Post on 18-Oct-2019
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
R A P O R T D E M E D I U
privind
REACTUALIZARE PLAN DE URBANISM
GENERAL
Comuna Filipestii de Padure, Judetul Parahova
Beneficiar:
PRIMARIA FILIPESTII DE PADURE
Intocmit:
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L.
2010
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L.
Ploiesti, str. Buna Vestire, nr. 35 tel./fax: 0244/574074
e-mail:santedil@gmail.com
e-mail:santedil@gmail.com
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
CUPRINS:
1. INTRODUCERE
1.1. Informatii generale
1.2. Continutul raportului de mediu
2. CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI DE URBANISM
GENERAL
2.1. Introducere
2.2. Continutul si obiectivele principale ale planului
3. STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI ÎN ZONA FILIPESTII DE PADURE
3.1. Cadrul natural, Monumente ale naturii si istorice, valori ale patrimoniului
cultural, istoric, natural
- Asezarea teritoriala
- Relieful şi geomorfologia
- Clima
- Flora şi fauna
- Solul
- Hidrologia şi hidrogeologia
- Monumente ale naturii şi istorice, valori ale patrimoniului
3.2. Calitatea factorilor de mediu, situatia economica si sociala
- Calitatea apei
- Calitatea aerului
- Zgomotul şi vibraţiile
- Calitatea solului
- Starea florei şi faunei
3.3. Starea monumentelor naturale si istorice, a valorilor de patrimoniului
cultural, istoric, natural
3.4. Situatia economica si sociala, starea de sanatate
3.5. Aspecte relevante ale evolutiei probabile a mediului si a situatiei economice
si sociale in cazul modificarii PUG-ului actual
4. ASPECTE ACTUALE DE MEDIU RELEVANTE PENTRU COMUNA FILIPESTII DE
PADURE, JUDETUL PRAHOVA
5. OBIECTIVELE DE PROTECŢIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU ACTUALIZARE
PUG COMUNA FILIPESTII DE PADURE
5.1. Obiective de mediu, tinte si indicatori
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
6. METODOLOGIA DE EVALUARE A EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI GENERATE
DE ACTUALIZARE PUG FILIPESTII DE PADURE
6.1. Introducere
6.2. Categorii de impact
7. EVALUAREA EFECTELOR POTENŢIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
ASOCIATE ACTUALIZARE PUG COMUNA FILIPESTII DE PADURE ŞI MĂSURI DE
PREVENIRE ŞI DE REDUCERE A EFECTELOR NEGATIVE ASUPRA MEDIULUI
7.1. Evaluarea efectelor potentiale asupra factorilor de mediu relevanti pentru
plan
8. EVALUAREA ALTERNATIVELOR
8.1. Alternativa „zero” sau „nici o actiune”
9. PROPUNERI PRIVIND MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE
IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE URBANISMA GENERAL COMUNA FILIPESTII DE PADURE
10. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
11. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
11.1. Concluzii
11.2. Recomandari
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
RAPORT DE MEDIU
LA REACTUALIZARE PLAN DE URBANISM GENERAL
Comuna Filipestii de Padure, Judetul Parahova
1. INTRODUCERE
1.1. Informatii generale
Prezenta documentatie reprezintă Raportul de mediu intocmit de SANTEDIL PROIECT
pentru "Reactualizare Plan Urbanistic General, comuna Filipestii de Padure, judetul Prahova".
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L este o societate comerciala cu sediul in Ploiesti,
strada Buna Vestire nr. 35, atestata de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor pentru
elaborarea studiilor de mediu din domeniul urbanistic.
Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/08.07.2004
privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu
recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de
mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor,
împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.
Planul Urbanistic General care au stabilit regulamentul si conditiile urbanistice pana la
aprobarea noului plan, a fost elaborat de S.C. CONSPROIECT S.A. in 1999. Dezvoltarea
economica si urbanistica din ultimii ani precum si cadrul legislativ impus de exigentele
normelor de dezvoltare ale Uniunii Europene au impus necesitatea elaborarii unui nou plan de
urbanism care sa reglementeze dezvoltarea localitatilor ce apartin comunei Filipestii de
Padure.
Planul Urbanistic General elaborat constituie in fapt o reactualizare a PUG-ului anterior
cu PUZ-urile aprobate in perioada 1997 - 2009, completata cu o serie de propuneri urbanistice
din care mentionam:
Dezvoltarea comunei prin propunerea extinderii zonelor de locuinţe;
Extinderea şi modernizarea reţelelor de distribuire apă potabilă;
Crearea unor zone de verzi care să rapsundă cerinţelor locuitorilor din Filipeştii
de Pădure şi celor ce locuiesc în zonele învecinate;
Modernizarea şi extinderea reţelei stradale.
In cursul desfăşurării studiului de evaluare a calitatii mediului au fost efectuate unele
modificări ale variantei iniţiale a planului de urbanism, în vederea diminuării impactului negativ.
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces oficial,
sistematic şi cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau program
şi/sau ale alternativelor acestora, incluzând raportul scris privind rezultatele acestei evaluări şi
utilizarea acestor rezultate în luarea deciziilor.
Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare -
aplicat la un stadiu raţional de timpuriu al elaborării strategiilor, planurilor sau programelor - a
calităţii mediului şi a consecinţelor implementării acestora, astfel încât să se asigure că orice
consecinţă este evaluată în timpul elaborării şi înainte de aprobarea oficială a strategiilor,
planurilor sau programelor.
Procesul de evaluare de mediu pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor factori
interesaţi oportunitatea de a participa şi de a fi informaţi cu privire la deciziile care pot avea un
impact asupra mediului şi a modului în care au fost luate.
Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE
a fost adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii
de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Lista planurilor şi programelor
care intră sub incidenţa HG nr. 1076/08.07.2004 a fost aprobată prin Ordinul ministrului
mediului şi gospodăririi apelor nr. 995/2006. Prin OM nr. 995/2006 se prevede că planurile
urbanistice generale intră sub incidenţa HG nr. 1076/08.07.2004.
1.2. Continutul raportului de mediu
Conţinutul Raportului de mediu pentru plan a fost stabilit în conformitate cu cerinţele
Anexei nr. 2 la HG nr. 1076/2004, întregul proces de evaluare şi de elaborare a Raportului de
mediu fiind efectuat în acord cu cerinţele HG nr. 1076/2004 şi cu recomandările cuprinse în
Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi
programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia
Naţională de Protecţia Mediului.
Prezentul Raport de mediu contine, în conformitate cu cerinţele Anexei nr. 2 la HG nr.
1076/200, urmatoarele aspecte:
expune conţinutul şi obiectivele principale ale planului, precum şi relaţiile cu alte planuri
şi programe relevante;
prezinta aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în
situaţia neimplementării planului propus;
descrie caracteristicile de mediu ale zonelor posibil a fi afectate semnificativ;
evidentiaza problemele de mediu existente, care sunt relevante pentru plan;
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
prezinta obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau
internaţional, care sunt relevante pentru plan şi modul în care s-a ţinut cont de aceste
obiective şi de orice alte consideraţii de mediu;
evidentiaza potenţialele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor
ca: biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii
climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic şi arheologic,
peisajul şi asupra relaţiilor dintre acesti factori;
expune măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil
orice efect advers asupra mediului al implementării planului;
expune motivele care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului
în care s-a efectuat evaluarea;
descrie măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale
implementării planului
prezinta un rezumat fără caracter tehnic al informaţiei furnizate.
2. CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI DE
URBANISM GENERAL
2.1. Introducere
Planul de urbanism general, analizeaza evoluţia localităţii şi a stadiului ei de dezvoltare,
evidenţiaza disfuncţionalităţile si posibilităţile de eliminare a acestora.
In baza opţiunilor populaţiei prin PUG se fac propuneri de dezvoltare şi reglementări
care vizează rezolvarea acestora optiuni.
In procesul de elaborarea a PUG pentru comuna Filipestii de Padure, se precizeaza ca
s-au luat in considerare urmatoarele studii de fundamentare si planuri de dezvoltare regionale:
- Suportul topografic întocmit de către S.C. Blominfo - Geonet 2008;
- PUG comuna Filipesti de Pădure elaborat de S.C. CONSPROIECT S.A. Ploieşti
2000;
- Proiect nr. 27/3649/2006 - S.F. Reabilitare DJ 720 Limită jud. Dâmboviţa-Floreşti
km 15+500-km 30+000 proiectat de S.C. IPTANA S.A.;
- PUD extindere intravilan cu teren 8400mp Filipeşti de Pădure pt S.C. CARNSAN
elaborat de arh. Mircea Mihail 2004;
- PUZ extindere intravilan unităţi agroindustriale pt S.C. RECUNOSTINTA,
elaborat de S.C. ARCADE DESIGN, 2005;
- PUZ extindere intravilan cu teren 9900 mp pentru construire hala prod. Utilaj
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
tehnologic greu pt S.C. VÂRLAN S.R.L., elaborat de arh. Mircea Mihail 2008;
- Alte informaţii puse la dispoziţie de Primăria comunei Filipeşti de Pădure precum
şi de Institutul Naţional de Statistică;
- Monografie Filipeştii de Pădure scrisă de Profesor Maria Apostol;
- Proiect Nr. 4/15119-2002 - „Extindere si modernizare retele apa Filipestii de
Padure” - faza S.F. proiectant SC Consproiect SA Ploiesti
- Proiect Nr. 5/2007 - „Reabilitare statie de epurare ape menajere Filipestii de
Padure, comuna Filipestii de Padure, judetul Prahova” faza S.F., proiectant SC KING Proiect
Construct SRL Ploiesti
- Proiect Nr. 733/2007 - „Extindere canalizare comuna Filipestii de Padure” faza
S.F., proiectant S.C. PROREP S.R.L Ploiesti.
La elaborarea planului urbanistic general, au fost analizate opţiunile şi propunerile, atât
a populaţiei comunei cât şi a administraţiei locale, materializând în final propunerile care au
fost considerate pertinente de care proiectant.
2.2. Continutul si obiectivele principale ale planului
Planul urbanistic general ce face obiectul evaluării de mediu are drept scop asigurarea
cadrului legal de dezvoltare a comunei Filipestii de Padure pe urmatorii 10 ani.
Perioada de evoluţie prognozată depăşeşte cadrul de elaborare a PUG (5-10 ani), dar
intervenţiile imediate includ şi măsuri cuprinse în perspectiva pe termen lung.
Intervenţii prioritare ale planului propus de Blominfo Geonet sunt
1. exploatarea durabilă a potenţialului natural productiv;
2. protecţia şi conservarea mediului prin protecţia solului, a fondului forestier, a
apelor;
3. practicarea unei agriculturi performante prin consultanţa şi asistenţa financiară şi
managerială;
4. atragerea investiţiilor în activităţi economice locale compatibile cu potenţialul
local;
5. creşterea gradului de urbanizare, echipare şi dotare :
• moderniarea infrastructurii;
• ridicarea calităţii locuirii, dotarea şi echiparea tehnico - edilitară;
• asigurarea instituţiilor publice de interes general;
6. protejarea mediului construit şi buna gestionare a teritoriului.
• segregarea zonei de locuit de zonele de industrie si depozitare.
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
• menţinerea in intravilan a unor spatii verzi cu rolul de a ameliora
microclimatul, de a fixa solul si de a imbunatati peisajul. Interzicerea
defrişarii zonelor impadurite.
Categoriile de reglementări şi servitutile pentru aplicarea propunerilor privesc:
respectarea zonificării funcţionale;
respectarea interdicţiilor temporare de construire până la elaborarea lucrărilor
urbanistice prevăzute pentru zonele respective;
respectarea cu stricteţe a interdicţiilor definitive de construcţie;
delimitarea şi respectarea zonelor protejate;
restricţionarea regimului de construire;
regim de aliniere, regim de înălţime, POT, CUT;
echiparea edilitară etapizată în funcţie de necesităţi până la acoperirea totală a
teritoriului;
îmbunătăţirea aspectului general al localităţii prin completarea cu funcţiunile ce
lipsesc - zone verzi, zone de protecţie - pana la realizarea indicelui de 26 mp/loc.,
controlul regimului de construire, respectarea şi aplicarea legilor în domeniu şi
structurarea unei zone centrale care să ofere accesibilitate la instituţiile publice
necesare.
Prezentarea continutului planului de urbanism general s-a facut in aceasta lucrare, prin
prisma urmatoarelor aspecte: dezvoltarea teritoriala propusa, dezvoltarea infrastructurii si
reglementarile functionale propuse privind protectia sanatatea populatiei si a mediului
inconjurator.
A. DEZVOLTAREA TERITORIALA
In relatie cu dezvoltarea teritoriala, planul de dezvoltare urbanistica proiectat de
Blominfo Geonet Targoviste prevede fata de varianta aprobata anterior, urmatoarele:
Posibilităţile de dezvoltare ale unor servicii:
turismul de tranzit – definirea şi promovarea unui brand turistic pentru
individualizarea, personificarea şi asigurarea unei atractivităţi specifice atât pentru
turişti cât şi pentru investitori;
înfiinţarea unei zone de agrement-turism-sport în nordul comunei;
dezvoltarea sectorului privat (societăţi comerciale pe acţiuni, cu răspundere limitată,
asociaţii familiale, etc) se va orienta fără îndoială spre domeniile ce pot exploata
resursele locale, specifice fiecărei localităţi.
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
Dezvoltarea agriculturii presupune măsuri şi acţiuni prioritare dintre care se
enumeră:
Măsuri simple de prevenire a degradării solului şi anume: arături pe curba de nivel,
asolamente de protecţie, controlul adâncimii nivelului freatic prin lucrări de desecare-
drenaj în vederea prevenirii excesului de umiditate freatică;
Susţinerea activităţilor agricole în mediul rural prin sprijinirea serviciilor specifice. În
acest sens se propune susţinerea înfiinţării cercului de maşini agricole şi servicii de
reparaţii ale maşinilor agricole;
Creşterea producţiei vegetale prin seminţe certificate, la îndemnul specialistului în
domeniu precum şi printr-o tehnologie completă;
Stimularea producţiei vegetale şi animale prin promovarea unui sistem de prime ce
poate fi acordat producătorilor agricoli;
Pentru dezvoltarea unei economii performante şi ridicarea nivelului de viaţă al
locuitorilor comunei se propune mobilizarea tuturor resurselor fizice şi umane, în corelaţie
cu conservarea mediului şi a patrimoniului.
B. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII
Privitor la infrastructura Planul Urbanistic General prevede realizarea urmatoarelor
lucrari publice:
1. Gospodarirea apelor si lucrări hidrotehnice
◘ alimentarea cu apa
situatie existenta
In prezent in comuna Filipestii de Padure alimentarea cu apă se face in sistem
centralizat care este compus din surse, aducţiune, staţie de tratare, rezervoare de
înmagazinare a apei şi reţea de distribuţie în localităţile Filipeştii de Pădure, Diţeşti, Minieri şi
Siliştea Dealului.
Sursele de apă potabilă sunt: frontul de captare ape subterane Măgureni, sistemul
hidrotehnic Paltinu – captare de suprafaţă:
Sursa Măgureni – Valea Boului este alcatuita din şapte puţuri forate la adâncimea de
100 m, amplasate la cca. 5 km la nord de Filipeştii de Pădure, pe teritoriul comunei Măgureni,
în albia majoră a pârâului Proviţa. Puţurile F.1 – F.4 alimentează comuna Măgureni. Comuna
Filipeştii de Pădure este alimentată din puţurile F.5, F.6 amplasate pe malul stâng al pârâului
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
Proviţa şi puţul F.7 amplasat pe malul drept. Puţurile sunt echipate cu electropompe
submersibile tip HEBE având debitele:
Q = 80 mc/h – la puţul F.5
Q = 20 mc/h – la puţul F.6
Puţul F.7 nu funcţionează în prezent fiind înnisipat. Potenţialul puţului F.7 este de 25
mc/h. În prezent în jurul puţurilor sunt instituite zone de protecţie sanitară cu regim sever,
împrejmuite, având forma şi mărimea astfel:
- pentru puţul F.5 – careu de 15 m x 15 m, împrejmuit cu sârmă ghimpată pe stâlpi de
beton;
- pentru puţul F.6 – careu de 25 m x 25 m, împrejmuit cu panouri de beton;
- pentru puţul F.7 – careu de 15 m x 15 m, împrejmuit cu sârmă ghimpată pe stâlpi de
beton.
Aducţiunea – realizată în anul 1956 şi extinsă în anul 1995 la puţul F7, este din
conducte de azbociment având Dn 400 mm şi conducte OL cu Dn 250 mm. Lungimea totală a
aducţiunii este de 7,9 km – între frontul de captare şi rezervoarele de înmagazinare a apei.
Traseul conductei de aducţiune urmăreşte cursul pârâului Proviţa pe care îl subtraversează
de trei ori. Montajul conductei este subteran, sub adâncimea de îngheţ (0,9 m).
Staţia de tratare este amplasată la baza versantului de NE a dealului Gorgan, zona
stadionului, la cca. 250 m de rezervoare. Tratarea apei se face cu clor gazos. Instalaţia de
clorinare este automatizată şi a fost pusă în funcţiune în anul 1995. Suprafaţa de teren
împrejmuită a staţiei de tratare este de 2500 m.p. (50mx50m) şi asigură zona de protecţie
sanitară cu regim sever, conform HG 930/2005.
Rezervoarele de înmagazinare a apei sunt: R1 de 1000 mc, R2 şi R3 de 500 mc
fiecare. Rezervoarele sunt din beton, cilindrice, semiîngropate, amplasate pe versantul de NE
al dealului Gorgan la altitudinea de +346 m (cota radier). În prezent funcţionează numai
rezervorul de 1000 mc, celelalte două sunt nefuncţionale fiind fisurate. Suprafaţa de teren
împrejmuită, ocupată de rezervoare inclusiv zona de protecţie sanitară cu regim sever, este
de 5220 mp (90 m x 58 m). Distribuţia apei în comuna Filipeştii de Pădure se face
gravitaţional. Reţeaua de distribuţie este de tip mixt cu porţiuni ramificate şi porţiuni inelare, şi
alimentează cu apă localităţile Filipeştii de Pădure, Diţeşti, Minieri şi Siliştea Dealului.
Conducta principală, de la rezervor şi până la Diţeşti pe DJ 720, este din OL, Dn 200
mm, dublată de o conductă având segmente de OL Dn 400 mm şi Dn 200 mm, alternând cu
segmente de azbociment Dn 400 mm şi Dn 200 mm. Celelalte conducte ale reţelei de
distribuţie sunt din OL cu diametre de 80 – 100 mm. Conductele sunt montate îngropat, sub
adâncimea de îngheţ şi urmează traseul drumurilor fiind amplasate în ampriza drumurilor, în
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
zona verde. Lungimea totală a reţelei de distribuţie este de 37,5 km, din care 23 km în
localitatea Filipeştii de Pădure, 9 km în localitatea Diţeşti şi 5,5 km în localitatea Minieri. Pe
reţeaua de distribuţie sunt montaţi hidranţi de incendii supraterani, care în prezent sunt
nefuncţionali fiind descompletaţi – funcţionează un singur hidrant de incendiu amplasat în zona
centrală a localităţii Filipeştii de Pădure. Cişmelele stradale instalate iniţial au fost desfiinţate
în totalitate.
Distribuţia apei la consumatori se face în regim permanent – 365 zile/an, 24 ore/zi –
prin branşamente individuale. Dintre locuinţele branşate cca, 90% sunt dotate cu instalaţii
interioare de apă rece şi apă caldă menajeră preparată individual. Din sursa de apă Măgureni
se asigură în principal debitul de apă necesar pentru populaţie, pentru instalaţiile publice, dar
şi o parte dintre agenţii economici. Numărul abonaţilor alimentaţi din sursa Măgureni este de
2450, dintre care 2350 contorizaţi şi 100 cu plata în sistem pauşal.
Consumul de apă înregistrat în luna iulie este de 20.500 mc/lună din care 16.500
mc/lună pentru populaţie şi 4000 mc/lună pentru agenţi economici.
Conform Autorizaţiei de Gospodărirea apelor nr. 130 din 03.08.2009, emisă de AN
„Apele Române”, Direcţia Apelor Buzău – Ialomiţa, Sistemul de Gospodărire a apelor Prahova,
debitele de apă autorizate şi asigurate din sursa Măgureni sunt:
- QIMzilnic max = 1657,53 mc/zi = 69,06 mc/h = 19,18 l/s (605,000 mc/an)
- QIMzilnic med = 1192,32 mc/zi = 49,68 mc/h = 13,8 l/s (435,190 mc/an)
Volumul de apă intangibil pentru combaterea incendiilor:
Vri = 250 mc – stocat în rezervorul de 1000 mc
Qri = 3 l/s – debitul de refacere a rezervei intangibile în 24 ore
Sistemul de alimentare cu apă din sursa Măgureni aparţine domeniului public al
comunei Filipeştii de Pădure şi este administrat de primărie prin Serviciul Public de
Gospodărie Comunală. Preţul actual (septembrie 2008) al apei este de 2,36 lei/mc (TVA
inclus).
Sursa Paltinu - conducta magistrală de aducţiune Paltinu – Movila Vulpii – ramura
Moreni asigură un debit important de apă în comuna Filipeştii de Pădure, in special pentru
societăţile economice cu consum mare de apă potabilă utilizată în scop tehnologic. Ramura
Moreni, din OL Dn 500 – 400 mm, tranzitează teritoriul comunei Filipeştii de Pădure prin
partea de E, în traseu paralel cu linia C.F. până la intersecţia cu DJ 101 I, unde
subtraversează linia CF şi DJ 101 I urmând spre SV pe DC 112, str. Zoicani şi DJ 720 spre
Moreni.
Din sursa Paltinu – ramura Moreni se alimentează cu apă potabilă, prin racordare
directă, societăţile comerciale cu activitate în special în industria cărnii, mari consumatoare de
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
apă, cum sunt: S.C. Recunoştinţa Prod Com S.A. Filipeşti, complexul S.C. Muntenia S.A.
Filipeşti, S.C. Vabon SRL Filipeşti, S.C. Petro Construct S.A., S.C. Principal Company S.A.
Minieri etc, dar şi locuinţe din zona Varniţa din Filipeştii de Pădure.
Consumul de apă din sursa Paltinu înregistrat este de 32.865 mc/lună, din care 32.765
mc/lună pentru agenţi economici şi 100 mc/lună pentru populaţie.
S.C. Recunoştinţa Prod Com S.A., cu un consum mediu de 20.000 mc/lună, este
racordată la ambele surse şi are propria gospodărie de apă compusă din rezervoare de
înmagazinare şi staţie de pompare cu hidrofor.
Conform Autorizaţiei de gospodărirea apelor nr. 130 din 03.08.2009 emisă de A.N
„Apele Române” – SGA Prahova, debitele de apă autorizate şi asigurate din sursa Paltinu
sunt:
QIP zilnic max = 864 mc/zi = 36 mc/h = 10 l/s (315.400 mc/an)
QIP zilnic med = 561,6 mc/zi = 23,4 mc/h = 6,5 l/s (204.900 mc/an)
Ramura Moreni din aducţiunea Paltinu face parte din reţeaua de distribuţie administrată
de Compania de Apă Târgovişte, judeţul Dâmboviţa – Centru Moreni.
Preţul apei este de 1,91 lei/m.c. (TVA inclus).
