Post on 09-Jul-2016
description
Evaluarea factorilor de risc și întocmirea instrucționilor proprii pentru o centrală de beton cu amestec forțat
Curs SSM Page 1
Organizator STAFF 2000 SRL
Lucrare practica:
Evaluarea factorilor de risc pentru producerea
betonului cu ajutorul unei centrale de beton cu
amestec forțat (stație de preparare a betonului)
Lector, Cursant,
Delia Comșa ing. Roman Ștefan Dan
Sibiu 2015
Evaluarea factorilor de risc și întocmirea instrucționilor proprii pentru o centrală de beton cu amestec forțat
Curs SSM Page 2
Cuprins
Cap 1 Istoric ............................................................................................................................................ 3
Cap 2 Descrierea centralei de beton cu amestec forțat (stație de betoane) ....................................... 4
Cap 3 Descrierea metodei Analiza Securității Muncii ....................................................................... 7
Cap 4 Aplicare metodei ANALIZA SECURITĂŢII MUNCII .......................................................... 9
Cap 5 Concluzii ....................................................................................................................................... 15
Cap 6 Bibliografie .................................................................................................................................. 16
Evaluarea factorilor de risc și întocmirea instrucționilor proprii pentru o centrală de beton cu amestec forțat
Curs SSM Page 3
Cap 1 Istoric
CON-A este un Grup de firme cu capital integral românesc, privat, fondat în martie 1990,
ce îl are ca asociat unic şi totodată Preşedinte pe Ing. Mircea Bulboacă. În momentul de faţă
CON-A este cel mai important constructor sibian şi printre primii constructori din România.
CON-A este lider regional în construcţii şi ca antreprenor general asigură beneficiarilor săi, prin
intermediul firmelor și fabricilor de producție proprii, o gamă largă de servicii: proiectare,
consultanță, execuție lucrări, furnizare materiale de construcții, elemente prefabricate și confecții
metalice. Grupul de firme CON-A este specializat în lucrări de construcţii civile, industriale,
social-culturale, edilitar-gospodăreşti, drumuri şi platforme. La ora actuală, CON-A poate să
abordeze lucrări de construcţii montaj în cadrul următoarelor tipuri de proiecte: construcţii civile,
construcţii publice, construcţii industriale, construcţii rutiere, lucrări de mediu.
Suprafaţa totală desfăşurată a proiectelor "la cheie" realizate de CON-A în 2011 a fost de
125 000 mp. Obiectivul principal al CON-A este satisfacţia deplină a clienţilor, prin realizarea în
cel mai scurt timp a proiectelor contractate. Promptitudinea, calitatea, eficienţa sunt atuurile
care recomadă echipa CON-A.
Performanţele financiare ale firmei CON-A sunt măsurate în capacitatea de susţinere de noi
investiţii. Astfel, în anul 2008, CON-A a reinvestit întregul profit în dezvoltarea unor noi
capacităţi de producţie industrială pentru construcţie şi montaj, fapt care a dus la diversificarea
activităţii şi creşterea productivităţii.
La sfârşitul anului 2011 CON-A a realizat o cifră de afaceri de aproximativ 53 milioane euro,
ceea ce înseamnă o creştere a activităţii cu 16% comparativ cu cea a anului 2010. CON-A
dispune de o lichiditate stabilă care la sfârsitul anului 2011 se concretizează într-un flux de
numerar disponibil de aproximativ 7 milioane euro, fapt care permite onorarea la timp a
datoriilor curente.
CON-A este un partener puternic şi stabil. Gradul de îndatorare al societăţii este scăzut, ceea
ce arată că societatea dispune de suficiente capitaluri proprii pentru a acoperi capitalul
împrumutat. Capacitatea financiară a companiei asigură o autonomie în execuţie de 60 de zile, la
un volum al cifrei de afaceri de 53 milioane euro pe an.
Fabrica de prefabricate de la Mârșa este dotată cu linii tehnologice performante de ultimă
generație, utilaje și echipamente care se regăsesc în cele mai moderne fabrici de profil din
Europa.
Fabrica de prefabricate Mârșa este dotată cu: centrală de beton cu amestec forțat, proveniență
Italia, tipare și instalații de pretensionare Germania și Italia. Fabrica produce elementele liniare
de structură (stâlpi, grinzi, pane de diferite dimensiuni) și elemente prefabricate pentru poduri.
