© VALROM

Industr

ie srl

Studiul consumului de energie pentru o cl�dire familial�

deservit� de un pu� canadian

© VALROM

Industr

ie srl

2

CUPRINS

1. INTRODUCERE

2. DESCRIERE SISTEM „PUT CANADIAN”

3. INTEGRARE IN SISTEMUL DE VENTILARE

4. PREZENTARE MODELARE CAZ STUDIAT

5. REZULTATE

6. RECOMANDARI DE EXECUTIE

7. LISTA DE MATERIALE

ANEXE

© VALROM

Industr

ie srl

3

1. INTRODUCERE

Utilizarea schimb�toarelor de c�ldur� geotermale pentru preînc�lzirea

�i/sau r�cirea cl�dirilor cunoa�te în ultima perioad� un interes deosebit în

condi�iile contextului actual referitor la economia de energie, folosirea surselor

regenerabile de energie �i reducerea polu�rii.

Din categoria acestor echipamente, „pu�urile canadiene” reprezint� forma

cea mai simpl� din punct de vedere tehnic. In ciuda simplit��ii (care pân� la urm�

reprezint� un avantaj din toate punctele de vedere: investi�ie, execu�ie,

exploatare, între�inere, etc.), utilizarea acestei solu�ii conduce la economii

importante de energie în ceea ce prive�te aerul proasp�t necesar pentru

ventilarea cl�dirilor pe toat� perioada anului. Acest lucru este cu atât mai

important cu cât construc�iile actuale sunt din ce în ce mai bine „izolate” de

mediul exterior (rezisten�e termice din ce în ce mai mari �i m�suri de etan�eitate

din ce în ce mai performante) �i apare obligativitatea prevederii unui sistem de

ventilare pentru asigurarea calit��ii aerului interior. Practic, toate construc�iile ce

se încadreaz� în categoria cl�dirilor cu consum foarte redus de energie

(standard impus de UE în toate ��rile membre începând cu anul 2019 pentru

cl�dirile publice �i 2021 pentru toate cl�dirile, indiferent de regimul de

proprietate) trebuie s� fie prev�zute cu sisteme de ventilare. Studiile de

specialitate arat� c�, pentru cl�dirile cu consum foarte redus de energie, din

consumul total pentru înc�lzire, 40-60% reprezint� înc�lzirea aerului rece

necesar pentru ventilare.

In acest context, solu�ia bazat� pe „pu�urile canadiene” prezint� un

poten�ial deosebit de important în vederea reducerii consumului de energie cu

costuri de investi�ie reduse.

© VALROM

Industr

ie srl

4

In prezent, utilizarea sistemului de tip „pu� canadian” este în principal în

domeniul reziden�ial, îns� aplicarea lui �i în alte domenii (�coli, s�li de sport,

depozite, cl�diri de birouri, etc.) a cunoscut o dezvoltare accentuat� în ultimii ani.

Obiectivul acestui studiu const� în cuantificarea reducerilor de consum de

energie pentru înc�lzire �i r�cire ce pot fi ob�inute cu ajutorul „pu�ului canadian”

pentru situa�ia din România (�inându-se cont de clim� �i caracteristici termofizice

cl�diri conform normelor în vigoare).

2. DESCRIERE SISTEM „PUT CANADIAN”

Sistemul de tip „pu� canadian” a fost evocat pentru prima oar� în anii

1975-1980, îns� sisteme asem�n�toare erau folosite demult (de ex. romanii

utilizau sisteme „sofisticate” de canalizare pentru a se înc�lzi cu aerul ce circula

sub p�mânt).

Denumirile date sistemului („pu� canadian” sau „pu� provençal” când este

folosit vara pentru r�cire, sau „pu� climatic” când asigur� �i preînc�lzirea �i

r�cirea) nu au nicio leg�tur� cu realitatea, sistemul nefiind de fapt un pu�, ci

având o pozi�ie orizontal�. Practic, sistemul se bazeaz� pe preluarea de aer

exterior prin intermediul unei prize de aer �i vehicularea acestuia cu ajutorul

ventilatorului sistemului de ventilare al casei printr-un tub îngropat în p�mânt (fig.

