Post on 30-Oct-2014
1
utilizind
Medierea disputelor
ca metodă de asistare în cadrul sistemului de JustiŃie Restaurativă
Ruperea barierelor intre victima si agresor
w.w.w.adsd.ro
2
Domeniu de aplicare:
-conflicte identificate ca avind nivel de pericol social si care angajeaza relatii intre entitati avind diferente majore de nivel de putere relativa
Metoda de asistare este cunoscuta sub diferite denumiri:
-mediere victima-faptuitor/agresor (engl. Victim Offender Mediation) – identifica doar conflictele cu nivel de pericol social si care angajeaza numai victima unei fapte incriminate de norme (eventual comisa cu violenta) si persoana care a comis respectiva fapta;-mediere in cauze de tip penal – identifica doar conflictele cu nivel ridicat de pericol social si care angajeaza numai persoane care au suferit prejudicii in urma comiterii unei fapte incriminate de normele penale si persoana aflata sub incidenta procedurilor penale;-mediere persoana prejudiciata-făptuitor – identifica doar conflictele care angajeaza persoane care au suferit prejudicii in urma comiterii unei fapte incriminate de norme imperative si persoana care a savirsit fapta;-mediere de tip persoana prejudiciată-persoana care a produs prejudicii – identifica toate tipurile de conflicte percepute/confirmate a avea nivel de pericol social si care angajeaza persoane care au suferit orice tip de prejudiciu si persoane care au produs respectivul prejudiciu;
3
Caracteristici ale metodei
-proces realizat in vederea cresterii eficientei raspunsului social fata de comportamentul delicvent, avind nivel ridicat de pericol social, incriminat sau nu de norma penala, identificat sau nu de organele de urmarire penala;
-procesul are in vedere administrarea și soluŃionarea problemelor și conflictelor care au generat sau au fost generate de comiterea unei fapte cu risc social si are ca obiectiv acoperirea cit mai eficienta anevoilor tuturor părŃilor implicate, afectate și interesate care au suferit prejudicii directe și indirecte;
-Statul – prin reprezentantii sai, poate avea in cadrul procesului un statut de parte interesată de fapta, de disputa creată de comiterea faptei ce a creat conflictul, precum și de rezultatele acestuia;
-comportamentele deviante cu rezultate percepute ca fiind negative si incalcind norme precum sidelicventa sunt abordate ca fiind deficienŃe în răspunsul social al indivizilor ce au comis faptaincriminata, datorate unor fenomene si rezultate psiho-sociale complexe si care pot fi remediate prinparticiparea directa a tuturor celor implicati, afectati si interesati;
-în general, cel puŃin una dintre partile participante la proces a comis o faptă incriminată sauincriminabila legal și - eventual - a recunoscut acest fapt, în timp ce celelalte au suferit – în mod clar – prejudicii;
-procesul poate avea loc doar in conditiile in care participantii isi asuma responsabilitati fata de conflict si efectele sale precum si de rezultatele procesului de mediere;
4
-proces ce poate fi realizat doar prin integrarea/colaborarea intre sistemele de justitie restaurativ * siclasic/retributiv, ce este guvernat de valori și principii preponderant restaurative ce sunt negociate, asumate, implementate, administrate, monitorizate de participantii la proces, in calitate de membri șireprezentanŃi activi și responsabili ai comunităŃii afectate si/sau interesate de comportamenteleincriminate si de efectele acestuia;
-este un proces de asistare-bazat pe strategii:
-integrativ-participative (in procesele de decizie si aplicare participa toti cei interesati);-colaborative (utilizarea mijloacelor de presiune este exceptionala, nuantata, individua-lizata, în situaŃii limită și preponderent în sensul recuperării și reintegrării sociale a
părŃilor implicate și afectate de dispută, a restabilirii echilibrului social și a recuperării prejudiciilor;
-de identificare, asumare si acoperire –cit mai eficient posibil - de nevoi si interese;-cistig-cistig (in sensul acoperirii nevoilor identificate de partile participante la proces);
-are in vedere managementul, solutionarea si transformarea de conflict, precum si reechilibra-rea micro-sistemelor sociale si a indivizilor afectati de acesta (la nivel de relatii in sisteme micro-sociale, respectiv valori, competente, paradigme, atitudini, comportamante);-este centrat pe individ si comunitati restrinse si isi coordoneaza demersul procedural si obiectivelede rezultat in functie de:
