RAPORT DE MEDIU PENTRU REACTUALIZARE PLAN …arpmag.anpm.ro/upload/42440_Primaria comunei...

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TÂRGOVIŞTE Sediul social:Targoviste,str.Neagoe Basarab,bl.A1,sc.C,ap.12;Telefon mobil:0747079077; E-mail:[email protected]

Raport de mediu pentru Reactualizare Plan Urbanistic General Comuna Dărmăneşti, judeţul Dâm-boviţa

_____________________________________________________________________________

1

RAPORT DE MEDIU PENTRU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA DĂRMĂNEŞTI , JUDEŢUL DÂMBOVIŢA

CUPRINSDATE INTRODUCTIVECapitolul 1. Informaţii generale1.1. Denumirea proiectului1.2. Informaţii despre titularul/beneficiarul proiectului1.3. Cerinte legale privind elaborarea PUG si a Raportului de mediu1.4. Glosar termeni1.5. Conţinutul raportului de mediuCapitolul 2. Prezentarea PUG al Comuna Dărmăneşti2.1. Continutul si obiectivele principale al PUG2.1.1. Activitati economice – Dezvoltarea activitatilor2.1.2. Circulaţie – Organizarea circulaţiei2.1.3. Intravilan existent – Zone functionale – Intravilan propus2.1.4. Zone cu riscuri naturale şi antropice2.1.5.Protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei2.1.6. Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei – reglementări urbanistice, obiective de utilitate publică2.2. Relatia cu alte programe si planuri relevanteCapitolul 3. Aspecte relevante ale starii mediului3.1 Aspecte relevante ale starii actuale a mediului3.1.1. Descrierea fizico – geografica3.1.2. Factorul de mediu ”Apa”3.1.3. Factorul de mediu ”Aer”3.1.4. Factorul de mediu ”Sol”3.1.5. Factorul de mediu ”Biodiversitate”3.1.6. Conservarea resurselor naturale3.1.7. Factorul „Social”3.1.8. Schimbari climatice3.1.9. Transportul3.1.10. Riscuri naturale3.1.11.Patrimoniul cultural3.2. Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementari masurilor din PUGCapitolul 4. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil de a fi afectate semnificativCapitolul 5. Probleme de mediu existente, relevante pentru PUGCapitolul 6. Obiectivele de protectia mediului stabilite la nivel national, comunitar sau inter-national relevanteCapitolul 7. Potentialele efecte semnificative asupra mediului7.1. Evaluarea efectelor implementarii obiectivelor PUG asupra obiectivelor de mediu7.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUG asupra obiectivelor de mediuCapitolul 8. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii incontext transfrontalierCapitolul 9. Masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de complet posibilorice efect advers asupra mediului al implementarii PUGCapitolul 10. Criteriile care au condus la selectarea variantei aleseCapitolul 11. Masurile avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale im-plementarii planuluiCapitolul 12. Rezumat fara caracter tethnic.Capitolul 13. Concluzii



_____________________________________________________________________________

2

RAPORT DE MEDIU PENTRU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA DĂRMĂNEŞTI , JUDEŢUL DÂMBOVIŢA

DATE INTRODUCTIVE

Lucrarea a fost executată în baza comenzii solicitate de Primria Comuna Dărmăneşti din judeţul Dâm-boviţa, în calitate de beneficiar.Tema lucrării este realizarea RAPORTULUI DE MEDIU pentru Planul urbanistic general Comuna Dăr-măneşti – judeţul Dâmboviţa.Prezenta documentaţie se întocmeşte la solicitarea beneficiarului, ca urmare a condiţiei impuse de auto-ritatea de mediu, pentru definitivarea proiectului de Plan Urbanistic General Comuna Dărmăneşti.Planul Urbanistic General, cuprinde analiza, reglementările şi regulamentul local de urbanism pentruîntregul teritoriu administrativ al localităţii, delimitat conform legii, atât pentru suprafeţele din intravilancât şi pentru cele din extravilan.Raportul de mediu este elaborat conform HG 1076/2004, Anexa nr. 2, în cadrul procedurii de realizare aevaluării de mediu pentru Planul de Urbanism General. Scopul lucrării este elaborarea documentaţieinecesare în vederea obţinerii Avizului de mediu pentru P.U.G. Comuna Dărmăneşti.

Capitolul 1. Informaţii generale

Prezenta documentaţie este obligatoriu a se întocmi pentru a respecta prevederile Legii 265 din 2006privind protecţia mediului. La redactarea Raportului de mediu pentru Actualizare Plan Urbanistic Gen-eral Comuna Dărmăneşti a fost respectată structura recomandată de Hotărârea nr. 1213 din 2006,privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiectepublice şi private şi Ordinul nr. 135 din 2010 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asu-pra mediului si de emitere a acordului de mediu.Prezenta documentaţie „Raport de mediu pentru Actualizare Plan Urbanistic General Comuna Dăr-măneşti a fost întocmită pe baza observaţiilor directe din teren, a documentaţiilor existente şi infor-maţiilor puse la dispoziţie de titularul de activitate.

1.1. Denumirea proiectului:Raport de mediu pentru Actualizare Plan Urbanistic General Comuna Dărmăneşti.

1.2.Informaţii despre titularul/beneficiarul proiectului:Titularul proiectului: Consiliul Local al Comunei Dărmăneşti cu sediul în Comuna Dărmăneşti, Str.Princpala, nr. 869, judeţul Dâmboviţa, telefon/fax:0245-661.306,0245-661.333; E-mail:[email protected]; Adresa internet (URL): www.primaria.darmanesti.ro., Cod de identifi-care fiscala: 4402540, şi Consiliul Judeţean Dâmboviţa;Persoane de contact: primarul localitatii -domnul Gheboianu Matei, telefon: 0744510647.

1.3. Cerinţe legale privind elaborarea PUG si a Raportului de mediu:Planul Urbanistic General al Comunei Dărmăneşti a fost elaborat de:-Proiectant general –S.C. BAGERA S.R.L. Moreni, telefon/fax: 0245665232 ,-Proiectant de specialitate – Urbanism –c.arh. Duţă Marian,



_____________________________________________________________________________

3

-Proiectant specialitate – Reţele edilitare - ing. Cristescu Lucian,in conformitate cu prevederile legale:-Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului cu modificarile si completarile ulteri-oare;-Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National, Sectiunea IV-a –Reteaua de localitati cu modificarile si completarile ulterioare;-Ordinul nr.13 N/1999 pentru aprobarea reglementarii tehnice GP 038/1999 – Ghid privind metodologiade elaborare si continutul cadru al planului urbanistic general;-Legea nr. 50/1991/republicata 1996, privind autorizarea constructiilor si unele masuri pentru realizarealocuintelor, Legea 453/2001 care modifica si completeaza Legea nr. 50/1991;-Ordinul nr. 91/1991 al MLPAT privind procedura de autorizare si continutul documentatiilor de urban-ism.-HGR nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism.-Alte acte legislative si normative aparute, cu implicatii directe asupra domeniului urbanismului.Lucrarea de faţă reprezintă Raportul de Mediu pentru Planul de Urbanism General pentru Comuna Dăr-măneşti si a fost intocmita in baza contractului nr. 04. Din 02.06.2011, incheiat intre CONSILIU LOCAL ALCOMUNEI DĂRMĂNEŞTI, in calitate de beneficiar şi S.C. ELHAZ CONSULT S.R.L. TÂRGOVIŞTE, in calitatede consultant protecţia mediului.Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076 din 08.07.2004 privind sta-bilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandările cu-prinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi pro-grame elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protec-ţia Mediului.Responsabil Elaborare Raport de Mediu: Evaluator Dipl.Univ. Maniţi Virgil - înscris în Registrul Nationalal elaboratorilor de studii pentru protectia mediului - pozitia 192, certificat de Ministerul Mediului ,Str.Neagoe Basarab, bl. A1, sc.C, et. 3, ap. 12, Telefon: 0747079077, E-mail: [email protected].

1.4. Glosar termeni:Termenii specifici utilizati în aceasta lucrare sunt cei definiti în actele normative relevante, în vigoare:accident ecologic - evenimentul produs ca urmare a unor neprevazute deversari/emisi de substante saupreparate periculoase/poluante, sub forma lichida, solida, gazoasa orisub forma de vapori sau de ener-gie, rezultate din desfasurarea unor activitati antropicenecontrolate/ bruste, prin care se deterioreazaori se distrug ecosistemele naturale si antropice (Legea 265/2006, art. 2);arie/sit - zona definita geografic exact delimitata (OUG 195/2005, art. 2);arie naturală protejată - zona terestra, acvatica si/sau subterana, cu perimetru legalstabilit si având unregim special de ocrotire si conservare, în care exista specii de plante si animale salbatice, elemente siformatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cuvaloare ecologica, stiintifica sau cultural deosebita (OUG 195/2005, art. 2);arie speciala de conservare – situl de importanta comunitara desemnat printr-un actstatutar, adminis-trativ si/sau contractual în scopul aplicarii masurilor de conservarenecesare pentru mentinerea sau res-taurarea la o stare de conservare favorabila ahabitatelor naturale si/sau a populatiilor speciilor pentrucare situl este desemnat (OUG57/2007);biodiversitate - variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine,acvatice continen-tale si complexelor ecologice; aceasta include diversitatea intraspecifica, interspecifica si diversitateaecosistemelor (OUG 195/2005, art. 2);

mailto:[email protected]



_____________________________________________________________________________

4

cele mai bune tehnici disponibile - stadiul de dezvoltare cel mai avansat si eficientînregistrat în dezvol-tarea unei activitati si a modurilor de exploatare, care demonstreazaposibilitatea practica de a constituireferinta pentru stabilirea valorilor-limita de emisie înscopul prevenirii poluarii, iar în cazul în care acestfapt nu este posibil, pentru a reduce în ansamblu emisiile si impactul asupra mediului în întregul sau(Legea 265/2006, art. 2);certificat de emisii de gaze cu efect de seră - titlul care confera dreptul de a emite otona de dioxid decarbon echivalent într-o perioada definita(Legea265/2006,art. 2);deşeu - orice substanta, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislatiaspecifica privindregimul deseurilor, pe care detinatorul îl arunca, are intentia sau areobligatia de a-l arunca (OUG195/2005, art. 2);deşeu reciclabil - deseu care poate constitui materie prima într-un proces de productiepentru obtinereaprodusului initial sau pentru alte scopuri (OUG 195/2005, art. 2);deşeuri periculoase - deseurile încadrate generic, conform legislatiei specifice privindregimul deseurilor,în aceste tipuri sau categorii de deseuri si care au cel putin unconstituent sau o proprietate care face caacestea sa fie periculoase (OUG 195/2005, art. 2);deteriorarea mediului - alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale alecomponentelor natu-rale si antropice ale mediului, reducerea diversitatii sau productivitatiibiologice a ecosistemelor naturalesi antropizate, afectarea mediului natural cu efecteasupra calitatii vietii, cauzate, în principal, de po-luarea apei, atmosferei si solului,supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lor deficitara,ca si prin amenajarea necorespunzatoare a teritoriului (OUG 195/2005, art. 2);dezvoltare durabila - dezvoltarea care corespunde necesitatilor prezentului, fara acompromite posibili-tatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati (OUG195/2005, art. 2);echilibru ecologic - ansamblul starilor si interrelatiilor dintre elementele componente aleunui sistemecologic, care asigura mentinerea structurii, functionarea si dinamica ideala a acestuia (OUG 195/2005,art. 2);ecosistem - complex dinamic de comunitati de plante, animale si microorganisme simediul abiotic, careinteractioneaza într-o unitate functionala (OUG 195/2005, art. 2);emisie - evacuarea directa ori indirecta, din surse punctuale sau difuze, de substante,vibratii, radiatiielectromagnetice si ionizante, caldura ori de zgomot în aer, apa sau sol(Legea 265/2006, art. 2);evaluarea impactului asupra mediului - proces menit sa identifice, sa descrie si sastabileasca, în functiede fiecare caz si în conformitate cu legislatia în vigoare, efecteledirecte si indirecte, sinergice, cumula-tive, principale si secundare ale unui proiect asupra sanatatii oamenilor si a mediului (OUG 195/2005,art. 2);gaze cu efect de seră - constituenti gazosi ai atmosferei, atât naturali cât si antropici, care absorb si re-emit radiatia infrarosie (Legea 124/1994, art.1);habitat natural - arie terestra, acvatica sau subterana, în stare naturala sau seminaturala, ce se diferen-tiaza prin caracteristici geografice, abiotice si biotice (OUG 195/2005, art. 2);hidrofluorocarbură (HFC) - un compus organic alcatuit din carbon, hidrogen si fluor si încare nu existamai mult de sase atomi de carbon într-o molecula (Regulamentul CE842/2006 privind anumite gaze fluo-rurate cu efect de sera);instalaţie - orice unitate tehnica stationara sau mobila precum si orice alta activitate direct legata, subaspect tehnic, cu activitatile unitarilor stationare/mobile aflate pe acelasi amplasament, care poate pro-duce emisii si efecte asupra mediului (OUG 195/2005, art. 2);monument al naturii - specii de plante si animale rare sau periclitate, arbori izolati,formatiuni si structurigeologice de interes stiintific sau peisagistic (OUG 195/2005, art. 2);



_____________________________________________________________________________

5

oxizi de azot - suma concentratiilor de oxid de azot si de dioxid de azot, masurate în parti pe miliard(ppb), exprimata ca dioxid de azot în micrograme pe metru cub (O.M. 592/2002, art. 2);planuri şi programe - planurile si programele, inclusiv cele cofinantate de ComunitateaEuropeana, ca siorice modificari ale acestora, care se elaboreaza si/sau se adopta decatre o autoritate la nivel national,regional sau local ori care sunt pregatite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura legisla-tiva, de catre Parlament sau Guvern si sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau admin-istrative (OUG 195/2005, art. 2);plan de acţiuni - plan de masuri cuprinzând etapele care trebuie parcurse în intervale detimp precizateprin prevederile autorizatiei integrate de mediu de catre titularul activitatiisub controlul autoritarii com-petente pentru protectia mediului în scopul respectariiprevederilor legale referitoare la prevenirea sicontrolul integrat al poluarii; planul deactiune face parte integranta din autorizatia integranta de mediu(OUG 195/2005, art. 2);poluant - orice substanta introdusa direct sau indirect de om în aerul înconjurator, carepoate aveaefecte daunatoare asupra sanatatii umane sau asupra mediului ca întreg(O.U.G. 243/2000, art. 6);poluare - introducerea directa sau indirecta a unui poluant care poate aduce prejudiciisanatatii umanesi/sau calitatii mediului, dauna bunurilor materiale ori cauza o deterioraresau o împiedicare a utilizariimediului în scop recreativ sau în alte scopuri legitime (OUG195/2005, art. 2);prag de alertă - nivelul peste care exista un risc pentru sanatatea oamenilor în urma unei expuneri descurta durata si fata de care trebuie sa se ia masuri imediate, conformlegislatiei în vigoare (O.U.G.243/2000, art. 6);prejudiciu - efectul cuantificabil în cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor, bunurilorsau mediului,provocat prin poluanti, activitati daunatoare ori dezastre (Legea 265/2006,art. 2);proiect - executia lucrarilor de constructii sau alte instalatii ori amenajari, alte interventiiasupra cadruluinatural si peisajului, inclusiv cele care implica extragerea resurselorminerale (Legea 265/2006, art. 2);program pentru conformare - plan de masuri necesare pentru îndeplinirea cerintelor privind protectiamediului, la termenele stabilite de autoritatea competenta pentru protectia mediului; programul pentruconformare face parte integranta din autorizatia de mediu (OUG 164/2008, art. 1);program operational sectorial - document aprobat de Comisia Europeana pentru implementarea acelorprioritati sectoriale din Planul National de dezvoltare care sunt aprobate spre finanţare prin cadrul desprijin comunitar (OUG 195/2005, art. 2);resurse naturale - totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite înactivitatea umana:resurse neregenerabile - minerale si combustibili fosili, regenerabile -apa, aer, sol, flora, fauna salbatica,inclusiv cele inepuizabile - energie solara, eoliana,geotermala si a valurilor (OUG 195/2005, art. 2);reţea ecologică „Natura 2000” – retea ecologica europeana de arii naturale protejatecare cuprinde ariide protectie speciala avifaunistica, stabilite în conformitate cuprevederile Directivei 79/409/CEE privindconservarea pasarilor salbatice si arii special de conservare desemnate de Comisia Europeana si conformDirectivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale , a faunei si florei salbatice (OUG57/2007);schimbări climatice - schimbari de climat care sunt atribuite direct sau indirect uneiactivitati omenesticare altereaza compozitia atmosferei la nivel global si care se adauga variabilitatii naturale a climatuluiobservat în cursul unor perioade comparabile (Legea 124/1994, art.1);sit de importanţă comunitară – situl/aria care , în regiunea sau în regiunile biogeograficeîn care exista,contribuie semnificativ la mentinerea ori restaurarea la o stare deconservare favorabila a habitatelornaturale prevazute în anexa nr.2 sau a speciilor deinteres comunitar prevazute în anexa nr.3 si care con-



_____________________________________________________________________________

6

tribuie semnificativ la coerenta retelei„Natura 2000” si/sau contribuie semnificativ la mentinerea diver-sitatii biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective ( OUG 57/2007);sit contaminat – zona definita geografic, delimitata în suprafata si adâncime, poluata cusubstante bio-logice sau chimice (HG 1408/2007);specii protejate – speciile periclitate, vulnerabile, rare sau endemice, care beneficiaza de un statut legalde protectie (OUG 57/2007);substanţă - element chimic si compusi ai acestuia, în întelesul reglementarilor legale învigoare, cu ex-ceptia substantelor radioactive si a organismelor modificate genetic (OUG195/2005, art. 2);substanţă periculoasă - orice substanta clasificata ca periculoasa de legislatia specificaîn vigoare dindomeniul chimicalelor (OUG 195/2005, art. 2);tratare – totalitatea proceselor fizice, chimice si biologice care schimba caracteristiciledeseurilor, înscopul reducerii volumului si caracterul periculos al acestora , facilitândmanipularea sau valorificarea lor;valoare limită – nivel fixat pe baza cunostintelor stiintifice, în scopul evitarii, prevenirii sau reduceriiefectelor daunatoare asupra sanatatii omului sau mediului ca întreg, care se atinge într-o perioada datasi care nu trebuie depasit dupa ce a fost atins (O.U.G.243/2000, art. 6);valoare ţintă - nivelul concentratiei de ozon în aerul înconjurator, fixat cu scopul evitariipe termen lunga efectelor daunatoare asupra sanatatii umane si/sau mediului în general,ce trebuie atins, pe cât posibil,într-o anumita perioada (O.M. 592/2002, art. 2);zonă umedă - întindere de balti, mlastini, turbarii, de ape naturale sau artificiale,permanente sau tem-porare, unde apa este statatoare sau curgatoare, dulce, salmastrasau sarata, inclusiv întinderea de apamarina a carei adâncime la reflux nu depaseste 6 m (OUG 195/2005, art. 2).

1.5.Conţinutul raportului de mediuRaportul de mediu reprezintă documentul care conţine informaţiile şi concluziile evaluării de mediu pen-tru acest plan urbanistic general. La intocmirea lucrarii s-a tinut cont si de prevederile urmatoarelor actelegislative din domeniu prtectiei mediului:-Ordonanta de Urgenta nr. 195/2005 privind protectia mediului modificata, completata siaprobata prinLegea nr. 265/2006;-Legea Administratiei Publice Locale nr. 215/2001;-OUG nr.57/2007 privind regimul ariilor naturaleprotejate, conservarea habitatelor naturale, a florei sifauneii salbatice;- Legea nr. 5/06.03.2000 – privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national –Sectiunea aIII a – zone protejate;-Legea nr.107/96 - Legea Apelor, modificata si completata cu Legea nr. 310/2004 siLegea 112/2006;-ORDIN nr. 161 din 16 februarie 2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificareacalitatii apelorde suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa;-HG 188/28.02.2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare inmediul acvatic aape-lor uzate (Normativ NTPA – 002 privind conditiile de evacuare aapelor uzate in retelele de ca-nalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare, NTPA– 001 privind valori – limita de incarcare cupoluati a apelor industriale si urbaneevacuate in receptori naturali) completata si modificata de Hota-rarea Guvernului nr.352/2005;-Ordinul 462/1993 al M.A.P.P.M – Conditii tehnice privind protectia atmosferei (emisii);-Ordinul 592/2002 – pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, avalorilor de pragsi a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului deazot si oxizilor de azot, pulber-ilor in suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului decarbon si ozonului in aerul inconjurator;



_____________________________________________________________________________

7

-STAS 12574/1987- Aer din zonele protejate – conditii de calitate (imisii);-O.U.G. 243/2000 – privind protectia atmosferei cu modificarile si completarile ulterioare;-STAS 10009/1988 Acustica urbana – limite admisibile ale nivelului de zgomot;-Ordinul 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului;-O.U.G. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata prin Legea 426/2001, cu modificarilesi comple-tarile ulterioare;-HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor;-Ordin nr. 95/2005 privins stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare deacceptare adeseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecareclasa de depozit de deseuri;-Ordin nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor;-Ordinul 536/1997 (completat si modificat) pentru aprobarea Normelor de igiena sirecomandari privindmediul de viata al populatiei.Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces oficial, sistematic şi cu-prinzător de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau programşi/sau ale alternativelor aces-tora, incluzând raportul scris privind rezultatele acestei evaluărişi utilizarea acestor rezultate în luareadeciziilor.Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare – aplicatla un stadiuraţional de timpuriu al elaborării strategiilor, planurilor sau programelor – acalităţii mediului şi a con-secinţelor implementării acestora, astfel încât să se asigure că oriceconsecinţă este evaluată în timpulelaborării şi înainte de aprobarea oficială a strategiilor,planurilor sau programelor. Procesul de evaluarede mediu pentru planuri şi programe oferăpublicului şi altor factori interesaţi oportunitatea de a par-ticipa şi de a fi informaţi cu privirela deciziile care pot avea un impact asupra mediului şi a modului încare au fost luate.Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE a fost adoptatăîn legislaţia naţională prin HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii derealizare a evaluării deme-diu pentru planuri şi programe. Lista planurilor şi programelor careintră sub incidenţa HG nr.1076/08.07.2004 a fost aprobată prin Ordinul ministrului mediului şigospodăririi apelor nr. 995/2006.Prin OM nr. 995/2006 se prevede că planurile urbanisticegenerale intră sub incidenţa HG nr.1076/08.07.2004.În conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/08.07.2004, procedura de realizare a evaluării de mediu pentruPlan Urbanistic General pentru Comuna Dărmăneşti a cuprins următoarele etape:- etapa de incadrare in care se stabileste daca este necesara sau nu aplicarea SEA pentru plan sau pro-gram; ARPM Piteşti a stabilit ca PUG Dărmăneşti se supune procedurii SEA si a comunicat PrimarieiDărmăneşti componenta ”Grupului de lucru” conform articolului 14, aliniat 2;- etapa de definire a domeniului – se determina domeniul de cuprindere si nivelul de detaliere ale valorii(aspecte si ce probleme de mediu sa fie incluse in analiza) aceasta etapa s-a realizat in cadrul ”Grupuluide lucru”;- etapa de evaluare a planului avand in vedere obiectivele propuse si obiectivele de mediu stabilite incadrul Grupului de lucru;- intocmirea Raportului de mediu care sintetizeaza concluziile evaluarii si care prezinta alternativele simodul de selectare a alternativei alese;- consultarea cu autoritatile de resort si cu publicul;- luarea deciziei;- monitorizarea efectelor asupra mediului pe perioada de implementare a Plan Urbanistic General -pentruComuna Dărmăneşti.