1).

Principiul de func�ionare al sistemului se bazeaz� pe schimbul de c�ldur�

ce are loc între sol �i aerul din tub: temperatura p�mântului începând cu 2-3 m

adâncime variaz� în intervalul 5…15ºC tot timpul anului, indiferent de condi�iile

meteorologice specifice anotimpurilor (fig. 2), în acela�i timp temperatura aerului

poate varia între -20º…+40ºC, dac� ne raport�m la situa�iile întâlnite în �ara

noastr�.

© VALROM

Industr

ie srl

5

Fig. 1: Schem� de principiu sistem „pu� canadian”

Astfel, transferul termic conduce la înc�lzirea aerului sau la r�cirea aerului,

în func�ie de sezon, la ie�irea din tubul îngropat. Ecartul de temperatur� fa�� de

temperatura de intrare este de cel pu�in 10…15ºC în func�ie de condi�iile de lucru

(lungime �i diametru tub, debit de aer, etc.), eficien�a mai ridicat� atingându-se

vara. Vara are loc �i uscarea aerului prin formarea condensului pe suprafa�a

tuburilor din componen�a „pu�ului canadian”, lucru ce contribuie de asemenea la

îmbun�t��irea confortului termic �i la economii de energie pentru tratarea aerului

vara).

Fig. 2: Temperatura solului la diferite adâncimi

Priz� de aer cu filtru

Evacuare sistem de ventilare mecanic�

Refulare pu� canadian cu ventilator

30-40 m

© VALROM

Industr

ie srl

6

Acest lucru recomand� introducerea „pu�ului canadian” în cadrul

sistemului de ventilare mecanic� al cl�dirilor, pe zona aspira�iei de aer. Practic,

aerul de ventilare în loc s� fie preluat direct de afar�, a�a cum se realizeaz�

clasic prin intermediul unei grile montate pe fa�ada construc�iei, va fi circulat prin

„pu�ul canadian” înainte de a ajunge în sistemul propriu-zis de ventilare.

Aceast� aplica�ie este la ora actual� cel mai des întâlnit� în practic� peste

tot în lume �i reprezint� o extensie a utiliz�rii tradi�ionale a „pu�ului canadian” din

America de Nord ce consta în protec�ia antiînghe� a caselor pe timpul iernii pe

perioada de nefunc�ionare a instala�iilor de înc�lzire (cu toate acestea, de notat

c� denumirea de”pu� canadian” nu este folosit� în Canada).

Se precizeaz� �i faptul c� sistemul trebuie „dezactivat” în perioadele de

tranzi�ie (prim�var�/toamn�) când exist� riscul subr�cirii caselor. In aceast�

situa�ie, aerul pentru ventilare este preluat direct din exterior, f�r� a mai parcurge

„pu�ul canadian”. Tehnic, acest lucru se rezolv� prin introducerea unei clapete pe

canalul de aer, cu ac�ionare manual� sau automat� în func�ie de temperaturile

înregistrate la interior �i la exterior.

Func�ionarea „pu�ului canadian” �i performan�ele ob�inute depind de mai

mul�i parametrii:

- conductivitate termic� material tub

- lungime tub

- diametru tub

- debit de aer

- adâncime de montaj

- tipul solului

- temperatura interioar� (temperatura aerului din spa�iul deservit)

- scenariul de func�ionare

© VALROM

Industr

ie srl

7

Performan�a unui „pu� canadian” se poate aprecia prin randamentul

transferului termic ob�inut:

� = (T1-T2) / (T1-TS)

unde : T1 – temperatura aerului exterior ce intr� în sistem

T2 – temperatura aerului la ie�irea din sistem

TS – temperatura solului

3. INTEGRARE IN SISTEMUL DE VENTILARE

A�a cum s-a men�ionat mai sus, „pu�ul canadian” se recomand� a fi

integrat în cadrul sistemului de ventilare al casei (tip ventilare mecanic�

controlat� – VMC dublu flux: introducere/evacuare cu ajutorul ventilatorului).