-nevoile si interesele partilor participante la proces (parti prejudiciate, parti care au produs prejudicii, parti afectate/interesate -care pot fi constituite si din reprezentanti ai admi-nistratiei locale, de stat si/sau judiciare);-normele (juridice sau nu) aplicabile in cazul respectiv;
“JustiŃia restaurativă oferă un cadru diferit pentru înțelegerea ți administrarea răspunsului social faŃă de fapte cu pericol social”, în care “...fapta este înŃeleasă mai curând ca prejudiciu adus indivizilor ți comunităŃilor decât ca o încălcare a normelor abstracte ale statului”, situaŃie pentru care “...cei afectaŃi – victime, membri ai comunităŃii ți făptuitori – sunt încurajaŃi să joace un rol activ în procesul de justiŃie” Umbreit, Mark, S.,
5
-procesul are caracter voluntar:-partile prejudiciate participa la proces numai in conditiile exprimarii acordului in cunostinta de cauza, obtinut in conditiile prevenirii aparitiei oricarui risc de re-victimizare;-partile care au produs prejudicii participa la proces numai in conditiile in care indeplinesc oserie de conditii prealabile si isi exprima acordul de participare in cunostinta de cauza; cu titlude exceptie se pot aplica forme de motivare vizind doar participarea la sesiuni de informare/pregatire pentru desfasurarea procesului de asistare;-partile interesate de fapta si/sau de consecintele acesteia (reprezentanti ai administratiei) pot participa la proces in mod voluntar sau in mod conditionat de normele legale in vigoare aplicabilesituatiei respective;
-procesul este condus de un mediator neutru, impartial si echidistant care trebuie sa aiba competenteinterdisciplinare si experienta relevanta datorita complexitatii demersului, a nivelului ridicat al afectelorangajate precum si al importantei rezultatelor de proces; obiectivele de proces pot fi atinse –frecvent- doarprin aplicarea de metode, mijloace si prin colaborarea profesionistilor din diferite domenii sociale;
-datorita caracterului integrat, demersul poate avea diferite nivele de impact restaurativ, respectiv: -scazut – in cazurile in care procesele sunt centrate pe Stat, sunt reglementate de norme impe-
rative prestabilite, sunt dispuse, administrate, monitorizare de sistemul judiciar prin reprezentanŃii săi, stilul de conducere a proceselor este directiv/evaluativ, cu nivelscazut de implicare a partilor in procesele de decizie si implementare, inclusiv in construirea solutiilor de conflict si a masurilor de raspuns social;
-ridicat – in cazurile in care procesele sunt centrate pe individ (oricare ar fi rolul acestuia in cadrul procesului) si pe comunitatea restrinsa, in care partile au un nivel ridicat de implicare in procesele de decizie si implementare, inclusiv in construirea solutiilor, care constituie baza inclusiv in administrarea masurilor de raspuns social;
6
Elemente ce diferenŃiază modele cu impact restaurativ scăzut și ridicat
4. Decizia de inceperea a procesului este luata de parti (anterioritate in decizie avind persoanele prejudiciate), la propunerea acestora si/sau a mediatorului; procesul nu incepe decit dupa ce mediatorul se asigura ca angajarea partilor in mediere nu comporta riscuri de revictimizare sau de producere de repercursiuni negative;
4. Decizia de incepere a procesuluiprecum si caracteristicile acestuia suntdecise de autoritatile judiciare sau/si de managerul de proces (mediator)
3. Participantilor la proces li se oferă posibilitatea de a participa direct, continuu, in cunostinta de cauza la toate procesele de decizie siimplementare ce ii privesc si care sunt realizate in cadrul procesului de mediere (procesul are caracter de asistare)
3. Participantilor la proces nu li se oferăposibilitatea sau au posibilitati limitate de a participa la procesele de decizie siimplementare premergatoare sau ce facparte din proces ; ex. daca si cindparticipa, mediul in care urmeaza sa se desfasoare procesul, persoanele pe care le-ar dori prezente la proces, etc.(procesulare caracter de interventie)
