Post on 06-Sep-2019
ANUL V I L No. 3. Novembrie, 1937.
SATUL SI SCOALĂ 9 9
REVISTA LUNARĂ PENTRU
EDUCAŢIE Şl ÎNVĂŢĂMÂNT • u n m
S U M A R U L :
Arhitect O. M. Gantacuzino : Satul românesc 65
Dr. A. Roşea. Conflictele emotive , 7 0
Dr. Heinz Brandsch : Dr. Onisifor Ghibu, (Trad. V. Beneş) 73
Dr. L. Bologa : Pe marginea unor observaţii referitoare la fişa pedagogică . 85
G. Capriş, învăţătoare — Cluj. Păreri despre un Abecedar 87
Cronica :
Dl. Cheorghe Cantacuzino. — Examenul de gradul 11. — Efectele culturii
fizice. — Bursa celui mai leneş. — Sănătatea copiilor legitimi. — Sărbăto
rile legale. — Controlul şcolilor primare în Jugoslavia, (Zaharia Petre). —
Congresul innvăţătorilor delà Oradea. (N. Nistor,) — Şcoala Italiană modernă,
(Adolphe Ferriere.)
Cărţi — Reviste : »
Copilul, (C. J . ) — 1. A. Basarabescu : Moş Stan. (C. I.) — Imnurile naţio
nale. — Istoria filosofiei moderne. (N. B.) — Monografia mitropolei orto
doxe române a Ardealului. (N Nistor). — „Din datina Basarabiei1'. (N. Nis
tor.) — Revista generală a învăţământului. — „Serviciul Gazetelor".
Institutul de Arte Grafice „ARDEALUL" Cluj, strada Memorandului No. 22 1 9 3 7
Satul şi Şcoala Redactată de C. 1ENCICA şi D. GOGA, profesori.
Corespondenta pentru redacţie : Constantin Iencica Str . Mârzescu Nr. 21 , Cluj.
Corespondenta pentru administraţie: JDimitrie Goga Str. Mârzescu Nr. 4, Cluj.
Abonamentul 120 lei pe an pentru învăţători: 150 lei pentru şcoli şi comitetele şcolare.
* Răspândiţi această revistă printre prieteni şi cunoscuţi. In ea se oglindes c
ideile şi acţiunea celor care doresc ridicarea satelor şi a şcoalei primare.
Cine nu înapoiază, în timp de 10 zile delà expediere, exemplarul ce i s'a trimis, este considerat abonat şi aşteptăm costul abonamentului.
Amintiţi-vă că hârtia, tiparul şi lucrul sunt scumpe ; revista se susţine numai din abonamente. Trimiteţi-ne deci, neîntârziat, costul abonamentului pe adresa Administraţiei, str. Mârzescu No. 4 Cluj.
* In loc de chitanţă, numele abonaţilor pe anul în cars, se trece pe pagina a
3-a a copertei.
Manuscrisele primite la redacţie nu se înapoiază.
* Lucrările şi revistele primite la Redacţie vor fi amintite la Bibliografia acestei
reviste. *
Domnii abonaţi cărora le lipsesc numere din revistă, sunt rugaţi sä le ceară printr'o c. p. delà Administraţie, str. Mârzescu No. 4. Cluj.
.,SATIL ŞI ŞCOALA" — No. 3. Anul VII. Koemvrie, 1937.
S A T U L R O M .
Sa tu l e cea m a i f r u m o a s ă podoabă a p ă m â n t u l u i r o m â n e s c . In el se gă se sc toa te p remise l e civil izaţ iei noas t re . P r i n felul lui de a se pierde în verdeaţă , cu as-pectu-i de g răd ină , sa tu l r o m â nesc a f i r m ă a c e a în ţe legere a naturii şi a c e a no ţ iune sens ib i l ă a vieţii ca re se r e s t r ânge în toa te a r te re le noas t r e populare .
F i e c a r e popor îşi ho t ă rn i ceş t e zarea p r e c u m ş t ie : I t a l i en i i cu campan i l e şi cupole, F r a n ţ a cu săgeţ i le ca tedra le lo r , G e r m a n i a cu t ruf ia burgur i lor , ţă r i le din nord cu acoper i şur i l e lor îna l te şi grele, cele din spre Medi t e rana cu t randaf i r iu l o lanelor , o r ien tu l cu geome t r i a domur i lo r a lbe ori scump smă l ţu i t e , i a r noi cu şindri la locu in ţe lo r ţ ă r ăneş t i c a re r ă sare, oda tă cu tu r l a b i ser ic i i şi cumpene le puţur i lor , deasupra frunzişurilor. . . . p a r c ă un a r t i s t a r fi in te rveni t în t ab lou l l iber a l n a turi i cu câ t eva uşoare t r ă să tu r i de cărbune , repede sch i ţa te .
Ceea ce ca rac t e r i zează pe i sa ju l r o m â n e s c e l ipsa lui de os ten ta t i -vi tate . Omul se a f i rmă discret pr in belşugul na tur i i , cu o oa reca re cuv ioasă umi l in ţ ă .
O t â r l ă ce şerpuieş te spre zare, o pădur ice de dafini , m a i depar te un ş i r de plopi, o f â n t â n ă l â n g ă
1 ) C o n f e r i n ţ ă ţ i n u t ă l a 29 Sep t . a. e. î n S t u d i o u l ^ S o c i e t ă ţ i i de d i fuz iune r a d i o -telefonic 'ă.
L N E S C
o râpă , un pu ţ în fundul u n e i vâlcele spre care p ă ş e i c cu î n c e t i n e a l ă vi te le şi p r in t r emuru l u m bre lor unei l ivezi , a lbul v iu a l uno r că sc ioa re vesele.. . i a t ă s a t u L
A m auzi t pe mul ţ i oameni carer vorbesc de „c iv i l iza ţ ie" f ă r ă a şt i p r e a bine ce î n s e a m n ă aces t c u vânt , p lângându-se de a s p e c t u l şubred pe care-1 dă un sa t de-a l nos t ru şi c o m p a r â n d un a ş e z ă m â n t ru ra l r o m â n e s c cu satele? unor ţăr i din occident .
E i vorbesc cu admi ra ţ i e de g o s podăr i i le bogate , bine zidite, dem u l t moş ten i t e , îngrăd i te de z i duri îna l t e , cu în t inse cur ţ i prim care se pă t runde t r ecând pe sul> por ta lu r i de case mas ive , cu ob loa ne veşn ic t r a se şi de a c e a o r ându -i a l ă pe r fec tă l a care vo in ţa şi r ă b darea o m e n e a s c ă au a juns p r in -t r 'un lung ş i r de genera ţ i i .
A iubi şi a a d m i r a ce face v e c i nu l este m a i t o tdeauna un î n c e put de progres.. . m ă c a r v i r tua l . D e aceea.. . depar te Ce noi gându l de a i roniza o astfel de t end in ţă . Totuş i , o a t a r e admi ra ţ i e nu t r e bue să ne f acă nedrepţ i fa ţă de ţ a r a noas t r ă şi de gospodăr i i l e saîe . S a t u l r o m â n e s c este a t â t de ca r ac t e r i s t i c R o m â n i e i şi r a se i ro mâneş t i , î n c ă nici-o părere , n ic i -o i m i x t i u n e a a s ta tu lu i sau a par t i cular i lor , nici-o t end in ţ ă de a ş a -z isă c ivi l izaţ ie nu va s c h i m b a tend in ţa ţ ă r ă n e a s c ă a a ş e z ă m i n t e l o r să teş t i .
S u n t în p l a s t i ca a rh i t ec tu r i i ţăr ăneş t i unele regul i tot a tâ t de i m u a b i l e ca şi cele ale g ra iu lu i r o m â n e s c . P r e c u m aces te regul i a le g ra iu lu i nu pot fi a l t e ra te de neo log isme ori câ t de mul t e a r fi, n ic i regule le izvorî te din vechea t rudă a ţ ă r anu lu i şi a daru lu i său de a c rea in t imi t a t e în complic i t a t e cu na tu ra , nu vor pu tea fi v ă t ă m a t e nic i de tendin ţe le moderne , n ic i de ma te r i a l e l e moderne, n ic i de nepr iceperea gospodăr ie i noas t re oficiale .
Voiu l ă s a economiş t i lo r şi sociologi lor s a r c i n a de a exp l ica sa tu l d i n punc tu l lor de vedere. E u însă, voiu î n c e r c a să-mi t rag concluz i i l e ana l i zând p l a s t i c a după care un a ta re sat ni se înfă ţ i şează .
Deci , ha i s ă t r e c e m pr in t r ' un sat cu m u l t ă luare amin t e şi paşi înceţ i .
Acel sa t va fi undeva , când plaiul începe să f ie îndoi t de p r imele dealur i , l a adăpos tu l ' prafului d rumur i lo r , m a i în apropie rea unei ape, r e t r a s de lume. Nu-i vom şti numele , n ic i judeţu l . E un sat ca mi i de sa te , al căru i clopot sună c a un g las de copil , i a r în ser i le de vară se a ş t e rne peste dânsul c e a ţ a a lbăs t r i e a fumului din vet re . L a in t ra re , î n t â l n i m o f ân t ână c a r e curge sub o i c o a n ă ş tearsă . S a t u l nu e nou. P ă m â n t u l şi-1 ţ ine de là moş i a unei m ă n ă s t i r i as tăz i pă ră s i t ă , dacă nu de Dumnezeu , d a r cel puţ in de oameni . P r i m e l e gospodăr i i pe care le î n t â l n i m sunt nouă-nouţe . A icea ş i -au făcut c a s e u l t imi i însură ţe i , căc i în sat nu m a i e loc. Une le case nu sunt m ă c a r i sprăvi te . E l e nu m a i au ş indr i lă pe acoper iş , ci ţ ig lă . In locul s tâ lp i lor de l e m n ai pr idvorului , a i cea s 'au zidit a rcade de că r ămidă . Cu toate că aces te locu in ţe nouă au rupt cu une le obiceiur i , însuş indu-ş i forme m a i no
bile, ele n ' au pierdut n i m i c din t r ad i ţ i ona la în fă ţ i şa re a căsc ioa- j r e io r cu s tu f ori ş indr i lă . E l e afirm ă n u m a i dor in ţa duratei , vo in ţa unei aşezăr i m a i t ra in ice şi poa te ] î n c e r c a r e a unei gospodăr i i care s l t r eacă de ho ta ru l a unei sau d o u ă :
genera ţ i i . După aces te p r ime case, ! câ t eva livezi ne îngrăd i te ne des-J par t de sa tu l ma i vechiu. A icea ! m a i toa te acoper i şur i le sunt de^ ş indr i lă , casele , unele m a i mar i , ' a l te le m a i mic i , une le cu o făşie'i a l b a s t r ă în j u ru l feres t re lor , a l t é i le cu flori luc ra te în t encu ia l ă , toa te având î n să u ş o a r a co lonadă de l emn care în t inde s t r a ş i n a pes-: te ferest re , se î n ş i r ă de-a- lungul s t răz i lor care u r m e a z ă un desemn, fantezis t . D a r a s t a nu e decât o apa ren ţă . S i m ţ i foar te bine căj toa te a i cea sunt făcute cu socotea lă , n u m a i că soco tea la nu se spune sau poate a fost u i t a tă , căc i a fost f ăcu tă de b ă t r â n i şi cei ca re au venit ma i pe u r m ă au privi t-o fără a-şi pune în t rebăr i .
S a t u l nu e n ic i p rea bogat , n i c i ch i a r s ă rac . Unele gospodăr i i sun t m a i îngr i j i te , cu gardur i b ine lucra te , case încăpă toa re , g ra jdur i şi h a m b a r e având şi o g răd in i ţ ă cu flori spre s t radă . U n e l e sunt î n să aproape pă răs i t e şi de n ' a r l ă t r a un câ ine în cur te , ai crede că nu m a i sunt s tăpâni .
î n a i n t â n d m e r e u pr in t re gardur i le de l emn ori cele împle t i t e din nuele , a jungem la o b i se r ică veche , dar ru ina t ă . Ţ ă r a n u l care m ă însoţeş te îmi spune că a s t a e b iser i c a cea veche , a c u m a pă ră s i t ă , că ş'a cons t ru i t u n a nouă m a i l a deal. B i s e r i c u ţ a s eamănă , ca şi sa tu l , cu sute de a l te b i se r icu ţe româneş t i , cu un pr ivdor de coloane mas ive , un acoper i ş de t a b l ă rug in i t ă şi u r m a câ to rva sfinţi pe t e n c u i a l a coj i tă . Mergem până la b i se r i ca cea nouă. In fa ţa ei se în-
t inde o m i c ă p i a ţ ă cu un monum e n t al eroilor . L n soldăţe l pa te tic s t rânge l a piept, î n t r ' un ges t de ba le r ină , u n drapel sfâş ia t . T a re s t ră in de sa t e m icu l monument, pe soc lu l lui de c imen t
.scl ivis i t şi l ins p â n ă l a d isperare , pe care sun t î n şu ruba t e p lăc i l e de m a r m o r ă cu lungu l pome ln i c al os taş i lor din aces t sat , care nu s'au m a i în tors şi care , cu s iguranţă, n ' au avu t n i c iun l î n t impu l războiului u n gest a s e m u i t o r ace lui al s ta tuei . M ă t rezesc clin l in iş tea mea . Sp i r i t u l m e u c r i t i c se deş teaptă us tura t . D a r n u e n i m i c de făcut . I n zi lele noastre, industr ia m o r t u a r ă a monopol iza t g lor ia . P e v r emur i e r a con t ra r iu l . Ar t a funera ră e r a sus ţ i nu t ă şi desvol ta tă pe t eme le gloriei . Ce bine a r fi fost o s imp lă c ruce cu numele so lda ţ i lor mor ţ i , săpa ţ i în
-«a. P reocupa t de s t a t u e a de m ă r i -
, m e redusă , nu m ' a m u i ta t l a b iser ică . E a este foar te m a r e , deşi
ne încăpătoare- . T o a t e economi i le ţ ă ran i lo r , t imp de m a i m u l t e decenii , au fost aduna te pen t ru a înă l ţ a aces t l ă c a ş de rugăc iune . Toa te economi i le s 'au dus pen t ru ca b i se r i ca să a ibă câ t m a i mu l t e turle, s tâ lp i î n mi j l ocu l ei, un a-coperiş de t ab lă , p ic tu r i de bâ lc iu , o t â m p l ă din ipsos vopsi t şi ig ra sie în ziduri . B i s e r i c a e de s t i lu l m o n u m e n t u l u i de a fară . î n t r eb .de autor . Mi se dă n u m e l e unu i ant reprenor necunoscu t , cu care de al tfel sa tu l e în proces .
I es obosit de a t â t a u râ ţen ie . B i se r i ca a s t a s e a m ă n ă , din păca te , cu sute de b i se r ic i zidite de là războ iu încoace , în miile ' de sa te ca aces ta .
î n t r eb de p r imăr ie . î n so ţ i t o ru l £aeu pa re c a m ruş ina t şi nu r ă s punde. In sfârş i t tot u m b l â n d dăm de c ă s u ţ a şubredă de tot şi t a re p ros t în t r e ţ inu tă , cu o t a b l ă rugi
n i t ă a g ă ţ a t ă de un s tâ lp , ca f i r m a une i ins t i tu ţ i i f a l imenta re , pe c a r e sc r i e : P r i m ă r i a comune i cu ta re . M ă ui t nedumer i t spre omul c a r e b inevoieş te a m ă conduce p r in s a t :
„Vezi coane , începe el s ă povestească , p r i m ă r i a s t a îna in te în t r ' o c a s ă cu chi r ie . A icea locu ia un o m pe care-1 c h e m a Şch iopu l lui Gh i -mic i . N 'avea n ic iun n e a m din p a r t e a locului . Neprezentându-se n i c iun moş ten i to r , s 'a m u t a t pr i m ă r i a î n t r ânsa . Ce să fac i ! To t e bună , ca să adăpos t ească n i ş t e dosare" .
D a r ha i m a i departe . V ă d pr intre t runch iur i l e uno r duzi ş c o a l a t ip, care-ş i des făşoară s i lue ta ei de magaz i e pros t l uc ra t ă , f ă ră a-te l iere , cu o prea m i c ă g răd ină , f ă ră ' b ib l io tecă , cu o c a n c e l a r i e ne încăpă toa re , cu aspec tu l e ; u r suz şi searbăd . D a r de aces t sub iec t vom vorbi a l t ă dată .
A m t recu t aproape pr in tot s a tul . A m a j u n s l a ce lă la l t capăt , n u depar te de c imi t i r , h o t a r cu u l t i me le gospodăr i i . Doi bondoci c iopl i ţ i în fo rmă de c ruce ţ in uş i l e c imi t i ru lu i . Un r â n d de plopi î l h o t ă r n i c e s c în spre vâ lcea . Cruci le , t ro i ţe toa te , î nghesu i t e ca o c e a t ă în mar ş , sunt ap leca te de vânt . Une le m ic i şi de p ia t ră , a l tele îna l t e de lemn, unele cu zug r ă v e a l ă ş t e a r s ă de mul t , a l t e l e ' î n c ă p ic ta te cu sfinţi în culor i de ouă înconde ia te , dar toa te u m i l e şi s imple în aceeaş i s ă r a c ă f ră ţ ie . To tuş i a c e a s t ă a r m o n i e a r e s e m năr i i este b ru ta l î n t r e r u p t ă de t ruf ia v u l g a r ă a unu i m a u z o l e u de c iment , cu un î n g e r de t ab lă , ca re t r â m b i ţ e a z ă pe cupolă . Ori unde aces t soiu de m o n u m e n t e sun t or ibi le , dar a i cea e c h i a r o p ro fanare a t ăce r i i şi a cuvi in ţe i . „ P e c ine ves teş te veşn ic ie i aces t î n g e r de t a b l ă ? " în t reb î n c ă odată pe că l ăuza mea . „Pă i , să vedeţi.. . .
a i c e a au fost n i ş te oameni care a u făcut pa ra l e şi s 'au dus l a o-r a ş . P r i m u l d in t re cei ca re se îmbogă ţ i se ră , a făcut şi el ace l soiu de casă . Noi c redem î n s ă că m a i b ine şi m a i c re ş t inesc e să dormi î n p ă m â n t , decât î n t r e ziduri le i g ra s ioase" .
— „Dar oamen i i a c e ş t i a n ' au a-vut un conac , o c a s ă în s a t ? "
— „ B a da, noi a m t recu t pr in fa ţa ei, ven ind ac i . A c u m stau j ă n d a r i i cu chi r ie în ea, căc i din n e a m u l a c e l a n u m a i cu ocaz ia une i c ampan i i e lec tora le m a i calc ă c ineva pe l a noi" .
M ' a m sui t pe o mov i l ă din apropiere , să pr ivesc sa tu l în to tu l lui , p e n t r u a-1 în ţe lege m a i b ine , pent ru a s t r ânge în ace l a ş i g â n d înţe lesu l ace lu i ţesu t de s t răz i şi de potec i , de cur ţ i , de g răd in i şi de case . S e vede p rea bine de a i cea de sus cum a început sa tu l , unde a u fost p r ime le gospodăr i i a l ă t u r e a de b i s e r i c a cea veche , c u m au veni t pe u r m ă să se aşeze şi a l ţ i i în j u r u l î n t â i lo r sosi ţ i , c u m au crescut r a m u r i p r imu lu i drum. D a r se m a i în ţe lege ceea ce n u se vede c ă sa tu l s 'a aşeza t î n t r e adăpos tu l aces tu i deal şi izvorul de l a i n t r a r e a sa tu lu i , n ic i p r ea în va le ca să nu dea de ape, n ic i p r e a în coas tă , ca să scape de vântur i . To tu l e f i resc şi s implu . S a tu l a c e s t a p a r c ă a r fi t rebui t să fie t o tdeauna a icea , ho tă rn i ci t de pădur ic i de dafini, de l i vezi, de i s lazur i şi de l anur i . Un s ingur d rum duce p â n ă l a sat şi n u pă t runde m a i depar te p r in moş i i .
D a r din a c e a s t ă cuv i in ţ ă se despr inde ceva ne l in i ş t i to r şi s t ră in . Ç a n iş te pie t re a r u n c a t e f ă ră soco tea l ă în t r 'o grăd ină , şcoala , bise r ica , m o n u m e n t u l şi mauzo leu l a p a r s t ră ine de sat... s t ră ine şi j ign i toa re .
S t r ă i n e de formă, j i g n i t o a r e caţ. gând.
A i c e a s 'a în t â ln i t sa tu l cu sear— bădele concepţ i i delà oraş . D a r -în t r ' un oraş , u r î tu l l â n g ă ur î t , se-pierde. O s t a tue r a t a t ă l â n g ă a» b i se r i că r a t a t ă , a l ă t u r e a de o c a să r a t a t ă , se neu t r a l i zează în a n o n i m u l pros t ie i .
A i c e a s 'a a t en t a t î n să unei f r u muse ţ i imanen t e . S i de aceea , p r o b l e m a e m a i g ravă .
S ă ne g â n d i m puţ in la ea, căci» doar e vorba de fa ţa ţăr i i noas t re . . L a noi , se dă î n s e m n ă t a t e s c r i su lu i şi n ic i decum formei... de* p a r c ă n ' a m şti că u m a n i t a t e a se î nd reap tă în b u n ă par te o» civi l izaţ ie v izuală . S i a tunc i v a veni o zi când vom fi j udeca ţ i ş r ni se va con tes t a dreptul de a f a ce par te din acea c ivi l izaţ ie . Ş r a s t a din v ina noas t ră . P e v r e mur i , când se zideau b iser ic i pela noi, ele se concepeau şi se r i d icau în cadru l vieţi i m o n a h a l e , sub ob lădu i rea ace lo r p r inc ipa te -sp i r i tua le , care e rau m ă n ă s t i r i l e . As tăz i a c e a s t ă v i ea ţ ă e foarte r e dusă, i a r deseori b i se r i ca se face-or icum, de or ic ine .
