Post on 20-Feb-2018
7/24/2019 Principiul Maximizarii Utilitatii in Codecizie
http://slidepdf.com/reader/full/principiul-maximizarii-utilitatii-in-codecizie 1/8
David Diaconu
1
Procesul de codecizie
Analiză a insituțiilor participante la procesul de codecizie din perspectiva teoriei de integrare
neoinstituționalistă de tip alegere rațională
Abstract:
In this essay I will analyse how the institutions participating in the ordinary legislative
procedure works and whether this action respect the principle of maximizing the utility by
rational choice new-institutionalism theory of integration perspective.
Firstly, i will characterize the co-decision procedure which is named after the Lisbon
Treaty (2009), the ordinary legislative procedure, describing also all the participating institutions
and the inter-institutional relations and required steps for approval the proposed normative
initiative.
Secondly, i will analyse each institution starting from national parliaments, Social and
Economic Committee, Committee of Regions and ending with European Commission, EuropeanParliament and Council of the European Union, defining for each of them my view about utility
maximization principle.
My conclusion is that the total maximization of utility which is represented by the sum of
the maximum utility of each institution is granted by the efficiency in democratizing the entire
process and the entire European Union.
Keywords: Maastricht Treaty, Lisbon Treaty, Rational Choice, Newinstitutionalism , Utility
maximization principle, democracy, efficiency, European insitutions, European Parliament,
European Commission, Council of The European Union.
7/24/2019 Principiul Maximizarii Utilitatii in Codecizie
http://slidepdf.com/reader/full/principiul-maximizarii-utilitatii-in-codecizie 2/8
David Diaconu
2
În primul rând, teoriile neoinstitutionaliste au apărut în științele politice, fără a avea
orignile în studiile Uniunii Europene, însă s-au bazat pe reintroducerea instituțiilor în cadrul
diverselor teorii1 pentru a se demonstra că rolul acestora nu poate fi omis când sunt analizate
entități aflate la un nivel superior, entități din care fac parte aceste instituții. (Entități supra -
individuale sau supra-naționale). Aceste teorii sunt împărțite în trei perspective:
neoinstituționalism istoric, neoinstituționalism sociologic și neoinstituționalism de tip alegere
rațională. Teoria neoinstituționalistă de tip alegere rațională susține că actorii ce iau parte la
acțiune sunt maximizatori de utilitate, acțiunile la care participă fiind soluționate în concordanță
cu această maximizare.2
De asemenea, acest model neoinstituționalist presupune pe lângă caracteristica de mai sus
și ca actorii să fie egoiști, pentru că, după cum susține și Frank Schimmelfenning, actorii în cazul
în care sunt raționali și acționează egoist pot beneficia de recunoaștere și legitimitateinternațională.3
Procedura de codecizie a fost introdusă prin tratatul de la Maastricht având la bază
dorința ca și Parlamentul European - reprezentantul cetățenilor statelor membre – să devină „o
autentică putere legislativă” alături de Consiliul Uniunii Europene.4 Aceasta mai este numită și
„procedură legislativă ordinară”, ceea ce presupune că este respectată de fiecare dată când are loc
o propunere normativă, spre deosebire de perioada pre-tratatului de la Lisabona(2009)5, perioadă
în care codecizia era utilizată doar pentru anumite domenii (sănătate, cultură, educație, mediu,
cercetare și dezvoltare).6
Acest proces presupune trei „lecturi” din partea instituțiilor Uniunii europene. În primul
rând, Comisia Europeană elaborează propunerea normativă, propunere care inițial este trimisă
către parlamentele naționale și către Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor.