2. Interes special este acordat facilitării de oportunităŃi pentru comunicareconstructiva, directă, eficienta si securizata, între persoanele participantela proces, asigurarea unui cadru care să permită celor prejudiciaŃi săexprime impactul pe care l-a avut fapta asupra lor, să primeascărăspunsuri la întrebările esenŃiale legate de conflict, si care să permităfăptuitorilor să înŃeleagă natura si impactul real al comportamentelor proprii și să îşi asume responsabilităŃi nemijlocite pentru restaurarea echilibrului pe care l-au afectat
2. Întregul demers este orientat către aplicarea masurii sociale ce are caracterpreponderent punitiv, fie aceasta masurade pedeapsa clasica sau alternativa sau/si a valorii despăgubirii financiare de plătit
1. Demers orientat către persoanele care au suferit prejudicii și re-echilibrarea sistemelor intra si interpersonale;
1. Demers orientat către Stat, făptuitor șirealizarea unui acord
Impact restaurativ ridicatImpact restaurativ scăzut
7
6. Obiectivele de proces sunt indreptate catre:-identificarea/definirea, intelegerea, acceptarea si asumarea de catrepartile participante la proces a “noii realitatii” creata de conflict (respectiv fapta incriminata); -identificarea, evaluarea si acoperirea cit mai eficient posibil a nevoilorparticipantilor la proces, ce sunt generate sau se aflate in legatura cu conflictul generat de fapta incriminata; acestea sunt preponderentidentificate de partile participante la proces si pot fi sau nuidentificate/indicate sau aflate in sfera de interes a organelor de administrare a cauzei (eventual penale);-reechilibrarea, resocializarea, reculturalizarea participantilor la procesin cazul carora se identifica astfel de obiective;-restaurarea prejudiciilor produse de comiterea faptei; -realizarea unui acord asupra problemelor identificate de parti care poate acoperi integral, partial sau deloc obiectivele de interes ale organelor de administrare judiciara;
6.Obiectivele de proces sunt indreptatepreponderent sau integral catre solutionareaproblemelor legate direct de comitereafaptei incriminate; acestea pot fi identificatesau/si indicate de organele de administrare(participante sau nu la procesul de mediere), procesul fiind orientat catrerealizarea unui acord care sa fie prezentatorganelor de administrare judiciara;
5. Se realizează sesiuni de pregătire separate, individual, cu toatepersoanele ce urmeaza sa participe la proces, ce sunt anterioare realizarii de sesiuni comune; Desfasurarea procesului in sesiuni comune reprezinta situatia de “normalitate” in medire, dar (in situatiile in care una sau mai multeparti participante identifica potentiale riscuri) acesta poate fi desfasuratsi in sesiuni separate/mediere indirecta (pina la indepartarea starii de risc); practic, forma cea mai frecventa de realizare a procesului este ceamixta. In situatii speciale pot fi realizate si sesiuni de mediere cu parti surogat
5. Nu sunt realizate întâlniri separate de evaluare si pregătire cu părșile participante(prejudiciate, făptuitori, reprezentanti aiautoritatilor, specialisti in alte domeniirelevante pentru economia cazului) înainte de realizarea de sesiuni comune
8
7. Procesul este condus in stil non-directiv – facilitativ, transformativ, umanist de mediere, în care – in conditii securizate - este încurajatăcomunicarea preponderentă si directa a părŃilor, subiectele de importanta pentru acestea avind prioritate asupra celor de tip judiciar;
7. Procesul este condus in stil directiv, evaluativ si mediatorul exercita un management autoritar/autocrat asupraacestuia, stabilind locatii, limite de timp, liste de participanti, agende, probleme, propunind solutii sau limite pentrurealizarea acestora; frecvent astfel de stilurisunt identificate si prin frecventa mare a interventiilor si alocuŃiunilor mediatorului, adresarea de întrebări părŃilor, permiŃând rar sau deloc comunicarea directă între părșileparticipante la proces, precum si punerea in discutie a subiectelor legate de prejudiciinon-tangibile;
8. Prezenta reprezentantilor entitatilor de administrare si/sau a specialistilor in domenii relevante este permisa doar cu acceptul tuturorparticipantilor la proces, iar conditiile acceptate de acestia;
