Post on 13-Jul-2015
5/12/2018 Structura Hegemonica in Sistemul International[1] - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/structura-hegemonica-in-sistemul-international1 1
5/12/2018 Structura Hegemonica in Sistemul International[1] - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/structura-hegemonica-in-sistemul-international1 2
Obiectivul acestei lucrri este de a gsi rspunsuri la urmtoarele întrebri: Ce
este structura hegemonic în sistemul internaional? Cum este vzut sistemul
internaional din perspetiva realitilor, neorealitilor i institutionalistilor
liberali. Ce înseamn balana de putere? Cine este hegemonul în perioad
contemporan? Hegemonia Statelor Unite ale Americii va mai exista în viitorul
apropiat, i dac nu, cine va fi succesorul titlului de Ähegemon mondial´ ?
Cea ce tiam este c un sistem este compus dintr-o structur i din uniti
aflate în interaciune. Structur este acea componen a sistemului care ne
permite s ne gândim la sistem ca la un întreg. Ceea ce ne spune neorealistul
Kenneth N. Waltz, este c Ästructura este definit de modul în care prile sunt
aranjate. Structura i unitile sunt concepte care au legtur cu actori reali.
Diferena dintre cele dou este c structura este un concept abstract, noi nu o
putem vedea. Putem defini structura în funcie de aranjarea i poziionarea
unitilor i de principiul care a stat la baz aranjrii lor în sistem. În
sistemul politic internaional unitile sunt în relaie de coordonare. 1́
Statele se deosebesc în funcie de puterea pe care o dein. Principiul
organizator al sistemului internaional este anarhia. Kenneth N. Waltz se refer
la structura sistemului internaional c la Äo schem potrivit creia este
distribuit puterea´2.
Unul dintre principalii factori ai apariiei sistemelor internaionale a fost
dezvoltarea unor tipuri de uniti, care aveau o natur politico-militar mai
specific decât triburile de vântori aculegatori, satele i micile orae
neolitice care le-au precedat. Dar într-una dintre cele mai importante etape din
dezvoltarea social a omenirii, relaiile de rudenie au fost în cele din urm
depite printr-un proces de urbanizare. Urbanizarea a dat natere marilor
orae, care la rândul lor au dus la apariia Äoraselor-state´3 i a imperiilor,
aa cum afirm autorii Barry Buzan i Richard Little în lucrarea ÄSistemele
5/12/2018 Structura Hegemonica in Sistemul International[1] - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/structura-hegemonica-in-sistemul-international1 3
I nternaionale în istoria lumii´. Apariia oraelor-state i a imperiilor ca
primele sisteme internaionale.
ÄAparitia în Sumer a primului sistem internaional întreg prezint multe
dintre elementele care au marcat emergena sistemelor internaionaleulterioare , precum China. Sumerul, se gsea în sudul Mesopotamiei, între
Tigru i Eufrat, i cuprindea regiunea sudic a Sumerului. Oraele-state
sumeriene care au fost în cele din urm copleite de apariia imperiilor.´4 În
decursul istoriri lumii, aceasta a fost soart tuturor oraelor-state, dar ele au
reuit s supravieuiasc drept actori importani pe scena mondial, câteva
dintre ele dinuind pân în ziua de astzi.
Sistemele de Äorase-state´ puteau furniza o baz pentru construirea de imperii, o
metod uzul fiind aceea în care un ora-stat se transform în impetriu, prin
preluarea controlului asupra altor orae-state, ca exemple putem da: Atena,
Babilonia, Roma.
Imperiile au fost definite drept Ärelaii de control politic impuse de unele
societai asupra suveranitatii efective a altor societati politice´5 Imperiile din
epoca antic i clasic erau din unele puncte de vedere uniti remarcabil de
flexibile . Nu aveau limite geografice fixe, niciun grad uniform de control politic
intern. Ele alctuiau un spectru de uniti variind de la cele complet subordonate
la cele semiindependente i la cele independente, dar supuse sistemelor
internationale, ele fiind considerate prin ele insele, un fel de sistem international
ierarhic. ÄToate imperiile s-au dovedit vulnerabile in fata dislocarii interne,
precum si a activitatilor dusmanoaseale unor actori aflati dincolo de hotarelelor´6 . Este interesant de subliniat faptul c dup c caderea imperiului, îns
devenea adesea evident c situatia preimperial nu se schimbase în timpul
dominatiei lui, revenind practic la situaia anterioar.