_____________________________________________________________________________

8

Capitolul 2. Prezentarea PUG al Comunei Dărmăneşti2.1. Conţinutul şi obiectivele principale al PUG Documentatiile de urbanism se elaboreaza in scopul reglementarii utilizarii terenurilor si realizarea con-structiilor si amenajarilor.La elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului si de urbanism vor fi luate in considerare si integrateprincipiile, obiectivele si cerintele dezvoltarii social-economice durabile la nivel national, zonal si local, inconformitate cu dispozitiile legislatiei nationale si internationale, cu orientarile si cu prevederile strategiilorsi ale programelor nationale, europene si globale pentru mediu si dezvoltare durabila.Orientarile si prevederile din planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism se vor fundamenta pe oanaliza complexa a relatiei mediu - dezvoltare, care va include evaluarea impactului acestora pe termenscurt, mediu si lung.Planul urbanistic general reprezinta instrumentul principal al activitatii de urbanism,asigura corelarea dezvoltarii urbanistice a localitatii si contine directiile, prioritatile si reglementarile dedezvoltare, cuprinzand prevederi pentru urmatoarele categorii de probleme:- relationarea localitatii cu teritoriul sau administrativ;- evidentierea potentialului natural, economic si uman, precum si a posibilitatilor de dezvoltare ;- stabilirea si delimitarea zonelor functionale;- stabilirea si delimitarea intravilanului propus al localitatii;- stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie permanenta si temporara de construire;- evidentierea detinatorilor terenurilor si modul preconizat de circulatie a terenurilor;- stabilirea si delimitarea zonelor protejate;- organizarea si dezvoltarea cailor de comunicatii;- modernizarea si dezvoltarea echiparii edilitare;- delimitarea suprafetelor in care se preconizeaza realizarea obiectivelor de utilitate publica.Relaţii în teritoriu – Optimizarea relaţiilor în teritoriu:Din punct de vedere al căilor de comunicaţie, comuna este bine racordata cu vecinătătile immediate. Prin-cipalele căi de comunicaţie sunt:DN 72 Targoviste-Darmanesti-Ploiesti;DJ 720 Darmanesti-Marginenii de Sus-Filipestii de Targ;DC 25 A Darmanesti-Vladeni-Manesti;Cale ferata CF Targoviste -Ploiesti cu halta CF Zalhanaua;CF Caragiale-Moreni cu PO Olari.Pentru optimizarea relaţiilor în teritoriu şi mărirea gradului de atractivitate a comunei, se propune mod-ernizarea drumurilor DN 72 pentru legătura cu Municipiile Tărgovişte –reşedinţa de judeţ şi Ploieşti.

2.1.1. Activitati economice – Dezvoltarea activitatilor:Profilul economic dominant al comunei este agricultura, structura fondului funciar pe categorii de folos-inta este urmatoarea :

Suprafaţa agricolă pe categorii de folosinţă (ha)SuprafaţaTotală (ha)

Suprafaţaagricolă (ha) Arabil Păşuni Fâneţe Vii şi

pepiniere viticole

Livezi şipepinierepomicole

Păduri şialte ter-enuri cuvegetaţieforestieră

Apeşibălţi

Altesuprafeţe

3009 2234 2002 226 4 2 - 443 89 243



_____________________________________________________________________________

9

Sursa -INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ -Direcţia Judeţeană de Statistică DâmboviţaSectorul zootehnic prezintă următoarele efective de animale:Bovine = 590 capete, Porcine = 750 capete, Cabaline = 177 capete, Păsări = 20500 capete.

Din datele mai sus menţionate se constată un deficit major în utilizarea resursei funciare pentru dezvotareasectorului zootehnic. Sectorul bovine fiind redus drastic faţă de posibilităţile sectorului vegetal.Activităţi industriale –Pe teritoriul comunei funcţionează: câte o fabrică de cărămidă în Dărmăneşti şi Măr-ginenii de Sus. Alte activităţi economice mai semnificative sunt în domeniul prestărilor de servicii ce includ:mori, ateliere de tâmplărie, ateliere de olărit şi activităţi comerciale.

2.1.2. Circulaţie – Organizarea circulaţiei:Principalele disfunctionalitati la nivelul căilor de comunicaţie rutieră sunt:- profile transversale neamenajate conform legislatiei in vigoare la drumurile clasate;- intersectiile intre drumurile de clasa superioara si cele de clasa inferioara au elementele geometrice si pa-rametrice necorespunzatori;- strazile principale necesita modernizari.Pe baza analizei situaţiei existente, pentru înbunătăţirea circulaţiei interioare a localităţilor, se propune:-modernizarea cu prioritate a străzilor care se suprapun cu traseul drumului national DN 72, în special înzona centrală, unde se vor amenaja spaţii verzi şi de agrement; - amenajarea intersecţiilor, cu prioritatestrăzile care intersectează cu DN 72 ; - pentru construcţiile care formează curţi interioare se va asigura ac-cesul vehiculelor de pompieri prin ganguri cu o lăţime de 3 m şi o înălţime de 3,5 m; - modernizarea treceriinivel cu CF Târgovişte – Ploieşti a drumului comunal (DC 25A) Dărmăneşti - Vlădeni.

2.1.3. Intravilan existent – Zone functionale – Intravilan propus:Suprafata totală a intravilanului existent este de 314,50 ha si reprezinta suprafetele trupurilor de baza alocalitatilor Darmanesti – resedinta de comuna şi Marginenii de Sus , propunându-se o creştere de 29,99ha, la 344,49 ha. Conform datelor Primariei Dărmănesti se vor realiza o serie de obiective de investiţii, carenecesită suprafeţe din extravilan conform PUZ-urilor şi documentaţiilor prezentate: -Fabrica de adezivi pen-tru cimenturi – 2,02 ha; - Service şi dezmembrari auto – 0.50 ha; - Fabrica de produse electronice – 20,00ha, - Campus preuniversitar – 3,07 ha; - Instalatie de energie electrică cu panouri fotovoltaice – 2,00 ha; -Staţie epurare ape uzate – 0,20 ha; - Parc de agreement – 2,00 ha; - Statie PECO – 0,20 ha.Noua limită a intravilanului propus (344,49 ha), include toate terenurile ocupate cu construcţii şi amenajări,precum şi suprafeţele necesare dezvoltării pentru o perioada de aproximativ 10 ani. Scoaterea din circuitulagricol a zonelor incluse în intravilan se vor face etapizat prin efectul autorizaţiilor de construire.

2.1.4. Zone cu riscuri naturale şi antropice:La categoria degradări naturale şi antropice putem enumera: în extremitatea sudica a localităţii Dăr-măneşti, datorită neîntreţinerii corespunzătoare a canalului pluvial deschis (recalibrarea profilului transver-sal), se manifestă periodic revărsări de pae pluviale ce afectează curtile gospodăriilor din zonă.

2.1.5.Protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei:- Finalizarea cu prioritate şi functionarea la capacitatea proiectată a reţelei de alimentare cu apă în sistemcentralizat;- Finalizarea sistemului centralizat de canalizare cu staţie de epurare;- Se vor conserva zonele de pădure in suprafata de 443 ha;



_____________________________________________________________________________

10

- Se vor amenaja spaţii verzi - conform OUG nr. 114/ 2007, primăriile au obligaţia să asigure din terenul in-travilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 26 metri pătraţi până în anul 2013.- Se vor realiza perdele de protecţie cu arbori cu coroana mare , acestea vor fi în general în incinta unităţi-lor care poluează sonor, în lungul drumurilor principale.- Se va asigura managementul deşeurilor in sistem integrat şi în conexiune cu serviciile asigurate la niveluljudetului Dâmboviţa.

2.1.6. Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei – reglementări urbanistice, obiective de utilitate publică:Din analiza critica a situaţiei comunei , se desprind următoarele disfunctionalităţi:Comuna are două sate componente ce prezintă o stagnare în dezvoltarea economica, reliefându-se slabaocupare a forţei de muncă tinere;Probleme sociale datorate sărăciei şi gradului de dezvoltare – populatia este îmbătânită, lipsa locurilor demunca generează migraţia spre oraş a tinerilor;Principalele zone funcţionale (cu excepţia zonei de locuit) sunt dispersate, dezorganizate sau lipsesc cu de-săvârşire (exemplu spaţii verzi şi dotările pentru sport);Activităţi industriale sau de depozitare cu impact asupra factorilor de mediu, sunt înglobate în zona de lo-cuit (exemplu: service auto, benzinărie, târg săptămânal, moara, etc.).Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei au vizat extinderea intravilanului, pe cât posibil se va realiza cu suprafeţecompacte, cu dezvoltarea vetrei în adâncime, pe drumuri existente.Reglementări urbanistice: –în zona fostului CAP sunt propuse unităţi de mica industrie şi de depozitare,care alături de cimitire, sursa de alimentare cu apă şi staţia de epurare vor avea delimitate zone de protec-tie sanitară.Necesitatea realizării alimentării cu apă potabilă pentru toată comuna. Pentru alimentarea cu apa a comu-nei Dărmăneşti a fost realizat proiectul întocmit de S.C. Proiect Dâmboviţa S.A. Conform acestui proiect s-arealizat un front de captare compus din cinci foraje de mare adâncime amplasate în partea de vest a locali-tăţii, fiecare foraj având caracteristicile: -adâncime foraj H= 100,00 m, -diamentrul foraj D=0,250 m, -debitspecific Q=2,5 l/secundă. Gospodăria de apă din extremitatea nord-estică a satului Dărmăneşti estecompusa din două rezervoare de înmagazinare, grup de exploatare, statie de clorinare şi staţie hidrofor.Necesitatea racordării tuturor gospodăriilor individuale la reţeaua centralizată de canalizare, care este înlungime de 27 km şi realizarea epurării în staţia de epurare amplasată în partea de vest a satului Dăr-măneşti, care poate prelua apele uzate din cele două localităţi component.Instituirea de programe pentru asistenţa economica şi socială la nivelul întregii comune.Monumente de arhitectură clasate: Biserica Sf. Nicolae (1833 – 1837) din satul reşedinţă de comună Dăr-măneşti, Sf. Apostoli Mihail şi Gavril în satul Mărginenii de Sus .În extravilan ,la 1-2 km în nord-vestul localităţii Mărginenii de Sus , este semnalată o necropolă tumulară.

2.2. Relatia cu alte programe si planuri relevantePlanul Urbanistic General al Comunei Dărmăneşti a fost elaborat avand in vedere Strategia Judeteana, pre-cum si prevederile POS Mediu, care reprezinta unul din cele mai importante documente de programare sicare contribuie la implementarea strategiilor nationale si sectoriale de mediu, cu respectarea prioritatilorde dezvoltare nationale dupa cum au fost stabilite in Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND) si aprioritatilor strategice pentru fondurile structurale si de coeziune stabilite in Cadrul National Strategic deReferinta (CNSR).Planul Urbanistic General se bazeaza pe obiectivele si prioritatile strategice stabilite in documen-tele/strategiile judetene si nationale :



_____________________________________________________________________________

11

• Planul National de Actiune pentru Mediu;• Planul Regional de Actiune pentru Mediu Regiunea Sud Muntenia - Dâmboviţa;

· Planul Local de Acţiune pentru Mediu – judeţul Dâmboviţa;• Documentul Complementar de Pozitie pentru negocierea Capitolului 22 – Mediu – si Planurile de Imple-mentare sectoriale aferente acestuia;• Strategia de Dezvoltare Durabila a Romaniei orizont 2025;• Strategia Nationala pentru Gestionarea Deseurilor;• Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea Sud Muntenia - Dâmboviţa;Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Judeţul Dâmboviţa;• Planul National de Gestiune a Deseurilor;• POS Mediu 2007-2013;• Politica energetica a Romaniei in perioada 2006-2009 “Energie sigura, accesibila si curata pentruRomânia”;• Strategia nationala privind alimentarea cu energie termica a localitatilor prin sisteme de producere sidistributie centralizate;• Strategia de dezvoltare durabila a serviciilor publice de salubrizare si a managementului integrat al de-seurilor solide;• Strategia nationala pentru accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice;• Strategia Nationala pentru protectia impotriva inundatiilor;• Strategia Nationala pentru protectia atmosferei.

Capitolul 3. Aspecte relevante ale stării mediului3.1 Elemente ale cadrului naturalComuna Dărmănesti este compusă din satul Dărmăneşti şi satul Mărginenii de Sus, situată în partea cen-tral estica a judetului , la granita cu judetul Prahova, pe axa Targoviste – Ploiesti, la 30 km de Targoviste , la16 km de Moreni si la 20 km de Ploiesti.Teritoriul administrativ al comunei se învecinează cu următoarele localităţi:La N -comuna Filipestii de Targ-sat Marginenii de Jos, judetul Prahova;La E -comuna Filipestii de Targ -sat Bratasanca, judetul Prahova;La S -comuna Vladeni, judetul Dâmbovita;La V -comuna I.L. Caragiale, judetul Dâmbovita.

3.1.1. Descrierea fizico – geografică:Teritoriul administrativ al comunei Darmanesti, cu suprafata de 3314 ha, este situat la contactul dintrePiemontul dealurilor subcarpatice şi Câmpia Română . Contactul dintre cele două forme de relief, estemarcat de pârâul Proviţa. Cea mai mare parte a teritoriului este reprezentat de un relief plat cu altitudinicuprinse între 200 şi 250 m.Sub aspect geologic zona studiata se caracterizeaza prin prezenta depozitelor pleistocen şi holocen,alcatuite din pietrisuri, nisipuri, argile, ce aprtin şesului aluvial si pot atinge grosimi de 10 – 25 m.Conform datelor studiului geotehnic elaborat, incepand de la suprafata spre adancime, stratificatia ter-enului are urmatoarea succesiune:0,00 – 0,30 – strat de sol vegetal;0,30 – 0,60 – strat de argila prafoasa slab nisipoasa;0,60 – 5,00 – strat de pietris cu bolovanis si nisip cu slabe intercalatii argiloase in partea superioara astratului.



_____________________________________________________________________________

12

Nivelul hidrostatic al orizontului acvifer freatic, cantonat în complexul poros permeabil al formatiunii deCândeşti, se situeaza la adâncimi de 15,00 – 20,00 m, prezintă caracter ascensional, se ridică până la 10 mîn partea de sud a comunei şi 15,00 m în partea de vest a comunei.Din punct de vedere macroseismic conform normativului P100/92 amplasamentul este in zona “C” avand Ks= 0,28, interval mediu de recurenta = 100 ani si Tc = 1,0 secunde. Clasa de importanta seismica a construc-tiilor este “C - constructii de importanta normala.

PLAN DE ÎNCADRARE ÎN ZONĂ Scara 1:100000



_____________________________________________________________________________

13

3.1.2. Factorul de mediu ”Apa”Din punct de vedere hidrografic, teritoriul studiat face parte din bazinul hidrografic al râului Ialomiţa, prin-cipalele cursuri de apa fiind:Ialomiţa - la staţia hidrometrică Băleni - bazinul de recepţie este de 945 kmp, lungimea cursului de apă estede 106 km, debit mediu = 9,17 mc/sec., debit maxim înregistrat = 715 mc/sec., debit minim înregistrat = 1,4mc/sec.-Cricovul Dulce, cu o vale asimetrică, cu partea - stangă dezvoltată normal, iar cea dreapă trecând direct dela albia majoră printr-un abrupt, la forma de câmpie înaltă. Râul are un curs permanent, dar leneş meandri-form, cu debit variabil, în funcţie de regimul pluviometric (lungimea cursului de apa este de 69 km si un ba-zin de receptive de 577 kmp).-Pe stanga, Cricovul Dulce primeşte în cadrul localităţii afluentul Proviţa, ce are dimensiuni mai mici şi debitvariabil, în funcţie de anotimpuri, vara secând uneori complet din lipsa unor izvoare din care să se alimen-teze.



_____________________________________________________________________________

14

TABEL - Lungimea principalelor cursuri de apa din comună la nivelul judeţului şi clasa lor de calitate: Sursa: S.G.A. Dâmbovita

Clasa de calitateBazinulhidrografic

Cursul de apa

Tronsonul de râu

Total (km)

I II III IV V

Buzau -Ialomita

Ialomita Izvor –Baleni

111 55 56 - - -

Buzau -Ialomita

CricovulDulce

Amonte Moreni -Baltita

32,5 - - 32,5 - -

Ape subterane - factorii poluatori majori care afecteaza calitatea apei subterane se grupeaza în urma-toarele categorii: produse petroliere, produse rezultate din procesele industriale, produse chimice (în-grasaminte, pesticide) utilizate în agricultura, ce provoaca o poluare difuza greu de depistat si prevenit,



_____________________________________________________________________________

15

produse menajere si produse rezultate din zootehnie,metale grele, necorelarea cresterii capacitatilor deproductie si a dezvoltarii urbane cu modernizarea lucrarilor de canalizare si realizarea statiilor de epurare,exploatarea necorespunzatoare a statiilor de epurare existente, lipsa unui sistem organizat de colectare,depozitare si gestionare a deseurilor si a namolurilor de la epurarea apelor industriale uzate.În zona au fost determinate strate acvifere freatice de suprafata si de adancime care prezinta nivele ascen-sionale cu grosimi de 7 - 13 m şi 22 - 30 m. Directia de curgere a orizontului acvifer este NV -SE.Pe teritoriul aflat în administrarea Directiei Apelor Buzau – Ialomita, S.G.A. Dâmbovita se gasesc foraje deobservatie de mare adâncime în zona localitatilor Gura Ocnitei, Bucsani, Bilciuresti, Baleni, Marcesti, Co-misani, Dimoiu, Tancabesti, I. Lahovari, analiza calitatii apei realizându-se semestrial.Pe parcursul anului 2010, la toate forajele din bazinul hidrografic Ialomita mentionate mai sus s-au analizaturmatorii indicatori: pH, oxigen dizolvat, azot amoniacal, azotati, cloruri, sulfati, duritate totala, fier si man-gan, conductivitate si indice de permanganat.Pentru indicatorii mentionati s-au obtinut date cuprinse între urmatoarele valori:Oxigen dizolvat între - 3,32 si 10,88 mg/l, Indice de permanganat între - 1,03 si 37,96 mg O2/l, Azot amo-niacal între - 0,047 si 1,382 mg/l, Azotati între - 2,001 si 99,313 mg/l, Cloruri între - 19,853 si 992,684 mg/l,Sulfati între - 3,223 si 118,359 mg/l, Duritate totala între - 8,078 si 117,814 grade, Fier între - 0,107 si 15,52mg/l, Mangan între - 0,094 si 2,320 mg/l

3.1.3. Factorul de mediu ”Aer”Date generale - conditii de clima si meteorologice pe amplasament/zona:Clima este o sinteză a stărilor detimp dintr-un lung şir de ani şi constituie mediul atmosferic în care se dezvoltă viaţa în locul considerat.Pentru noi, clima reprezintă şi unul din componenţii mediului geografic, care ne explică şi ne face să înţele-gem diferitele aspecte naturale; ea este unul din principalii factori de formare şi răspândire a vegetaţiei şisolurilor şi tot ea este aceea care direct sau indirect imprimă reliefului unele particularităţi.Datorită poziţiei pe care o are , altitudini în general sub 200 de metri şi a cadrului înconjurător mai înalt,comuna Dărmăneşti face parte din provincia cu climă continentală excesivă. Această provincie se caracter-izează prin amplitudini termice mari, determinate de răcirea puternică din timpul iernii, ca urmare apătrunderii maselor de aer arctic şi de încălzirile excesive din timpul verii ce au loc în cursul invaziei maselorde aer tropical.Factorii genetici ai climei: - Factorii genetici ai climei sunt de natură radiativă, dinamică şi geografică.a) Factorii radiativi - Factorii radiativi sau cosmici sunt reprezentaţi prin: radiaţia solară directă, radiaţia di-fuză, radiaţia totală, radiaţia reflectată şi absorbită.Radiaţia solară directă este sursa principală de căldură pentru suprafaţa terestră, intensitatea radiaţiilorsolare directe fiind condiţionată de temperatura atmosferei, de prezenţa şi regimul nebulozităţii şi al ceţii.Ea atinge valorile maxime în lunile de vară, la ora prânzului.Radiaţia difuză provine din radiaţia reflectată din anumite particule ce compun atmosfera. Intensitatea eieste direct legată de capacitatea atmosferei şi de culoarea solului. Radiaţia difuză este mai mare iarna decâtvara şi aceasta datorită stratului de zăpadă cu albedoul ridicat.Radiaţia totală sau globală este suma radiaţiilor directe şi difuze. Valoarea maximă a radiaţiei totale se în-registrează în iulie.Radiaţia reflectată şi absorbţia provine din radiaţia solară directă şi difuză, care odată ajunsă la suprafaţasubiacentă este reflectată, iar o altă parte este absorbită.b) Factorii dinamici - Factorii dinamici ai climei, respectiv circulaţia generală a atmosferei, constituie un fac-tor climatogen deosebit de important, fiind cauza principală a radiaţiilor neperiodice, a principalelor pro-cese şi fenomene atmosferice. Caracteristica generală a circulaţiei atmosferice o constituie advecţiile