8. La proces participa reprezentanŃi ai administraŃiei sau si specialisti in anumitedomenii relevante, a caror prezenta esteimpusa de norme, ce pot avea drept de interventie sau chiar de decizie asupraproblemelor puse in discutie si a solutionariiacestora
9
10. Procesul este orientat către obtinerea de rezultate implementabile, stabile pe perioade medii si lungi de timp, care sa creeze efecte pozitivela nivelul tuturor participantilor la proces, prin acoperirea cit maieficienta a nevoilor si intereselor acestora;
10. Procesul este orientat către obŃinerea de rezultate imediate, chiar daca aceste suntpartiale si au durată scurtă de stabilitate; frecvent acestea pot fi implementate simentinute doar prin utilizarea formelor de putere administrativa sau prin amenintareacu utilizarea aceasteia;
9. Participarea la proces este voluntară, atât pentru părșile prejudiciate cât și pentru făptuitori
9. Participarea la proces este voluntarăpentru părșile prejudiciate dar are un nivel de condiŃionare pentru făptuitori, indiferent dacă aceștia şi-au asumat sau nu responsabilităŃi faŃă de fapta comisă șiefectele acesteia
10
NE
GO
CIE
RE
-D
IRE
CT
ĂIN
TR
E P
ĂR
łIL
E
IMPL
ICA
TE
, AFE
CT
AT
E ș
I IN
TE
RE
SAT
E-D
IRE
CT
ĂIN
TR
E P
ĂR
łIL
E
IMPL
ICA
TE
, AFE
CT
AT
E ș
I IN
TE
RE
SAT
E
ME
DIE
RE
CO
NC
ILIE
RE
AR
BIT
RA
J
ME
TO
DE
DIS
TR
IBU
TIV
E
EF
ICIE
NT
IZA
TE
,B
AZ
AT
E P
E D
RE
PT
ME
TO
DE
DIS
TR
IBU
TIV
E
DE
IM
PU
NE
RE
ŞI
PA
STR
AR
E A
OR
DIN
II S
OC
IAL
E
BA
ZA
TE
PE
NO
RM
E ș
IP
UT
ER
E
NIVEL MAXIM
00
ME
TO
DE
DIS
TR
IBU
TIV
E B
AZ
AT
E
PE
PU
TE
RE
-F
OR
ME
AG
RE
SIV
E
șI
DE
VIO
LE
Nł
A
MODELE SAU PROGRAME CU NIVEL DE IMPACT RESTAURATIV RIDICAT
MODELE SAU PROGRAME CU NIVEL DE IMPACT RESTAURATIV SCĂZUT
NIVEL MAXIM
METODE INTEGRATIVE BAZATE PE NEVOI șI INTERESE
TOATE PĂRłILE CÂŞTIGĂNIVELUL DE PUTERE AL CELEI DE A TREIA PĂRłI
UNELE PĂRłI CÂŞTIGĂ, ALTELE PIERD
TOATE PĂRłILE PIERD
JUDECAREA DE LITIGII șI FAPTE DE CĂTRE INSTANłE DEJUDECATA
AC
TIV
ITĂ
łI
DE
IM
PU
NE
RE
A
OR
DIN
II ș
ID
E P
UN
ER
E Î
N
AP
LIC
AR
E A
HO
TĂ
RÂ
RIL
OR
DE
IN
STA
Nł
Ă
CE
RC
UR
I D
E S
UP
OR
T P
EN
TR
U
PĂ
Rł
ILE
IM
PL
UC
AT
E Ş
I/SA
U
AF
EC
TA
TE
DE
CO
NF
LIC
T
ME
DIE
RE
VIC
TIM
A-F
ĂPT
UIT
OR
CE
RC
UR
I ș
IC
ON
FE
RIN
łE
R
EST
AU
RA
TIV
E D
E F
AM
ILIE
șI
DE
GR
UP
DE
IN
TE
RE
SE
MINIM IMPACT RESTAURATIV
MAXIM IMPACT RETRIBUTIV
IMPACT RESTAURATIV
0
ME
DIE
RE
DE
TIP
T
RA
NSF
OR
MA
TIV
METODE DISTRIBUTIVEBAZATE PE NORME șI PUTERE
Continuum al modelelor alternative de soluŃionare a disputelor
CE
RC
UR
I D
E S
EN
TE
Nł
IER
E
ME
DIE
RE
DE
TIP
UM
AN
IST
JUD
EC
AR
EA
CA
UZ
EI
ÎN
PR
OC
ED
UR
A E
XT
RA
JUD
ICIA
RA
CE
RC
UR
I D
E R
ESP
ON
SAB
ILIZ
AR
E
SIST
EM
CL
ASI
C Î
N C
AR
E
NO
RM
EL
E D
E D
RE
PT
șI
PR
OC
ED
UR
ILE
CO
Nł
IN
EL
EM
EN
TE
RE
STA
UR
AT
IVE
SIST
EM
IN
TE
GR
AT
PR
IN
CO
LA
BO
RA
E I
NT
RE
SIS
TE
ME
C
LA
SIC
șI
CE
LE
RE
STA
UR
TIV
E
ŞI/
SAU
IN
CL
UD
ER
EA
ÎN
SIS
TE
MU
L
CL
ASI
C D
E M
ET
OD
E, P
RO
CE
DU
RI
șI
MĂ
SUR
I D
E M
AN
AG
EM
EN
T C
E
CA
Z ș
IR
EST
AU
RA
TIV
E
NIVELUL DE PUTERE AL PĂRłILOR IMPLICATE ÎN CONFLICT
IMPACT RETRIBUTIV
MAXIM IMPACT RESTAURATIV
CO
MU
NIC
AR
E E
EF
ICIE
NT
A/S
TR
UC
TU
RA
TA
/F
AC
ILIT
AT
A
11
-obiectivele generale ale procesului pot fi:
- orientate catre oferirea de alternative de raspuns social cu nivel restaurativ ridicat sau –unde este posibil- de diversiune fata de sistemul clasic/retributiv; soluŃiile dezvoltate în cadrul proceselor alternative (integrate sau funcŃionând în afara sistemului clasic) constituie elemente integrate sau luate in considerare în procesele de pre si post-sentenŃiere; activitatile se realizeaza prin colaborarea dintre profesioniştii din alternativ/restaurativ si cei din domeniul clasic/retributiv;
-de tip terapeutic, transformativ, de “vindecare”/reechilibrare, reintegrare, reculturali-zare care au în vedere restaurarea echilibrului intra și interindividual, la nivel micro si macro-social, construirea de răspunsuri eficiente faŃă de nevoile și interesele părŃilor participante la proces; procesele au nivel restaurativ ridicat și se desfășoară în mod integrat cu cel clasic sau în afara sa; procesele de pre si post-sentenŃiere peiau sau/si considera rezultatele si soluŃiile construite prin metode restaurativ-alternative;