Procesele de producție desfășurate în cadrul fabricii se desfășoară în conformitate cu
standardele europene de calitate, mediu și sănătate asigurând un nivel calitativ al produselor
corespunzător cerințelor europene, compania beneficiind de un transfer eficient al activităților
din santier în fabrică în scopul realizării construcției.
Compania dispune de balastieră proprie amplasată la 20km de fabrica.
Evaluarea factorilor de risc și întocmirea instrucționilor proprii pentru o centrală de beton cu amestec forțat
Curs SSM Page 4
Cap 2 Descrierea centralei de beton cu amestec forțat (stație de betoane)
Img. 1 – Centrala de betoane cu amestec fortat
Centrala de beton cu amestec fortat, cunoscuta sub denumirea de statie de betoane este un
echipament complex care ajuta la prepararea betoanelor prin amestecare fortata, asa cum ii zice
si numele, a materialelor componente.
Statia intalnita la Fabrica de prefabricate de la Marsa este o statie produsa in Italia care are o
capacitate de productie maxima de 60 mc de beton pe ora si 1,5 mc de beton pe un ciclu de
productie. Este o centrala cu comanda automata, in cazul defectarii comenzii automate se poate
lucra pe modul manual. Centrala este dotata cu 3 silozuri de depozitare a cimentului, avand
capacitatea de 90, 95 si respectiv 15 tone si 4 buncare pentru diferitele tipuri de agregate care
intra in componenta betonului. Silozurile sunt instalate la exterior, la partea de sus sunt prevazute
de supape de aerisire pentru a evita acumularile de gaze in interiorul silozurilor. Buncarele
pentru agregate sunt prevazute cu instalatii de incalzire cu abur pentru a evita inghetarea
agregatelor pe timp de iarna si blocarea lor in buncare. Incarcarea agregatelor in buncare se face
cu ajutorul unei vole dotata cu o cupa frontala cu capacitatea de 2mc. Agregatele sunt
Evaluarea factorilor de risc și întocmirea instrucționilor proprii pentru o centrală de beton cu amestec forțat
Curs SSM Page 5
transportate cu ajutorul unei benzi transportoare amplasata sub buncare, pe toata lungimea lor,
pana cupa de incarcare a betonierei care este amplasata in capatul buncarelor. Cupa de incarcare
a betonierei este ridicata pe calea de rulare prin tragere pe sistem scripete cu 2 cabluri, pana la
nivelul cuvei de malaxare unde este golita.
Img. 2 – Buncarele pentru agregate
Malaxorul statiei este prevazut cu 8 sape cu rotire la 360 grade, iar golirea betonului se face
pe 2 porti de golire actionate automat de cilindri cu actionare hidraulica. Transportul betonului
de la poarta de golire a statiei, pana la locul unde este pus in opera, adica la cofraje se face cu
ajutorul unei cuve transportoare care ruleaza pe o cale de rulare suspundata la 4 m inaltime. Cuva
are o capacitate maxima de transport de 2,5 mc de beton/ciclu de transport.
Cabina de comanda este amplasata sub calea de rulare a cupei de incarcare. Aici se afla tot
sistemul de comanda al statiei, atat cel automat cat si cel manual.
Accesul la nivelul cuvei de malaxare si al malaxorului se face cu ajutorul unei scari metalice
cu doua rampe si un podest de odihna prevazuta cu trepte metalice cu suprafata anti-alunecare.
Curatarea statiei se face cu ajutorul unei pompe de apa cu presiune care genereaza o presiune
medie de aproximativ 200 bar, iar zonele greu accesibile in care mai ramane beton si se intareste
sunt curatate saptamanal cu ajutorul unui pichamer electric.
Evaluarea factorilor de risc și întocmirea instrucționilor proprii pentru o centrală de beton cu amestec forțat
Curs SSM Page 6
Personalul care deserveste functionarea statiei de betoane este format dintr-ul operator sef de
statie avand calificare de electrician, un ajutor al operatorului de statie si un muncitor necalificat
responsabil cu curatirea echipamentului de lucru, formatie la care se mai alatura si un operator de
vola care incarca buncarele cu agregate.
