1

http://www.mapsofworld.com/physical-map/maps/europe-continent-physical-map.jpg

RELIEFUL EUROPEI

1 Caractere generale 1.varietatea: toate tipurile de relief 2 Etajarea Relieful Europei se desfoar de la 0 m pn la 5642 m, vrful Elbrus din Munii Caucaz i 4807 m n vrful Mont Blanc din Munii Alpi; Alt min: -28m pe lit. M Caspice. Altitudini f. Reduse se mai intalnesc in campii litorale joase din NV si N si pe campiile artificiale numite poldere(in fostul golf Zuider Zee, Olanda:-10;-23m sub nivelul M Nordului)

3.Disproportionalitatea: predominarea reliefului de cmpie i podiuri joase, 84 % din suprafaa continentului, dup cum urmeaz: -cmpii cu altitudini ntre -28 m i 200 m - 57 % din suprafaa continentului (preddomina in N si E) -podiuri, dealuri nalte i muni joi, cu altitudini cuprinse ntre 500 i 1000m - 10 %; -munii cu altitudini de peste 1000m - 6 % din suprafaa continentului.

2. Geneza si evolutia reliefului

2

Relieful Europei s-a format in timp, incepand din prima era geologica, prin interactiunea dintre fortele endogene ( tectonice) si exogene (eroziune si acumulare) Din punct de vedere tectonic si structural, Europa apartine Placii Euroasiatice: In N si E: placa este f. veche, rigida si putin fragmentata

-n V: afectata de fenomene vulcanice, de-a lungul riftului si dorsalei atlantice unde au luat nastere insule vulcanice: Azore, Islanda, Feroe -In S: mai noua, foarte fragmentata (microplaci), cu vulcani activi, seisme si munti inalti , in zona de subductie a Placii Africii

http://en.wikipedia.org/wiki/Geology_of_the_North_Sea

3

PaleoEuropa PRECAMBRIAN SI

PALEOZOIC INFERIOR

MezoEuropa PALEOZOIC SUPERIOR

NeoEuropa MEZOZOIC si NEOZOIC

I. PRECAMBRIAN uniti de platform care alctuiesc primul nucleu continental al Europei.

1.In N: Scutul Baltic (Pen Scandinavica si regiunea din jurul M. Baltice)

2. Platforma Est-European

-se desfasoara in Europea Estica; -se regaseste in fundamentul marilor cmpii central i est europene, precum i fundamentul Podiului Moldovei, al C Romane si a Dobrogei de Sud Platf. Moesica .

II PALEOZOIC NFERIOR 1.Orogeneza Caledoniana: lantul muntos caledonian (cei mai vechi munti ai Europei; au alt de 300-2500m; fragmentati tectonic, erodati)

Localizare: Pen Scandinavica, Arh. Britanic, Arh Svarldbard ;

- Pen Scandinavica: Alpii Scandinaviei (M.Norvegiei) -Arh. Britanic: M.Wiclow ; M.Cambrieni (T.Galilor); M.Penini (Anglia); M. Scotiei (de Sud, Centrale, de Nord)

PALEOZOIC SUPERIOR Orogeneza hercinic s-a produs in Paleozoicul superior ca efect al coliziunii dintre Laurasia si Gondwana;

S-a format sistemul muntos hercinic, desf. fragmentar in Europa Centrala Estica si Sud-Estica, din Pen Iberica, pana in Ural, Dobrogea de Nord, Pen Crimeea si Pen Balcanica In prezent cuprinde munti si podisuri vechi, puternic fragmentati tectonic si erodati, alcatuiti din roci cristaline

Localizare: Meseta Spaniola, Masivul Armorican, Pod Central Francez, Mas Sistos Renan, M Vosagi, M Padurea Neagra, M Harz M Padurea Turingiei, M. Padurea Bavariei , Pod Malopolska. Pod Lysa Gora, M Metaliferi, M Sudeti, Pod Lublin, Mas Cehiei Centrale, M. Macin, M Rila, M Ural

I. MEZOZOIC INFERIOR SI MEDIU domina eroziunea si sedimentarea (se formeaza cuverturile sedimentare Mezozoice in regiunile Precambriene (Scutul Baltic, Platf. Est Europeana, Sist. Caledonian) si Paleozoice (Sist Hercinic);

II. MEZOZOIC SUPERIOR Incepe orogeneza alapina care, in

intervalul geologic Cretacic (era Mezozoic)- inceputul Cuaternarului (era Neozoic), in cca 150 mil ani va inalta in sudul Europei, sistemul muntos alpin (veriga a Sist. Alpino-Carpato- Himalayan)