-de tip tranzitiv, ce sunt dedicate aproape în întregime făptuitorilor și sunt desfăşurate în perioada antrenarii raspunderii penale sau post-sentenŃial - în timpul/la finalul executării pedepsei şi/sau după încheierea acesteia) și care au în vedere reeducarea, recuperarea, reintegrarea, resocializarea, reculturalizarea indivizilor;
12
-obiective specifice:
-soluŃionarea conflictului în condiŃiile ameliorării/conservării/redefinirii calităŃii relaŃiei dintre părșile implicate in conflict si relevente pentru economia acestuia;
-echilibrarea situaŃiei individuale și relaŃionale a părŃilor - în relașie cu alte părŃi relevante pentru acestea si mediul lor social;
-dezvoltarea unui minim de competenŃe personale în domeniul identificării și managemen-tului disputelor și creşterea eficienŃei demersului personal de raspuns social insoluŃionarea
unor viitoare situaŃii conflictuale cu care individul va fi confruntat;
13
Activitati desfasurate in cadrul procesului de asistare
-(auto) referirea/ recomandarea cazului spre asistare;-preluarea cazului de la entitatea de referire/beneficiar;-obŃinerea informaŃiilor preliminare și analiza acestora;-acceptarea/respingerea cererii de asistare–comunicare și motivare a deciziei (partilor si entitatii de referire-încheierea contractului de asistare; -pregătirea mediatorului si a sistemului de furnizare de servicii pentru medierea conflictului;-contact iniŃial cu părșile (este recomandat ca acesta să se realizeze în mod separat, cu fiecare dintre acestea);-evaluarea datelor iniŃiale cuprinse în materialele de referire;-obŃinerea și analiza informaŃiilor suplimentare obtinute de la parti si necesare desfăşurării procesului;-informarea părŃilor privind procesul de mediere, condiŃii etc.-elaborarea inventarului de instrumente (strategii, planuri de asistare etc.) și obŃinerea acordului beneficia-rilor asupra conŃinutului acestora și a participării lor la proces; -efectuarea de eventuale modificări, în funcŃie de vointa partilor si de informaŃii relevante;-desfasurarea activitatilor de pregatire si de asistare complementare celei de solutionare de conflicte (daca sunt necesare); -desfăşurarea procedurilor de mediere
-declaraŃia de deschidere a mediatorilor-introducere;-organizarea întâlnirilor (reguli, program, inventar de instrumente etc.);-prezentarea cazului făcută de fiecare dintre părŃi;-identificarea problemelor, intereselor, nevoilor; limitărilor;-elaborarea opŃiunilor pentru soluŃionarea problemelor;-evaluarea și prioritizarea alternativelor/opŃiunilor (funcŃie de criterii obiective);-construirea și redactarea acordului final;-declaraŃia de închidere a mediatorilor;
14
-realizarea activităŃilor de închidere a cazului (raportări, arhivări sau distrugere de documente etc.);-monitorizarea aplicării acordului final (realizată în condiŃiile încheierii unui acord și la cererea expresă a părŃilor participante la proces;
-definirea termenilor și condiŃiilor de monitorizare;-monitorizarea modului de aplicare a termenilor acordului;-organizarea de întâlniri de soluŃionare a eventualelor probleme apărute în implementarea termenilor și condiŃiilor acordului mediat dintre părŃi (dacă este necesar și părșile o solicită);referiri către sau realizarea de activităși în colaborare cu alŃi furnizori de servicii (dacă este necesar și părșile o solicită).
15
SISTEM SERVICII SOCIALE
Pn
P2
P1
SESI
ZA
RE
DIN
O
FIC
IUP
LÂ
NG
ER
E
PO
LIł
IE
INST
AN
łĂ
SESI
ZA
RE
DIN
O
FIC
IU
ENTITĂłI DE ASISTARE SPECIALIZATE
ONG/ONP-uri SPECIALIZATE
FURNIZORI ASISTENłĂSOLUłIONARE
DISPUTE DE TIP RESTAURATIV-ALTERNATIV(MEDIERE)R
EF
ER
IRE
/R
EC
OM
ND
AR
E
RE
FR
IRE
/RE
CO
MA
ND
AR
E
CO
NF
LIC
TU
LC
ON
TIN
UĂ
SISTEM JUDICIAR
PA
RC
HE
T
PR
OB
Ał
IUN
E
PÂRłILE NU SUNT SATISFĂCUTE DE REZULTATUL OBłINUT
ÎNCHIDERE CONFLICT
AU
TO
-R
EF
ER
IRE
AU
TO
-R
EF
ER
IRE
PA
RC
HE
TP
AR
CH
ET
PA
RC
HE
TP
AR
CH
ET
PA
RC
HE
T
PO
LIł
IEP
OL
IłIE
PO
LIł
IE
INST
AN
łĂ
INST
AN
łĂ
INST
AN
łĂ
INST
AN
łĂ
INST
AN
łĂ
PÂRłILE SUNT SATISFĂCUTE DE REZULTATUL OBłINUT
Sistem de referire a cazurilor in vederea asistarii
16
Stiluri de mediere
-dezvoltate datorită și în vederea adaptării asistării faŃă de caracteristicile:-părŃilor (individualizare) - realizată preponderent faŃă de nevoile și interesele părŃilor;-conflictului (particularizare) - realizata preponderent fata de obiectivele definite de parti, dar avind in vedere si prevederile normelor juridice/judiciare aplicabile;