Conform Autorizaţiei de Gospodărirea Apei nr.130/2009:
o Necesarul de apă – total comună – este:
Qzi max = 2251,37 mc/zi = 93,81 mc/h = 26,06 l/s
Qzi med = 1566 mc/zi = 65,25 mc/h = 18,13 l/s
o Cerinţa de apă – total comună – este:
Qszi max= 2521,53 mc/zi = 105,06 mc/h = 29,18 l/s
Qszi med= 1753,92 mc/zi = 73,08 mc/h = 20,3 l/s
Intre reţeaua de distribuţie a comunei Filipeştii de Pădure şi ramura Moreni din
aducţiunea Paltinu există două puncte de legătură:
- cămin racord în Filipeştii de Pădure – zona Varniţa;
- cămin racord în Diţeşti – zona Săceni.
Prin aceste racorduri, la nevoie, debitul de apă din sursa Măgureni este suplimentat din
sursa Paltinu.
Exploatarea minieră Filipeştii de Pădure, care îşi desfăşoară activitatea în localitatea
Siliştea Dealului, este în prezent alimentată cu apă din sursă proprie – puţ forat şi rezervoare
de înmagazinare amplasate la altitudine pe dealul Siliştea.
Disfuncţionalităţi:
La sursa de apă Măgureni, forajul F.7 nu funcţionează fiind înnisipat;
Cea mai mare parte din conductele sistemului de alimentare cu apă sunt
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
vechi de peste 40-50 ani, din OL sau azbociment, cu un grad avansat de
uzură;
Pierderi mari de apă în sistem (aducţiune – distribuţie);
Diametrele conductelor pe unele tronsoane nu mai corespund cerinţelor
actuale;
Vanele de linie sunt la distanţe foarte mari comparativ cu cele normate, astfel
ca în cazul defecţiunilor din reţea, distribuţia apei se întrerupe pe zone mari;
Absenţa armăturilor de reducere a presiunii apei în localitatea Diţeşti, situată
în mare parte la cotele de nivel de +275 m – +280 m, unde presiunea apei
depăşeşte 60 m CA;
Hidranţii de incendiu sunt descompletaţi, deci nefuncţionali în caz de
incendiu.
situatie propusa
Odată cu dezvoltarea localităţilor comunei Filipeştii de Pădure şi a creşterii gradului de
confort se prevede şi dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă atât extensiv prin
dezvoltarea reţelei de distribuţie pentru noii consumatori, cât şi intensiv prin asigurarea
debitului de apă corespunzător creşterii gradului de confort.
In anul 2002 a fost elaborat proiectul nr.4/15119 „Extindere şi modernizare reţele
distribuţie apă Filipeştii de Pădure”, faza de proiectare SF, proiectant S.C. CONSPROIECT
S.A. Ploieşti.
Având în vedere disfuncţionalităţile constatate şi prevederile urbanistice de dezvoltare
din prezentul Plan Urbanistic General pentru dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă în
perspectiva anului 2030 propunem următoarele:
reabilitarea sursei de apa existenta prin deznisiparea, echiparea şi punerea în
funcţiune a forajului F7 Măgureni, care este innisipat in prezent;
reabilitarea integrală a reţelelor de distribuţie şi aducţiunii prin
redimensionarea şi înlocuirea conductelor vechi din OL sau azbociment cu
conducte din polietilenă de înaltă densitate PEHD;
extinderea reţelei de distribuţie în toate zonele construite şi în zonele nou
introduse în intravilan;
echiparea corespunzătoare a reţelei de distribuţie şi aducţiunii cu armături şi
construcţii accesorii;
mărirea volumului de înmagazinare a apei de la 1000 mc la 1500 mc, prin
reabilitarea construcţiei, hidroizolaţiei, modernizarea instalaţiilor şi punerea în
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
funcţiune a unuia din cele două rezervoare de 500 mc existente şi
nefuncţionale în prezent;
monitorizarea debitelor de apă în punctele principale – sursă, rezervoare,
reţea distribuţie.
Calculul debitelor de apă necesar pentru comuna Filipeştii de Pădure, s-a făcut în
conformitate cu prevederile Standardului Român, SR 1343-1/2006, STAS 1478-1990 şi
indicativ P 66 – 2001 aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 1214/2001.
Elemente de calcul:
- N = 12.000 locuitori – numărul locuitorilor estimat pentru etapa 2030 prin majorare cu
aproximativ 15% faţă de numărul locuitorilor existent în anul 2008.
- Localităţile Filipeştii de Pădure, Diţeşti şi Minieri fac un tot unitar – între sate nu va mai
exista distanţe.
- Gradul de dotare al locuinţelor – 100% cu instalaţii de apă rece, caldă şi canalizare, cu
prepararea individuală a apei calde menajere.
- qg=100 l/om-zi - debitul specific de apă necesar pentru nevoi gospodăreşti;
- qp=30 l/om-zi - debitul de apă necesar pentru nevoi publice – raportat la numărul de
locuitori;
- qa=10 l/om-zi - debitul specific de apă necesar pentru creşterea animalelor mari în
gospodărie – raportat la numarul de locuitori;
Qag.ec.=1500 mc/zi – debitul de apă mediu total pentru consum tehnologic şi menajer
evaluat prin majorare cu 15% a consumului actual la agentul economic;
Kzi = 1,3 - coeficient de variaţie zilnică a consumului de apă în
gospodării şi public;
Kzi = 1,2 - coeficienti de variaţie zilnică a consumului de apă la agenţi economici;
Ko = 1,7 - coeficientul de variaţie orară a consumului;
Kp = 1,1 - coeficientul de majorare pentru acoperirea pierderilor apă în sistem;
Ks = 1,05 - coeficientul de servitute pentru acoperirea necesarului de apă pentru
Localitatea Nr.locuitori 2009 Nr.locuitori 2030
Filipeştii de Pădure 5330 6100
Diţeşti 3545 4200
Minieri 1430 1620
Siliştea Dealului 32 80
Total comună 10.337 12.000
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
întreţinerea sistemelor de apă şi canalizare;
N = 2 - numărul de incendii teoretic simultane;
Qie = 10 l/s - debitul de apă normat pentru combaterea unui incendiu cu ajutorul
hidranţilor exteriori;
Te = 3 ore - timpul normat pentru combaterea incendiilor din exterior;
Tri = 24 ore - timpul de refacere a rezervei intangibile de incendiu (Vri);
qii = 2,5 l/s - debitul de apă normat pentru combaterea unui incendiu
cu ajutorul hidranţilor interiori (zona industrială–SC Recunoştinţa).
NECESARUL DE APĂ – DEBITE CARACTERISTICE
- pentru populaţie – consum gospodăresc şi public:
Qzi med =1/1000 x [12.000 x (100+30+10)] = 1680 mc/zi = 70 mc/h =19,44 l/s
Qzi max =1,3 x 1680,0 = 2184,0 mc/zi = 91,0 mc/h = 25,28 l/s
Qo max = 1,7 x 91,0 = 154,70 mc/h = 42,97 l/s
- pentru agenţi economici – consum tehnologic şi menajer :
Qzi med = 1500 mc/zi = 62,50 mc/h = 17,36 l/s
Qzi max = 1,2 x 1500 = 1800 mc/zi = 75 mc/h = 20,83 l/s
Qo max = 1,7 x 75,0 = 127,50 mc/h = 35,42 l/s
CERINŢA DE APĂ
- pentru populaţie:
Qs zi med = 1,1 x 1,05 x 1680 = 1940,4 mc/zi = 8o,85 mc/h = 22,46 l/s
Qs zi max = 1,1 x 1,05 x 2184 =2522,52 mc/zi = 105,11 mc/h = 29,20 l/s
Qs o max = 1,1 x 1,05 x 154,70 = 176,68 mc/h = 49,63 l/s
-pentru agenţi economici :
Q s zi med = 1,1 x 1,05 x 1500 = 1732,5 mc/zi = 72,19 mc/h = 20,05 l/s
Q s zi max = 1,1 x 1,05 x 1800 =2079 mc/zi = 86,62 mc/h = 24,06 l/s
Q s o max = 1,1 x 1,05 x 127,5 = 147,26 mc/h = 40,90 l/s.
Volumul de apă pentru incendiu
Vi=n x Qie x Tc x 3,6 = 2 x 10 x 3 x 3,6 =216 mc – volumul de apă necesar pentru
combaterea unui incendiu cu ajutorul hidranţilor exteriori.
Vcons = a x Qomax x Te = 1 x 127,5 x 3 = 383 mc – volumul de apă necesar pentru
consum la utilizatori pe durata combaterii incendiului.
Vri = Vi + Vcons = 216 + 383 = 599 mc – volumul de apă rezervă intangibilă pentru caz
de incendiu.
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
Qri = 599/24 x 24 = 599 mc/zi = 24,96 mc/h = 6,93 l/s – debitul de apă necesar pentru
refacerea rezervei intangibile în 24 ore.
Volumul de apă pentru compensaţie
Vcomp = 0,23 Q s zi max = 0,23 x 2522,52 = 580 mc – volumul de apă necesar pentru
compensaţia variaţiei orara de consum pe timpul unei zile (24 ore).
Volumul de apă pentru avarie
Viea var
=0,33 x 2522,52 = 833 mc – volumul de apă necesar pentru consum la utilizatori
timp de 8 ore – durata intervenţiei în cazul unei defecţiuni în amonte de rezervor.
Volumul rezervoarelor - pentru populaţie
Vrez=Vcomp + Vri +(Vavarie – Vri) = 580 + 833 = 1413 mc – volumul rezervoarelor
pentru asigurarea volumului de apă pentru compensaţie, volumul de apă rezervă intangibilă şi
volumul de apă rezervă de avarie pentru consum pe durata remedierii defecţiunilor.
Fabrica de preparate din carne S.C. Recunoştinţa Prod Com S.A., cel mai mare
consumator de apă dintre agenţii economici, este racordat atât la reţeaua Companiei de Apă
Târgovişte (sursa Paltinu) cât şi la reţeaua de distribuţie a comunei Filipeştii de Pădure (sursa
Măgureni) şi are propria gospodărie de apă compusă din rezervoare de înmagazinare (200 +
250) mc şi staţia de pompare cu hidrofor.
Pentru combaterea unui incendiu din exterior şi din interior este asigurată o rezervă
intangibilă de 250 mc.
Qri ag.ec = 250 mc/zi = 10,42 mc/h = 2,89 l/s
DEBITUL DE APĂ NECESAR LA SURSE
PT. POPULAŢIE PT. AG.ECONOMICI TOTAL COMUNĂ
Qszimax 2522,52 mc/zi 29,20 l/s
2079,00 mc/zi 24,06 l/s
4601,52 mc/zi 53,26 l/s
Kp Qri pop. 658,90 mc/zi 7,63 l/s
- 658,90 mc/zi 7,63 l/s
Kp Qri ag.ec. - 275,00 mc/zi 3,18 l/s
275,00 mc/zi 3,18 l/s
CERINŢA LA SURSE 3181,42 mc/zi 36,82 l/s
2354,00 mc/zi 27,24 l/s
5535,42 mc/zi 64,07 l/s
Sursa Măgureni va asigura :
34,72 l/s – potenţialul puţurilor F5 F6 şi F7, din care:
◘ 7,63 l/s – pentru refacerea rezervei intangibile
◘ 27,09 l/s – pentru consum – in principal populaţia
Completarea debitului de apă necesar la nevoie pentru populaţie se va face din sursa
Paltinu prin cele două racorduri între distribuţia SPGC Filipeştii de Pădure şi distribuţia
Companiei de Apă Târgovişte.
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
Sursa Paltinu va asigura :
29,35 l/s – din ramura Moreni – aducţiunea Paltinu, din care:
◘ 3,18 l/s – pentru refacerea rezervei de incendiu la SC Recunoştinţa
◘ 26,17 l/s – pentru consum – în principal agenţi economici.
Aducţiunea, între sursa de apă Măgureni şi rezervoarele de înmagazinare, va fi din
conducte PEHD, montate îngropat la adâncimea de 1,2 – 1,5 m şi prevăzută cu construcţiile
accesorii şi armăturile necesare (cămine de vizitare, subtraversări ape, subtraversări drumuri,
vane de linie la cca. 2 km)
Staţia de tratare – amplasată în zona de N-V a localităţii Filipeştii de Pădure la cca. 250
m de rezervoare. Dezinfectarea apei, în vederea îmbunătăţirii calităţii conform normelor
igienico – sanitare se face cu clor gazos. Instalaţia este automatizată.
Rezervoarele de înmagazinare sunt cele existente din beton, cilindrice, semiîngropate,
amplasate pe dealul Gorgan la cota +346 (cota radier). Capacitatea va fi de 1500 mc (R.1 =
1000 mc, R.2 = 500 mc) şi asigură volumul de apă pentru compensaţia variaţiei de consum
zilnic asigurat din sursa Măgureni, rezerva intangibilă pentru incendiu, precum şi rezerva de
apă pentru caz de avarie în amonte de rezervoare.
Reţeaua de distribuţie a apei potabile în localităţile comunei Filipeştii de Pădure va fi din
conducte PEHD montate îngropat, sub adâncimea de îngheţ (0,9 m), de-a lungul drumurilor în
zona verde. Distribuţia apei se face gravitaţional, sistemul este mixt (inelar cu porţiuni
ramificate).
Pe conductele reţelei de distribuţie se vor monta hidranţi exteriori de incendiu la
distanţe de 120 m. De asemenea se prevăd construcţii accesorii pentru subtraversări de ape,
drumuri sau linii C.F., cămine de vizitare pentru montarea vanelor de ramificaţii, vanelor de
linie, robineţilor de golire şi armăturilor de reducere a presiunii. La această reţea de distributie
sunt branşate gospodăriile populaţiei, instituţiile publice, agenţii economici cu activităţi publice
şi alţi agenţi economici.
Agenţii economici mari, cu consumuri foarte mari de apă pentru procesele tehnologice,
sunt racordaţi direct la reţeaua de distribuţie a Companiei de Apă Târgovişte, ramura Moreni,
aducţiunea Paltinu – Movila Vulpii, sursa Paltinu. Conducta (ramura Moreni) cu diametrul de
500 – 400 mm traversează teritoriul comunei Filipeştii de Pădure în partea de E, direcţia N – S
– SV către Moreni.
Dintre societăţile comerciale care se alimentează cu apă din reţeaua C.A.Târgovişte
exemplificăm: S.C.Recunoştinţa Prod.Com S.A. – fabrică de preparate din carne – cu un
consum înregistrat de 20.000 mc/lună; S.C.Principal Company SA – fabrică de preparate din
carne – cu un consum de 7000 mc/lună; S.C. Muntenia Nord SA – cu un consum de 5000
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
mc/lună; S.C. Sahprod Meteor S.A. – cu un consum de 1000 mc/lună.
Intre cele două reţele de distribuţie s-au realizat două puncte de legătură – în zona
Varniţa din Filipeştii de Pădure şi în zona Săcuieni din Diţeşti.
Exploatarea minieră Filipeştii de Pădure, situată în localitatea Siliştea Dealului, deţine
sistem propriu de alimentare cu apă - puţ forat şi rezervoare amplasate la altitudine pe dealul
Siliştea.
◘ Evacuarea apelor uzate
situatie existenta
In comuna Filipeştii de Pădure colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere şi
tehnologice se face atât în sistem centralizat cât şi în sistem local sau individual.
Sistemul centralizat de canalizare, din localitatea Filipestii de Padure existent în zona
centrală, se compune din colectoare secundare, colector principal şi staţie de epurare. De
acest sistem beneficiază cca. 30% din populaţia localităţii.
Reţeaua de colectoare secundare colectează apa uzată menajeră provenită de la
locuinţele tip apartament din blocuri, instituţiile publice, gospodăriile individuale şi agenţii
economici amplasaţi în zona centrală. Colectoarele sunt din tuburi de beton Dn 200 – 300 –
400 mm montate îngropat de-a lungul drumurilor.
Colectorul principal este din tuburi de beton Dn 500 mm, montat îngropat în zona verde,
de-a lungul DJ 720 şi str. Gării până la staţia de epurare.
Staţia de epurare este amplasată în zona de est a localităţii Filipeştii de Pădure, în albia
majoră a pârâului Proviţa, pe malul drept, la cca. 50 m de pârâu, cu acces din drumul de
legătură dintre Filipeştii de Pădure şi Minieri.
Metoda de epurare este mecano – biologică, iar metoda de dezinfectare este cu clor
gazos. Decantoarele principale sunt de tip Imhoff – 2 unităţi pentru 5000 locuitori, fiecare.
Exploatarea staţiei se face în totalitate manual. In prezent staţia de epurare funcţionează cu
deficienţe, echipamentele fiind uzate, parţial blocate sau lipsă. Deversarea apelor uzate se
face în pârâul Proviţa.
Debitele de ape uzate menajere şi tehnologice care necesită epurare, conform
Autorizaţiei de gospodărirea apelor nr. 130/03.08.2009, emisă de AN „Apele Române” –
S.G.A. Prahova, sunt:
Qu zi mediu = 851 mc/zi = 35,46 mc/h = 9,85 l/s
Qu zi max = 980 mc/zi = 40,83 mc/h = 11,34 l/s
Qu o max = 99,28 mc/h = 27,58 l/s
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
In satul Minieri sistemul centralizat de canalizare se compune din colectoare
secundare, colector principal şi staţie de epurare. Reţeaua de colectoare secundare, cuprinde
întreaga localitate şi este realizată din tuburi de beton Dn 200 - 300 mm, înaintate îngropat de-
a lungul drumurilor.
Colectorul principal, din tuburi de beton Dn 300 mm este amplasat pe str. M. Eminescu
şi pe DJ 101 I, în zona verde, de la sat Minieri până la staţia de epurare.
Staţia de epurare, în prezent nefuncţională, este amplasată pe malul stâng la cca. 20 m
de pârâul Proviţa, în zona de S-V a satului Minieri. Metoda de epurare: mecano – biologică,
dezinfectarea cu clor gazos.
În prezent, în staţia de epurare se realizează numai decantarea apelor uzate menajere
şi tehnologice. Deversarea apelor decantate se face în pârâul Proviţa.
Debitele de ape uzate menajere şi tehnologice care necesită epurare la SE Minieri,
conform Autorizaţiei de gospodărirea apelor nr.130/2009, sunt :
Qu zi mediu = 137 mc/zi = 5,71 mc/h = 1,59 l/s
Qu zi max = 190,65 mc/zi = 7,94 mc/h = 2,21 l/s
Qu o max = 11,43 mc/h = 3,18 l/s.
In satul Diţeşti precum şi în gospodăriile neracordate la canalizare din Filipeştii de
Pădure, Minieri şi Siliştea Dealului sunt folosite haznale vidanjabile, puţuri absorbante sau
latrine uscate în sistem individual.
In comuna Filipeştii de Pădure reţelele de canalizare însumează 11,9 km din care 7,9
km în Filipeştii de Pădure şi 4,0 km în sat Minieri.
Suprafeţele de teren aferente staţiilor de epurare, conform inventarului bunurilor din
domeniul public al comunei Filipeştii de Pădure, poziţiile 63 şi 64, sunt :
S teren = 5400 mp pentru SE Filipeştii de Pădure;
S teren = 3900 mp pentru SE Minieri.
Sistemele de canalizare centralizată din cele două localităţi aparţin domeniului public al
comunei şi sunt în administrarea primăriei prin Serviciul Public de Gospodărie Comunală
Filipeştii de Pădure.
Exploatarea Minieră Filipeştii de Pădure, situată în localitatea Siliştea Dealului, are un
sistem local propriu de colectare – epurare a apelor uzate. Deversarea se face în valea
Palanga. S.C. Recunoştinţa Prod Com S.A. are sistem local propriu de colectare – epurare a
apelor uzate menajere şi tehnologice compus din reţea de colectare de incintă şi staţie de
epurare mecano – biologică de 1200 mc/zi, cu deversare în pârâul Proviţa.
Alte societăţi comerciale cu sau fără staţii de epurare proprii sunt racordate la reţeaua
existentă sau colectează apele uzate în fose vidanjabile.
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
Canalizarea pluvială în comuna Filipeştii de Pădure se face la suprafaţa terenului prin
şanţuri şi rigole deschise, amenajate de-a lungul drumurilor, cu panta naturală, care
colectează apele meteorice şi le dirijează prin curgere liberă către emisari: pârâul Proviţa,
pârâul Roşioara, valea Palanga şi valea Cervenia.
Disfuncţionalităţi:
- Reţelele de canalizare, realizate în anul 1958 în satul Minieri şi în anul 1978 în
Filipeştii de Pădure, sunt în prezent degradate – tuburi fisurate, îmbinări neetanşe, cămine de
vizitare inaccesibile.
- Staţia de epurare din Filipeştii de Pădure, realizată în anul 1978 funcţionează cu
deficienţe. Echipamentele existente sunt degradate fizic şi uzate moral, parte din ele fiind
blocate.
- Exploatarea staţiei de epurare se face în totalitate manual şi în mare parte pe by-
pass;
- Staţia de clorinare nu funcţionează;
- Nu există pavilion administrativ;
- Debitele de apă uzată nu sunt monitorizate;
- Staţia de epurare din Minieri, realizată în anul 1958, este în prezent nefuncţională,
lipsesc echipamentele tehnologice atât la treapta mecanică cât şi la treapta biologică, iar
dezinfectarea nu se realizează. Nu mai există împrejmuire, nu există supraveghere;
- Apele uzate menajere şi tehnologice provenite din sistemul centralizat sunt deversate
la emisari fie epurate parţial, fie neepurate, iar apele uzate provenite din sistemele de
canalizare locale sau individuale sunt vidanjate cu descărcare la staţiile de epurare, sau
deversate direct la emisari sau infiltrate în sol, provocând poluarea mediului înconjurător - aer,
sol, ape freatice şi ape de suprafaţă;
- Sistemul de canalizare centralizată este puţin dezvoltat în comparaţie cu sistemul de
distribuţie a apei.
situatie propusa
Având în vedere disfuncţionalităţile constatat la sistemul actual de canalizare menajeră
centralizată şi faptul că atât canalizarea centralizată existentă cât şi canalizările în sistem local
sau individual constituie surse de poluare a mediului înconjurător propunem pentru viitor
realizarea lucrărilor de reabilitare şi extindere a sistemului de canalizare centralizată existent în
localitatea Filipeştii de Pădure şi în localitatea Minieri, şi înfiinţarea canalizării centralizate în
localitatea Diţeşti.
In proiectul privind extinderea canalizării şi staţii de epurare în comuna Filipeştii de
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
Pădure sunt propuse lucrări pentru realizarea a două reţele de canalizare şi staţiile de epurare
aferente fiecărei reţele.
Unul din sistemele centralizate de colectare – epurare a apelor uzate menajere este
propus pentru localitatea Filipeştii de Pădure împreună cu localitatea Diţeşti, iar cel de-al
doilea pentru localitatea Minieri. Reţelele de canalizare propuse sunt din conducte PVC tip G
cu diametre de 200, 250 şi 500 mm. Lungimea totală a reţelelor de canalizare va fi de cca.
50.500 m
Staţiile de epurare propuse sunt compacte, containerizate, modulate, automatizate,
monitorizate, cu două trepte de epurare – mecanică şi biologică – şi dezinfecţie cu raze
ultraviolete. Staţiile de epurare sunt prevăzute cu toate utilităţile necesare.