Solu�ia devenit� clasic� în momentul de fa�� este astfel urm�toarea (fig. 3): aerul

proasp�t parcurge mai întâi „pu�ul canadian” dup� care trece prin recuperatorul

de c�ldur� (RC) al sistemului de ventilare, în final fiind refulat prin sistemul de

canale de aer �i guri de introducere ce deserve�te cl�direa; în acela�i timp, aerul

viciat este preluat prin sistemul de extragere (canale de aer �i guri de aspira�ie) �i

trecut prin recuperatorul de c�ldur� înainte de a fi evacuat în exterior.

Introducerea aerului se realizeaz� în spa�iile „uscate” din cas� (sufragerie,

dormitor, birou, etc.) iar evacuarea aerului are loc din spa�iile „umede” (baie,

buc�t�rie, usc�torie).

Solu�ia prezentat� poate fi utilizat� în dou� moduri în func�ie de tipul

instala�iilor prev�zute:

- doar ventilare (în acest caz aerul introdus este folosit strict pentru

asigurarea calit��ii aerului interior, saltul de temperatur� ob�inut în „pu�ul

canadian” + recuperatorul de c�ldur� aducând aerul la o temperatur� apropiat�

© VALROM

Industr

ie srl

8

de cea interioar�, utilizându-se eventual �i un mic aport pentru înc�lzirea final� a

acestuia iarna, electric sau cu agent termic); înc�lzirea/r�cirea spa�iilor se

asigur� separat prin instala�ii specializate (radiatoare, înc�lzire în pardoseal�…,

respectiv aparate de aer condi�ionat, ventiloconvectoare…)

Fig. 3: Sistem de ventilare cu „pu� canadian” �i recuperator de c�ldur�

- ventilare + înc�lzire/r�cire cu aer (în acest caz aerul este utilizat �i la

preluarea par�ial� – uneori este posibil chiar în totalitate, a sarcinii de

înc�lzire/r�cire; în consecin��, dup� „pu�ul canadian” �i recuperatorul de c�ldur�,

obligatoriu trebuie s� se prevad� echipamentele necesare pentru înc�lzire/r�cire

aer: baterie de înc�lzire, electric� sau cu agent termic, respectiv baterie de r�cire,

în detent� direct� sau cu ap� r�cit� produs� de un grup de r�cire – chiller)

PUT CANADIAN

VENTILARE MECANICA

priza aer proaspat (cu filtru de praf)

aer viciat

recuperator de caldura (centrala de ventilare)

aer introdus

aer introdus

aer evacuat

© VALROM

Industr

ie srl

9

4. PREZENTARE MODELARE CAZ STUDIAT

Studiul a fost efectuat pentru o cas� cu regimul de în�l�ime P+2E (în�l�ime

etaj 2,7 m), cu o suprafa�� util� de 120 m2 �i un volum util de 324 m3. Alte

caracteristici geometrice sunt prezentate în tabelul 1.

Tabel 1. Suprafe�e caracteristice

Supr. ferestre ext.

(N, S, E, V)

Supr. pere�i ext.

(N, S, E, V)

Supr. teras�

(orizontal�) Supr. plac� pe sol

35,84 119,04 60,00 60,00

Caracteristicile termotehnice sunt în conformitate cu anexa nr. 3 – ordinul

MDRT nr. 2513/22.11.2010 pentru modificarea Reglement�rii tehnice „Normativ

privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ie ale cl�dirilor” (indicativ

C107/2005). Valorile rezisten�elor termice pentru elementele de construc�ie sunt

centralizate în tabelul 2 (sunt date în paranteze �i rezisten�ele termice corectate

prin luarea în considerare a pun�ilor termice).