-pot fi identificate plecind de la:a. tipul abordarii, acesta putind fi orientat preponderent catre:
-nevoi si interese (nivel ridicat de putere acordat partilor in definirea sistemului de norme aplicabil in proces si impact restaurativ ridicat);
-drepturi (nivel ridicat de atentie acordat prevederilor normelor -mai ales juridice- aplicabile cazului respectiv si impact restaurativ scazut);
b.nivelul de putere pe care il exercita mediatorul in cadrul procesului de asistare:-facilitativ -participarea mediatorului se limitează preponderent la punerea în legătură
a părŃilor aflate în dispută;-mediatorul exercita un nivel scăzut de putere asupra procesului, are inter-venŃii rare, numai în scopul creerii și menŃinerii unui cadru securizat sieficient de desfasurare a procesului si deblocarii acestuia;-medierea se realizează (preponderent) în sesiuni comune cu participarea tuturor părŃilor, iar procesul are un nivel relativ scăzut de structurare;
-directiv – mediatorul exercita un nivel relativ mare de control asupra procesului (faraa avea putere de decizie asupra rezultatelor acestuia);-mediatorul este mai activ in conducerea procesului, poate oferi informatii, propune si argumenta aplicarea unor proceduri, tehnici si instrumente, poateprezenta exemple de bune practici;-procesul are impact restaurativ scazut (rezultat din nivelul ridicat de conditionare a participantilor);
17
-evaluativ - întregul proces este dimensionat, structurat și desfăşurat prin raportare lanorme care guvernează domeniul în care se încadrează tematica disputei;-in cadrul sesiunilor întâlnirile separate între mediator și fiecare dintrepărșile în dispută sunt mai frecvente;-la sesiunile de mediere pot asista furnizori de servicii, cu expertiză şi/saupractică în domenii relevante (avocaŃi, consilieri, reprezentanŃi ai terŃilor interesaŃi, etc.), precum si reprezentanti ai administratiei, etc.);-caracteristica acestui proces este identificarea și raportarea la normele saubunele practici cu aplicare în respectiva cauza (slăbiciuni sau elementele de forŃă pe care situaŃia fiecărei părŃi le pot avea prin raportare la acestea);-mediatorul poate face chiar recomandări formale sau informate către părŃi,vizând rezultate ale problemelor aflate în discuŃie”, ajută părșile și pe cei
cele asistă în cadrul procesului să îşi evalueze poziŃia în raport cu normele aplicabile și să aprecieze din perspectiva avantajelor/dezavantajelor pe
care le pot oferi diferitele decizii ale părŃilor;-mediatorul exercita un nivel ridicat de putere asupra procesului, si desipoate influenŃa –într-o anumită măsură rezultatele procesului pe care îl asistă, acesta nu poate lua decizii asupra solutiilor conflictului;-procesul are nivel scazut de imparct restaurativ, datorita nivelului ridicat al conditionarilor exercitate asupra partilor participante la proces;
-narativ – conflictul este inteles in principal ca produs al contextualitatii culturale, alperceptiilor diferite pe care diferiti indivizi o au asupra aceluiasi eveniment si mai putin un rezultat al nevoilor si intereselor acestora;-se bazeaza pe construirea unui context relational cuprins si exprimat in “scenarii” si utilizeaza tehnici de interogare deconstructiva, de externalizaresi depersonalizare prin comunicare si de creareare a unui scenariu relational nou prin cadrare/restructurare situationala si conceptuala;
18
-transformativ - preponderent orientat către creşterea nivelului de eficienta in oferirea de raspunsuri social acceptate de sistemul social, realizata prin transformarea conflictului, modificarea competentelor ale partilor, prin cunoasterea si recunoaşterea reciprocă a nevoilor, intereselor și a perspec-tivelor, precum și prin cresterea nivelului de putere realtiva a părŃilor asupra administrării și soluŃionării conflictelor;-mediatorul are un rol mult mai activ în conducerea procesului, în oferirea deinformaŃii de natură a eficientiza desfăşurarea procesului, poate propune șiargumentează aplicarea de proceduri, tehnici și instrumente, poate prezenta exemple de bune practici, poate propune părŃilor să recurgă la sprijinul exper-Ńilor; acesta are și atribuŃii de evaluare si/sau diagnosticare a competenŃelorpe care le au părșile în domenii relevante pentru