In ceea ce pr iveş te şcoa la , ea se-face după un model t ip, s tudia t l a m a x i m u m de economie şi s ă r ăc i t î n c ă din l ipsa de duh a an t repre nor i lo r de provincie . De aceea , b i s e r i ca s e a m ă n ă câ t eoda tă a g a r ă ; şi ş coa l a a magaz i e de cereale .
In v i ea ţ a p a t r i a r h a l ă de l a sa te-se s imte p rea pu ţ in nevoia au tor i tă ţ i i . De aceea nu se dă vreo a— tenţ ie p r imăr ie i . To tuş i p r imăr i a , e îna in te de toa te s imbolu l une i bune gospodăr i i şi noi ş t im că rom â n u l e gospodar . D a r el este* gospodar î n ho ta ru l p ropr ie tă ţ i i sa le şi cur ţ i i sa le , dar nu î n t r ' o gospodăr ie colect ivă . De a c e e a m u tă dosare le în c a s a şch iopi lor lufi Ghimic i .
In a r h i t e c t u r a modernă , s 'a dat o deosebi tă a ten ţ ie şcoli i . S ' au real izat m i n u n i în cen t re le ru ra le din a l te ţ ă r i . Acolo şcoa l a e un
irai pen t ru copii şi învă ţă to r i . Clase vesele , s ă u larg i , b ib l io tec i încăpătoare , a te l ie re pen t ru luc ru l manua l , să l i de g i m n a s t i c ă , grădini exper imen ta le , l abora toa re , i a c din f iecare ş coa l ă s ă t e a s c ă o m i c ă ce ta te a c ivi l izaţ ie i , unde nu s e î n v a ţ ă n u m a i b u c h e a dar şi sol i d a r i t a t e a soc i a l ă şi respec tu l faţ ă de s t a tu l ca re a înfăptu i t o as t fel de şcoa lă . iCu f rumuse ţ i l e arh i t ec tu r i i noas t r e ţ ă răneş t i s 'ar fi pu tu t r ea l i za luc ru r i reuş i te şi l a no i . B i n e în ţe les că sunt excepţ i i care conf i rmă din păca t e şi m a i
^adânc regu la . L a toa te a s t e a o să m i se r ă s
pundă că t rebu iesc bani m a i mul ţ i . D a r e un luc ru ca re n u se
fŞtie des tu l : f rumosul nu e m a i scump decât ur î tu l . F r u m o s u l a-desea e m a i m u l t o ches t iune de h u n ă Cuviinţă decât de a r tă . Aces t p r e a s implu adevă r a r t rebui scr i s în loca lur i publ ice şi p r in t renur i , ca să in t re în capul a ce lo r a ca re gospodăresc sate le . Astfe l b iser i c i le n ' a r m a i s e m ă n a a ga ră . U n cu r s de câ t eva lecţ i i de a rh i t ec tu ră b i se r icească n ' a r s t r i ca în î n v ă ţ ă m â n t u l seminar i i lo r .
I a t ă ca re -mi e rau gândur i l e privind sa tu l anon im, p r in care trec u s e m şi pe care-1 ce rce tasem.
Mă. în t reb deci, de ce se opun două, concepţ i i î n ho ta ru l aces te i mic i comun i t ă ţ i u m a n e . Dint r 'o par te , locu in ţe le cu t o a t ă a r t a lor , •a gospodăr ie i , d in t r ' a l t ă pa r te Opuse lor , m o n u m e n t e l e of ic ia le ; clintr 'o pa r t e v e c h e a şi imemor i a l a t r ad i ţ i e r o m â n e a s c ă ţesu tă pe războiu l răbdăr i i şi
l aă tu tă de veacur i , d in t r ' a l t ă pari e i n t e rven ţ i a nepr icepu tă şi s t r ă ină a u n o r forme inadap ta t e
anediului ru ra l . Dint r 'o pa r te cu
v i in ţă , duioşie, sp i r i tua l i t a te , dint r ' a l t ă pa r te a n o n i m u l n e p ă s ă r i i .
S a t e l e dau f iz ionomia ţă r i i . A m putu t vedea că n ic i m a t e r i a l e l e nouă, n ic i s c h i m b a r e a de condi ţ iuni economice nu dena tu rau Vechiu l fond p e r m a n e n t a l a r h i t e c tur i i ţ ă răneş t i . I n d i rec ţ i a a c e a s t a evo lu ţ ia este a s igu ra t ă . D a r pe l â n g ă a c e a s t ă c ivi l iza ţ ie a r h a i c ă in t e rv ine c iv i l i za ţ i a nouă , a c e e a a R o m â n i e i de azi, cu forţe n o u ă şi nădejd i nouă . E vorba de a f i r m a r e a une i so l idar i tă ţ i n a ţ i o n a le, a une i mând r i i r omâneş t i , a l i nei s imbol ice n o u ă a fo rmelor ro mâneş t i . P e za rea n o a s t r ă v o m m o d e l a forme ca re să fie ideogramele p ropagande i c ivi l izaţ ie i ş i cu l tu re i noas t r e în devenire .
Cea m a i u m i l ă b i se r icu ţă , c e a m a i m o d e s t ă şcoa lă , t rebue s ă facă pa r te din ace l p rogram. Căc i o r a s ă se a f i rmă p r in sc r i s şi p r in fo rmă .
Astăz i nu se m a i cons t ru i e sc m ă n ă s t i r i şi p r ea r a r e c t i tor i i per sona le se m a i r i d i că ca n i ş te r u găc iun i răz le ţe . D a r în f iecare a n se cons t ru i e sc b i se r ic i şi şco l i . F i e c a r e din ele poate să con t r i bue l a p r o g r a m u l a c e s t a de î n ă l ţ a r e , c h i a r pr in în fă ţ i ş a rea ei.
iCăci p r ive l i ş t ea care te î ncon joa r ă , va l ea în care t ră ieş t i , decoru l a c e l a a l vieţ i i z i ln ice ca re t e cupr inde şi în ca re ţ i se desvo l ta ac te le vieţ i i , a c e a s t ă t ă c u t ă co la bora re în t re n a t u r ă şi om sau m a i b ine zis în t re Dumnezeu şi om, e cea m a i î n s e m n a t ă car te pe c a r e poate s'o scr ie o c ivi l iza ţ ie .
Ţ ă r a n u l care îşi m u n c e ş t e ogoru l se v a s imţ i m a i so l idar cu a -ceastă . c ivi l iza ţ ie când p a g i n a v a fi sc r i să , când zarea lui v a fi h o t ă r n i c i t ă de c lopotni ţe şi t u r l e , când d rumur i bune îi vor î n l e sn i că răuş i a , când n n mi j locu l s a t u lui, a t â t p r i m ă r i a câ t îşi ş c o a l a v o r avea î n s e m n ă t a t e a unui s imbo l ,
c h i a r pr in în fă ţ i ş a rea lor, când o-m u l aces ta , ca re m u n c e ş t e de dim i n e a ţ a p â n ă seara , v a s imţ i în j u r u l lui o t e m e i n i c ă şi def ini t ivă o rgan iza ţ ie , din deal în deal, din va le în vale şi peste ape şi pes te m u n ţ i .
I ub i r ea t r ecu tu lu i a scunde a-
desea n e p ă s a r e a sau nedrep ta tea , f a ţă de prezent . Noi a m înce rca t -să p r iv im prezentu l cu a le sa le-tendin ţe greş i te , pen t ru a putea, î n t r eză r i v i i torul pe care-1 dor im şi pe care-1 vom m e r i t a n u m a i îrt l i m i t a în care o să-1 v r em cu tă r ie_
Arhitect G. M. C A X T A C U Z I N O
C O N F L I C T E L E E M O T I V E .
Numim conflict emotiv o stare de nelinişte şi luptă internă rezultată din contrar ierea unei tendinţe puternice, fie de către o tendinţă antagonistă, fie de către anumite împreju ră r i externe, morale sau materiale. Conflictul poate să fie mai u-şor sau mai grav, t recător sau durabil . O persoană poate fi considerată ca desadaptattă când conflictul are un caracter de durabilitate — care-i stânjeneşte vieaţa de relaţie — sau când a recurs la căi a-normale de lichidare, de rezolvare a conflictului.
Conflicte uşoare sau trecătoare se întâlnesc destul de frecvent la persoanele din populaţia generală, deci şi la cele normale sau chiar la cele cu o constituţie superioară. Numai c ă aceste persoane reuşesc să înlăture repede discordia şi nu se resimt de pe urma acestui conflict. Pr in t re modalităţile de soluţionare, în mod mai mult sau mai puţin normal, a conflictelor, menţionăm corn" pensaţia, raţionalizarea, proecţia, sublimarea şi migraţiunea.
Ce se înţelege prin reacţiuni compensatorii? In general compensaţia este, spune W . Wall in, un efort de a disimula sau a învinge neajunsuri şi defecte, fie că sunt reale sau imaginare, precum şi de a dobândi un sentiment de siguranţă si superioritate. Trăsătura indezirabilă pe care individul caută să o compenseze
poate fi un defect fizic sau mintal*, ori un neajuns social sau e c o n o m i c Tendinţa de compensare se poa t e manifesta în două feluri: fie pentru, a înlătura defectul, fie pentru a des- ' volta o trăsătură de cont raba lansare sau compensare. In sensul s t r ic t al cuvântului compensaţia trebue-limitată la fenomenul acesta din u r mă, deşi termenului i se dă de ob i -ceiu un înţeles mai larg.
Efortul de compensare poate f£ conştient şi deslănţuit pe cale de deliberare; de asemenea se poate desvolta jdin achiziţia gradată şi discretă de atitudini şi deprinderi de care individul poate fi i ncon ştient sau numai marginal c o n ştient; sau poate fi datorit conflictelor care au fost conştiente c â n d va, dar care apoi au fost uitate.
Ca exemplu de reacţiune de c o m pensaţie directă, cu scopul de a î n lătura defectul — deci manifestare în aceeaşi direcţie în care prezintă defectul — menţionăm cazul p e r soanelor care prezintă un defect fizic oarecare şi caută să exceleze în manifestări sportive, dans, etc., c a r e practic sunt îngreunate de defectul respectiv sau par nepotrivite.
L a a doua modalitate de compensare — desvoltarea unei t răsături de contrabalansare — menţ ionăm tendinţa de a se distinge şi afirma în şcoală, artă, ştiinţă, etc., pentru a contrabalansa efectul unui fizic
dezagreabil, sau pentru a îndepărta atenţia celor din jur , şi chiar propria sa atenţie, delà cutare defect al său, fizic, psihic sau social, şi a o orienta în direcţia în care reuşeşte să se afirme.
Asemănător, dar nu identic cu procesul de compensare, este procesul de sublimare. In înţelesul larg al cuvântului sublimare însemnează substituirea sau înlocuirea dorinţelor reprobabile prin forme de activitate compatibile cu aspiraţiile, idealurile şi etica societăţii. Tendinţele primitive, dezaprobate de societate, blamabile, îşi găsesc prin sublimare o manifestare indirectă în activităţi aprobate de societate. Aşa de ex. tendinţele egoiste ale individului îşi pot găsi o expresie şi manifestare în activităţi care nu întâmpină rezistenţa societăţii, cum este comerţul. Instinctul combativ ' îşi poate găsi o canalizare într 'o profesiune de arme sau într 'o activitate plină de primejdii.
In sens restrâns (freudian) sublimarea poate fi definită ca un proces inconştient de deviere a energiei impulsului sexual delà forme brutale sau primitive de manifestare spre scopuri superioare, ne sexuale şi aprobate de societate. Cu alte cuvinte sublimarea este un proces de purificare şi socializare a sexualităţii reprimate; o desexualiza-re a impulsului sexual. Pe această cale se ajunge, mai bine decât pe ori care alta, la subjugarea şi dominarea aberaţii lor instinctive şi a nevrozelor. „Dacă sublimarea reuşeşte, ea va duce la o reintegrare a personalităţii, la o descărcare a inconştientului şi la o eliberare a eu-hii nostru inconştient, orientându-1 spre realizări superioare.
Trebue să avem însă în vedere că în unele cazuri procesul de sublimare duce numai la un succes temporal sau parţial, iar în alte cazuri
la un complet insucces. Alteori subl imarea poate lua o formă exagerată, vicioasă sau chiar morbidă, a-dică sublimarea excesivă duce la desvoltarea unei atitudini dezagreabile, la o formă de compensaţie indezirabilă. Astfel un fanatism, de ori ce natură, poate fi fructul unei încercăr i excesive de expiere sau purificare. O frică patologică de moarte poate fi transformată într 'o ataşare morbidă de un cult misterios de vindecare. Cu toate acestea, considerată in general, sublimarea constitue un ,mijloc preţios şi sigur de Edaptare a tendinţelor individului la cerinţele mediului.
Raţionalizarea este o altă formă de apărare, în care individul caută, pentru sine şi pentru alţii, scuze, explicaţii, raţiuni sau motive, altele decât cele reale, pentru a-şi justifica- anumite atitudini care l-ar pune în conflict cu mediul său, sau oare i-ar putea cauza oarecari prejudicii sociale, sau un sentiment de inferioritate; cu elte cuvinte, pentru a masca vorbe şi atitudini pe care l e crede blamabile. Astfel de cazuri pot fi citate cu miile. Act de raţ ionalizare face elevul care pentru a justifica o notă rea, obţinută la şcoală, aruncă vina asupra dascălului,, pe care-1 încarcă cu tot felul de defecte; sau persoana care pierzând un lucru oarecare, spune că şi aşa avea de gând să-şi cumpere un a l tul; sau tânărul părăsit de prietena sa căreia acum îi găseşte o mulţ ime de defecte şi se miră cum de nu le-a văzut până acum; sau, în sfârşit, cazul vulpei care neputând ajunge la struguri, spune că sunt prea acr i .
Tot la raţionalizare am putea grupa şi fenomenul de proecţie. P r in acest mecanism individul proectea-ză propriile sale defecte asupra altora. Un autor (Moss) spune, în l e gătură cu acest fenomen, că dacă am interoga 1000 de persoane i m -
plicate in accidente de automobil, cauzele, dezadaptarea, în ultimă a-să fim mulţumiţi dacă am găsi 10 naliză este un act ps ih ic Chiar da-c a r e să-şi recunoască vina, că ei că la originea unui act de inadap-sunt cauza accidentului. Act de pro- tare găsim o bază organică, cum ecţie face şi alcoolicul care arunca este cazul în paralizia generală, a vina asupra tatălui său, afirmând că trebuit ca leziunea sau turburarea
O altă cale de soluţionare a con- supra psihicului individului pen i i flictului este migraţiiMeu, care în- a-i putea influenţa conduita. De ase-semnează părăsirea mediului social menea o situaţie socială dificilă nu-imediat, pentru un altul. Nu sunt ra- mai dacă este trăită de individ ca re cazurile persoanelor care după atare, dscă îi influenţează dispozi-ce au trăit o înfrângere sau umilin- ţiile emotive, îi creiază idei t u r b i -ţ ă în medul lor, îşi adună ceea ce rătoare, etc., poate determina un au şi se mută în alt mediu, unde nu act dezadaptat. Healy spune că ori-sunt cunoscute, pentru a începe a- ce act de conduită este o expresie colo o viaţă nouă. Uneori părăsirea directă a vieţii mintale, mediului este numai temporară. A- Din aceste motive problema incest procedeu îl utilizează adeseori adaptării este în primul rând de părinţii care pentru a-şi scăpa copiii competinţa ştiinţelor psihologice (mai ales fetele) de o influenţă de- (Psihologia şi Psihiatr ia) . Aceste favorabilă, îi trimit undeva departe, ştiinţe au însă nevoie, pentru a puia rude sau în străinătate. tea da o exnlicaţie cât mai comnle-
Sunt însă persoane care nu pot . tă, de lămuriri le celorlalte ştiinţe ajunge la o soluţionare a conflictu- care se ocupă de factorii ce pot in-lui pe cale normală. Mecanismele fluenta conduita, cum sunt Fizioio-psihice menţionate mai sus. sau al- gia. Sociologia, etc. tele care ar mai putea fi menţiona- Persoana care nu reuşeşte să se te, ca modalităţi normale de înlătu- adapteze recurge la atacarea situa-ra're a •conflictului, nu sunt suficiente, tiei (infracţiunea) sau la fuga de si-Aceste persoane sau vor persista în îuaţie (sinuciderea şi turburările conflict, şi vor fi în continuă stare mintale) . înainte de a aţunge la a-de tensiune, de nervozitate, nelinis- ceasta formă gravă, inadaptarea s'a te. etc., sau vor recurge la modali- prezentat sub forme mai uşoare de taţi anormale de soluţionare a con- particularităţi de conduită, cum ar flictului, care sunt turburările min- fi indisciplina, agresivitatea, inacti-tale funcţionale de toate gradele, vdatea etc. Inadaptabiltatea poate criminalitatea şi sinuciderea. Aceste rămâne sub această formă sau se persoane le putem cuprinde sub de- poate agrava. In acest din urma caz numirea de inadaptate. echilibrul dintre individ şi mediu
Inadaptabilitatea poate fi cauzată e-ste rupt, pe câtă vreme în primul fie de condiţii defavorabile de me- caz este numai deficitar. Toate for-diu, fie de predispoziţii psihice a- m e l e grave au debutat prin forme normale, cum ar fi inteligenţa scă- m a i uşoare. Un individ înainte de a zută şi mai ales anomaliile emotiv- deveni bolnav mintal, criminal sau active. Aceste stări psihice, la rân- sinucigaş, a prezentat anumite par-dul lor, pot fi cauzate de vre-o tur- nculantaţ i de conduită care au pu-hurare glandulară sau neurologică, ţuţ fi observate de cei din antura-sau s u n f legate de constituţia nativă J u l s ă u . Actele de inadaptare transi individului. Ori care ar fi însă şantă nu sunt apariţii din nimic, ci
delà el a moştenit defectul.
sunt desvoltări din forme mai uşoare. Daca se iau din vreme măsuri adecvate de terapie şi prevenire, e-voluţia spre forme grave, poate fi, în majoritatea cazurilor, evitată. Această sarcină îi revine Igienei mintale, care în ultimii ani a luat un deosebit .avânt.
Când conflictul dintre individ şi niedu s'a agravat, ruperea tranşantă a echilibrului dintre aceste două realităţi (individ-mediu) este aproape. Crima, sincuciderea şi turbura-rea mintală nu sunt, însă, deslăn-ţuiri incompatibile. Aceeaşi persoa
n ă le poate prezenta pe toate trei,
sau două din ele sau numai una. Deobiceiu persoanele la care predomină impulsul combativ, lipsa d<s inhibiţie şi inteligenţa scăzută evoluează spre infracţiune, iar persoanele hiperemotive şi mai ales cu predispoziţii melancolice, spre suicid. Cu aceasta nu vrem să spunem că problema ar fi aşa de simplă. In fiecare act dezadaptat este vorba nu de un singur factor cauzal, ci de o multiplicitate de factori cauzali, dintre care unii au o valoare determinantă, alţii numai o valoare contr i -butivă.
D r . A. R O Ş C A
D R . O N I S I F O R G H I B U -
La G. G. Antonescu am aflat seninătate filozofică şi literaritate estetică; la dânsul deabea am întâlnit câte un cuvânt tare contra vreunui adversar. Dar, oare are, peste tot, Antonescu vre-un adversar?
La Ghibu însă, tună şi fulgeră de la început şi până la sfârşit. Peste tot se simte aici şi se observă, cum se duce o luptă nu numai în contra ideilor, ci şi contra a popoare şi oameni, cu o pasiune şi o plăcere de luptă cum rare ori se mai află în cercul pedagogilor. Şi săgeţile sale nimeresc, căc i nu un arc copilăresc l i serveşte c a armă, ci material ştiinţific greu: cifre, date, documente şi dovezi.
Şi, Ghibu ştie să descopere întotdeauna locurile slab apărate ale adversarilor şi să-şi îndrepte într 'acolo săgeţile, cu o înspăimântătoaire siguranţă. In două vorbe: Ghibu e un luptător propriuzis, poate cel mai tipic reprezentant al pedagogiei militante româneşti . Acest caracter al lu i a fost determinat atât de dispoziţiile lui înăscute, cât şi de excep
ţ iona le le împrejurăr i în care a tre
buit să activeze. In opera sa vibrează viaţa. Astfel, lucrările sale se caracterizează mai puţin printr 'o o-biectivitate lămurită, decât printr 'o efervescentă actualitate. însăşi operele sale istorice nu apar ca impuse de un imbold veridic desinteresat şi fără scop, ci dintr'o arzătoare cerinţă ia prezentului: ele sunt pline de putere subiectivă, fără să fie însă neştiinţifice. Cine caută să mear gă alături cu Ghibu, este frământat încoace şi încolo, este mai ales animat spre contrazicere, trebue însă, dacă se pune pe punctul său de vedere — şi acesta este cel naţ ional românesc — să4 subscrie la toate chestiunile esenţiale. De aceea, cu Ghibu nu putem încheia cu câ teva date scurte biografice, ci t rebue să-i descriem desvoltarea ceva mai p e larg.