Img. 3 – statia de betoane, imagine de ansamblu
Evaluarea factorilor de risc și întocmirea instrucționilor proprii pentru o centrală de beton cu amestec forțat
Curs SSM Page 7
Cap 3 Descrierea metodei Analiza Securității Muncii
Metoda de evaluare a riscurilor „Analiza securităţii muncii” este utilă în cazul sarcinilor
de muncă foarte bine definite, efectuate de către un lucrător sau un grup de lucrători. Se poate
efectua o astfel de analiză pe un segment limitat din procesul de producţie, o parte a unui utilaj
sau o secţie a unui atelier. Acel segment delimitat reprezintă obiectul analizei şi poate consta din
câteva sarcini de muncă, o etapă din procesul de producţie, o maşină etc. Obiectul analizei
trebuie să fie unitar, spre exemplu un ciclu de producţie sau o sarcină de muncă de la început la
sfârşit. Astfel, pot face obiectul acestei analize: atribuţii, sarcini de muncă, un segment al
procesului de producţie, echipamente tehnice, unelte.
În raport cu celelalte metode de evaluare a riscurilor, „Analiza securităţii muncii” are
avantajul de a fi relativ uşor de aplicat şi poate fi efectuată de către personal în procesul de
producţie. De asemenea, presupune o formă de organizare care garantează măsuri şi este
aplicabilă atât în găsirea unor măsuri pentru mediul de muncă, cât şi pentru producţie. Pentru
personalul care efectuează astfel de analize este benefică, fiindcă devine mai conştient de nevoia
de a lucra în condiţii de securitate a muncii.
Aplicarea metodei se poate impune atunci când nu mai sunt utile metodele tradiţionale de
lucru, cum este de pildă raportarea incidentelor periculoase sau ca urmare a faptului că numărul
accidentelor de muncă nu s-a redus sau a crescut, în ciuda tuturor măsurilor care s-au luat.
Alte motive pot fi: producerea unui accident într-un anumit segment al procesului de
producţie, a unor incidente periculoase, dereglări numeroase sau a altor probleme. Un alt caz în
care poate fi aplicată metoda este cel al situaţiilor în care se planifică recondiţionarea
echipamentului tehnic existent sau atunci când se fac investiţii pentru achiziţionarea de
echipament tehnic nou.
Este posibilă dezvoltarea acestei analize astfel încât să devină o etapă obişnuită de lucru în
cadrul instituţiei, dacă se constată că prin aplicarea în mod constant a acestei metode există
posibilitatea de a atrage atenţia asupra condiţiilor de securitate în muncă din unitatea respectivă
şi menţinerea gradului de securitate a muncii la un nivel ridicat.
Evaluarea factorilor de risc și întocmirea instrucționilor proprii pentru o centrală de beton cu amestec forțat
Curs SSM Page 8
Analiza porneşte de la o listă a paşilor unei sarcini de muncă. Lista se analizează punct cu
punct şi se încearcă identificarea diferitelor riscuri. Etapele aplicării acestei metode de evaluare
a riscurilor sunt:
a) colectarea informaţiilor necesare/a bazei informaţionale;
b) stabilirea sarcinilor de muncă şi a situaţiilor ce urmează a fi cercetate;
c) identificarea operaţiilor ce urmează a fi efectuate în cadrul respectivelor sarcini de lucru;
d) selectarea şi implicarea personalului care va efectua respectiva analiză;
e) informarea şi instruirea participanţilor pentru a cunoaşte ce presupune aplicarea metodei,
f) clarificarea atribuţiilor grupului de analiză în ceea priveşte stabilirea măsurilor;
g) desemnarea persoanelor responsabile cu aplicarea măsurilor stabilite în urma analizei.
În vederea întocmirii unei liste cât mai complete a operaţiilor efectuate şi a identificării
surselor de risc este necesară consultarea unei baze informaţionale care poate cuprinde:
descrierea atribuţiilor, instrucţiuni de lucru, cărţile tehnice ale maşinilor, instrucţiunile de
mentenanţă, rapoarte privind cazurile de accidentare şi incidentele periculoase, interviuri cu
angajaţi, filmări video etc.
Potenţialii participanţi la echipa de analiză a securităţii muncii sunt: conducător de
analiză, inginer de exploatare, şefi de echipă, maiştri, responsabili cu mentenanţa, angajaţi
implicaţi în situaţia analizată, responsabili pe linia securităţii şi sănătăţii în muncă, tehnicieni
însărcinaţi cu urmărirea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă.