5/12/2018 Structura Hegemonica in Sistemul International[1] - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/structura-hegemonica-in-sistemul-international1 4
De-a lungul istoriei universale au existat o serie de puteri imperialiste, cum ar fi:
Ä I mperiul Român care stpânea cea mai mare parte a Europei, Africii de Nord
i Asia Mic; I mperiul Chinez a avut mult vreme cea mai puternic flot din
lume, neîntrecut ca numr pân la începutul secolului al X I X-lea; I mperiul
Mongol se întindea din Asia de Sud-est pân în Europa Rsritean; I mperiul
Otoman, în secolele al XV I -lea i al XV II -lea, se întindea de la Strâmtoarea
Gibraltar pân la Golful Persic i a luptat cu naiunile europene în
încercarea de a avansa în inima continentului, pornind din Balcani; I mperiul
Spaniol stpânea întinse teritorii din I talia, Germania, Portugalia, rile de
Jos, ca i numeroase colonii în America, Africa i Asia; dup câtigarea
independenei de sub dominaia spaniol, I mperiul Olandez a reuit scucereasc numeroase colonii pe tot globul; Frana a reuit în mai multe
rânduri s aib cea mai numeroas armat, având colonii în Africa
Occidental, Americile de Nord i de Sud i Asia de Sud-est; in momentul de
maxim dezvoltare de la sfâritul secolului al X I X-lea i începutul secolului al
XX-lea, I mperiul Britanic stpânea un sfert din teritoriul Pmântului cu o
treime din populaia planetei. Se spunea c soarele nu apune niciodat în
I mperiul Britanic.
Este mai greu de apreciat dac fac parte sau nu din aceast categorie naiuni
care au avut o hegemonie de necontestat asupra unor teritorii întinse, într-o
epoc în care consemnrile istorice nu au fost aa de multe. Naiuni precum
Egiptul Antic, I mperiul Persan i imperiul efemer greco-macedonean a lui
Alexandru Macedon ar putea fi considerate nite superputeri timpurii.´7
Hegemonia presupune existena unui singur centru de putere, de regula imperiu,
suficient de puternic pentru a-i impune voina în raporturile interstatale. Este un
concept care înseamn primat sau conducere. În sistemul internaional, acesta
conducere va fi exercitat de un ³hegemon´, respectiv de un stat care poseda
capacitatea necesar pentru a îndeplini acest rol, celelalte state din sistem
5/12/2018 Structura Hegemonica in Sistemul International[1] - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/structura-hegemonica-in-sistemul-international1 5
trebuind s-i defineasc relaia fa de hegemon, care poate fi de acceptare, de
opunere, de rezisten sau de indiferen.
Ca si când ar actiona o lege natural, în fiecare secol asistm la ridicarea unei
ri, cu puterea, voina i impetuozitatea intelectual si moral ca s modeleze
întregul sistem internional conform propriilor sale valori. În secolul XVII,
Frana, sub cardinalul Richelieu, a introdus abordarea modern a relaiilor
internaionale, bazat pe statul-naiune i pe urmrirea interesului naional.
Marea Britanie a reuit s domine secolul XIX i începutul secolului XX, iar
SUA a devenit puterea dominant dupa primul rzboi mondial, mentinându-i
acest statut i la începutul secolului XXI.
Teoretic vorbind, pentru realiti,variabila sau factorul ±cheie care alimenteaz
comportamentul statului este puterea. Principala forma de putere este cea
militar. Acetia descriu statele i pe cei care le controleaz resursele ca actori
raionali i ar avea ca preocupare dominant maximizarea puterii lor relative fa
de alte state ,distincia de elurile specifice si scopurile materiale pe care le-ar
avea.
