RELIEFUL STRUCTURAL Caracteristici regionale ale reliefului structural din România

GEOGRAFIE – ANUL III ROMÂNIA – GEOSTRUCTURI ȘI RELIEF

Lect. univ. dr. Laura Tîrlă

Definiție

• Relieful structural este un tip genetic de relief în care rolul dominant în definirea caracteristicilor acestuia îl deține structura geologică (modul de dispunere a formațiunilor geologice – strate sedimentare, formațiuni metamorfice foliate, blocuri faliate, structuri diapire, etc.).

TIPOLOGIA RELIEFULUI STRUCTURAL

• Relieful format pe structuri cutate

• Relieful format pe structuri monoclinale

• Relieful dezvoltat pe structuri tabulare

• Relieful dezvoltat pe structuri circulare (domuri)

• Relieful dezvoltat pe structuri faliate

1. Relieful format pe structuri cutate

• Carpații

• Subcarpații Moldovei și Curburii

• În Subcarpații Getici – Subc. Vâlcei și Gorjului

• Podișul Dobrogei:

▫ Munții Măcin

▫ Podișul Babadagului

Sinclinale suspendate:

• Bucegi, Ceahlău, Piatra Craiului

• Pe flancuri se deosebesc forme particulare ale monoclinului: cueste, polițe structurale.

2. Relieful format pe structuri

monoclinale

• Cuestele din Podișul Moldovei: ▫ Coasta Iașilor (Repedea) ▫ Tipuri de văi și sectoare de văi structurale (V.

Bârladului, V. Racovei, V. Zeletin)

• Cuestele din Depresiunea Transilvaniei ▫ Podișul Someșan (tipic) – Depresiunea sau

Platoul Huedin (tipul structural Huedin) ▫ Podișul Târnavelor ▫ Podișul Hârtibaciului ▫ Podișul Secașelor

Podișul Secașelor – Râpa Roșie

Relief rezidual format prin șiroire pe frunte de cuestă

Cuestele din sectoarele montane

Dezvoltate pe flancurile sinclinalelor suspendate din Munții Bucegi, Ceahlău, Piatra Craiului (sectorul sudic – Culmea Pietricica), etc.

Munții Bucegi – polițe structurale

• Hogbacks (declivitatea stratelor >35⁰)

• Tip particular de relief structural dezvoltat pe strate monoclinale

• Simetria versanților datorită unei declivități similare

Obcinele Bucovinei:

▫ Paralelismul culmilor, depresiunilor și văilor;

▫ Obcina Feredeului este dezvoltată pe gresii silicioase (care se impun sub forma unor cornișe).

Obcina Feredeului

Culoarul Moldova-Sadova Valea Moldoviței

▫ Masivul Piatra Craiului (sectorul central și nordic - Piatra Mare) – Parcul Național Piatra Craiului

▫ Stâncăriile Doabrei (Munții Lotrului) – Parcul Național Cozia

▫ Munceii Olăneștilor (Munții Căpățânii) – Rezervația Rădița-Mânzu

▫ Măgura Odobești (Subcarpații Vrancei)

Hogback-ul Pietrei Craiului

Masivul Vânturarița-Buila

Munceii Olăneștilor (hogbacks)

Stâncăriile Doabrei

3. Relieful dezvoltat pe structuri tabulare

Podișul Dobrogei de Sud:

• structura cuverturii sedimentare este cvasiorizontală - calcare

sarmațiene puternic carstificate şi acoperite cu loess;

• Văile au caracter de canioane miniaturale – cu trepte şi poliţe

structurale pe versanţi (valea Mangalia, văile dunărene

terminate prin limane din vest);

• Placa sarmatică – poate fi văzută al ţărmul mării, imediat sub

loess;

• Structurile tabulare sunt caracterizate prin prezența cuverturii

de loess.

http://florinsadventours.blogspot.com/2011/06/canaraua-fetii.html

Canaraua Fetii – Dobrogea de Sud (Băneasa);

Canion în loess şi în placa de calcare sarmatice;

Canara – vale îngustă şi adâncă, cu pereţi abrupţi, săpată în rocă (loess, calcar), o vale seacă

(minicanion), specifică Dobrogei de Sud, adâncită de nivelul de bază scăzut al locului de vărsare,

de obicei într-o zonă cu scurgere interioară (endoreică).