_____________________________________________________________________________

16

frecvente de aer temperat-oceanic din vest, advecţiile de aer temperat continental din est, pătrunderilefrecvente ale aerului tropical din sud şi sud-vest şi invaziile în această zonă ale aerului arctic din nord.c) Factorii geografici - Factorii geografici au o importanţă deosebită în apariţia unor microclimate distincte.Dintre aceşti factori pot fi citaţi: relieful, vegetaţia, solurile şi elementele hidrografice.Vegetaţia generează condiţiile specifice pentru apariţia unor microclimate distincte. Astfel, prin fenomenulde transpiraţie al plantelor, se ridică gradul de umiditate al aerului, se atenuează absorbţia în sol a ra-diaţiilor (deci este favorizată existenţa unor temperaturi mai scăzute), se modifică şi se atenuează regimulvântului etc.Solurile acţionează în special prin capacitatea lor de reflectare a razelor solare (albedou) datorită culorii.Astfel, cernoziomurile, prin culoarea lor mai închisă, reflectă aproximativ 12% din radiaţia solară, pe cândnisipurile reflectă 30-40%.În luncile râurilor din sectorul studiat apare un tip microclimatic caracteristic luncii, în general mai umed şimai rece decât climatul interfluviilor.Elemente climatice caracteristice: - Temperatura aerului - Acest parametru climatic, ca de altfel şi ceilalţi afost examinat şi analizat pe baza unui volum de date meteorologice de la staţia Targoviste.Temperatura medie anuală - Pentru zona, temperatura medie calculată pe un interval de peste 40 de ani,are valori de 9,9°C.Cea mai ridicată temperatură în 1999 cu o medie de 11,8°C .Cea mai scăzută temperatură în 1976 cu doar 8,9°C .Temperaturi medii lunare - În prima jumătate a anului, din februarie până în iulie temperaturile sunt încrestere, diferenţele inter-lunare fiind pozitive si cuprinse între 4 si 6°C (diferenţă mare între lunile martie-aprilie) datorate procesul de încălzire a aerului datorită valorilor ridicate ale bilanţului radiativ si dezvoltăriiconvecţiei termice.Analiza mediilor lunare atestă faptul că în ultimii ani se observă o răcire puternică înluna februarie faţă deianuarie,Luna iulie este considerată cea mai caldă lună a anului în Câmpia Târgovistei, valoarea medie înregistrată afost 23,8°C la Târgoviste în 1983. Existenţa acestor valori ridicate în luna iulie se datorează încălzirii exce-sive aaerului în cursul zilei când se produce o intensificare a proceselor convective atmosferice.Amplitudinile termice - Cele mai mari amplitudini medii lunare se produc iarna, în special în lunile ianuariesi februarie. Cele mai frecvente amplitudini medii lunare sunt cele mai mici care se produc în perioada caldăsi cărora le revine cea mai mare frecvenţă.Temperaturi medii zilnice ale aerului - prezintă schimbări termice cu caracter variabil, fenomen determinatde circulaţia aerului, a fronturilor atmosferice calde sau reci.Variaţia temperaturilor medii, maxime şi minime zilnice în cursul anului - În evoluţia ascendentă, de la iarnăla vară si descendentă, de la vară la iarnă, temperatura medie zilnică trece prin anumite praguri (valori ca-racteristice), unele din acestea fiind praguri biologice pentru diferite culturi. În intervalul dintre cele douămomente de trecere de la valori negative la cele pozitive si invers, adică primăvara si toamna, se acu-mulează o anumită cantitate de căldură necesară ciclului vegetal.TABEL - Media maximelor zilnice (°C) în zona de câmpie la Târgovişte (după Arhiva ANM)

Lunile Statia meteo I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII MEDIA

Targoviste 4,6 5,1 10,5 15,8 21,4 24,6 27,4 27,6 22,6 16,4 8,9 4,3 15,8



_____________________________________________________________________________

17

TABEL - Media minimelor zilnice(°C) în zona de câmpie la Târgovişte (după Arhiva ANM)

LunileStatiameteo I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII MEDIATargoviste -3,8 -3,9 0,3 5,3 9,9 13,3 14,9 14,8 10,4 5,8 -0,4 -3,0 5,3

Temperaturi extreme absolute - Minima absolută s-a înregistrat în 1963 la staţia Târgoviste cu o tempera-tura de –25,5°C la 17 ianuarie, sub influenţa unui strat gros de zăpadă. Maxima absolută s-a înregistrat în2000 la statia Târgoviste cu o temperatură de 39,1°C la 5 iulie. Amplitudinea absolută la staţia Târgoviste afost de 68°C.Temperatura solului:Temperatura medie anuală a suprafeţei solului. De la an la an, în perioada 1961-2005, valorile tempera-turilor suprafeţei solului au variat între 9,8 si 14°C . Cele mai mici medii anuale ale temperaturii solului auvariat, în cursul perioadei 1963-1970, între 10 si 11,5°C . Temperaturile extreme minime ale suprafeţei solu-lui - în zona câmpiei Târgoviste prezintă valori usor mai scăzute decât cele înregistrate în aer. Minimeleabsolute ale regiunii au fost observate în anul 1963, fiind mai puţin intense în sudul dealurilor subcarpaticeunde la Târgoviste pe 17 ianuarie s-a înregistrat -28,0°C.Maximele absolute ale regiunii sunt la Târgoviste de 62,5°C, valoare înregistrată pe 5 iulie 2000.Fenomenul de îngheţ la suprafaţa soluluiFrecvenţa îngheţului timpuriu si târziu la sol - destul de rară, numărul de zile cu îngheţ la sol este aproxima-tiv 110 zile /an pentru zona studiată.TABEL – Fenomenul de îngheţ la suprafaţa solului (După Arhiva ANM)

LunileStaţiameteo I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AnualTargoviste 29,1 24,4 17,6 4,2 0 - - - 0,1 3,2 14,1 25,5 118,1

Umezeala aerului.Tensiunea vaporilor de apă - Media anuală a tensiunii vaporilor de apă are la Târgoviste valori de 10, 5 mb.Mersul anual al valorilor tensiunii vaporilor de apă confirmă următoarele: în zilele reci de iarnă si cele caldede vară, tensiunea vaporilor de apă atinge cotele cele mai mici, respectiv cele mai mari. Deficitul de satu-raţie - Media multianuală a umezelii relative = 4,1mb; Cea mai mare valoare medie lunară - iulie 8,4 mb;Cea mai mică valoare medie lunară - ianuarie 1,2 mb. Umezeala relativă - Valorile umezelii relative înregis-trează o dispunere invers proporţională cu cele ale temperaturii aerului cu 2 maxime si 2 minime (maximulprincipal în decembrie de 85 % , maximul secundar în luna iunie de 73 %, iar minimele principal în aprilie de76 % si cel secundar în iulie cu valori de 72-73 %).NebulozitateaRepartiţia spaţială a nebulozităţii - Nebulozitatea totală - valorile medii ale nebulozităţii în perioada 1961-2005, variază în limite relativ mici încadrându-se la Târgoviste cu valori de 5,5 zecimi.Evoluţia lunară a nebulozităţii totale - prezintă un maxim primăvara (martie) influenţată fiind de activitateaintensă a circulaţiei aerului sau din răcirea stratelor inferioare ale aerului de la sfârsitul iernii; - cea mai re-dusă nebulozitate totală din an, în luna august (4,2 zecimi); - cea mai intensă nebulozitate în luna de-cembrie la Târgoviste 6,6 zecimi, activitatea ciclonică fiind intensificată si persistă norii stratiformi si ceaţa.Evoluţia nebulozităţii inferioare - Valorile ridicate - maximul nebulozităţii inferioare se înregistrează iarna înluna decembrie, 4,6 zecimi si minimul determinat de tranziţia temperaturilor în luna septembrie de 2,3zecimi.



_____________________________________________________________________________

18

Frecvenţa nebulozităţii - Cea mai mică frecvenţă a zilelor cu cer acoperit se întâlneste în perioada caldă dinan (iulie-septembrie).Durata de strălucire a soareluiDurata astronomică (posibilă) 4464 ore înregistrată la staţia Târgoviste.Fracţia de insolaţie - Valoarea anuală a fracţiei de insolaţie înregistrează un minim în luna decembrie o me-die de 0,15 % la toate staţiile si un maxim în luna iulie cu valori de 0,69 %.Precipitaţiile atmosfericeRepartiţia spaţială a precipitaţiilor - Media multianuală a cantitătii de precipitatii este de 628,2 mm/an; -Cea mai mică valoare a cantitătii anuale de precipitatii = 325,3 mm/an, în 2000; - Cea mai mare valoare acantitătii anuale de precipitatii = 980,5 mm / an, în 1979 si 2005 - Cea mai mare cantitate de precipitatiicade în luna iunie 94,2 mm; - Cea mai mică cantitate de precipitatii cade în luna ianuarie 35,5 mm; - Canti-tatea maximă lunară = 295,4 luna august 1997.TABEL - Cantităţile maxime de precipitaţii căzute în zona in 24 de ore (după Arhiva ANM)

Staţia Altiudinea(m) Media multianuală Maxima absolută DataTârgoviste 296 19,2 103,3 21.07.1975Băleni 196 18,7 97,5 21.07.1975

Ninsoarea şi stratul de zăpadă - Pentru zona câmpiei Târgoviste numărul multianual de zile cu ninsoare es-te de 27 zile. Numărul mediu anual de zile cu zăpadă este de 42,0. Durata stratului de zăpadă cca 98 zile.Grosimea medie anuală a stratului de zăpadă 6,2 cm (1985 cu 55,1 cm).Presiunea atmosferică - Valorile extreme ale presiunii atmosferice - Maxima absolută a regiunii a fost înreg-istrată la Titu, 1033,4 mb pe 25 decembrie 1963;- Minima absolută a regiunii a fost înregistrată la Titu si afost de 905,0 mb în noiembrie 2000. Amplitudinile barice înregistrează 70,9 mb Târgoviste, 128 mb la Titu.Caracteristicile regimului eolian - În cursul anului, frecvenţa vânturilor se modifică de la un anotimp la altul.În general se menţine cam aceeasi situaţie a vânturilor dominante, fiind usor modificată frecvenţa acestora.Pe ansamblul Câmpiei Târgoviste, ca medie multianuală, calmul deţine 40,9% din timpul uni an. Vânturilecu viteze cuprinse între 2 – 5 m/s au o pondere de 54%, cele tari, cu viteze de peste 10 m/s, sunt rare, iarcele mijlocii, cu viteze între 5-10 m/s, au o pondere de 5,6 m/s.Vânturile de nord-est şi est au frecvenţă mare în anotimpul rece al anului când spulberă zăpada, scad multtemperatura aerului, determină îngheţ la sol, uneori provocând şi daune asociaţiilor vegetale. În anotimpulcald frecvenţă mai mare au vânturile din sectorul vestic.Din punctul de vedere a calitatii aerului se poate aprecia ca aceasta este ”buna”. Nu sunt surse majore depoluare a aerului. Avand in vedere specificul localitatii, capacitatile productive industriale si ocupatia ma-joritatii populatiei, in principal in sectorul agricol, principalele surse antropice de poluare a aerului care potfi luate in consideratie sunt: - arderea combustibililor fosili (carbune, produse petroliere) in surse stationare, respectiv in locuintele sidotarile edilitare, este raspunzatoare de incarcarea atmosferei cu un complex de poluanti gazosi si solizi(SO2, NO, CO, CO2, cenusa si zgura);- surse mobile circulatia auto, in special de-a lungul marilor artere generatoare de oxizi de carbon, oxizi desulf si oxizi de azot;- activitatile de crestere a pasarilor si animalelor in gospodariile populatiei, de la care se emana amoniac simetan prin fermentarea dejectiilor; - depozitarile necontrolate de deseuri menajere şi agricole, băltireaapelor menajere în şanţurile drumurilor, gunoiul de grajd folosit ca îngrăşământ natural pentru culturilelegumicole din intravilan, generatoare de oxizi de carbon si metan.



_____________________________________________________________________________

19

Nivelul zgomotului - Limitele maxim admisibile pe baza carora se apreciaza starea mediului din punct devedere acustic in zona unui obiectiv generator de zgomot sunt precizate in STAS 100009 - 88 si prevad, lalimita unei incinte industriale, valoarea maxima de 65 dB(A) (tabelul 3 din STAS - ul amintit), iar ceea cepriveste amplasarea cladirilor de locuit (tabelul 2.5 din acelasi STAS), aceasta se va face in asa fel incat sa nudepaseasca valoarea maxima de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior cladirii, masura la 2 m in fatadaacesteia in conformitate cu STAS 6161/1 - 79. De asemenea, tot in STAS 10 009/88 (ACUSTICA URBANA -Limitele admisibile ale nivelului de zgomot) sunt specificate (cap.2, tabelul 1) valorile admisibile ale nivelu-lui de zgomot exterior al strazii, masurate la bordura trotuarului ce margineste partea carosabila, stabilitein functie de categoria tehnica a strazilor (respectiv de intensitatea traficului).

Tipul de strada (conformSTAS 10 144/1-80)

Nivelul de zgomotechivalent, (Lech) in dB(A)

Val. curbei de zgomot,Cz dB**)

Nivelul de zgomotde varf. L10 in dB(A)

Tipul de strada (conformSTAS 10 144/1-80)

60 55 70

Strada de categorietehnica IV, de deservirelocala

65 60 75

Strada de categorietehnica III, de colectare

70 65 80

Strada de categorietehnica I, magistrala (DN,CF)

75…..85 70….80 85….95

Traficul rutier - este principala sursa de zgomot,comuna fiind străbătută de o reţea importantă de dru-muri, care sunt intens circulate.Activitatea industriala - Nivelurile echivalente de zgomot pentru obiectivele industriale nu trebuie sa de-paseasca valoarea de 65 dB(A) la limita incintei, iar in situatia invecinarii cu cladiri de locuite, nivelurileechivalente nu trebuie sa depaseasca 50 dB(A) la 2 m de fatadele acestora (STAS 10009 - 88). In cele maimulte cazuri, avand in vedere si activitatea prezenta (la capacitati mai reduse), nu se depasesc aceste valori.Din cauza dificultatii unei analize mai amanuntite nu pot fi prezentate detaliat situatiile.Din evaluarile efectuate rezulta urmatoarele aspecte: principala sursa de zgomot este reprezentata detraficul rutier, de utilajele agricole care tranziteaza localitatea; activitatea economica (industrie, comert)contribuie intr-o mai mica masura la poluarea sonora directa, dar indirect (prin transporturi mai ales cu ve-hicule grele) isi aduce contributia sa.

3.1.4. Factorul de mediu ”Sol”Solurile zonei sunt soluri brune, brun-roşcate, planosoluri şi soluri podzolice argiloiluviale pseudogleizate sisoluri aluviale nisipoase.Solurile brune se caracterizeaza printr-un profil relativ slab diferentiat in orizonturigenetice, fiind in general biologic active. Folosinta si fertilitate – sunt folosite pentru cultivarea unui sorti-ment variat de cereale, plante industriale si plante de nutret, avand un bun nivel de fertilitate. Solurile alu-viale nisipoase - corespund stadiului incipient de solificare a depozitelor aluviale sau aluvio-proluviale. Folo-sinta si fertilitate – sunt favorabile unei game de culturi agricole (porumbul, sfecla de zahar, diferite plantefurajere, grau, orz, floarea soarelui, cartofi, etc.) avand un nivel mai mic de fertilitate.

3.1.5. Factorul de mediu ”Biodiversitate”Elemente de ecologie acvatică şi terestră - Vegetatia ierboasa, care se dezvolta pe peticele neinsemnatecare au ramas nelucrate agricol, o raspandire mai insemnata o au paiusul (Festuca valesiaca, Festuca pseu-



_____________________________________________________________________________

20

dovina), negara (Stipa capillata), sadina (Chrysopogonetum griyllus), asociatii de firuta cu bulbi (Poa bul-bosa), graminee cu rizomi (Bromus inermis, Poa angustifolia, Agropyron repens), pelinita (Artemisia aus-triaca), pir (Cynodon dactylon), mohor (Setaria glauca), leguminoase mezofile (Trifolium repens, Trifoliumpratense).Vegetatia de lunca se dezvolta in conditiile unei umiditati mai ridicate, fiind reprezentata de aso-ciatii – lemnoase: zavoaie de salcii si rachita (Salix alba, Salix fragilis, Salix cinerea, Salix triandru), anini (Al-nus glutinosa), plopi (Plopus alba, Plopus nigra, Plopus canescens) si ierboase: stanjenelul (Iris pseu-dacorus), limbarita (Alisma plantago), coada vulpii (Alopecurus pratensis).Fauna caracteristica vegetatieiierboase de camp, este reprezentata de : iepurele (Lepus europeanus), dihorul (Putorius putorius), her-melina (Mustela erminea), nevastuica (Mustela nivalis), precum si de pasari ca prepelita (Coturnix co-turnix).Fauna caracteristica vegetatiei ierboase de lunca, reprezentata in special prin pasari: rata mare(Anas platyrhyncas), rata caraitoare (Anas querquedula), gasca (Anser anser), starcul cenusiu si rosu (Ardeacinerea, Ardea purpurea), lisita (Fulica atra).Fauna acvatica – alcatuita din diferite specii de apa dulce: biba-nul (Perca fluviatilis), crapul (Cyprinus carpio), platica (Abramis brama), somnul (Silurus glanis), stiuca (Esoxlucius), obletul (Alburnus alburnus).

3.1.6. Conservarea resurselor naturaleResursele naturale reprezinta o componenta esentiala a bogatiei tarii. Valorificarea acestor resurse prinexploatarea atat a materiilor prime neregenerabile, cat si a celor regenerabile si prelucrarea lor in procesenecesare vietii, determina in mare masura stadiul de dezvoltare economica si sociala a tarii, starea mediuluisi conditiile de trai ale populatiei.Resursele naturale neregenerabile - sunt bogatiile naturale ale subsolului constituite de zacamintele de pie-trisuri si nisipuri care se extrag din albia pâraului Provita în perimetrul Marginenii de Sus – Olari. Resursenaturale regenerabile - caracteristica principala a acestor resurse consta in capacitatea lor de regenerarecontinua, in conditii normale de viata a ecosistemelor in care se gasesc (ex: apa, aerul, vegetatia, energiaeoliana, geotermica, solara etc). Ele sunt practic inepuizabile, dar in acelasi timp sunt destructibile fiind subinfluenta unor factori externi care produc transformari, uneori ireversibile asupra cadrului lor existential. Inconditiile date, stocul disponibil la un moment dat se poate mentine stabil sau poate creste. Resursele dematerii prime regenerabile sunt cele mai importante resurse care sustin economia judetului in prezent si seprefigureaza ca ponderea acestora sa fie in continua crestere. În cadrul comunei s-a realizat investiţia - In-stalatie de energie electrică cu panouri fotovoltaice – pe o suprafaţă de 2,00 ha.

3.1.7. Factorul „Social”Populaţia - evoluţie şi potenţial demografic :Evolutia numărului populatiei comunei s-a realizat printr-o analiza comparativa cu evolutia populatiei jude-tului Dâmboviţa, folosind datele furnizate de recensamintul populatiei si locuintelor din 2002.În anul 2000 din datele furnizate de primărie, populaţia stabilă a comunei era de 5050 locuitori, la recen-sământul din 2002 era de 5048, din datele furnizate de primărie, la nivelul anului 2009 – populatia stabilăla nivelul comunei este de 4479 locuitori şi 4466 la 01.07.2010. Se remarcă o scădere uşoară a populaţiei înultimii 10 ani.

TABEL – Distributia populatiei comunei pe sate componente –pe grupe de vârsta(2002)

Grupe de vârstaMediul /Comuna/Satul

PopulaţiastabilăTotal

0-4 5-9 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75şipeste

TOTALDAMBOVITA 541763 29047 30878 41451 41313 42547 42482 48437 28908 4336 37022 34430 25652 27837 27765 22677 2698



_____________________________________________________________________________

21

DĂRMĂNEŞTI 5048 257 308 386 405 388 364 467 247 328 356 274 206 263 300 227 272

Dărmăneşti 3829 194 233 295 303 289 283 355 205 249 268 203 159 205 227 159 202Mărginenii deSus 1219 63 75 91 102 99 81 112 42 79 88 71 47 58 73 68 70

TABEL – Populaţia pe sexe, după etnie (2002)LOCALITATEA SEXUL TOTAL Romani Rromi

(tigani) Maghiari Alta etnie

Ambele sexe 5048 5025 19 3 1

Masculin 2487 2477 7 2 1

DARMANESTI

Feminin 2561 2548 12 1 -

TABEL - Resursele de munca - forta de munca (2002)

P O P U L A T I A A C T I V A

SOMERI LOCALITATEA SEXUL POPULATIASTABILATOTAL

TOTAL OCUPATĂ TotalÎn cautarea unuialt loc de munca

În căutarea primuluiloc de muncă

ambele sexe 541763 253604 226764 26840 15114 11726masculin 264848 143160 126250 16910 9461 7449DÂMBOVIŢAfeminin 276915 110444 100514 9930 5653 4277

ambele sexe 5048 2294 1706 588 370 218masculin 2487 1401 1013 388 242 146DĂRMĂNEŞTIfeminine 2561 893 693 200 128 72

3.1.8. Schimbari climaticeSchimbarile climatice au inceput deja sa transforme Terra. Pe glob anotimpurile se schimba, temperaturilecresc la fel si nivelul marilor si oceanelor . Daca nu se actionaza acum, schimbarile climatice vor afecta defi-nitiv apele si pamantul de care depinde supravietuirea.Temperaturi crescute - Gazele emise de fabrici , autovehicule , defrisarile si alte surse incalzesc tempera-tura pamantului. Anii cu cele mai calde temperaturi inregistrate in top 5 au fost cei de dupa 1997, iar in top10 dupa1990 din care cel mai cald a fost 2005. Temperaturilor crescute li se poate retine culpa pentru de-cese si boli datorate overheatingului, cresterea nivelului marilor, cresterea intensitatii furtunilor si alte ne-numarate consecinte negative. In timpul secolului al - XX –lea temperatura medie a crescut cu un grad Far-enheit ajungand la cel mai inalt nivel din ultimele patru secole. Schimbarea peisajului si pericolul de dispari-tie a speciilor salbatice - Cresterea temperaturilor sischimbarea tiparului ploilor si a ninsorilor conduc laschimbarea generala a vremii si modelelor de vegetatie peste tot pe glob, fortand animalele salbatice samigreze inspre zone mai reci pentru a putea supravietui. Este posibil ca schimbarile rapide in natura si climasa depaseasca abilitatile de deplasare si acomodare a multor specii.Risc crescut de seceta , incendii si inundatii- Schimbarile cimatice intensifica circulatia apei atat la suprafa-tasolului cat si in profunzimea acestuia, determinand ca secetele si inundatiile sa fie mai frecvente, mai se-vere si maiextinse ca suprafata. Temperaturile ridicate determina o crestere a umiditatii. Evaporarea de lasuprafata apelor sisolului se va intensifica si va fi urmata de secete in multe zone. Terenurile afectate deseceta sunt mai vulnerabile in fata inundatiilor.