Morgenthau afirma ca Äoamenii de stat gândesc i actioneaz în termenii
interesului definit ca putere, iar dovezile istorice confirm aceasta ipotez´.8
Realistii si nonrealistii sunt de acord c statelor li se impune imperativul
urmririi puterii. Statele pot incerca s isi sporeasc puterea prin eforturi propii
sau prin aliante si alinieri cu alte state Lupta pentru putere si aliatii conduc in
mod logic la cautarea superioritatii si hegemoniei.
Potrivit realistilor, cautarea unei balante de putere constitue o propietate
fundamental si permanent a sistemului de state.Pentru a sprijini aceast
afirmatie ,realistii traditionali si neorealistii reconstituie istoria relatiilor dintre
state ca fiind in mare parte un joc de balansare
5/12/2018 Structura Hegemonica in Sistemul International[1] - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/structura-hegemonica-in-sistemul-international1 6
In conditii de anarhie , statele vor alege intotdeauna strategia balansrii. Esecul
in aceast directie le pune in pericol existenta. Ele nu se aliniaz celui mai
puternic, nu se ascund si nu incearc sa eludeze sistemul. Statele risc sa fie
eliminate din lupta pentru supravietuire. Dac Statele Unite si aliatii si au
balansat impotriva Uniunii Sovietice si a partenerilor ei, potrivit teoriei
neorealiste trebuie s ne asteptm ca acelasi mecanism sa functioneze in
perioada de dup razboiul rece odata cu crearea unei lumi multipolare, cu
diverse centre de putere hard si soft intr-un sistem dominat de o superputere
militar (Statele Unite ale Americii).
Analizând datele oferite de teoria relaiilor internaionale i materialul istoric
brut, Gilpin apreciaz c pân la pacea de la Westphalia (1648), politica
mondial a fost caracterizat de ascensiunea i declinul marilor imperii, fiecare
organizând sistemul internaional respectiv. Principalele mecanisme regulatoare
ale sistemului internaional, în aceast ³er imperial´, au fost controlul teritorial
i sferele de influen, iar elementul determinant al succesiunii de imperii a fost
formaiunea social bazata pe agricultur.
Dup pacea de la Westphalia, Gilpin apreciaz c ³ciclul imperial´ a fost
înlocuit de sistemul ³balanei de putere´ din Europa i apoi, în secolele
urmtoare, de o succesiune de hegemonii. Dramatica schimbare a fost
determinat de trei elemente strâns legate între ele : triumful statului naional ;
apariia posibilitii unei creteri economice susinute, bazate pe tiin i
tehnologia modern ; expansiunea pieei economice mondiale.
Conform lui Gilpin, în perioada modern, dou hegemonii au fost concludente :cea britanic, în secolul al XIX ± lea i, apoi, cea american, în secolul urmtor .
Procesul de dezechilibru în sistemul mondial apare, în aceast er a
hegemoniilor, atunci când statul hegemon se afl în mare dificultate în
meninerea supremaiei i în oprirea declinului propriu. Acest stat
experimenteaz o criz fiscal deosebit de sever, iar difuziunea în sistem a
5/12/2018 Structura Hegemonica in Sistemul International[1] - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/structura-hegemonica-in-sistemul-international1 7
avantajelor lui de ordin economic, tehnologic ori organizaional sprijin
ridicarea competitorilor. În timp, deosebirea între ratele de cretere economic
ale hegemonului în declin i statele în expansiune determin o redistribuie
decisiv de putere i apariia dezechilibrului.
Puterile hegemonice impun ordine în sistem, fr a recurge la cuceriri. Când
izbucnesc rzboaiele hegemonice ± rzboaiele mondiale sau globale, ele sunt
destinate s asigure rolul de conductor al sistemului.