Tabel 2. Rezisten�e termice (m2K/W)

Ferestre ext.

(geam termoizolant,

tâmpl�rie PVC �i

garnituri de etan�are)

Pere�i ext.

(GVP – 25 cm +

polistiren 10 cm)

Teras�

(polistiren 15 cm)

Plac� pe sol

(polistiren 10 cm)

0,787 3,369 (2,527) 5,263 (5,105) 6,622 (5,430)

Scenariul privind ocuparea casei s-a considerat dup� cum urmeaz�:

- 3 persoane (degajare de c�ldur� �i umiditate cf. ISO 7730)

- 420 W degajare de c�ldur� la interior (echipamente electrocasnice,

electronice, etc.)

- nivel de iluminat: 5W/m2 (în total 600W)

© VALROM

Industr

ie srl

10

Debit de aer al instala�iei de ventilare: 0,5 h-1 (162 m3/h).

Temperaturi interioare: iarna, 20ºC / vara, 26ºC.

Propriet��i termotehnice tub „pu� canadian” (conform date Valrom) – tabel

3. Diametre considerate: 110, 160, 200 �i 400 mm.

Tabel 3. Date tehnice tub pentru „pu� canadian”

Densitate

(kg/m3)

C�ldur� specific�

(J/kgK)

Conductivitate termic�

(W/mK)

900 2900 0,12

Adâncime de montaj tub: 2 m. Lungime tub: 40 m. S-a considerat aceast�

lungime deoarece studii preliminare au ar�tat c� pentru lungimi inferioare (între

25 �i 40 m), temperatura aerului la ie�irea din sistem nu se apropie de cea a

solului (randament mediu „pu� canadian” în ceea ce prive�te schimbul de

c�ldur�), iar pentru lungimi superioare îmbun�t��irea randamentului nu se mai

realizeaz� într-o manier� semnificativ�.

Studiul a fost de asemenea efectuat pentru 3 zone climatice diferite din

�ar�. S-au considerat astfel urm�toarele amplas�ri pentru construc�ia prezentat�

mai sus, deservit� de sistemul cu „pu� canadian”: Constan�a, Bucure�ti �i Ia�i.

Rezultatele ob�inute, prezentate în capitolul urm�tor, se bazeaz� pe

modelare �i simulare în regim dinamic a comportamentului termic pentru sistemul

„cas� – pu� canadian” pe întreaga perioad� a anului. Principalele elemente

componente ale modelului construit sunt grupate în fig. 4.

Se prezint� de asemenea principalele caracteristici ale elementelor din

cadrul modelului:

© VALROM

Industr

ie srl

11

Fig. 4: Elemente componente model cu interconexiuni

- date climatice (fi�ier meteo): se preiau date meteorologice pentru

întreaga perioad� de simulare, la intervale de timp corespunz�toare integr�rii

temporale din model (pas de timp de o or�); se prelucreaz� radia�ia solar� pentru

a ob�ine valorile incidente pe construc�ia considerat�, în func�ie de amplasare �i

orientare cardinal�; datele utilizate au fost: temperatur� �i umiditate aer exterior,

intensitate radia�ie solar� direct�, difuz� �i global� – pentru cele 3 localit��i luate

în calcul

- cl�dire: s-a analizat comportamentul termic al construc�iei,

determinându-se necesarul de energie pentru înc�lzire, respectiv r�cire în cele 3

situa�ii climatice; modelul utilizat este de tip monozon�, scriindu-se ecua�ia de

bilan� termic pentru un nod de aer – caracteristic capacit��ii termice a volumului

de aer al casei; aceast� ecua�ie �ine cont de fluxurile de c�ldur� prin convec�ie �i

radia�ie între nodul de aer �i elementele de anvelop� ale construc�iei, precum �i

de degaj�rile de c�ldur� de la surse interioare (persoane, iluminat, echipamente);

de asemenea s-a considerat în cadrul bilan�urilor debitul de aer introdus prin

sistemul de ventilare al casei (f�r�/cu „pu� canadian”)