Consultarea parlamentelor naționale este realizată pentru asigurarea principiului
subsidiarității.7 Deși rapoartele emise atât de către Comitetul Economic și Social, cât și de cel al
regiunilor au caracter consultativ, cererea acestora este obligatorie. După primirea rapoartelor de
la aceste instituții, Comisia va trimite propunerea simultan către Parlamentul European și
Consiliu, având loc prima lectură. Ca urmare a acesteia, Parlamentul European va emite o opinie
care poate însemna fie avizarea propunerii normative, fie amendarea acesteia, opinia urmând a fi
transmisă Consiliului. Odată ajunsă la acesta, Consiliul va emite documentul reprezentat de
Poziția comună alături de un raport ce va conține motivile care au dus la aprobarea acestuia. 8
7/24/2019 Principiul Maximizarii Utilitatii in Codecizie
http://slidepdf.com/reader/full/principiul-maximizarii-utilitatii-in-codecizie 3/8
David Diaconu
3
Prin intermediul Comisiei, care trebuie, de asemenea, să emită un raport cu privire la opinia sa9,
Poziția comună ajunge la Parlamentul European, unde va avea loc cea d e-a doua lectură. Într -un
termen de 3 luni, Parlamentul are posibilitatea fie de a aproba, prin majoritate simplă Poziția
comună, fie de a nu emite nicio poziție, cazuri în care procedura se finalizează, Consiliul
adoptând actul normativ10. Însă există și cea de a treia posibilitate, aceea în care Parlamentul să
respingă prin vot (majoritate absolută) Poziția, caz în care cere convocarea Comitetul de
Conciliere11, transmițând de asemenea și amendamentele pe care le are. Consiliul are 3 luni la
dispoziție pentru a adopta amendamentele, situație în care procedura se finalizează și actul
normativ este adoptat, sau poate deschide procesul de conciliere. Rolul Comitetului este acela de
a media cele două poziții și nu de a propune sau de a face modificări ale acestora. După această
fază, numită și a treia lectură, procesul de codecizie ia sfârșit, actul normativ fiind adoptat sau
respins definitiv în acest context, Comisia putând reformula altă propunere care va fi supusăaceluiași procedeu.12
Consider că, pentru a putea caracteriza instituțiile din punct de vedere al raționalității
privind din perspectiva actorului maximizator de utilitate este necesar să analizăm componența și
rolul fiecărei instituții, nu numai în procesul codeciziei, ci și în afara acestuia. Astfel, în
paragrafele ce vor urma voi caracteriza fiecare instituție ce participă la codecizie specificând
pentru fiecare dacă acțiunile pe care le întreprind respectă principiul maximizării de utilitate.
Sunt de părere că acest principiu de maximizare a utilității nu este identic pentru toate
instituțiile, ci reprezintă, pentru fiecare în parte, maximizarea celui mai important rol pe care
instituția respectivă îl îndeplinește.
Astfel, pentru prima instituție ce ia parte la acest proces, Comisia Europeană care are în
acest proces atât rolul de a trimite către instituțiile ce vor dezbate proiectul de propunere
normativă cât și pe acela de a retrage propunerea în anumite faze ale lecturilor în cazul în care
termenul necesar pentru implementare a fost depășit, nereferindu-mă la timpul reglementat (cel
de 3 luni sau 2 săptămâni ) ci la acela în care aprobarea propunerii poate să devină inutilă,
maximizarea utilității este reprezentată de eficiența și calitatea formulărilor propunerilor
legislative, eficiență ce va reieși din procentul ce reprezintă numărul de propuneri aprobate în
urma primei lecturi în raport cu numărul total.
7/24/2019 Principiul Maximizarii Utilitatii in Codecizie
http://slidepdf.com/reader/full/principiul-maximizarii-utilitatii-in-codecizie 4/8
David Diaconu
4
Figura 1.
*Sursa: The Co-decision procedure - Analysis and statistics of the 2004-2008 legislature13
și
Statistics on concluded codecision procedures14
După cum reiese din tabelul de mai sus, atât în legislatura 2004-2009 cât și în actuala
legislatură se observă un grad de aprobare mai mare al propunerilor legislative ca urmare a
primei lecturi ceea ce mă face să concluzionez această secțiune prin a spune că utilitatea comisiei
a crescut; cu alte cuvinte, a fost maximizată.
Rolul parlamentelor naționale în procesul de codecizie este de a asigura principiul
subsidiarității, adică de a fi asigurată transmiterea informației către nivelul cel mai apropiat
cetățenilor.15 În acest caz, maximizarea utilității ține de capacitatea fiecărui parlament național
de a se organiza în teritoriu, referindu-mă la existența cabinetelor parlamentare și a posibilității
acestora de a păstra legătura cu votanții din circumscripția respectivă. Ținând cont de prevederile
legale, ce presupun existența cabinetelor parlamentare, această condiție fiind îndeplinită,
utilitatea acestei instituții este crescută.
Următoarele două instituții au un rol foarte important deși rapoartele pe care le emit au
rol consultativ. Cu toate acestea, consultarea Comitetului Economic și Social și a Comitetului
Regiunilor de către Comisie este obligatorie.