Autorii Daniel J. Kaufman, Jay M. Parker si Kimberly C. Field afirmau ca
Äputerea hegemonica functioneaza cel mai bine intr-o ordine liberala, si doar in
o asemenea ordine mondiala hegemonul are atat capacitatea cat si dorinta de a stabili normele unei economi liberale, iar odata ce acest hegemon intra in
declin, ordinea liberala economica este amenintata.´9
Existenta unei superputeri functioneaz in dou directii: pe de o parte,
superioritatea economic si politic a acesteia descurajeaz puterile regionale in
a provoca hegemonul, si pe de alt parte aceeasi putere economic si politic
incurajeaz alte state s intre intr-o politic de cooperare cu superputerea. O
ordine in sistemul liberal este in principal mentinut de cooperare, care la randul
sau duce la stabilirea unor relatii intre organizatiile internationale si norme,
mentinand asadar securitatea economic. O asemenea putere este interesat s
mentin status quo pentru c nu aduce doar prestigiu hegemonului, ci si un profit
economic sustinut. Un sistem economic liber si o ordine mondial economic
reprezint cel mai bine interesele puterii hegemonice, iar acesta este principalul
motiv pentru ca puterea hegemonic are atat dorinta cât si interesul in a pstraordinea international economic si politic. Dar daca celelalte state incep sa
perceapa actiunile puterii hegemonice ca fiind egocentrice si opuse intereselor
lor politice si economice, atunci sistemul hegemonic poate incepe sa arate semne
de declin. Rezultatul este c alte state puternice devin din ce in ce mai putin
doritoare sa contribuie la perpetuarea sistemului hegemonic.
5/12/2018 Structura Hegemonica in Sistemul International[1] - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/structura-hegemonica-in-sistemul-international1 8
Din punctul de vedere al teoriei stabilittii hegemonice aflm c este nevoie un
hegemon (o putere conductoare capabil sa influenteze sistemul international),
daca se doreste ca cooperarea economic international s reuseasc. În schimb,
declinul unui stat hegemonic este asociat cu economii închise, instabilitate si
crearea de blocuri regionale concurente. Charles Kindleberger, care este
considerat autorul acestei teorii, arat ca instabilitatea economiei mondiale
dintre cele dou razboaie mondiale s-a datorat absentei unei puteri dominante
care sa fie capabila s stabilizeze sistemul international.
Un hegemon, conform lui Robert Keohane, este un stat care posed urmtoarele
caracteristici:
abilitatea de a crea, a pune în aplicare si a mentine norme internationale;
vointa de a face acest lucru;
dominare decisivã în domeniile economic, tehnologic si militar.
Hegemonia s-a nascut o dat cu omenirea. Dar actuala suprematie a Americii
este distincta prin rapiditatea aparitiei, anvergura mondiala si modul de
exercitare. America s-a transformat ± si a fost transformata de catre dinamica
internationala ± dintr-o tara relativ izolata din emisfera vestica intr-o putere de o
bogatie si forta de dominatie fara precent in istoria omenirii.
La sfâritul celui de-al doilea rzboi mondial, Statele Unite ale Americii s-au
afirmat pe scena internaional ca una dintre cele dou puteri dominante ale
lumii. Acestea au construit o infrastructur industrial i tehnologic care au
fcut ca forele militare americane s fie cele mai puternice din lume. Aceasta a
urmat doua mari strategii: strategia ingradirii (institutii si parteneriate, cum ar fi
Alianata Nord-Atlantica -NATO) si strategia multilateralismului ( transpus in
jurul unor institutii precum Fondul Monetar International, Banca Mondiala).
5/12/2018 Structura Hegemonica in Sistemul International[1] - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/structura-hegemonica-in-sistemul-international1 9
În timp, odata cu terminarea Razboiului Rece, atitudinea de jandarm al planetei
este justificat de SUA prin dorina de stabilizare si pacificare a zonelor de
conflict. Insi intervenia din Bosnia si Kosovo este un exemplu de aciune
rapid pentru temperarea unui conflict cu potenial major de extindere poate
chiar la nivel global.
În septembie 2002, administraia Bush i-a fcut public Strategia de Securitate
National, care statua dreptul de recurgere la for pentru a elimina orice
contestare a hegemoniei globale a Statelor Unite, drept cu caracter permanent.