- sol: modelul utilizat descrie distribu�ia vertical� a temperaturii p�mântului,

plecând de la temperatura medie anual� de la suprafa�a solului �i amplitudinea

acesteia (determinat� la rândul ei pe baza datelor meteo), difuzivitatea termic� a

SOL

PUT CAN

METEO

OUTPUT

�ext

�put canadian

�put canadian

�put canadian

�sol

�sol

�sol

�ext, radiatie solara

© VALROM

Industr

ie srl

12

solului în func�ie de tipul acestuia (nisipos uscat, nisipos umed, argil� uscat�,

argil� umed�, etc.)

- tub îngropat: s-a considerat transferul de c�ldur� între aer �i sol printr-un

studiu cu diferen�e finite al conduc�iei în jurul tubului; pe de alt� parte modelul

dezvoltat este destinat simul�rilor dinamice pentru consumuri de energie din

cl�diri, din acest motiv s-a recurs la urm�toarele ipoteze: s-a considerat numai

transferul de c�ldur� conductiv, influen�a umidit��ii s-au a apelor freatice s-a

neglijat, propriet��ile solului au fost considerate omogene în apropierea tubului,

transferul termic axial în sol de-a lungul tubului s-a neglijat; de asemenea nu s-a

luat în calcul transferul termic prin conduc�ie la interiorul tubului.

5. REZULTATE

In tabelul 4 sunt sintetizate valorile privind consumul de energie în diferite

situa�ii, punându-se în eviden�� economia de energie ce se ob�ine prin

introducerea „pu�ului canadian” în cadrul sistemului de ventilare al casei (a se

vedea �i tabelul 5).

Tabel 4. Consumuri de energie (kWh/m2,an)

Solu�ie f�r�

„pu� canadian”

„Pu� canadian”

D = 110 mm

„Pu� canadian”

D = 160 mm

„Pu� canadian”

D = 200 mm

„Pu� canadian”

D = 400 mm Localitate/

Solu�ie înc�lzire r�cire înc�lzire r�cire înc�lzire r�cire înc�lzire r�cire înc�lzire r�cire

Constan�a 30,03 143,91 21,79 130,27 20,88 128,75 20,52 128,1 20,02 127,31

Bucure�ti 40,98 126,26 29,57 112,43 28,32 110,88 27,81 110,25 27,13 109,43

Ia�i 50,31 114,01 36,73 101,74 35,55 100,66 34,93 100,11 34,13 99,37

Se constat� c� prin utilizarea „pu�ului canadian” economiile de energie

sunt cuprinse pentru înc�lzire între 8…16 kWh/m2,an, ceea ce înseamn� pentru

casa considerat� de 120 m2, economii totale pentru înc�lzire de 960…1920

kWh/an. Din analiza rezultatelor se identific� în mod clar influen�a climatului, la

© VALROM

Industr

ie srl

13

Ia�i economiile fiind cele mai importante, în timp ce la Constan�a acestea sunt

cele mai reduse pentru situa�ia de iarn�.

Tabel 5. Economie de energie (kWh/m2,an)

In ceea ce prive�te situa�ia de var�, economiile de energie pentru r�cire

sunt între 12…17 kWh/m2,an, ceea ce înseamn� pentru suprafa�a de 120 m2,

economii totale pentru r�cire de 1440…2040 kWh/an. De data aceasta, a�a cum

era de a�teptat datorit� condi�iilor meteorologice, economiile mai substan�iale

sunt ob�inute la Constan�a �i Bucure�ti.