_____________________________________________________________________________

22

O data cu cresterea temperaturii globale, secetele vor deveni tot mai frecvente si mai severe cu potential-devastator asupra agriculturii, rezervelor de apa potabila si asupra sanatatii oamenilor. Temperaturile ridi-cate si uscaciunea de asemenea cresc posibilitatea producerii incendiilor de padure.Furtuni mai puternice- Cercetarile stiintifice indica, ca schimbarile climatice vor determina ca uraganele si-furtunile tropicale vor devi mai intense si cu durata mai mare, dezlantuind vanturi mai puternice.Boli si afectiuni legate de cresterea temperaturilor- O data cu cresterea temperaturilor cresc si riscurile-bolilor legate de temperaturi ridicate si riscul de deces al populatiei mai vulnerabile. Pe langa bolile relativela caldura excesiva, schimbarile climatice pot stimula raspandirea bolilor infectioase, maiales pentru catemperaturile mai calde permit miscarea mai usoara a insectelor purtatoare de boli si traiulanimalelor simicrobilor in zone care o data nu permiteau acest lucru datorita temperaturilor mai scazute deacolo.Pierderi economice importante- Schimbarea climatica afecteaza afacerile si economiile peste tot in lume. Lanivel global intensificarea uraganelor si caderilor de apa ar putea cauza pagube de miliarde de dolari pro-prietatii siinfrastructurii. Distrugerea stratului de ozon este generata de o serie de substante chimice nomi-nalizate in Protocolul de la Montreal, la care a aderat si Romania. Din datele existente rezulta ca in comunaDărmăneşti nu se utilizeaza niciuna din substantele interzise prin acest Protocol.Principalele gaze cu efectde sera mentionate in Protocolul de la Kyoto al carui semnatar este si Romania sunt:dioxid de carbon (CO2),metan, oxidul azotos (N2O), hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorcarburi (PFCs),hexafluorura de sulf (SF6).Surse de emisii de gaze cu efect de sera sunt:-mijloacele de transport si utilajele agricole(CO2, N2O);-gospodariile populatiei care folosesc combustibili solizi pentru incalzire si preparare hrana;-depozitele dejectii animaliere de la gospodariile populatiei (amoniac,metan);-sisteme de producere a energiei termice care folosesc gaze naturale in gospodariile populatiei si agentie-conomici.Cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera (CO2) nu este semnificativa legislatia in domeniu se refera lasurse dirijate mari la care impune limite privind producerea de energie (se iau in consideratie numai insta-latiile care produc peste 20 MWh).3.1.9. Transportul Din punct de vedere al căilor de comunicaţie, comuna este bine racordata cu vecinătătile imediate. Prin-cipalele căi de comunicaţie sunt: DN 72 Targoviste-Darmanesti-Ploiesti; DJ 720 Darmanesti-Marginenii deSus-Filipestii de Targ; DC 25 A Darmanesti-Vladeni-Manesti; Cale ferata CF Targoviste -Ploiesti cu halta CFZalhanaua; CF Caragiale-Moreni cu PO Olari.Toate căile decomunicatie rutieră necesită reabilitări şi modernizari, prioritare fiind intersecţiile DN 72 şistrăzile laterale de pe ambele părţi ale acestuia.Prioritară este şi modernizarea trecerii la nivel cu calea ferată a drumului comunal DC 25A.



_____________________________________________________________________________

23

3.1.10. Riscuri naturaleRomânia este una dintre tarile puternic afectate de riscuri naturale. Cele mai importante dintre acesteasunt: cutremure puternice, inundatii de proportii, alunecari de teren, eroziunea solului si seceta.Riscuri climatice - care se materializeaza în precipitatii torentiale întâmplatoare, seceta si vânturi puternice.Precipitatiile prezinta mari variatii anuale, sezoniere si chiar lunare. Seceta poate scadea nivelul apelorfreatice si deci se pot reduce debitele surselor de alimentare cu apa. Vânturile puternice afecteaza directactivitatea de executie reducând productivitatea muncii si influentând calitatea lucrarilor, dar si costurile.Riscuri seismice - România este caracterizata printr-o activitate seismica care se manifesta cu violenta dintimp în timp. Cele mai puternice seisme subcrustale din Europa sunt înregistrate în Vrancea. Ultimele douaseisme puternice în România au avut loc la 10 noiembrie 1940 cu magnitudinea de 7,4 pe scala Richter si la4 martie 1977 cu magnitudinea de 7,2 pe aceeasi scala.Riscuri legate de eroziunea solului - Schimbarea structurii culturilor silvice si agricole conduc la modificariclimatice care au impact direct asupra calitatii solului. Aceste modificari se materializeaza în pierderi de su-prafete agricole si silvice. Aceste modificari pot influenta negativ proiectele agricole si silvice datorita re-ducerii fertilitatii solului.Riscul de inundatii - Inundatiile reprezinta un risc serios asupra localitatilor, cailor de comunicatii si agricul-turii. Inundatiile sunt generate de ploi torentiale, topiri masive de zapada sau de amândoua. Pâna la 50%din inundatii se înregistreaza primavara. Principalele cauze ale inundatiilor sunt generate de activitateaumana. Defrisarea padurilor conduce nu numai la favorizarea inundatiilor, ci si la extinderea eroziunii solu-



_____________________________________________________________________________

24

lui. În plus, defrisarea padurilor permite spalarea suprafetei active a solului si masarea ei în vai si locuri în-guste, provocând, prin aceste blocaje, inundatii. Ultimele inundatii catastrofale în România au avut loc înanii 1969, 1970, 1975 si 1991. Inundatii care au avut efecte mai reduse, în acest secol, au avut loc în anii1932, 1938, 1948 si 1994.Dintre principalele categorii de riscuri climatice, zona studiata manifesta o vulnerabilitate mai mare la ris-curile termice, pluviale si la cele mixte.Conditiile genetice necesare producerii riscurilor termice sunt determinate, in principal, de circulatia gener-ala a atmosferei si de radiatia solara.Riscurile pluviale sunt generate de activitatea ciclonilor oceanici dezvoltati la periferia anticiclonului Azoric,de ciclonii mediteraneeni cu evolutie normala sau retrograda precum si de formatiunile ciclonale de tip cut-off. Aceste riscuri pot avea loc tot timpul anului. Întotdeauna când afluxul de apă – provenit din precipitaţii,inundaţii sau din pânza freatică, nu poate fi evacuat de solul respectiv prin infiltrare, evaporare sau scur-gere superficială, terenul se înmlăştinează şi uneori se sărăturează, atrăgând după sine fenomenele de us-care a arboretelor, în special în anii ploioşi cum a fost cazul în 2005.Riscurile mixte sunt determinate de actiunea combinata a unuia sau mai multor elemente climatice in situ-atii sinoptice favorabile si influentate de particularitatile suprafetei active subiacente.Principalele fenomene de risc termic, pluvial si mixt pot fi grupate dupa momentul producerii in: fenomeneclimatice de risc din semestrul rece al anului si fenomene climatice de risc din semestrul cald al anului.Fenomenele climatice de risc din semestrul cald al anului reprezinta totalitatea fenomenelor climatice ca-rese produc in intervalul 1 aprilie - 1 octombrie raportate la media multianuala, reprezinta abaterilepozitive fata de aceasta. Acest tip de riscuri climatice includ: - Valurile de caldura si singularitatile termicepozitive ; - Ploile torentiale ; - Furtunile cu grindina ; - Fenomenele orajoase ; - Ceaţa si depunerile acide ; -Manifestari eoliene cu viteze mai mari de 15 m/s. Valurile de caldura si singularitatile termice pozitive suntgenerate de advectiile de aer cald tropical. O situatie deosebita o reprezinta incalzirea masiva din vara anu-lui 2000 cand intensitatea caniculei a coincis cu anul activitatii maxime solare, de tip secular, dupa cum ilcaracterizeaza astronomii, ca si cel din 1946, insa mult mai intens. Faza maxima a caniculei s-a situat in in-tervalul 4 - 5 iulie 2000 pe toata jumatatea sudica a tarii cand si indicele de temperatura umezeala (ITU) acrescut foarte mult, depasind pragul de 80 de unitati, determinand un risc termic deosebit de ridicat. Dincauza valurilor de caldura, pe timpul verii, riscul imbolnavirii si chiar decesul persoanelor afectate de cani-cula cresc. Astfel, in urma valului de caldura din vara anului 2000, Guvernul Romaniei a emis Ordonanta deUrgenta nr. 99/2000, publicata in Monitorul Oficial 304/04.07.2000, privind masurile de protectie a popula-tiei in cazul fenomenelor climatice extreme. Valurile de caldura au un impact deosebit asupra plantelor ingeneral si a culturilor agricole in special, determinand modificari fiziologice si fenologice (etiolarea frun-zelor, uscareaplantelor etc).- Ploile torentiale - prin parametrii lor caracteristici (intensitate, durata, cantitate) sunt dependente de alti-tudine,forma de relief si de radiatia solara.Pentru regiunile de campie, producerea inundatiilor este conditionata de o anumita cantitate de apa dinprecipitatii):- in cazul unui sol uscat este necesar sa cada o cantitate de precipitatii mai mare sau egala cu50 l/mp in 24 ore ;-pentru un sol umed sau imbibat, o cantitate mai mare sau cuprinsa intre 15 si 30 l/mp in24 de ore.În extremitatea sudică a satului Dărmăneşti, datorită neîntreţinerii corespunzătoare a unui canal pluvialdeschis, se manifestă periodic revărsări ce afectează câteva gospodării din zonă.3.1.11.Patrimoniul cultural



_____________________________________________________________________________

25

În cadrul intravilanului sunt o serie de construcţii cu statut de monumente de arhitectura sau istorice.Monumente de arhitectură clasate: Biserica Sf. Nicolae (1833 – 1837) din satul reşedinţă de comună Dăr-măneşti, Sf. Apostoli Mihail şi Gavril în satul Mărginenii de Sus .În extravilan ,la 1-2 km în nord-vestul localităţii Mărginenii de Sus , este semnalată o necropolă tumulară.

3.2. Evolutia factorilor de mediu in situaţia neimplementării măsurilor din PUG

Factori de mediu Aspect identificat Propunere P.U.G. Efecte in cazul neimplementarii propunerii

APA Nu exista surse an-tropice majore depoluare a apei.Sistem centralizatde alimentare cuapa - 5 foraje demare adâncime(H=100 m,D=0,250m,Q=2,5 l/sec.).Retea de ca-nalizare,staţie deepurare.

Extinderea reţeleide alimentare cuapă pentru deser-virea tuturor go-spodăriilor.Extinderea reţeleide canalizare curacordarea tuturorgospodăriilor.

Se va deteriora calitatea apelor subter-ane si se va compromite calitatea freat-icului.

AER Nu exista surse an-tropice majore depoluare a aerului.Infrastructurarutiera necore-spunzatoare calita-tiv.

Modernizarea in-frastructurii rutierece traverseaza teri-toriul administrat.Inlocuirea combus-tibililor traditionali(lemn, carbune,produse petroliere)cu gaze naturale incazul incalzirii locu-intelor.Utilizarea energiilorneconventionale –panouri solare

Relatiile de comunicare dintre localitatise vor restrange.Consumul de combustibili traditionali vacresteste implicit emisiile de gaze cuefect de sera. Nemultumirea populatiei si crestereafenomenului migrator.

SOL Depozitarea necon-trolata a deseurilormenajere si deseurirezultate din con-structii.

Contract cu firmade salubritate con-form proiectuluiISPA de gestionarea desurilor.Monitorizareamodului de inven-tariere a fertilizato-rilor.

Degradarea solului si a panzei freaticedin zona.Depozitare necontrolata de deseuri pecursurile de apa, terenuri in intravilansau extravilan , cu pericolul degradariisolului, a panzei freatice sau a apei desuprafata, aspect dezagreabil.

SĂNĂTATEAPOPULAŢIEI

Apa potabila - reteade apă .Apa menajera –retea de canalizareGestionarea de-seurilor

Extindere reteaalimentare cu apa,pentru asigurareacu apa potabila, insistem centralizat atuturor gospo-

Confort al locuitorilor scazut;Conditii igenico-sanitare precare;Aparitia unor focare de infectii;Poluarea panzei freatice si a solului;Stagnare economica si sociala;Scaderea numarului locuitorilor prin



_____________________________________________________________________________

26

dariilor individu-ale.Extinderea reteleide canalizare siracordarea tuturorgospodăriilor indi-viduale.Realizarea unuisistem de colectareselective a de-seurilor la niveljudeţean.Incheierea unuicontract cu o so-cietate de salubri-tate.

migrare spre urban.

RISCURINATURALE

Fenomene hidro-meteorologice per-iculoase

Întreţinerea şiamenajarea ca-nalelor de scure-gere a apelor pluvi-ale şia rigolelordrumurilor dincomună.

La posibile inundatii: drumuri degradatesau intrerupte, pierderi materiale ingospodariile populatiei. Marirea su-prafetelor degradate.

SCHIMBĂRICLIMATICE

Sursele de emisii cuefect de sera suntminore.Nu sunt identificateutilizari ale sub-stantelor interziseprin Protocolul dela Montreal.

Nu se fac pro-puneri.

Nu sunt efecte.

CONSERVAREARESURSELORNATURALE

Utilizare de com-bustibili cu puterecalorifica mica sisurse de producerea energiei termicecu randamentemici.

Eficientizarea ener-getica prin:reabilitarea termicaaclădirilor;modernizareaechipamentelor deproducere a ener-giei termice;folosirea de echi-pamente de pro-ducere a energieidin surse necon-ventionale (solara,eoliana).

Mentinerea si chiar cresterea emisiilorde gaze de ardere in perioada de timpfriguros.

Asigurarea combustibililor pentru pre-pararea hranei si incalzire prin taieri devegetatie forestiera.

BIODIVERSITATE Nu sunt arii prote-jate.

Nu sunt propuneri. Nu sunt efecte.

PATRIMONIUCULTURAL

Monumenteistorice

Instituirea zonelorde protectie a

Pericol de degradare fizica a monumen-telor istorice. Schimbarea aspectului



_____________________________________________________________________________

27

monumentelor siinterdictia de a seconstrui fara con-simtamantul insti-tutiilor cu atributiistabilite

arhitectural cu piederea valorii.

ZONAREATERITORIALĂ

Se introduce o su-prafata in intra-vilan.

Cresterea su-prafetei intra-vilanului

Dezvoltare nerationala cu risipa de re-surse (pamant) Nu se pot asigura ser-viciile de gospodarire comunala (ali-mentare cu apa, canalizare).

CONŞTIETIZAREAPUBLICULUI ÎNLUAREA DECIZ-IILOR PRIVINDMEDIUL

PUG elaborat dupaconsultarea admin-istratiei si a cereri-lor cetatenilor.

Supunerea spredezbatere a PUG sia studiilor pentruextinderea sau infi-intarea de noi ser-vicii.

Degradarea factorilor de mediu.Regres economic si social.

Din analiza alternativei ”0” rezulta ca neaplicarea masurilor din Planul de Urbanism General al ComuneiDărmăneşti nu creaza premise pentru dezvoltare moderna, se vor mentine si accentua presiuni asupra fac-torilor de mediu a caror calitate va fi in scadere, se va perpetua nivelul scazut al dezvoltarii economice sisociale al localitatii si a fenomenului de migratie sau naveta a fortei de munca active fapt care va crea ne-multumire in randul populatiei.Calculul riscului neimplementarii Planului Urbanistic General al comunei Dărmăneşti.Aplicand valori pentru efectul pe care il reprezinta neimplementarea masurilor din PUG asupra factorilor demediu rezulta riscul la care sunt expusi.

EfectulMasura prevazuta in PUG

Nesemnificativ(0) minor (1) Major(2) catastrofal (3)

APA X

AER X

SOL X

SĂNĂTATEA POPULAŢIEI X

RISCURI NATURALE X

SCHIMBĂRI CLIMATICE X

CONSERVAREA RESURSELOR X

BIODIVERSITATEA X

PATRIMONIU CULTURAL ŞIISTORIC

X



_____________________________________________________________________________

28

ZONAREA TERITORIALA X

CONŞTIENTIZAREA POPULA-ŢIEI

X

TOTAL 0 5 6 0

Avand in vedere consecintele pe care le are neimplementarea masurilor (alternativa ”0”) asupra factorilorde mediu, se poate aprecia ca riscul degradarii acestora este minor spre major. Pentru sol se apreciaza caefectul este major, in regim de urgenta fiind necesară extinderea retelei de canalizare, racordarea în totali-tate a gospodăriilor individuale şi introducerea managementului gestiunii deseurilor.Rezulta din aceasta incadrare ca implementarea masurilor prevazute in PUG este necesara.

Capitolul 4. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil de a fi afectate semnificativDin analiza obiectivelor prevazute in Planul Urbanistic General al Comunei Dărmăneşti se poate aprecia catoate propunerile sunt in corelare cu prevederile legislatiei sectoriale (sanatate, transport, etc.) si cu pre-vederile legislatiei in domeniul protectiei mediului si nu aduc atingere acestuia. Stabilirea functiunilor prin-cipale a terenurilor prin zonarea teritoriala creaza posibilitatea imbinarii activitatilor economice cu masuride protectia mediului si a populatiei. Propunerile din PUG referitoare la constructia şi extinderea retelelorde apa, canalizare si gaze pot afecta pe termen scurt (pe durata executiei) calitatea aerului. Planul Urbanistic General creaza numai cadrul organizatoric al zonarii teritoriale si nu se poate aprecia im-pactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltari de activitati economice. De acest aspect se va tine seamala emiterea acordurilor de mediu pentru noile investitii. Prin amplasarea noilor obiective economice inzonele acceptate prin PUG ca avind aceasta destinatie se vor impune conditiile pe care trebuie sa le re-specte investitorul pentru a nu prejudicia starea de sanatate a populatiei si confortul locuirii. Aplicarea ma-surilor prevazute in PUG limiteaza fenomenele de poluare si asigura baza dezvoltarii durabile a comunei.

Capitolul 5. Probleme de mediu existente, relevante pentru P.U.G.:Apa - Asigurarea tuturor cetatenilor alimentarea cu apa potabila si canalizare in sistem centralizat.Aer - Calitatea aerului este buna, activitatile economice existente nu constituie surse majore de poluare.Circulatia se desfasoara cu greutate, starea drumurilor din intravilan este necorespunzatoare.Sol – Nu s-a identificat zonă cu sol deteriorat în intravilan. Pentru colectarea deseurilor se va implementaproiectul ISPA privind gestiunea deseurilor la nivel judetean, inlaturadu-se o sursa de poluare a solului.Riscuri naturale - Zonele mai joase din spatiile rezidentiale cu risc de inundatie la ploi inseminate cantitativsau topirea zapezii, necesita intretinerea si decolmatarea permanenta a rigolelor si santurilor drumurilornationale, judetene si comunale.Conservarea resurselor naturale - păstrarea in intravilan a padurilor, plantarea de arbori cu radacini adanciin zona de lunca a pârâului Proviţa şi râului Cricovul Dulce.Realizarea retelei de distributie centralizata a gazelor naturale si echiparea obiectivelor de utilitate publica(scoli, gradinite, crese, spitale, etc.) cu centrale termice proprii, pentru diminuarea punctelor de foc si re-ducerea surselor de poluare si a pericolului de incendiu.Patrimoniu cultural – Instituirea zonelor de protective a monumentelor si interdictia de a se construi faraconsimtamantul institutiilor cu atributii stabilite prin lege.Zonarea teritoriala – Teritoriul administrativ este diferentiat in functie de destinatia principală a terenu-rilor şi în conformitate cu necesitatile populatiei. Zonarea propusa asigura un acces mai bun la infrastruc-tura de servicii a localitatii.Constientizarea publicului - Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu.Primaria informeaza cetat-enii despre hotararile adoptate de consiliul local.Regulamentul local de urbanism impune procedurile deaprobare a obiectivelor de investitii cu respectarea zonelor de protectie.



_____________________________________________________________________________

29

Capitolul 6. Obiectivele de protectia mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international rele-vante

Aspect de mediu Obiective stabilite lanivel national, comuni-tar, international

Obiective relevantestabilite pentru PUG

Măsuri şi actiuni pentrurealizarea propunerilordin PUG

AER Calitatea aerului trebuiesa corespunda legislatieinationale care tran-spune Directivele96/62/CE, 1999/30/CE,valorile limita pentruSO2, NO2, NO, particulein suspensie si plumb.Strategia nationalaprivind protectia atmos-ferei urmareste sta-bilirea unui echilibruintre dezvoltarea eco-nomico-sociala si cali-tatea aerului (HGnr.1856/2005). In legis-latie se prevede intret-inerea si modernizareainfrastructurii de trans-port rurtier (drumuri,mijloace de transportnepoluante).

Mentinerea si imbuna-tatirea calitatii aerului.Reducerea la minim aimpactului transporturi-lor asupra aerului. Re-ducerea traficului detranzit in zone sensibile.

Nu sunt prevazute acti-uni sau activitati eco-nomice care sa duca laalterarea calitaii aerului.Modernizarea infra-structurii rutiere Inlo-cuirea combustibililortraditionali (lemn, car-bune, produse pe-troliere) cu gaze natu-rale in cazul incalziriilocuintelor.

APA Calitatea apei trebuie sacorespunda legislatiei invigoare care transpuneprevederile DirectiveiCadru privind apa nr.2000/60/CE impreunacu directivele fiice. Ro-mania trebuie sa sealinieze normelor euro-pene pana la 31 de-cembrie 2015 pentruaglomerarile mai maride 10 mii locuitoriechivalenti si pana la 31decembrie 2020 pentruaglomerarile cuprinseintre 2 mii si 10 mii lo-

Asigurarea calitatii ape-lor de suprafata si sub-teran prin limitarea po-luarii din surse puncti-forme sau difuze.

Este prevazuta realiza-rea extinderii sistemuluicentralizat de alimen-tare cu apa şi de ca-nalizare.Realizarea racordăriituturor gospodăriilorindividuale la retelelede alimentare cu apă şicanalizare.