Vieaţa sa. Onisifor Ghibu s'a născut la 31 Maiu 1883 în Sălişte, lângă Sibiu, ca cel de-al 6-lea copil a l unei familii de meseriaşi. P r i m e l e clase pr imare le urmează în satul sau natal, iar un an într 'o şcoa lă
catolică germano-maghiară din Sibiu. Studiile liceale le-a începui la o şcoală de stal in Sibiu, pentru a le termina la liceul „Andrei Şagu-na" din Braşov. După absolvirea Seminarului teologic din Sibiu, Ghi-bu, îsi începe studiile universitare, care-1 duc în Bucureşti , Budapesta, Strassburg şi, în sfârşit, la Jena , unde ajunge elevul profesorului Bein, la care-şi ia doctoratul în filozofie — specialitatea principală: pedagogia — cu teza „Der moderne Utra-quismus oder die Zweisprachigkeit în der Volkschule". Tânărul învăţat, întors delà studii, a cărui deosebită capacitate s'a arătat dej<a din anii studenţiei, este munit inspector al învăţământului pr imar în arhi-dieceza ortodoxă a Sibiului şi în care post desfăşoară o activitate extrem de productivă şi de antrenantă, mai ales pe cale publicistică. A-ceastă activitate îi atrage ~prigoni-rea din partea autorităţilor maghiare, din care cauză se vede nevoit, în Noemvrie 1914, să treacă în Vechiul Begat român. Din 1911 până în 1912 Ghibu a fost, în acelaş timp şi profesor de pedagogie la Scmi-nsrul din Sibiu. In Bucureşti activitatea lui Ghibu s'a' manifestat mai ales pe cale publicistică: el dă la lumină în acest t imp o întreagă serie de lucrări, 'bot in acest timp, el vizitează şi o întreagă serie de scoale şi astfel şi-a aprofundat cunoştinţele sale şi în privinţa instrucţiei publice de acolo. Din 1917 până în 1918 ia parte in med hotărîtor la opera de deşteptare naţională în Basarabia . Aici organizează şi conduce el cursurile de pregătire a învăţătorilor români, cu care rău-şeşte să deschidă, încă din 1917, primele 800 de şcoli primare româneşti: aici prelucrează el programe analitice, introduce l imba română în şcoalele secundare, înfiinţează pr ima revistă românească de peda
gogie, introduce in şcoală şi in l i t e ratură alfabetul latin, pune hazel primei tipografii şi l ibrării roma neşti, deschide cea dintâiu Unive sitate populară românească şi crea ză primul cotidian românesc, ş. a-Ghibu a trecut şi dincolo de N I S -tru, spre a pune şi acolo bazale edu caţiei şi instrucţiei româneşti. D aceea, nu este nici o mirare că re vis ta „Gând Românesc" din Cluj, F aduce, cu ocazia împlinirii a 59 d ani a lui Ghibu, un articol semna de Ion Moga, care poartă titlul „Un luptător; Onisifor Ghibu", î care se elogiază mai ales activita tea sa de deşteptător naţional d' Basarabia . După 1 Decemvrie 1 9 1 . Ghibu revine in Ardeal, unde est numit, în cadrele Consiliului Diri gent, Secretar de Stat al Depărta meniului pentru Instrucţie P u b l i c a In această calitate a organizat cţl aici, instrucţia publică româneasc" 1
de toate gradele. La 1 Octomvri 1919, Ghibu este numit profesor d pedagogie la Universitatea din Cluj în care posl se află şi astăzi. Ghib este tată a patru copii.
Fa ţă de activitatea culturală şi naţională a lui Ghibu, deschizătoare de drumuri, tocmai în anii decisivi, nu este de mirare, că poporul român, cu ocazia împlinirii celor de ani, a găsit prilejul să-şi expri me mulţumirea s-a prin studii e l o gioase. S a u adus de către revisla „Satul şi Scoală" cât şi prirutr'ua extras întitulat: ..Omagiu profesorului Onisifor Ghibu, studii s emnate de prof. I. Lupaş, D. Lăpădatu ş i alţii.
Lucrări le sale: / . Opere pedagogice şi de istorie a învăţământului: O călătorie în Alsacia-Lorena. Ţ a r a •i şcolile ei. Bucureşti 1909 (Göhl) . Der moderne Utraquismus oder die Zweisprachigkeit in der Volkschule (Nr. 414 "din „Pädagogisches:
Magazin"). Langensalza, 1910, (Beyer u. Söhne) . Câteva probleme ale şcoalei româneşti din Ardeal. Iaşi 1910. (Dacia) . Despre educaţie, Sibiu 1910 (Tip. Arh.) . Pentru şcoala românească din Ardeal, Vălenii de Munte 1910. Catalogul cărţ i lor pedagogice româneşti al Librăr iei ar-hidiecezane. Sibiu 1910 (Tip. Arh.) . Cercetări privitoare la situaţia învăţământului nostru pr imar şi la educaţia populară, Sibiu 1910 (Tip. Arh.). N. Iorga ca educator, Sibiu 1911. Invăţătorknea română din Sălaj, Sibiu 1912 (Kr«fft) . Şcoala românească din Ungaria, Sibiu 1912 (Krafft). Starea învăţământului în comitatul Hunedoarei. Arad 1913 (Concordia). Anuar pedagogic 1913. Sibiu 1913 (Tip. Arh.). Chestiunea manualelor în şcolile noastre secundare. Sibiu 1913 (Tip. Arh.) . Chestiunea concentrări i profesorilor români sub scutul „Asiociaţiunii", Sibiu 1913 (Tip. Arh.). Cum s a r putea asigura viitorul şcoalei româneşti dîn Ardeal. Arad 1913 (Ni-chi'n). Câteva circulari şi instrucţii date de consistoriul arhidiecezei ortodoxe române din Transi lvania în anii 1910—1912. Sibiu 1913. (Tip. Arh.). Az erdélyi főegyházmegyei gör. kel. román tanítói értekezletek véleményei a magyar nyelvtianitás tárgyában. Sibiu 1914 (Tip. Arh.) , Conferinţele învăţătorilor delà şcoa-lele greco-orientale române. Sibiu Arh.), Şcoala românească din Tran-1913 şi 1914, două broşuri (Tip ;
silvania şi Ungaria. Desvoltarea ei istorică şi situaţia ei actuală. Bucureşti, 19195 (Gobi) . Vieaţa şi organizaţia bisericească şi şcolară din Transilvania şi Ungaria. Bucureşti , 1915 (Stroi lă) . Pentru protecţiunea copiilor. Ce s'a făcut în privinţa a-ceasta în Transilvania. Bucureşti , 1916. (Sfetea) . Şcoală românească din Pesta. Bucureşti 1916 (Sfetea) . Şcoalele germane din Bomânia . O
primejdie naţională. Bucureşti 1916 (Sfetea) . învăţământul în Budapesta. Bucureşti 1916 (Gobi) . Din. istoria literaturii didactice româneşti. I . Bucoavnele. I I . Abecedarele din Transilvania. I I I . Cărţile de cetire din Transilvania. Bucureşti 1916 (Socec ) . Cea dintâi statistică a învăţământului din B o m â nia întregită. Cluj, 1925. (Societatea de mâine) . Portrete pedagogice. Bucureşt i 1927 (Bibliclteca pentru toţi) . Despre G. Lombar do-iRadice şi despre legăturile pedagogiei r o mâneşti cu pedagogia italiană. O u i , . 1932 (Ardealul).
I I . Scrieri referitoare la Universitatea din Cluj: Universitatea din Cluj şi institutele ei de educaţie. Cluj 1922 (Ardealul). Universitatea-românească a Daciei Superioare. Cluj 1924 (Viaţa) . Universitatea D a ciei Superioare. Bucureşti 1929. (Cultura naţ ională) . In jurul p r e luării Universităţii din Cluj. Bucu— reşti 1931 (Bucovina) . Universitatea Daciei Superioare şi problema Statului rom. cat. ardelean Cluj, . 1931 (Ardealul).
I I I . Scrieri bisericeşti şi politicei Limba nouălor cărţi bisericeşti. S i biu 1905. Ziaristica bisericească l a . Români . Sibiu 1910 (Tip. Arh.) . Necesitatea revizuirii radicale a situaţiei confesiunilor din Transilvania. Cluj 1923 (Tip. Naţională). După cinci ani delà Unire. De ce mergem spre dezastru. Cluj 1924 (Tip. Naţ ională) . Catolicismul unguresc în Transi lvania şi Poli t ica religioasă a Statului Român. Ed. I . Cluj 1924. ed. I I 1932. înfiinţarea Patriarhatului românesc . Cluj. 1925 (Lapkiadó). In jurul catolicismului şi a U-nirii biserici lor. Arad („Bibl ioteca Semănătorul") 1926 (Tip. diecezan a ) . O imperioasă problemă naţ ională; Unitatea religioasă a B o m â -nilor. Beiuş 1931 (Ateneul). Un ana—
hronism şi o sfidare: Stalul roma-no-cafolic ardelean. Cluj 1931 (Ardealul). Acte şi documente privitoare la Statul romano-catolic ardelean. Cluj 1933. (Tipărit ca manuscris) . O grea moştenire hărăzită de ultimele guvernări. Acordul încheiat de guvernul Iorga cu Ungurii iredeniişti din Ardeal şi menţinut de guvernul Vaida. Buc . 1933 (Universul) . Catolicismul unguresc în Transilvania şi politica religioasă a Statului român. Cluj 1922 (Ardealul). Doi uzurpartori ai drepturilor regelui României şi ai Universităţii din Cluj: Sfântul Scaun delà Roma şi Statul romano-catolic ardelean. Cluj 1934 (Ardealul). Acţiunea catolicismului unguresc şi a Sfântului Scaun în România întregită. Cluj 1931 (Ardealul). Nulitatea Concordatului între România si Sfântul Scaun. Cluj 1935 (Ardealul). Pe urmele împăratului Constantin cel mare, Braşov, 1936 (Unirea) . Ordinul canonic prernonstrateus din România. Bucureşti 1937 (Universul). Sfinţii unguri în România, Bucureşti 1937 (Universul). Revizionismul românesc ca răspuns la provocările revizionismului unguresc, Bucureşti 1937 (Cartea românească) , Ordinul Franciscani lor conventu-ali („Minoritii") din Transilvania, 2 volume, Bucureşti , 1927, (Universul).
IV. Scrieri privitoare la „Astra". Chestiunea concentrăr i i profesori-i lor români sub scutul „Asociaţiu-nii". Sibiu 1913 (Tip. Arh.). Chestiunea manualelor în şcoalele noastre secundare. Sibiu 1915 (Tip. A:h . ) . Raport cătră şedinţa plenară a Secţiei şcolare a Asociaţiunii ţinută în Sibiu la 36 Iulie 1934. Sibiu (Tip. Arh.) . Evoluţia istorică a Secţiunilor l i terare şi ştiinţifice ale Astrei. Sibiu 1935 (Asociaţiunea). Dare de seamă despre activitatea
Secţiei şcolare în anul 1924—25. Cluj 1925 (in colaborare)! (Tip. Naţională). Dare de seamă a Comisariatului General al Astrei pentru Rasarabia cătră Adunarea Generală din Zălau. 12—14 Septemvrie 1936. Chişinău 1926. Dare de sea-: mă despre activitatea Astrei basa-rabene în cel dintâi an de activitate a ei — 1926 —27 - - făcută A-dunării generale de constituire, ţi-' nulă la 23 Octoimvrie 1927. Chişinău 1927.
V. Scrieri referitoare Ia Basarabie: Sărbătoarea Basarabiei : Deschiderea Sfatului Tări i . Chişinău 1917 (Soc. culturală). Deşteptarea Moldovenilor de peste Nistru: Congresul delà Tiraspol. Chişinău 1917-(Soc. culturală). Instrucţie pentru şcoalele începătoare moldoveneşti din Basarabia . Chişinău 1917 (Soc . culturală). Instrucţie şi program de învăţământ pentru şcoalele cu două clase din Basarabia . Chişinău 1917. (Soc . : cul turală) . Călătorind prin Basarabia . Impresiile unui B o m â n ardelean. Chişinău 1923. Tip. eparhială) . Cum s'a făcut Unirea Basarabiei. Sibiu 1925 (Tip. Arh.). Cu gândul la Basararabia . Arad 1926. Libr . diecezană). Delà Basarabia rusească la Basarabia românească. Cluj 1926. vol. I. (Datina Românească) . Câteva cuvinte însoţite de întrebări către Consiliile comunale din judeţul Orheiu. Chişinău 1926. A cineea Universitate a Românie i : Universitatea din Chişinău. Chişinău 1927 (Cartea Românească) . O Academie militantă a Basarabiei . Chişinău 1927 (Cartea Românească ) . Cuvinte cătră tineretul intelectual basarabean. Chişinău 1927 (Ciantea Românească) . Trei ani pe frontul basarabean. Chişinău 1927 (Cartea Românească) . Câteva cuvinte cătră demnii membri ai Consiliului judeţean şi ai Consiliilor co-
raunale din judeţul Orheiu. Chişinău 1927. Ardealul în Basarabia . Cluj 1928 (Ardealul) . Basarabia în statistica Universităţii din Iaşi. Bucureşti 1932 (Ţip. Naţională).
VI. Istoria literară; Contribuţiuni la istoria poeziei noastre populare şi culte. Bucureşti 1934 (Impr. Statului).
VI I . Publicaţii periodice: Şcoala moldovenească, revistă pedagogică. Chişinău 1 Iunie—31 Decemvrie 1917 (Tip. Românească) . Ardealul, gazetă naţională Chişinău 1 Octom-vrie—22 Ianuarie 1918. România Nouă. Chişinău 1918, 1926-1927. Cuvântul Moldovenesc, gazetă săptămânală. Chişinău 1926—1927. B i bliotcca Astrei basarabene. Chişinău 1927, 12 nnmere.
Când ai în faţă cele 80 publica-ţiuni mai voluminoase ale profesorului Ghibu — aşa darj fă[când abstracţie de articolele de ziar, ş. a. •— din care se lămureşte opera autorului, stai la îndoială, din capul locului că, este oare, cu putinţă să spun ceeace ar fi de spus, despre el, în spaţiul restrâns care ne stă la dispoziţiie. Pentru a nu ne restrânge la generalităţi, trebue să grupăm opera sa în mai multe capitole, conform valorii ei şi să ne mărginim numai la tratarea celor mai importante lucrări . Fi ind însă vorba de pedagog, se impun desigur, în primul rând lucrările pedagogice, care vin aşezate înaintea lucrări lor canonice sau a acelora cu conţinut cultural-naţional. Ar însemna însă că, lăsând cu totul la o psrte ultimele erupe, să facem numai un portret parţial al luptătorului care ne preocupă aici. De aceea cred, că pentru a putea discuta în modul cel mai fericit tema propusă şi pentru a nutea aprecia personalitatea însăşi a autorului, trebue să tratez o-
pera pedagogică a profesorului G h i bu ceva mai desvoltat, împărţită:-în: opere de metodică şi de o rganizare, lucrări de istorie şcolară ş i lucrări polemice, iar celelalte domenii ale activităţii sale — drept bisericesc şi cultura poporului — să le schiţez numai, rezervându-mî dreptul, ca mai târziu, în alte cadre, să tratez şi publicaţiunile canonice şi ideile şi luptele lui Ghibu.
Cum însă Ghibu, propriuzis în toate, lucrările sale are o poziţie de luptă şi cum întreaga lui operă resimte de legăturile istorice pe C E -re le face, numai plusul de conţinut metodic, istoric sau polemic diir cuprinsul lucrări lor pedagogice va putea determina încadrarea uneia sau alteia dintre cărţi în una sau in alt din grupele fixate mai sus.
L U C R Ă R I P E D A G O G I C E
1. Scrieri despre probleme r :efo-dice şi de organizare. P r ima lucrare mai mare a lui Ghibu: „O călătorie în Alsacia-Lorena — T a r a şi şcol ' le ei" nu este propriu zis decât o lucrare prel iminară la teza sa de doctorat, care avea să apară în anul următor. P e Ghibu îl interesa situaţia Alsaciei-Lorena aparţinătoare pe atunci Imperiului German, pentru că ea îi amintea propria sa patrie, însuşi faptul că capiii din L o -rena trebuiau să înveţe două l imbi streine, — căci acasă ei vorbeau mai mult în dialect, iar la şcoală trebuiau să înveţe franţuzeşte şi nemţeşte, — îl făcea pe Ghibu să-şi aducă aminte de stările din Ardeal (pg. 23). „Pe bază de cercetări personale, Ghibu ajunge la convingerea că este cu totul absurdă predarea limbii germane în grădinile d e copii din comune curat franţuzeşti, deoarece „această l imbă, cu totul străină, înstrăinează pe copil d e
şcoală şi-i face şi cei mai nevinovaţi ani din vieaţă amari şi întunecaţ i" (pg. 46) . In astfel de împrejurări şcolile abia puteau face ceva spor; totul se face în vânt (pg. 17) şi astfel nenorocita şcoală din Lonena
' e vina că această regiune a ajuns să fie aproape cea mai înapoiată din-: e ţările germane (pg. 18) .
Lucrarea sa de doctorat „Der moderne Ulraquismus oder die Zweisprachigkeit in der Volkscule", a produs vâlvă nu numai în Ungaria,
• ci şi aiurea. In revista grecească: „Tou ekpaidevtikou alefhou" apare deja la 1911 un capitol din această lucrare, tradus în greceşte, de acelaşi Dr. Demetrius Glinos, care a-junge mai târziu, sub Venizelos, Secre tar General în Ministerul Instrucţiunii publice, si care valorifică în reforma instrucţiei şcolare greceşti — el înlocueşte greceasca clasică cu greaca populară modernă — rezultatele cercetări lor lui Ghibu.
Ce conţine această lucrare? Mai întâîu se urmăreşte redarea pe scurt a istoriei Utraquismus-ului modern. Apoi, cu o bogată utilizare în special a isvoarelor germane (Paulsen, Eucken. Trei tschke, Humboldt, F i chte, Rein, Stein, Herbart, s. a.), se pune în discuţie problema Utraquis-mnlui politic, unde Ghibu nu lasă să se valorifice decât acel utrac-vîsm „care se impune de la sine"; în toate celelalte cazuri el trebuie combătut, mai ales acolo, ca d. ex. în Ungaria „unde este împreunat cu mari pericole culturale" (pag. 23 ) . „Tendinţa statului de a educa popoarele cu ajutorul a 2 limbi, este o utopie irealizabilă şi chiar dacă aşa ceva ar fi realizabil, trebuie combătut din motive car i sunt mai presus de punctele de vedere ale politicei t recătoare" (pag. 26) . „Popoare cu 2 limbi şi cu 2 culturi nu pot exista. 0 politică»' care totuşi
urmăreşte aşa ceva, îi răpeşte unui popor propria limbă şi cultură, fără să lie în stare a-i da, în schimb un echivalent", (pag. 26—27) .
In acelaşi chip documentat este tratai, apoi, şi utracvismul pedagogic, ajungând la următoarea conclu" zie: „Introducerea unei a doua limbi în şcoala pr imară sau chiar totala eliminare a limbii materné din această şcoală şi înlocuirea ei cu o limbă streină însemneaz: moartea siprituală a poporului şi atentat la adresa umanităţii. E a este potrivnică eticei şi psihologiei şi nu poate fi privită decât ca o mare 3 ,
nedreptate", (pag. 37—38) .
Ghibu este de părerea, că o l imbă streină nu poate fi învăţată decâ t după ce este bine întemeiată în lim-; ba maternă, nu înainte (pag. 44) . La lupta în contra utracvismului în şcolile pr imare care, de fapt, este tema principală a acestei scrier" sunt aduse numai exemple concludente din Alsacia şi Ungaria, pe care Ghibu le cunoştea din proprie experienţă, (pag. 53 şi urm'.). E l susţine între altele: „exagerarea concepţiei maghiare pretinde ca toate popoarele Ungariei să înveţe, în toate şcoalele lor, numai istoria îndepărtată a ungurilor şi să neglijeze cu desăvârşire istoria propriei lor glii. Ori, un astfel de învăţământ este „fundamental greşit", (pag. 68) . „Acelaşi principiu exclude în învăţământul geografic punctul de vedere etnografic şi impune pe cel politic, ca pe cel singur îndreptăţit, — un lucru direct contrar pedagogiei", (pag. 68) . Rezultatele utra-quismului? Neposedarea nici a limbii materne, nici a celei de stat. (pag. 74 ) , simplă memorizare (pag. 70) , vătămarea sufletului poporului (pag. 81) , demoralizare, (pag. 82) , şi naşterea unei respingătoare clase de renegaţi, (pag. 83) .
In partea a doua lucrării este combă'ut in mod special Utracvis-mul din Ungaria. Revolta hotărîtă în contra nedreptăţii la care este supus poporul său, apare din fiecare rând al acestei părţi. (pag. 87 §i urmă).
In partea a 3-a aduce considera-ţiuni (finale asupra teniei „Limba de stai şi l imba populară". Aici a-junge Ghibu la următoarele con-'
•cluziiini: „dacă suntem de acord că "limba statului şi patriotismul nu sunt identice, şi dacă recunoaştem -că posedarea unei limbi "streine nu însemnează neapărat o cultură mai înaltă, l imbii streine îi revine o singură valoare indiscutabilă şi a-irarae, valoarea pract ică" (pag. 121) .
-Dat find că Ghibu pretinde ca funcţionarii publici să-jşi însuşeasc ă ei l imba poporului, (pag. 122) el emite părerea că este de ajuns dacă limba oficială se predă în şcolile pr imare ca obiect facultativ de învăţământ.