Canara (bulgară) = stâncă;

http://florinsadventours.blogspot.com/2011/06/canaraua-fetii.html

Canaraua Fetii – minicanion (vale seacă)

http://www.panoramio.com/photo

Faleza dintre 2 Mai şi Vama Veche

Structura tabulară pe loess – în SV Dobrogei de Sud, la Mircea Vodă (Podişul Oltinei)

Dobrogea Centrală – Podişul Casimcei

• La zi apar şisturile verzi, a căror structură cutată nu se impune în relief din cauza suprafeţei de nivelare bine păstrate şi a acoperirii sale cu loess;

• În NE – şisturile apar la zi – vârfurile de tip inselberg – sunt atacate diferit de dezagregare şi vânt.

http://peterlengyel.files.wordpress.com/2011/12/image225.jpg Foto: Peter Lengyel

Podişul Casimcei – şisturi verzi

http://peterlengyel.files.wordpress.com/2011/12/dsc_3936.jpg

http://peterlengyel.files.wordpress.com/2011/12/dsc_3916.jpg http://peterlengyel.files.wordpress.com/2011/12/image224.jpg

Structura tabulară dezvoltată pe

calcarele jurasice

• Localizare: Podișul Istriei

• Pe dreapta văii Casimcea apar calcare jurasice (ordonate într-un sinclinal ce ajunge până la Capul Midia);

• Calcarele bioconstruite = bioherme;

• Recifii de corali atoli;

• Petice de calcare jurasice se menţin în malul drept al Dunării, de la Hârşova la Capidava(trepte şi cueste locale);

• Canaralele de la Hârșova.

Cheile Dobrogei - versantul drept al văii Casimcea, calcare jurasice –

colonii de corali (atoli)

http://romaniamegalitica.blogspot.com/2011/07/cheile-dobrogei-un-taram-al-zeilor.html

http://romaniamegalitica.blogspot.com/2011/07/cheile-dobrogei-un-taram-al-zeilor.html

http://romaniamegalitica.blogspot.com/2011/07/cheile-dobrogei-un-taram-al-zeilor.html

Atol

Calcarele recifale formate în marea caldă din Jurasic păstrează formele foştilor

atoli, rezultând un relief relativ ruiniform. Şi astăzi calcarele prezintă conformaţia biohermelor

(colonii de corali), cu formaţiuni ce ajung până la 15-30 m înălţime.

http://peterlengyel.files.wordpress.com/2011/12/dsc_4801.jpg

http://peterlengyel.files.wordpress.com/2011/12/dsc_5089.jpg

Canaralele de la Hârşova (abrupturi și văi seci în calcar)

Canarale și galerii-hrube foarte abrupte, formate prin disoluţie

Arcade

Podişul Medgidiei – la Capidava (sud de Topalu) – calcare stratificate perirecifale

jurasice (formate prin cimentarea fragmentelor detritice de calcar provenite din

dezagregarea recifilor coraligeni).

4. Relieful dezvoltat pe structuri

circulare (domuri)

• Câmpia Transilvaniei

▫ Nu este reprezentativ, întrucât aici factorul morfogenetic dominant este roca (predomină argilele);

▫ Procese geomorfologice actuale dominante: alunecări de teren, curgeri de noroi.

5. Relieful dezvoltat pe structuri faliate

• Grabenele din Munții Carpați

• Horsturi

• Abrupturi de falie (Domogled, Buila)

• Fațete triangulare (muchii, ciuceve, geanțuri)

Ciucevele Cernei

Muchii, fațete triangulare pe plane de falie Masivul Vânturarița-Buila

Referințe

• Anderson, R. S. and S. P. Anderson (2010). Geomorphology: The Mechanics and Chemistry of Landscapes. Cambridge, Cambridge University Press.

•

• Burbank, D. W. and R. S. Anderson (2012). Tectonic Geomorphology. Oxford Chichester Hoboken, Wiley.

• Posea, G., Popescu, N., Ielenicz, M., 1974. Relieful României – Cap. 15. Relieful Structural, pp. 321-375.