Noua strategie a starnit o ingrijorare profund în toata lumea. In retorica oficial
a Strategiei pentru Securitatea Nationala Äforele nostre vor fi suficient de
puternice pentru a-i descuraja pe potenialii adversari s-i dezvolte armatele în
sperana de a depi sau egala puterea Statelor Unite 1́0. Specialist-ul în
probleme internaionale, John Ikenberry, descrie declaraia ca pe o Ä strategie
grandioas care începe cu angajamentul fundamental de a menine o lume
unipolar în care Statele Unite nu au nici un concurent pe potriv, condiie care
trebuie s fie permanent, astfel încat nici un stat sau coalitie s nu poat
contesta rolul de lider, protector i constrangtor global deinut de Statele
Unite´. 11
Statele Unite ale Americii sunt considerate ca deinând monopolul din punct de
vedere economic, militar si cultural. Dup cum remarca Joseph Nye Jr, Äpe plan
militar SUA sunt atotputernice îns din punct de vedere economic sunt
concurate îndeosebi începand cu secolul XX I tot mai mult de Uniunea
European, Japonia si China. Având în vedere aceast realitate s-a trecut de la
formula lume unipolara la cea de lume multipolara´. 12
Puterea economic a SUA este totui, impresionant. Astfel PIB-ul american
deine o pondere de 30% din PIB-ul mondial, i aceasta cifra spune mult, mai
ales dac o raportam la populaie. Fora economiei americane a fost demonstrat
în timpul perioadei Razboiului Rece, SUA afectând între 4-12% din PIB pentru
5/12/2018 Structura Hegemonica in Sistemul International[1] - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/structura-hegemonica-in-sistemul-international1 1
aprare, timp de o jumatate de secol. SUA au susinut i majoritatea cheltuielilor
presupuse de existena si funcionarea NATO, pentru c principalii aliai erau
antrenai în procesul propriei refaceri.
Puterea cultural a Statelor Unite ale Americii, reprezint interfaa public a
unei superputeri, forma cotidian sub care ea se prezint. De aceea, din punct de
vedere pubic, ea apare drept hotarâtoare. Pentru opinia public intern, si mai
ales, pentru cea internaional, prezena cultural, relieful i prestigiul acesteia
traduc puterea adevarat a unui stat. Este important ce face puterea, dar este cel
puin la fel de important cum este perceput respectivul demers.
Performana american const c pentru o societate de mas a creat o cultur demas, o cultur adaptat conditiei de existen a celor mai multi oameni.
Rezultatul a fost o putere mediatic copleitoare. Prin aceste intrumente
impresionante, societatea americana a lansat modele, a impus intelesuri, a
promovat interpretari, a consacrat stiluri, a conturat un mod de via. Puterea
american este pur i simplu de neconceput în afara acestei puteri culturale, care
reprezint partea ei cea mai spectaculoas i care confer magnetism i
atractivitate.
America deine poziia suprem în cele patru domenii decisive ale puterii
mondiale: din punct de vedere militar, economic, tehnologic i cultural.
Combinaia acestor domenii face din America singura superputere mondial
multilateral.
Supremaia american a produs astfel o nou ordine internaional care nu
numai ca imit, dar si institutionalizaeaz, dincolo de hotarele Americii, multe
din trasaturile sistemului american însusi. Aceste trasturi fundamentale sunt:
Un sistem colectiv de securitate, inclusiv comanda i fore armate
integrate (NATO, Tratatul de Securitate SUA-Japonia etc.);
5/12/2018 Structura Hegemonica in Sistemul International[1] - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/structura-hegemonica-in-sistemul-international1 1
Cooperare economic regional (APEC, NAFTA ± Acordul Nord-
American al Liberului Schimb) i institutii specializate de cooperare mondial
(Banca Mondiala, FMI, Oraganizatia Mondiala a Comertului);
Proceduri care pun accentul pe luarea deciziilor pe baz de consens, chiar
dac sunt dominate de Statele Unite;
Structura judiciar i constitutional mondial elementar (Tribunalul
International de la Haga);
Statele Unite ale Americii este principala putere politic: are încheiate cele mai
multe tratate internaionale i este principalul iniiator al organizaiilor
internaionale politice i economice ± pentru care contribuie finainciar în cea
mai mare masur. Dup înfruntarea ameninrilor din partea Germaniei i
Japoniei, SUA trebuie s faca fa apariiei puterilor rivale. Poate cea mai mare
amenintare este China, urmat de Uniunea Europeana. Rusia vrea s revin în
politica internional ca o for , cum a fost înainte de Boris Elîn , între timp
foti state socialiste au devenit aliaii SUA. China, la fel ca Rusia , are aspirii la
o putere mai mare in politica internionl. Nu putem uita nici pe Ävechiul
continent´, Uniunea European care prin tratele din ultimele decenii a devenit o
pia unit, dar i reglementat în aa fel ca s-i poat s ine pasul cu SUA .