Această lucrare a lui Ghibu, cu toate că a purces dintr'o poziţie de luiptíi a românismului contra tendinţelor de maghiarizare, rămâne de o valoare permanentă. După cât ştiu, ea este încă şi astăzi lucrarea dătătoare de ton în ce priveşte problema utracvismului. In acelaşi sens este orientat Ghibu si 'n broşura „Portrete pedaeoeice" (pag. 18) , unde tratarea lui Herbart îi dă o-cazia să lupte in contra bilinquis-
Scrierile lui Ghibu de după întoarcerea în patrie ţin seama de cerinţele cotidiane ale şcoalelor inspectate de el. Pentru a putea asigura existenţa pe mai departe a şcoalelor româneşti atât de greu lovite de legea şcolară a lui Apponyi, trebuia să se dea o mulţime de imbolduri şi dispoziţii. In lucrarea sa •«Câteva probleme ale şeoalei româ
neşti din Ardeal" — caşi in alte lucrări ale lui Ghibu, apărute sub pseudonim — se discută, cu multă dragoste pentru chestiune şi dintr 'o a-propiată cunoaştere a situaţiei, o serie de chestiuni arzătoare (stabilirea salariilor, inspecţii corespunzătoare, cursuri de vară pentru învăţători, respectarea limbii materne, chestiuni de manuale didactice, rapoarte anuale, biblioteci pedagogice ş. a.). Din acelaşi imbold scoate Ghibu şi un „Catalog al cărţ i lor pedagogice româneşti al Librăr ie i ar-hidiecezane".
Tratăr i i problemelor pur pedagogice se consacră Ghibu în lucrarea ^Despre educaţie". Aici este vorba despre un extras din „îndreptarul metodic" la programa analitică pe care o scoate în 1911 Gonsistorul Mitropolitan din Ardeal. Es te semnificativ pentru cinstea de care s'a bucurat tânărul doctor delà J e n a , faptul că lui i s'a încredinţat elaborarea părţi celei mai importante a îndreptarului. Ca conţinut lucrarea cuprinde elementele pedagogiei generale, unde Ghibu apare ca un Herbartian independent, de coloratură Reiniană. Alai întâiu, autorul tratează despre educaţia morală, pe care o vede clădită puternic pe baze religioase, pentru ca apoi să intre în tratarea educaţiei spirituale, estetice, fizice şi practice. In a doua parte se tratează chestiuni de disciplină şi organizare a învăţământului. Scr isoarea e, după cum spune însuşi autorul în introducere (pg. 4 ) , lucrată pe baza dispoziţiilor Programei analitice a statului, totuşi în alt spirit, multe părţi cu totul independent de acea Programă, cu considerarea celor mai noi rezultate ale pedagogiei şi a cerinţelor actuale ale şeoalei. Aceasta este cea mai interesantă lucrare a lui Ghibu, în c e priveşte metoda; aici luptătorul stă
Şi şederea în Basarabia i-a dat l u i Ghibu ocazia să trateze chestiuni, de metoda şi organizare, ca în „ I n strucţ ie" şi în „Instrucţie şi p r o gram de învăţământ". Şi revista, scoasă de el „Şcoala moldoveneasca că" aduce o mulţime de chestiuni: discutate până aici de Ghibu. T r e bue amintit că Ghibu, a dorit a „A cincea uinversitate" pentru Ba—j sarabia.
S C R I E R I R E L A T I V E LA I S T O R I A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI.
Lupta naţională 1-a de te rmina t pe Ghibu să se ocupe şi de-chestiuni istorice. Astfel i s'a impuH spre tratare, mai ades probleme del istorie bisericească şi şcolară. Aces - | tea erau terenurile cari permiteau! evidenţierea activităţii şi influenţii,' celor două hotărâtoare instituţii del cultură ale poporului român dirt Ardeal.
încă la 1910 scoate Ghibu o lu-' c ra re asupra „Ziaristicei bisericeşti '^ (1839—1910) . Această lucrare apar-^ ţine întratâta domeniului ins t rucţiei, întrucât Ghibu însuşi spune că, în „Transilvania biserica are s u f l aripile sale şi şcoala", (pag. 4 ) .
Dintre revistele tratate în aceas tă lucrare, (pp. 102, 63, 107, 112, 123) , unele dovedesc prin î n suş i titlul lor legătura cu biserica, astfel: Foa ia bisericească şi şcolară, B f l serica şi şcoala, Amvonul şi ş c o a l a j Şcoala şi biserica. Stima sa pentrul Iorga şi-o exprimă Ghibu într 'o broJj şură „Iorga ca educator". S c r i e r e a este demnă de amintit şi din moti-l vul că ea e o dovadă despre legă-1 turile spirituale dintre pedagogii cari trăiau în acea vreme în ţă rS despărţite unele de altele.
Dintre lucrările de istorie şcolară,, în care polemica stă puţin mai î n a poi, trebuesc înainte de toate amintite încă două scrieri principaler
în umbră, iar pedagogul, din contra, în planul întâiu, — un pedagog ca re mereu se arată ca un elev al lui Rein. Se poale observa poziţia sa faţă de concentraţiune, de învăţământul educativ, de recompense ş. a. (pp. 59 ş. a.).
Un material foarte interesant a-duce şi „Anuarul pedagogic". Mai întâiu Ghibu lasă să vorbească importanţi pedagogi germani (Rein, Natorp, Förs te r ) prin fragmente traduse de el — Ghibu este un mare talent linguistic şi posedă un mare număr de limbi — şi aduce apoi, sub titlul „Oameni şi idei" păreri personale asupra lui Rousseau, Herbart , Rein, Iorga, Stroescu, asupra studiilor pedagogice din România , a naţionalizării învăţământului românesc în Bucovina, asupra popoarelor cu două limbi, şi asupra puterii educative a istoriei şi geografiei locale. Ia poziţie şi contra legii lui Apponyi. In încheere discu-» tă asupra conferinţelor învăţăto-j reşti, a activităţii extraşcolare, a în-^ văţăiorilor, asupra cursurilor de a-;-nalfabeţi şi a altor chestiuni actua-;' le ; şi ia atitudine şi faţă de legis-' laţia şcolară. Trebuie să regretăm, că acest Anuar din 1913, care a fost mai mult decât spune titlul lui, n'a mai apărut în continuare.
Din activitatea de inspector şcolar s'au născut lucrări ca „Chestiunea manualelor in şcolile noastre secundare", „Conferinţele învăţători lor", „Câteva circulari şi instrucţiuni date de Gonsistoriul arhidie-cezei ortodoxe române din Transilvania în anii 1910—1912". Ca preşedinte al Secţiei şcolare a „Asocia-ţiunii" a luat Ghibu si din această situaţie poziţie faţă de problemele şcolare. Să ne referim numai asupra „Raportului" său şi asupra străduinţei sale de-a uni pe toţi profesorii români sub scutul „Asociatiu-nii".
S À T U L §1 Ş C O A L A 81
Viaţa şi organizaţia bisericească şi Şcolară în Transilvania şi Ungaria" şi „Şcoala românească, din Transi lvania şi Ungaria — dezvoltarea ei istorică şi situaţia ei actuală".
Pr ima lucrare nu mai are as tăz i ' decât o valoare istorică, întrucât raporturile descrise acolo s'au schimbat fundamental; în timpul apariţiei ea a avut o deosebită importanţă, prin faptul că „dădea pentru prima oară publicului românesc o icoană a celor două insti-tuţiuni puternice din Ungaria, cari sunt: biserica şi şcoala" (pg. X I ) . Şi biserica noastră evanghelică este descrisă, însă pe scurt (pg. 97—99) .
Nu vreau să dăm uitării vorbele pline de recunoştinţă ale lui Ghibu despre şcolile confesionale. Ghibu spune: „Prin aceste scoale, conte
le contribue în mod efectiv la opera de consolidare a Statului. Pe de altă perte, Statul îşi asigură în ele punctele sale de vedere aproape ca şi în şcolile susţinute de el, aşa că şcolile confesionale sunt un sprijin pozitiv pentru Stat. înce tarea lor nu numai că ar slăbi Statul, ci ar putea provoca eventual chiar şi o revoluţie în teritoriile româneşti, săseşti, slovăceşti şi sârbeşti, ba a r putea provoca şi intervenţia unor state străine în afacerile interne ale Ungariei", (pg. 200) .
Cea de-a doua lucrare tratează dezvoltarea grădinilor de copii româneşti, instrucţia şcolilor primare, secundare, profesionale şi superioare şi descrie situaţia lor de atunci (1915) L cu care ocazie iarăşi se dă P e faţă „cum se ivise după şovinismul nemţesc, şovinismul unguresc, înainte ca spiritul românesc, biruitor pe alte terene, să fi pus stăpânire si pe şcoală".
Cine doreşte să cunoască legislaţia şcolară maghiară din 1879—
şi c ine vrea să afle cum se oglindeşte aceasta în capul şi în ini
ma unui pedagog român, trebue săr citească această scr iere: el va urmări cu o atenţie deosebită frazele scrise cu sânge şi chiar cuvintelor de încheere nu le va refuza adeziunea: „In înseşi şcoalele noastre confesionale ni se cere să dăm m a i întâi educaţie ungurească şi numai după aceea, în rândul al doilea, e-ducatie religioasă, ceeace este din punct de vedere confesional şi din punct de vedere pedagogic cel puţin un paradox. In acest chip şcoala se abate cu totul delà problema ei, care e: să crească pe fiecare popor conform firei lui şi spre destinaţia lui"., (pg. 100) .
Cu problema învăţământului dirt capitala Ungariei se ocupă două alte scrieri, pe care nu le putem decât aminti aici. „Şcoala românească din Pesta" şi „învăţământul în B u d a pesta". Din contra, trebue să amintim cu deosebită atenţie, una dintre cele mai profunde scrieri ştiinţifice a lui Ghibu, lucrarea: „Din istoria literaturii didactice româneşti". L u crarea tratează în trei volume: B u coavnele (Abecedare, cu o puternică notă religioasă), Abecedarele ş i Crăţile de cetire, care erau în t re buinţate în şcoalele româneşti din Ardeal. Es te vorba aici despre o» scriere fundamentală, care tratează o ramură nestudiată până aci a l i teraturii româneşt i şi care este lucrată în formă ştiinţifică, — cu 4 3 ilustraţiuni. Pentru noi, Saşii, este interesant faptul relevat de autor c ă „cele mai multe şi mai importante Bucoavne româneşti au- apărut în Transilvania, (pg. 2, 3 ) .
Este apoi surprinzător număru l mare de tipografii săseşti care au conlucrat la desvoltarea Bucoavnelor. De sigur, _că prin aceasta, c ă r ţile româneşti de şcoală — căci S a şii n 'au luat parte numai la t ipărirea lor — au suferit o puternică in fluenţă — în schimb s'a ţinut m e -
reu prezentă, tocmai pe această cale , legătura cu Apusul. Un succes deosebit al acestei cercetări a lui Ghibu, este arătarea, că „Povăţui-torul" atribuit până atunci lui Gh. Lazăr nu porneşte deloc delà el. (pg. 97 ) . Deasemenea vreau să relev pentru încadrarea lui Ghibu înt r 'o şcoală pedagogică şi importanta polemică dusă de el în contra principiului istorico-cultural al lui Zill e r şi f ixarea lui pentru principiul naţ ional al lui Rein, în cadrele şcoalei Berbar t iene . (pg. 343) .
O dizertaţie interesantă în special pentru foştii auditori ai Universităţii din Cluj , aduce interesanta luc r a r e festivă: „Universitatea românească a Daciei Superioare". Perspectiva istorică merge înapoi până la pr ima Universitate din Ardeal de sub Şt. Bá thory (15ş l—1605) şi se ocupă între altele şi cu Academia de Drept din Sibiu.
„Portretele pedagogice" tratează, din punct de vedere national-cultural atât de caracterist ic pentru Ghibu, pe: Rousseau, Herbart, Bein, Meumann, Begina Elisabeta, Lazăr, Haret, I. M. Moldovan, Oniţiu, G. Trifu, A. Bnatu. Rousseau îi dă certitudinea, că sunt drepte vederile sale în lupta dusă pentru apărarea l imbii materne în şcoală; (pg. 11) . Herbar t este luat în consideraţie a-tunci, când se duce lupta în contra influenţii Statului asupra educaţiei; (pg. 13, 14, 1 8 ) ; delà Rein citează între altele fraza care spune, că istoria arată, că niciodată vreun popor care a purtat în pieptul său două suflete, n 'a putut să săvârşească fapte mari în domeniul realizări lor sufleteşti, (pg. 22) . Insă şi la pedagogii români, partea care-1 interesează mai mult pe Ghibu este aceea a atitudinii lor naţionale.
Relaţii le dintre pedagogia italia-< nă şi cea românească le arată Ghibu în prefaţa „Giuseppe Lombardo-
Radice: Pagini biografice". 3. Scrieri polemice. Ghibu este
neobosit în realizarea gândurilor sale pe cale de luptă. Convins că nu se poate ajunge un scop decât a-tunci când nu laşi cauza din mână, el mereu aduce, în diferite varia-ţiuni, aceiaşi temă care-1 frământă. T e m a lui dinainte de 1918 a fost însă pentru el lupta pentru şcoala românească. E a i-a servit la o serie întreagă de scrieri.
î n c ă din 1910, când apare la Vălenii de Munte lucrarea: „Pentru şcoala românească din Ardeal", se agită el pentru acest important mi j loc de existenţă naţională. Starea şcoalei româneşti este aici serios a-nalizată, şi mai ales, pentru un apel la o poziţie solidă în contra asupririi poporului românesc, analizează el efectele triste ale legii Apponyi. Tristele împrejurăr i ale şcoalei şi dascălilor în judeţele cu totul româneşti Hunedoara şi Sălaj sunt descrise, documentat. Cine vrea să cunoască munca „naţională" a unui inspector şcolar ungur, în ţinuturile româneşti, şi iarăşi, cine vrea i-ă. vadă} cum poate să provoace m astfel de brutal şovinism, acela să citească această scriere!
Tot mereu este preocupat Ghibu de aflarea mij loacelor de existenţă a şcoalei, cum s'ar putea asigura viitorul şcoalei româneşti şi a căi lor prin care să poată câştiga, în împrejurări atât de grele, cât mai sigure rezultate pentru instrucţie. Când Ghibu trăia în Bucureşti , un-1 de nu exista un pericol al maghia-rimii pentru şcoalele româneşti, el vede un pericol naţional în şcoalele germane de acolo. Lucrarea sa „Şcoalele germane din România — o nrimeidie naţională", scrisă în a-nul de frământări 1916, esite una dintre cele mai aspre scrieri polemice ale lui Ghibu, care rămâne totuşi ştiinţifică. In introducere Ghi-
Ibu scrie: „Sunt convins nici .chiar cetitorii germani ai acestei luc r ă r i nu-i vor putea contesta caracterul ştiinţific şi riguros obiectiv. C ă , asupra punctului de vedere nu -vom putea conveni, aceasta se înţel ege delà s ine" (p. 3 — 4 ) . Acest -punct de vedere este strict româ--nesc, fără să fie antigerman: „Faptu l că scriitorul acestor rânduri — .•zice Ghibu — şi-a făcut partea cea mai însemnată a studiilor sale în ••Germania, a cărei cultură o aprec i ază din toată in ima şi căreia are să-i mulţumească foarte mult, îl va scuti de acuzaţia c ă a r fi un duşman al Germani lor şi c ă ar fi pornit împotriva lor" , (p. 7 ) . Pent ru & evita o neînţelegere, trebue amintit că nu este vorba în această-luc ra re de şcoalele noastre confesionale germane, c i de şcoalele germane întreţinute şi atârnătoare de -Statul german. „Nu mai avem a lace aci cu Saşii pacinici şi liniştiţi..., -ci cu Germanii , cari vin aici ca a-.genţi ai marei şi puternicei lor împărăţii" (p. 3 3 ) . Aceste scoale germane în România — care după datele lui Ghibu nu erau cercetate de--cât de 7,3% copii de^ai Germanilor din imperiu — îi apăreau lui, nu ca „scoale de cultură umană idealistă, ci c a cetăţi de cucerire şi ca atare — zice Ghibu — cel mai elementar simţ de conservare ne dictează o reacţiune hotărîită împotriva lor" (p. 181) . Es te interesant, că toate mij loacele de apărare propuse de Ghibu (p. 182) , referindu-se şi la Har et (p. 133) , se găsesc reali zaite în legea de astăzi a învăţământului particular.
O a treia grupă de scrieri polemice se referă la structura Universităţii din Cluj şi a institutelor sale •de educaţie. (Universitatea din Cluj. După cinci ani... Universitatea rom... In jurul preluări i) . Ghibu e în. mod deosebit chemat să scrie a-
supra acestor chestiuni, deoarece e l este acela oare a preluat Universitatea delà ultimul ei rec tor ungur, Ştefan Schneller , şi ca re a s t a t i n mij locul tuturor acestor discuţii ş i ca conducător al „Collegiului lat in" — acel Tani tokháza de altădată. — Lucrăr i le din această categorie sunt de-o m a r e valoare istorică.
Trebue să renunţăm de-^a intra în detalii, totuşi dorim să mai amint im încă o grupă de scrieri polemice bajzate pe teme istatisitice. i In scr ierea: „Basarab ia în statistica Universităţii din Iaşi" , n e atrage a-tenţiunea asupra neliniştitoarei majori tăţ i a studenţilor evrei (25 % mai mult decât Român i i ) . Intr 'o altă lucrare a sa Ghibu supune unei cri t ici radicale prima statistică a învăţământului din România Mare.
L U C R Ă R I D E D R E P T B I S E R I C E S C
Este, desigur, imposibil de-â Erata aici cr i t ic , sau chiar numai de-a expune în mod amănunţit lucrăr i le de drept biser icesc ale lui Ghibu, care cuprind mii de magini. Oricum, nu va fi de prisos şi nici nu ar fi posibil de ignorat probilemele pe oare le tratează ele.
Mai întâiu, lupta în contra Statu-sului romano-catol ic ardelean! î n c ă din 1923, prin lucrarea sa „Necesitatea revizuirii radicale a situaţiei confesiunilor din Transi lvania" Ghibu ia atitudine contra acestei probleme. In 1924 atacă din nou chestiunea, în scr ierea „Gatolicismul unguresc în Transi lvania şi politica religioasă a Statului Român" , fără însă să ajungă la scopul propus. De aceea scoate el în 1931 o lucrare mai desvoltată, cu multe documente: „Un anahronism şi o sfidare: Statul romano-catolic ardelean", ca re culminează în propunerea de-a desfiinţa imediat Statusul catolic, el neavând nicio bază juridică şi ca -
nonică şi constituind pentru stat o organizaţie nespus de periculoasă, ia r bunurile acestuia să fie predate Statului român. După mai multe lucrăr i documentate, (vezi bibliografia, partea I l I - a ) apare în 1934 o lucrare de peste 1000 de pagini cu acelaşi subiect, sub titlul: „Acţiunea catolicismului unguresc şi a Sfântului Scaun în România întregită" concepută ca un raport adresat, direct Regelui. Cât de fundamental a strâns Ghibu tot materialul luat în consideraţie, se poate vedea şi din aceea, că s'a referit şi la lucrările săseşti (Brandsch: Grundriss eines heimischen Kirchenrechtes) (p. L X I , L X X X V I I ) .
P roblema pusă aici este întru a-tâta şi o problemă şcolară, întrucât Ghibu este ae părerea că cea mai mare parte din bunurile Statului romano-catolic ar fi proprietatea Universităţii din Cluj.
Cea de-a doua problemă de drept bisericesc, care preocupă pe Ghibu şi care este, cu prima, în mai multe direcţii în legătură, atinge Concordatul încheiat de Statul român cu Roma, atacat de Ghibu în mod ho-tărît, din cauza prejudiciilor pe care le aduce Statului.
Cea de-a treia problemă tratează unirea religioasă a tuturor Românilor . Este uşor de înţeles că a-cuma, după realizarea unirii politice, lasă o dureroasă impresie despărţirea Români lor din punctul de vedere religios şi faptul că sunt două biserici naţionale româneşti . Ghibu lucrează neclintit la această problemă, convins fiind, că mai în-tâiu trebue realizată o unire a bisericilor româneşti, fără învinşi şi învingători, şi numai după aceea să se treacă Ia o colaborare, respectiv la unirea religioasă a Apusului cu Răsăritul.
S C R I E R I N A Ţ I O N A L - C U L T U R A L E .
Sub acest titlu am putea strânge înainte de toate acea activitate lite
rară a lui Ghibu, care se ocupă cv* deşteptarea naţională a Basarabie i -^ Aceste lucruri atât de importante,, desigur că nu vor putea fi trecute? cu vederea la scrierea istoriei B a s a rabiei, aici însă, unde nu se tratează decât despre pedagogul Ghibu» ele nu pot fi înşirate şi discutate punct de punct. Trebue, însă să a— minţim aici, că în aceste lucrări se-evidenţiazăi din nou excepţionalul talent al autorului pentru pedagogia militantă.
Totuşi, trebuesc încă amintite, două domenii în care a lucrat Ghibu, chiar şi dacă a făcut-o a-ceasta incidental. Unul este acela de istorie literară, celălalt cel curat* social. Pr imei grupe aparţin dintre-lucrările sale, scrierea: „Evoluţia istorică a secţiunilor literare ş i ştiinţifice ale As trei", şi publicarea-cântecelor româneşti (Gontribuţiu-ni...) pe care le-a descoperit într'urt-volum din biblioteca liceului săsesc din Sighişoara, iar celei de-a doua-o scriere despre protecţia copiilor.. (Pentru protecţia copiilor...).