Canalizarea menajeră
Pentru canalizarea menajeră propunem:
- reabilitarea reţelelor de canalizare existente în Filipeştii de Pădure şi Minieri, prin
înlocuirea tuburilor de beton cu conducte PVC tip G şi recondiţionarea căminelor de vizitare;
- extinderea reţelelor de colectare a apelor uzate menajere în localităţile Filipeştii de
Pădure şi Minieri;
- infiinţarea unui sistem centralizat de colectare – epurare în localitatea Diţeşti.
- reabilitarea staţiei de epurare SE1 Filipeşti, prin reutilarea treptei mecanice, realizarea
treptei biologice cu module containerizate şi realizarea dezinfecţiei cu raze ultraviolete;
- realizarea a două noi staţii de epurare pentru localităţile Diţeşti şi Minieri.
Pentru canalizarea centralizată a apelor uzate menajere propunem trei bazine de
colectare, fiecare având propriul sistem de colectare – epurare.
1. Sistemul de colectare-epurare nr. 1 – Filipeştii de Pădure
2. Sistemul de colectare-epurare nr. 2 – Diţeşti (se preia şi partea de Sud a localităţii
Filipeştii de Pădure)
3. Sistemul de colectare-epurare nr. 3 – Minieri
Fiecare sistem se compune din:
- reţea de colectoare stradale secundare;
- colectorul principal;
- staţie de epurare mecano-biologică, tip ecologic.
Colectoarele secundare de canalizare menajeră se vor monta îngropat, de-a lungul
drumurilor, pozate de regulă în axul drumului. Adâncimea de montaj, va fi de minim 1,5 m faţă
de cota terenului natural. Colectoarele secundare vor fi din conducte PVC tip G cu diametre de
200 – 250 mm.
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
Colectoarele principale se vor monta îngropat, în zona verde, de-a lungul drumurilor
principale (DJ 720, DJ 101I) până la staţiile de epurare respective. Colectoarele principale se
vor realiza din conductele PVC – KG cu Dn 250-500 mm.
Configuraţia naturală a terenului asigură panta minimă pentru curgerea apelor uzate
cu viteză minimă de autocurăţare de 0,7 m/s. Pentru zona de Sud a localităţii Diţeşti, unde
cotele de nivel ale terenului sunt mai joase în raport cu cota staţiei de epurare, este necesară
realizarea unei staţii de pompare a apelor uzate menajere.
Intreaga reţea de canalizare din comuna Filipeştii de Pădure însumează aprox.50 km.
Reţeaua de canalizare va fi dotată cu construcţiile accesorii necesare – cămine de vizitare
pentru racordări, pentru ramificaţii, schimbări de direcţie, rupere de pantă şi spălare, după caz.
Debitele de apă uzată menajeră şi tehnologică, colectate în fiecare din cele trei
sisteme, calculate conform SR 1343-1/2006 şi STAS 1846, pentru etapa 2030, vor fi :
Pentru satul FIPEŞTII DE PĂDURE:
CERINŢA DE APĂ calculată pentru 6000 locuitori, instituţii publice şi o parte din agenţii
economici (majorare cu 20%) este :
Q s zi med = 1,1 x 1,05 x 1/1000 x 6000 x 140 x 1,2 = 1164,24 mc/zi
Q s zi max = 1,3 x 1164,24 = 1513,51 mc/zi = 63,06 mc/h.
Q s o max = 1,7 x 63,06 = 107,20 mc/h
DEBITUL DE APE UZATE va fi :
Q u zi med = 0,8 x 1164,24 = 931,39 mc/zi = 38,81 mc/h = 10,78 l/s
Q u zi max = 0,8 x 1513,51 = 1210,81 mc/zi = 50,45 mc/h = 14,01 l/s
Q u o max = 0,8 x 107,20 = 85,76 mc/h = 23,82 l/s
Staţia de epurare SE1 va avea capacitatea de 1300 mc/zi.
Pentru satul DIŢEŞTI
CERINŢA DE APĂ pentru 4500 locuitori, instituţii publice şi agenţi economici (majorare
cu 20%) este :
Q s zi med = 1,1 x 1,05 x 1/1000 x 4500 x 140 x 1,2 = 872,67 mc/zi
Q s zi max = 1,3 x 872,67 = 1134,47 mc/zi = 42,27 mc/h
Q s o max =1,7 x 47,27 = 80,36 mc/h
DEBITUL DE APE UZATE va fi :
Q u zi med = 0,8 x 872,67 = 698,14 mc/zi = 29,09 mc/h = 8,08 l/s
Q u zi max = 0,8 x 1134,47 = 907,58 mc/zi = 37,82 mc/h = 10,50 l/s
Q u o max = 0,8 x 80,36 = 64,29 mc/h = 17,86 l/s
Staţia de epurare SE2 va avea capacitatea de 910 mc/zi.
Pentru satul MINIERI
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
CERINŢA de apă calculată pentru 1700 locuitori, instituţii publice şi agenţi economici
(aprox.300 mc/zi) este :
Q s zi med = 1,1 x 1,05 x 1/1000 x1700 x 140 + 300 = 618,29 mc/zi
Q s zi max = 1,3 x 618,29 = 803,78 mc/zi = 33,49 mc/h
Q s o max = 1,7 x 33,49 = 56,93 mc/h.
DEBITUL DE APE UZATE va fi:
Q u zi med = 0,8 x 618,29 = 494,63 mc/zi = 20,61 mc/h = 5,72 l/s
Q u zi max = 0,8 x 803,78 = 643,05 mc/zi = 26,79 mc/h = 7,44 l/s
Q u o max = 0,8 x 56,93 = 45,54 mc/h = 12,65 l/s
Staţia de epurare SE 3 va avea capacitatea de 650 mc/zi.
Staţiile de epurare sunt de tip ecologic, compacte, containerizate, modulate,
automatizate cu două trepte de epurare – mecanică şi biologică – şi sterilizare cu raze
ultraviolete.
In treapta mecanică se realizează reţinerea materiilor solide, reţinerea nisipului,
separarea grăsimilor, egalizarea şi omogenizarea.
In treapta biologică se elimină substanţele organice biodegradabile şi compuşii azotului
şi fosforului prin nitrificare – denitrificare.
Apa epurată mecanic şi biologic este dezinfectată cu raze ultraviolete şi deversată în
pârâul Proviţa. Staţiile de epurare vor fi dotate cu toate utilităţile necesare: energie electrică,
apă, canal, gaze, telefonie, împrejmuire şi drum acces.
SE 1 Filipeştii de Pădure, cu o capacitate de 1300 mc/zi va fi realizată prin reabilitarea
şi modernizarea staţiei de epurare existentă, amplasată în zona de sud – est a localităţii
Filipeştii de Pădure, pe malul drept al pârâului Proviţa, cu acces din drumul de legătură dintre
Filipeşti şi Minieri. Suprafaţa de teren necesară = aprox. 4000 mp.
SE 2 Diţeşti, cu o capacitate de 910 mc/zi, nou propusă, va fi amplasată în partea de
est a localităţii Diţeşti, pe malul drept al pârâului Proviţa, cu acces din DJ 101 I. Suprafaţa de
teren necesară = aprox. 2000 mp.
SE 3 Minieri, cu o capacitate de 650 mc/zi, nou propusă, va fi realizată pe
amplasamentul fostei staţii de epurare, în partea de sud – vest a localităţii Minieri, pe malul
stâng al pârâului Proviţa, cu acces din DJ 101 I. Suprafaţa de teren necesară = aprox. 1200
mp.
Deversarea apelor epurate se face în pârâul Proviţa cu respectarea prevederilor din
NTPA 001/2002 privind parametri calitativi ai apelor epurate descărcate în emisar.
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
Pentru zonele de protecţie sanitară, având în vedere că staţiile de epurare propuse sunt
containerizate, propunem o distanţă de 100 m de la împrejmuire. În zona de protecţie sanitară
se interzice autorizarea construcţiilor.
Altă variantă pentru canalizarea centralizată în comuna Filipeştii de Pădure este cea
propusă în SF 733/2007 „Extindere canalizare comuna Filipeştii de Pădure” care prevede
două staţii de epurare noi amplasate în Diţeşti şi Minieri.
S.C. „RECUNOŞTINŢA PROD COM” S.A. – fabrică de produse din carne – are un
sistem local propriu de colectare – epurare a apelor uzate menajere, tehnologice şi pluviale
compus din reţele de incintă şi staţie de epurare mecano – biologică având capacitatea de
1200 mc/zi. Deversarea se face în pârâul Proviţa.
Exploatarea minieră Filipeştii de Pădure are sistem propriu de colectare – epurare a
apelor uzate menajere şi tehnologice, cu deversare în valea Palanga.
Alte societăţi comerciale descarcă apele uzate epurate, preepurate sau neepurate în
reţelele de canalizare ale localităţilor comunei Filipeştii de Pădure.
Canalizarea pluvială se va face în continuare la suprafaţa terenului prin şanţuri şi
rigole amenajate de-a lungul drumurilor, cu pantă naturală şi deversare în reţeaua hidrografică
a comunei – pârâul Proviţa, pârâul Roşioara, valea Palanga şi valea Cervenia.
◘ Gospodarirea deseurilor
Strategia de dezvoltarea a judetului prevede colectare si depozitarea deseurilor
municipale de pe intreg judetul, in cinci locatii.
In teritoriul comunei Filipestii de Padure nu exista nici un astfel de amplasament
destinat stocarii deseurilor municipale. Localitatea dispune de o masina speciala care
colecteaza deseurile, acestea fiind transportate la rampa ecologica Veolia Boldesti Scaieni.
2. Căi de comunicaţie
Comuna Filipeştii de Pădure se află situată în partea de vest a judeţului Prahova, la 30
km faţă de municipiul Ploieşti, legătura cu acesta facându-se atât pe cale ferată cât şi pe
drumul judeţean DJ720 care asigură legătura spre est, prin Floreşti. Legătura cu alte localităţi
ale judeţului se face prin DJ-101 (Filipeştii de Târg) şi DC 114 care face legătura între satele
componente Filipeştii de Pădure şi Siliştea Dealului.
Reteaua stradală s-a dezvoltat odată cu construcţia de locuinţe, în lugul axului principal
care străbate localitatea: DJ 720 Răzvad-Moreni-Diţeşti-Filipeştii de Pădure.
DJ 720 este artera principală din localitate, reabilitată în anul 2008, pe tronsonul: Limită
Judeţ Dâmboviţa-Floreşti-DN1, km 15+500-km 30+000.
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
Prin această reabilitare s-au asigurat 2 benzi de circulaţie, sistemul de colectare şi
evacuare a apelor pluviale în lungul drumului, lărgirea corespunzătoare a podeţelor existente,
amenajarea drumurilor laterale şi asigurarea continuităţii evacuării apelor pluviale, montare
parapeţi de siguranţă în zonele care prezintă risc în desfăşurarea traficului, la podurile peste
râurile Roşioara şi Proviţa de la km 19+890 şi km 24+141, refacerea suprastructurii,
prevederea de lucrări de siguranţa circulaţiei-marcaje, indicatoare rutiere (complementare),
comletarea trotuarelor şi lărirea părţii carosabile între borduri pe toată porţiunea cuprinsă în
intravilan.
Zona de protecţie pentru şoseaua DJ720 este de 40m (20m din ax, stânga-dreapta), iar
zona de siguranţă de 1m de la marginea exterioară a şanţului.
Pentru zona de extravilan se vor respecta următoarele distanţe minime de protecţie de
la axul drumului până la marginea exterioară a zonei drumului, funcţie de categoria acestuia:
drumuri judeţene - 20 m; drumuri comunale - 18 m.
a) Legături rutiere
Legăturile comunei în teritoriu se realizează rutier, prin intermediul DJ 720 (Limit Jud.
Dâmboviţa-Diţeşti, Filipeştii de Pădure-Călineşti-Floreşti-DN1), DJ 101 I (Ploieşti Centru-Buda-
Nedelea-Filipeştii de Târg-Minieri-Diţeşti), DC 114 (DJ 720 Filipeştii de Pădure-Mina Palanga).
Înainte cu 10 ani exista şi DC 116 A (Filipeştii de Pădure DJ 145-DJ 720), acum însă
dezafectat.
b) Legături feroviare
Comuna este străbătută de o singură cale ferată cu un singur culoar şi neelectrificata:
intra pe teritoriul comunei prin partea de sud, se intersectează cu DJ 720 la nivel, ajungând
până la exploatarea minieră din nord-ul comunei. Linia ferată nu mai deserveşte şi transportul
de personae ci doar transportul indusrial, foarte rar (cam de două ori pe săptămână).
Căile de comunicaţie reprezintă (în total) cca 9,02 % din suprafata comunei.
propuneri
Din analiza datelor existente, a normelor tehnice în vigoare pentru proiectarea străzilor,
intersecţiilor, profilurilor caracteristice, parcajelor etc., şi din discuţiile cu factorii locali de
specialitate s-au evidenţiat o serie de disfuncţionalităţi, semnalându-se cu precădere
următoarele:
- nu toate profilele transversale ale străzilor corespund din punct de vedere tehnic noilor
STAS-uri;
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
- majoritatea străzilor din Satul Siliştea Dealului sunt din pământ, necesitand aplicarea
de îmbrăcăminţi rutiere sau cel puţin împietruiri;
- discontinuitatea trotuarelor;
- iluminat stradal insuficient;
- traficul eterogen (tractoare, căruţe, biciclişti, automobilişti şi pietoni) generează
accidente rutiere în special pe timp de noapte;
- străzi înguste care necesită lărgire;
- intersecţii neamenajate;
- lipsa de parcaje amenajate aferente principalelor dotări ale comunei, în zonele de
interes social şi comercial;
- trafic peste 11 000 vt/zi pe A2.
3. Reţele tehnico - edilitare
◘ Alimentare cu energie electrica
Situatie existenta
Comuna Filpeştii de Pădure cu localităţile componente: Filipeştii de Pădure, Diţeşti,
Minieri şi Siliştea Dealului este în prezent complet electrificată.
Alimentarea cu energie electrică se face din sistemul Energetic Naţional prin Staţia
Electrică Moreni 110/20/6 KV şi Staţia Electrică Floreşti 110/20 KV – 160 MVA.
Posturile de transformare din comună sunt alimentate din liniile electrice de medie
tensiune LEA 20 KV Moreni 1 şi LEA 20 KV Moreni 2.
Consumatorii de energie electrică din comuna Filipeştii de Pădure sunt alimentaţi prin
intermediul posturilor de transformare 20/0,4 KV montate aerian, PTA, la sol, PTSol sau în
cabină de zidărie PTZ. Posturile de transformare sunt racordate la liniile electrice de medie
tensiune aeriene LEA 20 KV, sau subterane LES 20 KV, după caz.
Complexul industrial (mică industrie) S.C. Muntenia S.A Filipeşti are staţie electrică de
transformare proprie de 110/20 KV, amplasată în incintă, care furnizează energie electrică şi
altor societăţi economice.
Puterile nominale şi amplasamentele posturilor de transformare sunt următoarele:
Sat Filipeştii de Pădure
Identificare trepte transformare putere nominală amplasament
Proprietar : S.C.Electrica S.A.
PTA 80 20/0,4 KV 100 KVA -fosta staţie de pompare
PTSol 29 20/0,4 KV 250+630 KVA -staţia betoane
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
PTA 173 20/0,4 KV 100 KVA -depozite
PTA 104 20/0,4 KV 160 KVA -fabrica de stingătoare
PTA 16 20/0,4 KV 160 KVA -str. Valea Rea
PTZ 138 20/0,4 KV 400+400 KVA -zona centrală-blocuri
PTZ 146 20/0,4 KV 400 KVA -zona centrală str. Liceului
PTA 11 20/0,4 KV 160 KVA -str. Platoului
PTA 90 20/0,4 KV 400 KVA -zona Varniţa
Alţi proprietari :
PTA 20/0,4 KV -stadion
PTA 25 20/0,4 KV -tipografie
PTA 20/0,4 KV -fabrica de cherestea
PTSol 20/0,4 KV 630 KVA - fabrica de vopsele
PTA 20/0,4 KV 400 KVA - tipografie
PTA 20/0,4 KV 250+2x400+2x630 KVA - SC Recunoştinţa
Sat Diţeşti
Proprietar SC Electrica S.A.:
PTA 17 20/0,4 KV - 400 KVA - Roşioara – str.Dulmăneşti
PTA 53 20/0,4 KV - 100 KVA - moară – DJ 101 I
PTSol 83 20/0,4 KV - 630 KVA - vis-a-vis de SC.Confind Câmpina
PTA 23 20/0,4 KV - 250 KVA - Cervenia – DJ 720
PTA 91 20/0,4 KV - 250 KVA - str. Principală
PTA 2055 20/0,4 KV - 100 KVA - zona Săceni
Sat Minieri
Proprietar S.C. Electrica S.A.
PTA 154 20/0,4 KV - 250 KVA - str.1 Mai
PTA 62 20/0,4 KV - 250 KVA - str.M.Eminescu
Alţi proprietari
PTA 20/0,4 KV - str.ROCAST SA
PTSol 20/0,4 KV - S.C. Principal S.A. - produse
carne
PTA 20/0,4 KV - SC EOXAL
PTA 20/0,4 KV - SC ROCAST SA
PTA 20/0,4 KV - plase sudate
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
PTA 20/0,4 KV -400 KVA - comerţ, depozit
Sat Siliştea Dealului
Proprietar SC Electrica SA :
PTA 128 20/0,4 KV -400 KVA - exploatare minieră
Alţi proprietari
PTZ 20/0,4 KV -400 KVA - Dragero
PTSol 72 20/0,4 KV - SC PROD CARN SRL
Posturile de transformare proprietate S.C. Electrica S.A. alimentează gospodăriile
populaţiei, instituţiile publice şi micii agenţi economici din domeniul comerţului cu amănuntul,
prestările de servicii, birouri.
Total putere nominală instalată pentru consum casnic, public şi o parte dintre agenţii
economici este de 5.790 KVA.
Distribuţia energiei electrice la consumatorii din comună se face prin reţeaua de joasă
tensiune, 0,4 KV, montată aerian pe stâlpi de beton armat sau subteran în zona centrală a
localităţii Filipeştii de Pădure (zona blocurilor de locuinţe).
Traseul reţelei de joasă tensiune urmăreşte trama stradală a localităţii şi cuprinde în
întregime zonele construite. Pe stâlpii reţelei de joasă tensiune este montată şi reţeaua de
iluminat stradal în localităţi.
Consumatorii de energie electrică: instituţii publice, locuinţe, mică industrie, prestări
servicii, spaţii comerciale, birouri, sunt racordaţi la reţeaua de distribuţie de joasă tensiune prin
branşamente individuale dotate cu contoare pentru înregistrarea consumului de energie
electrică.
Teritoriul comunei Filipeştii de Pădure este tranzitat în partea de Sud de traseul unei
linii de înaltă tensiune, LEA 110 KV.
Liniile electrice având tensiuni nominale de 110 KV, 20 KV şi 0,4 KV precum şi
posturile de transformare 20/0,4 KV menţionate sunt în administrarea S.C. Electrica Muntenia
Nord S.A. – Ploieşti.
Posturile de transformare ce deservesc societăţi comerciale sunt în administrarea
acestora.
propuneri
In următorii 5 – 10 ani se prevede creşterea consumurilor de energie electrică de cca.
25% atât prin apariţia de noi consumatori, cât şi prin mărirea consumului la cei existenţi.
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
Pentru asigurarea alimentării cu energie electrică în următorii ani sunt necesare
următoarele lucrări:
- mărirea capacităţii posturilor de transformare existente în funcţie de necesităţi;
- amplasarea de noi posturi de transformare în zonele neacoperite;
- extinderea LEA 20KV pentru racordarea noilor posturi de transformare;
- extinderea reţelei de distribuţie de joasă tensiune în zonele propuse pentru
construirea de locuinţe şi dotări, pe măsura realizării acestora;
- extinderea iluminatului public odată cu extinderea reţelei de joasă tensiune precum şi
modernizarea iluminatului stradal existent.
Pentru unităţile economice mai mari, alimentarea cu energie electrică se va face prin
intermediul unor posturi de transformare locale dimensionate pentru cerinţele unităţilor
economice respective.
◘ Alimentare cu energie termica
In prezent în localităţile componente ale comunei Filipeştii de Pădure: Filipeştii de
Pădure, Diţeşti, Minieri şi Siliştea Dealului, încălzirea clădirilor în sezonul rece se realizează
astfel:
- cu centrale sau microcentrale termice, proprii unei clădiri sau locuinţe,
funcţionând cu faze naturale;
- cu sobe funcţionând cu gaze naturale;
- cu sobe funcţionând cu combustibili solizi.
Gazele naturale sunt folosite pentru încălzire de aproximativ 50% din populaţie – cei
racordaţi la sistemul centralizat de distribuţie a gazelor naturale.
In prezent, centralele termice care asigurau agent termic pentru încălzirea centrală a
locuinţelor şi instituţiilor publice sunt dezafectate fiind preferat sistemul de încălzire locală cu
centrale termice sau microcentrale proprii fiecărei clădiri sau fiecărui apartament. Ocazional
pentru încălzire este utilizată şi energia electrică.
Societăţile economice mari au centrale termice proprii pentru prepararea agentului
termic şi a aburului tehnologic, utilizaţi pentru încălzirea clădirilor şi în procesul tehnologic.
Propuneri
In comuna Filipeştii de Pădure, având sistem centralizat de distribuţie a gazelor
naturale, se prevede o extindere a sistemului de încălzire local propriu fiecărei clădiri sau
fiecărei locuinţe, fie cu sobe funcţionând cu gaze naturale, fie cu calorifere funcţionând cu apă
caldă preparată în centrale sau microcentrale.
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
Sistemul de încălzire cu prepararea centralizată a agentului termic în centrale termice
pentru blocurile de locuinţe sau CT zonale a fost abandonat, iar centralele termice sunt
dezafectate sau în conservare. Pentru următorii 5 – 10 ani nu se întrevede revenirea la
sistemul centralizat de preparare a agentului termic şi apei calde menajere.
◘ Alimentare cu gaze naturale
Situatie existenta
Comuna Filipeştii de Pădure beneficiază în prezent de sistem centralizat de distribuţie a
gazelor naturale în localităţile Filipeştii de Pădure şi Diţeşti. În satul Minieri reţeaua de
distribuţie deja executată nu este încă pusă în funcţiune. Gazele naturale sunt utilizate pentru
prepararea hranei, prepararea apei calde menajere şi pentru consumuri tehnologice în tot
timpul anului şi pentru încălzirea clădirilor în timpul sezonului rece.
Alimentarea cu gaze a populaţiei, instituţiilor publice şi agenţilor economici se face prin
intermediul staţiei de reglare – măsurare Filipeştii de Pădure, amplasată în zona de Est a
localităţii Diţeşti, cu acces din drumul spre Mărginenii de Jos.
Debitul aprobat pentru comuna Filipeştii de Pădure este de 1806 Nmc/h.
SRM Filipeştii de Pădure este de tip modulat, are o capacitate de Q = 2820 Nmc/h şi a
fost dată în funcţiune în anul 1998.
SRM Filipeştii de Pădure este racordată printr-un racord Ø 6”, la conducta magistrală de
transport gaze naturale Ø 20” Filipeştii de Târg – Răzvad:
Pi SRM = maxim 40 bar; minim 1 bar.
Pe SRM = maxim 1 bar; minim 1 bar.
Suprafaţa de teren ocupată de SRM este de 450 m (în prezent împrejmuirea este
desfiinţată). De la staţia de reglare măsurare se dezvoltă reţeaua de distribuţie în toate
localităţile comunei.