Într-o alta ordine de idei, putem spune ca Statele Unite se pot simi ameninate
de statele emergente Brazilia, Rusia, India si China (BRIC - un acronim pentru
economiile acestor tari).
Exista destule anse ca unipolaritatea care dureaz de la colapsul Uniunii
Sovietice sa fie inlocuit de multipolaritate pentru ca istoria a demonstrat c
provocatorii unei superputeri reusesc pân la urm, iar o hegemonie în comun ar
putea conduce interesele economice ale lumii.
Exist o serie de ameniri la adresa securitii mondiale care s-au dezvoltat
foarte puternic în ultima perioad, i în special dup 1990. Printre aceste
5/12/2018 Structura Hegemonica in Sistemul International[1] - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/structura-hegemonica-in-sistemul-international1 1
pericole se pot enumera terorismul i armele de distrugere în mas, fie acestea
nucleare, chimice sau biologice. Lupta împotriva terorismului a determinat
modificarea strategiilor de securitate în sensul prevenirii acestuia sa intensificat
dup atentatele din data de 11 sptembrie 2001 din SUA. George W. Bush a
creat ³axa a Rului´ i a declarat rzboi terorismului. Axa Rului cuprinde
Irakul lui Saddam Hussein, Iranul, Coreea de Nord i alte ri care se opun
politicii americane.
În documentul ÄStrategia de Securitate Naional a SUA, din mai 2010 - Barak
Obama´, este prezentat ideea de reînnoire a Äleadership-ului american´13 ,
care pune accent pe Ämultilateralismul Statelor Unite ale Americii, ale crei
pozitionri este de a conduce o era a globalizarii´14.
Relaiile internionale s-au schimbat de la începutul secolului XXI. La
începutul rzboiului împotriva terorismului aproape toate rile au stat lâng
SUA , dar cu trecerea timpului SUA nu a încetat cu politica sa agresiv , în
concluzie multe state i mai ales opinia public a condamnat aciunile militare
americane. Asistam in aceasta perioada mai mult ca oricand la o rescriere a
balantei de putere, cu noi poli de influenta. In aceasta rescriere de a balantei de
putere, John J. Mearsheimer, spune totusi ca ³este de preferat ca echilibratorul
de putere mondial sa fie un stat precum SUA ± un stat care este virtual
intangibil datorita oceanelor ce il inconjoara.´ 15
Pentru a înelege importana Statelor Unite în relaii internaionale trebuie
luate în vedere mai muli factori. Istoria acestui stat , evoluia economic i apoi
evoluia în politica internaional. Capitalismul, pe care SUA rspândete încet
peste tot pe glob l-a fcut pe americani s devine cea mai bogat ar din lume.
Dar nu numai economiile statelor aliate ale SUA au fost refcute dup exemplul
american, SUA are o influen cultural, chiar moral asupra restul lumii (aa
numitul Ästil american de via´). Astfel politica american influeneaz viaa
omului propriu-zis oriunde ar afla, indiferent de continent sau chiar de ar.
5/12/2018 Structura Hegemonica in Sistemul International[1] - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/structura-hegemonica-in-sistemul-international1 1
Statele Unite ale Americii presteaz cea mai mare influen în relaii
internaionale, fie prin politica sa extern, fie prin organizaii internaionale cu
legturi americane, sau fie prin aliatele sale, care sunt supui politicii amiricane.
Concluzii
Astzi, unii consider c Statele Unite ale Americii sunt o putere hegemonic în
declin, în timp ce alii consider c sunt aceeasi superputere dintotdeauna. Dac
e s privim retrospectiv ultimele decenii ale secolului 20, este clar c Statele
Unite au fcut regulile în domeniile monetar si financiar. Astazi, din aceleai
puncte de vedere, monetar si financiar, pare c Statele Unite controleaz situaia.