* * *
De încheiere, dorim să amintimp că noi am vrut să tratăm pe Ghibu ca pedagog. Noi am văzut, cum e L un elev de-al lui Be in (Cercetări..~* p. 72) şi un discipol de-al lui Haret (Portrete pedagogice... p. 53) , însă l iber de legături cari să-1 apese în jos şi stăpân nestingherit şi în ce priveşte treptele formale, îşi merge drumul său (Cercetări... p. 73 ) , nu ca un reprezentant al vre-unui partid, ci ca un reprezentant înnăscut al politicii naţionale seculare a între-, gului neam românesc din Transi l vania (Universitatea... p. 29 ) , ca un om plin de iniţiative îndrăzneţe — cum însuşi se exprimă — (In jurul preluării... p. 16) , şi, prin aceasta, amestecat în lupte permanente. Cu toate acestea el îşi urmează senin calea, lucrând mereu ştiinţific, i n -
.teresat fiind artistic, religios, şi so- mort sau un nedascăl". (După c inc i cial, mereu activând în mijlocul po- eni... p. 147) .
; porului şi pentru popor, pentrucă .el este. convins, că „un dascăl care ,.s'a înstrăinat de mişcarea politică, .socială, ştiinţifică, religioasă şi artistică a neamului său, este un om
Şi Ghibu este viu, — şi este u n dascăl.
D r . H E I N Z B R A N D S C H ( T r a d . V. Beneş).
P E M A R G I N E A U N O R O B S E R V A Ţ I I R E F E R I T O A R E L A F I S A P E D A G O G I C Ă .
In n u m ă r u l pe Sept.—'Oct. 1937 «1 Revis te i gene ra l e a î n v ă ţ ă m â n tu lu i , dl. C. S p o r e a face o ser ie de observaţ i i j ud ic ioase cú pr iv i re l a e x a m e n u l de g rad I I a l învă ţă to rilor. In c a l i t a t e a s a de fost preşed in te de comis ie l a ambe le sesiuni a le anu lu i t recut , a avut ^ocazia să observe o sumeden ie de •imposibil i tăţ i , l a c u n e şi greşe l i în obl igaţ i i le candida ţ i lo r ca re s 'au prezen ta t l a aces t e x a m e n şi implic i t în felul cum au sa t i s făcu t aces to r obl igaţ i i . Vorbeş te şi de fi-şa pedagogică , a căre i comple ta re o prevede ar t . 118 din lege şi a ra t ă nea junsur i l e l e g a t e de a c e a s t ă înda tor i re , î n c e r c â n d să dea soluţii pen t ru î nd rep t a r ea rău lu i . P a sa ju l r e spec t iv e înso ţ i t din p a r t e a Redac ţ i e i de adno tă r i şi t r imi t e r i I a „ F i ş a pedagog ică" a Min i s t e ru lui, în ,^Lămurir i"- le că r e i a s 'a r i i dat toa te ind ica ţ i i l e n e c e s a r e ca aces te defecte să poa t ă fi evi ta te . I n pag ina u l t i m ă a revis te i , sub t i t lul „ In câ t t imp t r ebuesc comp le ta te f işele pedagog ice?" , tot -Redacţia ne dă ind ica ţ i i a sup ra t impulu i în ca re se vor comple ta fişele. Deci tot n u s 'a prevăzut totul, i a r de observat , nu s'a observat a c e a s t ă l a c u n ă , decât după 3 ,ani delà apa r i ţ i a „Fişe i pedagogice" , deşi a fost p r eceda t ă de vre-o câ t eva fişe puse în ap l i ca re t ocma i cu scopul de a c o n s t a t a lacune le une i as t fe l . de metode . Aces t fapt pa re a în t ă r i vechea
c o n s t a t a r e că Ia noi „ luc ru r i l e m a r i " se fac i n c o m p a r a b i l m a i repede decâ t „cele m ic i " .
D a c ă învă ţă to r i i au s a t i s f ăcu t u n i l a t e r a l s au superf ic ia l a ce s t e i obl igaţ i i , c r edem că se da to re ş t e în p r imu l r â n d unei m e n t a l i t ă ţ i greş i te , c a re s t ăpâneş t e în m a r e pa r t e î n t r e a g a n o a s t r ă v i ea ţ ă şcct-l a ră . A c e a s t ă m e n t a l i t a t e es te c u p r i n s ă c h i a r în „ L ă m u r i r i l e " f i ş e i amin t i t e , care r ep roducând a r t i colul din lege re fer i tor l a i n t r o duce rea şi c o m p l e t a r e a f işelor individuale în şcoa lă , dă u r m ă t o a r e a i n t e rp re t a r e : „Ceea ce t r e b u e a m i n t i t învă ţă to r i lo r , î n p r i m u l r ând , este s eve r i t a t ea s a n c ţ i u n i i în caz de n e r e s p e c t a r e a a c e s t u i a r t i co l din lege. E s t e de a j u n s c a î n p rocese le -verba l de inspec ţ i i , f ăcu te unu i î n v ă ţ ă t o r cu t i t l u l provizor iu , să se fi n o t a t de o rga ne le de cont ro l că învă ţă to ru l n ' a a l că tu i t ş i n ' a ţ i nu t în ord ine c a r ne te le indiv iduale , p e n t r u c ă î n mod a u t o m a t ace l î n v ă ţ ă t o r s ă n u fie a d m i s s ă se prez in te l a e x a m e nu l de defini t ivat" , (p. 4 ) . O a r e în adevă r î n ş coa l a n o a s t r ă p r i m a r ă n u se fac luc rur i l e bune decât de d ragu l r ecompense i şi a l pedepsei , der iva te din c o n s t r â n gere e x t e r n ă ? Nu ex i s t ă d r a g o s t e r e a l ă şi î n ţ e l e g e r e s ince ră în i n i m a ce lor ce ş i -au lua t s a r c i n a fo r m ă r i i gene ra ţ i i l o r v i i t o a r e ? E l a nu l şi a b n e g a ţ i a i dea l i s t ă î n m u n ca c r ea toa re de educa tor i s ă n u
m a i ex is te ? A r fi cel m a i m a r e deza s t ru î n v i ea ţ a unu i popor, căc i s i l a dacă zideşte cevaj z ideşte num a i can t i t a t iv , n i c ioda t ă ca l i t a t iv ş i în cele m a i m u l t e cazur i duce pe d r u m u l super f ic ia l i t ă ţ i i şi a l e ludăr i i . Ş i se pa re c ă de fapt în vă ţă to r i i n ' a u în ţe les şi n ' a u văzut opor tun i t a t ea f işelor , decâ t sub ungh iu l p resc r ip ţ i i lo r lega le . Nu le -au comple ta t pe b a z ă de obse rva ţ i i s i s t ema t i ce , după n o r m e ş t i in ţ i f ice , s i n g u r a m e t o d ă ca re a r aduce folos în ş c o a l ă , ci „dela b i rou , l a î n t â m p l a r e " , i a r o rgane le de cont ro l m e n ţ i o n a u în foa ia de obse rva re : „condida tu l a re f işă de obse rva re" — sun t cuvin te le dlui 'Sporea din a r t i co lu l c i ta t .
In locul cons t r ânge r i i s 'ar put e a î n t r e b u i n ţ a cu m a i m u l t e şanse de r euş i t ă ev iden ţ ie rea folosulu i p r a c t i c apropia t a l f i şe lor în educa ţ i e şi î n v ă ţ ă m â n t . I n veder e a aces tu i scop a r fi fost foar te n i m e r i t dacă în cap i to lu l in t roduct iv a l „ L ă m u r i r i l o r " s 'a r fi dat c â t e v a cazur i i zb i toare din v i e a ţ a ş co la ră , p r in ca re s ă se evidenţ ieze a c e a s t ă ches t iune . Dl. Prof . G. G. A n t o n e s c u în „Pedagog ia gener a l ă " , î n t r ebu in ţ ează a c e a s t ă m e todă de convingere , r e l a t â n d ca zur i le de ca re s 'a lovit în ac t iv i t a t e a d-sale ş co la ră şi modul c u m le -a î n d r u m a t pe căi bune, după ce le observase de aproape. L e c t u r a a c e s t o r fel de cazur i î ndeamn ă l a o m a i a t e n t ă observare a elevi lor . E ceva ce încă l zeş t e or ice suflet de educa to r şi-1 apropie de copil . Nevoia ps ihologizăr i i învăţ ă m â n t u l u i şi a educa ţ ie i să fie pe p r i m u l p lan , i a r ce le la l t e scopur i pe ca re le v izează f işa pe a l doilea .
O a l t ă ches t i une es te p r o b l e m a o r i en tă r i i p rofes ionale . Ce poa te d a ş c o a l a p r i m a r ă în a c e a s t ă pr i v i n ţ ă ? T r a t a t e l e de ps iho logie şi pedagogie a c c e n t u i a z ă în mod
deosebi t că s t ab i l i r ea ap t i t ud in i lor în vede rea or ien tă r i i p r o f e s i o na l e n u e pos ib i l ă î n a i n t e de e t a t e a de 4 an i . Or ice ind ica ţ ie , cu . p re ten ţ i e de î n d r u m a r e , a n t e r i o a r ă aces te i etăţ i* es te p r e m a t u r ă şi . haza rda t ă . Ş i to tuş i , î n v ă ţ ă t o r u l e c h e m a t s ă dea s fa tur i păr in ţ i lor -de foar te m u l t e ori î n c ă l a e ta tea , de 10—11 an i , după t e r m i n a r e a , p r i m u l u i c ic lu a l î n v ă ţ ă m â n t u l u i p r imar . In cele m a i mu l t e cazu r i s fa tu l lui e c h e m a t s ă l ă m u r e a s c ă pă r in te lu i dacă fiul său dispune-de c a p a c i t a t e a g e n e r a l ă i n t e l ec t u a l ă de a face fa ţă c e r i n ţ e l o r şcoa le i secundare . Nu e vorba a i c i de apt i tudin i spec ia le ca re l - a r des t ina a n u m i t o r profes iuni . D e a l t fe l l eg i s l a ţ i a n o a s t r ă şco la ră , îrfe pr inc ip iu , p r in a l c ă t u i r e a ei, dă pos ib i l i t a te de a s c h i m b a şcoale le , . în cu r su l infer ior , cu des tu lă u şu r in ţă . Deci î n cei p a t r u an i ai ş c o a lei p r i m a r e a c e a s t ă c apac i t a t e genera lă , sub diferi tele ei a spec te , t rebue u r m ă r i t ă de aproape .
S ' a r pu tea ob iec ta că cele t re i c lase a le cu r su lu i s u p r a p r i m a r n u ex i s t ă l a toa te şcol i le p r imare , i a r unde exis tă , elevii nu u r m e a z ă re gu la t şi deci l a s fârş i tu l c i c lu lu i de p a t r u c lase f işa t rebue s ă fie-c o m p l e t a t ă necondi ţ iona t . I n s ă a ic i nu e vorba de excepţ i i i a r l i p sa unei r egu la r i t ă ţ i nu s t ân j e neş te p u t i n ţ a observăr i i . Rămâne* deci aces tu i t imp obse rva rea de* aproape a î n c l i n ă r i l o r spec ia le , ceru te de fişă.
I n s ch imb , e abso lu t n e c e s a r s ă se comple teze capi to le le re fe r i toare l a an teceden te le pe r sona le ş i heredo-co la te ra le . In ma jo r i t a t ea , şcol i lor secundare , m a i m u l t de j u m ă t a t e din elevi sunt din a l t e loca l i t ă ţ i decât a ceea unde e ş c o a la, în spec ia l dela sa te . Da te le a -ces t ea foar te in s t ruc t ive în expl i c a r e a m u l t o r anoma l i i p s ih i ce ş i fizice î n t â m p i n a t e l a copii , se a -
dună cu foar te m a r e g r e u t a t e de către profesori i d i r ig in ţ i a i şcoa-lelor secundare , î n t rucâ t pă r in ţ i i vin r a r pe l a oraş , i a r c â n d vin, n u au pu t in ţa de a s t a l a dispozi ţ i ţa profesori lor cu in formaţ i i . Ş i apoi mulţ i , în t reba ţ i direct , se feresc de a da r ă s p u n s u l adevăra t din var ia te mot ive . Mul te din date le
ce ru te l a aces te capi tole , î n v ă ţ ă torul le poa te af la din c o n t a c t u l z i ln ic cu păr in ţ i i , f ă ră a-i î n t r e b a a n u m e .
S u n t .câteva date răz le ţe de c a r e ne -am izbit î n c o m p l e c t a r e a f i l e lor şi a m crezut că e b ine să f ie re levate .
Dr. L . B O L O G A .
P Ă R E R I D E S P R E U N A B E C E D A R 1 ) .
A b e c e d a r u l , p r i m a c a r t e a .copilului, trebue a l c ă t u i t ©u o a d e v ă r a t ă a r t ă .
Copilul îşi a r e v i e a ţ a lui propr ie , c u interesele, p r e o c u p ă r i l e c a r a c t e r i s t c e v â r stei lui . E u n indiv id î n desrvoltare o a r e tinde s ă dev ină o m , p o t r i v i t a p t i t u d i n i lor î n ă s c u t e şi v a deveni c e e a c e îi e d a t s ă fie, f a v o r i z a t d e m e d i u l î n c o n j u r ă t o r , de tot ce-i p o a t e desrvolta c o r p u l ş i sufletul s ă u . Or ice luioru, o c u p a ţ i u n e , suges tie p e n t r u a in f luenta în b i n e p e copi l , teebue s ă r ă s p u n d ă p r e o c u p ă r i l o r , interese lor lui.
Ce-1 i n t e r e s e a z ă pe cop i lu l de 6—7 a n i c a r e v ine la ş c o a l a p r i m a r ă ? P ă r i n ţ i i , persoane le m a i m a r i 'din j u r u l lui, to t ce l u c r e a z ă , felul c u m l u c r e a z ă . De a -c e e a îl v e d e m i m i t â n d ta j o c u r i l e lui ocu p a ţ i a p e r s o a n e l o r m a i m a r i , pe c a r e le iubeşte. V i e a ţ a f a m i l i a r ă e c e n t r u l lui de in teres , de a c t i v i t a t e . G a s a ou t o a t e l u c r u r i l e d i n ea , c u r t e a c u a n i m a l e l e , g r ă d i n a c u florile, c u legumele , c u po mii, îi i n t e r e s e a z ă şi de a c e a s t a , suf letul s ă u d e s c h i s i m p r e s i i l o r , s e l e a g ă c u a c e l e s i m ţ ă m i n t e d e (neprecupeţ i tă iubire .
A c e s t e a f o r m e a z ă c o m o a r a de duioş i i din ©are n e a l i m e n t ă m c â n d s u n t e m m a t u r i şi n e d u c e c u g â n d u l î n locur i l e unde n e - a m p e t r e c u t c o p i l ă r i a . ,
C â n d copilul v ine l a ş c o a l a p r m a r ă , l a s ă a c a s ă t o a t e fiinţele ş i l u c r u r i l e s c u m p e lui şi v i n e î n t r e p a t r u p e r e ţ i r e e i
* ) E v o r b a d e s p r e A b e c e d a r u l î n t o c m i t d e A n a C. l e n c i c a , I. B e i a n ş i D. Goga.
a i c lase i , r a r e ori c u c â t e v a t a b l o u r i c a r e s ă v o r b e a s c ă suf le tu lu i s ă u . Şi-i înt â m p i n ă o p e r s o a n ă s t r ă i n ă , pe c a r e a i c a s e i a u a v u t g r i j a s ă le-o a p r o p i e d e M a m a - p ă d u r i i , t o t î n t r e b u i n ţ â n d a -m e n i n ţ a r e a : „ L a s ă c ă t e o m d a n o i l a ş c o a l ă , p e m â n a D o m n u l u i s a u D-nei"
etc . , e tc .
Se m a i î n t â m p l ă c ă a c e a p e r s o a n ă « d e p a r t e de a înţe lege c e se p e t r e c e în, suf letul m i c u ţ u l u i c a r e v ine t r e m u r â n d i de m â n a m a m e i , s a u a t a t ă l u i , pe c a n e o ţ ine «strâns, c a s ă s e s i m t ă c ă n u - i p ă r ă s i t c u totul în aces>t l o c s t r ă i n , n e p r i m i t o r — d u p ă c r e d i n ţ a lu i —• şi r ă u v o i tor. E p o a t e p r i m a î n c e r c a r e în v i e a ţ a lui, p r i m a lui ieş ire în l u m e . Aic i îşi v a p e t r e c e r e g u l a t o p a r t e din zi. Unii, v o r p r o t e s t a c u toată (vehemenţa p e n l r u c ă . a u fost t r a n s p o r t a ţ i din l u m e a lor , a l ţ i i m a i t i m i d , î n s ă » u « r e d c ă e cop i l c a r e s ă vie l a ş c o a l ă dim z i u a d i n t â i ou. voi© b u n ă .
M ' a m î n t r e b a t a d e s e a : n e - a m s t r ă d u i t no i î n d e a j u n s s ă c h e m ă m c u toartă d r a g o s t e a pe copii, l a noi , l a ş c o a l ă ? Ne-ajm os ten i t să- i f a c e m s ă se s i m t ă c a l a ei a c a s ă ? Nu! C u s i t u a ţ i a de a c u m , c u ţ i n t u i r e a în b ă n c i f ixe de a c e e a ş i m ă r i m e , în t i m p d e c â t e v a o r e î n ş i r , c u m i c i tor t r e r u p e r i în r e c r e a ţ i i , n u v o m a j u n g e s ă î n f ă p t u i m a c e l ideal d e ş c o a l ă n e c e s a r ă n o i l o r veni ţ i în ş c o a l a p r i m a r ă »
C o n v e r s a ţ i i l e ç u ei, î n felul c u m le v o r beş te m a m a c â n d îi vede f r i coş i şi m â h niţ i , j o c u r i l e to c u r t e , poveşt i le , c â n t e cele, s u n t m i j l o a c e l e c u c a r e - i m a i a p r o -
J3iem, î i f a c e m s ă s e m a i î m p a c e ş i m a i t â r z i u s ă le fie c h i a r d r a g ă c l ă d i r e a a-•ceas ta s t r ă i n ă .
Ş i - a c u m l a l u c r u , p e n t r u î n v ă ţ a r e a m e ş t e ş u g u l u i s c r i s - c i t i t u l u i .
S i m t e c o p i l u l t r e b u i n ţ a î n v ă ţ ă r i i a c e s t u i m e ş t e ş u g ? Nu. Ce-i de f ă c u t ? S ă - i « r e i e m a c e a t r e b u i n ţ ă . C u m ? T o t c u m o m e l i d in v i e a ţ a l u i c o p i l ă r e a s c ă . A c e s t e a t r e b u e s ă le g ă s e a s c ă î n c e a d i n t â i c ă r t i c i c ă a l u i : s ă se g ă s e a s c ă pee s i ne î n e a , pe a i lu i , p e p r i e t e n i i l u i : copi i , a n i m a l e , p ă s ă r i , icare î i v o r b e s c su f l e tu lu i s ă u .
U n u l d i n a b e c e d a r e l e c a r e î n d e p l i n e s c a c e s t e c o n d i ţ i i e s t e c e l a l c ă t u i t de a u t o r i i : A n a C. I e n c i c a , D i m i t r i e G o g a ş i I l a r i e B e i a n . A m fo los i t a c e s t a b e c e d a r l a c l a s a m e a , i n a n u l ş c o l a r 1936—1937, ş i a m u r m ă r i t c u i n t e r e s şi s a t i s f a c ţ i e c e i m p r e s i e a f ă c u t a s u p r a c o p i i l o r ş i c e p r o g r e s e s ' au p u t u t r e a l i z a î n t r e b u i n -ţându-1 .
M i - a m i n t e s c de z iua c â n d a m da t în m â n a lo r a b e c e d a r u l . A fos t o b u c u r i e ş i o a n i m a ţ i e de n e d e s c r i s ! O e x p r e s i e de f e r i c i r e e r a î n t i p ă r i t ă pe f a ţ a f i e c ă r u i a . R ă s f o i a u cu voioş ie ' foa ie , d u p ă foa ie , î ş i s p u n e a u şi a r ă t a u u n i i a l t o r a ch ipu r i l e de p r in c a r t e . E r a o ve se l i e n e p o t r i v i t ă c u r i g o r i l e d i s c i p l i n e i o b i ş n u i t e în ş c o l i l e n o a s t r e , e r a v i e a ţ ă c o p i l ă r e a s c ă . I - a m l ă s a t un t i m p a ş a , s ă s o a r b ă , l a r e p e z e a l ă , c o n d u ş i de s e t o a s a l o r c u r i o z i t a t e , d in t o t c e l e o f e r e a a b e c e d a r u l , apoi l e - a m s p u s să.-l î n c h i d ă . Au r ă m a s
c u o c h i i ţ i n t i ţ i p e c o p e r t ă . P e - o f e t i ţ ă c a r e r â d e a c ă r ţ i i s a l e , a m î n t r e b a t - o de ce r â d e ? M i - a r ă s p u n s : „Copi lu l c i t e ş t e , ş i c ă ţ e l u l şi v e v e r i ţ a şi p ă s ă r i c ă c i t e s c " . G ă s e a cop i lu l c eea ce-J t m c â n t a : l u m e a lu i , a n i m a l e l e c a r e î n v a ţ ă î m p r e u n ă c u el . I a t ă c ă s ' au g ă s i t pe el , c h i a r p e f a ţ a c ă r ţ i i . Ş i c u m o a r e s ă nu-i î m b i e l a în v ă ţ a t ?