Influen�a diametrului tubului asupra comportamentului „pu�ului canadian”

este evident� pe baza rezultatelor din tabelul 4: economia de energie este

propor�ional� cu diametrul dar câ�tigurile sunt totu�i reduse între 2 diametre

consecutive (0,5…1,5 kWh/m2,an). Se pune astfel problema optimiz�rii

diametrului sistemului în sensul stabilirii celei mai eficiente solu�ii care s� �in�

cont de toate aspectele economice: costuri de investi�ie (atât materiale cât �i

execu�ie), costuri de între�inere �i exploatare. La alegerea diametrului trebuie s�

se �in� cont �i de viteza de circula�ie a aerului (legat� evident de debitul de

ventilare necesar). O vitez� prea mare (în general peste 3 m/s) conduce la

consumuri de energie importante la nivelul ventilatorului pentru învingerea

pierderilor de sarcin� prin tub. Se recomand� în aceast� situa�ie pentru

reducerea pierderilor de presiune utilizarea a dou� tuburi în loc de unul singur

(p�strând acela�i diametru �i adâncime de montaj), comportamentul din punct de

vedere termic fiind echivalent.

„Pu� canadian”

D = 110 mm

„Pu� canadian”

D = 160 mm

„Pu� canadian”

D = 200 mm

„Pu� canadian”

D = 400 mm Localitate/

Solu�ie înc�lzire r�cire înc�lzire r�cire înc�lzire r�cire înc�lzire r�cire

Constan�a 8,24 13,65 9,15 15,16 9,51 15,81 10,01 16,61

Bucure�ti 11,41 13,84 12,66 15,38 13,17 16,01 13,85 16,83

Ia�i 13,58 12,27 14,76 13,35 15,38 13,90 16,17 14,64

© VALROM

Industr

ie srl

14

6. RECOMANDARI DE EXECUTIE

Sistemul de tip „pu� canadian” poate cuprinde toate sau o parte din

elementele precizate în lista de materiale (tipul exact �i num�rul acestora,

diametrul, etc. depinzând de configura�ie).

Se pot adopta diferite trasee, în func�ie de spa�iul disponibil, debitul de aer

necesar, s�p�turi existente, etc. Exist� mai multe variante:

- sistem cu un singur tub dispus în apropierea construc�iei (fig. 5)

- sistem cu un singur tub ce înconjoar� construc�ia (fig. 6)

- sistem cu mai multe tuburi montate în bucl� Tichelmann, de regul�

pentru cl�diri mari cu debite de aer importante (fig. 7)

Fig. 5: Exemple de dispunere pentru „pu�ul canadian”

(un tub în apropierea construc�iei, diferite configura�ii în func�ie de spa�iul disponibil)

CL�DIRE

priza de aer tub

30-40 m

CL�DIRE

min.1,0 m

min.0,8…1,0 m

tub priza de aer

© VALROM

Industr

ie srl

15

Fig. 6: Exemple de dispunere pentru „pu�ul canadian”

(un singur tub ce înconjoar� construc�ia)

Fig. 7: Exemple de dispunere pentru „pu�ul canadian”

(mai multe tuburi montate în bucl� Tichelmann)

Indiferent de configura�ie, montajul se realizeaz� îngropat (fig. 8), etapele

principale fiind:

- s�p�tur� (l��imea este în func�ie de diametrul tubului, de ex. pentru

diametrul de 200 mm, l��imea �an�ului este de 600 mm; adâncime �an�

în func�ie de adâncimea de montaj prev�zut�, de regul� 1,5…2 m)

- pat de fundare bine nivelat (5-10 cm), realizat cel mai bine din argil�,

n�mol �i nu din materiale granulare uscate (nisip, nisip amestecat cu

pietri�) ce au un transfer termic mai redus

- îmbinare �i montare tuburi, piese speciale, etc.

CL�DIRE priza de aer

tub

min 1,0 m

CL�DIRE priza de aer

tub

© VALROM

Industr

ie srl

16

Fig. 8: Execu�ie „pu� canadian”

- umplere �an� cu p�mânt m�run�it �i compactare (umplerea se

realizeaz� în straturi succesive de apx. 30 cm. – bine compactate

manual sau mecanizat)

- refacere strat vegetal (dac� este cazul)

Se precizeaz� c� maniera în care se realizeaz� �an�ul de pozare, patul de

fundare, precum �i compactarea influen�eaz� în mod direct buna func�ionare

(randament) �i durata de via�� a sistemului de tip „pu� canadian”. Se atrage

aten�ia de asemenea c� este de preferat s� se utilizeze p�mânt (argil�) �i nu

nisip ca material de umplutur� în jurul tuburilor îngropate pentru un transfer

termic mult mai bun �i implicit randament îmbun�t��it al „pu�ului canadian”.