_____________________________________________________________________________

30

cuitori echivalent.

SOL Teritoriul Romaniei estedeclarat ca zona sensi-bila la nitrati. Calitateasolului trebuie refacutasi imbunatatita. Estenecesara refacerea eco-sistemelor terestre, ex-ecutia de lucrari pentrucombaterea eroziuniisolului si apararea im-potriva inundatiilor

Protectia calitatii soluluisi reducerea suprafete-lor afectate de depozi-tarile necontrolate dedeseuri.

Se va asigura manage-mentul deseurilor in sis-tem integrat si in conex-iune cu serviciile asigu-rate la nivelul judetuluiDâmboviţa.

SĂNĂTATEA UMANĂ Legislatia romaneascaeste aliniata la legislatiaeuropeana in cea cepriveste sanatateapopulatiei prin asigu-rarea conditiile deigiena (apa curenta, ca-nalizare, depozitareacontrolata a deseurilor).

Imbunatatirea calitatiivietii, cresterea confor-tului, evitarea im-bolnavirilor epidemi-ologice.

Exista prevederi pentru:-realizarea extinderiiretelei centralizate dealimentare cu apa pota-bila şi a sistemului cen-tralizat de canalizare;-depozitarea controlataa deseurilor;

RISCURI NATURALE Legislatia nationala areprevederi pentru crest-erea protectiei popula-tiei fata de riscurilenaturale care se potpreveni (alunecari deteren, inundatii) prinluarea de masuri antici-pate aparitiei fenome-nelor sau pentru elimi-narea efectelor aces-tora.

Protectia populatiei prindiminuarea efectelorinundatiilor şi a băltirilorapei pe suprafeţele dinintravilanul comunei.

Instituirea interdictiei deconstruire in zonele curiscuri naturale.

ZONAREA TERITORIALĂ Legislatia prevede core-larea intravilanului exis-tent cu evidenta OCOTAin vederea asigurariiunei bune administrari aterenurilor si a unei dez-voltari edilitare judicio-ase.

Protejarea populatiei sia zonelor de locuit prinsepararea de terenurilecu activitati economicesi servicii

Pune de acord nevoilepopulatiei cu dezvol-tarea urbanistica a lo-calitatii.Aloca terenuri pentrudezvoltare economica.Creste suprafata desti-nata agrementului simiscarii in aer liber.

CONSER-VARE/UTILIZARE EFI-

Legislatia nationalaaliniata la Directivele

Reducerea gazelor cuefect de sera.

Reabilitarea termica acladirilor şi utilizarea



_____________________________________________________________________________

31

CIENTĂ A RESURSE -LORNATURALE

U.E. impune conser-varea si utilizarea efi-cienta a resurselor natu-ral.

Conservarea resurselornaturale.

sistemului centralizat dedistribuire a gazelornaturale.

PATRIMONIU CUL-TURAL ŞI ISTORIC

Legislatia nationala(OUG nr. 195/2005) con-tine prevederi referi-toare al mentinerea siameliorarea fonduluipeisagistic natural si an-tropic, de refacerepeisagistica a zonelor deinteres turistic sau deagrement, de protejare,refacere si conservare amonumentelor istorice,a ariilor naturale prote-jate.

Asigurarea protectieipeisajului natural, cul-tural si istoric.

S-au instituit zone deprotectie a monumente-lor istorice.Se recomanda restau-rarea acestora numai cuavizul institutiilor abili-tate, cu responsabilitatiin domeniu.

CONŞTIENTIZAREAPOPULAŢIEI

Legislatia nationala, inconcordanta cu cea eu-ropeana prevede acce-sul liber al cetatenilor lainformatia de mediu (HGnr. 1115/2002) imple-mentarea obligatiilorrezultate din Conventiaprivind accesul publicu-lui la luarea deciziilor inprobleme de mediusemnata la Aarhus la 25iunie 1998 si ratificataprin Legea nr. 86/2000privind stabilirea cadru-lui de participare a pub-licului la elaborareaanumitor planuri si pro-grame in legatura cumediul.

Cresterea responsabili-tatii publicului fata demediu.

PUG a rezultat in urmaconsultarii populatieiprivind directiile de dez-voltare a localitatii.Primaria informeaza ce-tatenii despre hotararileadoptate de consiliullocal. Regulamentul lo-cal de urbanism impuneprocedurile de aprobarea obiectivelor de investi-tii cu respectareazonelor de protectie.

Capitolul 7. Potentialele efecte semnificative asupra mediuluiIn conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului 195/2005 privind protectia mediuluiaprobata prin Legea 265/2005, modificata si completata prin OUG nr. 114/2007 si OUG 164/2008, obiec-tivele Planului de Urbanism General trebuie urmăresc atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel na-tional, comunitar sau international pentru a asigura o dezvoltare durabila a localitatii.



_____________________________________________________________________________

32

Raportul de mediu pentru Planul Urbanistic General al comunei Sălcioara este un instrument care sa vina insprijinul administratiei publice in alegerea prioritatilor si etapizarea interventiilor in teritoriul administrat.Pentru a se face o evaluare corecta a impactului asupra mediului prin aplicarea planului se va folosi in anali-za o scala care sa ierarhizeze in ce directie (pozitiv sau negativ) va influenta calitatea factorilor de mediuimplementarea Planului Urbanistic General. Se foloseste o scala cu 5 nivele: - impact pozitiv semnificativ = +2; - impact pozitiv = +1;- niciun impact = 0; - impact negativ = -1; - impact negativ semnificativ = -2.Principalele obiective din PUG reliefate in Raport sunt:- alimentarea cu apa;- canalizarea;- depozitarea deseurilor;- modernizarea infrastructurii rutiere;- zonarea teritoriala;- reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inundatii si alunecari de teren);- eficientizarea energetica prin extinderea alimentarii cu gaze naturale si reabilitarea termica a cladirilor;- pastrarea si restaurarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului natural;- cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu.

7.1. Evaluarea efectelor implementarii obiectivelor PUG asupra obiectivelor de mediuConstruire retele de alimentare cu apa (+5):

Factor de mediu Obiective de mediu relevante

Nivel impact Justificarea incadrarii

AER Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact asupra cali-tatii aerului.Temporar, pe perioadaexecutarii lucrarilor pot saapara emisii depraf.

APA Asigurarea calitatii apelor 0 Nu are efect asupra calita-tii apei

SOL Protectia solului si reducereasuprafetei afectate dedepozitari necontrolate

0 Nu are impact

SĂNATATEA POPULATIEI Imbunatatirea calitatii vietii,cresterea confortului

+2 Asigurarea apei curentecontribuie la imbunatati-rea confortului si a igienei

FENOMENE SAURISCURI NATURALE

Protectia populatiei prin di-minuarea /eliminarea alune-carilor de teren si a inun-datiilor

0 Nu are impact.

PATRIMONIU CULTURAL Asigurarea protectiei peisaju-lui natural, cultural si istoric

0 Nu are impact



_____________________________________________________________________________

33

ZONAREA TERITORIALĂ Stabilirea functiunilor unitati-lor teritoriale de referinta

+1 Impact pozitiv; permitedezvoltarea economiei siserviciilor.

CONSERVARE RESURSE Conservarea resurselor +1 Consum rational de apa şiagazelor naturale.

CONŞTIENTIZAREAPOPULATIEI

Cresterea responsabilitatiipublicului fata de mediu

+1 Implicarea populatiei inpastrarea calitatii surselorde apa (respectareazonelor de protectie asurselor de apa).

Construire retea de canalizare (+8):

Factor de mediu Obiective de mediu relevante

Nivel impact Justificarea incadrarii

AER Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact asupra cali-tatii aerului.Temporar, pe perioadaexecutarii lucrarilor pot saapara emisii de praf.

APA Asigurarea calitatii apelor desuprafata si subterane

+2 Evacuarea de ape uzateepurate contribuie la men-tinerea calitatii apelor desuprafata si elimina po-luarea panzei freatice

SOL Protectia solului si reducereasuprafetei afectate de depozi-tari necontrolate

+2 Se elimina contaminareasolului prin deversari ne-controlate de ape mena-jere uzate.

SĂNATATEA POPULATIEI Imbunatatirea calitatii vietii,cresterea confortului

+2 Contribuie la imbunatati-rea confortului si a igienei


Protectia populatiei prin di-minuarea /eliminarea efecte-lor alunecarilor de teren si ainundatiilor

0 Nu are impact

PATRIMONIU CULTURAL Asigurarea protectiei peisa -jului natural, cultural si istoric

0 Nu are impact


+1 Impact pozitiv; permitedezvoltarea economica sisociala durabila a localitatii

CONSERVARE RESURSE Conservarea resurselor 0 Nu are impact



+1 Implicarea populatiei inmanagementul apeloruzate.

Management gestiunea deseurilor (+7 ):

Factor de mediu Obiective de mediu relevante Nivel impact Justificarea incadrarii

AER Protectia calitatii aerului +1 Se elimina sursele demiros dezagreabil



_____________________________________________________________________________

34


+1 Se elimina aruncareagunoaielor pe malurileapelor curgatoare si astfelpoluarea apelor de su-prafata


+1 Se elimina suprafetele deteren afectate de depozi-tarile necontrolate

SĂNĂTATEA POPULAŢIEI Imbunatatirea calitatii vietii,cresterea confortului

+1 Se imbunatatesc conditiilede igiena


Protectia populatiei prin di-minuarea/eliminarea efecteloralunecarilor de teren si a in-undatiilor

0 Nu are impact


0 Nu are impact


0 Nu are impact

CONSERVARE RESURSE Conservarea resurselor +2 Permite valorificarea ma-teriilor reciclabile din de-seuri



+1 Se elimina poluarea dinsurse difuze (gospodariilelocuitorilor); creste grijafata de cantitatea de de-seuri produsa

Modernizarea infrastructurii rutiere(+7):


AER Protectia calitatii aerului +2 Fluidizeaza traficului ; sereduc emisiile de gaze prinreducerea consumului decarburant


0 Nu are impact


+1 Se reduce poluarea soluluide-a lungul drumurilor.


+1 Creste siguranta in traficconfortul deplasarilor siposibilitatile de comu-nicare.



0 Nu are impact


0 Nu are impact


+1 Impact pozitiv; se asigurasuprafetele necesare dez-



_____________________________________________________________________________

35

voltarii infrastructuriirutiere.

CONSERVARE RESURSE Conservarea resurselor +1 Se reduc emisiile de GESprin reducerea cantitatii decombustibil



+1 Creste grija fata de integri-tatea infrastructuriirutiere.

Zonarea teritoriala (+6):


AER Protectia calitatii aerului +1 Separarea functiunilor inintravilan protejeaza zone-le de locuit de activitatileeconomice la care se potgenera emisii de gaze.


0 Nu are impact


+1 Asigura utilizarea rationalaa terenurilor din intravilan


+1 Asigura confort si protectieprin stabilirea activitatilorce pot fi dezvoltate intr-ounitate teritoriala. Separaactivitatile economice dezonele de locuit si sferaserviciilor publice



+1 Creste siguranta locuirii sia constructiilor prin insti-tuirea de interdictii per-menente sau temporarede construire.

PATRIMONIU CULTURAL Asigurarea protectieipeisajului natural, cultural siistoric

+1 Asigura perimetre de pro-tectie a monumentelor


0 Nu are impact.Obiectivul de mediu core-spunde cu obiectivulP.U.G.




+1 Constientizeaza populatiaasupra valorii terenurilor sio implica in utilizarea loroptima.

Reducerea/eliminarea riscurilor naturale(+4):




_____________________________________________________________________________

36

AER Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact


0 Nu are impact


+1 Se elimina degradarea so-lului. Se instituie masuripentru protectia vietii si abunurilor populatiei


0 Nu are impact



+2 Protectia vietii si a bunu-rilor populatiei


+1 Protejarea cadrului natural


0 Nu are impact




0 Creste responsabilitatepublicului fata de integri-tatea lucrarilor hidro-tehnice si a consolidarilorimpotriva alunecarilor deteren.

Eficientizarea energetica prin realizarea extinderii alimentarii cu gaze naturale si reabilitarea termica a cla-dirilor(+4):


AER Protectia calitatii aerului +1 Scade cantitatea de gazecu efect de sera , reabili-tarea termica a cladirilorreduce necesarul de ener-gie pentru incalzire, seconserva padurea (consu-mator de CO2 din atmos-fera)


0 Nu are impact


0 Nu are impact


+1 Creste confortul, condiţiileigienice a locuitorilor



_____________________________________________________________________________

37



0 Nu are impact


0 Nu are impact


0 Nu are impact

CONSERVARE RESURSE Conservarea resurselor +1 Se consuma o resursa ne-regenerabila; Scade con-sumul de combustibil.



+1 Creste aportul populatieiin economisirea de resurseenergetice

Pastrarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului(+2):


AER Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact


0Nu are impact


0Nu are impact


0 Nu are impact



0 Nu are impact


0 Obiectivul de mediu coin-cide cu obiectivul PUG. Seasigura pastrarea mos-tenirii culturare, a tradi-tiilor.

ZONAREA TERITORIALĂ Stabilirea functiunilor unitati-lor teritoriale de referinta +1

Stabileste zone de protec-tie

CONSERVARE RESURSE Conservarea resurselorCresterea responsabilitatii

0Nu are impact


publicului fata de mediu +1 Implica populatia in pas-trarea patrimoniului cul-tural si istoric



_____________________________________________________________________________

38

Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu(+7):


AER Protectia calitatii aerului +1 Implicare constienta ineconomia de resurse ener-getice si energie;Renuntarea la arderea res-turilor vegetale.


+1 Respectarea zonelor deprotectie a surselor deapa;


+1 Respectarea regimului de-seurilor (interdictia de amai depozita dezorganizatpe malurile cursurilor deapa).


+1 Implementarea sistemuluide management al de-seurilor.


Protectia populatiei prin di-minuarea/eliminarea efecteloralunecarilor de ter-en si a in-undatiilor

0 Respectarea normelorigienico-sanitare.Participarea voluntara apopulatiei la implemen-tarea masurilor de preve-nire a efectelor inun-datiilor si alunecarilor deteren.


+1 Instituirea si respectarearegulamentelor de urban-ism in zonele de protectiea monumentelor.


+1 Cresterea responsabilitatiiadministratiei si a popula-tiei in respectarea desti-natiei terenurilor si a regi-mului de construire.

CONSERVARE RESURSE Conservarea resurselor +1 Cea mai buna resursa en-ergetica este economia deresurse.Conservarea fondului for-estier.Promovarea surselor al-ternative de producereenergie (solara, eoliana)

7.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUG asupra obiectivelor de mediu



_____________________________________________________________________________

39

Obiectivul demediu rele-vant / obiec-tivul din PUG

Alimen-tare cuapa

Canali-zare

Deseuri Infras-tructurarutiera

Zonare Riscurinatu-rale

Efici-entaener-getica

Pastrarepatrimo-niucultural

Consti-etizarepublic

Total

Protecţia cali-tăţii aerului

0 0 +1 +2 +1 0 +1 0 +1 +6

Asigurareacalitatii ape-lor de su-prafata sisubterane

0 +2 +1 0 0 0 0 0 +1 +4

Protectiasolului

0 +2 +1 +1 +1 +1 0 0 +1 +7

Imbunatatireacalitatii vietii

+2 +2 +1 +1 +1 0 +1 0 +1 +9

Protectiapopulatiei lariscuri natu-rale

0 0 0 0 +1 +2 0 0 0 +3

Asigurareaprotectieipeisa jului

0 0 0 0 +1 +1 0 0 +1 +3

Zonareateritoriala

+1 +1 0 +1 0 0 0 +1 +1 +5

Conservarearesurselor

+1 0 +2 +1 0 0 +1 0 +1 +6

Cresterearesponsabtatiipopulatiei

+1 +1 +1 +1 +1 0 +1 +1 0 +7

Total +5 +8 +7 +7 +6 +4 +4 +2 +7 +50

Capitolul 8. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii in context transfron-talier Avand in vedere amplasarea localitatii, activitatile economice prezente si viitoare, precum si faptul caaplicarea masurilor din Planul Urbanistic General au un impact pozitiv asupra mediului si a starii de sana-tate a populatiei, se poate aprecia ca nu vor exista efecte semnificative asupra mediului si sanatatii in con-text transfrontalier.

Capitolul 9. Masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de complet posibil orice efectadvers asupra mediului al implementarii PUGImplementarea planului nu este lipsit de efecte nedorite asupra mediului, atat in perioada de punere inopera a lucrarilor cat si dupa, in timpul utilizarii obiectivelor propuse prin acesta, insa diferenta majora esteca presiunile actuale sunt necontrolabile, in timp ce printr-un plan de urbanism ele intra intr-un proces co-erent, perfect controlabil. Prin Regulamentul de Urbanism sunt prevazute functiunile admise si restrictiileimpuse pentru fiecare caz, respectarea acestora fiind de natura sa diminueze presiunea supra mediului.Fiecare investitie viitoare se va conforma legislatiei in vigoare studiile de specialitate urmand a fi solicitatede autoritatile competente. In cazul implementarii prevederilor din PUG pentru Comuna Dărmăneşti serecomanda urmatoarele masuri de compensare a efectelor aplicarii proiectului.



_____________________________________________________________________________

40

- Zonarea teritoriului - este necesar ca destinatia terenurilor sa fie respectata, asa cum a fost indicat inplan. Consiliului Local ii revine obligatia respectarii cu strictete a destinatiei terenurilor, mai ales in proble-mele privitoare la interdictiile de construire temporare si permanente, a culoarelor si terenurilor destinatedezvoltarii infrastructurii de servicii de gospodarie comunala, a zonelor cu riscuri naturale, a zonelor de pro-tectie sanitara cu regim sever. Dupa aprobare, planul avand caracter legislativ local in problemele dezvol-tarii urbane este necesar sa se respecte separarea zonei de locuit si activitati complementare de activitatileeconomice. Administratia publica locala trebuie sa respecte destinatia zonei iar la eliberarea Certificatelorde urbanism sa specifice regimul juridic si tehnic al terenurilor. De asemenea, se va solicita, in scris, ca pen-tru orice propunere de dezvoltare economica sa se elibereze acord de mediu de institutiile abilitate prinlege. Asa cum s-a specificat, toate proiectele cu impact potential asupra mediului vor fi insotite de studii deevaluare a impactului conform legislatiei in vigoare.- Factorul de mediu –,,aer” - in PUG sunt prevazute masuri al caror efect ar putea afecta calitatea acestuia.Dezvoltarea urbanistica a localitatii impune executia de lucrari pentru: refacerea si modernizarea infra-structurii rutiere, lucrari de executie a retelelor de alimentare cu apa, de canalizare, de distribuţie a ga-zelor, colectarea si depozitarea controlata a deseurilor, dezvoltarea activitatilor economice. Ca masuri decompensare se prevad: - pe durata executiei a lucrarilor mai sus amintite, a reparatiilor la cladiri sau a ex-ecutiei de constructii de noi obiective de interes economic sau gospodaresc se vor lua masuri pentru a di-minua, pana la eliminare, emisiile de praf, zgomot si vibratii (devierea si fluidizarea traficului, interzicereaparcarilor in zona, etc.), se va mentine curatenia pe drumurile publice; - deoarece, volumul de transportrutier creste se recomanda marirea suprafetelor din intravilan destinate spatiilor verzi - masura prevazutain bilantul teritorial din PUG; - depozitarea deseurilor se va face in recipiente inchise; operatorul de trans-port va trebui sa respecte programul de ridicare si transport, pe timp de iarna sau de vara, a deseurilor pen-tru a se evita descompunerea acestora si generarea de mirosuri sau noxe; - pentru reducerea emisiilor degaze provenite din arderea combustibililor pentru incalzirea locuintelor se recomanda izolarea termica aconstructiilor si utilizarea de echipamente de producere a energiei cu randamente ridicate; - in cadrul pro-cesului de avizare a amplasarii unei activitati economice este necesara impunerea masurilor de protectie aaerului impotriva emisiilor de COV; se va cere agentilor economici sa utilizeze materii prime ecologice si saprevada echipamente de retinere a eventualelor noxe eliminand astfel emisiile in atmosfera.- Factorul de mediu – ,, apa ” - este prevazuta executarea retelelor de alimentare cu apa si de canalizare.Pentru protectia calitatii apelor de suprafata si subterane se impun urmatoareale masuri: - pentru captarilede apa se vor institui zone de protectie sanitara care sa asigure integritatea surselor; - consumul de apa po-tabila si evacuarea apelor uzate vor fi monitorizate; - substantele utilizate in tratarea apei potabile se vorgestiona conform legislatiei in vigoare; - se va implementa un sistem de verificare periodica a integritatiisistemelor de distributie apa si canalizare, de interventie rapida in caz de avarie, eliminarea pierderilorasiguraa re mentinerii stabilitatii terenului si evitarea contaminarii solului, a apelor de suprafata si a panzeifreatice; - pentru a se evita intruziunea accidentala a persoanelor straine si a animalelor in perimetrulzonelor de protectie sanitara, incinta se va imprejmui si marca corespunzator. - in timpul executarii lu-crarilor de constructii, indiferent de natura lor sau a proprietarului, se va interzice depozitarea materialelorpe malurile cursurilor de apa sau in albiile acestora; - deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructiivor fi gestionate cu respectarea legislatiei in vigoare (deseurile de lemn, metal sau de carton, hartie se vorvalorifica prin agenti economici autorizati, iar deseurile din procesul de construire se vor depozita numai inlocuri special amenajate).- Factorul de mediu –,, sol “ - sunt prevazute masuri pentru protectia acestuia, realizarea unui sistem mod-ern pentru colectarea deseurilor(implementarea proiectului ISPA pentru gestionarea deseurilor solidemenajere) si refacerea suprafetelor de teren afectate de alunecari de teren sau inundatii. Se impun masurisuplimentare, respectiv: - se interzice infiintarea de depozite neamenajate de deseuri in teritoriul adminis-trativ al comunei; - pentru protectia apelor de suprafata si subterane se recomanda utilizarea cu precautiea dejectiilor animaliere ca ingrasamant natural, cu respectarea prevederilor legale in domeniu; - pe durataexecutarii lucrarilor de constructii se vor lua masuri pentru evitarea pierderilor de sol vegetal, la eliberareaAutorizatiei de construire se va insera obligatia investitorului de a transporta pamantul vegetal dislocatpentru regenerarea sau refacerea unor terenuri degradate sau mai putin productive.