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Prima
lectură A doua
lectură Conciliere
Prima lectură A doua lectură Conciliere
1999-2004 33% 46% 21%
2004-2009 72% 23% 5%
2009-2014 83% 15% 2%
Procent aprobare proiecte normative în cadrul procesului de codecizie
7/24/2019 Principiul Maximizarii Utilitatii in Codecizie
http://slidepdf.com/reader/full/principiul-maximizarii-utilitatii-in-codecizie 5/8
David Diaconu
5
Comitetul Economic și Social European este compus din reprezentanții diferitelor
sectoare profesionale și sociale, fiind distribuiți astfel: angajatori, lucrători și activități diverse.
Obligativitatea consultării Comitetului Economic și Social rezidă în faptul că acesta este
considerat a fi puntea de legătură dintre instituțiile Uniunii Europene și societatea civilă
organizată.16 În acest caz, consider că principiul maximizării utilității constă în respectarea
raportului emis, de către Comisie. Impactul raportului Comitetului Economic și Social European
asupra legislației Uniunii Europene este unul ridicat, prin prisma faptului că 81% dintre avize
sunt luate în considerare de către Comisie.17
Comitetul Regiunilor este compus din reprezentanți ai regiunilor, ceea ce înseamnă o
creștere a respectării principiului subsidiarității.18 Asemenea Comitetului Economic și Social,
Comitetul Regiunilor emite un aviz cu rol consultativ însă spre deosebire de acela, Comitetul
Regiunilor nu reprezintă interesul membrilor săi, ci interesul general al Uniunii Europene19 ceeace face ca maximizarea utilității acestui actor să fie reprezentată de aceeași situație ca cea
reprezentată de parlamentele naționale și anume de eficiența cu care principiul subsidiarității este
promovat și respectat.
Cu toate acestea, consider că pentru obținerea maximizării utilității totale a acestor două
comitete intră și pașii făcuți spre modernizarea și democratizarea instituțiilor și procesului
decizional de la nivelul Uniunii Europene, atât Comitetul Economic și Social cât și cel al
Regiunilor, prin existența și respectarea normelor de funcționare, aducând un beneficiu important
în acest sens.
Următoarele două instituții, Parlamentul European și Consiliul reprezintă instituțiile ce
dețin monopolul asupra dezbaterii și asupra aprobării propunerilor legislative. În cazul celei
dintâi, legitimitatea este dată de către votul direct al cetățenilor din statele membre, deși scrutinul
nu este organizat după același sistem electoral ci este stabilit la nivelul fiecărui stat membru. Prin
implicarea Parlamentului în procesul de codecizie, puterea acestuia a fost consolidată.20 De
asemenea, și prin implicarea Consiliului s-a dorit o orientare a instituțiilor spre mai multă
eficacitate, transparență, precum și spre o putere legislativă bicamerală.21 În opinia mea, o
problemă în calea democratizării o constituie dualitatea Consiliului, în sensul în care acesta este
atât parte a legislativului cât și executiv. Încercarea de separare a puterilor nu a dat dovadă de
eficiență, diferența dintre cele două fiind „reținută printre rânduri”, Consiliul exercitându -și
„funcția normativă în deplină transparență”.22
7/24/2019 Principiul Maximizarii Utilitatii in Codecizie
http://slidepdf.com/reader/full/principiul-maximizarii-utilitatii-in-codecizie 6/8
David Diaconu
6
Revenind la procedura legislativă ordinară, Parlamentul este practic primul filtru
instituțional european al propunerii legislative, deoarece Avizul acestuia fie reprezintă aprobarea
propunerii, fie amendarea ei, caz în care atât consiliul cât și comisia sunt nevoite să examineze
cu atenție Avizul.23 Consiliul are de asemenea un rol asemănător, ceea ce mă face să susțin că
maximizarea utilității în acest proces poate face referire la modul în care în ultimele trei
legislaturi (după cum am arătat în figura 1) propunerile normative au fost acceptate în număr cât
mai mare în urma primei lecturi. Acest rezultat descrie pe de o parte atât capacitatea Comisiei de
a fi eficientă cât și capacitatea Parlamentului și a Consiliului de a ajunge la un consens, tocmai
pentru creșterea gradului de democratizare al întregului proces decizional.
Cu alte cuvinte, consider că și în acest caz utilitatea maximală a celor două instituții este
alcătuită atât din modul în care fiecare își înțelege rolul de putere legislativă a Uniunii, aprobând
peste 80% din propuneri încă de la prima lectură cât și din pașii rapizi spre democratizare, pașidatorați acestor decizii. Nu în ultimul rând în aceeași cale spre modernizare și democratizare a
sistemului instituțional european se regăsește și rapiditatea de soluționare a acestor propuneri.