Da, dar gradul in care Statele Unite reusesc s depaeasc capabilitaile altor
state puternice sunt în continu descretere. Puteri cum ar fi China i Uniunea
European sunt mai mult decât amenintoare pentru Statele Unite, ceea ce între
timp nu poate duce decat la declinul Statelor Unite. În consecint, aceast
situaie va determina înlocuirea structurii hegemonice cu una multipolar. Îns,
istoria a dovedit c Statele Unite în calitatea acestora de putere hegemonic au
capacitatea de a rsturna ceea ce muli au considerat o situatie dificil.
Oamenii de tiin au întreprins cercetri privind supremaia economic i
politic a Statelor Unite, mai ales în anii 80, i au conchis c într-adevr Statele
Unite se confrunt cu o perioad de declin.
În anii '80, istoricul Paul Kennedy vorbea pentru prima data de sindromul de
asupraextindere imperiala´16, considerându-l drept cauz principal a
declinului istoric al marilor puteri din epocile anterioare i care mai devreme
sau mai târziu va lovi i America, iar fostul lider rus Mihail Sergheevici
5/12/2018 Structura Hegemonica in Sistemul International[1] - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/structura-hegemonica-in-sistemul-international1 1
Gorbaciov (1985-1991), afirm Äsfarsitul hegemoniei SUA în Europa va
însemna sfâritul stabilitii în Europa´.
Se consider c baz acestui declin rezid atât în nesigurana economic cât i
politic, care de altfel nu sunt specifice doar Statelor Unite, ci întregului sistem
internaional. În timp ce muli echivaleaz declinul Statelor Unite cu
provocrile economice i financiare puse de alte ri, Joseph Nye înc pune
accentul pe faptul c în ciuda tuturor prediciilor negative Statele Unite înc
dein supremaia. i ceea ce a urmat a dovedit c a avut dreptate. În timpul
anilor 90 Statele Unite i-au recâtigat pe deplin supremaia.
Dac este s analizm ceea ce spunea al 67-lea Secretar de Stat al Statelor
Unite, Hillary Diane Rodham Clinton, în ediia ÄForeign Affairs´ din lunile
noiembrie/decembrie 2010, în articolul intitulat ÄNoua diplomatie´, faptul c
Änoile sondaje arat c 2/3 din populaia american prefer aciunile
multilaterale, deoarece multilateralism înseamn costurile politice
colaterale´17, putem spune c Statele Unite ale Americii doresc s rmân
hegemonice pe scen relaiilor internaionale, sub umbrela
multilateralismului.
Concluzia principal a acestei lucrri este aceea c Statele Unite ale Americii,
în etap actual, traverseaz o criz serioas în ceea ce privete eficacitatea
politicilor sale de rzboi, dar i o criz (poate mai puin evident, dar foarte
grav) de identitate a politicii sale externe pe termen lung. Criza actual de
identitate a politicii externe a SUA nu este rezolvabil decât printr-un rspuns
tranant la întrebrile pe care, deja le-a formulat în spaiul academic,
Zbigniew Brezezinski i anume: este sistemul american echipat pentru a
susine o politic global? Este societatea american pregtit s susin un
rol de leadership global? Simte naiunea american ce consecine pentru viitor
5/12/2018 Structura Hegemonica in Sistemul International[1] - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/structura-hegemonica-in-sistemul-international1 1
va avea acest rol? ce vor, în cele din urm Statele Unite ale Americii a s fie
hegemon mondial (putere dominant, de tip imperial) sau lider i model al
lumii?
