întocmirea de scheme generale cu amplasarea turbinelor;
- drumuri de acces;
- reŃele electrice din zona amplasamentului;
- alte date specifice de teren.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 58/67
Decizia amplasării parcului eolian în această zonă a fost fundamentată pe
următoarele condiŃii locale specifice:
– potenŃial eolian valorificabil;
– amplasamentul se află în afara ariilor de protecŃie naturală, astfel încât
impactul asupra biodiversităŃii să fie minimizat;
– asigurarea unei distanŃe optime faŃă de zonele rezidenŃiale, astfel încât
nivelul de zgomot să se încadreze în limitele admisibile;
– existenŃa în apropiere a unor reŃele electrice care să permită evacuarea
energiei electrice produse;
– drumul naŃional 2B permite accesul în zona a echipamentelor şi
personalului necesar.
De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că producerea energiei electrice
utilizând alte surse de energie ar fi condus la: emisii semnificative de poluanŃi în cazul
proceselor termoenergetice, investiŃii mari şi ocuparea unor suprafeŃe mari de teren prin
amenajări hidrotehnice în cazul hidrocentralelor, costuri ridicate şi măsuri drastice de
securitate în cazul centralelor nuclear electrice.
Impact asupra Instalatie
energetică aerului apei solului Pericol
potenŃial
Lucrări de amenajare pentru
construcŃie/refacerea mediului
Turbine eoliene - - minim minim minime
Amenajări hidroenergetice
- minim mediu mediu mari
InstalaŃii termoenergetice
mare mediu mediu mediu medii
Centrală nuclearelectrică
minim minim/ mediu
mediu mare mari
Pentru realizarea parcului eolian vor fi utilizate turbine eoliene noi de ultimă
generaŃie, a căror tehnologie de fabricaŃie valorifică experienŃa acumulată până în
prezent, fapt ce conduce şi la minimizare impactului asupra mediului. Astfel, turbinele
eoliene moderne dispun de sisteme de control automatizat si sisteme de protecŃie care
permit oprirea automată a echipamentelor în cazul apariŃiei unor incidente tehnice de
natură a produce poluări accidentale sau distrugerea instalaŃiilor.
Tehnologiile de fabricaŃie au permis reducerea pericolului apariŃiei fenomenelor
de interferenŃă electromagnetică şi diminuare a fenomenelor de reflexie a luminii care
pot afecta sistemele de control ale traficului aerian sau maritim.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 59/67
De asemenea, turbinele eoliene din noua generaŃie au un nivel al emisiilor de
unde sonore sau infrasunete mai redus, fapt ce conduce la diminuarea impactului
asupra biodiversităŃii (păsărilor şi liliecilor) şi reducerea nivelului de zgomot.
Structura modulară a turbinelor eoliene permite transportul şi montajul rapid al
acestora pe amplasament cu un impact minim asupra factorilor de mediu local.
6. MONITORIZAREA
Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de monitorizare continuă a
condiŃiilor meteorologice locale, pentru oprirea automată a instalaŃiilor în cazul apariŃiei
unor pericole potenŃiale sau pentru semnalarea unor incidente de natură a pune în
pericol integritatea instalaŃiei.
Deoarece, turbinele eoliene nu generează emisii de poluanŃi nu este necesar un
sistem special de monitorizare a calităŃii factorilor de mediu. În aceste condiŃii
considerăm necesară monitorizarea periodică a nivelului de zgomot la limita parcului
eolian, în scopul verificării încadrării în limitele maxime admisibile.
Pentru a putea cuantifica efectul pe care aceste turbine eoliene îl au asupra
avifaunei şi având în vedere vecinătatea unor arii de protecŃie naturală recomandăm
efectuarea periodică a unor studii de specialitate după punerea în funcŃiune a parcului
eolian.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 60/67
7. SITUAłII DE RISC
Cea mai importantă avarie care poate avea loc în cazul unei turbine eoliene este
distrugerea turbinei eoliene şi impactul cu solul a unor părŃi componente al acesteia,
generând riscul producerii unor poluări accidentale a solului sau chiar vătămarea unor
persoane sau animale din zonă. Această avarie poate fi generată fie de o viteză prea
mare de rotaŃie (sub efectul forŃei centrifuge) ca urmare a deconectării turbinei eoliene
de la reŃeaua electrică naŃională (care acŃionează ca o frână) sau a unei viteze prea
mari a vântului, fie ca urmare a unei lovituri directe de trasnet, în condiŃiile existenŃei
unor disfuncŃii în sistemul paratrăsnet al turbinei.