Distribuţia gazelor în comuna Filipeştii de Pădure funcţionează în regim de redusă
presiune
(P calcul = 0,7 bar; P ultimul abonat = 0,2 bar). Conductele reţelei de distribuţie sunt din OL
montate îngropat de-a lungul drumurilor, în zona verde. Distribuţia centralizată a gazelor
naturale funcţionează din anul 1992 în localitatea Filipeştii de Pădure – zona centrală.
Reţeaua de distribuţie a gazelor naturale din comuna Filipeştii de Pădure însumează în
prezent 26 km din care 15 km în Filipeştii de Pădure, 8 km în Diţeşti şi 3 km în Minieri.
Reţeaua de distribuţie este administrată de S.C. DISTRIGAZ SUD S.A. Consumatorii sunt
racordaţi individual, fiecare branşament fiind echipat cu post de reglare – măsurare.
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
Consumul mediu de gaze este de 200 mc/lună şi abonat, cu mari variaţii între perioada
de iarnă şi cea de vară.
Complexul industrial (mică industrie) S.C. Muntenia S.A. este alimentat cu gaze
naturale printr-o staţie de reglare măsurare amplasată în incinta SC Muntenia SA şi racordată
la conducta de medie presiune ce vine de la SRM Filipeştii de Târg. Distribuţia gazelor de la
SRM Muntenia se extinde şi în localitatea Filipeştii de Pădure până la linia C.F.
Conductele magistrale de transport gaze naturale ce tranzitează teritoriul comunei
Filipeştii de Pădure în zona de Sud sunt:
- conductă Ø 20” Filipeştii de Târg – Răzvad;
- conductă Ø 16” Filipeştii de Târg – Ghirdoveni .
Magistralele de transport – menţionate sunt în administrarea SNTGN „TRANSGAZ” SA
Mediaş.
Conform Normelor tehnice din domeniu, zona de protecţie şi siguranţă cu interdicţie de
construire este de 20 m de o parte şi alta din axul conductei magistrale.
Pe teritoriul comunei Filipeştii de Pădure mai există o conductă de gaze sărace (gaze
de sondă) de redusă presiune aflată în proprietatea şi administrarea ROMPETROL – Zona de
producţie 3, Moreni – Gura Ocniţei – Răzvad.
ALTE CONDUCTE
Teritoriul comunei Filipeştii de Pădure este tranzitat de trei conducte de transport
produse petroliere Ø 6 5/8” pentru transport ţiţei, Ø 3 ½” pentru transport gazolină si Ø 6 5/8”
prin care este introdusa fibra optica. Conductele tranzitează teritoriul comunei în zona de Sud
a localităţii Diţeşti fiind montate subteran la 0,8 – 1,2 m adâncime şi operează la presiuni mari.
Aceste trei conducte aparţin S.C. CONPET S.A. Ploieşti.
De asemenea pe teritoriul comunei Filipeştii de Pădure mai există o conductă de ţiţei în
zona de NV a localităţii Diţeşti aparţinând ROMPETROL – Zona de producţie 3 – Moreni –
Gura Ocniţei – Răzvad. Faţă de conductele ce transportă produse petroliere se impun,
conform prevederilor Ordinului nr. 196/2006 al ANRM, zone de siguranţă având mărimea de
10 m de o parte şi alta a conductei de ţiţei şi 15 m de o parte şi alta a conductei de gazolină.
In zonele de siguranţă se interzice efectuarea oricăror lucrări de construcţii şi montaj,
chiar cu caracter provizoriu.
Propuneri
In comuna Filipeştii de Pădure, unde există deja reţea de distribuţie centralizată a
gazelor naturale, pentru dezvoltarea sistemului de alimentare cu gaze naturale propunem:
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
- extinderea reţelei de distribuţie în toate zonele construite şi nou introduse în
intravilan;
- mărirea capacităţii staţiei de reglare pentru un debit de minim 8000 Nmc/h;
- redimensionarea tronsoanelor principale ale reţelei de distribuţie.
Reţeaua de distribuţie de redusă presiune (2-0,2 bar) va cuprinde toate localităţile
comunei Filipeştii de Pădure şi va fi în sistem mixt, inelar şi ramificat. Traseul conductelor va
urmări trama stradală în montaj subteran, direct în pământ, în zona verde a drumurilor.
Conductele vor fi din polietilenă de înaltă densitate, PEHD. Adâncimea minimă de montaj
pentru conductele de plietilenă este de 0,9 m de la suprafaţa terenului.
Pentru viitor – etapa 2030 – se apreciază o creştere de 15% a numărului de locuitori şi
implicit a locuinţelor. Consumul mediu actual de gaze este de 200 Nmc/lună.
Pentru consumul public şi o parte din agenţii economici se aplică o majorare de 20%.
În perspectiva anului 2030 consumul de gaze va fi:
Qconsum = 3280 locuinţe x 1,15 x 1,2 x 200 = 905,280 Nmc/lună
Luând în calcul pentru fiecare gospodărie un debit instalat de 2 x 0,6 mc/h pentru
încălzire şi 0,67 mc/h pentru bucătărie, debitul instalat va fi :
Qinstalat = 3280 x 1,15 x 1,87 x 1,2 = 8464 mc/h.
Staţia de reglare, măsurare, SRM Filipeştii de Pădure va avea o capacitate de minim
8000 Nmc/h.
Amplasamentul rămâne cel actual, în zona de est a localităţii Diţeşti, la 400 m distanţă
de conducta magistrală de transport gaze, Ø 20”, Filipeştii de Târg – Răzvad, la care este
racordată. Suprafaţa de teren necesară este de cca. 1000 mp.
Proiectarea şi execuţia lucrărilor de gaze naturale se va face numai de către specialişti
autorizaţi în domeniu.
Pentru autorizarea oricărei construcţii sau extinderi, inclusiv drumuri sau diverse
canalizaţii situate în zona conductelor de gaze, Primăria Filipeştii de Pădure va solicita în
mod obligatoriu, prin certificatul de urbanism, AVIZUL de amplasare emis de SNTGN
„Transgaz” SA Mediaş pentru conductele de transport gaze şi SRM pe care le administrează,
şi AVIZUL de amplasare emis de către S.C. DISTRIGAZ SUD S.A. Ploieşti pentru reţelele de
distribuţie.
Zonele de protecţie şi siguranţă, cu interdicţie de construire, faţă de conductele şi
instalaţiile de gaze naturale sunt în conformitate cu prevederile Legii Gazelor nr. 351/2004, a
Normelor tehnice de proiectare, execuţie şi exploatare a sistemelor de gaze naturale aprobate
cu Ordinul MEC nr.58/2004 şi Normelor tehnice de proiectare şi execuţie a conductelor de
alimentare din amonte şi de transport gaze naturale aprobate cu Decizia preşedintelui ANRGN
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
nr. 1220/2006. Pentru conductele de redusă presiune, distanţa normată este de 0,5 – 1,0 m
faţă de diverse construcţii şi instalaţii. Pentru conductele magistrale de transport distanţa este
de 20 m faţă de locuinţe individuale şi colective până la 45 de clădiri inclusiv. Începând cu a
46-a clădire, distanţa minimă este de 200 m.
Pentru staţia de reglare – măsurare, SRM (6000 – 30000 mc/h), P6 bar, distanţa este
de 15 – 18 – 20 m de la împrejmuire, până la clădirile învecinate, în funcţie de distanţa şi
gradul de rezistenţă la foc al acestora.
C. REGLEMENTARI FUNCTIONALE
Zonele de protecţie sanitară cu regim sever, conform HG 930/2005, sunt asigurate prin
împrejmuirile existente la puţurile forate, la rezervoarele de înmagazinare şi la staţia de tratare
(vezi pct.2.9.1.). Conform HG 930/2005 mărimea zonelor de protecţie sanitară cu regim sever
este:
- minim 10 m rază, cu centru pe foraj, la puţurile forate de mare adâncime. Pentru
sursele de apă, dimensiunile şi configuraţia zonelor de protecţie sanitară se stabilesc de către
specialişti, atestaţi de autoritatea publică centrală în domeniul apelor, prin studii hidrologice
întocmite conform instrucţiunilor.
- minim 20 m de la zidurile exterioare ale instalaţiilor de tratare;
- minim 20 m de la zidurile exterioare ale rezervoarelor îngropate.
- minim 10 m de la generatoarele exterioare ale conductelor de aducţiune;
- minim 3 m de la generatoarele exterioare ale conductelor de distribuţie faţă de
conductele de canalizare;
- minim 0,4 m pe verticală, deasupra conductelor de canalizare.
In zonele de protecţie sanitară se interzice amplasarea oricărei construcţii.
Delimitarea zonelor de protecţie şi siguranţă aferente capacităţilor energetice (Ordinul
ANRE nr.4/09.03.2007) faţă de liniile electrice aeriene trebuie respectate zonele de protecţie
şi siguranţă în scopul funcţionării LEA în condiţii de siguranţă, precum şi a protejării vieţii şi a
bunurilor materiale.
Mărimea acestor zone este :
- culoar de 24 m pentru LEA 20 KV
- culoar de 37 m pentru LEA 110 KV
- distanţă de 20 m faţă de PT-uri
Distanţă minimă de siguranţă cu interdicţia de construire este de :
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
3 m de la conductorul extrem al LEA 20 KV;
1 m de la stâlpii LEA 0,4 KV;
0,6 m de la LES 20 KV la fundaţia clădirilor;
20 m faţă de posturile de transformare.
3. STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI IN ZONA FILIPESTII DE PADURE
3.1. Cadrul natural, monumente ale naturii si istorice, valori ale patrimoniului
cultural, istoric, natural
Asezare teritoriala
Comuna Filipeştii de Pădure este situată în partea central-vestică a judeţului Prahova.
Localitatea se găseşte la 29 km N-V de reşedinţa judeţului Prahova, municipiul Ploieşti, la 19
km sud de Câmpina, 8 km SV de Băicoi şi la 13 km E de Moreni (judeţul Dâmboviţa).
Vecinatatile imediate ale comunei Filipestii de Padure sunt:
la nord: comuna Magureni;
la est: comuna Floreşti (satul Călineşti) şi comuna Filipeştii de Târg;
la sud si sud-est: comuna Filipestii de Targ;
la vest: judetul Dambovita (comuna Iedera şi municipiul Moreni).
Comuna Filipestii de Padure are o populatie totala de cca. 10347 locuitori, iar din punct
de vedere administrativ – teritorial are urmatoarea componenta:
Sat Ditesti, se află situat la sud şi este strâns legat de satul reşedinşă ;
Sat Minieri, situat peste apa Proviţei la aproximativ 2,5km S-E în câmpia dintre
Filipeştii de Pădure şi Filipeştii de Târg;
Sat Silistea Dealului, situat pe dealul dintre apele Roşioara şi Palanga, la
aproximativ 3 km distanţă de vatra satului.
Intre satul reşedinţă şi satele componente există legături directe facilitate de prezenţa
drumurilor judeţene DJ720 (modernizat) care face legătura între satele Diţeşti şi Filipeşti; DJ
101I care face legătura între satele Diţeşti şi Minier şi DC114 care face legătura între satul
Siliştea Dealului şi satul reşedinţă.
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
Relieful şi geomorfologia
Relieful comunei Filipeştii de Pădure se caracterizează prin prezenţa dealurilor
subcarpatice (Subcarpaţii externi-Subcarpaţii Ialomiţei), un culoar de vale (al Proviţei), câmpia
înaltă a Cricovului Dulce, la care se poate adăuga interfluviul Proiţa-Prahova, respectiv
Câmpia Înaltă a Ploieştilor. Teritoriul comunei Filipeştii de Pădure are o altitudine cuprinsă
între 456 m altitudinea maximă în dealul Tulici şi 255m în Cîmpia Înată a Cricovului Dulce,
altitudinea medie fiind de 355m. Din categoria hărţii tripometrice reies trei categorii de relief. În
cadrul treptei de peste 400m se succed vârfurile Dealurilor Subcarpatice. A doua treaptă
hipometrică 300-400 m cuprinde o parte din culoarul de vale. Pe această treaptă se află satul
Siliştea Dealului. Versanţii au o mare mobilitate datorită pâraielor cu regim torenţial. Treapta
sub 300m se dezvoltă de o parte şi de alta a coloarului Proviţei, cuprinzând Cîmpia înaltă a
Cricovului Dulce şi Cîmpia înaltă a Ploieştilor. Pe aceasta treaptă se află satele Minier şi
Diţeşti, iar în zona de contact cu delurile subcarpatice, satul Filipeştii de Pădure.
Adâncimea fragmentării reliefului exprimă intensitatea sau profunzimea până unde a
pătruns eroziunea liniară generată în mod predominant de apele curgătoare. Adâncimea
minimă a fragmentării reliefului este de 0,5 (în stânga Proviţei), iar cea maximă de 20m (în
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
zona delurilor subcarpatice). Densitatea fragmentării reliefului prin care se înţelege gradul de
discontinuitate generat în plan orizontal al suprafeţelor morfologige din cadrul unei regiuni ca
rezultat al modelării şi compartimentării acestora prin acţiunea factorilor exogeni este în acest
teritoriu foarte slabă.Valori minime cuprinse între 0-1km/km se întâlnesc la nivelul terasei
Cîmpina, 1-2.5km/km în cadrul culoarelor văilor Proviţa, Roşioara, Palanga, Cervenia.
Raul Proviţa pe o lungime de 49km dezvoltă o vale cu numeroase particularităţi. În
cursul superior, până la Gura Drăgănesei, în profil transversal se evidenţiază două văi
înbucate. Valea mai veche cu profil de maturitate suspendată şi alea tânără care se îfăţişează
ca atare de la izvoarele celor două pâraie care o formează (Valea Ocina şi Valea Târsei).
Valea nu are terase în subcarpaţi, are umeri a căror racordare poate reconstitui vechile
talveguri. Astfel se separă trei niveluri neclare:
- nivelul inferior de 10 m care începe la Fricoasa unde, la o ruptură de pantă, se
desprinde un talveg;
- un nivel de 60 m convergent spre amonte, unde se pierde în talveg, la o ruptură
de pantă de 600 m altitudine absolută. Are aspect de platformă mai mult decât de terasă;
- nivelul superior, de 120 m, conergent spre amonte. Formele corespunzătoare
lui dau valea de maturitate pronunţată.
Proviţa intră în Subcarpaţii externi în punctul - satul Drăgăneasa. Până la Măgureni,
Proviţa se apropie de Prahova la mai puţin de 4 km deoarece curge oblic spre ea. Vasta
terasă care apare pe ambele maluri ale Proviţei, începând de la Măgureni şi în care Proviţa îşi
formează o vale neînsemnată, adâncă de 8,5,2 m, respectiv la Măgureni, Filipeştii de Pădure
şi Mărginenii de Jos, ne arată proviţa ca un intrus ce despică terasa Prahovei ulterior formării
ei.
De la Filipeştii de Pădure şi înălţimile malului drept se reduc cam după o linie Moreni-
Filipeşti. Este linia unui anticlinal care dedublează pe la nord anticlinalul Moreni. Aceasta se
îndreaptă spre Prahova către Novăceşti. Aici Proviţa suferă o remarcabilă ruptură de pantă
mai mare decât la toate celelalte râuri. De aici Proviţa trece brusc ca nivel sub adâncimea
Prahovei. După această ruptură de pantă, prin altitudinea talvegului său, Proviţa n-ar mai fi
putut rămâne afluent al Prahovei, admiţând că ar fi fost. De aici în jos albia râului fiind mică şi
imperfectă ne arată că este de dată recentă. Valea prezintă albie majoră bine dezoltată chiar
din cursul superior de la Proviţa de Jos. Lunca prezintă valori mici ale pantelor sub 3º şi are
formă neregulată în funcţie de intensitatea fenomenelor de versant şi de neregularităţile
impuse de presiunea exercitată de conurile de dejcţie ale afluenţilor. În aceste depozite
puternic umectate au loc frecvente alunecări de teren.
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
Colmatarea culoarului de vale este foarte activă. Panta mică, debitul scăzut al apelor,
cantitatea mare de aluviuni determină fenomene de albie, formându-se ostrove, grinduri, renii,
braţe părăsite, belciuge. De asemenea fenomenul de meandrare este frecvent în cursul
inferior. Coeficientul de meandrare pe alocuri depăşeşte valoarea de 2,2.
Văile afluente în cursul superior, Valea Lungă, Valea Sărăturei, Valea Drăgănesei au
versanţii dezorganizaţi de alunecări dezvoltate pe bazin hidrografic. Acumularea materialului la
baza râpelor de desprindere supraîncarcă panta şi reactivează dezechilibrul reliefului văii. În
cursul inferior, Valea Roşioara, Valea Seacă au profilul transversal mai conturat. Cursul inferior
prezintă o albie majoră bine dezvoltată. În zona de confluenţă cu Proviţa, văile se adâncesc,
malurile se apropie. Fenomenul este explicat prin activitatea eroziunii regresive determinate de
coborârea talvegului Proiţei, în urma coborârii nivelului de bază. Debitul solid determinat de
spălarea în suprafaţă a versanţilor colmatează albiile şi implocă mărirea coeficientului de
mendrare şi despletire. Proviţa prezintă luncă monolaterală, dezvoltată la Filipeştii de Pădure
numai pe dreapta. Aceasta este îngustă de maxim 100m, fiind o luncă inundabilă. Trecerea de
la luncă de câmpie se face printr-un abrupt de maxim 3m.
Valea Proviţei, se dezvoltă de la nord la sud în zona estică a teritoriului administrativ la
nord-est. În acest sector Proviţa îşi lărgeşte albia,îşi despleteşte apele în prundişuri şi îşi
schimbă firul principal după fiecare viitură.Debitul scăzut al apelor,panta mai redusă au
favorizat meandrarea. Fenomenul de meandrare este frecvent în cursul inferior astfel
coeficientul de meandrare în zona depăşeşte 2,2. înălţimea malurilor variază de la 5-6 m la
cea 1,5 spre sud. Colmatarea culoarului de vale este foarte activă. Panta mică,debitul scăzut
al apelor, cantitatea mare de aluviuni determină fenomene de albie. Se formează ostroave,
grinduri, renii, braţe părăsite, belciuge. În zonă afluienţii, Valea Roşioara, Valea Seacă au
profilul transversal mai conturat.
În zona de confluenţă cu Proviţa, văile se adâncesc, malurile se apropie. Fenomenul
este explicat prin activitatea eroziunii regresive determinate de coborârea talvegului Proviţei, în
urma coborârii nivelului de bază. Debitul solid determinat de spălarea în suprafaţă a versanţilor
colmatează albiile şi implocă mărirea coeficientului de meandrare şi despletire. Subcarpaţii
externi dintre Cricov şi Proviţa se pot caracteriza astfel: spre nord, chiar la contactul cu
subcarpaţii interni o traversă de dealuri înalte care culminează în vârful Teiş. Această traversă
de dealuri se găseşte pe aripa meridională a anticlunalului Colibaş-Gura Drăgănesei, fiind
flancat la N şi S de văi longitudinale. Înălţimea mare şi masivitatea dealurilor acestor traverse,
permit înfiriparea unor văi transversale pe direcţia cutării. Pretutindeni la limita inferioară a
platformei Drăgăneasa se observă la altitudini inferioare că dealurile prezintă urme răspicate
de netezire ciclică, deci suntem în faţa unei noi platforme de eroziune, numită platforma D.
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
Netezimea ei şi faptul că este cea mai bine conservată ne dă dreptul să o numim suprafaţă de
eroziune. Cea mai mare parte din aria ei de repartiţie se suprapune depozitelor de Cândeşti.
Platforma ne apare sub două aspecte:
- unul către limita superioară a ei, unde pătrunde ca nivel inferior prin regiunile cu relief
deprimat;
- altul la exteriorul subcarpaţilor, ocupând toate zonele de interfluii.
În dealul Măgurenilor din vestul Proviţei nievelul care domină valea este platforma D,
aici la 510 m. Între Măgureni şi Filipeştii de Pădure suprafaţa Cândeşti se îngustează şi ajunge
abia la 2 km. Dincolo de Cricov are 8 km. Aici este ceva mai înaltă decât la vest de Cricov, dar
redusă de afluenţii Proviţei. Deoarece la latitudinea suprafeţei Cândeşti cumpăna dintre
Proviţa şi Prahova este redusă la nivelul unei terase inferioare. Putem presupune că suprafaţa
Cândeşti venind dinspre apus se opreşte la Valea Proviţei, ultima culme care aparţine acestei
suprafeţe este delul Gorganul. Adâncimea fragmentării reliefului în zona dealurilor este
cuprinsă între 0-155 iar densitatea fragmentării reliefului este cuprinsă între 1,2 şi 2,6 km/km.
Câmpia înaltă a Cricovului Dulce este despărţită de dealurile subcarpatice printr-o
denielare de 100m. Faţă de regiunile mai joase din jur, Câmpia Cricovului Dulce este
delimitată prin abrupturi de 10-40m. În NE între Filipeştii de Pădure şi Mărgineni denivelarea
redusă ca înălţime prin supraaluvionarea Câmpiei Ploieştiului este pusă în evidenţă de valea
Roşioara, fiind mărginită de câmpii joase apare ca o treaptă de relief mai înaltă, cu suprafaţă
netedă şi uşor înclinată de la NV la SE. Panta sa generală este de 4%. Conul Prahovei,
supraaluvionat, s-a tot înălţat, având tendinţa de ase revărsa peste suprafaţa aluvională care
domină aici conul cu abia 5m. Din această cauză caracterul depresionar e şi mai pronunţat, iar
netezirea perfectă a suprafeţei permite instalarea câtora mici smârcuri. Lipsa de pantă e aşa
de pronunţată încât una dintre vâlcoalele acestea smârcoase sfârşesc la Roşioara printr-un
mic liman.
Câmpia Înaltă a Ploieştilor se dezvoltă la est de Valea Proviţei. Relieful acestei câmpii
se caracterizează printr-o densitate a fragmentării cuprinsă între valorile de 0-1, ceea ce
contrastează cu ce se ascunde în interiorul scoarţei, deoarece dacă am îndepărta cuvertura
cuaternară am da de un fundament cutanat. Câmpia Ploieşti este o câmpie piemontană, ce a
rezultat din suprapunerea şi îmbinarea unor conuri aluviale mari, dezvoltate de râurile
carpatice sau cu obârşii în Subcarpaţi, în pleistocenul superior-holocen, în condiţiile în care
unele sectoare sufereau subsidente active.
Depozitele aluvionare sunt alcătuite în partea superioară din argile, nisipuri argiloase
trecând în bază în pietrişuri cu stratificaţie torenţială şi cu intercalaţii subţiri de nisipuri grosiere
ce formează vastul con de dejecţie aluvionar Prahova - Teleajen pe o rază de aproximativ 40
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
de km, cu suprafaţa uşor bombată. Câmpia Ploieşti face trecerea de la zona subcarpatică
situată la nord şi zona Câmpiei Române situată la sud. Grosimea aluviunilor variază de la nord
spre sud, respectiv de la amonte spre aval, astfel încât de la o grosime de 70-80 m ajungând
la o grosime de 5 m. Datorită zonei de subsidenţă la periferia conului de dejecţie cursurile
râurilor îşi schimbă direcţia îndreptandu-se spre sud-est urmând panta generală a câmpiei. Din
punct de vedere morfologic suprafaţa câmpiei are o înclinare redusă, în care râurile au cursuri
foarte meandrate, divagante, cu frecvente modificări a albiei în trecut. Datorită poziţiei şi
oscilaţiei pânzei freatice sunt zone supuse la saturări, iar în trecut la înmlăştiniri de aceea au
fost îndiguite, desecate, transformate în terenuri agricole sau, în incinte piscicole. Altitudinea
câmpiei nu variază foarte mult sub raport hipsometric, media fiind de aproximativ 183 m, iar
altitudinea maximă scade de la 300 m (în nordul localităţii), pana la 265 m la limita sud-estică a
localităţii. Formele negative de relief, microdepresiunile sunt cauzate de fenomenele de
sufoziune iar cele pozitive sunt reprezentate de movile şi depuneri antropogene. Terenul este
plan cu o înclinare de aproximativ 1° de la nord la sud în direcţia de curgere a râului Proviţa şi
Prahova.