î n t o r c c o p e r t a : V l ă s t a r u l r e g e s c , cop i l m a i m ă r i ş o r i , pe c a r e to ţ i l - au r e c u n o s c u t şi c a r e le u r e a z ă î n c e p u t b u n l a m u n c ă . Şi - ,aeum p r i m u l t a b l o u : c a s a lo r , c u r t e a o u o r ă t ă n i i l e m i ş u n â n d p r i n e a . E o vo ie b u n ă î n c l a s ă , o a n i m a ţ i e , c ă
n u ş t i i pe c a r e să-d î n t r eb i , să- i f a c i b u - à c u r i a de a-ţi s p u n e ce a v ă z u t a c o l o ! j T o a t e f i i n ţ e şi l u c r u r i din c u r t e a lo r ! A d i s p ă r u t c l a s a r i g idă . I a t ă v i e a ţ a lo r , ; c a s a ! D e a s t a r ă s p u n d ei pe î n t r e c u t e . Í A c u m t a b l o u l c u desene le s c h e m a t i c e : 4 şi p u i ş o r i şi ou, şi copi l c u ce rcu l , t o a t e • le s p u n î n l i m b a j u l î n ţ e l e s a l g e s t u r i - | l o r r e d a t e , c ă s u n t p r i e t e n i i ' l o r , c u c a r o ^ s ' a u j u c a t p â n ă a c u m . Ş i - a c u m , copi i , • să- i d e s e m n ă m şi no i pe a c e ş t i p r i e t e n i I ş i l u c r u r i l e l o r ! A l t ă b u c u r i e — c u t o a t e | c ă . n u s e ' n d u r ă să - ş i l a s e c ă r ţ i l e de r ă s - 1 foit . I -a ţ i c â ş t i g a t de p a r t e a D v s . D - n ă | ş D- lor a u t o r i ! M i e î m i r ă m â n e o m i c ă J sa rc ină - , s ă m ă b u c u r î m p r e u n ă c u ei ş i -a s ă d i r i j e z a c e a s t ă b u c u r i e . Ş i î nce t , î n - i ce t , l i m b i l e s e de s l eagă , m â n u ţ e l e d e v i n Í m a i î n d e m â n a t i c e , p â n ă a j u n g e m l i s
p a r t e a ş t i i n ţ e i s c r i s u l u i si c i t i t u l u i . I D a r p o a r t a e r a f e rmeca tă . . . . A n u ţ a , o s
p r i e t e n ă de-a lor , s a d u s p r i n c u r t e ş i - a g ă s i t î n t r ' u n c u i b a r u n ou de-al B o g h e -fei . B u c u r o a s ă , s i r i g ă : „ A m g ă s i t u n ou, Uin ou, ou, ou! O, c u m m a i s t r i g ă d e 1 bucur ie! . . . . Ş i - a j u n g e m s ă s c r i e m s e m - -n u l s u n e t u l u i c a r e e c a şi c h i p u l ou lu i , n u m a i c ă - i m a i a d ă o g ă m c â t e - o l i n i o a -r ă l a d r e a p t a ş i l a s t â n g a . Ce descoper i r e ! A u d e s c h i s p o a r t a f e r m e c a t ă a s c r i s u l u i . Ş i - a c u m l a d r u m pe a c e a s t ă c a l e t o t î n a i n t e , c ă o d a t ă ce i -a g ă s i t c h e i a — n u m e l e l u c r u l u i î n c e p e c u s u n e t u l al c ă r u i s e m n s e a m ă n ă , e d e d u s d i n d e s e - - : n u l l u c r u l u i — si s i n g u r ş c o l a r u l p o a t e î n v ă ţ a şi r e c u n o a ş t e . E u t r e b u e s ă m a i • s t ă r u i c a m â n a l o r s ă d e p r i n d ă m i ş c a r e a corectă , a s e m n l u i , c a r e l a u n i i ş c o l a r i , i a a l t e c ă i d e c â t c e l e c o r e c t e . P e n t r u a c e s t l u c r u z ă b o v e s c o zi l a o l i t e r ă , c a şi c o d a ş i i s ă n u r ă m â n ă d e c ă r u ţ ă , în d r u m u l lor . M e r g e m înce t , d a r s i g u r .
Ş i apo i c u m ş t iu c â t e v a l i t e re , n e j u c ă m cu ele, a l că tu ind ' vorbe . Ce s p o n t a n e i t a t e ! P e î n t r e c u t e , c a r e m a i d e c a r e , se s i l e s c s ă a f l e ş i s ă r e c u n o a s c ă î n z ia r e vorbe , pe c a r e s ă l e p u t e m s c r i e c u l i t e r e l e î n v ă ţ a t e . D o a m n e ! C u m s ă l e m u l ţ u m e s c a u t o r i l o r c ă a u a v u t g r i j ă s ă l a s e l i b e r ă a c e a s t ă s p o n t a n e i t a t e a
..lor şi s ă le s a t i s f a c ă n e v o i a i m p e r i o a s ă •de a se m i ş c a !
A v e a u s a t i s f a c ţ i a u n e i v i c to r i i , e r a u e ro i !
C â n d a m a j u n s s ă c i t i m p r i m e l e vo rbe . din a b e c e d a r , e r a p r e a uşor . A m " î m -ţplet i t a s t fe l i s t o r i o a r e l e î n l e g ă t u r ă cu . c h i p u r i l e de l à f i e c a r e l ec ţ ie , î n c â t ei a ş t e p t a u c u n e r ă b d a r e s ă a u d ă c u m 51
- c h e a m ă p e v ă r u l c a r e a i e ş i t p e p o a r t ă , ce-a p ă ţ i t f a t a careÍ'-ducea i edu l l a p ă ş u
n e , c e m a i s p u n e m o ş u l c a r e f ă c e a d i n b a s t o n b i c i p e n t r u n e p o ţ i i s ă i , c u m a m a i u m b l a t c o p i l u l c a r e ş i - a t u r t i t n a su l c â n d a c ă z u t , ce^a d e v e n i t ş o r i c e l u l c a r e a m e r s l a b i s e r i c ă ( l a l i t e r a ţ ) şi a m â n c a t a n a f u r a . T o a t e i s t o r i o a r e l e pe c a r e le u r m ă r e a u c u n e s a ţ , le d e s e n a u ş i - adăugau î n c ă o n o u ă l i t e r ă l a l a n ţ u l de l i t e r e ş t iu te .
A m g ă s i t ş i u n e l e l u c r u r i d e a m ă n u n t , pe c a r e n u le î m p ă r t ă ş e s c c u a u t o r i i . -Aşa b u n ă o a r ă l i t e r a 1, s u n t d e p ă r e r e c ă e r a m a i b i n e s ă f ie p r e d a t ă l a p a g . 19, c a s ă se p o a t ă s c r i e a r t i c u l a t v o r b e l e d i n
C R O N
D L G H E O R G H E G A N T A C U Z I N O , a u to ru l a r t i c o l u l u i „Satul românesc", pe care-1 p u b l i c ă m î n n u m ă r u l de f a ţ ă a l r ev i s t e i n o a s t r e , e s t e u n u l d i n t r e cei m a i m a r i a r h i t e c ţ i i d i n R o m â n i a .
Dl arhi tec t . G a n t a c u z i n o c r e d e c ă vech i le p r o d u s e a le a r h i t e c t u r i i r o m â n e ş t i (mic i l e c a s e ţ ă r ă n e ş t i , t r o i ţ e şi f â n t â n i ,
b i s e r i c i , m ă n ă s t i r i ş i c u r ţ i ) , a t â t de c a r a c t e r i s t i c e , de e x p r e s i v e şi de a r m o n i -•zate cu p e i s a j u l r o m â n e s c , m e r i t ă a fi c u n o s c u t e şi o c r o t i t e p e n t r u p i lde le d e t r ă i n i c i e şi de f r u m o s pe oa re n i le d ă . "Numai a ş a v o m p u t e a l u p t a î m p o t r i v a a m e r i c a n i z ă r i i C a p i t a l e i n o a s t r e ş i a - t r a n s f o r m ă r i i s a t e l o r î n r e s p i n g ă t o a r e pe r i f e r i i ide t â r g u r i s ă r a c e .
D a r dl a r h i t e c t G a n t a c u z i n o e s t e şi u n t a l e n t a t s c r i i t o r ş i c ă r ţ i l e JDomnie i - sa l e : iJzvoade ş i popasuri" ş i , Firide şi arcade" i n s p i r a t e d in a c e e a ş i n o b i l ă p a -
. p a g i n i l e u r m ă t o a r e . C u l i t e r e l e de t i p a r a m m e r s m a i a c
c e l e r a t . A c u m e r a m o b i ş n u i ţ i c u d r u m u l ş i n i c i n u t r e b u i a c ă p ă t a t ă d e p r i n d e r e a s c r i s u l u i . F u r a ţ i a s t f e l de s c e n e l e c a r e e r a u vi i , t r ă i t e de cop i i , a m p a r c u r s t o t a b e c e d a r u l , a t â t c e i m a i s p r i n t e n i , c â t şi cei m a i î n c e t i n e i . E x e r c i ţ i i l e d e
. c i t i r e , c u l i t e r i l e de t i p a r , f a c d e l i c i u l cop i i lo r .
L a u r m ă , c o n s t a t a i c ă i a r ă m a s n e c u n o s c u t . T o c m a i eil, c a r e t r e b u e s ă î n l o c u i a s c ă n e c u n o s c u t u l ! E u l^am p r e d a t , c u m d e a l t f e l a m p r e d a t şi a l f a b e t u l , g ă s i n d c ă e -nevo ie .
Ne l u a r ă m apo i r ă m a s b u n de là c e a d i n t â i c a r t e c a r e le v a r ă m â n e a d â n c î n t i p ă r i t ă î n su f le t , c ă c i I e - a f o s t o u a-d e v ă r a t d r a g ă . A u l u a t h o t ă r î r e a s'o p ă s t r eze î n t r e l u c r u r i l e l o r c e l e m a i s c u m pe, c a să - ş i a m i n t e a s c ă d in c â n d în c â n d , c u m a u î n v ă ţ a t s ă s c r i e şi s ă c i t e a s c ă .
G. C A P R I Ş î n v ă ţ ă t o a r e — C l u j .
I C A .
s i u n e p e n t r u t r e c u t u l n o s t r u a r t i s t i c , o f e r ă c i t i t o r u l u i o l e c t u r ă d i n t r e c e l e m a i a lese , c a r e t e i n s t r u e ş t e , te d e l e c t e a ză, te f a c e m a i b u n R o m â n .
P r i n b u n ă v o i n ţ a d lu i a r h i t e c t C a n t a -c u z i n o v o m p u t e a ofer i c i t i t o r i l o r n o s t r u sp re d e p l i n a 1er m u l ţ u m i r e , c â t e v a a r t i c o l e d e s p r e p r o b l e m e l o r de a r h i t e c t u r ă r u r a l ă .
E X A M E N U L D E G R A D U L I I . — M i n i s t e r u l E d u c a ţ i u n i i a r e c o m a n d a t î n v ă ţ ă to r i l o r - p e n t r u e x a m e n u l o r a l c a r t e a : Oameni aleşi ( R o m â n i i şi s t r ă i n i i ) dé I : S i m i o n e s c u , i a r p e n t r u î n v ă ţ ă t o a r e l e [del à fşooalele de copi i i m i c i c a r t e a l u i ^ M l 1
f r ed B i n e t : Ide i n o u i despre cop i i , tárád", de I . G. M a r i n e s c u .
A m b e b l e l u c r ă r i s u n t de m u l t f o l o s p e n t r u c u l t u r a î n v ă ţ ă t o r i l o r ş i î n v ă ţ ă t oa r e lo r . . E l e î n s ă n u s a t i s f a c sfeopuT.ce-r u t de e x a m e n u l de î n a i n t a r e . "
A r ii bine c a M i n i s t e r u l B d u c a ţ i u n i i a ă publice c o n c u r s — c u p r e m i i — pent r u a s t f e l d e l u c r ă r i c a r e s ă desvol te probleme c u l t u r a l e , e c o n o m i c e ş i s o c i a l e c a r i trebue s ă f ie c u n o s c u t e d e c ă t r e în-Yăţători.
S 'ar . a ju ta a s t fe l ş i l a î n b o g ă ţ i r e a u-ne i l i t e r a t u r i p e d a g o g i c e r o m â n e ş t i .
E F E C T E L E C U L T U R I I F I Z I C E . — D u p ă c â t s e p a r e , î,n G e r m a n i a , o r g a n i z a r e a o f i c i a l ă a s p o r t u r i l o r şi o r i e n t a r e a t i n e r e t u l u i s p r e e x e r c i ţ i i l e f iz ice ob l iga t o r i i a u şi d a t r o a d e .
L a B e r l i n , s ' a i n s t i t u i t î n c ă d i n 1924 a ş a n u m i t a f i ş ă ş c o l a r ă , p u r t â n d î nă 1 -ţ i m e a şi g r e u t a t e a f i e c ă r i i 3l-v î n m o m e n t ü l c â n d i n t r ă î n ş c o a l a , p d i c ă i a ş a s e - ş a p t e -ini. Cop i lu l e n m ă s u r a t şi c â n t ă r i t i a r ă ş i , l a v â n s t a de 13—14 a n i
L a a c e a s t ă epocă , m e d i a g e n e r i l ă a m i c i l o r be r l i nez i de ş a s e an i , e r a de Î 0 8 c m . î n ă l ţ i m e ; a z i e i a u , î n m e d i e , o î n ă l ţ i m e de 114,9 cm . L a p a i s p r e z e c e an i , î n ă l ţ m e a a fos t de l a 146.4, i a r g r e u t a t e a de l a 38 kg .
B o l i l e i n f a n t i l e I n t r e a n i i 1914 şi 1935 a u s c ă z u t c u 3 0 % .
B U R S A C E L U I M A I L E N E Ş . — U n m a r e b o g ă t a ş englez d i n B r i s t o l , c a r e pe băncile ş c o a l e i s e d i s t i n s e s e p r i n l e n e v i a sa, şi care t o t u ş i a fo s t m a i t â r z i u u n a m foarte ac t iv , a l ă s a t un f o a r t e c i u d a t testament.
C a u n fel de d e m o n s t r a ţ i e , s p r e a a-m i n t i , c ă n u n u m a i e levi i p r i m i r e u ş e s c î n v i e a ţ a , e l a l ă s a t o r a ş u l u i s ă u n a t a l o s u m ă f o a r t e i m p o r t a n t ă , d i n a l e c ă r e i v e n i t u r i s e v a a c o r d a în f i e c a r e a n o b u r s ă de c ă l ă t o r i e c e l u i m a i l e n e ş e l e v d i n l o c a l i t a t e .
V ă î n c h i p u i ţ i c e „ e m u l a ţ i e " v a s t â r n i a c e a s t ă c i u d a t ă d o n a ţ i e p r i n t r e şco la r i . . .
P r i v i t d i n p u n c t u l d e vedere a l educ a ţ i e i , a c e s t l e g a t p a r e , ce e drept , c a m imoral, d e o a r e c e s ' a r p ă r e a c ă el c o n stitue un î n d e m n l a lenev ie . Ş i to tuş i , în fond , a l t a a fos t i n t e n ţ i a d o n a t o r u l u i ; d â n d p r i l e j u l u n u i e lev p r e a pu ţ in s â r -guitor, d a r b i n e î n ţ e l e s i n t e l i gen t , de a Tedea lumea, el m e r g e l a s i g u r c ă v a
t r e z i î n ce i a l e a .dorul de a cunoaş t e -t o a t e t a i n e l e ş i f r u m u s e ţ i l e v ie ţ i i ş i der a m u n c i s p r e a s e b u c u r a î n t r ' o zi de? ele p r i n p r o p r i i l e m i j l o a c e .
S Ă N Ă T A T E A C O P I I L O R L E G I T I M I . . — D u p ă m a i m u l t © s t a t i s t i c i a l e a n u -m i t o r i c l i n i c i din s t r ă i n ă t a t e , s 'a a j u n s -l a c o n s t a t a r e a c ă , î n m a j o r i t a t e a c a zur i lo r , d u p ă n a ş t e r e , a u o g r e u t a t e m u l t m a i m a r e , î n s p e c i a l copi i i de s e x m a s c u l i n , n ă s c u ţ i l eg i t im . G r e u t a t e a c o r p o r a l ă a a c e s t o r cop i i , f ă r ă ,a s e ţ ine-s e a m ă de s e x , c u toa t e c ă fe t e l e de o b i c e i a u t r e c d e g r e u t a t e a de 3 1 / 2 kg. , ©• c u m u l t s u p e r i o a r ă c e l o r , c a s ă zicem? as t fe l , n ă s c u ţ i d i n f lor i .
M e d i c i n a n u des luşeş t e î n s ă c ă r u i f a p t se d a t o r e ş t e a c e a s t ă î n t r e c e r e î n g r e u t a t e , c u t o a t e c ă s t a r e a s ă n ă t ă ţ i i or icăr-r e i m a m e j o a c ă u n m a r e ro l î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă . C e r c e t ă r i l e c o n t i n u ă to tuş i în» c l i n i c i l e o b s t r e t i c a l e şi g i n e c o l o g i c e şi sev a a j u n g e , m a i c u r â n d s a u m a i t â r z i u ş i l a d e s l e g a r e a a c e s t e i e n i g m e .
S Ă R B Ă T O R I L E L E G A L E . — P r e z i d e n ţ i a C o n s i l i u l u i d e m i n i ş t r i a î n t o c m i t t a b l o u l s ă r b ă t o r i l o r l e g a l e î n c a r i a u t o r i t ă ţ i l e p u b l i c e ş i ş co l i l e n u f u n c ţ i o n e a ză .
P e n t r u zi le le de 1 M a i ş i 1 Decemvr ie* se v a l u a av izu l M i n i s t e r u l u i E d u c a ţ i e i N a ţ i o n a l e , d a c ă s e s u s p e n d ă s a u n u c u r s u r i l e ş c o l a r e . Ce l e l a l t e s ă r b ă t o r i l e g a l e s u n t : 1 I a n u a r i e ; 6 I a n u a r i e ; 7 I a n u a r i e » 24 I a n u a r i e ; 2 F e b r u a r i e ; 25 M a r t i e ; 5-zi le l a P a ş t i ; 23 A p r i l i e ; 1 M a i ; î n ă l ţ a r e a D o m n u l u i ; Z i u a E r o i l o r ; R u s a l i i l e ; : 10 M a i ; 21 M a i ; 8 I u n i e : 29 I u n i e 15 Au- . g u s t ; 8 ^Sep temvr ie ; 14 S e p t e m v r i e ; 1 $ O c t o m v r i e ; 8 N o e m v r i e ; 1 D e c e m v r i e ; 6> D e c e m v r i e şi 4 zi le l a C r ă c i u n .
C O N T R O L U L Ş C O L I L O R P R I M A R E I N J U G O S L A V I A . — Ş c o l i l e p r i m a r e te J u g o s l a v i a s u n t i n s p e c t a t e de c ă t r e un-„Nadfcornie" c e e a c e a r c o r e s p u n d e R e v i z o r u l u i ş c o l a r d e l à no i . Ţ a r a e împăr-r ţ i t ă în „ba r o v i n e " s a u p r o v i n c i i a r b a -n o v i n e l e î n „ s r ezu r i ' — c e r c u r i ( j u d e ţ e ) . F i e c a r e c e r c î ş i a r e r e v i z o r u l s ă u .
A c e ş t i a s u n t o r g a n e d e c o n t r o l ina movibile pe c e r c u r i . E i se recrutează,! dintre d i r e c t o r i i ş c o l a r i cei m a i de s e a m ă şi d i n t r e î n v ă ţ ă t o r i l i cenţ iaţ i . F i i n d supuşi la e x a m e n , d u p ă ce m a i Şntâi 'U a u fost r e c o m a n d a ţ i , cei r e u ş i ţ i sujnt dec lara ţ i nadizornici inamovibi l i . I a t ă deci, c ă ei n u PQt fi des t i tu i ţ i d i n s e r viciu la s c h i m b a r e a g u v e r n u l u i , în schimb pot fi t r a n s f e r ţ i în i n t e r e s d e serviciu.
C u m a n u l ş c o l a r începe l a 1 Sept. în t o a t ă ţ a r a şi ţ ine p â n ă l a 27 Iunie , ( a se n o t a c ă l a începutu l luni i Oct. încep v a c a n ţ e l e , r e g i o n a l e 8—10 zile d u p ă nevoie), n a d z o m i c n l în c u r s u l a n u l u i a r e de f ă c u t d o u ă inspecţ i i .
P r i m a inspecţ ie l a începutu l a n u l u i şcolar , a r e m a i m u l t c a r a c t e r a d m i n i s t ra t iv şi i n f o r m a t i v . Se c e r c e t e a z ă m a t e rialul d i d a c t i c a l şcoli i , d a c ă elevii şi-au p r o c u r a t c ă r ţ i l e şi ce le n e c e s a r e pentru întregiul a n şcolafr. î n v ă ţ ă t o r i l o r li se a d u c l a c u n o ş t i n ţ ă e v e n t u a l e modif i ca i î n lege, n o u t ă ţ i l e p e d a g o g i c e şi l iter a r e ş i li se r e c o m a n d ă s ă ţ i n ă s e a m ă de ele.
L a s fârş i tu l a n u l u i ş c o l a r , i n s p e c ţ i a a r e a l t scop. A c u m se c e r c e t e a z ă c u o deosebi tă m i n u ţ i o z i t a t e , m u n c a î n v ă ţ ă toru lu i din t o a t e puncte l e d e vedere şi l a f i ecare obiec t în p a r t e . Se i n s i s t ă mul t şi a s u p r a d e x t e r i t ă ţ i l o r .