_____________________________________________________________________________

41

- Factorul de mediu – sanatatea populatiei - sunt prevazute lucrari pentru realizarea sistemului centralizatde distributie apa potabila şi retelei de canalizare, perfectionarea sistemului de colectare a deseurilormenajere. Masurile prevazute au un impact pozitiv asupra sanatatii umane. Dezvoltarea serviciilor de go-spodarie comunala trebuie completate cu o ampla campanie de constientizare a populatiei privind necesi-tatea respectarii normelor de igiena si sanatate asociate cu masuri disciplinare, in temeiul legii, impotrivaacelora care prin actiuni voite aduc atingere mediului natural sau construit.- Patrimoniu cultural - în comuna Dărmăneşti obiectivele culturale sunt de categoria B, de interes local.Planul stabileste zona de protectie a monumentelor si indica prin Regulamentul de Urbanism restrictiileinstituite pentru mentinerea integritatii obiectivelor.

Capitolul 10. Criteriile care au condus la selectarea variantei aleseDupa cum am mentionat si mai sus varianta zero- mentinerea actualei situatii este de natura sa determineo inrautatire a starii factorilor de mediu, in lipsa unor reglementari coerente care sa stabileasca o zonificarea teritoriului. Varianta aleasa are in vedere situatia actuala si este de natura sa determine Reglementarilenecesare pentru o dezvoltare viitoare. Trebuie subliniat ca planul se refera la un teritoriu bine definit, apar-tiand administrativ Cosiliului Local al comunei Dărmăneşti astfel caproiectul nu poate fi „stramutat”. PrinPlanul de Urbanism si regulament s-au prevazut destinatiile fiecarei zone, au fost protejate site-urile de im-portanta istorica/arheologica si au fost deliminate din teritoriul construibil zonele care sunt afectate de ris-curi naturale.Principala dificultate intampinată a fost lipsa unor informatii recente, s-a lucrat numai peaprecieri si prognoze valabile la un moment dat si nu avem date concrete referitoare la starea factorilor demediu din zona avuta in vedere.

Capitolul 11. Masurile avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementariiplanuluiEfectele implementarii PUG-ului trebuie monitorizate de administratia publica printr-o consecventa ur-marire a aplicarii masurilor stabilite. Implementarea obiectivelor planului necesita eforturi financiare con-siderabile. Determinanta in implementarea PUG-ului va fi capacitatea administratiei publice locale de a ac-cesa fonduri comunitare (judetene, regionale, nationale sau europene). Se va limita impactul asupra facto-rilor de mediu prin respectarea urmatoarelor masuri:- Masuri pentru protejarea factorului de mediu „AER” - Principalele surse de emisii atmosferice rezultateca urmare a implementarii planului sunt surse stationare de ardere asociate incalzirii spatiilor rezidentiale,comerciale si institutionale, precum si surse mobile (trafic rutier, spatii parcare). Pentru limitarea emisiilorde poluanti in aerul atmosferic se vor lua urmatoarele masuri generale: obiectivele existente sa fie supusereevaluarii din punct de vedere al emisiilor obtinandu-se pentru acestea autorizatia de mediu, eventual re-autorizarea pentru cele care dispun deja de acest document; orientarea in viitor pentru implementarea detehnologii cu potential redus de poluare sau nepoluante; utilizarea de tehnologii moderne, nepoluante;reducerea emisiilor de aerosoli cu continut de carbon, oxizi de carbon, aldehide si cetone, prin introducereagazului metan; reabilitari de drumuri si modernizarea retelei rutiere prin asfaltare sau pietruire; realizareaunui program de intretinere periodica a carosabilului si a cailor pietonale in vederea diminuarii emisiilor depulberi in suspensie care sunt generate de traficul intens; se vor extinde zonele verzi, in acest scop la elib-erarea autorizatiilor de construire pentru obiective noi se va impune si respecta suprafetele minime de spa-tii verzi si plantate, conform prevederilor legale din regulamentul general de urbanism.- Masuri pentru protejarea factorului de mediu „APA” – Realizarea retelei de alimentare cu apa si ca-nalizare. Alte masuri prevazute pentru protejarea factorului de mediu apa: - dimensionarea retelelor deapa si canalizare se va face in conformitate cu planul de extindere a zonei; - racordarea consumatorilor in-dividuali la retelele de alimentare cu apa se va realiza numai dupa executia si punerea in functiune a siste-melor de canalizare; - se impune instituirea unor zone de protectie in lungul cursurilor de apa existente si



_____________________________________________________________________________

42

zone cu restrictii de construire; - precizarea in documentatiile de urbanism ulterioare adoptarii PUG-ului arestrictiilor la regimul constructiilor tinandu-se cont de limita de inundabilitate a localitatilor; - amplasareade lucrari si constructii in albiile majore inundabile ale cursurilor de apa, in zonele de protectie ale cur-surilor de apa, lucrarilor de gospodarirea apelor si a altor lucrari hidrotehnice, se va realiza numai dupa de-limitarea zonelor de protectie si cu acceptul autoritatii de gospodarirea apelor, respectandu-se normelelegale in vigoare; - pentru toate lucrarile de investitii la nivel local al comunei, ce vor avea legatura cu apele(foraje pentru alimentarea cu apa, retele de aductiune, retele de distributie a apei potabile, retele de ca-nalizare, statii de epurare, lucrari de aparari de maluri etc), se vor solicita in mod obligatoriu avize de go-spodarire a apelor pe baza unor documentatii tehnice intocmite conform normativelor in vigoare; - oricelucrari de traversare a albiei cursurilor de apa se vor realiza numai cu asigurarea conditiilor normale descurgere a apelor in situatia unor debite mari; - pe perioada executiei lucrarilor se interzice depozitareamaterialelor de constructii, a deseurilor in albie si pe malul cursurilor de apa, precum si extragerea balastu-lui din albie.- Masuri pentru protejarea factorului de mediu „SOL, SUBSOL, APE SUBTERANE” -se va realiza pentru toatestrazile retele de canalizare pentru evitarea poluarii freaticului cu ape uzate din gospodariile individuale; -se va face dimensionarea retelelor de apa si canalizare in conformitate cu planul de extindere a zonei; - seva realiza delimitarea exacta a zonelor de protectie sanitara pentru surse de apa, statii tratare apa, statii deepurare, cimitire si urmarirea respectarii acestora, conform HG nr.930/2005 pentru aprobarea Normelorspeciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica; - se va interzice re-alizarea constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa si in zonele inundabile; - se va in-terzice depozitarea deseurilor in locuri neautorizate; - se va interzice crearea unor noi depozite necontro-late de deseuri pe teritoriul administrativ; - se va implementa sistemul de colectare selectiva a tuturor cat-egoriilor de deseuri de la populatie, in vederea atingerii obiectivelor nationale privind gestiunea deseurilorrespectiv: reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile, colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje,reducerea cantitatilor de deseuri de echipamente electrice, electronice prin reciclare si valorificare, ges-tionarea corespunzatoare a uleiurilor uzate, acumulatorilor si anvelopelor uzate, gestionarea altor tipuri dedeseuri conform prevederilor legale specific.- Masuri pentru protejarea factorului de mediu „VEGETATIE SI ASEZARI UMANE” - se va respecta zona deprotectie a monumentelor istorice si a siturilor arheologice delimitata prin PUG, ca urmare a studiilor despecialitate intocmite prin grija Directiei monumentelor istorice, se interzice realizarea de constructii careprin functiune, configuratie arhitecturala sau amplasament, compromit aspectul general al zonei, distrugcoerenta specificului rural existent sau afecteaza valoarea monumentului ori a zonei protejate a acestuia; -consiliul local vor raspunde pentru adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea densitatii delocuire, concomitent cu mentinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a amenajarilor peisagistice cu functie eco-logica, estetica si recreativa; - se vor realiza perdele verzi de protectie pentru zonele incompatibile func-tional si cimitire; - se va impune amenajarea de spatii verzi in interiorul zonelor construite; - suprafetele despatiu verde prevazute prin PUG vor fi amenajate si intretinute corespunzator; - se va mentine in extravilansuprafata de padure si se va impune respectarea zonei de protectie, conform legislatiei in vigoare; - se vorasigura masuri pentru incadrarea nivelului de zgomot ambiental in prevederile legislatiei in vigoare, pentruevitarea disconfortului si a efectelor negative asupra sanatatii populatiei; - se vor respecta distantele deprotectie stabilite conform Ordinului nr. 536/1997 respectiv 50 m fata de imprejmuirea cimitirelor; se vorasigura plantatii inalte pe aleile principale si la limita exterioara a incintei in proportie de minim 5% din su-prafata totala a cimitirului. Masuri PSI si de evitare a riscurilor unor accidente -asigurarea mijloacelor destingere a incendiilor, conform legislatiei in vigoare; montarea conductelor si a cablurilor electrice, conformnormelor in vigoare.



_____________________________________________________________________________

43

- Masuri de supraveghere si control a factorilor de mediu - extinderea zonelor verzi si plantate; - reabilitarisi modernizari de drumuri; - realizarea retelei de alimentare si canalizare; - stabilirea de zone de protectiesanitara; - instaurarea unui regim strict privind destinatia terenurilor; - interdictia de construire pe ter-enuri forestiere; - interdictia realizarii de constructii care depreciaza peisajul; - obligativitatea respectariiregimului de administrare a monumentelor naturii; - delimitarea prin PUG a zonelor de protectie a monu-mentelor istorice si de arhitectura si a siturilor arheologice; - stabilirea de reguli privind realizarea de con-structii in zonele expuse la riscuri naturale. Monitorizarea implementarii planului din punct de vedere alimpactului asupra calitatii factorilor de mediu nu va putea sa fie facuta, in exclusivitate de titular datoritalipsei mijloacelor tehnice necesare. Urmarirea in timp a calitatii factorilor de mediu va trebui sa se realizezein colaborare cu institutii ale statului, de profil, cu personal calificat. Monitorizarea titularului de plan se vareferi numai la acele activitati ce pot fi cuantificabile ca valori, cantitati si timp de executie. Primaria comu-nei va depune anual, pana la sfirsitul primului trimestru al anului ulterior realizarii monitorizarii, rezultatele”Programului de monitorizare” la Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Piteşti.

Capitolul 12. Rezumat fara caracter tehnic.Prezenta documentaţie este obligatoriu a se întocmi pentru a respecta prevederile Legii 265 din 2006privind protecţia mediului. La redactarea Raportului de mediu pentru Actualizare Plan Urbanistic Gen-eralComuna Dărmăneşti a fost respectată structura recomandată de Hotărârea nr. 1213 din 2006, privind sta-bilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi pri-vate şi Ordinul nr. 135 din 2010 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si deemitere a acordului de mediu.Prezenta documentaţie „Raport de mediu pentru Actualizare Plan Urbanistic General Comuna Dărmăneşti afost întocmită pe baza observaţiilor directe din teren, a documentaţiilor existente şi in-formaţiilor puse ladispoziţie de titularul de activitate.Denumirea proiectului:Raport de mediu pentru Actualizare Plan Urbanistic General Comuna Dărmăneşti.Informaţii despre titularul/beneficiarul proiectului:Titularul proiectului: Consiliul Local al Comunei Dărmăneşti cu sediul în Comuna Dărmăneşti, Str. Princpala,nr.869,judeţul Dâmboviţa,telefon/fax:0245-661.306,0245-661.333;E-mail:[email protected];Adresa internet (URL): www.primaria.darmanesti.ro., Cod de identificare fiscala: 4402540, şi Consiliul Jude-ţean Dâmboviţa;Persoane de contact: primarul localitatii -domnul Gheboianu Matei, telefon: 0752167900.Cerinţe legale privind elaborarea PUG si a Raportului de mediu:Planul Urbanistic General al Comunei Dărmăneşti a fost elaborat de:-Proiectant general –S.C. BAGERA S.R.L. Moreni, telefon/fax: 0245665232 ,-Proiectant de specialitate – Urbanism –c.arh. Duţă Marian,-Proiectant specialitate – Reţele edilitare - ing. Cristescu Lucian,in conformitate cu prevederile legale:-Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului cu modificarile si completarile ulteri-oare;-Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National, Sectiunea IV-a – Re-teaua de localitati cu modificarile si completarile ulterioare;-Ordinul nr.13 N/1999 pentru aprobarea reglementarii tehnice GP 038/1999 – Ghid privind metodologia deelaborare si continutul cadru al planului urbanistic general;-Legea nr. 50/1991/republicata 1996, privind autorizarea constructiilor si unele masuri pentru realizarealocuintelor, Legea 453/2001 care modifica si completeaza Legea nr. 50/1991;-Ordinul nr. 91/1991 al MLPAT privind procedura de autorizare si continutul documentatiilor de urban-ism.-HGR nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism.-Alte acte legislative si normative aparute, cu implicatii directe asupra domeniului urbanismului.



_____________________________________________________________________________

44

Lucrarea de faţă reprezintă Raportul de Mediu pentru Planul de Urbanism General pentru Comuna Dăr-măneşti si a fost intocmita in baza contractului nr. 04. Din 02.06.2011, incheiat intre CONSILIU LOCAL ALCOMUNEI DĂRMĂNEŞTI, in calitate de beneficiar şi S.C. ELHAZ CONSULT S.R.L. TÂRGOVIŞTE, in cali-tate deconsultant protecţia mediului.Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076 din 08.07.2004 privind sta-bilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandările cu-prinseîn Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi pro-grame elab-orat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Pro-tecţia Mediului.Responsabil Elaborare Raport de Mediu: Evaluator Dipl.Univ. Maniţi Virgil - înscris în Registrul National alelaboratorilor de studii pentru protectia mediului - pozitia 192, certificat de Ministerul Mediului ,Str. Nea-goe Basarab, bl. A1, sc.C, et. 3, ap. 12, Telefon: 0747079077, E-mail: [email protected]ţinutul şi obiectivele principale al PUGDocumentatiile de urbanism se elaboreaza in scopul reglementarii utilizarii terenurilor si realizarea con-structiilor si amenajarilor.La elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului si de urbanism vor fi luate in considerare si integrateprincipiile, obiectivele si cerintele dezvoltarii social-economice durabile la nivel national, zonal si local, inconformitate cu dispozitiile legislatiei nationale si internationale, cu orientarile si cu prevederile strategiilorsi ale programelor nationale, europene si globale pentru mediu si dezvoltare durabila.Orientarile si prevederile din planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism se vor fundamenta pe oanaliza complexa a relatiei mediu - dezvoltare, care va include evaluarea impactului acestora pe termenscurt, mediu si lung.Planul urbanistic general reprezinta instrumentul principal al activitatii de urbanism,asigura corelarea dezvoltarii urbanistice a localitatii si contine directiile, prioritatile si reglementarile dedezvoltare, cuprinzand prevederi pentru urmatoarele categorii de probleme:- relationarea localitatii cu teritoriul sau administrativ;- evidentierea potentialului natural, economic si uman, precum si a posibilitatilor de dezvoltare ;- stabilirea si delimitarea zonelor functionale;- stabilirea si delimitarea intravilanului propus al localitatii;- stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie permanenta si temporara de construire;- evidentierea detinatorilor terenurilor si modul preconizat de circulatie a terenurilor;- stabilirea si delimitarea zonelor protejate;- organizarea si dezvoltarea cailor de comunicatii;- modernizarea si dezvoltarea echiparii edilitare;- delimitarea suprafetelor in care se preconizeaza realizarea obiectivelor de utilitate publica.Relaţii în teritoriu – Optimizarea relaţiilor în teritoriu:Din punct de vedere al căilor de comunicaţie, comuna este bine racordata cu vecinătătile immediate. Prin-cipalele căi de comunicaţie sunt:DN 72 Targoviste-Darmanesti-Ploiesti;DJ 720 Darmanesti-Marginenii de Sus-Filipestii de Targ;DC 25 A Darmanesti-Vladeni-Manesti;Cale ferata CF Targoviste -Ploiesti cu halta CF Zalhanaua;CF Caragiale-Moreni cu PO Olari.Pentru optimizarea relaţiilor în teritoriu şi mărirea gradului de atractivitate a comunei, se propune mod-ernizarea drumurilor DN 72 pentru legătura cu Municipiile Tărgovişte –reşedinţa de judeţ şi Ploieşti.Activitati economice – Dezvoltarea activitatilor:



_____________________________________________________________________________

45

Profilul economic dominant al comunei este agricultura, structura fondului funciar pe categorii de folosin-ta este urmatoarea :Suprafaţa Totală (ha) 3009Suprafaţa agricolă (ha) 2234Suprafaţa agricolă pe categorii de folosinţă (ha) 2002Arabil 226Păşuni ,Fâneţe 4Vii şi pepiniere viticole 2Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 443Ape şi bălţi 89Alte suprafeţe 243Sectorul zootehnic prezintă următoarele efective de animale:Bovine = 590 capete, Porcine = 750 capete, Cabaline = 177 capete, Păsări = 20500 capete.Din datele mai sus menţionate se constată un deficit major în utilizarea resursei funciare pentru dezvotareasectorului zootehnic. Sectorul bovine fiind redus drastic faţă de posibilităţile sectorului vegetal.Activităţi industriale –Pe teritoriul comunei funcţionează: câte o fabrică de cărămidă în Dărmăneşti şi Măr-ginenii de Sus. Alte activităţi economice mai semnificative sunt în domeniul prestărilor de servicii ce includ:mori, ateliere de tâmplărie, ateliere de olărit şi activităţi comerciale.Circulaţie – Organizarea circulaţiei:Principalele disfunctionalitati la nivelul căilor de comunicaţie rutieră sunt:- profile transversale neamenajate conform legislatiei in vigoare la drumurile clasate;- intersectiile intre drumurile de clasa superioara si cele de clasa inferioara au elementele geometrice si pa-rametrice necorespunzatori;- strazile principale necesita modernizari.Pe baza analizei situaţiei existente, pentru înbunătăţirea circulaţiei interioare a localităţilor, se propune:-modernizarea cu prioritate a străzilor care se suprapun cu traseul drumului national DN 72, în special înzona centrală, unde se vor amenaja spaţii verzi şi de agrement; - amenajarea intersecţiilor, cu prioritatestrăzile care intersectează cu DN 72 ; - pentru construcţiile care formează curţi interioare se va asigura ac-cesul vehiculelor de pompieri prin ganguri cu o lăţime de 3 m şi o înălţime de 3,5 m; - modernizarea treceriinivel cu CF Târgovişte – Ploieşti a drumului comunal (DC 25A) Dărmăneşti - Vlădeni.Intravilan existent – Zone functionale – Intravilan propus:Suprafata totală a intravilanului existent este de 314,50 ha si reprezinta suprafetele trupurilor de baza alocalitatilor Darmanesti – resedinta de comuna şi Marginenii de Sus , propunându-se o creştere de 29,99ha, la 344,49 ha. Conform datelor Primariei Dărmănesti se vor realiza o serie de obiective de investiţii, carenecesită suprafeţe din extravilan conform PUZ-urilor şi documentaţiilor prezentate: -Fabrica de adezivi pen-tru cimenturi – 2,02 ha; - Service şi dezmembrari auto – 0.50 ha; - Fabrica de produse electronice – 20,00ha, - Campus preuniversitar – 3,07 ha; - Instalatie de energie electrică cu panouri fotovoltaice – 2,00 ha; -Staţie epurare ape uzate – 0,20 ha; - Parc de agreement – 2,00 ha; - Statie PECO – 0,20 ha.Noua limită a intravilanului propus (344,49 ha), include toate terenurile ocupate cu construcţii şi amenajări,precum şi suprafeţele necesare dezvoltării pentru o perioada de aproximativ 10 ani. Scoaterea din circuitulagricol a zonelor incluse în intravilan se vor face etapizat prin efectul autorizaţiilor de construire.