Geologie
Considerentele geologice conduc la ideea că arealul subcarpatic drenat actual de valea
Prahovei se înscrie geostructural într-un bazin de sedimentare care a funcţionat din Jurasicul
superior. Acumularea a continuat în regim de subsidenţă neîntreruptă până în Aptian, inclusiv.
La sfârşitul Aptianului, în faza austrică, s-a ridicat în bloc bazinul depositional.
Concomitent, spre exterior (sud), au avut loc scufundări într-o etapă cu mişcări negative
complementare fazei austrice. Faza subhercinica a condus la importante modificări
morfostructurale, bazinul reintrând în subsidenţa din Senonianul superior şi până în Miocen
când are loc ridicarea generală, în faza stirică veche. Sectoarele de vale se desfăşoară la
nord, în arealul flisului carpatic, iar spre sud, în arealul structural definit ca zonă de molasă şi
care corespunde avanfosei. Ea este amplasată la marginea structurilor cutate în faze finale de
evoluţie a orogenului şi s-a individualizat la începutul Miocenului, prin ridicarea Flisului extern.
În marginea Flisului a funcţionat o depresiune cu o subsidenţă activă, al cărei ax s-a deplasat
succesiv spre exterior (spre est şi sud). Fundamental avanfosei este mixt, reprezentat prin
unităţi carpatice şi unităţi de vorland. În avanfosă s-au acumulat depozite cu caracter molasic
ca stadium final al evoluţiei sistemului cutat carpatic. Sursa de alimentare a constituit-o
materialul din aria carpatică (în ridicare) şi din unităţile de vorland.
Un prim ciclu de evoluţie, în care s-a acumulat molasa inferioară, s-a desfăşurat pe
intervalul Miocen inferior - Sarmatian inferior. În Badenianul superior, prin mişcări stirice târzii,
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
avanfosa se extinde, cuprinzând şi marginea vorlandului, ca arie subsidentă în care se
acumulează molasa inferioară. Odată cu aceste mişcări are loc avansarea zonei flisului peste
depozitele de avanfosa. Datorită paroxismului moldavic, molasa a încălecat peste vorland şi s-
a încheiat prima etapă de evoluţie a avanfosei. În al doilea ciclu de evoluţie, la Curbură şi spre
sud, sedimentarea s-a reluat şi a continuat până în Pliocen. S-a format o molasă superioară,
care a acoperit transgresiv formaţiuni mai vechi. La exteriorul zonei molasă s-au acumulat noi
depozite pe intervalul Sarmatian - Pliocen (molasa superioară sau molasa sarmato-pliocenă).
Incepând cu partea superioară a Romanianului, la Curbură şi la vest de Prahova, s-au
acumulat depozite molasice cu caracter continental, reprezentate prin ceea ce se cunoaşte din
literatură ca "Strate de Candesti". Aceste formaţiuni au fost afectate de ultimele mişcări de
cutare din Cuaternar.
In sectorul dintre văile Teleajen şi Dâmboviţa, avanfosa este foarte largă - molasa
inferioră înaintează mult peste zona flisului, iar molasa superioară se suprapune în mare peste
molasa inferioară. În sudul şi sud-estul Subcarpaţilor, datorită structurii particulare determinate
de existenţa masivelor de sare, se identifică structuri cutate caracteristice, în care sunt
afectate şi depozitele sarmato-pliocene. Urmează spre sud sectorul aliniamentelor cutelor
diapire care au exercitat în Pliocen şi Pleistocen influienţe considerabile în desfăşurarea
morfostructurală. Ridicările recente, în Pleistocenul superior şi în Holocen, au determinat
modoficări morfologice la nivelul terasei inferioare şi a reţelei hidrografice active. În versanţii
Proviţei se remarcă relieful cuestic în depozite daciene şi romanciene, reprezentând flancul
sudic al sinclinalului Măgureni. Se recunosc trei generaţii de falii cu formare succesivă, care au
o serie de efecte în organizarea reţelei hidrografice. Aceste falii şi monoclinale, paleogen
superior - miocen inferioare şi Pliocene.
Pliocenul este reprezentat prin următoarele etaje: Meotian, Pontian, Dacian, Levantin.
Depozitele pliocene sunt dispuse discordant peste depozitele miocene care apar către nordul
regiunii. Meotianul şi Pontianul nu apar la zi în zona cercetata, ele fiind întâlnite numai în
sondajele petrolifere care le-au şi străbătut. Partea superioară a Pontianului s-a întâlnit şi în
unele foraje ISEM şi TPEM. Meotianul este format în general din două orizonturi:
- Orizontul inferior alcătuit din marne şi gresii caracterizat printr-o faună salmastra
(Dosinia meotica, Modyolus incrassatus, Pirinella caspica, Hydrobia caspica)
- Orizontul superior reprezentat prin marne, gresii şi nisipuri şi uneori chiar şi
conglomerate cu Unio subatavus, Psilunie subrecurvus, Theodoxus Stefanescul si Congeria
novoressica. Nisipurile şi gresiile conţin hidrocarburi gazoase şi lichide care fac obiectul
exploatărilor petrolifere din regiune.
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
Pontianul, concordant peste Meotian este reprezentat prin depozite marnoase şi marne-
argiloase cenuşii-verzi, în general compacte. Pe baza faunei fosile, depozitele pentiene se pot
grupa în trei subetaje şi anume: unul inferior cu Paradacna abichi, altul mediu cu Concoria
rhemboides şi al treilea superior cu Phyllocardium planus. Are o grosime mai mare decât
Meotianul (cca. 850m-fata de cca. 180m). Atât formaţiunile meotiene cât şi cele pontiene se
găsesc în structurile anticlinale Silistea-Dealului si Ciufu-Cervenia existente în perimetrul
cercetat.
Dacianul apare la zi în zonele axiale ale anticlinalelor având, împreună cu depozitele
levantine, cea mai mare dezvoltare în regiune. Dacianul este dispus normal peste Pontian.
Partea superioară a acestui etaj în general lipseşte datorită eroziunii pronunţate care 1-a
afectat. În văile principale din zona în care e cantonat zăcământul cercetat, ca Valea
Cerveniei, Palanga şi Roşioara, eroziunea a deschis şi baza etajului. Depozitele daciene au
dezvoltarea cea mai largă la zi în bolta anticlinalului Silistea-Dealului şi se afundă sub
depozitele levantine către nord şi sud, pe cele doua flancuri ale acestuia, cât şi pe direcţia vest
de Valea Cricovu Dulce (unde întreg complexul de formaţiuni pliocene prezintă cădere
periclinală). La est de Valea Proviţa formaţiunile Daciene în cea mai mare parte erodate se
întâlnesc sub depozitele de terasă ale acestei văi, afundându-se periclinal. Aceleaşi depozite
daciene apar în axul anticlinalului Ciufu Cervenia, situat la sud de anticlinalul Siliştea Dealului,
sub forma unui petic de contur alungit la est şi vest de Valea Cervenia. Dacianul este constituit
din marne nisipoase, nisipuri ,nisipuri mărnoase cu straturi de cărbune şi marne sau argile.
După faună, depozitele daciene se pot împărţi în două subetaje:
- un dacian inferior care este reprezentat prin Prosodacna heberti Cob., Prosodacna
serena Stef, Prosodacna munieri Stef., Prosodacna neumayri Fuchs, Buliman (Tylopoma)
pilari Neum, Dulimus carinatus Wenz.
- un dacian surerior cu Hydrobia grandis Cob., Dreissena rimenstiensis Font, Congeria
subcarpatina Andrussov, Unio rumanus Tourn.
Dacianul are o grosime normala de cca. 400m.
Levantinul se dezvolta peste depozitele daciene, pe flancurile anticlinalelor Siliştea
Dealului şi Ciufu Cervenia, ocupând în zona mediană a regiunii partea centrală a sinclinalului
Tulici. Între axul anticlinalului Siliştea Dealului, şi axul sinclinalului Tulici formaţiunile levantine
sunt limitate la nord de o fractura majoră, fractură paralela cu axul sinclinalului, care coboară
compartimentul sudic cu 30m la vest de Valea Cervenia şi 120m la est de Valea Palanga.
Levantinul este format din pietnsun şi nisipun cu intercalaţii de argile, argile cenuşii, albăstrui
compacte, gresii silicioase şi marno-calcare. Datorită faptului că uneori în baza Levantinului se
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
găsesc pietrişuri şi nisipuri cu o structură incrucisata datorita caracterului lacustru-torential al
acestor depozite, Levantinul pare ca se dispune discordant peste formaţiunile daciene.
Cuaternarul - acoperă depozitele pliocene din regiune. Este constituit din depozite
deluviale (argile nisipoase, nisipuri argiloase, sol vegetal nisipos argilos şi mărnos) şi depozite
aluviale (maluri nisipoase grosiere, pietrişuri şi prundişuri). Depozitele cuaternare întâlnite în
regiune au dezvoltarea cea mai mare la sud de formaţiunile levantine din cadrul perimetrului
Filipestii de Pădure şi sunt reprezentate prin depozitele aluvionare ale văilor Proviţa şi
Prahova.
Tectonica
După cum s-a arătat formaţiunile geologice ale zonei neogene au fost strâns cutate în
fazele orogenice neogene care s-au produs în continuarea fazelor orogenice ce au afectat
zonele mai interne (zona flisului şi zona cristalino-mezozoică). Fata de tectonica zonei
cristalino-mezozoică şi zonei flisului în zona neogenă tectonica este mult mai liniştită. Pe lânga
cute solzate se mai întâlnesc şi cute mai mult sau mai puţin normale. De asemenea este
caracteristică şi prezenţa cutelor diapire.
Prin lucrările de prospectiune, explorare şi exploatare pentru petrol şi cărbune, lucrări
executate până în prezent în regiunea Văii Prahova s-au pus în evidenţă existenţa unor cute
asimetrice anticlinale şi sinclinale, eşalonate paralel de la N la S cu direcţii aproximativ est-
vest.
Asimetria flancurilor se datoreşte pe de o parte unor fracturi care afectează direcţional
aceste structuri precum şi datorită căderilor diferite ca valoare ale formaţiunilor cutate.
Asimetria acestor cute este uneori şi un efect al străpungerii formaţiunilor Pliocenului inferior,
probabil şi a unei părţi din depozitele miocene de către sâmburii de sare care au dat naştere în
zona lor de influenţă la o serie de fracturi de-a lungul cărora a avut loc ridicarea sau coborârea
diferitelor compartimente. Puncte de diapirism sunt semnalate în câmpurile petrolifere Floreşti
şi Moreni. Accidentele tectonice direcţionale majore precum şi fracturile transversale pe
direcţia formaţiunilor (de obicei cu o amploare mică), situate la distanţe mari de punctele de
diapirism se datoresc mişcărilor de cutare geosinclinala produse la sfârşitul Dacianului (cutare
rodeniana). Aceste mişcări (cutare rodeniana) au dus la formarea a trei cute anticlinale in
regiunea Văii Prahova denumită de la N la S astfel: Siliştea Dealului, Ciufii Cervenia şi Filipeşti
a fost pus în evidenţă exclusiv prin lucrările de foraj pentru petrol. Sfârşitul mişcărilor de cutare
din zona rodeniana este marcat de apariţia depozitelor levantine cu stratificaţie încrucişată
dispuse discordant peste depozitele daciene. Forma definitivă a tectonicii regiunii a fost dată
de mişcările din faza valahică din Levantinul superior.
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
Intre aceste anticlinale precum şi în zonele marginale lor se dezvoltă sinclinale normale
sau faliate (sinclinalul Tulici situat între sinclinalul Siliştea Dealului şi anticlinalului Ciufu
Cervenia este afectat de o falie direcţională majoră care se dezvoltă aproximativ paralel cu
axul în apropierea acestuia şi anume la nord). În ceea ce priveşte poziţia formaţiunilor pliocene
încadrate în structurile anticlinale şi sinclinale au direcţia est-vest confundându-se cu direcţia
structurii, iar căderile spre nord şi sud au valori 45-50% pe flancurile normale şi înclinări mai
mari în apropierea zonelor fracturate unde prezintă treceri bruşte. În zonele de afundare
periclinala a structurior căderile formaţiunilor în imediata apropiere a axului au acelaşi sens cu
direcţia generala. În perimetrul care a cantonat zăcământul de lignit Filipeştii de Pădure pe
lângă falia direcţională care limitează la sud anticlinalul Siliştea Dealului de sinclinalul Tulici
mai apar o serie întreagă de fracturi, fracturi de amplitidine redusă, dar care vor fi analizate în
cadrul tectonicei zăcământului.
Evoluţia geologică a regiunii
Regiunea după cum s-a mai arătat se încadrează din punct de vedere geologic
structural în zona neogenă subcarpatică. Depozitele neozoice s-au depus după scufundarea
fundamentului de Cristalin Getic care s-a produs la începutul Senoniarului Marea a început în
partea de est a depresiunii din regiunea Dâmboviţei de azi, probabil încă din Cenomenian.
În Eocen marea a avut o dezvoltare mai mare. Depozitele acestui etaj s-au aşezat la est
de Olt direct peste Cristalinul Coziei şi s-au continuat apoi cu mici oscilaţii până la sfârşitul
Pliocenului. În această mare s-au depus depozite facies variabil. La început acestea au un
caracter lagunar cu sare şi gipsuri. În Sarmatian, fauna fosila indica un caracter de mare
salmastra pentru ca în Pliocen sa aibă un caracter de apă dulce. Succesiunea depozitelor
depuse de la sfârşitul Cenomanianului începutul Senonianului până în cuaternar inclusiv în
această regiune se intâlnesc şi în depresiunea getică care, în levantinul superior - Cuaternarul
inferior, a fost complet colmatată şi transformată în uscat şi care aici începe să se dezvolte
imediat la sud de depozitele şi de depozitele de terasă ale văilor Proviţa şi Cricovul Dulce. O
notă dominantă asupra morfologiei terenului o imprimă prezenţa numeroaselor alunecări şi
pornituri active şi stabilizate de teren care au afectat depozitele daciene şi levantine din cadrul
perimetrului cercetat. Caracteristice şi ajutătoare în urmărirea stratelor de cărbune formele
morfologice de teren după suprafaţa de strat puse în evidenţă prin eroziune.
In cadrul perimetrului cercetat se întâlnesc uneori şi izvoare cu ape feruginoase în
legătură cu reţeaua de torenţi existentă la obârşia văilor principale (cazul izvoarelor slab
feruginoase de pe văile Proviţa, Voiculet, Cervenia şi Trestia).
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
Substanţe minerale utile
Depozitele pliocene din regiunea Filipeştii de Pădure sunt purtătoare de strate de ţiţei
(depozite mectiene) şi de strate de cărbuni (depozitele daciene). Dintre substanţele minerale
utile solide cărbunele formează în exclusivitate obiectul exploatărilor miniere din regiune.
Exploatarea lignitului din zăcământul Filipeştii de Pădure datează încă înainte de 1920.
Având în vedere importanţa economică pe care o prezintă acest zăcământ după anul 1948 s-a
început cercetarea zăcământului prin foraje geologice şi hidrogeologice în scopul exploatării
sistematice şi raţionale. Explorarea a fost începută de întreprinderea Carboniferă de Stat
Filipeştii de Pădure şi continuată de AGEX, ISEM şi T.P.E.M.
Teritoriul comunei Filipeştii de Pădure face parte din bazinul hidrografic al Ialomiţei prin
afluentul său Cricovul Dulce, care la rândul său primeşte pe partea stângă ca afluent pârâul
Proviţa ce colecează de pe întreaga suprafaţă toate cursurile de apă permanente sau
intermitente.
Aspectele de ordin hidrogeologic reflectă natura petrografică, adică pietrişurile,
nisipurile şi marnele constituente.
Condiţiile climatice din această zonă şi anume cantitatea de precipitaţii, ritmul lor de
manifestare, durata şi grosimea stratului de zăpadă, sunt elemente cu o influenţă deosebită în
regimul scurgerii. Situaţia pânzelor de apă arată adâncimi variate în funcţie d erelief,
altitudinea acestuia şi depărtarea faţă de albiile râurilor.
In general, pânza de apă se află la mare adâncime, dar există şi excepţii:
- la nivelul albiei majore a pârâului Proviţa, apele freatice oscilează între 1-2 m;
- la baza versanţilor adâncimea variază între 8-6 m;
- în cazul dealurilor şi câmpiei, adâncimea apei freatice este între 18-20 m.
In partea de sud a teritoriului, nivelul apei freatice este mult mai ridicat atingând 0,50-
0,70 m şi se datorează faptului că se află într-o microdepresiune, în care sunt roci
impermeabile. Apa freatică se încadrează în limitele de potabilitate, excepţie făcând doar
clorul, care atinge maximul 42,00 mg/l.
Prin executarea unor foraje hidrogeologice ce s-au efectuat în zonă pentru complexul
minier Filipeştii de Pădure, s-au constatat cinci orizonturi acvifere cu un debit total de 12,5l/s.
Primul orizont acvifer se întâlneşte la adâncimea de 3-4m. Stratele acvifere cu un debit mai
constant se gasesc la adâncimi de peste 10m. În zonele cu alunecări active, nu apar izvoare
de coastă excepţie făcând un singur izvor, cu nivelul de 0,50m şi care se pare că a apărut într-
o zonă de unde se află capetele de strate. Deci, nu sunt condiţii de irigare decât prin
alimentarea cu apă captată cu ajutorul forajelor. Pentru alimentarea cu apă potabilă curentă a
comunei, s-au forat 5 puţuri chiar în albia pârâulii Proviţa, în nordul comunei Măgureni şi adusă
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
prin conducte. Principala arteră hidrografică care străbate teritoriul comunei este pârâul Proviţa
ce se găseşte în partea de est. Pârâul Proviţa are în total 49km lungime şi o suprafaţă de 218
km².
Câteva date sunt caracteristice pentru interpretarea aspectelor pe care le prezintă
această arteră hidrografică. Proviţa izvorăşte de sub plaiul Talea prin două râuleţe Valea
Ocina şi Valea Târsei. Ele confluează la nord de localitatea Secături unde râul ia direcţia NV-
SE. Până la Măgureni se apropie de pRahova la mai puţin de 5km, în dreptul localităţii
Măgureni-Lunca Prahovei, iar apoi se îndreapta spre SV depărtându-se de Prahova. De la
confluenţa râului Occina cu Valea Târsei, Proviţa are dezvoltare liniară cu torenţi pe ambii
versanţi (bazin simetric). În structura bazinului Proviţa, remarcăm confluenţe în serie ca
Occina-Secături, Valea Lungă-Drăgăneasa, care măresc debitul lichid al Proviţei.
In bazinul superior sunt mai multe artere hidrografice permanente: Ocina, Valea Lungă.
În cursul inferior, la sud de Drăgăneasca, bazinul hidrografic al Proviţei devine asimetric, cu
torenţi pe dreapta. De pe teritoriul comunei Filipeştii de Pădure primeşte de pe dreapta Pârâul
Roşioara, împreuna cu Pârâul Paranga şi Pârâul Cervenia. Toate aceste pâraie izvorăsc din
traversa de dealuri subcarpatice dezvoltată între Iedera şi Măgureni. De-a lungul râului se
găsesc rupturi de pantă ca cea de la 331m Filipeştii de Pădure, care funcţionează ca nuclee
de activare a eroziunii şi a degradărilor de pantă.
Lungimea cursului râului de pe teritoriul comunei Filipeştii de Pădure este de
aproximativ 6 km. Albia majoră a pârâului Proviţa este frecvent inundabilă, forată de grinduri,
meandre şi meandre părăsite. Lunca se dezvoltă numai pe dreapta, are întindere mică şi este
uneori inundabilă.
Pâraiele Palanga, Cervenia, Roşioara, au un debit temporar, puternic influenţat de
regimul precipitaţiilor şi de alţi factori climatici. Viiturile cele mai însemnate ale acestor pârâuri
se întâlnesc în timpul topirii zăpezilor sau în cazul unor adverse puternice. Debitul pârâului
Proviţa prezintă şi el evidente aspecte subcarpatice, având variaţii mari de la anotimp la
anotimp. Deci are debitul puternic influenţat de regimul pluviometric şi de factorii dinamici.
Adeseori, vara, debitul scade până la secarea completă neexistând deci condiţii de irigare a
terenurilor decât prin foraj.
Ape de suprafaţă. Analiza elementelor hidrografice în strânsă dependenţă cu ceilalţi
factori fizico-geografici prezintă o deosebită importanţă atât din punct de vedere teoretic
deoarece ajuta la descifrarea evoluţiei regiunii, cat si din punct de vedere practic, prin masurile
ce pot fi luate pentru amenajarea şi valorificarea potenţialului hidrografic în diferite domenii ale
economiei.
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
Reţeaua hidrografica de pe teritoriul comunei, aparţine sistemului hidrografic Ialomiţa,
prin afluentul sau de ordinul III râul Proviţa.
Cursurile de apă sunt pârâurile din zona deluroasă ce au o direcţie de curgere de la
nord-vest la sud-est, dintre care doar câteva au un debit permanent iar majoritatea sunt cursuri
temporare ce depind de volumul precipitaţiilor în perioada respectivă.
Apele de suprafaţa sunt alcătuite din:
- cursuri permanente de apă;
- cursuri temporare de apă;
- izvoare.
Intreaga reţea hidrografica de pe teritoriul administrativ al comunei este tributară râului
Proviţa, care o străbate de la nord la sud, pe o lungime de cca 6 km, având o pantă de 4,6
m/km şi un debit mediu de 2,4 m³/s. În verile cu temperaturi extreme debitul scade pâna la
dispariţie. Proviţa izvorăşte de sub plaiul Talea şi are în total 49 km lungime şi o suprafaţă a
bazinului hidrografic de 218 km 2 . Afluenţii de dreapta sunt (de la nord spre sud):
- Pârâul Roşioara
- Pârâul Cervenia
- Pârâul Palanga
Cursurile de apă temporare, cu caracter torenţial, colectate de pe versanţi aduc un
important nivel de debite în perioada cu precipitaţii maxime. Apele subterane din cuprinsul
teritoriului comunei depind de gradul de permeabilitate, grosimea şi de extinderea stratelor
geologice şi tectonica lor. Se constată situaţii diferite ale prezentei apei freatice pe diferite
unităţi morfologice. In zona subcarpaţilor externi apa se infiltrează în depozitele nisipoase ale
dacianului şi romanianului şi se acumulează în structurile acvifere de adâncime.
Pe terasa inferioară nivelul hidrostatic se situează la nivelul apei din râu şi prezintă
adâncimi variabile cuprinse între 1 - 2 m.