N a d z o m i c u l e u n i n s p e c t o r drept . S is t e m u l s ă u e c a u n m i j l o c de a per fec ţ i o n a p e î n v ă ţ ă t o r i . V e ş n i c e o p t i m i s t şi vesel. Ideile s a l e s u n t o r i g i n a l e ş i c o n s t ruc t ive . C i n s t e a şi v a l o a r e a m o r a l ă s u n t i r eproşab i l e şi i n s p i r ă d o r i n ţ a de a face n u m a i bine.
D u p ă a c e a s t ă inspecţ ie d e l à finele a n u l u i s e ţ i n e i m e d i a t c o n f e r i n ţ ă , se face p r o c e s u l - v e r b a l şi c r i t i c a .
N a d z o m i c u l nu-şi i m p u n e p r o c e d e u l s ă u c a pe cel m a i buni E l t r a t e a z ă pe î n v ă ţ ă t o r c a p e o p e r s o n a l i t a t e . î n v ă ţ ă t o r u l se s i m t e l iber a p u n e în trebă» i a -s u p r a s f a t u r i l o r ce i se d ă şi de a c e r e i n f o r m a ţ i i m a i d e t a i l a t e .
C â n d n a d z o r n i c u l m e r g e î n inspecţ ie la ş c o a l a d in c o m u n a vec ină , s u n t in
v i ta ţ i şi înv. inspec ta ţ i , s ă m e a r g ă - s i b v a d ă l a î n v ă ţ ă t o r i i de a c o l o m e t o d a d e -p r e d a r e a , şi rezu l ta te l e .
I n a f a r ă d e n a d z o r n i c m a i ar© d r e p t l a inspec ţ i e şi d i r e c t o r u l şcoli i , odată pe lună. De obice iu l a n o t a r e a Î n v ă ţ ă t o r u l u i d e mad'zornic se ţ i n e s e a m a şi de -p ă r e r e a d i r e c t o r u l u i .
N o t a r e a î n v ă ţ ă t o r u l u i se f a c e ou note» s a u ca l i f icat ive . l = r ă u ; ^ n e î n d e s t u l ă t o r ; 3 = b i n e ; 4 = f . bine; 5 = e x c e p ţ i o n a l .
© a c ă um î n v ă ţ ă t o r n u e m u l ţ u m i t cu< n o t a p r i m i t ă , a r e dreptu l c a t o termeate d e 3 zile s ă c e a r ă B a n o v i n e i o n o u ă Mtt~ specţ ie . B a n o v i n a t r i m i t e p e n t r u cerce— t a r e c a z u l u i u n n a d z o r n i c şez. Acestas d u p ă inspec ţ i e d î s p u n e în consec inţă . . . C a z u r i l e a c e s t e a s u n t f o a r t e r a r e , c ă c i , , n a d a a r n i c i s u n t d i n t r e cele m a i p r o e m i n e n t e f iguri a l e î n v ă ţ ă t o r i m i i j u g o s l a v e .
De n o t a r e a n a d z o r n i c u l u i a t â r n ă b u nul m e r s a l î n v ă ţ ă m â n t u l u i . î n v ă ţ ă t o r u l * s a u î n v ă ţ ă t o a r e a c â n d e n o t a t - ( ă ) d e două ori c o n s e c u t i v c u : „1" s a u „2", o r f trei notări neconseout ive c u : „1" s a u „2"~ es te d a t ( ă ) a f a r ă def in i t iv d i n î n v ă ţ ă m â n t . S c o a t e r e a d in î n v ă ţ ă m â n t s e f a c e f ă r ă n i c i u n d r e p t l a pensie , conif. a r t . 91 d in leigea înv. p r i m .
S t a t u t u l f u n c ţ i o n a r i l o r publ ic i a r t . 140« s p u n e : „ori c e f u n c ţ i o n a r , ( spec i f ică r a f a r ă de î n v ă ţ ă t o r i c ă r o r a ii s e a p l i c ă a r t . 91 din l egea înv. p r i m . ) c a r e a r e trei natări consecoit ive: ,irău*' ne indes tu lă - -tor' , s a u şase notări neconiseautive ou-a c e a ş i no ta ţ i e , este s c o s d in serv ic iu . -Cei c a r i a u a n i i p e n t r u pensie , li s e diă». cei lalţ i nu .
C u î n v ă ţ ă t o r i i l egea este m a i d r a s t i c ă ; d u p ă c u m se vede.
Zaharia Petre înv . G r e b e n a c — J u g o s l a v i a . -
— C O N G R E S U L Î N V Ă Ţ Ă T O R I L O R " D E L A O R A D E A . — J n a n u l a c e s t a , c o n gresu l î n v ă ţ ă t o r i l o r , ,s'a ţ i n u t l a Oradeai-
E s t e u n s imbol : î n v ă ţ ă t o r i m e a se g â » ~ deşte l a f o r t i f i c a r e a g r a n i ţ e l o r p r i n c u l t t u r ă şi f o r ţ ă s p i r i t u a l ă . O c i n g ă t o a r e d*-beton a r m a t es te i n d i c a t ă p e n t r u g r a n i t
m
4ţa de. ves t a ţ ă r i i ; î n a r m a r e a s u f l e t e a s c ă i n s ă a c e t ă ţ e n i l o r p r i n t r ' o î n v ă ţ ă t o r i m e
. . s ă n ă t o a s ă , sub r a p o r t u l f iz ic şi m o r a i , . . as igură t r ă i n i c i a v e c i n i c ă a s t a t u l u i n o s -. t ru î n t r e g i t .
Ü (delegaţie r e s t r â n s ă , de î n v ă ţ ă t o r i C e h o s l o v a c i , a c r e i a t î n r â n d u r i l e Gon-
.^gresişt i lor o a t m o s f e r ă p r i e l n i c ă p e n t r u „ M i c a A n t a n t a î n v ă ţ ă t o r e a s c ă " , ©are s e p r o f i l e a z ă l a o r i zon t .
S ' a u d i s c u t a t ce le t r e i p r o b l e m e , c a r e r ă m â n p e r m a n e n t n o u i , deşi s ' a u p u s
- p â n ă a c u m î n a t â t e a r â n d u r i : 1. P r o b l e m a e x a m e n e l o r . 2 . C h e s t i u n e a s a l a r u l u i . 3. S i t u a ţ i a i m a t e r i a l ă a ş co l i i . £ f r u m o s ipentru învă ţă tor i in ie , c ă a
. r e c u n o s c u t , d u p ă a t â t e a c o n g r e s e , c ă to t e x a m e n u l r ă m â n e c e l m a i b u n m i j l o c de s e l e c ţ i e . S c h i m b ă r i l e pe c a r e le c e r s u n t :iniumai de n a t u r ă f o r m a l ă : C o m i s i a de e x a
m e n l a d e f i n i t i v a t s ă f i e c o m p u s ă nu m a i de p r o f e s o r i d i n r e g i u n e a r e s p e c -t i ă . S ă n u l i p s e a s c ă , d i n c o m i s i e de leg a t u l A s o c i a ţ i u n i i . î n v ă ţ ă t o r u l s ă se
p r e g ă t e a s c ă d i a t r ' o p r o g r a m ă a n a l i t i c ă - spec ia lă . N ic i o p r o b ă a e x a m e n u l u i s ă n u f ie e l i m i n a t o r i e . S ă fie scu t i t , e x a m e n u l , de i n f luen ţe l e po l i t i ce . Ca o conse-
-einţă firească, învăţătorul, să nu facă -politică până la definitivare. T a x e l e e x a m e n u l u i s ă fie s u p r i m a t e . D a c ă , c a n d i -d a t u J n ' a r e u ş i t î n a c e s t e x a m e n de p a t r u or i , r ă m â n e în î n v ă ţ ă m â n t c u t i t l u l p r o v i z o r i u şi c u d rep tu l l a g a d a ţ i e
:şi p e n s i e . )
C a uin c o r o l a r a l a c e s t e i c h e s t i u n i , s e «cerc o m a i b u n ă o r g a n i z a r e a ş c o l i l o r m o r m ă i e . I a r p e n t r u c u l t u r a m a i r id i c a t ă a n o r m a l i ş t i l o r , c r e i e r e a a c a d e m i i l o r p e d a g o g i c e .
I n s p e c ţ i i l e spec i a l e , peiratru e x a m e n e l e -de î n a i n t a r e , s ă s e f a c ă c u c e l p u ţ i n 6 l u n i î n a i n t e . S ă se ţ i n ă s e a m ă de ac t iv i -- tatea p r a c t i c ă a î n v ă ţ ă t o r u l u i . N o t a de l à i n s p e c ţ i e s ă i n t r e î n c a l c u l u l m e d i e i •genera le a e x a m e n u l u i , c a r e s ă n u fie « l a i m i c ă de 6,50. L a t oa t e e x a m e n e l e s ă se a d m i t ă c o r i g e n t a .
D i n t r e t oa t e p r o b l e m e l e , c e a m a i g r e a - r ă m â n e a s a l a r u l u i . I n s p e c i a l , î n v ă ţ ă t o -
S A T U L Ş I S C O A L A Í
. . - I ru l î n c e p ă t o r , t r e b u e s ă p r i m e a s c ă o l e a - % f ă m a i o m e n e a s c ă . C u 2000 l e i n u i s e | poa t e a s i g u r a e x i s t e n ţ a . C a p r i m î n c e - | pu t t r e b u e s ă se r i d i c e c e l e 2 c u r b e ap l i - % c a t e . Co rpu l î n v ă ţ ă t o r e s c t r e b u e s ă f i e I i n t e g r a t în l e g e a de a r m o n i z a r e din, 1927.1 I n c a z de b o a l ă , S t a t u l s ă p l ă t e a s c ă su -p l i n i t o r u l . P e n s i o n a r e a s ă se f a c ă d u p ă j 30 de a n i . j
P e n t r u î m b u n ă t ă ţ i r e a s i t u a ţ i e i m a t e - f r i a l e a şcoa le i , a s t ă z i t a t de p r e c a r ă , s ' a d e c i s : !
S ă se m o d i f i c e d e c r e t u l de o r g a n i z a r e 1 a C o m i t e t e l o r Ş c o l a r e d i n 1919. E l e t r e - \ b u e s c m e n ţ i n u t e , d a r l ă r g i t c a d r u l l o r 1 de act ivi ta te . J
C o t a de 1 4 % s ă f ie m ă r i t ă ş i c a l c u - ^ l a t ă şi p e n t r u v e n i t u r i l e e x t r a o r d i n a r e a-le c o m u n e i . î n c a s a r e a s ă o f a c ă p r i n o r g a n e l e f i s c u l u i i a r c e n t r a l i z a r e a s u m e l o r s ă se f a c ă l a c o m i t e t u l ş c o l a r j u d e ţ e a n , de u n d e u r m e a z ă s ă se d i s t r i b u e n u m a i ş c o a l e l o r p r i m a r e de s ta t . I n c o m i s i u -n e a o a r e f a c e a c e a s t ă r e p a r t i z a r e , s ă f i gu reze ş i p r e ş e d i n t e l e A s o c i a ţ i e i j u d e ţene .
S ă s e c r e e z e şi a l t e m i j l o a c e p e n t r u m ă r i r e a f o n d u l u i de î n t r e ţ i n e r e a l ş c o l i l o r , b u n ă o a r ă : t i m b r u l c u l t u r a l , s u b ven ţ i i , a j u t o a r e , etic.
C o m i t e t u l ş c o l a r j u d e ţ e a n s ă fie p r e z ida t de u n î n v ă ţ ă t o r de t a şa t . D e a s e m e -n e a p e r s o n a l u l a d m i n i s t r a t i v a l c o m i t e t u l u i : P r e ş e d i n t e l e A s o c i a ţ i e i J u d e ţ e n e , v a fi m e m b r u de d r e p t a l de l ega ţ i e i p e r m a n e n t e .
Au p a r t i c i p a t l a -congres, a p r o a p e 3000 de î n v ă ţ ă t o r i .
I n t e l e c t u a l i , d i n t o a t e p ă t u r i l e , a u u r m ă r i t c u i n t e r e s d e s b a t e r i l e c o n g r e s u l u i şi a u r ă m a s pe depl in m u l ţ u m i ţ i de sp i r i t u l s ă n ă t o s de corp , c e d o m n e ş t e în r â n d u r i l e î n v ă ţ ă t o r i m e i n o a s t r e . C â n d t â n ă r u l co l eg c e h o s l o v a c , Z. Iurelc , a pom e n i t de f r u m o a s a -noas t r ă l o z i n c ă : ,,Nimănuia, nici o brazdă de pămdntt!" C o n g r e s u l i -a r ă s p u n s c u tune te , de a-pluze . Sunt sigur, că ele s'au auzit până dincolo de Tisa! .
N. NI STOB.
Ş C O A L A I T A L I A N Ă M O D E R N Ă , e x c e l en t a r e v i s t ă i t a l i a n ă , p u b l i c ă î n S u p l i m e n t u l p e d a g o g i c d in Nov. 1936, o i n t e r e s a n t ă c o n s u l t a r e a c e l o r m a i m a r i pedagog i a i l u m i i , c u u r m ă t o a r e a m o t i v a r e :
P e n t r u a i l u s t r a s c h i m b u l de ide i ş i e x per ien ţe , pe c a r e le p r o p u n e m c e l o r c a r i p redau c â t şi c e l o r c a r i î n v a ţ ă , î n t r ' o ş c o a l ă s a u a l t a p e t e r e n u l e d u c a ţ i e i n a ţ iona le , a m g ă s i t n i m e r i t s ă p u b l i c ă m u n re fe ra t i n t e r n a ţ i o n a l î n t r e p r i n c i p a l i i exponen ţ i a i g â n d i r i i p e d a g o g i c e s t r ă i n e , în j u r u l ce lo r rna i v i i p r o b l e m e a l e e d u c a ţiei ş c o l a r e : cu a c e s t n u m ă r î n c e p e m p u -p l i c a r e a i n t e r e s a n t e l o r r ă s p u n s u r i .
Chestionarul: 1. P â n ă u n d e a a j u n s r e f l e x i u n e a
D - V o a s t r ă p e d a g o g i c ă , c a d e f i n i ţ i e a e-duca ţ i e i ?
. 2. C a r e es te p e n t r u D - v o a s t r ă c a l e a p r i n c i p a l ă c a r e c o n d u c e l a c e a m a i b u n ă a c t u a l i z a r e a i d e a l u l u i e d u c a t i v ?
3. Ce c r e d e ţ i c a r e s u n t î n s u ş i r i l e fund a m e n t a l e a l e e d u c a t o r u l u i de azi?
4 C a r i m i j l o a c e le c rede ţ i b u n e p e n t r u a s t u d i a s u f l e t u l cop i i lo r şi a l a d o l e s c e n ţ i lo r?
5. C ă r e i m a t e r i i de î n v ă ţ ă m â n t a t r i bu i ţ i m a i m a r e i m p o r t a n ţ ă f o r m a t i v ă ?
6. Ce m o d e l de d i s c i p l i n ă p r o p u n e ţ i p e n t r u o e d u c a ţ i e s i g u r ă a c a r a c t e r u l u i ?
7. C a r e s u n t i d e a l u r i l e e d u c a t i v e c a r e In t i m p u l de a s t ă z i p r i m e a z ă î n ţ a r a D - v o a s t r ă ?
8. I n ţ a r a D - v o a s t r ă s u n t e x p e r i e n ţ e educa t i ve o r i g i n a l e î n c u r s ?
9. C a r e s u n t î n p r e z e n t c u r e n t e l e p e d a gog ice m a i î n s u f l e ţ i t e şi c a r e e s t e in f lu e n t a l o r î n p r a c t i c a e d u c a t i v ă ?
10. C a r e p e d a g o g i i t a l i e n i s u n t m a i s t u diaţ i î n ţ a r a D - v o a s t r ă , ş i î n g e n e r a l c u m se a p r e c i a z ă ide i le l o r ? 1 . )
Răspunsul d-lui Adolphe Perrière:
1. E d u c a ţ i a a r e c a s c o p de a c o n s e r v a şi ' a m ă r i p u t e r e a sp i r i t u lu i . A c e s t d i n u r m ă t e r m e n a r e două s e n s u r i „ t o t a l i t a t ea" p e r s o a n e i , c u p r i n z â n d a f e c t i v i t a t e a , i n tu i ţ i a , i n t e l e c t u l şi v o i n ţ a — şi s p i r i t u l
*) C i t i t o r i i n o ş t r i v o r p u t e a u r m ă r i î n nr . v i i t o r şi a l t e r ă s p u n s u r i .
i n d i v i d u a l , r e f l e c ţ i a S p i r i t u l u i d iv in înr
<>'"• <: . : > 2. S ' a d a t n u m e l e de „ Ş c o a l ă a c t i v ă " , ,
ş c o a l e i c a r e a p o r n i t d e l a e l a n u l v i t a l s p i r i t u a l a l c o p i l u l u i , u n i n d î n t r ' u n mă— n u n c h i u , i n t e r e s u l , ş i e for tu l s p o n t a n , d i f e r e n ţ i a t şi c o n c e n t r a t î n t r ' o f o r m ă a r m o n i o a s ă a o r g a n e l o r ş i func ţ iun i lo r , , c o r p u l u i şi s p i r i t u l u i .
3. R o l u l e d u c a t o r u l u i es te dublu . E l t r e bue s ă „ s t r ă l u c e a s c ă " , t r a n s m i ţ â n d şi f a v o r i z â n d î n e levi i s ă i v i e a ţ a s p i r i t u a l ă . E l t r e b u e p r i n t r e a l te le , şi a c e s t a e s t e r o l u l s ă u t e h n i c , s ă aducă, e l ev i lo r s ă i m t e r i a l u l —• o b i e c t e şi c ă r ţ i — c a r i jse» p o t r i v e s c -vârs te i l o r şi g r a d u l u i l o r d e d e s v o l t a r e , n e v o i l o r l o r p ro funde , în a l ţ i t e r m e n i , i n s t r u m e n t e l e şi h r a n a c a r e t r e bue s ă c o r e s p u n d ă t r e b u i n ţ e l o r l o r d e a. ş t i ş î t r ă i .
4. P e n t r u a c u n o a ş t e c o p i l u l t r e b u e s ă -s i u d i e m m a i î n t â i u p s i h o l o g i a gene t i c ă , , a c e i a c a r e d e s c o p e r ă l eg i l e c r e ş t e r ea ş l t r a n s f o r m ă r i l e s a l e .
6. C u l t u r a t r e b u e s ă s e bazeze m a i ales? pe ş t i u t e l e o m u l u i ş i pe ş t i i n ţ e l e n a t u r i i , a v â n d c a s c o p a f a c e s ă r e i a s ă l eg i l e n a tu r i i .
6. C a r a c t e r î n s e a m n ă s t ă p â n i r e a d e s i ne . S t ă p â n i r e a în s e n s i n d i v i d u a l şi î;n s e n s soc i a l , v i n e d in e x e r c i ţ i u l r e s p o n s a b i l i t ă ţ i l o r şi p r a c t i c e i d a t o r i i l o r v ie ţ i i .
7. Idee i l e c a r i p r i m e a z ă în E l v e ţ i a ; s u n t : r e s p e c t u l o p i n i i l o r a l t u i a şi d a t o r i a de a con vi nuc. pe a p r o a p e l e s ă u de> a d e v ă r u l pe c a r e m i n t e a s a î l p o s e d ă , a ş a d a r d a t o r i a d e î n ţ e l e g e r e şi s o l i d a r i t a t e . A t â t u n u l c â t şi c e l ă l a l t e x c l u z â n d î n t r e b u i n ţ a r e a v io l en ţ e i b r u t a l e .
8. N e n u m ă r a t e e x p e r i e n ţ e educa t ive i s u n t î n c e r c a t e p e n t r u a a d a p t a practica.:: ş c o l a r ă ş i f a m i l i a r ă l e g i l o r p s i h o l o g i e i g e n e t i c e şi i d e a l u l u i v ie ţ i i s p i r i t u a l e .
9. C u r e n t e l e a c t u a l e v i z â n d Ş c o a l a a c t i v ă s u b d i f r i t e l e ei f o r m e : m e t o d e a c t ive s a u Ş c o a l e i de L u c r u m a n u a l — C e n t r e de i n t e r e s — M u n c ă p e r s o n a l ă ş i p r i n e c h i p e — Ş c o l i s e n i n e , c u p r i n z â n d ' l i b e r t a t e a m o m e n t u l u i , l i b e r t a t e a de a c ţ i u ne , l i b e r t a t e a m i j l o a c e l o r , i a r r e z u l t a t u E
p e r m i ţ â n d d e a a d u c e o j u d e c a t ă a s u p r a c a l o r i i m i j l o a c e l o r p u s e î n j o c .
10. I a t ă c â t e v a n u m e : M m e M o n t e s s o r i , s u r o r i l e Agazz i , G. L o m i b a r d o - R a d i c e , A l e s s a n d r o M a r c u o c i , M a u r i l i o S a l v c m i , G i u s e p p i n a P i z z i g o n i , D a v i d L e v i - M o r e -n o s .
.Se o b s e r v ă p r i n t r e ei f emei şi b ă r b a ţ i
C Ă R Ţ I
C O P I L U L , r e v i s t a m a m e l o r ş i e d u c a t o a r e l o r , p u b l i c a t ă de A s o c i a ţ i a î n v ă ţ ă t o a r e l o r de l à ş coa l e l e ide c o p i i m i c i d i n . R o m a n i a , a i n t r a t c u N- ru l d in Sep t . a. c . î n a l c i n c i l e a a n de a p a r i ţ i e .