În condiŃii normale de exploatare distrugerea rotorului este însă un fenomen
practic nerealizabil, turbinele eoliene fiind prevăzute cu sisteme de monitorizare a
factorilor de mediu şi a condiŃiilor de funcŃionare (inclusiv a turaŃiei), care permit
semnalizarea şi oprirea automată la apariŃia unui incident tehnic de natură a induce o
stare de pericol sau a creşterii vitezei vantului peste 25 m/s.
Riscul vătămării corporale a oamenilor sau a animalelor din zonă este
semnificativ redus având în vedere că terenul va fi utilizat exclusiv în scopuri agricole şi
implicit prezenŃă în zonă va fi ocazională şi de scurtă durată.
Un alt pericol care se manifestă în zona parcurilor eoliene îl reprezintă aruncarea
unor bucăŃi de gheaŃă formate pe palele turbinelor, sub efectul forŃei centrifuge. Riscul
apariŃiei unor accidente este semnificativ redus de faptul că acest pericol se manifestă
numai în sezonul rece şi în anumite condiŃii meteorologice.
În Ńările care valorifică potenŃialul eolian naŃional prin utilizarea turbinelor eoliene
la intrarea în zona parcurilor sunt montate plăcuŃe care avertizează asupra existenŃei
unui pericolului de a fi loviŃi de anumite corpuri dure, fără însă a impune restricŃii cu
privire la utilizarea terenului în scopuri agricole sau de altă natură.
Producătorii de echipamente eoliene transmit operatorilor parcurilor eoliene
informaŃii tehnice care conŃin şi proceduri de semnalizare şi oprire automată/manuală a
turbinelor eoliene în cazul apariŃiei unor pericole în funcŃionare. Aceste informaŃii sunt
ulterior cuprinse în instrucŃiunile de exploatare şi întreŃinere a echipamentelor din parcul
eolian.
CantităŃile şi substanŃele utilizate în funcŃionarea parcului eolian fac ca
acesta să nu intre sub incidenŃa prevederilor HG 804/2007 privind controlul
asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanŃele
periculoase.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 61/67
8. REZUMAT
A. DESCRIEREA PROIECTULUI
Proiectul pentru care este solicitat acordul de mediu vizează realizarea unui parc
eolian, pe o zonă situată în apropierea localităŃii Făurei - judeŃul Brăila, pe malul sudic al
râului Buzău, într-o zonă plană, protejată la nord de un dig de lunca Buzăului şi de un
şanŃ de drenaj al apelor de infiltraŃie. În jurul locaŃiei se află mari suprafeŃe cu terenuri
agricole.
Parcul eolian va ocupa o suprafaŃă totală de aproximativ 938 ha, fiind alcătuit
dintr-un număr de 50 turbine eoliene. Coordonatele geografice ale amplasamentului (în
nordul acestuia, unde este amplasat stâlpul de măsură a potenŃialului eolian) sunt 45o
07’47,9” latitudine nordică şi 027° 16’ 39,6” longitudine estică.
Procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasamentul parcului eolian va fi
producerea energiei electrice prin valorificarea forŃei vântului (potenŃialul eolian). În
acest scop vor fi montate un număr de 50 turbine eoliene cu o putere electrica 2,5 MW.
Parcul eolian va avea o putere electrică instalată de 125 MW.
Turbinele eoliene vor fi amplasate pe 4 rânduri orientate pe directia V-E, distanŃa
între turbine va fi de cca. 350 m, iar între rânduri de 550 m. Generatoarele electrice ale
turbinelor vor fi racordate la sistemul energetic naŃional prin intermediul unei substaŃii
electrice de 110 kV. Conducerea şi comanda funcŃionării turbinelor va fi realizată în
sistem automatizat dintr-o clădire ce va fi amplasată pe terenul parcului eolian. Clădirea
de comandă va fi dotată cu o reŃea de calculatoare care vor permite controlul
automatizat al regimurilor de funcŃionare a turbinelor eoliene. ReŃeaua electrică pentru
evacuarea puterii electrice produse şi cea pentru comandă şi monitorizare va fi
îngropată în canale de cable, realizate conform normativelor tehnice naŃionale.