La baza versanţilor pe terasa superioară, nivelul hidrostatic se situează la adâncimi mai
mari 18-25 m şi se corelează cu nivelul apei din zona terasei inferioare din amonte. Apa este
vulnerabilă la poluare, de aceea s-a optat pentru alimentarea cu apă în sistem centralizat.
Situaţia pânzelor de apa arată adâncimi variate în funcţie de relief, altitudinea acestuia şi de
depărtarea faţă de albiile râurilor.
Apa freatică se încadrează, în limitele de potabilitate,excepţie făcând doar clorul, care
atinge maximum 42 mg/l. Din executarea unor foraje hidorgeologice ce s-au efectuat în zonă,
pentru complexul minier Filipeştii de Pădure, s-au constatat 5 orizonturi acvifere cu un debit
total de 12,5 1/s. Primul orizont acvifer se întâlneşte la adâncimea de 3-4 m. Stratele acvifere
cu debit mai constant se găsesc la adâncimi de peste 10 m. Pentru alimentarea cu apă
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
potabilă curentă a comunei s-au forat 5 puţuri chiar în albia râlui Proviţa, în nordul comunei
Măgureni şi adusă prin conducte.
Clima
Climatul subcarpatic în care este situată localitatea, se extinde în zona centrală a
judeţului şi este un climat temperat - continental. Aşezarea geografica a localităţii si relieful
sunt principalele elemente care influenţează în mod direct repartiţia şi evoluţia factorilor
radiativi şi climatici. De distribuţia cantitativă şi calitativă a acestora depinde sensul de evoluţie
al tuturor elementelor climatice, care la rândul lor se află într-o strânsa interdependenţă cu
ceilalţi factori fizico geografici ai mediului local.
Temperatura
Temperatura medie anuală a aerului este cuprinsă între 8,8 ºC în zona de deal
(Câmpina) şi
10 ºC în zona de câmpie (Ploieşti). Caracteristic climatului temperat de la latitudinile noastre
este succesiunea anotimpurilor. Aceasta este cauza care determină fluctuarea temperaturilor
de la lună la lună, înregistrând valori foarte variate. În luna ianuarie, cea mai rece lună a
anului, temperatura este cuprinsă între -1,5 ºC pentru zona de deal şi -1,8 ºC pentru zona de
câmpie.
Primăvara, temperatura medie a aerului înregistrează valori pozitive de 13,6 ºC.
Începând cu luna aprilie, temperaturile cresc uşor dar constant până în a doua jumătate a lunii
august, când curba temperaturii începe să coboare înregistrând valori de -0,7 ºC şi -0,3 ºC în
zona de câmpie în luna decembrie. În luna iulie, care este luna cea mai călduroasă a anului,
temperaturile sunt cuprinse între 19,0 ºC pentru zona de deal şi 21,1 ºC pentru zona de
câmpie. În ceea ce priveşte temperatura minimă absolută pentru zona de deal aceasta a fost
de -27,3 ºC înregistrată la 13.01.1985, iar temperatura maximă absolută a fost de +35,6 ºC
pentru zona de deal, în timp ce pentru zona de câmpie acestea au fost -22,3 ºC, respectiv
+44,5 ºC.
In ceea ce priveşte îngheţul, acesta îşi face apariţia la câmpie în ultimul interval al lunii
octombrie începutul lunii noiembrie, iar uneori, chiar spre sfârşitul lunii septembrie. În zona de
deal are loc la începutul lunii octombrie. Primăvara, pentru ambele zone, acest fenomel se
produce în luna aprilie. Alternanta îngheţ-dezgheţ, schimba structura fizică şi volumul argilelor
şi marnelor, facilitând infiltrarea apei şi supraumectarea rocii de fundament.
În zona de deal se pot delimita topoclimate specifice, în funcţie de expoziţia şi de gradul
de împădurire. Pe versanţii cu expunere sudică şi estică temperaturile sunt mai ridicate decât
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
pe versanţii nordici. De aceea, pe aceşti versanţi, s-au făcut plantaţii de pomi fructiferi. În
perioada rece a nului temperaturile scăzute persistă, mai ales pe văi unde circulaţia aerului
este diminuată.
Fenomenul de îngheţ - dezgheţ
Diferentele de temperatura ale aerului pe verticala se constata si in privinţa apariţiei si
dispariţiei inghetului. In Subcarpati îngheţul apare intre 1-10 octombrie. Alternanta îngheţului
cu dezgheţul in anotimpurile de tranziţie (primăvara si toamna) acţionează asupra reliefului
format din conglomerate, calcare, producând dezagregarea rocii, rostogolirea fragmentelor si
depunerea lor sub forma de grohotişuri pe care le vedem adesea la poalele dealurilor, in
special in N-V, pe pantele sudice ale dealurilor fiind expuse mai mult timp radiaţiei termice,
fenomenele de degradare fiind intense.
Nebulozitatea
In funcţie de circulaţia generala a atmosferei, de configuraţie si de altitudinea reliefului,
nebulozitatea are caracter variat: in zona se înregistrează nebulozităţi intre 5,5 – 6,0 zecimi,
daca ţinem seama ca in partea nordica a comunei se înregistrează 6,0 zecimi. In zona unde se
produc mişcări descendente ale aerului, cu efect de Foehn, nebulozitatea e mai mica.
Vântul
Datorită faptului că munţii Carpaţi constituie un onstacol pentru circulaţia generală
vestică, deplasarea aerului se face în mod diferit la înălţimea de peste 2500m şi sub această
altitudine.
In circulaţia atmosferică din aceste locuri, culoarul larg al Văii Prahovei joacă un rol
foarte important, întrucât el canalizează masele de aer. Din această cauză, în zona de deal se
înregistrează adesea valori ridicate ale vitezei vântului, asemănătoare cu cele din bazinul
superior al Prahovei.
Pentru zona de câmpie se remarcă influenţa predominantă a vântului de N, NE, E şi V
iar pentru zona de deal direcţia predominantă a vântului este din NV, N şi S. Vântul din NE mai
în toate anotimpurile produce scăderi bruşte de temperatură.
Precipitaţiile
Precipitaţiile reprezintă elementul cel mai activ în modelarea reliefului.
Cantitatea medie anuală a precipitaţiilor este de 92,0 mm pentru câmpie şi 113,8 mm
pentru deal. Apa meteorică din luna iunie reprezintă 40% din cantitatea de precipitaţii căzută în
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
perioada de vară. În zilele cu evaporaţie mare se pierde foarte mult din cantitatea de apă
acumulată în sol.
Cele mai mic cantităţi de precipitaţii au loc în primul trimestru al anului fiind cuprinse
între 29,4 mm şi 42,5 mm ca urmare a deplasării anticiclonului euroasiatic, uscat, pe teritoriul
ţării noastre. Pe fondul general, al desfăşurării obişnuite a regimului precipitaţiilor, se
suprapune sporadic ambundenţa unor ploi sau ninsori ocazionale, ale căror cantităţi extreme
sunt cauzate vara de procese convective şi de pasajul fronturilor reci, iar iarna de o frecvenţă
foarte mare a fronturilor calde sau reci. Valori extreme maxime ale cantităţilor lunare de
precipitaţii înregistrate au fost de 270,0 mm în iunie 1979 în zona de deal şi de 328mm la
câmpie în mai 1985. Au existat însă şi cazuri când cantitatea de precipitaţii a fost foarte mică
de 0,5 mm în luna octombrie a anului 1985 în deal şi 1,9 mm la câmpie.
Flora şi fauna
Teritoriul comunei Filipeştii de Pădure face parte din subzona pădurilor de stejar
penduculat în amestec cu şleaul de câmpie (la contactul cu vegetaţia din Câmpia Inalta).
Vegetaţia lemnoasă este reprezentată prin păduri de stejar penduculat (Quercus
penduculata), gorun (Quercus Petraea), fag (Fagus Silvatica), carpen (Carpenus Betulus) şi
ulm (Ulmus foliaceca). Se mai întâlnesc exemlare de Quercus cerris (cerul), Quercus frainette
(gîrniţă), Tilia cordata (teiul), Fraxinus excelsior (frasin) şi mesteacăn. Dintre arbuşti amintim
jugastru (Hacer campestre), porumbar (prunus spinosa), măceşul (rosa canina), sângerul
(Cornus sanguinea), cornul (cornus mos), alunul (corzlus evellane), cătina roşie şi albă
(tamaris galice). Vegetaţia ierboasă dezvoltată natural este reprezentată prin grupări de ierburi
mezoxerofile în care intră păişul (Festuca valtesica şi Festuca pseudoxina).
Covorul vegetal descris mai sus constituie mediul de viaţă al multor vietăţi. În această
localitate fauna este reprezentată prin animale ca: vulpea (vulpes vulpes), iepurele (lepus),
lupul (canis lupus), viezurele (Males Males), dihor (Putoris Putorius), şoarecele de câmp
(Microtus arvalis), cârtiţa (Talpa europanea), nevăstuica (Mustela Nivalis).
Dintre păsări menţionăm: turturica (Stertopelia turtur), rândunica (Hirundo rustica),
piţigoiul (Parus major), privighetoarea (Luscinia megarhznchos), cucul (Cuculus canarus),
pupăza (Upupa Epops), sticletele (Corduelis Corduelis).
Inlocuirea vegetaţiei spontane cu culturi dirijate scopului uman a condus la restrângerea
ariilor unor specii de vieţuitoare.
Monumente ale naturii şi istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric şi
natural
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
In zona centrală a localităţii Filipeştii de Pădure se află două monumente de arhitectură:
- biserica Sfinţii Trei Ierarhi, ridicata in anul 1688 de către Bălaşa Matei Cantacuzino şi
fiul acesteia Toma Spătarul Cantacuzino. Prin fericitele proporţii această biserică reprezintă un
adevărat monument de arhitectură şi nu numai istoric. Se distinge, de asemenea prin
prodvorul ei poligonal cu 2 caturi (dispoziţie extrem de rară), dacă nu chiar unică în ţara
noastră. Înşiruirea funcţiunilo este cea clasică: pridvorul (exonarthex) este urmat de pronaos
(narthex), de naos (chorul) despărţit de precedentul prntr-un perete susţinut de doi stâlpi de
piatră uniţi prin arcuri în semicerc. Biserica are o singură turlă care se ridică deasupra naosului
susţinută de patru arcuri mari prin intermediul celor patru pandantive;
- ruinele conacului Matei si Toma Cantacuzino construite in jurul anilor 1685-1688 au
beneficiat de experienţa acumulată de meşterii zidari pe parcursul unei jumătăţi de secol la
ridicarea beciurilor conacului postelnicului Constantin Cantacuzino din Filipeşti de Târg (1635-
1640) şi din Mărgineni, boltirea cilindrică simplă şi a palatelor de la Filipeşti (Pană Filipescu) şi
Măgureni, unde s-au folosit bolţi cilindrice de intersecţie dar fără arce dublou.
3.2. Calitatea factorilor de mediu, situatia economica si sociala
Calitatea factorilor de mediu în situaţia actuală a fost stabilită pe baza studiilor de
mediului intreprinse anterior, si in baza evaluarilor de mediu intreprinse de Santedil Proiect in
perioada de elaborare a Raportului de Mediu (iunie 2009 -octombrie 2009).
In subcapitolele următoare vor fi prezentate principalele rezultate cu privire la starea şi
la calitatea factorilor de mediu din zona intravilanului şi din perimetrul exterior acesteia care
poate fi afectat de implementarea Planului de Urbanism General.
Calitatea apei
Comuna Filipeştii de Pădure dispune de sistem de canalizare vechi care trebuie
modernizat dar trebuie construită o staţie de epurare modernă astfel încat să se prevină
poluarea cu ape uzate deversate în reţeaua hidrografica având în vedere că si vechile latrine
poluează stratul acvifer freatic. Acesta va trebui extinsă în toate localităţile aparţinătoare.
Apele uzate evacuate astfel se vor încadra în prevederile normativelor în vigoare, fiind
suficient epurate.
Starea factorului de mediu apă poate fi influenţată de deşeurile provenite de la locuitorii
comunei şi societăţile ce îşi desfăşoară activitatea pe raza comunei Filipeştii de Pădure.
Sursele poluante rezultate în urma desfăşurării activităţilor agricole cuprinse în STAS
12574/1987 se încadrează în limitele pragului de alertă prevazute de Ordinul nr.756/1997.
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
Poluarea solului şi a apei din sol se mai poate produce accidental din cauza curgerilor
de ulei mineral şi de combustibil de la utilajele de mecanizare.
Uleiul mineral căzut pe sol, de la motor, de la transmisie, sau de la instalaţia hidraulică
a tractorului sau a unei maşini agricole, nu este biodegradabil şi ajunge treptat în pânza de
apă freatică, pe care o poluează. Fenomenul acesta este deosebit de grav, iar consecinţele nu
pot fi practic eliminate.
Impactul asupra sănătăţii umane include boli infecţioase, boli hidrice în cazul
consumului accidental de apă din surse contaminate. Sistemele de alimentare învechite pot
permite contaminarea microbiologică a apei (bacterii, viruşi, protozoare) prin eventualele fisuri
sau neetanşeităţi existente. Pentru apa potabila o sursă de poluare o reprezintă apa subterană
contaminată şi utilizarea ei din puţuri/fântâni fără luarea măsurilor corespunzatoare de
protecţie.
Impactul asupra mediului: apar modificări ale compoziţiei chimice şi microbiologice a
apelor de suprafaţă afectate. Datorită creşterii cantităţii de nutrienţi apare fenomenul de
eutrofizare, cu efecte extrem de grave asupra ecosistemelor acvatice.
Impactul asupra calităţii vieţii este semnificativ, include afectarea fondului piscicol (a
pescuitului), imposibilitatea folosirii cursurilor de apă respective pentru activităţi de agrement,
costuri foarte ridicate pentru potabilizarea apei.
Calitatea aerului
Principalele activităţi - surse generatoare de gaze cu efect de seră ce se pot întâlni pe
teritoriul comunei Filipestii de Padure sunt: transport rutier, agricultură, construcţii.
Poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie are mai multe surse: transporturi rutiere,
sistemului gospodaresc de încalzire cu combustibil lemn şi cărbune, construcţii, industria de
morărit şi panificaţie, etc.
Prin arderea motorinei se degajă CO 2 şi monoxid de carbon, carbon, oxizi de sulf, oxizi
de azot, precum şi alte substanţe, cum sunt anumite hidrocarburi aromatice se poate produce
poluarea atmosferei. Substanţele din gazele de ardere provoacă atât poluarea globală a
atmosferei, cât şi poluarea locală.
Dintre efectele poluante ale executării mecanizate a lucrărilor în agricultură, emisia de
CO 2 constituie factorul poluant cel mai grav.
Dioxidul de carbon rezultă inevitabil prin ardere şi ajunge, după un anumit timp, în
straturile superioare ale atmosferei, povocând, împreună cu alte cantităţi de CO 2 rezultat din
activităţi din diferite domenii, la agravarea efectului de seră, cu consecinţe negative serioase
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
asupra climei globului.
Modificările accentuate ale climei în special în ultimul deceniu confirmă ipotezele potrivit
cărora cauzele antropogene ale efectului de seră sunt mult mai grave decât s-a considerat
până nu demult.
Poluarea din cauza pulberilor degajate la executarea mecanizată a lucrărilor agricole
este un alt factor de degradare a mediului care poate apare pe teritoriul comunei Filipestii de
Padure. Emisiile de pulberi la executarea mecanizată a lucrărilor în agricultură sunt nocive
pentru sănătatea oamenilor care lucrează cu utilajele sau se află în apropiere de acestea. La
unele lucrări se răspândeşte praf, cu particule de dimensiuni diferite, rezultat din pulverizarea
solului uscat la anumite lucrări ale solului şi la recoltarea anumitor culturi, de exemplu cu
combina de cererale. Particulele mai mari de praf, cum sunt cele din această categorie, ajung
în partea superioară a căilor respiratorii.
Lucrările mecanizate din agricultură mai pot provoca împrăştierea în mediul apropiat a
unor pulberi din substanţele chimice cu care lucrează, de exemplu cu îngrăşămintele chimice.
Acţiunea nocivă a particulelor fine din gazele de ardere a combustibililor fosili în motoare cu
ardere internă a fost până de curând foarte puţin studiată. Cercetările din instituţii specializate
din diferite ţări au scos în evidenţă riscurile deosebit de mari asupra sănătaţii organismului
uman, în special prin provocarea de grave afecţiuni pulmonare la inhalarea involuntară a
gazelor de ardere. Concentraţia de particule fine provenite din gazele de ardere de la motoare
cu ardere internă şi de la instalaţii de ardere variază în cursul unei zile şi variază şi în funcţie
de anotimp şi de starea vremii. În timpul iernii rămân în aer mai multe particule decât vara.
Zgomotul şi vibraţiile
Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, jumatate din populatia europeana traieste
într-un mediu poluat fonic. In acelasi timp, o treime din populatia Europei este deranjata de
nivelurile de sunet in timpul somnului.
Expunerea prelungita la zgomot poate conduce la probleme serioase de sanatate
culminând chiar cu boli cardiovasculare sau ale aparatului endocrin. De asemenea, expunerea
prelungita la zgomot poate provoca dificultati de concentrare si comunicare, stres, tulburari ale
somnului, irascibilitatate conducând la scaderea productivitatii muncii sau la aparitia unor
probleme comportamentale. Nu în ultimul rând, zgomotul poate cauza si deprecieri sau
aprecieri nerealiste ale valorii proprietatilor, prin încurajarea migratiei dinspre zonele centrale
aglomerate si poluate fonic catre zonele rezidentiale.
Conform Ordinului nr. 536/iulie1997 al Ministrului Sanatatii, limitele maxime pentru
nivelurile de zgomot în cartierele de locuinte sunt:
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
- 50 dB(A), in timpul zilei între orele 6,00 si 22,00 valoare masurata la 2 m distanta de
fata de cladirii;
- 40 dB(A) în timpul noptii (între orele 22.00 – 6.00), valoare masurata la 2 m distanta
de fatada cladirii.
Valorile maxime ale zgomotului pentru strazi sunt stabilite prin Standardul STAS 10009-
88 "Acustica urbana", în conformitate cu intensitatea traficului corespunzatoare fiecarei strazi:
Valori max. admise
(dB)
Tipul de strada
75-85 Strada de categorie tehnica I, (magistrala)
70 Strada de categorie tehnica II, (de legatura)
65 Strada de categorie tehnica III, (de colectare)
60 Strada de categorie tehnica IV, (de deservire locala)
Calitatea solului si subsolului
Factorul de mediu sol poate fi afectat prin deversare acidentală de materiale provenite
de la societăţile comerciale porductive sau provenite de la gospodăriile rurală individuale şi
prin exloatare agricolă neraţională. Societăţile productive sunt prevăzute cu containere
metalice pentru colectarea temporară a deşeurilor menajere şi asimilabile, în vederea eliminării
lor finale la groapa de gunoi, sau până când sunt ridicate de catre firma de salubritate cu care
are contract comuna Filipeştii de Pădure.
Societăţile sunt prevăzute cu put sec pentru depozitarea definitivă a cadavrelor de
animale, platformă betonată pentru depozitarea temporară a deşeurilor metalice reciclabile,
astfel încât să nu influenţeze calitatea soului în zonă.
Compactarea solului, sau tasarea exagerată reprezintă una dintre cele mai frecvente şi
mai accentuate forme de poluare din cauza mecanizării. Compactarea de la suprafaţă este
provocată în general din cauza utilajelor grele – roţile tractoarelor grele, maşini agricole grele –
şi se agravează prin repetarea trecerilor cu agregate de maşini. Prin compactarea exagerată
se modifică negativ însuşirile solului, regimul de circulaţie al aerului şi al apei. Prevenirea
compactării solului la suprafată este posibilă prin: limitarea folosirii utilajelor grele; limitarea
numărului de treceri pe teren a tractorului în agregat cu maşini agricole. Compactarea
straturilor inferioare apare, de exemplu, la executarea repetată a arăturii la aceiaşi adâncime.
Diminuarea efectelor negative ale compactării straturilor inferioare se poate obţine prin
executarea periodică a unor lucrări de afânare de profunzime. Prevenirea compactării de
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
profunzime este posibilă prin configurarea tehnologiei şi evitarea executării repetate a lucrării
de arat la aceiaşi adâncime.
Lucrările solului provoacă, în anumite situaţii, condiţii favorabile pentru eroziunea
solului. Cu cât solul este mai mărunţit, pulverizat, cu atât riscul producerii eroziunii sub
acţiunea vântului pe teren plan este mai mare. De asemenea, lucrările mecanizate ale solului
pot accentua tendinţa de eroziune a solului pe terenuri în pantă, mai ales în combinaţie cu
acţiunea apei. In general, cu cât solul este mai intensiv lucrat, cu atât mai accentuate sunt
fenomenele de eroziune.
Eroziunea solului poate fi favorizată de unele lucrări mecanizate. Eroziunea solului are
multe cauze, dar în anumite condiţii şi mecanizarea poate acţiona agravant, de exemplu prin
executarea neadecvată a lucrărilor solului pe pante, dar şi prin lucrări care pulverizează solul
şi acesta este apoi antrenat de vânt.
Pe lângă tehnologiile de cultură care conservă solul, cum sunt cele care aplică
menţinerea acoperirii solului cu vegetaţie, riscul producerii eroziunii poate fi limitat prin
reducerea tasării de către utilajele agricole, de exemplu prin folosirea pneurilor cu balonaj
mare.
Poluarea solului şi a apei din sol poate fi provocată din cauza preciziei reduse la lucrări
mecanizate cu substanţe chimice, de exemplu de aplicare a îngrăşămintelor chimice şi la
lucrări mecanizate de combatere chimică a buruienilor şi a bolilor şi dăunătorilor plantelor.
Principalul vinovat de poluare este chimizarea, dar utilajele de mecanizare cu precizie mare
pot menţine efectele poluante în limite rezonabile. Dimpotrivă, precizia redusă a maşinilor, în
ceea ce priveşte mai ales uniformitatea dozării, fineţea şi uniformitatea picăturilor, agravează
efectele poluante ale chimicalelor.
Distribuţia neuniformă a îngrăşămintelor chimice duce la supradozare, respectiv la
subdozare cu substanţe nutritive. Prin subdozare plantele nu pot produce conform potenţialului
lor genetic şi pot fi de asemenea, sensibile la unii factori, ca de exemplu dăunători sau factori
meteo. La plantele care primesc doze mai mari pot să apară deprecieri ale calităţii, sunt
sensibile la boli şi dăunători şi au procese heterogene de maturizare. Totodată, îngrăşământul
în exces, în special azotul, neconsumat de plantă ajunge în straturile profunde ale solului până
în apa freatică.
Starea florei şi faunei
Teritoriul comunei Filipeştii de Pădure face parte din subzona pădurilor de stejar
penduculat în amestec cu şleaul de câmpie (la contactul cu vegetaţia din Câmpia Inalta).
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
Vegetaţia ierboasă dezvoltată natural este reprezentată prin grupări de ierburi
mezoxerofile în care intră păişul. Dintre arbuşti amintim jugastru, porumbar, măceşul,
sângerul, cornul, alunul, cătina roşie şi albă. Covorul vegetal descris mai sus constituie mediul
de viaţă al multor vietăţi. Inlocuirea vegetaţiei spontane cu culturi dirijate scopului uman a
condus la restrângerea ariilor unor specii de vieţuitoare.