Zone cu riscuri naturale şi antropice:



_____________________________________________________________________________

46

La categoria degradări naturale şi antropice putem enumera: în extremitatea sudica a localităţii Dăr-măneşti, datorită neîntreţinerii corespunzătoare a canalului pluvial deschis (recalibrarea profilului transver-sal), se manifestă periodic revărsări de pae pluviale ce afectează curtile gospodăriilor din zonă.Protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei:- Finalizarea cu prioritate şi functionarea la capacitatea proiectată a reţelei de alimentare cu apă în sistemcentralizat;- Finalizarea sistemului centralizat de canalizare cu staţie de epurare;- Se vor conserva zonele de pădure in suprafata de 443 ha;- Se vor amenaja spaţii verzi - conform OUG nr. 114/ 2007, primăriile au obligaţia să asigure din terenul in-travilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 26 metri pătraţi până în anul 2013.- Se vor realiza perdele de protecţie cu arbori cu coroana mare , acestea vor fi în general în incinta unităţi-lor care poluează sonor, în lungul drumurilor principale.- Se va asigura managementul deşeurilor in sistem integrat şi în conexiune cu serviciile asigurate la niveluljudetului Dâmboviţa.Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei – reglementări urbanistice, obiective de utilitate publică:Din analiza critica a situaţiei comunei , se desprind următoarele disfunctionalităţi:Comuna are două sate componente ce prezintă o stagnare în dezvoltarea economica, reliefându-se slabaocupare a forţei de muncă tinere;Probleme sociale datorate sărăciei şi gradului de dezvoltare – populatia este îmbătânită, lipsa locurilor demunca generează migraţia spre oraş a tinerilor;Principalele zone funcţionale (cu excepţia zonei de locuit) sunt dispersate, dezorganizate sau lipsesc cu de-săvârşire (exemplu spaţii verzi şi dotările pentru sport);Activităţi industriale sau de depozitare cu impact asupra factorilor de mediu, sunt înglobate în zona de lo-cuit (exemplu: service auto, benzinărie, târg săptămânal, moara, etc.).Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei au vizat extinderea intravilanului, pe cât posibil se va realiza cu suprafeţecompacte, cu dezvoltarea vetrei în adâncime, pe drumuri existente.Reglementări urbanistice: –în zona fostului CAP sunt propuse unităţi de mica industrie şi de depozitare,care alături de cimitire, sursa de alimentare cu apă şi staţia de epurare vor avea delimitate zone de pro-tectie sanitară.Necesitatea realizării alimentării cu apă potabilă pentru toată comuna. Pentru alimentarea cu apa a co-munei Dărmăneşti a fost realizat proiectul întocmit de S.C. Proiect Dâmboviţa S.A. Conform acestui proiects-a realizat un front de captare compus din cinci foraje de mare adâncime amplasate în partea de vest alocalităţii, fiecare foraj având caracteristicile: -adâncime foraj H= 100,00 m, -diamentrul foraj D=0,250 m, -debit specific Q=2,5 l/secundă. Gospodăria de apă din extremitatea nord-estică a satului Dărmăneşti estecompusa din două rezervoare de înmagazinare, grup de exploatare, statie de clorinare şi staţie hidrofor.Necesitatea racordării tuturor gospodăriilor individuale la reţeaua centralizată de canalizare, care este înlungime de 27 km şi realizarea epurării în staţia de epurare amplasată în partea de vest a satului Dăr-măneşti, care poate prelua apele uzate din cele două localităţi component.Instituirea de programe pentru asistenţa economica şi socială la nivelul întregii comune.Monumente de arhitectură clasate: Biserica Sf. Nicolae (1833 – 1837) din satul reşedinţă de comună Dăr-măneşti, Sf. Apostoli Mihail şi Gavril în satul Mărginenii de Sus .În extravilan ,la 1-2 km în nord-vestul localităţii Mărginenii de Sus , este semnalată o necropolă tumulară.Relatia cu alte programe si planuri relevantePlanul Urbanistic General al Comunei Dărmăneşti a fost elaborat avand in vedere Strategia Judeteana, pre-cum si prevederile POS Mediu, care reprezinta unul din cele mai importante documente de programare si



_____________________________________________________________________________

47

care contribuie la implementarea strategiilor nationale si sectoriale de mediu, cu respectarea prioritatilorde dezvoltare nationale dupa cum au fost stabilite in Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND) si aprioritatilor strategice pentru fondurile structurale si de coeziune stabilite in Cadrul National Strategic deReferinta (CNSR).Planul Urbanistic General se bazeaza pe obiectivele si prioritatile strategice stabilite in documen-tele/strategiile judetene si nationale :• Planul National de Actiune pentru Mediu;• Planul Regional de Actiune pentru Mediu Regiunea Sud Muntenia - Dâmboviţa;• Planul Local de Acţiune pentru Mediu – judeţul Dâmboviţa;• Documentul Complementar de Pozitie pentru negocierea Capitolului 22 – Mediu – si Planurile de Imple-mentare sectoriale aferente acestuia;• Strategia de Dezvoltare Durabila a Romaniei orizont 2025;• Strategia Nationala pentru Gestionarea Deseurilor;• Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea Sud Muntenia - Dâmboviţa;Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Judeţul Dâmboviţa;• Planul National de Gestiune a Deseurilor;• POS Mediu 2007-2013;• Politica energetica a Romaniei in perioada 2006-2009 “Energie sigura, accesibila si curata pentruRomânia”;• Strategia nationala privind alimentarea cu energie termica a localitatilor prin sisteme de producere sidistributie centralizate;• Strategia de dezvoltare durabila a serviciilor publice de salubrizare si a managementului integrat al de-seurilor solide;• Strategia nationala pentru accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice;• Strategia Nationala pentru protectia impotriva inundatiilor;• Strategia Nationala pentru protectia atmosferei.Elemente ale cadrului naturalComuna Dărmănesti este compusă din satul Dărmăneşti şi satul Mărginenii de Sus, situată în partea cen-tral estica a judetului , la granita cu judetul Prahova, pe axa Targoviste – Ploiesti, la 30 km de Targoviste , la16 km de Moreni si la 20 km de Ploiesti.Teritoriul administrativ al comunei se învecinează cu următoarele localităţi:La N -comuna Filipestii de Targ-sat Marginenii de Jos, judetul Prahova;La E -comuna Filipestii de Targ -sat Bratasanca, judetul Prahova;La S -comuna Vladeni, judetul Dâmbovita;La V -comuna I.L. Caragiale, judetul Dâmbovita.Descrierea fizico – geografică:Teritoriul administrativ al comunei Darmanesti, cu suprafata de 3314 ha, este situat la contactul dintrePiemontul dealurilor subcarpatice şi Câmpia Română . Contactul dintre cele două forme de relief, estemarcat de pârâul Proviţa. Cea mai mare parte a teritoriului este reprezentat de un relief plat cu altitudinicuprinse între 200 şi 250 m.Sub aspect geologic zona studiata se caracterizeaza prin prezenta depozitelor pleistocen şi holocen,alcatuite din pietrisuri, nisipuri, argile, ce aprtin şesului aluvial si pot atinge grosimi de 10 – 25 m.Conform datelor studiului geotehnic elaborat, incepand de la suprafata spre adancime, stratificatia ter-enului are urmatoarea succesiune:0,00 – 0,30 – strat de sol vegetal;



_____________________________________________________________________________

48

0,30 – 0,60 – strat de argila prafoasa slab nisipoasa;0,60 – 5,00 – strat de pietris cu bolovanis si nisip cu slabe intercalatii argiloase in partea superioara astratului.Nivelul hidrostatic al orizontului acvifer freatic, cantonat în complexul poros permeabil al formatiunii deCândeşti, se situeaza la adâncimi de 15,00 – 20,00 m, prezintă caracter ascensional, se ridică până la 10 mîn partea de sud a comunei şi 15,00 m în partea de vest a comunei.Din punct de vedere macroseismic conform normativului P100/92 amplasamentul este in zona “C” avand Ks= 0,28, interval mediu de recurenta = 100 ani si Tc = 1,0 secunde. Clasa de importanta seismica a con-structiilor este “C - constructii de importanta normala.Factorul de mediu ”Apa”Din punct de vedere hidrografic, teritoriul studiat face parte din bazinul hidrografic al râului Ialomiţa, prin-cipalele cursuri de apa fiind:Ialomiţa - la staţia hidrometrică Băleni - bazinul de recepţie este de 945 kmp, lungimea cursului de apă estede 106 km, debit mediu = 9,17 mc/sec., debit maxim înregistrat = 715 mc/sec., debit minim înregistrat = 1,4mc/sec. -Cricovul Dulce, cu o vale asimetrică, cu partea - stangă dezvoltată normal, iar cea dreapă trecând direct dela albia majoră printr-un abrupt, la forma de câmpie înaltă. Râul are un curs permanent, dar leneş meandri-form, cu debit variabil, în funcţie de regimul pluviometric (lungimea cursului de apa este de 69 km si un ba-zin de receptive de 577 kmp).-Pe stanga, Cricovul Dulce primeşte în cadrul localităţii afluentul Proviţa, ce are dimensiuni mai mici şi debitvariabil, în funcţie de anotimpuri, vara secând uneori complet din lipsa unor izvoare din care să se alimen-teze. Ape subterane - factorii poluatori majori care afecteaza calitatea apei subterane se grupeaza în urma-toarele categorii: produse petroliere, produse rezultate din procesele industriale, produse chimice (în-grasaminte, pesticide) utilizate în agricultura, ce provoaca o poluare difuza greu de depistat si prevenit,produse menajere si produse rezultate din zootehnie,metale grele, necorelarea cresterii capacitatilor deproductie si a dezvoltarii urbane cu modernizarea lucrarilor de canalizare si realizarea statiilor de epurare,exploatarea necorespunzatoare a statiilor de epurare existente, lipsa unui sistem organizat de colectare,depozitare si gestionare a deseurilor si a namolurilor de la epurarea apelor industriale uzate.În zona au fost determinate strate acvifere freatice de suprafata si de adancime care prezinta nivele ascen-sionale cu grosimi de 7 - 13 m şi 22 - 30 m. Directia de curgere a orizontului acvifer este NV -SE.Pe teritoriul aflat în administrarea Directiei Apelor Buzau – Ialomita, S.G.A. Dâmbovita se gasesc foraje deobservatie de mare adâncime în zona localitatilor Gura Ocnitei, Bucsani, Bilciuresti, Baleni, Marcesti, Co-misani, Dimoiu, Tancabesti, I. Lahovari, analiza calitatii apei realizându-se semestrial.Pe parcursul anului 2010, la toate forajele din bazinul hidrografic Ialomita mentionate mai sus s-au analizaturmatorii indicatori: pH, oxigen dizolvat, azot amoniacal, azotati, cloruri, sulfati, duritate totala, fier si man-gan, conductivitate si indice de permanganat.Pentru indicatorii mentionati s-au obtinut date cuprinse între urmatoarele valori:Oxigen dizolvat între - 3,32 si 10,88 mg/l, Indice de permanganat între - 1,03 si 37,96 mg O2/l, Azot amo-niacal între - 0,047 si 1,382 mg/l, Azotati între - 2,001 si 99,313 mg/l, Cloruri între - 19,853 si 992,684 mg/l,Sulfati între - 3,223 si 118,359 mg/l, Duritate totala între - 8,078 si 117,814 grade, Fier între - 0,107 si 15,52mg/l, Mangan între - 0,094 si 2,320 mg/lFactorul de mediu ”Aer”Date generale - conditii de clima si meteorologice pe amplasament/zona:Clima este o sinteză a stărilor detimp dintr-un lung şir de ani şi constituie mediul atmosferic în care se dezvoltă viaţa în locul considerat.



_____________________________________________________________________________

49

Pentru noi, clima reprezintă şi unul din componenţii mediului geografic, care ne explică şi ne face să înţele-gem diferitele aspecte naturale; ea este unul din principalii factori de formare şi răspândire a vegetaţiei şisolurilor şi tot ea este aceea care direct sau indirect imprimă reliefului unele particularităţi.Datorită poziţiei pe care o are , altitudini în general sub 200 de metri şi a cadrului înconjurător mai înalt,comuna Dărmăneşti face parte din provincia cu climă continentală excesivă. Această provincie se caracter-izează prin amplitudini termice mari, determinate de răcirea puternică din timpul iernii, ca urmare apătrunderii maselor de aer arctic şi de încălzirile excesive din timpul verii ce au loc în cursul invaziei maselorde aer tropical. Din punctul de vedere a calitatii aerului se poate aprecia ca aceasta este ”buna”. Nu suntsurse majore de poluare a aerului. Avand in vedere specificul localitatii, capacitatile productive industriale siocupatia ma-joritatii populatiei, in principal in sectorul agricol, principalele surse antropice de poluare aaerului care pot fi luate in consideratie sunt: - arderea combustibililor fosili (carbune, produse petroliere) in surse stationare, respectiv in locuintele sidotarile edilitare, este raspunzatoare de incarcarea atmosferei cu un complex de poluanti gazosi si solizi(SO2, NO, CO, CO2, cenusa si zgura);- surse mobile circulatia auto, in special de-a lungul marilor artere generatoare de oxizi de carbon, oxizi desulf si oxizi de azot;- activitatile de crestere a pasarilor si animalelor in gospodariile populatiei, de la care se emana amoniac simetan prin fermentarea dejectiilor; - depozitarile necontrolate de deseuri menajere şi agricole, băltireaapelor menajere în şanţurile drumurilor, gunoiul de grajd folosit ca îngrăşământ natural pentru culturilelegumicole din intravilan, generatoare de oxizi de carbon si metan.Nivelul zgomotului - Limitele maxim admisibile pe baza carora se apreciaza starea mediului din punct devedere acustic in zona unui obiectiv generator de zgomot sunt precizate in STAS 100009 - 88 si prevad, lalimita unei incinte industriale, valoarea maxima de 65 dB(A) (tabelul 3 din STAS - ul amintit), iar ceea cepriveste amplasarea cladirilor de locuit (tabelul 2.5 din acelasi STAS), aceasta se va face in asa fel incat sa nudepaseasca valoarea maxima de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior cladirii, masura la 2 m in fatadaacesteia in conformitate cu STAS 6161/1 - 79. De asemenea, tot in STAS 10 009/88 (ACUSTICA URBANA -Limitele admisibile ale nivelului de zgomot) sunt specificate (cap.2, tabelul 1) valorile admisibile ale nivelu-lui de zgomot exterior al strazii, masurate la bordura trotuarului ce margineste partea carosabila, stabilitein functie de categoria tehnica a strazilor (respectiv de intensitatea traficului).Traficul rutier - este principala sursa de zgomot,comuna fiind străbătută de o reţea importantă de dru-muri, care sunt intens circulate.Activitatea industriala - Nivelurile echivalente de zgomot pentru obiectivele industriale nu trebuie sa de-paseasca valoarea de 65 dB(A) la limita incintei, iar in situatia invecinarii cu cladiri de locuite, nivelurileechivalente nu trebuie sa depaseasca 50 dB(A) la 2 m de fatadele acestora (STAS 10009 - 88). In cele maimulte cazuri, avand in vedere si activitatea prezenta (la capacitati mai reduse), nu se depasesc aceste valori.Din cauza dificultatii unei analize mai amanuntite nu pot fi prezentate detaliat situatiile.Din evaluarile efectuate rezulta urmatoarele aspecte: principala sursa de zgomot este reprezentata detraficul rutier, de utilajele agricole care tranziteaza localitatea; activitatea economica (industrie, comert)contribuie intr-o mai mica masura la poluarea sonora directa, dar indirect (prin transporturi mai ales cu ve-hicule grele) isi aduce contributia sa.Factorul de mediu ”Sol”Solurile zonei sunt soluri brune, brun-roşcate, planosoluri şi soluri podzolice argiloiluviale pseudogleizate sisoluri aluviale nisipoase.Solurile brune se caracterizeaza printr-un profil relativ slab diferentiat in orizonturigenetice, fiind in general biologic active. Folosinta si fertilitate – sunt folosite pentru cultivarea unui sorti-ment variat de cereale, plante industriale si plante de nutret, avand un bun nivel de fertilitate. Solurile alu-



_____________________________________________________________________________

50

viale nisipoase - corespund stadiului incipient de solificare a depozitelor aluviale sau aluvio-proluviale. Folo-sinta si fertilitate – sunt favorabile unei game de culturi agricole (porumbul, sfecla de zahar, diferite plantefurajere, grau, orz, floarea soarelui, cartofi, etc.) avand un nivel mai mic de fertilitate.Factorul de mediu ”Biodiversitate”Elemente de ecologie acvatică şi terestră - Vegetatia ierboasa, care se dezvolta pe peticele neinsemnatecare au ramas nelucrate agricol, o raspandire mai insemnata o au paiusul (Festuca valesiaca, Festuca pseu-dovina), negara (Stipa capillata), sadina (Chrysopogonetum griyllus), asociatii de firuta cu bulbi (Poa bulb-osa), graminee cu rizomi (Bromus inermis, Poa angustifolia, Agropyron repens), pelinita (Artemisia aus-triaca), pir (Cynodon dactylon), mohor (Setaria glauca), leguminoase mezofile (Trifolium repens, Trifoliumpratense).Vegetatia de lunca se dezvolta in conditiile unei umiditati mai ridicate, fiind reprezentata de aso-ciatii – lemnoase: zavoaie de salcii si rachita (Salix alba, Salix fragilis, Salix cinerea, Salix triandru), anini (Al-nus glutinosa), plopi (Plopus alba, Plopus nigra, Plopus canescens) si ierboase: stanjenelul (Iris pseu-dacorus), limbarita (Alisma plantago), coada vulpii (Alopecurus pratensis).Fauna caracteristica vegetatieiierboase de camp, este reprezentata de : iepurele (Lepus europeanus), dihorul (Putorius putorius), her-melina (Mustela erminea), nevastuica (Mustela nivalis), precum si de pasari ca prepelita (Coturnix co-turnix).Fauna caracteristica vegetatiei ierboase de lunca, reprezentata in special prin pasari: rata mare(Anas platyrhyncas), rata caraitoare (Anas querquedula), gasca (Anser anser), starcul cenusiu si rosu (Ardeacinerea, Ardea purpurea), lisita (Fulica atra).Fauna acvatica – alcatuita din diferite specii de apa dulce: biba-nul (Perca fluviatilis), crapul (Cyprinus carpio), platica (Abramis brama), somnul (Silurus glanis), stiuca (Esoxlucius), obletul (Alburnus alburnus).Conservarea resurselor naturaleResursele naturale reprezinta o componenta esentiala a bogatiei tarii. Valorificarea acestor resurse prinexploatarea atat a materiilor prime neregenerabile, cat si a celor regenerabile si prelucrarea lor in procesenecesare vietii, determina in mare masura stadiul de dezvoltare economica si sociala a tarii, starea mediuluisi conditiile de trai ale populatiei.Resursele naturale neregenerabile - sunt bogatiile naturale ale subsolului constituite de zacamintele de pie-trisuri si nisipuri care se extrag din albia pâraului Provita în perimetrul Marginenii de Sus – Olari. Resursenaturale regenerabile - caracteristica principala a acestor resurse consta in capacitatea lor de regenerarecontinua, in conditii normale de viata a ecosistemelor in care se gasesc (ex: apa, aerul, vegetatia, energiaeoliana, geotermica, solara etc). Ele sunt practic inepuizabile, dar in acelasi timp sunt destructibile fiind subinfluenta unor factori externi care produc transformari, uneori ireversibile asupra cadrului lor existential. Inconditiile date, stocul disponibil la un moment dat se poate mentine stabil sau poate creste. Resursele dematerii prime regenerabile sunt cele mai importante resurse care sustin economia judetului in prezent si seprefigureaza ca ponderea acestora sa fie in continua crestere. În cadrul comunei s-a realizat investiţia - In-stalatie de energie electrică cu panouri fotovoltaice – pe o suprafaţă de 2,00 ha.Factorul „Social”Populaţia - evoluţie şi potenţial demografic :Evolutia numărului populatiei comunei s-a realizat printr-o analiza comparativa cu evolutia populatiei ju-detului Dâmboviţa, folosind datele furnizate de recensamintul populatiei si locuintelor din 2002.În anul 2000 din datele furnizate de primărie, populaţia stabilă a comunei era de 5050 locuitori, la rcensă-mântul din 2002 era de 5048, din datele furnizate de primărie, la nivelul anului 2009 – populatia stabilă lanivelul comunei este de 4479 locuitori şi 4466 la 01.07.2010. Se remarcă o scădere uşoară a populaţiei înultimii 10 ani.Schimbari climatice



_____________________________________________________________________________

51

Din datele existente rezulta ca in comuna Dărmăneşti nu se utilizeaza niciuna din substantele interzise prinacest Protocol.Principalele gaze cu efect de sera mentionate in Protocolul de la Kyoto al carui semnatar es-te si Romania sunt:dioxid de carbon (CO2), metan, oxidul azotos (N2O), hidrofluorocarburi (HFCs), perfluor-carburi (PFCs),hexafluorura de sulf (SF6).Surse de emisii de gaze cu efect de sera sunt:-mijloacele de transport si utilajele agricole(CO2, N2O);-gospodariile populatiei care folosesc combustibili solizi pentru incalzire si preparare hrana;-depozitele dejectii animaliere de la gospodariile populatiei (amoniac,metan);-sisteme de producere a energiei termice care folosesc gaze naturale in gospodariile populatiei si agen-tieconomici.Cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera (CO2) nu este semnificativa legislatia in domeniu se refera lasurse dirijate mari la care impune limite privind producerea de energie (se iau in consideratie numai in-stalatiile care produc peste 20 MWh).Transportul Din punct de vedere al căilor de comunicaţie, comuna este bine racordata cu vecinătătile imediate. Prin-cipalele căi de comunicaţie sunt: DN 72 Targoviste-Darmanesti-Ploiesti; DJ 720 Darmanesti-Marginenii deSus-Filipestii de Targ; DC 25 A Darmanesti-Vladeni-Manesti; Cale ferata CF Targoviste -Ploiesti cu halta CFZalhanaua; CF Caragiale-Moreni cu PO Olari.Toate căile decomunicatie rutieră necesită reabilitări şi modernizari, prioritare fiind intersecţiile DN 72 şistrăzile laterale de pe ambele părţi ale acestuia.Prioritară este şi modernizarea trecerii la nivel cu calea ferată a drumului comunal DC 25A.Riscuri naturaleÎn extremitatea sudică a satului Dărmăneşti, datorită neîntreţinerii corespunzătoare a unui canal pluvialdeschis, se manifestă periodic revărsări ce afectează câteva gospodării din zonă.Patrimoniul culturalÎn cadrul intravilanului sunt o serie de construcţii cu statut de monumente de arhitectura sau istorice.Monumente de arhitectură clasate: Biserica Sf. Nicolae (1833 – 1837) din satul reşedinţă de comună Dăr-măneşti, Sf. Apostoli Mihail şi Gavril în satul Mărginenii de Sus .În extravilan ,la 1-2 km în nord-vestul localităţii Mărginenii de Sus , este semnalată o necropolă tumulară.Avand in vedere consecintele pe care le are neimplementarea masurilor (alternativa ”0”) asupra factorilorde mediu, se poate aprecia ca riscul degradarii acestora este minor spre major. Pentru sol se apreciaza caefectul este major, in regim de urgenta fiind necesară extinderea retelei de canalizare, racordarea în totali-tate a gospodăriilor individuale şi introducerea managementului gestiunii deseurilor.Rezulta din aceasta incadrare ca implementarea masurilor prevazute in PUG este necesara.Caracteristicile de mediu ale zonei posibil de a fi afectate semnificativDin analiza obiectivelor prevazute in Planul Urbanistic General al Comunei Dărmăneşti se poate aprecia catoate propunerile sunt in corelare cu prevederile legislatiei sectoriale (sanatate, transport, etc.) si cu pre-vederile legislatiei in domeniul protectiei mediului si nu aduc atingere acestuia. Stabilirea functiunilor prin-cipale a terenurilor prin zonarea teritoriala creaza posibilitatea imbinarii activitatilor economice cu masuride protectia mediului si a populatiei. Propunerile din PUG referitoare la constructia şi extinderea retelelorde apa, canalizare si gaze pot afecta pe termen scurt (pe durata executiei) calitatea aerului. Planul Urbanistic General creaza numai cadrul organizatoric al zonarii teritoriale si nu se poate aprecia im-pactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltari de activitati economice. De acest aspect se va tine seamala emiterea acordurilor de mediu pentru noile investitii. Prin amplasarea noilor obiective economice inzonele acceptate prin PUG ca avind aceasta destinatie se vor impune conditiile pe care trebuie sa le re-