Pe de altă parte, utilitatea fiecărei instituții participante nu este asigurată doar de
activitatea din această procedură ci și de alte demersuri pe care le adoptă pentru democrație,
transparență, dar și pentru cetățeni. Astfel, spre exemplu, în cazul Comisiei maximizarea utilității
a fost posibilă și prin introducerea inițiativei cetățenești, ceea ce presupune posibilitatea unui
număr de un milion de cetățeni ai Uniunii Europene de a participa la elaborarea politicilor
Uniunii, solicitând Comisiei să facă o propunere normativă.24 În același sens, analizând și
creșterea utilității pentru cetățeni, în cazul Parlamentului European, sunt de părere că atât
alegerea membrilor Parlamentului prin sufragiu universal direct cât și apariția competențelor
politice asupra altor instituții europene25 alături de cele bugetare și legislative cresc încrederea
tuturor persoanelor aflate sub jurisdicția Uniunii. Nu în ultimul rând, Consiliul prin competențele
sale decizionale și de coordonare, dar mai ales prin competențele în materie de JAI, este
responsabil cu relația de cooperare dintre state în materie de justiție și afaceri interne26, fapt ce va
duce la o consolidare și eficientizare a puterii judecătorești din fiecare stat.
În concluzie, utilitatea totală a întregii proceduri legislative ordinare este formată din
suma agregată a utilităților fiecărei instituții ce participă în cadrul acesteia, iar după cum am
analizat în paragrafele precedente, se observă dorința fiecărei instituții de a-și maximiza
utilitatea, chiar dacă pentru fiecare actor în parte reprezintă maximizarea unei anumite capacități,
7/24/2019 Principiul Maximizarii Utilitatii in Codecizie
http://slidepdf.com/reader/full/principiul-maximizarii-utilitatii-in-codecizie 7/8
David Diaconu
7
unui anumit rol, în cele mai multe cazuri diferit de cele ale celorlal ți actori, situație în care susțin
că întregul proces respectă principalul element al teoriei integrării neoinstituționaliste de tip
alegere rațională, principiul maximizării utilității.
1 Mark A. Pollack „The new institutionalisms and European Integration,” in European Integration Theory, ed. AntjeWiener și Thomas Diez (Oxford: Oxford University Press, 2009) 125. 2 Mark A. Pollack „The new institutionalisms and European Integration,” in European Integration Theory, ed. AntjeWiener și Thomas Diez (Oxford: Oxfor d University Press, 2009) 126.3 Frank Schimmelfenning „International socialization in the New Europe:Rational Action in an instutionalEnvironment” in European Journal of International Relations,(London: SAGE publications, 2000)109.4 Iordan Gheorghe Bărbulescu, Procesul decizional în Uniunea Europeană (Iași: Polirom, 2008), 372 5 *, Codecizia și concilierea:Ghid privind activitatea de colegiferare a Parlamentului în temeiul Tratatului de la
Lisabona, Ianuarie 2012 (Direcția Generală Politici Interne ale Uniunii-Direcția pentru coordonare legislative șiconcilieri-Unitatea concilieri și codecizie, 2012), 5.6 Iordan Gheorghe Bărbulescu, Procesul decizional în Uniunea Europeană (Iași: Polirom, 2008), 214 7 „Principiul subsidiarităţii este fundamental pentru funcţionarea Uniunii Europene (UE), mai precis pentru luareadeciziilor la nivel european. Acesta permite în special să se stabilească în ce situaţii UE are competenţa de a legiferaşi de a contribui la luarea deciziilor cât mai aproape posibil de cetăţeni.”http://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs/treaties/lisbon_treaty/ai0017_ro.htm8 Iordan Gheorghe Bărbulescu, Procesul decizional în Uniunea Europeană (Iași: Polirom, 2008), 373.9 Iordan Gheorghe Bărbulescu, Procesul decizional în Uniunea Europeană (Iași: Polirom, 2008), 373. 10 Iordan Gheorghe Bărbulescu, Procesul decizional în Uniunea Europeană (Iași: Polirom, 2008), 374. 11 „Comitetul de conciliere este format dintr-un număr egal de reprezentanți ai Consiliului și ParlamentuluiEuropean. Acesta are rolul de a asculta opiniile părților.” Iordan Gheorghe Bărbulescu, Procesul decizional în Uniunea Europeană (Iași: Polirom, 2008), 374. 12 Iordan Gheorghe Bărbulescu, Procesul decizional în Uniunea Europeană (Iași: Polirom, 2008), 374-375.13 The co-decision procedure (Art.251 TEU) - Analysis and statistics of the 2004-2009 legislature:http://ec.europa.eu/codecision/statistics/docs/report_statistics_public_draft_en.pdf14