Starea factorului de mediu vegetaţie nu suferă modificări majore şi nu este afectată de
surse de poluare majore. Vegetaţia poate fi afectată local în cadrul fermelor avicole şi
zootehnice si în cadrul gospodăriilor particulare prin deversare accidentală de ape menajere
sau depozitare necontrolată de gunoaie menajere.
Afectarea habitatelor naturale se datorează activităţilor antropice şi tăierilor abuzive
care se desfăşoară mai ales în păduri particulare unde lipsesc atât un sistem corespunzator de
gospodărire, cât şi un sistem eficient de pază şi control.
3.3. Starea monumentelor naturale si istorice, a valorilor de patrimoniului
cultural, istoric, natural
Pe teritoriul comunei Filipeştii de Pădure au fost idetificate două monumente: biserica
Sfinţii Trei Ierarhi şi ruina conacului Cantacuzino, înscrise pe lista monumentelor istorice şi de
arhitectură la numerele 40I-1, respectiv 40I-2.
Dintre acestea, biserica Sfinţii Trei Ierarhi a fost construită la 1688, ctitor fiind Matei
Cantacuzino. Ea se caracterizează prin:
- boltire originală din cărămidă;
- pictură originală a lui Pârvu Mutu;
- tâmpla originală este lemn sculptat, aurit, cu icoane pictate de Pârvu Mutu.
Ruinele conacului Matei si Toma Cantacuzino construit între 1680-1690 caracterizate
prin:
- ziduri din bolovani de râu şi cărămidă;
- boltirea beciului este oiginală, din cărmidă.
3.4. Situatia economica si sociala, starea de sanatate
In comuna Filipestii de Padure există activităţi industriale dominante (industria carnii,
industria lemnului, industria materialelor de constructii), subordonat fiind activitatile agricole
într-un context semiurban, iar ca urmare mijloacele de trai sunt asigurate de locuri de muncă
din industria si serviciile locale, din locurile de munca din localitatile invecinate.
Principalele unitati industriale de pe teritoriul comunei Filipestii de Padure sunt:
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
S.C. RECUNOSTINTA PRODCOM IMPEX S.R.L. are ca obiectul de activitate
productia si conservarea carnii;
ROMAQ CONS S.R.L. obiectul sau de activitate fiind captarea, tratarea si distributia
apei;
MUNTENIA S.A. – Fabrica utilaje pentru extractii si constructii
OMIROM S.R.L. – Produce aparate pentru comanda si distributie electricitate;
OZEL STEEL PROFIL S.R.L. – Fabrica constructii metalice si parti componente ale
structurilor
DRAGERO COM S.R.L. are ca obiect de activitate Recuperarea deseurilor si
resturilor metalice reciclabile ;
PETAN GAS S.R.L. – Fabrica produse obtinute din prelucrarea titeiului;
ARTITAL PRODUCTION S.R.L. – Produce mobilier.
In tot teritoriul localitatii Filipestii de Padure, o serie de firme isi desfasoara activitati, din
care amintim: SC Vabon SRL, SC Yayla SRL, SC Rocat SA, SC Flexo Graphic SRL, SC
Alamco SRL, SC Alumil Extrusion SRL, SC Keta Style SRL, SC Marvan Prod SRL, SC Carsan
Prod SRL, SC Alka Pro SRL, SC Panify Preda SRL, SC Filpro Gold SRL, S.C. Principal
Construct S.A., S.C. Beldan S.R.L., S.C. Oyal Polteks S.R.L., S.C. Adya Metal S.R.L., S.C.
K.L.T. & CO INDUSTRIES SRL, etc.
Terenul arabil detine ponderea de 54,9 % din totalul suprafetei agricole, restul fiind
ocupat in mica masura de patrimoniul viticol (5,5%), de pasuni (7,6 %) si fanete naturale
(5,9%).
Serviciile comerciale sunt reprezentate de micile magazine de sat (asociatii familiale)
destinate sa indeplineasca necesitatile proprii ale comunei.
Situatia utilizarii teritoriului administrativ in anul 2009:
Specificare
UM
FILIPESTII DE PADURE
SUPRAFATA %
Teren agricol total din care: ha 2576 54,9
Arabil ha 1740 35,8
Pasuni naturale ha 369 7,6
Fanete naturale ha 287 5,9
Patrimoniul viticol ha 5 5,5
Patrimoniul pomicol ha 175 0,1
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
Teren neagricol total din care: ha 2288 45,1
Paduri ha 1302 27,4
Ape ha 78 26,7
Curti constructii ha 400,7 8,3
Neproductiv ha 444,3 9,1
Drumuri ha 63 1,4
Total administrative existent (ha) ha 4864 100,0
3.5. Zone cu riscuri naturale
3.5.1. Risc de inundabilitate
Geneza viiturilor este legata de regimul precipitatiilor. Marea majoritate s-au produs ca
urmare a ploilor torenţiale cu intensitate mare (viituri pluviale ) in timp ce viiturile pluvio-nivale
si nivale au o frecventa mai mica si afectează mai ales afluientii.
Fenomenul de risc este eroziunea malurilor, oprita prin lucrări de apărare de mal in
zona podului, efectuate in anii 1970, care sunt degradate si insuficiente pentru a stopa
fenomenul pe tot cursul râului Provita.
Panta mare a versanţilor şi a talvegurilor văilor permite scurgerea rapida a apelor din
pecipitaţii dar favorizează eroziunea malurilor. Nu au fost executat lucrări de consolidare de
mal a paraurilor de pe versant dar acestea trebuie sa cuprindă toate zonele unde fenomenul
persista. Exista pericolul de ravenare a versantilor in cazul in care drenajul este insuficient.
Fenomenul de inundabilitate se manifesta pe cursul Pârâului Rosioara în mare parte
datorită văii colmatate cu vegetaţie.
3.5.2. Riscuri antropice
Comuna Filipesti de Pădure este traversata de o serie de reţele de utilităţi astfel:
- cablu telefonic interurban;
- cablu telefonic urban;
- conducta distribuţie gaze;
- conducta gaz metan;
- conducta Petrotrans;
- conducta transport titei si gaze de sonda;
- linii de curent electric de joasa, medie si inalta tensiune.
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
Aceste reţele prezintă un risc in situaţia avarierii lor si de aceea la amplasarea
construcţiilor se va avea in vedere distanta impusa de reglementările in vigoare fata de aceste
ele.
Se va păstra zona de protecţie si siguranţa pentru calea ferata ce traversează teritoriul
administrativ de sud la nord de 100m de o parte şi de alta a axului feroviar.
La sistematizarea teritoriului se va tine cont de traseele de utilităţi si zonele de protecţie
ale diferitelor obiective din zona mai ales acolo unde aceste trasee au o densitate mare,iar la
autorizarea proiectelor de construcţie se va solicita avizul de la instituţiile competente (Apele
Române, Electrica S.A, Trans gaz etc.)
Riscul antropic al exploatării miniere, ce si-a restrâns activitatea, se menţine deoarece
perimetrele abandonate nu au fost ecologizate si redate in circuitul agricol sau forestier.
3.6. Aspecte relevante ale evolutiei probabile a mediului si a situatiei
economice si sociale in cazul nemodificarii PUG -ului actual
Unul din obiectivele majore ale PUG-ului propus spre aprobare este asigurarea unui
climat urbanistic modern in corelatie cu principiul dezvoltarii durabile si cu exigentele noilor legi
corelate cu programul de dezvoltare al Uniunii Europene.
Neimplementarea PUG-ului actual inseamna nerezolvarea unor aspecte ce tin de:
- proiectarea modului de colectare si evacuare a apelor uzate menajere de la
gospodariile individuale;
- stabilirea celor mai bune amplasamente pentru pozarea retelei de canalizare apa
uzata in localitatea Ditesti in raport cu amplasamentele constructiilor ce se vor realiza in viitor;
- stabilirea formei si dimensiunilor zonelor de protectie sanitara a unor obiective
(cimitire, statii de epurare, gospodarii de apa, conducte de transport, linii electrice, etc);
- stabilirea arealelor de protectie a monumentelor istorice si a valorilor de
patrimoniu cultural incluse in lista monumentelor istorice;
Desi mult mai numeroase, consideram ca sunt suficiente motive pentru a evidentia
necesitatea reactualizarii actualului PUG elaborat in anul 1999.
Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea mediului natural şi construit a relevat
existenţa unor probleme de mediu si nu numai. Datorită incertitudinilor privind soluţionarea, cel
puţin parţială, a acestor probleme, se estimează că în cazul în care proiectul nu se va
implementa, aceste probleme se vor agrava, atât ca intensitate, cât şi ca extindere spaţială.
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
4. ASPECTE ACTUALE DE MEDIU RELEVANTE PENTRU ZONA COMUNA
FILIPESTII DE PADURE, JUDETUL PRAHOVA
In urma analizei stării actuale a mediului au fost identificate aspectele caracteristice şi
problemele relevante de mediu pentru teritoriul ce face obiectul planului urbanistic general.
Dintre factorii/aspectele de mediu care trebuie avuţi în vedere în cadrul evaluării de
mediu conform prevederilor HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE, pentru
planuri şi programe, au fost considerati relevanti urmatorii:
• populaţia;
• sănătatea umană;
• solul/utilizarea terenului;
• apa;
• aerul;
• valorile materiale;
• patrimoniul cultural;
• patrimoniul arhitectonic şi
arheologic;
• fauna;
• flora;
• peisajul.
• biodiversitatea;
Rezultatele procesului de identificare a problemelor de mediu actuale pentru comuna
Filipestii de Padure sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Factor/aspect de mediu
Probleme actuale de mediu
Populaţia si sanatatea umana
- densitatea populatiei este de 212 locuitori/km2; - imbatranirea populatiei prin migratia tinerilor spre
orasele apropiate; - infrastructură de mediu dezvoltată insuficient; - sistemele de alimentare invechite pot permite
contaminarea microbiologica a apei prin eventualele fisuri sau neetanseitati existente;
- statia epurare din sat Minieri este in prezent nefunctionala, lipsesc echipamente tehnologice;
- eroziunea malurilor este oprita prin lucrări de apărare în zona podului, insa acestea sunt degradate şi insuficiente pentru a stopa fenomenul de inundabilitate pe cursul râului Proviţa.
- suprafetele ocupate de spatiile verzi intravilane nu satisfac cerintele OU nr. 114/2007. Art 11, pt 1.
solul/utilizarea terenului
- solurile sunt bune pentru agricultura in cea mai mare parte, predomina solurile din clasele de fertilitate II si III;
- relieful favorizeaza producţia agricola mecanizata pe suprafete;
- Principalul vinovat de poluare este chimizarea, dar
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
utilajele de mecanizare cu precizie mare pot menţine efectele poluante în limite rezonabile.
apa - apa subterana este vulnerabilă la poluare, de aceea s-a optat pentru alimentarea cu apă în sistem centralizat.
- in prezent toata comuna (Filipestii de Padure, Ditesti, Sat Minieri si Silistea Deal) sunt alimentate cu apa centralizat printr-un sistem de distributie stadal, nemaiutilizandu-se apa din fantani;
aerul - principalele surse de poluanţi atmosferici din zona sunt reprezentate de activitatea industriala (in special industria petrochimica si energetica), încălzirea rezidenţială (aproape exclusiv cu gaze), de traficul rutier din interiorul şi din exteriorul localităţilor.
- nivelurile concentraţiilor în aerul ambiental al poluanţilor principali (NOx, SO2, particule, CO) sunt frecvent peste valorile limită legale.
valorile materiale - resursele materiale ale zonei sunt reprezentate în primul rand de terenuri vazute prin prisma pozitie fata de Ploiesti si fata de un spatiu industrial prosper;
- alte resurse sunt reprezentate de terenurile agricole si padurile, care ocupă cea mai mare parte a extravilanului.
patrimoniu cultural, istoric
- studiul istoric intocmit pentru fundamentarea PUG-ului pune in evidenta că localitatea Filipestii de Padure are doua monumente istorice pentru care s-au instituit zone de protectie in conformitate cu legislatia actuala;
zgomot si vibratii - în prezent, principala sursă de zgomot şi de vibraţii din zonă este reprezentată de traficul rutier si activitatea industriala;
- nivelurile de zgomot generate de traficul rutier pe drumurile interioare, determinate prin masuratori au permis redactarea unei harti a zgomotului.
flora, fauna, biodiversitatea,
peisajul
- ca urmare a dezvoltării satelor în paralel cu activităţile agricole şi cu exploatarea pădurilor si mai tarziu cu dezvoltarea industriala, zona analizată este afectata sub aspectul diversitatii plantelor si animalelor;
- perimetrul se găseşte într-o zonă lipsită de interes din punct de vedere al biodiversităţii;
- evoluţia modului de utilizare a terenului atrage după sine o serie de implicaţii ce s-au răsfrânt în primul rând asupra componentelor peisajului natural, apoi asupra modului de habitat al populaţiei şi a diferitelor caractere ale aşezărilor umane;
- in prezent padurile din vecinatatea intravilanului contin specii de stejar, fag, carpen, ulm;
- vegetaţia ierboasă dezvoltată natural este reprezentată prin grupări de ierburi mezoxerofile în care intră păişul;
- structura peisajului şi a ecosistemelor initiale (naturale) a fost profund influenţată de activităţile antropice, neexistand habitate de interes din punct de vedere al conservării;
- conform OM nr. 1198/2005 - Tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
speciale de conservare, nici unul dintre habitatele identificate în zona de influenţă a proiectului nu are statutul de „habitat prioritar";
- dat fiind faptul că nu s-au pus în evidenţă habitate unice, cheie, pentru menţinerea unor specii valoroase din punct de vedere eco-economic, ştiinţific, etc., nu se justifică luarea unor măsuri de protecţie în scopul conservării unor specii.
5. OBIECTIVELE DE PROTECŢIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU
REACTUALIZARE PUG COMUNA FILIPESTII DE PADURE
Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea formelor
de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat.
In cazul proiectului de Reactualizare PUG Filipestii de Padure evaluarea s-a realizat
prin cuantificarea performanţelor planului de urbanism propus, în raport cu un set de obiective
pentru protecţia mediului.
Trebuie precizat că un obiectiv este un angajament definit, mai mult sau mai puţin
general, a ceea ce se doreşte a se obţine. Pentru a se atinge un obiectiv, sunt necesare
acţiuni concrete care, în conformitate cu procedurile de planificare, sunt denumite ţinte.
Pentru măsurarea progreselor în implementarea acţiunilor, deci în realizarea ţintelor,
precum şi, în final, în atingerea obiectivelor se utilizează indicatori, indicatorii reprezentând de
fapt acele elemente care permit monitorizarea şi cuantificarea rezultatelor unui plan.
5.1. Obiective de mediu, tinte si indicatori
Obiectivele de mediu pot fi in raport cu planul vizat: generale (strategice) sau particulare
(specifice).
• obiective strategice de mediu, reprezentând obiectivele stabilite la nivel naţional,
comunitar sau internaţional;
• obiective specifice de mediu, reprezentând obiectivele relevante pentru plan,
derivate din obiectivele strategice, precum şi obiectivele la nivel local şi regional.
Ţintele sunt prezentate ca sinteze ale măsurilor detaliate de reducere/eliminare a
impactului social şi asupra mediului prevăzute în planurile de management. Sintezele au fost
realizate astfel încât să prezinte imaginea cât mai completă a măsurilor menţionate.
Indicatorii au fost identificaţi astfel încât să permită elaborarea propunerilor privind
monitorizarea efectelor implementării planului asupra mediului.
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
Ţintele şi indicatorii s-au identificat pentru fiecare obiectiv de mediu, respectiv, pentru
fiecare factor/aspect de mediu luat în considerare.
In tabelul de mai jos se prezintă obiectivele strategice, obiectivele specifice, ţintele şi
indicatorii pentru factori/aspecte de mediu relevanţi pentru evaluarea de mediu.
Factor/ aspect de
mediu
Obiective strategice de
mediu
Obiective specifice de
mediu Ţinte Indicatori
Apa - Imbunatatirea calitatii apelor de suprafaţă si a apelor subterane)
- eliminarea poluării apelor de suprafaţă si a apei subterane datorată evacuării apelor insuficient epurate sau neepurate. -combaterea degradarii malurilor cursurilor de apa datorita eroziuniilor laterale la debite mari.
- reabilitarea integrală a reţelelor de distribuţie şi aducţiunii prin redimensionarea şi înlocuirea conductelor vechi din OL sau azbociment cu conducte din polietilenă de înaltă densitate PEHD - salubrizarea albiilor cursurilor de apa in zona administrativa; - regularizarea cursului raului Prahova acolo unde se impun lucrari de stopare a degradarii terenurilor -echiparea corespunzătoare a reţelei de distribuţie şi aducţiunii cu armături şi construcţii accesorii.
-indicatori specifici de calitate ai apelor evacuate (NTPA-001); -mentinerea curateniei in albiile cursurilor de apa; -integritatii malurilor cursurilor de apa.
Aerul - imbunatatirea calitatii aerului atmosferic
- respectarea valorilor limită legale pentru concentraţiile de poluanţi la emisie (surse staţionare dirijate, surse mobile) -reducerea emisiilor de poluanţi de la sursele nedirijate
- mentinerea calitatii cailor de rulare, salubrizarea strazilor, controlul gestiunii deseurilor; - infiintarea unor perdele de arbori la zona industriala; - incurajarea dezvoltarii spatiilor verzi in arealele private;
-indicatori pentru monitorizarea calitatii aerului; -concentraţii de poluanţi la emisie pentru sursele dirijate; -inventarul anual al emisiilor de poluanţi; -indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: caracteristicile tehnice ale echipamentelo
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
r staţionare şi mobile, caracteristicile geometrice ale coşurilor de dispersie.
Zgomotul şi vibraţiile
-Limitarea la surse a poluării fonice; -Limitarea nivelurilor de vibraţii;
-respectarea valorilor limită legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonică; -protejarea receptorilor sensibili la vibraţii;
-infiintarea unor perdele de arbori la zona industriala, calea ferata cu rol de protectie fonica;
-măsurile pentru reducerea nivelurilor de zgomot şi de vibraţii implementate; -niveluri de zgomot la receptori; -niveluri de vibraţii la receptori
Peisajul -Minimizarea impactului asupra peisajului (inclusiv cel arhitectural);
-organizarea sistemelor de spaţii verzi şi construcţii astfel încât să se realizeze ansambluri cât mai estetice
-marirea suprafetei spatiilor verzi; -protejarea suprafetelor de verzi din intravilan
-tipuri şi număr de acţiuni pentru diminuarea impactului asupra peisajului în etapele de construcţie,
Solul/Utilizarea terenului
-Limitarea impactului negativ asupra solului; -Oprirea fenomenelor de degradarea a terenurilor;
-reducerea degradării solului; -diminuarea poluării solului prin depozitarea corespunzătoare a deseurilor; -stoparea evolutiei proceselor geodinamice de degradare a terenurilor;
-implementarea prevederilor Planului de management al deşeurilor; -indepartarea cauzelor de declansare si intretinere a proceselor de degradare a terenurilor; -impaduriri de suprafete neprodustive agricol;
-indicatori specifici pentru starea terenurilor şi pentru calitatea solului -tipuri şi număr de acţiuni pentru diminuarea impactului asupra solului (terenurilor).
Manage-mentul deşeurilor
-Respectarea legislaţiei privind colectarea, şi depozitarea deşeurilor;
Colectarea selectiva a deşeurilor menajere si transportul acestora la depozitele ecologice amenajate, fara
Implementarea prevederilor Planului de gestionare a deşeurilor menajere, industriale din demolari etc, care ia în considerare reducerea/eliminarea efectelor asupra mediului în condiţiile
Cantităţi de deşeuri pe tipuri; Compoziţie deşeuri pe tipuri; Documente de raportare; Documente de
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
depozitare temporara in teritoriul administrativ.
respectării legislaţiei în vigoare
expediţie şi facturi emise de operatorii de deşeuri;
6. METODOLOGIA DE EVALUARE A EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI
GENERATE DE MODIFICARE PUG FILIPESTII DE PADURE
6.1. Introducere
Cerinţele HG nr. 1076/2004 prevăd să fie evidenţiate efectele semnificative asupra
mediului determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul acestor
cerinţe constă în identificarea, predicţia şi evaluarea formelor de impact generate de
implementarea planului.
În cazul Planului de Urbanism General propus pentru comuna Filipestii de Padure ce
face obiectul planului evaluat în prezentul raport există o multitudine de forme de impact
asupra factorilor/aspectelor de mediu, forme de impact ce prezintă diferite magnitudini, durate
şi intensităţi.
În vederea evaluării sintetice a impactului potenţial asupra mediului, în termeni cât mai
relevanţi, au fost stabilite categorii de impact care să permită evidenţierea efectelor potenţial
semnificative asupra mediului generate de implementarea Planului de Urbanism General.
Pentru a evalua impactul asupra factorilor/aspectelor de mediu relevanţi sau stabilit,
pentru fiecare dintre aceştia, câte o serie de criterii specifice care să permită evidenţierea, în
principal, a impactului semnificativ.
6.2. Categorii de impact
Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe necesită identificarea impactului
semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu al prevederilor planului avut în vedere.
Impactul semnificativ este definit ca fiind "impactul care, prin natura, magnitudinea,
durata sau intensitatea sa alterează un factor sensibil de mediu".
Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004, efectele potenţiale semnificative asupra
factorilor/aspectelor de mediu trebuie să includă efectele secundare, cumulative, sinergice, pe
termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare, pozitive şi negative.
În vederea evaluării impactului activităţilor proiectului ce face obiectul Planului
Urbanistic General Filipestii de Padure s-au stabilit şase categorii de impact.
Evaluarea şi predicţia impactului s-au efectuat pe baza modelelor şi metodelor expert.
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
Conform HG nr. 1076/2004 este necesar ca, în evaluarea efectelor asupra mediului ale
prevederilor planului, să fie luate în considerare efectele cumulative şi sinergice asupra
mediului. Astfel, efectele cumulative pot apărea în situaţii în care mai multe activităţi au efecte
individuale nesemnificative, dar împreună pot genera un impact semnificativ sau, atunci când
mai multe efecte individuale ale planului generează un efect combinat.
7. EVALUAREA EFECTELOR POTENŢIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA
MEDIULUI ASOCIATE PROIECTULUI DE ACTUALIZARE PUG COMUNA FILIPESTII DE
PADURE ŞI MĂSURI DE PREVENIRE ŞI DE REDUCERE A EFECTELOR NEGATIVE
ASUPRA MEDIULUI
Evaluarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului generate de
implementarea PUG Filipestii de Padure a fost efectuată în conformitate cu metodologia
prezentată în capitolul anterior.
Astfel, pentru fiecare dintre factori de mediu relevanţi pentru plan, a fost efectuată
predicţia impactului potenţial generat de implementarea planului prin utilizarea de metode
expert.
Categoria de
impact
Calificativ
numeric Descriere
Impact
negativ
semnificativ
-3
Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asupra
factorilor/aspectelor de mediu
Impact
negativ -2
Efecte negative de scurtă durată sau reversibile asupra
factorilor/aspectelor de mediu
Impact
negativ
nesemnificativ
-1
Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de mediu
Impact neutru 0
Efecte pozitive şi negative care se echilibrează sau nici un
efect
Impact pozitiv +1
Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra
factorilor/aspectelor de mediu
Impact pozitiv
semnificativ +2
Efecte pozitive de lungă durată sau permanente ale
propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
Rezultatele sunt prezentate sintetic sub forma unor matrici, elaborate pentru fiecare
factor/aspect de mediu. Fiecare matrice include formele de impact potenţial principale,
specifice acelui factor de mediu, generate de activităţile proiectului, măsurile de
prevenire/reducere a impactului, categoria/categoriile de impact în care se încadrează
impactul rezidual şi modul în care sunt atinse obiectivele de mediu relevante pentru zonă.