_____________________________________________________________________________

52

specte investitorul pentru a nu prejudicia starea de sanatate a populatiei si confortul locuirii. Aplicarea ma-surilor prevazute in PUG limiteaza fenomenele de poluare si asigura baza dezvoltarii durabile a comunei.Probleme de mediu existente, relevante pentru P.U.G.:Apa - Asigurarea tuturor cetatenilor alimentarea cu apa potabila si canalizare in sistem centralizat.Aer - Calitatea aerului este buna, activitatile economice existente nu constituie surse majore de poluare.Circulatia se desfasoara cu greutate, starea drumurilor din intravilan este necorespunzatoare.Sol – Nu s-a identificat zonă cu sol deteriorat în intravilan. Pentru colectarea deseurilor se va implementaproiectul ISPA privind gestiunea deseurilor la nivel judetean, inlaturadu-se o sursa de poluare a solului.Riscuri naturale - Zonele mai joase din spatiile rezidentiale cu risc de inundatie la ploi inseminate canti-tativ sau topirea zapezii, necesita intretinerea si decolmatarea permanenta a rigolelor si santurilor dru-murilor nationale, judetene si comunale. Conservarea resurselor naturale - păstrarea in intravilan a pa-durilor, plantarea de arbori cu radacini adanci in zona de lunca a pârâului Proviţa şi râului Cricovul Dulce.Realizarea retelei de distributie centralizata a gazelor naturale si echiparea obiectivelor de utilitate publica(scoli, gradinite, crese, spitale, etc.) cu centrale termice proprii, pentru diminuarea punctelor de foc si re-ducerea surselor de poluare si a pericolului de incendiu.Patrimoniu cultural – Instituirea zonelor de protective a monumentelor si interdictia de a se construi faraconsimtamantul institutiilor cu atributii stabilite prin lege.Zonarea teritoriala – Teritoriul administrativ este diferentiat in functie de destinatia principală a ter-enurilor şi în conformitate cu necesitatile populatiei. Zonarea propusa asigura un acces mai bun la infra-structura de servicii a localitatii.Constientizarea publicului - Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu.Primaria informeaza ce-tatenii despre hotararile adoptate de consiliul local.Regulamentul local de urbanism impune procedurile deaprobare a obiectivelor de investitii cu respectarea zonelor de protectie.Masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de complet posibil orice efect advers asupramediului al implementarii PUGImplementarea planului nu este lipsit de efecte nedorite asupra mediului, atat in perioada de punere inopera a lucrarilor cat si dupa, in timpul utilizarii obiectivelor propuse prin acesta, insa diferenta majora esteca presiunile actuale sunt necontrolabile, in timp ce printr-un plan de urbanism ele intra intr-un proces co-erent, perfect controlabil. Prin Regulamentul de Urbanism sunt prevazute functiunile admise si re-strictiileimpuse pentru fiecare caz, respectarea acestora fiind de natura sa diminueze presiunea supra mediului.Fiecare investitie viitoare se va conforma legislatiei in vigoare studiile de specialitate urmand a fi solicitatede autoritatile competente. In cazul implementarii prevederilor din PUG pentru Comuna Dărmăneşti serecomanda urmatoarele masuri de compensare a efectelor aplicarii proiectului.- Zonarea teritoriului - este necesar ca destinatia terenurilor sa fie respectata, asa cum a fost indicat inplan. Consiliului Local ii revine obligatia respectarii cu strictete a destinatiei terenurilor, mai ales in proble-mele privitoare la interdictiile de construire temporare si permanente, a culoarelor si terenurilor destinatedezvoltarii infrastructurii de servicii de gospodarie comunala, a zonelor cu riscuri naturale, a zonelor de pro-tectie sanitara cu regim sever. Dupa aprobare, planul avand caracter legislativ local in problemele dezvol-tarii urbane este necesar sa se respecte separarea zonei de locuit si activitati complementare de activitatileeconomice. Administratia publica locala trebuie sa respecte destinatia zonei iar la eliberarea Certificatelorde urbanism sa specifice regimul juridic si tehnic al terenurilor. De asemenea, se va solicita, in scris, ca pen-tru orice propunere de dezvoltare economica sa se elibereze acord de mediu de institutiile abilitate prinlege. Asa cum s-a specificat, toate proiectele cu impact potential asupra mediului vor fi insotite de studii deevaluare a impactului conform legislatiei in vigoare.



_____________________________________________________________________________

53

- Factorul de mediu –,,aer” - in PUG sunt prevazute masuri al caror efect ar putea afecta calitatea acestuia.Dezvoltarea urbanistica a localitatii impune executia de lucrari pentru: refacerea si modernizarea infra-structurii rutiere, lucrari de executie a retelelor de alimentare cu apa, de canalizare, de distribuţie a ga-zelor, colectarea si depozitarea controlata a deseurilor, dezvoltarea activitatilor economice. Ca masuri decompensare se prevad: - pe durata executiei a lucrarilor mai sus amintite, a reparatiilor la cladiri sau a ex-ecutiei de constructii de noi obiective de interes economic sau gospodaresc se vor lua masuri pentru a di-minua, pana la eliminare, emisiile de praf, zgomot si vibratii (devierea si fluidizarea traficului, interzicereaparcarilor in zona, etc.), se va mentine curatenia pe drumurile publice; - deoarece, volumul de transportrutier creste se recomanda marirea suprafetelor din intravilan destinate spatiilor verzi - masura prevazutain bilantul teritorial din PUG; - depozitarea deseurilor se va face in recipiente inchise; operatorul de trans-port va trebui sa respecte programul de ridicare si transport, pe timp de iarna sau de vara, a deseurilor pen-tru a se evita descompunerea acestora si generarea de mirosuri sau noxe; - pentru reducerea emisiilor degaze provenite din arderea combustibililor pentru incalzirea locuintelor se recomanda izolarea termica aconstructiilor si utilizarea de echipamente de producere a energiei cu randamente ridicate; - in cadrul pro-cesului de avizare a amplasarii unei activitati economice este necesara impunerea masurilor de protectie aaerului impotriva emisiilor de COV; se va cere agentilor economici sa utilizeze materii prime ecologice si saprevada echipamente de retinere a eventualelor noxe eliminand astfel emisiile in atmosfera.- Factorul de mediu – ,, apa ” - este prevazuta executarea retelelor de alimentare cu apa si de canalizare.Pentru protectia calitatii apelor de suprafata si subterane se impun urmatoareale masuri: - pentru captarilede apa se vor institui zone de protectie sanitara care sa asigure integritatea surselor; - consumul de apa po-tabila si evacuarea apelor uzate vor fi monitorizate; - substantele utilizate in tratarea apei potabile se vorgestiona conform legislatiei in vigoare; - se va implementa un sistem de verificare periodica a integritatiisistemelor de distributie apa si canalizare, de interventie rapida in caz de avarie, eliminarea pierderilorasiguraa re mentinerii stabilitatii terenului si evitarea contaminarii solului, a apelor de suprafata si a panzeifreatice; - pentru a se evita intruziunea accidentala a persoanelor straine si a animalelor in perimetrulzonelor de protectie sanitara, incinta se va imprejmui si marca corespunzator. - in timpul executarii lu-crarilor de constructii, indiferent de natura lor sau a proprietarului, se va interzice depozitarea materialelorpe malurile cursurilor de apa sau in albiile acestora; - deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructiivor fi gestionate cu respectarea legislatiei in vigoare (deseurile de lemn, metal sau de carton, hartie se vorvalorifica prin agenti economici autorizati, iar deseurile din procesul de construire se vor depozita numai inlocuri special amenajate).- Factorul de mediu –,, sol “ - sunt prevazute masuri pentru protectia acestuia, realizarea unui sistem mod-ern pentru colectarea deseurilor(implementarea proiectului ISPA pentru gestionarea deseurilor solidemenajere) si refacerea suprafetelor de teren afectate de alunecari de teren sau inundatii. Se impun masurisuplimentare, respectiv: - se interzice infiintarea de depozite neamenajate de deseuri in teritoriul adminis-trativ al comunei; - pentru protectia apelor de suprafata si subterane se recomanda utilizarea cu precautiea dejectiilor animaliere ca ingrasamant natural, cu respectarea prevederilor legale in domeniu; - pe durataexecutarii lucrarilor de constructii se vor lua masuri pentru evitarea pierderilor de sol vegetal, la eliberareaAutorizatiei de construire se va insera obligatia investitorului de a transporta pamantul vegetal dislocatpentru regenerarea sau refacerea unor terenuri degradate sau mai putin productive.- Factorul de mediu – sanatatea populatiei - sunt prevazute lucrari pentru realizarea sistemului centralizatde distributie apa potabila şi retelei de canalizare, perfectionarea sistemului de colectare a deseurilormenajere. Masurile prevazute au un impact pozitiv asupra sanatatii umane. Dezvoltarea serviciilor de gos-podarie comunala trebuie completate cu o ampla campanie de constientizare a populatiei privind necesi-



_____________________________________________________________________________

54

tatea respectarii normelor de igiena si sanatate asociate cu masuri disciplinare, in temeiul legii, impotrivaacelora care prin actiuni voite aduc atingere mediului natural sau construit.- Patrimoniu cultural - în comuna Dărmăneşti obiectivele culturale sunt de categoria B, de interes local.Planul stabileste zona de protectie a monumentelor si indica prin Regulamentul de Urbanism restrictiileinstituite pentru mentinerea integritatii obiectivelor.Masurile avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planuluiEfectele implementarii PUG-ului trebuie monitorizate de administratia publica printr-o consecventa ur-marire a aplicarii masurilor stabilite. Implementarea obiectivelor planului necesita eforturi financiare con-siderabile. Determinanta in implementarea PUG-ului va fi capacitatea administratiei publice locale de a ac-cesa fonduri comunitare (judetene, regionale, nationale sau europene). Se va limita impactul asupra facto-rilor de mediu prin respectarea urmatoarelor masuri:- Masuri pentru protejarea factorului de mediu „AER” - Principalele surse de emisii atmosferice rezultateca urmare a implementarii planului sunt surse stationare de ardere asociate incalzirii spatiilor rezidentiale,comerciale si institutionale, precum si surse mobile (trafic rutier, spatii parcare). Pentru limitarea emisiilorde poluanti in aerul atmosferic se vor lua urmatoarele masuri generale: obiectivele existente sa fie supusereevaluarii din punct de vedere al emisiilor obtinandu-se pentru acestea autorizatia de mediu, eventual re-autorizarea pentru cele care dispun deja de acest document; orientarea in viitor pentru implementarea detehnologii cu potential redus de poluare sau nepoluante; utilizarea de tehnologii moderne, nepoluante;reducerea emisiilor de aerosoli cu continut de carbon, oxizi de carbon, aldehide si cetone, prin introducereagazului metan; reabilitari de drumuri si modernizarea retelei rutiere prin asfaltare sau pietruire; realizareaunui program de intretinere periodica a carosabilului si a cailor pietonale in vederea diminuarii emisiilor depulberi in suspensie care sunt generate de traficul intens; se vor extinde zonele verzi, in acest scop la elib-erarea autorizatiilor de construire pentru obiective noi se va impune si respecta suprafetele minime de spa-tii verzi si plantate, conform prevederilor legale din regulamentul general de urbanism.- Masuri pentru protejarea factorului de mediu „APA” – Realizarea retelei de alimentare cu apa si ca-nalizare. Alte masuri prevazute pentru protejarea factorului de mediu apa: - dimensionarea retelelor deapa si canalizare se va face in conformitate cu planul de extindere a zonei; - racordarea consumatorilor in-dividuali la retelele de alimentare cu apa se va realiza numai dupa executia si punerea in functiune a siste-melor de canalizare; - se impune instituirea unor zone de protectie in lungul cursurilor de apa ex-istente sizone cu restrictii de construire; - precizarea in documentatiile de urbanism ulterioare adoptarii PUG-ului arestrictiilor la regimul constructiilor tinandu-se cont de limita de inundabilitate a localitatilor; - amplasareade lucrari si constructii in albiile majore inundabile ale cursurilor de apa, in zonele de protectie ale cur-surilor de apa, lucrarilor de gospodarirea apelor si a altor lucrari hidrotehnice, se va realiza numai dupa de-limitarea zonelor de protectie si cu acceptul autoritatii de gospodarirea apelor, respectandu-se normelelegale in vigoare; - pentru toate lucrarile de investitii la nivel local al comunei, ce vor avea legatura cu apele(foraje pentru alimentarea cu apa, retele de aductiune, retele de distributie a apei po-tabile, retele de ca-nalizare, statii de epurare, lucrari de aparari de maluri etc), se vor solicita in mod ob-ligatoriu avize de go-spodarire a apelor pe baza unor documentatii tehnice intocmite conform normativelor in vigoare; - oricelucrari de traversare a albiei cursurilor de apa se vor realiza numai cu asigurarea conditiilor normale descurgere a apelor in situatia unor debite mari; - pe perioada executiei lucrarilor se interzice depozitareamaterialelor de constructii, a deseurilor in albie si pe malul cursurilor de apa, precum si extragerea balastu-lui din albie.- Masuri pentru protejarea factorului de mediu „SOL, SUBSOL, APE SUBTERANE” -se va realiza pentru toatestrazile retele de canalizare pentru evitarea poluarii freaticului cu ape uzate din gospodariile indi-viduale; -se va face dimensionarea retelelor de apa si canalizare in conformitate cu planul de extindere a zonei; - se



_____________________________________________________________________________

55

va realiza delimitarea exacta a zonelor de protectie sanitara pentru surse de apa, statii tratare apa, statii deepurare, cimitire si urmarirea respectarii acestora, conform HG nr.930/2005 pentru apro-barea Normelorspeciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica; - se va interzice re-alizarea constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa si in zonele inundabile; - se va in-terzice depozitarea deseurilor in locuri neautorizate; - se va interzice crearea unor noi depozite necontro-late de deseuri pe teritoriul administrativ; - se va implementa sistemul de colectare selectiva a tuturor cat-egoriilor de deseuri de la populatie, in vederea atingerii obiectivelor nationale privind gestiunea deseurilorrespectiv: reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile, colectarea selec-tiva a deseurilor de ambalaje,reducerea cantitatilor de deseuri de echipamente electrice, electronice prin reciclare si valorificare, ges-tionarea corespunzatoare a uleiurilor uzate, acumulatorilor si anvelopelor uzate, gestionarea altor tipuri dedeseuri conform prevederilor legale specific.- Masuri pentru protejarea factorului de mediu „VEGETATIE SI ASEZARI UMANE” - se va respecta zona deprotectie a monumentelor istorice si a siturilor arheologice delimitata prin PUG, ca urmare a studiilor despecialitate intocmite prin grija Directiei monumentelor istorice, se interzice realizarea de constructii careprin functiune, configuratie arhitecturala sau amplasament, compromit aspectul general al zonei, distrugcoerenta specificului rural existent sau afecteaza valoarea monumentului ori a zonei protejate a acestuia; -consiliul local vor raspunde pentru adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea densitatii delocuire, concomitent cu mentinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a amenajarilor peisagistice cu functie eco-logica, estetica si recreativa; - se vor realiza perdele verzi de protectie pentru zonele incompatibile func-tional si cimitire; - se va impune amenajarea de spatii verzi in interiorul zonelor construite; - suprafetele despatiu verde prevazute prin PUG vor fi amenajate si intretinute corespunzator; - se va mentine in extravilansuprafata de padure si se va impune respectarea zonei de protectie, conform legis-latiei in vigoare; - se vorasigura masuri pentru incadrarea nivelului de zgomot ambiental in prevederile legislatiei in vigoare, pentruevitarea disconfortului si a efectelor negative asupra sanatatii populatiei; - se vor respecta distantele deprotectie stabilite conform Ordinului nr. 536/1997 respectiv 50 m fata de imprejmuirea cimitirelor; se vorasigura plantatii inalte pe aleile principale si la limita exterioara a incintei in proportie de minim 5% din su-prafata totala a cimitirului. Masuri PSI si de evitare a riscurilor unor accidente -asigurarea mijloacelor destingere a incendiilor, conform legislatiei in vigoare; montarea conductelor si a cablurilor electrice, conformnormelor in vigoare.- Masuri de supraveghere si control a factorilor de mediu - extinderea zonelor verzi si plantate; - reabilitarisi modernizari de drumuri; - realizarea retelei de alimentare si canalizare; - stabilirea de zone de protectiesanitara; - instaurarea unui regim strict privind destinatia terenurilor; - interdictia de construire pe ter-enuri forestiere; - interdictia realizarii de constructii care depreciaza peisajul; - obligativitatea respectariiregimului de administrare a monumentelor naturii; - delimitarea prin PUG a zonelor de protectie a monu-mentelor istorice si de arhitectura si a siturilor arheologice; - stabilirea de reguli privind realizarea de con-structii in zonele expuse la riscuri naturale. Monitorizarea implementarii planului din punct de vedere alimpactului asupra calitatii factorilor de mediu nu va putea sa fie facuta, in exclusivitate de titular datoritalipsei mijloacelor tehnice necesare. Urmarirea in timp a calitatii factorilor de mediu va trebui sa se realizezein colaborare cu institutii ale statului, de profil, cu personal calificat. Monitorizarea titularului de plan se vareferi numai la acele activitati ce pot fi cuantificabile ca valori, cantitati si timp de executie. Primaria comu-nei va depune anual, pana la sfirsitul primului trimestru al anului ulterior realizarii monitorizarii, rezultatele”Programului de monitorizare” la Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Piteşti.

Capitolul 13. ConcluziiScopul realizarii acestui Raport de mediu este acela al obtinerii acordului de mediu, pentru demararea in-vestitiilor din cadrul noului Plan de Urbanism General.Concluziile care se desprind ca urmare a lucrarilor ce urmeaza a se efectua, acestea se pot structura astfel:



_____________________________________________________________________________

56

1. Schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiilede urbanism, reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa, indiferent de regimul ju-ridic al acestora (Ordonanta de urgenta nr. 114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de ur-genta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului).2. Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a asigura din terenul intravilan o suprafata despatiu verde de minimum 20 mp/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2010, si de minimum 26 mp/locui-tor, pana la data de 31 decembrie 2013 (Ordonanta de urgenta nr. 114/2007 pentru modificarea si comple-tarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului).3. Se formuleaza urmatoarele propuneri.− realizarea extinderii retelei de alimentare cu apa şi racordarea tuturor gospodăriilor particulare− realizarea extinderii retelei de canalizare, impreuna cu o statie de epurarea apei menajere şi racordareatuturor gospodăriilor individuale;− educarea in spirit ecologic a membrilor comunitatii;− se va avea in vedere monitorizarea teritoriului comunei si pe cel al satului apartinatore astfel in cat sa seevite existenta depozitelor spontane si necontrolate de deseuri menajere provenite de la gospodariile indi-viduale; implementarea proiectului ISPA de gestionare a deşeurilor menajere la nivel de judeţ (conformContract de colectare a deseurilor menajere);− se recomanda monitorizarea anuala a calitatii factorilor de mediu, prin efectuarea de masuratori si de-terminarea calitatii la nivelul fiecarui element component al mediului;− se recomanda plantarea de perdele de vegetatie protectoare min. 10 m latime, amplasate intre zoneleocupate de societatile economice productive (fermele agricole şi zootehnice), zone industriale si de depozi-tare si zona de locuinte, astfel incat sa se diminueze efectele nocive generate de poluare.- Propunerile prezentului P.U.G. nu presupun modificarea compozitiei speciilor: specii locale sau aclimati-zate, raspandirea speciilor invadatoare.- Propunerile prezentului P.U.G. nu presupun modificari ale resurselor speciilor de plante cu importantaeconomica.- Propunerile prezentului P.U.G. vor avea efect benefic asupra conditiilor economice locale, piata de munca.Concluzie: Nu a fost evidentiat un potential impact negativ asupra mediului natural si economic.4. Planul Urbanistic General a fost actualizat in vederea creerii conditiilor de indeplinire a obiectivelor dedezvoltare in plan spatial ale comunei Dărmăneşti. S-a urmarit pregatirea implementarii proiectelor cuprivire la:- Extinderea teritoriului intravilan pentru a raspunde cerintelor de dezvoltare ale comunei;- Realizarea unor noi lotizari destinate construirii de noi locuinte pentru satisfacerea cererii in comuna ;- Extinderea dotarilor aferente locuirii corespunzator numarului de locuitori ai comunei;- Dezvoltarea zonelor industriale / depozitare, servicii, in vederea atragerii de investitii;- Racordarea tuturor gospodăriilor individuale la reteaua de distribuire apa potabila;- Racordarea tuturor gospodăriilor individuale la reteaua de canalizare si epurare a apelor uzate;- Modernizarea si extinderea retelei stradale astfel incat sa raspundă cerintelor noilor zone dezvoltate;- Extinderea retelei de distributie gaze naturale in comuna.5. Odata cu aprobarea, Planul urbanistic general si Regulamentul local de urbanism capata valoare juridica,oferind instrumentul de lucru necesar administratiei locale in realizarea obiectivelor propuse si eliberareaautorizatiilor de construire.6. In urma evaluarii impactului asupra mediului a factorilor de mediu rezulta ca localitatea, din punct devedere ecologic se poate specifica: MEDIU SUPUS EFECTULUI ACTIVITATII UMANE IN LIMITE ADMISIBILE.In concluzie, se apreciaza ca investitile din „Reactualizarea Planului Urbanistic General, comuna Dăr-măneşti, judetul Dâmboviţa” este in concordanta cu legislatia in vigoare si nu produce UN IMPACTNEGATIV ASUPRA FACTORILOR SOL, APA, AER, VEGETAŢIE, FAUNA,POPULAŢIE, etc..



_____________________________________________________________________________

57

FOAIA FINALĂ

Lucrarea: RAPORT DE MEDIU PENTRU ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA DĂRMĂNEŞTI,JUDEŢUL DÂMBOVIŢA

Contract : Nr. 04 din 02.06.2011

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI DĂRMĂNEŞTI

Lucrarea contine un numar total de 57 pagini scrise şi pagini diferite si piese desenate.

Lucrarea a fost elaborata si tehnoredactată de : Dipl. Univ. Maniţi Virgil şi jrManiţi Horaţiu Radu.

Lucrarea a fost multiplicată intr-un număr de 3 exemplare, a căror destinaţie este următoarea:

- exemplarele nr. 1 : Primăria comunei Dărmăneşti

- exemplarul nr. 2 şi 3 : A.R.P.M. Piteşti.

Responsabil Elaborare Raport de Mediu: Evaluator Dipl.Univ. Maniţi Virgil - poziţia 192 în Registrul na-ţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului ,Str. Neagoe Basarab, bl. A1, sc.C, et. 3,ap. 12,Telefon: 0747079077, E - mail: [email protected]



_____________________________________________________________________________

58

RAPORT DE MEDIU PENTRU REACTUALIZARE PLAN …arpmag.anpm.ro/upload/42440_Primaria comunei...

Documents

Transcript of RAPORT DE MEDIU PENTRU REACTUALIZARE PLAN …arpmag.anpm.ro/upload/42440_Primaria comunei...