In cazul în care se monteaz� mai multe tuburi cu traseu paralel, distan�a

minim� între tuburi trebuie s� fie de 0,8…1 m. De asemenea, distan�a minim�

fa�� de construc�ii este de 1 m (fig. 5-7).

Pentru ca sistemul s� func�ioneze corespunz�tor, partea activ� a

sistemului de tip „pu� canadian” – partea îngropat� nu trebuie s� fie sub cl�dire,

© VALROM

Industr

ie srl

17

existând riscul ca schimbul de c�ldur� s� se realizeze în sens invers (casa va

r�ci sau înc�lzi aerul din tuburi).

Montajul tuburilor se realizeaz� cu pant� (min. 2%) pe toat� lungimea, în

sensul de circula�ie al aerului, pentru a favoriza scurgerea condensului format în

perioada de var� �i colectarea acestuia cu ajutorul elementelor special

prev�zute: c�min (pu�) colectare condens pentru construc�iile f�r� subsol sau

pies� special� evacuare condens �i racordare la sistemul de canalizare pentru

construc�iile cu subsol (aten�ie în acest caz la p�strarea gardei hidraulice în mod

permanent la sifonul de racordare la canalizare). In varianta cu c�min, evacuarea

condensului se poate realiza fie printr-un dren (executat sub sau în apropierea

pu�ului), fie cu ajutorul unei pompe comandate de un plutitor. Se atrage aten�ia

c� dac� nu se asigur� preluarea corect� a condensului, func�ionarea „pu�ului

canadian” este afectat� pe termen lung. La acest lucru se adaug� problema

mirosurilor nepl�cute �i favorizarea apari�iei microorganismelor ce sunt preluate

de aerul din sistem �i introduse în cl�dire.

Se recomand� ca la execu�ia sistemului s� se prevad� un by-pass pe

sistemul de ventilare la care se conecteaz� „pu�ul canadian”. Acest by-pass

comut� aspira�ia aerului exterior de pe priza de aer a „pu�ului canadian” direct pe

grila de aspira�ie a sistemului de ventilare (montat� de regul� pe fa�ada cl�dirii) –

fig. 9. Comanda clapetei de by-pass se poate efectua manual sau automat (în

acest ultim caz este nevoie de o instala�ie de automatizare cu servomotor pentru

clapeta de aer, sonde de temperatur� interioar�/exterioar�, regulator, etc.). F�r�

acest by-pass func�ionarea „pu�ului canadian” prim�vara/toamna poate conduce

la r�cirea accentuat� a casei atunci când nu este nevoie de acest lucru.

Sistemul de tip „pu� canadian” lucreaz� cu aer exterior. In consecin�� este

obligatorie filtrarea acestuia prin prevederea unui filtru de praf la nivelul prizei de

aer proasp�t. Filtrul trebuie s� fie cur��at sau/�i schimbat periodic pentru a

garanta calitatea aerului din sistem (minim 1-2 ori/an).

© VALROM

Industr

ie srl

18

Fig. 9: Exemplu de montaj sistem tip „pu� canadian” cu by-pass

Tuburile folosite la execu�ia „pu�ului canadian” trebuie s� fie caracterizate

printr-un efect antibacterian (de ex. pe baz� de strat de argint) pentru a garanta

calitatea aerului introdus în cl�diri. De asemenea, modul de îmbinare (etan�are)

al elementelor ce compun sistemul (tronsoane drepte, coturi, etc.) trebuie s�

garanteze impermeabilitatea la radon (gaz radioactiv de origine natural�).