Turbinele eoliene sunt construcŃii modulate, subansamblele fiind aduse pe
amplasament cu autotrailere de mare capacitate şi asamblate cu ajutorul unei
automacarale. În aceste condiŃii, timpul de montare a unei turbine eoliene este de
câteva zile, iar impactul asupra factorilor de mediu este minim. După punerea în
funcŃiune pe amplasament se vor executa numai lucrări tehnice de mică amploare,
pentru întreŃinerea şi revizia echipamentelor. Aceste lucrări nu vor necesita utilaje de
mare capacitate şi nu vor afecta factorii de mediu.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 62/67
B. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu generat de realizarea şi
funcŃionarea parcului eolian pe amplasamentul din zona Făurei - jud. Brăila s-a bazat pe
următoarele informaŃii:
– studiu privind impactul asupra biodiversităŃii, realizat de Universitatea
"Ovidius" din ConstanŃa - Facultatea de ŞtiinŃe ale Naturii şi ŞtiinŃe Agricole;
– date statistice existente la nivel naŃional cu privire la starea mediului în zona
amplasamentului;
– date obŃinute din monitorizarea factorilor de mediu locali/zonali;
– datele statistice şi observaŃiile înregistrate în Ńările care au dezvoltat această
tehnologie (SUA, Danemarca, Marea Britanie, Spania);
– date tehnice furnizate de producătorii de turbine eoliene;
– inspecŃii tehnice pe amplasament şi observaŃii vizuale.
Impactul asupra apei
� Pe perioada funcŃionării şantierului de realizare a parcului eolian rezultă ape uzate
menajere, care pot afecta apa de suprafaŃă, în lipsa unor măsuri adecvate de
colectare şi evacuare a acestora;
� Pe perioada funcŃionării parcului eolian apele de suprafaŃă sau subterane nu vor fi
afectate, neexistând emisii de ape uzate sau alŃi poluanŃi care s-ar putea scurge sau
infiltra în acestea.
Impactul asupra aerului
� În faza amenajarii terenului pentru lucrările de montaj a turbinelor eoliene va apărea
riscul creşterii concentraŃiei de pulberi aflate în suspensie în aerul atmosferic.
Spulberarile de praf vor fi înregistrate în perioadele de intensificare a vitezei vântului,
atunci cand se fac excavari pentru realizarea fundaŃiilor.
� FuncŃionarea parcului eolian nu va provoca un impact negativ asupra calităŃii aerului
din zonă, neexistând emisii de poluanŃi gazoşi.
Impactul asupra solului
� FuncŃionarea turbinelor eoliene nu va conduce la poluarea solului, având în vedere
faptul că pe amplasament nu vor fi stocate materii prime şi/sau materiale ale căror
caracteristici fizico-chimice să genereze pericolul contaminării solului. Deşi parcul se
va întinde pe o suprafaŃă de 938 ha, terenul ocupat de construcŃii (fundaŃia turbinelor
eoliene) şi drumurile de acces va fi în jur de 5,5 ha, diferenŃa fiind utilizată în
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 63/67
continuare în scopuri agricole. DistanŃa între rotorul turbinei la vârful paletei
inferioare şi sol va fi de circa 40 de metri;
� Procesul tehnologic de producere a energiei electrice prin conversia energiei eoliene
utilizând turbinele eoliene nu generează deşeuri în mod direct; totuşi în urma
lucrarilor de construcŃii-montaj a turbinelor eoliene va rezulta un volum important de
deşeuri (materiale de constructie, deseuri metalice, ambalaje), depozitarea si
transportul acestora ridicand probleme care vor fi reduse prin asigurarea unui ritm
adecvat de evacuare a deseurilor.
Impactul asupra biodiversităŃii
� Pe amplasamentul propus nu se gasesc arii de protecŃie specială avifaunistică sau
situri de importanŃă comunitară.
� Din punctul de vedere al impactului produs asupra florei şi vegetaŃiei, nu există nici
un impediment în amplasarea de turbine eoliene în această zonă deoarece flora
zonei studiate este săracă, formată dintr-un număr mic de specii stepice şi ruderale
şi în zonă nu există habitate de interes conservativ sau asociaŃii vegetale valoroase
şi nici nu au fost observate rarităŃi floristice.
� Din punct de vedere al biodiversităŃii faunei de vertebrate şi al entomofaunei,
amplasarea de turbine eoliene pe această locaŃie nu constituie un impediment,
datorită atât gradului relativ ridicat de antropizare cât şi datorită sărăciei faunei.
Fauna zonei este extrem de săracă, chiar şi pentru zonele antropizate. Numărul de
specii identificat pe teren a fost redus, ca şi numărul de exemplare, cu excepŃia
orthopterelor (lăcuste).