7.1. Evaluarea efectelor potentiale asupra factorilor de mediu relevanti pentru
plan
In tabelele alăturate sunt prezentate rezultatele evaluării de mediu pentru proiectul ce
face obiectul planului urbanistic "Reactualizare PUG Filipestii de Padure".
Factor/ aspect de
mediu
Impact potenţial Măsuri de prevenire/diminuare
Categorie impact
apa -afectarea calităţii apei prin deversari de ape pluviale ce pot fi contaminate ca urmare a spalarii drumurilor, platformelor curtilor, din suprafetele propuse pentru extindere intravilan, in cursurile de apa ce dreneaza zona; -imbunatatirea calitatii apelor emisarilor actuali ai apelor menajere, prin epurarea acestor ape inainte de deversare; -inlaturarea eroziunilor laterale in malurile raului Prahova;
-lichidarea practicilor de depozitare necontrolată a deşeurilor pe cursurile de apa;
neutru [0]
aer -poluarea generată de cantitatile imense de poluanti specifici industriei emisi in atmosfera; -reducerea emisiilor de poluanti gazosi prin modernizarea drumurilor existente; -imbunatatirea calitatii aerului prin cresterea suprafetelor spatiilor verzi intravilane, infiintarea de paduri pe soluri slabproductive;
-limitarea emisiilor gazoase poluante prin imbunatatirea tehnologiilor, montarea de filtre gazoase; -program de întreţinere curentă a drumurilor;
neutru [0]
sol si terenuri -executarea lucrărilor de stabilizare pe zonele cu alunecări active, respectiv ziduri de sprijin, drenaj, pentru a stopa alunecarile de teren -cresterea valorii patrimoniului
-respectarea masurilor impuse de realizatorii studiului geotehnic; - dirijarea corespunzatoare a apelor pluviale;
neutru [0]
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
local prin introducerea in intravilan a unor terenuri pentru dezvoltarea urbanistica -limitarea procesului de degradare a unor suprafete prin regularizarea cursului paraului Rosioara
- impadurirea terenurilor cu risc antropic;
vegetatie, fauna, biodiversitatea
-modificarea suprafeţelor biotopurilor de pe amplasamentele propuse pentru extinderea intravilanului
-infiintarea de spatii verzi intre locuinte; - respectrea indicatorilor urbanistici propusi;
negativ [-1]
gestionarea deseurilor
-poluarea potenţială generată de producerea colectarea şi eliminarea deşeurilor generale şi municipale
-colectare în recipiente/containere şi eliminare la un depozit autorizat
neutru [0]
patrimoniu cultural, istoric
-protejarea patrimoniului istoric al localitatii prin stabilirea si instituirea zonelor de protectie la obiectivele clasate in lista monumentelor istorice; -stabilirea unor reguli care sa permita realizarea unui peisajului arhitectural valoros;
- nu sunt necesare pozitiv semnificativ [+1]
populatia si sanatatea populatiei
-scaderea efectelor negative datorate surselor de poluare; -scaderea riscului contaminarii apei din sistemul de alimentare cu apa; -eliminarea riscului de disconfort datorat amenajarii sistemului de canalizare; -eliminarea riscului de impact negativ asupra sanatatii populatiei indus de traseul unor linii de transport gaze naturale, energie electrica, canalizare, etc;
- amenajarea unei perdelevegetale formata din arbori cu rol de protectie fonica calea ferata; - extinderea iluminatului public odată cu extinderea reţelei de joasă tensiune precum şi modernizarea iluminatului stradal existent. - instituirea zonelor de protectie la gospodariile de apa si la conductele de transport si distributie a apei potabile;
pozitiv semnificativ [+2]
Evaluarea globala a impactului trebuie facuta plecand de la impactul estimat pentru
fiecare factor/aspect de mediu. Trecand peste neajunsurile utilizarii indicatorilor statistici in
stabilirea concluziilor, putem considera ca impactul asupra mediului a implementarii planului
de urbanism propus este acceptabil. Desigur, pentru fiecare factor/aspect de mediu este
necesara implementarea unor masuri de reducere a impactului negativ.
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
8. EVALUAREA ALTERNATIVELOR
8.1. Alternativa „zero” sau „nici o actiune”
Alternativa „zero" a fost luată în considerare ca element de referinţă faţă de care se
compară celelalte alternative pentru diferitele elemente ale planului de dezvoltare urbanistica
propus.
Principalele forme de impact asociate adoptării alternativei „zero" sunt:
• continuarea construirii locuitelor in zona de influenta a unor obiective antropice sau
naturale care au influnta negativa asupra spatiului rezidential: cimitire, gospodarii de ape
uzate, compleze zootehnice, platforme industriale, trasee de transport ape uzate, spatii de
depozitare deseuri sau zone inundabile, suprafete cu exces de umiditata, etc;
• continuarea poluării apelor şi solului din zona Filipestii de Padure prin: epurarea
necorespunzatoare a apelor uzate menajere inainte de deversarea in apele de suprafata,
evacuarea necorespunzatoare de apa din gospodariile individuale in rigole, viroage sau in sol;
• pierderea unor oportunităţi majore de crestere a valorii de intrebuintare a unor
terenuri aflate la limita extravilanului actual;
• pierderea oportunitatilor de implementare a unui regulament complex de urbanism
(in concordanta cu situatia actuala) care sa pastreze si sa puna in valoare peisajul arhitectural
al comunei, ca bun cultural local şi regional, sa traseze directiile de dezvoltare urbana, sa
stabileasca cadrul legal de amplasare, construire si interventie in raport cu suprafetele
existente, valentele acestora (conditii geotehnice, risc antropic, conditii hidrologice), restrictiile
impuse de existenta sau propunerea de amplasare a unor constructi si/sau instalatii (statii de
epurare, gospodarii de apa, conducte de transport, linii electrice, etc);
În tabelul de mai jos se prezintă o comparaţie a formelor de impact asupra mediului
corespunzătoare alternativei „zero" sau „nici o actiune” cu cele ale implementării Planului de
Urbanism General propus de BLOMINFO GEONET in 2009.
Factor/ aspect de
mediu
Opţiuni
Comentarii alternativa „zero”
implementarea proiectului
Calitatea apei
-continuarea impactului pe termen lung ca urmare a deversarii apelor menajere neepurate;
-impact pozitiv semnificativ pe termen lung ca urmare a planurilor de gospodărire a apelor (deversare in emisari doar a apelor epurate, regularizarile cursurilor de apa, etc)
-proiectul oferă beneficii semnificative pe termen lung comparativ cu alternativa „zero";
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
Calitatea aerului
-condiţiile actuale persistă pe termen lung:
-impact negativ asupra calităţii aerului generat de extinderea intravilanului, cresterea numarului de case,
-extinderile de intravilan propuse vor avea asociate surse noi de poluanţi atmosferici, dar acestea vor fi strict controlate prin măsuri tehnice şi de management; modernizarea drumurilor in intravilanul actual si o implementarea unei serii de alte masuri (marirea suprafetelor verzi din intravilan, impaduriri in extravilan, infiintarea unor perdele de vegetatie) vor avea impact pozitiv asupra calitatii aerului
Zgomot şi vibraţii
-condiţiile actuale, se vor menţine pe termen lung, adică
-infiintarea perdelei de protectie fonica va reduce nivelul zgomotului la limita locuintelor; -impactul generat de zgomotul şi vibraţiile aferente extinderii intravilanului propus va fi menţinut sub limitele pentru protecţia receptorilor sensibili;
-implementarea proiectului duce la reducerea poluarii fonice si a vibratiilor; -extinderea intravilanului va avea asociate surse noi de zgomot şi vibraţii, dar acestea vor fi strict controlate prin măsuri tehnice şi de management;
Sol/ Utilizarea terenului
-menţinerea pe termen lung a condiţiilor actuale de utilizare agricolă a solului (agricultură intensiva cerealiera in cea mai mare parte),
-impact pe termen lung prin ocuparea unei parti din terenurile localitatii cu case si alte constructii gospodaresti;
-ocuparea terenului va afecta solul dar vor fi utilizate terenurile functie de clasarea geotehnica si se vor lua masuri de stabilizare si fixare a terenurilor degradabile prin impaduriri si alte lucrari specifice.
Biodiversi-tate si peisaj
-condiţiile actuale vor prevala pe termen lung
-impact negativ pe termen scurt şi mediu ca urmare a ocupării terenului cu constructii si infrastructura specifica intravilanului.
-extinderea intravilanului va avea un impact negativ mai ales în etapele de construcţie, situaţie care se va ameliora după extinderea spatiilor verzi. -peisajul actual in zonele pentru care se propune extinderea intravilanului nu are o valoare ecologica semnificativa
Patrimoniul cultural
-continuarea deteriorării unor obiective cu statut de monumente
-impune reglementari specifice in concordanta cu legislatia actuala si cu
-implementarea proiectului va contribui în mod semnificativ la conservarea, reabilitarea şi punerea în
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
istorice determinat de neinstaurarea unor zone de protectie si de neimplementarea unor reguli mai stricte de construire si amenajare a terenurilor
situatia existenta, asigurand protectia patrimoniului cultural, istoric, arhitectural,
valoare a monumentelor istorice şi a siturilor arheologice
9. PROPUNERI PRIVIND MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE
IMPLEMENTĂRII PUG COMUNA FILIPESTII DE PADURE
Articolul nr. 10 al Directivei Uniunii Europene privind Evaluarea Strategica de Mediu
(SEA) nr. 2001/42/CE, adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/08.07.2004 privind
stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, prevede
necesitatea monitorizării în scopul identificării, într-o etapă cât mai timpurie, a eventualelor
efecte negative generate de implementarea planului şi luării măsurilor de remediere necesare.
Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de indicatori care să permită
măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Aceşti indicatori trebuie să fie astfel
stabiliţi încât să faciliteze identificarea modificărilor induse de implementarea planului.
In tabelul de mai jos se prezintă propunerile privind monitorizarea efectelor
semnificative ale implementării PUG-ului asupra factorilor/aspectelor de mediu relevante.
Factor/aspect de mediu
Indicatori Frecventa Responsabilitati
Apa subterana freatica, apa evacuata in emisari, dinamica albiei raului Prahova;
- Indicatori specifici de calitate a apelor care să permită: compararea cu condiţiile iniţiale şi identificarea tendinţelor de evoluţie, compararea cu limite maxime admise de legislatia in vigoare; - Lungimi traseu curs apa regularizat;
semestrial Primaria Filipestii de Padure
Calitatea aerului - Indicatori specifici de calitate a aerului;
semestrial Primaria Filipestii de Padure
Zgomot si vibratii in zona
- Indicatori specifici de intensitate a surselor;
semestrial Primaria Filipestii de Padure
Solul/Utilizarea terenului
- Indicatori specifici pentru starea terenurilor şi pentru calitatea solului.
semestrial Primaria Filipestii de Padure
Protectia peisajului cultural si istoric
- Valoarea lucrărilor de întretinere sau restaurare
anual Primaria Filipestii de Padure
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
10. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
Comuna Filipestii de Padure este situată in bazinul inferior al paraului Provita, la o
distanţă de 29 km de Ploieşti având în componenţă satele: Silistea Dealului, satul Minier si
Ditesti.
Relieful comunei Filipeştii de Pădure se caracterizează prin prezenţa dealurilor
subcarpatice (Subcarpaţii externi-Subcarpaţii Ialomiţei), un culoar de vale (al Proviţei), câmpia
înaltă a Cricovului Dulce, la care se poate adăuga interfluviul Proiţa-Prahova, respectiv
Câmpia Înaltă a Ploieştilor.
Prezenţa zăcămintelor de cărbune şi a petrolului a favorizat, de timpuriu, dezvoltarea în
comună, a unei varietăţi economice, odensitate ridicată a populaţiei şi un grad sporit de
modernizare, în comparaţie cu alte medii rurale.
Datorită faptului ca munţii Carpaţi constituie un obstacol pentru circulaţia generală
vestică, deplasarea aerului se face în mod diferit la înalţimea de peste 2500 m şi sub aceasta
altitudine. In circulaţia atmosferică din aceste locuri, culoarul larg al Văii Prahovei joacă un rol
foarte important, intrucat el canalizează masele de aer. Din această cauză în zona de deal se
înregistrează adesea valori ridicate ale vitezei vântului, asemanatoare cu cele din bazinul
superior la Prahovei.
Teritoriul Comunei Filipeştii de Pădure face parte din subzona pădurilor de stejar
pedunculat în amestec cu şleaul de câmpie. Vegetaţia lemnoasă este reprezentată prin păduri
de stejar peduncular, gorun, fag, carpen, şi ulm. Se întâlnesc exemplare de cer, gărniţă, teiul,
frasin şi mesteacăn. Dintre arbuşti amintim jugastru, porumbar, măceşul, sângerul, cornul,
alunul, cătina roşie şi albă. Vegetaţia ierboasă dezvoltată natural este reprezentată prin grupuri
de ierburi mezoxerofile în care intră păişul.
Actualmente 55% din teritoriul comunei este ocupat de terenurile agricol (peste 35%
dintre acestea sunt terenuri arabile) si 45 % de paduri, ape, curti si constructii, drumuri. Din
totalul suprafetelor comunei padurile reprezinta 27%, fanetele si pasunile 13,5%, apele 26,7%
iar terenul neproductiv 9,1%.
Teritoriul comunei este in afara unor areale protejate ecologic.
Intravilanul actual al comunei Filipestii de Padure este guvernat in prezent de Planul de
Urbanism General elaborat de Consproiect si aprobat in 1999. Dezvoltarea economica si
urbanistica din ultimii ani precum si cadrul legislativ impus de exigentele normelor de
dezvoltare ale Uniunii Europene au impus necesitatea elaborarii unui nou plan de urbanism
care sa reglementeze dezvoltarea localitatilor ce apartin comunei Filipestii de Padure.
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
Prin planul de Urbanism General propus de firma Blominfo Geonet Targoviste si
analizat in prezentul Raport de mediu se propun urmatoarele:
Dezvoltarea comunei prin propunerea extinderii zonelor de locuinţe;
Extinderea şi modernizarea reţelelor de distribuire apă potabilă;
Crearea unor zone de verzi care să rapsundă cerinţelor locuitorilor din Filipeştii
de Pădure şi celor ce locuiesc în zonele învecinate;
Modernizarea şi extinderea reţelei stradale.
Implementarea noului Plan de Urbanism General este un element suplimentar de
garantie pentru o dezvoltare durabila a localitatii.
11. CONCLUZII SI RECOMANDARI
11.1. Concluzii
Raportul de Mediu pentru „Reactualizarea Planului Urbanistic General al comunei
Filipestii de Padure” a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/08.07.2004 privind
stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu
recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de
mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor,
împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.
Concluziile cele mai importante care s-au evidenţiat în cursul procesului de evaluare de
mediu şi de elaborare a Raportului de Mediu sunt următoarele:
• Estimarea evoluţiei probabile a mediului în cazul în care nu se va implementa PUG-ul
ce face obiectul planului analizat indică:
- agravarea poluării şi degradării fizice a mediului natural şi construit, ca
urmare a continuării deversarilor de ape menajere uzate neepurate;
- disparitia oportunitatii de a valorifica superior o serie de terenuri din
extravilan prin neintroducerea acestora in intravilan;
- pierderea oportunităţiilor pe care le vor crea investiţiile in zona, creşterea
veniturilor din taxe şi impozite la bugetele locale);
• Au fost stabilite obiective (strategice şi specifice) de mediu, ţinte şi indicatori pentru
factorii/aspectele de mediu relevanţi/relevante pentru plan, în scopul evaluării performanţelor
de mediu ale proiectului ce face obiectul planului. Obiectivele strategice de mediu,
reprezentând principalele repere necesar a fi avute în vedere în procesul de planificare a
acţiunilor pentru protecţia mediului, ca parte intrinsecă a oricărui plan care propune
dezvoltarea unor activităţi antropice, sunt următoarele:
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
- îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi de viaţă ale populaţiei;
- limitarea poluării la niveluri care să nu producă un impact semnificativ asupra
calităţii apelor (apa de suprafaţă, apa potabilă, apa subterană);
- limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ
asupra calităţii aerului în zonele cu receptori sensibili;
- limitarea poluării fonice în zonele cu receptori sensibili la zgomot şi limitarea
nivelurilor de vibraţii;
- minimizarea impactului negativ asupra patrimoniului cultural, istoric;
- protecţia sănătăţii umane;
- îmbunătăţirea infrastructurii rutiere;
- minimizarea impactului asupra peisajului;
- limitarea impactului negativ asupra solului;
- respectarea legislaţiei privind colectarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor;
• Evaluarea efectelor potenţiale, ale planului asupra factorilor de mediu relevanţi s-a
efectuat prin metode expert, în raport cu criterii specifice. S-au luat în considerare măsurile de
prevenire/diminuare a impactului asupra factorilor de mediu şi economico-sociali prevăzute de
PUG şi modul în care sunt atinse obiectivele de mediu.
• Rezultatele evaluării efectelor potenţiale remanente (după implementarea măsurilor de
prevenire/diminuare) ale planului asupra factorilor de mediu, au fost exprimate sintetic, în sase
categorii de impact care au permis identificarea efectelor semnificative. Principalele rezultate
pe care le pune în evidenţă evaluarea efectelor potenţiale cumulate ale proiectului de plan de
urbanism general propus de Blominfo Geonet, asupra fiecărui factor/aspect relevant de mediu
sunt următoarele:
- Populaţia si sanatatea populatiei - impact pozitiv semnificativ determinat de
prevederile planului privire la îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi economice ale comunităţii pe
termen scurt, mediu şi lung;
- Managementul deşeurilor - impact neutru asupra calităţii apelor şi solului, prin
prisma poluarii potenţiale generate de producerea colectarea şi eliminarea deşeurilor generale
şi municipale;
- Apa - impact neutru, cu menţiunea că prevederile privind colectarea şi epurarea
apelor uzate menajere va determina un impact cumulat pozitiv semnificativ asupra calităţii
apelor de suprafaţă şi subterane din întreaga zonă.
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
- Aerul - impact neutru, dat fiind faptul că extinderea cailor rutiere si a densitatii
traficului au influenta negativa in timp ce modernizarea drumurilor si restrictionarea traficului au
efecte pozitive.
- Biodiversitatea, flora şi fauna - impact negativ în etapele de construcţie.
- Patrimoniul cultural, arhitectonic şi arheologic - impact pozitiv semnificativ ca urmare
a măsurilor prevăzute de protectie a patrimoniului cultural.
- Solul/Utilizarea terenului - impact neutru, ca urmare a măsurilor de
prevenire/diminuare a impactului.
- Rezultatele analizei riscurilor permit să se contureze concluzia că implementarea
planul urbanistic general va avea un impact benefic asupra dezvoltarii localitatii Filipestii de
Padure.
Prin potentialul oferit de revigorarea economiei locale, prin atragerea de investitori va
duce la creşterea atracţiei pentru a locui şi a trăi în comuna Filipeştii de Pădure, va stabiliza
populaţia prin ocuparea în noile obiective economice.
11.2. Recomandari
Studiul de mediu intocmit de Santedil Proiect identifica urmatoarele aspecte care ar
putea duce la diminuarea impactul negativ in unele situatii si marirea efectelor pozitive asupra
mediului natural si mediului construit, in altele:
- Introducerea in intravilanul localitatilor a unor suprafete de spatii verzi egale cu
minimum 20 mp/locuitor pana la data de 31.12.2010 si de minimum 26 mp/locuitor pana la
data de 31.12.2013” [art II din Ordonanta de Urgenta 114/2007]. Avand in vedere numarul de
locuitori, suprafetele minime necesare sunt:
Filipestii de Padure 2,67 ha
Ditesti 1,78 ha
Minieri 0,72 ha
Silistea Deal 0,16 ha
- Prin scrisoarea ASP Prahova nr. 2502/2009 s-a solicitat zonarea functionala neta pe
planuri intre industria nepoluanta si poluanta (ex fabrica de medicamente este amplasata in
aceeasi zona functionala cu fabrica de utilaj minier, etc, realizarea distinctei dintre cele doua
tipuri de zone industriale in functie de tipul unitatilor existente (poluante/nepoluante). Conform
HG 1213 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului
asupra mediului industria comunei Filipestii de Padure nu influenteaza negativ factorii de
mediu.
RAPORT DE MEDIU – Reactualizare Plan de Urbanism General – Comuna Filipestii De Padure, Prahova
S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. – Ploiesti
- Se recomanda mărirea volumului de înmagazinare a apei de la 1000 mc la 1500
mc, prin reabilitarea construcţiei, hidroizolaţiei, modernizarea instalaţiilor hidro şi punerea în
funcţiune a unuia din cele două rezervoare de 500 mc existente şi nefuncţionale în prezent.
- Implementarea şi realizarea obiectivelor de colectare selective, reducerea
cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate, alături de extinderea zonelor deservite de
către serviciile de salubritate, cere implicarea tuturor factorilor responsabili şi realizarea unei
campanii susţinute de conştientizare a populaţiei. Vor fi respectate Normele de igiena privind
mediul de viata al populaţiei şi Normele de protecţia muncii in vigoare. Amenajare de spatii
verzi care vor fi suprafeţe inierbate, amenajări florale arbori si arbuşti.
- Revigorarea economiei locale prin atragerea de investitori va duce la creşterea
atracţiei pentru a locui şi a trăi în comuna Filipeştii de Pădure, va stabiliza populaţia prin
ocuparea în noile obiective economice.
- Din punct de vedere al circulaţiei pietonale, disfuncţiile majore sunt constituite de
lipsa trotuarelor pe numeroase străzi, discontinuitatea trotuarelor, precum şi starea rea de
viabilitate a majorităţii trotuarelor. Printre obiectivele prioritare ale administraţiei publice locale
în domeniul drumurilor trebuie înscrise, pe lângă modernizarea străzilor, şi amenajarea
corespunzătoare a trotuarelor, cu lăţime de minim 1.00 m.
- In vederea asigurării compatibilităţii funcţiunilor, autorizarea executării construcţiilor
trebuie sa ţină seama si de ORDIN MS nr. 536 din 23 iunie 1997 pentru aprobarea Normelor
de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei. Tinand seama de art. 11,
distanţele minime de protecţie sanitara între o serie de unităţi care produc disconfort si unele
activităţi din teritoriul comunei Filipestii de Padure, astfel: rampe de gunoi - 1000m, cimitire -
50m, staţie de epurare a apelor uzate modernizate si ecologice - 100m, cimitire de animale
(put sec) - 200m.
- In privinta gestionarii deseurilor municipale, strategia de dezvoltarea a judetului
prevede colectare si depozitarea acestora de pe intreg judetul, in cateva locatii, in teritoriul
comunei Filipestii de Padure nefiind nici un astfel de amplasament.
- Pentru dezvoltarea unei economii performante şi ridicarea nivelului de viaţă al
locuitorilor comunei se propune mobilizarea tuturor resurselor fizice şi umane, în corelaţie cu
conservarea mediului şi a patrimoniului.
Intocmit,
Ing. Bursuc Gheorghe
ing. Zamfir Alina