Pentru debite mari de aer (atunci când „pu�ul canadian” deserve�te cl�diri

mari) se recomand� execu�ia re�elei de tuburi în bucl� Tichelmann pentru o bun�

func�ionare a sistemului �i reducerea pierderilor de sarcin� (fig. 7 �i 10).

Fig. 10: Exemplu de realizare sistem „pu� canadian” în bucl� Tichelmann

Grila aer proasp�t

Sond� temp. exterioar�

Priza aer proaspat

Tablou automatizare

Clapeta by-pass

Racordare la recuperator de c�ldur� (sistem de ventilare)

Sifon pentru condens

Pies� de între�inere (cur��are)

Traversare perete

Soclu beton

Tub antibacterian îngropat

Pant� evacuare condens (min. 2%) pe toat� lungimea tubului

© VALROM

Industr

ie srl

19

7. LISTA DE MATERIALE

Pentru un sistem cu „pu� canadian” de tipul celui considerat în acest studiu

(a se vedea preciz�rile de la capitolul 4), elementele componente

obligatorii/recomandate sunt (fig. 11):

Fig. 11: Elemente componente „pu� canadian”

(imagine: www.raymond-plombier-chauffagiste.fr)

1. priz� de aer proasp�t (prev�zut� obligatoriu cu filtru), se monteaz� pe un

turn de aspira�ie, de preferin�� amplasat într-un spa�iu verde, la o în�l�ime

minim� de 1 m (se pot utiliza sistemele clasice de la instala�iile de ventilare,

îns� trebuie prev�zute suplimentar cu filtre de praf, fine sau grosiere)

2. grila de aspira�ie (priz� de aer) montat� direct pe fa�ada construc�iei

(pentru asigurarea func�iei de by-pass pentru sistemul de ventilare prev�zut

cu „pu� canadian”)

3. tub îngropat cu: tronson drept tub cu efect antibacterian (pentru diametrul

considerat): lungimea tronsoanelor este în func�ie de furnizor (pe pia�� exist�

© VALROM

Industr

ie srl

20

de regul� de 1, 3 sau 6 m); num�rul de tronsoane �i lungimea acestora se

stabile�te în func�ie de configura�ie; coturi, pe pia�� exist� de regul� la 15º,

30º, 45º �i 88º; cele mai folosite sunt cele la 88º �i 45º (num�rul �i tipul de

coturi se stabile�te în func�ie de configura�ie); mufe duble pentru racordare

(num�rul necesar se stabile�te în func�ie de configura�ie); ramifica�ii, de

regul� la 45º sau 90º (num�rul necesar se stabile�te în func�ie de

configura�ie); man�on de str�pungere (protec�ie) pentru trecere tub prin pere�i

cl�diri

4. pies� special� pentru evacuare condens cu racordare la sistemul de

canalizare prin intermediul unui sifon cu gard� hidraulic� (dac� cl�direa are

subsol); se poate prevede aici �i o pies� special� cu gur� de

vizitare/între�inere

4 bis. c�min - pu� colectare condens (pentru construc�ii f�r� subsol), cu capac

c�min colectare condens

5. clapet� de aer (by-pass); poate fi motorizat� cu ac�ionare automat�

6. sond� temperatur� exterioar�

7. recuperator de c�ldur� (central� de ventilare cu ventilator)

8. tubulatur� aer introducere în cas� (tubulatur� aer evacuare)

Conf. univ. dr. ing. C�t�lin Teodosiu

© VALROM

Industr

ie srl

21

ANEXE

Se prezint� mai jos un exemplu de plan�e desenate din cadrul unui

proiect pentru o cl�dire P+1 (de tipul celei studiate) cu sistem de ventilare dublu

flux ce include „pu� canadian” �i recuperator de c�ldur�.

PLAN PARTER

© VALROM

Industr

ie srl

22

SECTIUNE A-A

SECTIUNE B-B