atingerea obiectivelor precumși a stărilor (cognitive, afective, ale abilitatilor, si a valorilor etc.);-mediatorul poate recomanda, determina sau/și realiza modificari de compe-tente, de stări si relatii ale părŃilor, realizate în vederea optimizării desfăşu-rării procesului precum și a atingerii obiectivelor de proces propuse;-mediatorul realizează sau recomandă desfăşurarea de activităŃi de schimbarede paradigme si de dezvoltare de competenŃe (cunoştinŃe, abilităŃi, atitu-dini), creştere a nivelului de putere, conştientizare, restructurare, reabilitare, restaurare, reconstrucŃie, (re)culturalizare etc.; in situaŃii extreme poate recomanda realizarea de activităși constând în evaluări șiintervenŃii de tip specializat (ex. competente, psihologic, psihiatric, social, legal, etc.);-stilul este recomandat în asistarea cazurilor de dispute complexe cu grad ridicat de risc social si personal, în situașii în care există nivel important de dezechilibru de putere relativă intre parti si/sau intre acesta si entitati rele-vante din mediul social de referinta;
19
-datorită faptului că acest tip de asistare poate determina schimbări la nivel cognitiv, afectiv și comportamental, cu efecte temporare sau permanen-te, datorită faptului că beneficiarul serviciilor poate avea un grad scăzut de înșelegere asupra naturii și nivelului schimbărilor, a faptului că, în cadrul procesului se pot realiza modificări asupra sistemului de competenŃe al părŃilor în sensul hotărât de mediator şi/sau specialistul cu care acesta cola-borează, stilul presupune un grad ridicat de eficienta dar și potential risc(tipul si nivelul competentelor interdisciplinare, valorile etice și morale alemediatorului și colaboratorilor săi sunt elementele care fac diferenŃa întreasistare și intervenŃie , între asistare și manipulare, intre succesul sau eseculasistarii);
-umanist - stil de tip terapeutic, non-directiv ce are obiective de tip transformativ,de reechilibrare individuala si sociala, de reculturalizare;-este bazat pe valori și credinŃe legate de natura existenŃei umane, de nevoia de echilibru intra personal si social și se referă la interconectivitate, la ele-mente comune care definesc omul, echilibrul, capacitatea majorităŃii oame-nilor de a evolua, de a ajuta pe alŃii, de a depăși adversarialitatea, de a se autoguverna și de a fi demni; acest model de mediere are componente spiri-tuale semnificative, este o expresie a puterii de transformare și re-echilibrare pe care o poate avea medierea și dialogul și poate conduce către o soluŃio-nare mai profundă și stabilă a conflictului;- accentul este pus pe latura relationala si emotionala (non-materiala) ele-mentele tangibile fiind abordate in subsidiar;-este obligatorie realizarea de intilniri separate, cu fiecare parte, in etapa depregatire a procesului de asistare, in care se realizeaza creşterea nivelului șidiversificarea de competenŃelor, a nivelului și calitatii surselor de putere
per-sonală, de empatie pentru celelalte părŃi, a starii de echilibru și siguranŃă;
20
NIVEL DE PUTERE ASUPRA PROCESULUI DE MEDIERE
NIVEL AL POTENłIALULUI DE RISC PROCESULUI DE MEDIERE
STIL FACILITATIV
STIL DIRECTIV
NIVEL DE PUTERE AL PĂRłILOR
NIVEL DE PUTERE AL MEDIATORILORMAXIM
MAXIM
MINIM
MINIM
STIL TRANSFORMATIV
NIVEL DE RISC ASUMAT DE MEDIATOR
MAXIM
MINIM
STIL EVALUATIV
STIL NARATIV
STIL UMANIST
21
-in practica de asistare a cazurilor prin metoda medierii, există situaŃii în care, pentru atingerea obiectivelor de proces și eficientizare a acestuia, mediatorul trebuie să utilizeze diferite stiluride mediere, în cadrul aceluiași caz sau chiar sesiuni;
-este de evidenŃiat că utilizarea unui stil neadaptat părŃilor, disputei, problemelor și mediului poate genera prejudicii semnificative atât în privinŃa calităŃii procesului, a părŃilor participante, terŃilor, uneori inclusiv mediatorului;
Politica de onorarii Datorita specificului cazurilor pe care le asista (conflicte cu nivel ridicat de risc social,
cu implicatii majore asupra nivelelor intrapersonal si micro/macro-social si asupra tuturor sferelorconstituente ale cimpului social) costurile de asistare prin metode restaurativ-altrnative (medierea fiind metoda inclusa) pot creste exponential in functie de dificultatea cazului asistat.