Aprecierea gradului de manifestare a riscurilor se va realiza utilizând următoarele valori:
0 – Risc neglijabil
1 – Risc acceptabil, nu este nevoie să se ia măsuri
2 – Oarecare risc, se recomandă să se ia măsuri
3 – Risc mare, trebuie să se ia măsuri
4 – Risc foarte mare, trebuie să se ia măsuri imediat
Evaluarea factorilor de risc și întocmirea instrucționilor proprii pentru o centrală de beton cu amestec forțat
Curs SSM Page 9
Cap 4 Aplicare metodei ANALIZA SECURITĂŢII MUNCII
Sarcina de muncă ce urmează a fi analizată
Operaţie Risc - forma de manifestare a riscului Apreciere Măsură / Însemnări
1. Descarcarea cimentului
Risc mecanic – vatamarea prin lovire in cazul in care furtunul de descarcare se desprinde. Datorita presiunii mari din interiorul lui poate provoca leziuni grave.
Risc chimic – substante toxice datorita prafului de ciment care contine crom hexavalent si alte substante toxice organismului in special asupra pielii si a plamanilor.
2
3
Instruirea personalului pe baza instructiunilor proprii SSM specifice activitatii desfasurate;
Verificarea furtunului inaintea inceperii descarcarii;
Instruirea personalului pe baza
instructiunilor proprii SSM specifice activitatii desfasurate;
Acordarea echipamentului individual de protectie constand in masca de protectie cu cartus filtrant si manusi;
2. Ridicarea agregatelor in padocuri
Risc fizic – vibratii datorate utilajului (volei).
Risc mecanic – risc de rasturnare cu
utilajul (vola).
Solicitare psihica – necesita atentie sporita in special la mersul inapoi cu utilajul pentru evitarea lovirii unui echipament
1
2
3
Instruirea personalului pe baza
instructiunilor proprii SSM specifice activitatii desfasurate;
Doar personalul autorizat are dreptul sa execute aceasta operatie de lucru;
Instruirea personalului pe baza
instructiunilor proprii SSM specifice activitatii desfasurate;
Evaluarea factorilor de risc și întocmirea instrucționilor proprii pentru o centrală de beton cu amestec forțat
Curs SSM Page 10
sau a unui lucrator.
Doar personalul autorizat are dreptul sa execute aceasta operatie de lucru;
Control medical la angajare si/sau periodic;
Marcarea zonelor de circulatie a pietonilor care vor fi separate de raza de manevrare a utilajului;
Dotarea utilajului cu semnale acustice si luminoase pentru mersul inapoi;
3. Umplerea buncarelor cu agregate
Risc electric – electrocutare prin atingere directa a firelor cu cupa volei, sau atingere indirecta in cazul in care un fir dezizolat se atinge de buncare iar operatorul atinge buncarul direct sau indirect prin intermediul volei.
4 Instruirea personalului pe baza instructiunilor proprii SSM specifice activitatii desfasurate;
Se scot sigurantele statiei in momentul alimentarii buncarelor cu agregate;
4. Pornirea compresorului
Risc electric – electrocutare prin atingere directa sau indirecta.
Risc fizic – expunerea la zgomot.
4
2
Legarea compresorului la priza de pamant;
Verificarea PRAM o data la 2 ani; Se va izola compresorul intr-o incapere
separata si se va semnaliza acea incapere
corespunzator din punct de vedere al
SSM;
5. Verificarea echipamentului si curatarea
Risc mecanic – strivire in cuva centralei in cazul in care malaxorul este pornit in timp ce un lucrator se afla in interiorul cuvei pentru a curata cuva de beton intarit.
3
Instruirea personalului pe baza instructiunilor proprii SSM specifice activitatii desfasurate;
Scoaterea sigurantelor statiei pentru a evita pornirea chiar si accidentala a malaxorului;
Evaluarea factorilor de risc și întocmirea instrucționilor proprii pentru o centrală de beton cu amestec forțat
Curs SSM Page 11
betonului intarit sau curatarea buncarelor pentru agregate
Risc mecanic – cadere libera de la inaltimea de 4,5 m.
Risc mecanic – alunecare pe scara de deservire a statiei.
Risc mecanic – lovirea colegilor de munca
prin cadedea bucatilor de beton sparte din cuva centralei.