Conciliations and codecision : Statistics on concluded codecision procedures – European Parliament :http://www.europarl.europa.eu/code/about/statistics_en.htm accesat 31/01/201415 *, Codecizia și concilierea:Ghid privind activitatea de colegiferare a Parlamentului în temeiul Tratatului de la
Lisabona, Ianuarie 2012 (Direcția Generală Politici Interne ale Uniunii-Direcția pentru coordonare legislative șiconcilieri-Unitatea concilieri și codecizie, 2012) 9-10.16 Comitetul Economic și Social European – Home - http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.ro.home (Accesat30/01/2014)17 Broșură Comitetul Economic și Social European, http://www.eesc.europa.eu/resources/docs/eesc-presentation-2013-_ro.pdf , 17.18 Iordan Gheorghe Bărbulescu, Procesul decizional în Uniunea Europeană (Iași: Polirom, 2008), 340 19 Iordan Gheorghe Bărbulescu, Procesul decizional în Uniunea Europeană (Iași: Polirom, 2008), 34020 Dusan Sidjanski, Viitorul federalist al Europei- Comunitatea Europeană de la origini la Tratatul de la Lisabona,
(Iași: Polirom, 2010), 373. 21
Dusan Sidjanski, Viitorul federalist al Europei- Comunitatea Europeană de la origini la Tratatul de la Lisabona,(Iași: Polirom, 2010), 373. 22 Dusan Sidjanski, Viitorul federalist al Europei- Comunitatea Europeană de la origini la Tratatul de la Lisabona,
(Iași: Polirom, 2010), 373. 23 Iordan Gheorghe Bărbulescu, Procesul decizional în Uniunea Europeană (Iași: Polirom, 2008), 373.24 Inițiativă cetățenească Europeană-Home:http://ec.europa.eu/citizens-initiative/public/?lg=ro (Accesat 02/02/2014)25 Iordan Gheorghe Bărbulescu, Procesul decizional în Uniunea Europeană (Iași: Polirom, 2008),20126 Iordan Gheorghe Bărbulescu, Procesul decizional în Uniunea Europeană (Iași: Polirom, 2008), 247
7/24/2019 Principiul Maximizarii Utilitatii in Codecizie
http://slidepdf.com/reader/full/principiul-maximizarii-utilitatii-in-codecizie 8/8
David Diaconu
8
Bibliografie:
*, Codecizia și concilierea:Ghid privind activitatea de colegiferare a Parlamentului în temeiul
Tratatului de la Lisabona, Ianuarie 2012, Direcția Generală Politici Interne ale Uniunii-
Direcția pentru coordonare legislative și concilieri-Unitatea concilieri și codecizie, 2012.
Bărbulescu, Gheorghe Iordan – Uniunea europeană: politicile extinderii, (București: Tritonic,
2006)
Bărbulescu, Gheorghe Iordan, Procesul decizional în Uniunea Europeană, Iași: Polirom, 2008
Broșură Comitetul Economic și Social European,
http://www.eesc.europa.eu/resources/docs/eesc-presentation-2013-_ro.pdf , (Accesat
31/01/2014)
Comitetul Economic și Social European – Home -http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.ro.home (Accesat 30/01/2014)
Conciliations and codecision : Statistics on concluded codecision procedures – European
Parliament : http://www.europarl.europa.eu/code/about/statistics_en.htm (Accesat
31/01/2014)
http://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs/treaties/lisbon_treaty/ai0017_ro.h
tm (Accesat 31/01/2014)
Inițiativă cetățenească Europeană - Home:
http://ec.europa.eu/citizens-initiative/public/?lg=ro (Accesat 02/02/2014)
Pollack, A. Mark, „The new institutionalisms and European Integration,” in European
Integration Theory, ed. Antje Wiener și Thomas Diez, 125-143, Oxford: Oxford University
Press, 2009.
Schimmelfenning, Frank, „International socialization in the New Europe:Rational Action
in an instutional Environment” in European Journal of International Relations,(London:
SAGE publications, 2000) 109-139.
Sidjanski, Dusan, Viitorul federalist al Europei- Comunitatea Europeană de la origini laTratatul de la Lisabona, Iași: Polirom, 2010.
The co-decision procedure (Art.251 TEU) - Analysis and statistics of the 2004-2009
legislature: http://ec.europa.eu/codecision/statistics/docs/report_statistics_public_draft_en.pdf
(Accesat 30/01/2014)