� Avifauna zonei de la Făurei este formată din specii comune pentru habitatele de
pajişti ruderalizate şi agroecosisteme. Numărul de specii observate este mic în
raport cu cu din lunca Buzăului, habitatele antropizate ale zonei nefiind propice
pentru cuibăritul păsărilor.
Impactul asupra peisajului
� Parcul eolian va fi vizibil din zona satelor învecinate şi de pe drumurile rutiere din
zona (DN 2B), situate la distanŃe cuprinse între 750 şi 3000 m.
� TuraŃia redusă a rotoarelor turbinelor eoliene (10-20 rotaŃii/minut) nu va induce o
imagine neplăcută asupra observatorului. Mai mult, prin caracterul de noutate şi
design-ul modern, parcul eolian şi zona în ansamblul ei ar putea constitui un punct
de atracŃie turistică semnificativ.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 64/67
Impactul asupra mediului social si economic
� Construirea şi exploatarea parcului eolian va contribui la dezvoltarea economică şi
socială a zonei prin creerea unor noi locuri de muncă şi reducerea tendinŃei de
migrare a tinerilor cu studii medii către zonele urbane.
� FuncŃionarea turbinelor eoliene va conduce la creşterea nivelului de zgomot pe
amplasament, fără însă a fi depăşite valorile maxime admisibile (45 dBA) la nivelul
zonelor rezidenŃiale;
� În perioadele de realizare şi exploatare a parcului eolian, pot apărea posibilile
interferenŃe electromagnetice ce pot afecta semnalele radio şi de televiziune,
microundele, comunicaŃia radio celulară şi sistemele de control ale traficului aerian.
De asemenea, turbinele eoliene constituie un obstacol în calea traficului aerian din
zonă.
CondiŃii culturale şi etnice, patrimoniul cultural
� Pe amplasament sau în zona amplasamentului nu au fost identificate obiective de
patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice care să poată fi afectate de
realizarea parcului eolian.
C. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI PE COMPONENTE DE MEDIU
Pentru diminuarea impactului asupra factorilor de mediu şi a climatului socio-
economic din zonă în perioada construcŃiei şi funcŃionării parcului eolian facem
următoarele recomandări:
Măsuri de reducere a impactului asupra apei
− pe perioada organizării de şantier pentru muncitori se vor folosi toalete
ecologice;
− în cazul unor deversări accidentale de ape uzate, uleiuri sau combustibili
proveniŃi de la utilajele folosite se va interveni imediat cu mijloace specifice
de depoluare (decopertare, aplicare de materiale absorbante).
Măsuri pentru reducerea impactului asupra aerului
− stropirea cu apă a prafului rezultat din excavări şi/sau decopertări ale
solului;
− în cazul înregistrării de vânturi puternice, se va instala o barieră de protectie
împotriva prafului rezultat în timpul excavărilor, iar echipamentele si masinile
din zona de excavare/construcŃii-montaj vor fi acoperite.
− utilajele auto folosite vor respecta normele de poluare.
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 65/67
Măsuri pentru reducerea impactului asupra solului:
– proiectarea şi realizarea fundatiilor se va face astfel încât să permită
acoperirea cu un strat de sol vegetal, rezultat în cadrul lucrărilor de excavare,
care va avea o grosime minimă de 0,5 m;
– platformele de lucru vor fi dezafectate, deşeurile vor fi colectate şi
reutilizate/eliminate fără depozitare temporară. SuprafeŃele vor fi nivelate cu
sol vegetal rezultat din activitatea de excavare a fundaŃiilor;
– după montaj, drumurile de acces vor fi reduse la dimensiunile necesare în
etapa de exploatare. Deseurile rezultate vor fi colectate, sortate si
reutilizate/eliminate de pe amplasament, fără depozitare temporară.
SuprafeŃele vor fi nivelate cu sol vegetal rezultat din activitatea de excavare a
fundaŃiilor;
– reŃele electrice îngropate vor fi amplasate la marginea drumurilor de acces la
o adancime de 1 m, în zona deja afectată în faza de montare a turbinelor
eoliene;
– turbinele eoliene vor fi montate succesiv, materialele de construcŃie utilizate la
amenajarea zonei de montaj putând fi reutilizate;
– pe amplasament nu vor fi amenajate spaŃii de depozitare temporară a
deşeurilor sau materialelor;
− în cazul unor deversări accidentale de uleiuri sau combustibili proveniŃi de la
utilajele folosite pe perioada organizării de şantier, se va interveni imediat cu
mijloace specifice de depoluare (materiale absorbante) sau se va colabora cu
firme specializate în depoluarea solului.