Note de subsol
1. WALTZ, Kenneth N., -ÄTeoria Politicii I nternationale´, Editura Polirom, Iasi, 2006, p. 10
2. WALTZ, Kenneth N., -ÄTeoria Politicii I nternationale´, Editura Polirom, Iasi, 2006, p. 14
3. BUZAN, Barry; LITTLE, Richard, -ÄSistemele Internationale in Istoria Lumii´, Editura
Polirom, Iasi, 2009., p. 421
4. BUZAN, Barry; LITTLE, Richard, -ÄSistemele Internationale in Istoria Lumii´, Editura
Polirom, Iasi, 2009, p.192-193
5. BUZAN, Barry; LITTLE, Richard, -ÄSistemele Internationale in Istoria Lumii´, Editura
Polirom, Iasi, 2009, p.194
6. BUZAN, Barry; LITTLE, Richard, -ÄSistemele Internationale in Istoria Lumii´, Editura
Polirom, Iasi, 2009, p.203
7. http://ro.wikipedia.org/wiki
8. MORGENTHAU, Hans J.,- ÄPolitica intre Natiuni- Lupta pentru putere si lupta pentru pace´,
Editura Polirom, Iasi, 2007, p.87
9. MIROIU, Andrei; UNGUREANU Radu S. ±ÄManual de Relatii I nternationale´, Editura
Polirom, Iasi, 2006.
10. http://www.au.af.mil/au/awc/awcgate/nss/nss_sep2002.pdf
11. http://drezner.foreignpolicy.com/posts/2008/10/19/so_hows_american_hegemonic_power_doi
ng_today
12. KEOHANE, O.Robert ; NYE, Joseph S., - ÄPutere si Interdependenta´, Editura Polirom, Iasi,
2009, p.177
13. http://www.whitehouse.gov/sites/default/files/rss_viewer/national_security_strategy.pdf
5/12/2018 Structura Hegemonica in Sistemul International[1] - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/structura-hegemonica-in-sistemul-international1 1
14. http://www.whitehouse.gov/sites/default/files/rss_viewer/national_security_strategy.pdf
15. MIROIU, Andrei; UNGUREANU Radu S. ±ÄManual de Relatii Internationale´, Editura
Polirom, Iasi, 2006, p.148
BIBLIOGRAFIE
1.BREZEZINSKI, ZBIGNIEV,- ÄMarea tabla de sah.Suprematia americana si
imperativele sale geostrategice´, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 200
2.CALVOCORESSI, Peter, -ÄPolitica mondiala dupa 1945´ , editia a VII-a,
Editura Alfa, Bucuresti, 2000.
3.HUNTINGTON, Samuel P., -ÄCiocnirea civilizatiilor si refacerea ordinii
mondiale´ , Editura Antet, Bucuresti, 1998.
4. KENNEDY, Paul, -ÄThe Rise and Fall of the Great Powers.Economic
Change and Military Conflict from 1500 to 2000´, Vintage Books, 1989.
5. KISSINGER, Henry,- ÄAre nevoie America de o politica externa? Catrediplomatia secolului XX I ́ , Editura Incitatus, Bucuresti, 2002.
6. MORGENTHAU, Hans J.,- ÄPolitica intre Natiuni- Lupta pentru putere si
lupta pentru pace´, Editura Polirom, Iasi, 2007.
5/12/2018 Structura Hegemonica in Sistemul International[1] - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/structura-hegemonica-in-sistemul-international1 1
7. WALTZ, Kenneth N., -ÄTeoria Politicii I nternationale´, Editura Polirom,
Iasi, 2006.
8. BUZAN, Barry; LITTLE, Richard, -ÄSistemele I nternationale in I storia
Lumii´, Editura Polirom, Iasi, 2009.
9.KEOHANE, O.Robert ; NYE, Joseph S., - ÄPutere si I nterdependenta ,́
Editura Polirom, Iasi, 2009.
10. MIROIU, Andrei; UNGUREANU Radu S. ±ÄManual de Relatii
I nternationale ,́ Editura Polirom, Iasi, 2006.
11.http://www.whitehouse.gov/sites/default/files/rss_viewer/national_security_strategy.pdf
12. http://www.au.af.mil/au/awc/awcgate/nss/nss_sep2002.pdf
13.http://drezner.foreignpolicy.com/posts/2008/10/19/so_hows_american_hegemonic_power_doing_today
14. http://ricks.foreignpolicy.com/category/topic/security
15.http://ro.wikipedia.org/wiki/Superputere#Uniunea_Sovietic.C4.83_.2F_Rusia