Risc fizic – zgomot peste nivelul admis datorat functionarii masinii cu percutie.
Solicitare fizica – pozitie incomoda de
lucru datorita spatiului restrans din interiorul cuvei de malaxare fapt care poate conduce la aparitia afectiunilor dorso-lombare.
Risc electric – electrocutare prin atingere
directa sau indirecta.
2
2
2
2
3
4
Acordarea de EIP constand in casca de protectie;
Montarea unei balustrade pe marginea
scarii de deservire;
Instruirea personalului pe baza instructiunilor proprii SSM specifice activitatii desfasurate;
Imprejmuirea si semnalizarea corespunzatoare a zonei de sub malaxor;
Dotarea cu EIP constand in bocanci cu protectie (bombeu)
Instruirea personalului pe baza
instructiunilor proprii SSM specifice activitatii desfasurate;
Acordarea de EIP constand in casca sau dopuri cu antifon;
Instruirea personalului pe baza
instructiunilor proprii SSM specifice activitatii desfasurate;
Se prevad pauze de lucru de 5 minute la fiecare 10 minute state in interiorul cuvei timp in care muncitorul va iesi in afara cuvei pentru a sta in pozitie dreapta;
Scoaterea sigurantelor statiei pentru a
evita pornirea chiar si accidentala a malaxorului;
Evaluarea factorilor de risc și întocmirea instrucționilor proprii pentru o centrală de beton cu amestec forțat
Curs SSM Page 12
Risc termic – iarna cand buncarele cu agregate sunt incalzite cu ajutorul instalatiei cu abur pentru a fi protejate agregatele impotriva inghetului si din diferite motive este necesara coborarea personalului in buncarele cu agregate
2 Instruirea personalului pe baza instructiunilor proprii SSM specifice activitatii desfasurate;
6. Pornirea centralei
Risc electric – electrocutare prin atingere directa sau indirecta;
Risc mecanic – risc de a strivi un alt
lucrator in interiorul malaxorului;
4
3
Legarea centralei la priza de pamant; Verificarea PRAM o data la 2 ani;
Instruirea personalului pe baza
instructiunilor proprii SSM specifice activitatii desfasurate;
Montarea unui senzor care sa permita pornirea malaxorului doar atunci cand toate portile de acces in cuva malaxorului sunt inchise din exterior;
7. Verificarea functionalitatii echipamentului
Risc mecanic – lovire sau strivirea mainilor la partile in miscare ale centralei, in zona malaxorului, zona portilor de golire a betonului.
Risc mecanic – strivire sub cupa de
incarcare a betonierei sau la rolele rotative ale benzii transportoare care transporta agregatele din buncare in cupa de incarcare.
2
2
Instruirea personalului pe baza instructiunilor proprii SSM specifice activitatii desfasurate;
Folosirea statiilor cu radiocomanda pentru comunicare directa intre persoana care face verificarile si persoana care se afla in cabina de comanda;
Instruirea personalului pe baza
instructiunilor proprii SSM specifice activitatii desfasurate;
Imprejmuirea zonei de acces sub cupa de incarcare si zona benzii transportoare cu gard prevazut cu usa de acces cu
Evaluarea factorilor de risc și întocmirea instrucționilor proprii pentru o centrală de beton cu amestec forțat
Curs SSM Page 13
Risc electric – atingere directa sau
indirecta.
4
incuietoare; Semnalizarea corespunzatoare a zonei;
Legarea centralei la priza de pamant; Verificarea PRAM o data la 2 ani;
8. Producerea
betonului
Risc chimic – substante toxice continute de praful de ciment, aditivul care trebuie pus in amestecul din care rezulta betonul.
Risc fizic- zgomot si vibratii datorate
functionarii malaxorului si lovirii agregatelor de peretii cuvei.
Solicitare psihica – decizii dificile in timp
scurt.