Frecvent, costurile implicate de cazurile complexe, avind un nivel de risc social deo-sebit de mare (ce pot avea si costuri semnificative) nu pot fi sustinute de partile implicate (fap-tuitori) sau/si de partile prejudiciate (victime). In aceste cazuri, in sistemele de organizare sociala cu nivel de eficienta (ca urmare a valorii sociale produse), recurg la integrarea sistemelor de justitie restaurativa si a celor clasice, iar Statul si de celelalte forme de organizare sociala (de tip comunitar) preiau total sau partial consturi ale activitatilor de asistare. In lipsa acestor politici de confirmare a rolului social si de sustinere, costurile implicate de desfasurarea acestor activitati pot fi sustinute de partile implicate (faptuitori) si/sau de partile prejudiciate (victime), de entitati deinitiativa si finantare privata (firme) si/sau comunitara (ONG-uri) sau/si de catre furnizorii de ser-vicii de asistare (care -daca pot si doresc- pot sa-si asume partial sau total costurile – asistare pro-bono);
22
Relatii cu sistemul judiciar-in Romania exista un nivel de integrare intre sistemele de justitie restaurativ si cel clasic, retri-butiv, care se materializeaza si in cazul metodei Medierii disputelor (prin includerea metodei in sistemul de norme juridice, obligatorii);-relatiile dintre furnizorii de servicii de mediere si sistemul judiciar sunt definite de:
-prevederile normelor legale vizind diferite tipuri de comportamente incriminate/fapte;-caracteristicile cazului asistat;-cultura institutionala a entitatii judiciare care are in administrare cazul respectiv;-caracteristicile profesionistilor care au in administrare cazul respectiv;-caracteristicile furnizorului de servicii care asista cazul respectiv;-caracteristicile si vointa faptuitorului;-caracteristicile si vointa partii prejudiciate;
-experienta personala in lucrul cu cazuri de conflicte ce au produs sau au fost produse de fapte cu nivel ridicat de pericol social, incriminate de norme penale, este:
-inceputa in anul 2003 (in cadrul unui proiect realizat in parteneriat cu Victim Offender Mediation Association, USA);-concretizata in asistarea si/sau managementul unui numar de peste 250 cazuri deconflicte de tip penal (faptele prezentau pericol social, erau incriminate de normele penale si constituiau sau puteau constitui obiect al actelor de procedura penala;-in asistarea cazurilor s-a utilizat o abordare restaurativa, frecvent transformativa, interdisciplinara (s-au utilizat competente specifice mai multor domenii relevante pentru economia cazului) si pluridisciplinara (s-au realizat programe de asistare in care specialisti din domenii relevante pentru cazul respectiv au oferit servicii specia-lizate, particularizate si individualizate, realizate sub managementul de caz al expertului in solutionarea de dispute prin metode alternative);-solutiile realizate in cadrul proceselor de asistare au fost utilizate de parteneri din sistemul de administrare penal ca baza in circumstantiere, neinceperea urmaririi si scoatere de sub urmarire penala;
23
Furnizor servicii asistare Entitate de referire/recomandare:Nr. înregistrare intrare: Persoana de contact: Număr unic caz: Calitate: Date de contact:
Fişa de (auto) referire/ a cazuluiPartea 11. InformaŃii personale:Nume şi prenume: Data şi locul naşterii Sex: M / FAdresa – domiciliu, reședinșă, alte locuinŃeTelefon fix/mobil: Studii:; OcupaŃie: Persoana de contact (info contact, calitate, motiv
2. Calitatea:� solicitant de asistare, � victima a , � făptuitor a ,� inculpat pentru comiterea �condamnat pentru , � asistat , altă calitate:
Descrierea prejudiciului suferit/produs: ,3. Descriere caz (fapta săvârşită, nr. şi tip dosar, stadiul dosarului, istoric relaŃional, antecedente, etc.)
4. Alte părŃi :Rol în disputa: implicate �, afectate �, interesate �, altul �
Date identificare:
Alte informatii:
5. Istoric al conflictual si al relaŃiei dintre părŃi/ antecedente
6. Obiective de asistare identificate de părŃi:7. Tipul serviciilor solicitate de entitatea de referire� evaluare/consiliere/asistenŃă psihologică � evaluare/consiliere/asistenŃă socială� evaluare/consiliere/asistenŃă juridică � evaluare/informare/consiliere/asistenŃă progr. comunitare� evaluare/consiliere/asistenŃă în soluŃionarea de dispute / mediere
Obiective de asistare solicitate de entitatea de referire:
8. CondiŃii speciale (termene, nivel pericol social, altele) :
9. ObservaŃii:10. Persoana care a realizat evaluarea iniŃială/calitate : 11. Mediator responsabil de caz:Semnătura/Data: Semnătura/Data: Data alocării cazului:
24
ACORD MEDIAT
În urma participării la procesul de mediere, Părșile – de comun acord – au convenit să încheie prezentul document, cuprinzând modul în care înŃeleg săsolușioneze conflictul
în care au fost angajate. ÎnŃelegerea părŃilor are valoarea unui înscris sub semnătură privată şi nu trebuie să conŃină prevederi care aduc atingere legii, ordinii publice şi
bunelor moravuri. Prezentul document și conŃinutul sau, precum și informaŃiile obŃinute în cursul procesului de mediere se afla sub regim de confidenŃialitate în limitele
legislașiei în vigoare și a deciziei PărŃilor.
1.Părșile participante la procesul de medierePartea 1 - nume, prenume:
- adresa, telefon: Partea 2 - nume, prenume:
- adresa, domiciliul, telefon (fix, mobil) (personal, persoana de contact): Alte persoane participante la procesul de mediere: (reprezentanŃi, asistenŃi, tutori, experŃi):
2. Identificarea obiectul conflictului:
3. Modul în care Părșileau decis să solușioneze conflictul:
4. ObligaŃii si termene asumate de fiecare parte pentru punerea în practica a deciziilor1. Problema 1: ; SoluŃia 1:
Obligatii/termene/conditii: -P1:-P2:
2. Problema 2 : ; Solutia 2:Obligatii/termene/conditii: -P1:
-P2:
3. ActivităŃi de realizat în situaŃia în care prevederile prezentului Acord nu sunt realizate: ; 4. Semnături: Partea 1: ;
Partea 2: Mediator/i: Forma de exercitare a profesiei:
5. Nr de exemplare câte pentru:
6. Data