G r a ţ i e î n ţ e l e g e r i i deoseb i t e şi t a c t u l u i •d-rei Alexandrina Demetrescu, i n s p e c -i toară g e n e r a l ă şi p r e ş e d i n t a A s o c i a ţ i e i ,
rs 'a . reuişt oa a c e a s t ă r e v i s t ă s ă f ie p e n t r u î n v ă ţ ă t o a r e l e d e l à ş c o a l a d e copi i m i c i 41m a d e v ă r a t i zvo r d e i n f o r m a ţ i i p r e ţ i o a -« e ş i î n d r u m ă r i p r a c t i c e p e n t r u m u n c a . lo r de t o a t e z i le le .
- S p r i j i n i t o a r e p r i c e p u t ă a a c e s t e i a c t i v i t ă ţ i es te ,şi d - ra Zoe B o e r e s c u , î n z e s t r a t ă c u u n t a l e n t deoseb i t p e n t r u a c t i v i t a t e a d i n ş c o a l e l e ide c o p i i m i c i , p r e c u m şi d - n a V i c t o r i a P e t r e s c u - H e r o i u c a r e a r e o p r e g ă t i r e ş t i i n ţ i f i c ă t e m e i n i c ă .
A d ă u g a t ă şi m u n c a c o l a b o r a t o a r e l o r r ă s p â n d i t e în î n t r e a g ă ţ a r a , a c e a s t ă r e v i s t ă , î n t i m p s c u r t , a a j u n s o p u b l i c a ţ i e c a r e f a c e c i n s t e ţ ă r i i n o a s t r e .
M ă r t u r i s e s c c ă s i m t o d u r e r e c â n d g ă s e s c , l a ş coa l e l e pe c a r e le c e r c e t e z , î n v ă ţ ă t o a r e c a r e n ' a u a c e a s t ă r e v i s t ă , o a r e l e p o a t e s c o a t e d i n r u t i n ă ş i le p o a t e în d r u m a s ă a d u c ă u n suf le t n o n to ş c o a la pe oa re o c o n d u c .
N ă d ă j d u i m c ă n u m ă r u l a c e s t o r î n v ă ţ ă t o a r e s ă fie a n de a n c â t m a i m i c .
C. I .
I. A. B A S A R A B E S C U : Moş Stan. S c h i ţ e ş i n u v e l e p e n t r u copi i . E d i t . C u g e t a r e a , B u c u r e ş t i .
A c e s t v o l u m este o a d e v ă r a t ă c o m o a r ă p e n t r u t i ne r e t . E l a fos t t i p ă r i t p r i m a d a -t ă î n 1923 î n B i o l i o t e c a T i n e r i m i i , edi t a t ă de C u l t u r a N a ţ i o n a l ă .
c a r e a u î n ţ e l e s m a i b i n e d e c â t m u l ţ i în c e c o n s i s t ă n e v o i l e p r o f u n d e a l e s u f l e t u lu i -copilătresc ş i m i j l o a c e l e p e n t r u a l e s a t i s f a c e , a ş a fel o a s ă f ie e x a l t a t e î n copi l p e r s o a n a u m a n ă ş i f a v o r i z a t ă m i s i u n e a d i v i n ă .
A D O L P H E F E R U I E R E (Trad. I Pintea.)
A t r e b u i t s ă t r e a c ă 14 a n i c a o c a r t e a t â t 'de n e c e s a r ă s ă p o a t ă f i r e t i p ă r i t ă de c ă t r e e d i t u r a r o m â n e a s c ă G u g e t a r e a , în cond i ţ i i t e h n i c e s u p e r i o a r e .
D a c ă c o r p u l d i d a c t i c a r fi c u n o s c u t a -c e a s t ă c a r t e ,şi a r fi r e c o m a n d a t - o e l ev i l o r , d e s i g u r c ă e a s ' a r f i g ă s i t a c u m l a ed i ţ i a X X - a .
A u a c u m o c a z i a s ă r e p a r e g r e ş e a l a , r e c o m a n d â n d - o e l ev i lo r şi p ă r i n ţ i l o r c a pe c e l m a i bum- d a r de M o ş C r ă c i u n pent r u cei d o r n i c i de o l e c t u r ă s ă n ă t o a s ă .
C e i c a r e v o r a s c u l t a s f a t u l n o s t r u s e v o r c o n v i n g e .că a c e a s t ă s c r i e r e m e r i t ă s ă se g ă s e a s c ă în t oa t e b ib l i o t ec i l e ş c o l a r e şi pe m a s a f i e c ă r u i e lev şi t â n ă r i u b i t o r d e l e c t u r ă c a r e să - i î n a l ţ e su f l e tu l .
N o t a d o m i n a n t ă a ' bucă ţ i lo r d in a c e a s t ă c a r t e es te d u i o ş i a şi h u m o r u l .
A r t a p o v e s t i r i i es te n e î n t r e c u t ă . D-l I . A. B a s a r a t o e s c u e c u n o s c u t î n l i t e r a t u r a r o m â n e a s c ă c a u n a r t i s t d e s ă v â r ş i t .
T o ţ i e d u c a t o r i i a v e m d a t o r i a s ă a j u t ă m c a a c e a s t ă s c r i e r e de m a r e v a l o a r e s ă f i e c u n o s c u t ă î n p ă t u r i c â t m a i l a r g i .
C. I. I M N U R I L E N A Ţ I O N A L E a l e S t a t e l o r
M i c i i î n ţ e l e g e r i , a u d e v e n i t o b l i g a t o r i i p e n t r u t o a t e şco l i l e ' aces to r t r e i S t a t e , e a o d o v a d ă a t r ă i n i c i e i a l i a n ţ e i lo r . P e n t r u a î n l e s n i î n v ă ţ ă t o r i l o r c u n o a ş t e r e a şi p r e d a r e a ce lo r t r e i i m n u r i , d-l Sava Columb a , p r o f e s o r de m u z i c ă l a L i c e u l „G. B a -r i ţ i u " d i n C l u j , a t i p ă r i t , î n s o ţ i n d n o t e l e cu î n t r e g u l t e x t în transcriere fonetică, c e e a c e v a u ş u r a m u l t p r o n u n ţ a r e a c o r e c t ă a c u v i n t e l o r s â r b e ş t i s a u c e h e ş t i .
P r e ţ u l L e i 7. C o m a n d a l a -autor, ( L i c e u l „G. B a r i ţ i u " C lu j ) s a u l a l i b r ă r i a K i r á l y d i n C l u j .
— R E V I S T E
I S T O R I A F L L O S O F I E I M O D E R N E . — „ S o c i e t a t e a R o m â n ă d e F i l o s o f i e " de s u b p r e ş e d e n ţ i a d- lu i P r o f . C. R . M o t r u ,
a l u a t i n i ţ i a t i v a e d i t ă r i i u n e i Istorii a filosofiei moderne, f ă c u t ă în c o l a b o r a r e . P r i m u l vo lum, d i n ce le t r e i a n u n ţ a t e , a ^ i apă ru t , e x p u n â n d s i s t e m e l e f i lo so f i ce d e l à R e n a ş t e r e p â n ă l a K a n t ş i a v â n d d e c o l a b o r a t o r i pe d o m n i i : C. R ă d u l e s c u M o t r u , B d a r P a p u , A n t o n D u m i t r i u , G. V l ă d e s c u - R ă c o a s a , d -na A l i c e V o i n e s c u , d^nii A l . P o p e s c u , T r a i a n H e r s e n i , C o n s t N o i c a , I . B r u e ă r , V a s i l e P a v e l c o , d - r a N. F a ç o n , d-nii M i r c e a V u l c ă m e s c u , C o n s t . B o t e z , P e t r u C o m a r n e s c u , I . Z a m f i r e s c u , Ş t . Ş o i m e s o u , Cons t . F l o r u ş i B . I r i o n .
Deşi f ă c u t ă î n ' co l abora re , l u c r a r e a es te totuşi c â t s e p o a t e d e u n i t a r ă : e a se p r e z i n t ă c a şi c u m a r fi f ă c u t ă de u n s i n g u r a u t o r . F i e c a r e c a p i t o l e (făc u t cu t o a t ă c o m p e t e n ţ a n e c e s a r ă , a u t o r i i , to ţ i d e o p o t r i v ă , doved ind c ă s u n t s t ă p â n i a t â t p e m e t o d a de c e r c e t a r e c â t ş i pe d a r u l d e e x p u n e r e , c ă u t â n d s ă f a c ă î n ţ e l e s e l u c r u r i a d e s e a f o a r t e d i f ic i le .
V o l u m u l I , a p ă r u t , e de^a-dreptul i m p u n ă t o r , n u m ă r â n d 56 p a g i n i m a s i v e şi prezentându-^se î n f o a r t e b u n e c o n d i ţ i i t e h n i c e .
D u p â c â t e n i s e c o m u n i c ă , v o l u m e l e I I şi I I I , s e .află d e a s e m e n e a s u b t i p a r , v o l u m u l I I , o a r e p o r n e ş t e d e l à K a n t ş i m e r g e p â n ă l a e v o l u ţ i o n i s m u l e n g l e z , u r m â n d s ă a p a r ă c h i a r î n c â t e v a s ă p t ă m â n i . ,
„ S o c i e t a t e a R o m â n ă d e F i l o s o f i e " a f ă c u t un m a r e efort , l u â n d i n i ţ i a t i v a u n e i Istorii a -j Ho soţiei moderne ş i a d u c â n d - o l a î n d e p l i n i r e . E f o r t u l ei e s t e o u a t â t m a i l ă u d a b i l cu c â t a r e u ş i t s ă o b ţ i n ă , p e n t r u V o l u m u l I I I , ş i c o l a b o r a r e a u n o r g â n d i t o r i c u r e p u t a ţ i e m o n d i a l ă , c a : A n d r é L a l a n d e , L é o n Brun i schv ig , E m i l B r é h i e r , J a c q u e s C h e v a l i e r , Abe l R e y , R e n é H u b e r t , A r t h u r L i e b e r t , e t c .
L u c r a r e a a c e a s t a r ă s p u n d e c u adevă r a t u n e i r e a l e nevoi . E a se poa t e o b ţ i n e d i r ec t d e l à L a b o r a t o r u l d e P s i h o l o g i e e x p e r i m e n t a l ă , B u c u r e ş t i , s t r a d a E d g a r Qu ine t , p e n t r u L e i 220 ( i n c l u s i v p o r t o ) ,
t r i m i ţ â n d a n t i c i p a t s u m a p r i n m a n d a t p o s t a i . N. R .
* y M O N O G R A F I A M I T R O P O L E I O R T O
D O X E R O M Â N E A A R D E A L U L U I , d* Dr. Eusebiu Rosea, ,fost director al Seminarului „Andreian" din Sibiu, 296 pagini-Imprimeria: Fondul cărţilor ţfundware, Cluj, m i .
C o n t r i b u ţ i i i s t o r i c e , m a i a l e s , p e n t r u c u n o a ş t e r e a I e r a r h i l o r d in b i s e r i c a n o a s t r ă B i c i u i r e a u n o r m o r a v u r i r e p r o b a bi le .
I s t o r i a n iepă r t in i toa re , v a d e l ă t u r a , „slăbiciunile ce sunt legate, ín mod 1<*-t&í, de orice mână de pământ" şi va m e n ţ i n e a n u m a i o p e r a c o n s t r u c t i v ă , l i n i a d e d e m n i t a t e , c a r e s ă s e r v e a s c ă c a î n d e m n şi î n d r u m a r e u r m a ş i l o r .
C a fo s t e l ev a l S e m i n a r u l u i , m ă s i m t o b l i g a t s ă p o m e n e s c a i c e a , c ă i c o a n a a u t o r u l u i a c e s t e i m o n o g r a f i i a r ă m a s a -d â n c i m p r i m a t ă î n i n i m a m e a ş i a co l e g i lo r , p e c a r e d e 24 de -ami î i v ă d a c t i v â n d c a î n v ă ţ ă t o r i , p r e o ţ i , p r o f e s o r i ş i m i l i t a r i . D a c ă a s t ă z i , î n a c e s t e v r e m u r i de a n a r h i e s p i r i t u a l ă ş i de c o m p l e t ă r ă s t u r n a r e a v a l o r i l o r m o r a l e , n o i e l e v i i S e m i n a r u l u i , a v e m u n c r e z ş i o e t i c ă , c a r e n e c ă l ă u z e ş t e , î n t o a t e a c ţ i u n i l e , l u c r u l s e d a t o r e ş t e iniumai p r o f e s o r i l o r ş i m a i a l e s d i r e c t o r u l u i , o a r e a c o n d u s c u m â n ă s i g u r ă şi m i n t e l u m i n a t ă c e a m a i de s e a m ă i n s t i t u ţ i e c u l t u r a l ă a nea jmu lu i n o s t r u d in t e r i t o r i u l s u b j u g a t .
A t m o s f e r ă d e c i n s t i t ă c h i v e r n i s i r e a b a n u l u i , î n g r i j i r e a p ă r i n t e a s c ă a e lev i l o r , c r e a r e a u n o r o r g a n i s m e , î n i ăun i t ru l şco l i i , p e n t r u s ă d i r e a s i m ţ u l u i d e r e s p o n s a b i l i t a t e s o c i a l ă ş i p e n t r u f o r m a r e a c a r a c t e r u l u i - b i b l i o t e c ă , c a s ă d e c e t i r e , so c i e t a t e d e l e c t u r ă , r e v i s t ă , — po t f i l u a t e c a m o d e l şi a s t ă z i de c ă t r e t o a t e i n s t i t u t e l e u n d e se c r e s c ' conducă to r i i f i r e ş t i a i p o p o r u l u i , p r e o ţ i i şi î n v ă ţ ă t o r i i .
F o s t u l n o s t r u d i r e c t o r t r ă e ş t e î n i n i m i l e n o a s t r e , c a u n a d e v ă r a t î n d r u m ă t o r s p i r i t u a l şi î n ce le m a i g r e l e m o m e n te a l e v ie ţ i i . C â n d s u n t e m s i l i ţ i s ă l u p t ă m î m p o t r i v a i g n o r a n ţ e i , a f a l ş u l u i p a t r i o t i s m , a d e s m ă ţ u l u i p o l i t i c ş i a c o -
r u p ţ i e i i n i m a n o a s t r ă c h e a m ă , e a pe-o s t r a j ă v i g i l e n t ă i c o a n a b ă t r â n u l u i d i rec to r , oa re n e fo r t i f eă v o i n ţ a şi n e m u l t i p l i c ă e l a n u l şi î n s u f l e ţ i r e a .
E c e l m a i c u r a t o m a g i u p e care-1 po t a d u c e î n a l t P r e a - C u v i o ş i e i S a l e , Dr . E u s e b i u R o ş e a , fos t d i r e c t o r a l S e m i n a r u l u i „ A n d r e i a n " din S i b i u , u n d e a t â t e a g e n e r a ţ i i a u î n v ă ţ a t c e e s t e c i n s t e a şi d e m n i t a t e a p r o f e s i o n a l ă .
ţ N. Nistor.
„ D I N D A T I N A B A S A R A B I E I " — Material de folklór, adunat de elevii Şcolii Normale de Băieţi din Chişinău, 1936..
C e a m a i b u n ă d e f i n i ţ i e a c u v â n t u l u i f o i k i o r n e - a dat-o P r o f . I . A. C a n d r e a : ,.,Smna interpretărilor, pe care le dă poporul fenomenelor naturii, şi in genere- tuturor celor văzute, auzite sau simţite de dânsul, care frământă imagina-tia-i bogată, care se strecoară in swfle-tu-i simplist şi pe care creeru-i naiv le răstălmăceşte exteriorizându-le prin grain şi cântec, prin datine şi obiceiuri'.
C u n o a ş t e m c o n c e p ţ i i l e p e c a r e le a r e p o p o r u l d e s p r e l u m e şi desp re v i e a ţ ă . P r i n fo lk ló r ne c u n o a ş t e m deci n e a m u l . O c u l t u r ă a d e v ă r a t ă , o c u l t u r ă n a ţ i o n a l ă , n u s e p o a t e î n t e m e i a d e c â t pe ace s t e e l e m e n t e , c a r e a u f r ă m â n t a t m i n ţ i l e g e n e r a ţ i i l o r t r e cu t e . T o t ce n u p o r n e ş t e d e a i c i , e s t e n u m a i s p o i a l ă de c iv i l i za ţ i e şi de c u l t u r ă , es te o i m i t a ţ i e s e rv i l ă , c a r e s a p ă o p r ă p a s t i e a d â n c ă î n t r e pop o r şi c ă r t u r a r i i s ă i .
P r o f e s o r i i , Al . O. Cons t an t i i nc scu şi I . I . S t o i a n , de l à Ş c o a l a N o r m a l ă de î n v ă ţ ă t o r i d in C h i ş i n ă u , c o n v i n ş i f i i n d de a c e s t a d e v ă r , a u î n c e r c a t s ă f a m i l i a r i zeze p e elevi , î n c ă din ş c o a l ă , c u m e t o d a ş t i i n ţ i f i c ă p e n t r u s t r â n g e r e a şi p r e l u c r a r e a m a t e r i a l u l u i de fo lk lór . C a f r u c t a l a c e s t o r p r e o c u p ă r i , a a p ă r u t p r i m u l vol u m „ D i n d a t i n a B a s a r a b i e i " , c u p r i n z â n d : O b i c e i u r i c r e d i n ţ e ş i s u p e r s t i ţ i i de C r ă c i u n , de Anul -Nou , de B o b o t e a z ă şi S f . I o n şi de S f . P a ş t i . Apoi d a t i n e ş i o b i c e i u r i l a : n a ş t e r e , n u n t ă ş i m o a r t e ; d o i n e ş i s t r i g ă t u r i , v e r s u r i l a n u n ţ i şi g h i c i t o r i . U n v o l u m g r o s de 250 de p a g i n i , î n s o ţ i t de-o h a r t ă a B a s a r a b i e i , c u
i n d i c a r e a s a t e l o r de u n d e s 'au f ă c u t c o l e c ţ i o n ă r i l e . O c o m o a r a de o b i c e u r i s t r ă v e c h i , a m e n i n ţ a t e de c i v i l i z a ţ i a n i v e l a t o a r e a o r a ş e l o r , a fos t s a l v a t ă ide e lev i i n o r m a l i ş t i d in C h i ş i n ă u . Ce p i l d ă f ru - " m o a ş ă ! E a a r t r e b u i i m i t a t ă şi de ş c o l i - ' le n o r m a l e d in A r d e a l .
N. Nistor. *:
R E V I S T A G E N E R A L Ă A Î N V Ă Ţ Ă M Â N T U L U I , î n c a i e t u l d i n l u n a Oct . p u - , b l i c ă u n i n t e r e s a n t s t u d i u a l d lu i C-S p o r e a , d i r e c t o r u l ş coa l e i n o r m a l e din* D e v a , r e f e r i t o r l a o r g a n i z a r e a e x a m e n u lu i de gr . I I . v
De u n e l e o b s e r v a ţ i i se o c u p ă d. Dr . L v B o l o g a în c a i e t u l de f a ţ ă a l revis te i -n o a s t r e .
„ S E R V I C I U L G A Z E T E L O R " , a g e n ţ i e ! ' i n t e r n a ţ i o n a l ă de p r e s a ş i p u b l i c a t e , D i r . Emil Samoilă. B u c u r e ş t i , s t r . S f . Cons t a n t i n 24, t e l e fon 3-1Ö-15, u r m ă r e ş t e t o t ce se p u b l i c ă în ce le c i r c a 1400 pu to l i e i ţ i i din R o m â n i a , i a r p r i n i n t e r m e d i u l ceior- , 102 a g e n ţ i i s i m i l a r e d in s t r ă i n ă t a t e , f i t ce se s c r i e î n p r e s a d in t o a t ă l u m e a ş i p r o c u r ă t ă i e t u r i de p r e s ă a s u p r a o r i c ă r e i p e r s o n a l i t ă ţ i s a u sub i ec t . — C e r e ţ i tele f o n i c s a u î n s c r i s p r o s p e c t e l ă m u r i t o a r e sub o p r o b ă g r a t u i t ă de o s ă p t ă m â n a , , i n d i c â n d s u b i e c t u l c a r e v ă i n t e r i s e a z ă . .
P O Ş T A R E D A C Ţ I E I .
Cu t o a t ă d o r i n ţ a n o a s t r ă de a a p a r e * l a t imp , a m fost î m p i e d e c a ţ i de a g l o m e r a r e a t i pog ra f i e i c u t i p ă r i t u r i pen t ru , p r o p a g a n d a p o l i t i c ă .
D in a c e s t mo t iv , N- ru l n o s t r u pe D e c e m v r i e v a a p a r e o d a t ă cu cel d in l u n a i a n u a r i e 1938.
A ş t e p t a r e a d -voas t r â v a fi r e c o m p e n s a t ă p r i n t r ' u n c a i e t cu m a t e r i a l v a r i a t ş i i n t e r e s a n t .
V o m începe şi p u b l i c a r e a u n u i r o m a n , p e d a g o g i c de m a r e v a l o a r e .
V ă r u g ă m s t ă r u i t o r s ă r e c o m a n d a ţ i r e v i s t a n o a s t r ă şi p r i e t e n i l o r d - v o a s t r ă , c a s'o aboneze .
O d a t ă c u c e r e r e a de a b o n m e n t , s ă n e t r i m i t ă şi s u m a de 120 lei .