3
1
3
Instruirea personalului pe baza instructiunilor proprii SSM specifice activitatii desfasurate;
Inlocuirea cimentului cu alt tip de ciment care contine un nivel mai scazut de silicatoza, dar si inlocuirea aditivului cu un alt aditiv mai putin toxic sau chiar cu unul neutru din punct de vedere al toxicitatii;
Control medical periodic; Acordarea de EIP constand in manusi de
protective si masca de protectie cucartus filtrant;
Efectuarea de determinari de noxe cu un
laborator abilitat pentru a se constata daca este depasita limita maxima admisa
Suplinirea personalului prin angajarea
unui alt operator si impartirea sarcinilor intre cei doi operatori;
Reducerea programului de lucru de la 8 la 6 ore pe schimb;
Evaluarea factorilor de risc și întocmirea instrucționilor proprii pentru o centrală de beton cu amestec forțat
Curs SSM Page 14
9. Transportul
betonului
Risc mecanic – risc de lovire a
personalului care circula pe sub calea de
rulare a cuvei care transporta betonul.
Risc mecanic – risc de lovire cu beton in
cazul in care cuva este umpluta peste
capacitate.
Risc electric – risc de electrocutare prin
contact direct sau indirect cu linia de inalta
tensiune din care este alimentata cuva
transportoare;
3
2
3
Instruirea personalului pe baza instructiunilor proprii SSM specifice activitatii desfasurate;
Imprejmuirea si semnalizarea
corespunzatoare a zonei in care cuva de
transport coboara sub nivelul de 2 m;
Marcarea zonei de sub calea de rulare a
cuvei de transport, si semnalizarea acestei
zone ca si zona in care accesul este
interzis atunci cand cuva se afla in
miscare;
Dotarea cuvei de transport cu un semnal
acustic si luminous care va functiona pe
timpul de deplasare a cuvei;
Producerea unui volum de beton cu 10%
sub capacitatea maxima a cuvei de
transport;
Instruirea personalului pe baza instructiunilor proprii SSM specifice activitatii desfasurate;
Semnalizarea zonei periculoase din punct
de vedere electric;
10. Curatarea
instalatiei cu jet de
apa cu presiune
Risc electric – electrocutare prin atingerea
cu jetul de apa a partilor electrice ala
centralei sau a liniei de inalta tensiune din
care se alimenteaza cuva transportoare.
4
Instruirea personalului pe baza instructiunilor proprii SSM specifice activitatii desfasurate;
Scoaterea de sub tensiune a instalatiei si
scoaterea sigurantelor;
Protejarea cu materiale izolante a
componentelor electrice care pot veni in
contact direct cu apa;
Evaluarea factorilor de risc și întocmirea instrucționilor proprii pentru o centrală de beton cu amestec forțat
Curs SSM Page 15
Cap 5 Concluzii
In urma analizei riscurilor cu ajutorul Metodei Securitatii Muncii asupra orepatiei de producere a betonului cu ajutorul unei
centrale cu amestec fortat s-a constatat ca principalii factori de risc sunt de tip factori de risc mecanic cum ar fi lovire, strivire sau
lovirea altor lucratori. Astfel principalele masuri care trebuiesc luate sunt atat instruirea corespunzatoare a personalului cat si
verificarea respectarii acestei instruiri de catre personal. De astfel o alta masura importanta este semnalizarea corespunzatoare a
tuturor zonelor periculoase.
Aplicand toate masurile propuse in tabelul de mai sus vom obtine un grad mai mare de siguranta si un risc mai scazut de
accidente de munca.
Risc mecanic – risc de accidente la nivelul
ochilor prin partrunderea betonului
inlaturat cu jetul de apa in ochi.
Risc mecanic – lovirea altui muncitor prin
indreptarea jetului de apa cu presiune
inspre corpul acestuia in mod accidental.
2
2
Instruirea personalului pe baza instructiunilor proprii SSM specifice activitatii desfasurate;
Dotarea cu EIP mai precis acordarea de
ochelari de protectie;
Instruirea personalului pe baza instructiunilor proprii SSM specifice activitatii desfasurate;
Evaluarea factorilor de risc și întocmirea instrucționilor proprii pentru o centrală de beton cu amestec forțat
Curs SSM Page 16
Cap 6 Bibliografie
1) http://cona.ro/despre-noi
2) Suport curs SSM 80 ore, lector Delia Comsa
3) http://www.crhromania.com/Fisa_tehnica_CEM_I_52.5_R.pdf
4) http://www.apssmt.ro/download/analiza-critica-a-metodelor-de-evaluare-a-riscurilor-
ocupationale-aplicate-la-unitatile-miniere-din-valea-jiului.pdf
5) Legea nr. 319/2006
6) HG nr. 1425/2006- Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006