III NEOZOIC: Continuarea orogenezei alpine: definitivarea sistemului alpin: Pirinei-Alpi-Apenini-Alpii Dinarici- M.Pindului- Carpati- Balcan-Caucaz Tot acum, s-au format: In Neogen:

cel mai lung lan de muni vulcanici din Europa: Oas- Harghita-Ciomatu

vulcanii mediteraneeni: Etna n Sicilia, Vezuviu n Peninsula Italic, Stromboli n Insulele Lipari.

n prezent areale cu vulcani activi se gsesc n Islanda i Italia

IV. CUATERNAR (ultima perioada a Neozoicului):

racirea f. accentuata a climei (glaciatia cuaternara); jumatatea nordica a Eur. A fost acoperita de calota iar in cea sudica ghetarii s-au instalat la alt >2000m (inclusiv in Carpati)

sedimentarea ultimelor lacuri, inceputul formarii deltelor, definitivarea stucturii fizico geo majore a continentului

.

4

3. Tipuri de relief a.Relieful major:

Munti Podisuri si dealuri Campii

b.Relieful mediu si minor Tipuri si forme de relief cu raspandire regionala si locala

a.Relieful major:

Muntii Europei Apartin unor sisteme formate in perioade geologice diferite

1. Precambrian-Paleozoic inferoir: OROGENEZA CALEDONIANA-sistemul muntos caledonian din N si

NV Europei (cel mai vechi) Geologic: sisturi cristaline si roci magmatice Localizare: Pen Scandinavica, Arh. Britanic, Arh Svarldbard ;

Pen candinavica: Alpii Scandinaviei (M.Norvegiei) Arh. Britanic: M.Wiclow ; M.Cambrieni (T.Galilor); M.Penini (Anglia);

M. Scotiei (de Sud, Centrale, de Nord)

2.Paleozoic superior Orogeneza hercinica s-a produs in Paleozoicul superior ca efect al coliziunii

dintre Laurasia si Gondwana Sist hercinic:

Munii Scandinavici lan de muni caledonici orientai pe direcia general nord-est sud-vest, au altitudini de peste 2000 m deoarece, dup topirea ghearului de calot, au fost antrenai n micri de nlare pe vertical. Spre rmul atlantic se termin abrupt i prezint numeroase fiorduri. Sunt alctuii din isturi cristaline vechi, puternic metamorfozate, gnaise i granite.Altitudinea maxim este de 2469 m i are gheari montani actuali. Formele de relief cele mai frecvente sunt platourile nalte, hornurile, circurile i vile glaciare. n Munii Scandinavici se pot deosebi trei sectoare: un sector sudic al fjellurilor, avnd extensiunea maxim n lime i altitudinile cele mai ridicate, cu podiuri de 1500-2000 m, peste care se ridic vrfuri piramidale; un sector central mai jos de 800-1000 m i un sector nordic care se prezint sub forma unei creste accidentate i nguste.

Munii Penini i Munii Cambrieni sunt situai n Marea Britanie, au altitudini reduse i s-au format pe structuri caledonice i hercinice faliate i modelate de agenii externi. De la nord spre se desfoar: Munii Caledonieni, cu altitudinea maxim de 1182 m, Munii Grampian, cu vrful Ben-Newis 1343 m, Munii Scoiei de Sud cu nlimi de 600-800 m, , Munii Cambrieni cu altitudini de 400-700 m.

5

Meseta Spaniola, Masivul Armorican, Pod Central Francez, Mas Sistos Renan, M Vosagi, M Padurea Neagra, M Harz M Padurea Turingiei, M. Padurea Bavariei , Pod Malopolska.

Pod Lysa Gora, M Metaliferi, M Sudeti, Pod Lublin, Mas Cehiei Centrale, M. Macin, M Rila, M Ural

3 Mezozoic superior- Neozoic inferior si mediu Orogeneza alpine: Sistemul alpin din Europa Centrala si Sudica alcatuit din:

Munti tineri, foarte inalti, alcatiuti din sisturi cristaline roci sedimentare (calcar, flis) roci vulcanice

M Cataloniei M Iberici M Cantabrici M.Cordiliera

Betica M Pirinei M Jura, M Alpi M Apenini M Alpii Dinarici M. Carpati

M Balcani M Rodopi M Pindului

Bazine(depresiuni) tectonice:

Depr Vienei, Depr Panonica Depr

Transilvaniei

Munii Alpi constituie cel mai important edificiu montan format n orogeneza alpin. Are lungimea de 1200 km, este format din culmi paralele desfurate pe direcia general vest-est ntre Marea Liguric i Cmpia Panonic. Principalele caracteristici ale Alpilor sunt altitudinile mari de peste 4000 m (vrful Mont Blanc, 4807 m), masivitatea, relieful glaciar cu prezena ghearilor actuali, iar n partea de est relieful carstic dezvoltat pe calcare

Munii Carpai situai ntre bazinul Vienei i Valea Timokului, au un traseu sinuos i sunt mai fragmentai dect Alpii, au multe depresiuni i culoare de vale. Altitudini de peste 2500 m se ntlnesc doar n Masivul Tatra (vrful Gherlakowka, 2655 m) i n Carpaii Meridionali (vrful Moldoveanu, 2544 m). Alctuirea geologic a Carpailor este mai complex dect cea a Alpilor (isturi cristaline, roci vulcanice i fli) fapt pentru care au mai multe tipuri genetice de relief.

Munii Apenini un lan montan ce se desfoar sub form de culmi paralele n lungul Peninsulei Italice. Altitudinea maxim depete 2900 m (vrful Gran Saso, 2912 m), iar la nord de Roma apar i vulcani stini cu cratere i lacuri vulcanice.

6

Muntii Carpati in Europa http://www.hoeckmann.de/karten/europa/rumaenien/index-en.htm

Podisurile Europei

Situate indeosebi in Centrul si Estul Europei; Altitudini 300-800m; Au origine diferita Unitile de podi a) Podisuri de eroziune formate prin erodarea unor masive muntoase vechi, alcatuite din roci magmatice si sisturi cristaline situate in: se suprapun peste substraturi diferite dup cum urmeaz:Podiul Ardeni, Podiul Boemiei, Podiul Podolic, Podiul Dobrogei de Nord pe structuri hercinice; Podiul Smaland, Podiul Norland, Podiul Finlandei se suprapun pe

structuri caledonice; b)Pod formate prin sedimentarea unor platforme vechi afectate de transgresiuni marine: in Rusia, Polonia, Ungaria, ,Romania c) Podisuri formate in depresiuni tectonice alpine: Pod Transilvaniei d) Dealuri rezultate din fragmentarea unor podisuri piemontane de la marginea muntilor: Pod Prebalcanic, Pod Getic

7

Campiile Europei

Treapta campiilor-50% din supr. Europei; Alt:-27m pana la250/300m ; Cele mai intinse campii corespund regiunilor sedimentare formate:

- pe platforme vechi, - in bazinele de acumulare mezozoice si neozoice. Localizare:

De-a lungul litoralelor Pe structurile geologice ale platformelor vechi (Precambrian si Paleozoic)

din centrul, nordul si sudul cont. Pe ocul fostei calote glaciare cuaternare: campii fluvio-glaciare Pe locul unor mari depresiuni tectonice din regiunea alpina La baza unor lanturi muntoase si dealuri mai inalte ( campii piemontane) La varsarea unor fluvii (campii deltaice, in formare)

Tipuri genetice: Campii litorale

la Oc Atlantic, M Nordului, M. Baltica, M.Neagra, M. Caspica, Oc Arctic, M. Mediterana:

Campii de acumulare fluvio glaciara si fluvio-lacustra Formate prin sedimentarea unor vechi platforme. Sunt cele mai

extinse campii ale Europei Campia Germano-Poloneza, Campia Rusa, Campia Romana

Campii de acumulare fluvio lacustra formate prin sedimentarea unor mari depresiuni tectonice din

regiunile alpine ( Campia Panonica) Campii deltaice campii in formare, la varsarea unor fluvii in mari cu maree reduse.

In prezent sunt delte Delta Dunarii, Delta Volgai, Delta Rhonului) Localizare :

La N, E si NE fata de regiunile hercinice, pana la tarmurile atlantice si arctice ale continentului si pana ala Mtii Ural, M Neagra si M Caspica

Inaltimea lor este de 0-200m; unele sunt presarate cu lacuri( indeosebi de origine glaciara)

Spre litoralul M. Nordului campiile devin mlastinoase si nisipoase si se resimt puternic efectele mareelor

Zona campiilor incepe in SV Frantei ( Bazinul Aquitanian), continua spre N ( Bazinul Parizian), inglobeaza SE Angliei ( Baz. Londrei), continua spre E, traversand Tarile de Jos, Germania, Polonia (C. Germano Poloneza) si sfarseste cu Campia Rusiei de Vest