Măsuri pentru reducerea impactului vizual
− pentru reducerea impactului vizual turbinele eoliene se vor vopsi culori
neutre(alb sau gri);
Măsuri pentru reducerea impactului asupra mediului social şi economic
– pe perioada amenajării terenului şi montării turbinelor eoliene se vor utiliza
maşini, utilaje şi echipamente performante, care sa nu depaseasca norma de
zgomot;
– în viitor va fi menŃinută o zonă tampon de minim 500 m faŃă de turbinele
eoliene în care să nu fie construite zone rezidenŃiale, în scopul încadrării în
valorile maxime admisibile ale nivelului de zgomot;
– înştiinŃarea şi consultarea agenŃilor economici din zonă despre realizarea şi
funcŃionarea parcului eolian, cu privire la posibilile interferenŃe
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 66/67
electromagnetice ce pot afecta semnalele radio şi de televiziune,
microundele, comunicaŃia radio celulară şi sistemele de control ale traficului
aerian;
– în scopul prevenirii accidentelor şi incidentelor şi pentru asigurarea sigurantei
traficului aerian, parcul eolian se va marca şi baliza în conformitate cu
prevederile legislative în vigoare privind siguranŃa traficului aerian.
Măsuri pentru reducerea riscurilor generate de funcŃionarea turbinelor
eoliene
– instalarea în zona parcului eolian a unor indicatoare de avertizare cu privire la
pericolul producerii unor accidente generate de căderea unor corpuri solide
(bucăŃi de gheaŃă de pe palele turbinelor sau resturi de parŃi desprinse din
turbine sub efectul unor lovituri directe de trăsnet).
D. CONCLUZII PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
Amplasarea şi funcŃionarea parcului eolian nu va provoca un impact negativ
asupra factorilor de mediu din zonă, în condiŃiile respectării recomandărilor făcute în
raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.
Mai mult, utilizarea turbinelor eoliene pentru producerea energiei electrice
necesare pentru acoperirea cererii din sistemul energetic national va avea drept
consecinŃă reducerea cantităŃilor de combustibili fosili consumaŃi. Reducerea perioadei
de funcŃionare sau chiar oprirea instalaŃiilor termoenergetice va avea un impact pozitiv
asupra factorilor de mediu, prin reducerea cantităŃilor de poluanŃi gazoşi (CO2, SO2,
NOx, CO), solizi (pulberi în suspensie, deşeuri solide) şi lichizi (ape uzate, deversări
accidentale de substanŃe şi preparate chimice). Astfel, pentru a produce 1 kWh energie
electrică într-o instalaŃie termoenergetică, în procesul de ardere a combustibilului fosil
sunt generate 0,826 kg CO2, 0,467 g de CO2 în cazul utilizării gazelor naturale.
Instalarea şi funcŃionarea parcului eolian va permite reducerea emisiei de CO2 în
atmosferă cu 143145 t/an (dacă energia respectivă ar fi produsă prin arderea
cărbunelui) sau cu 80931 t/an (dacă pentru producerea aceleiaşi cantităŃi de energie s-
ar folosi drept combustibil gazul natural).
Finalizarea şi punerea în funcŃiune a parcului eolian va permite valorificarea
potenŃialului eolian al zonei, cu consecinŃe benefice asupra factorilor de mediu la nivel
naŃional. Beneficiile vor fi aduse în principal prin înlocuirea energiei electrice produse în
Cod document: 8005 ICEMENERG S.A. Seria de modificari: 0
pag. 67/67
instalaŃiile termoenergetice cu energie verde cu un impact negativ minim asupra
biodiversităŃii locale.
Realizarea proiectului va contribui la îndeplinirea angajamentelor României
asumate prin semnarea Protocolului de la Kyoto privind protecŃia mediului şi însuşirea
prevederilor Directivei 2001/77/EC, implementată prin HG nr. 443/2003 - "privind
promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile de energie", prin
intermediul proiectelor care vizează realizarea instalaŃiilor care au ca scop valorificarea
şi folosirea surselor regenerabile de energie nefosile.
Construirea şi exploatarea parcului eolian va contribui la dezvoltarea economică
şi socială a zonei prin crearea unor noi locuri de muncă. Mai mult, prin caracterul de
noutate şi design-ul modern parcul eolian şi zona în ansamblul ei ar putea constitui un
punct de atracŃie turistică semnificativ.