DE VEGHELA FRUNTARII

expoziţie de uniforme grănicereşti

din ultimii 200 de ani

- Giurgiu - decembrie 2012

AsociaţiaTradiţiaMilitară

MuzeulPoliţiei deFrontieră

S untem bucuroşisă oferim publi -cului rezultatul

unui pro iect realizatde Asociaţia Tra - diţia Mi li tară, înpar te ne riat cu Mu -zeul po liţiei de fron ti e ră - Giur giu,Mu ze ul din Ruse,Muzeul militar dinBu cu reşti, cu finan -ţarea AFCN - un mu -zeu al u nifor meiră nicereşti din ul-timii 200 de ani.

4

Nu ne-am propus să realizăm oprezentare exhaustivă a subiectuluinostru. De altfel, nici timpul, niciresursele nu ne-ar fi permis. Dar amrea lizat un început al unui proiect carenădăjduim să continuie încă mulţi anide acum înainte şi să ajungă la per-fecţiune.

Am dorit ca proiectul nostru să fieo lecţie de istorie, o lecţie despre val-oare şi virtute, despre vitejie şi glorie,cultivate de armata română şi de cei cestau de veghe la fruntariile ţării. Olecţie poate că mai greu de învăţat pen-tru noua generaţie, obişnuită să trans-greseze graniţele de orice fel, sătrăiască într-o lume globalizată, secu-larizată, în care este greu a mai vorbidespre repere valorice, despre patrio -tism, despre jertfă.

De asemenea, am dorit să realizămun muzeu viu, care să răspundă exi-genţelor actuale ale vizitatorilor, ţinândpasul cu tehnica modernă şi oferind ovarietate de moduri de prezentare aobiectelor, epocilor istorice si culturiiunui popor, cu scopul de a subliniaschimbările care au avut loc în timp şia arăta, astfel, schimbările sociale şi dementalitate care s-au petrecut, cu vre-mea. Pentru a putea fi formator deopinii şi îmbogăţitor al culturii vizita-torilor, este necesar ca în primul rândmuzeul să dispună de mijloace care săajungă la inima acestora şi să letrezească interesul şi dorinta de acunoaste diverse vremuri, prin inter-mediul exponatelor. Credem, deasemenea, că mijloacele prin care seexprimă discursul muzeistic trebuie safie cele care au impact asupra noilorgeneratii, deci adaptate epocii noastreşi modului de informare a contempo-ranilor.

Aşadar, contextul actual impune

5

mai întâi muzeului condiţii tehnice şiştiinţifice adecvate timpului în caretrăim, o dinamică a activităţilor şi re-alizării de colecţii şi expoziţii tempo-rare atractive pentru membrii societăţiinoastre, cărora le dedicăm aceastămuncă. De aceea, am conceput expozi -ţia noastră ca pe una itinerantă, cu

posibilitatea de a circula în ţară, maiales în localitătile unde există şcolimilitare, pentru a fi un instrument edu -cativ pentru cadrele militare în for-mare, dar şi pentru marele public.

Integrarea europeană nu înseamnăuniformizarea valorilor, ci mani-festarea acestora într-o diversitate deforme, care dau specific ariilor ge-ografice şi păstrează omul ancorat înreperele pe care le oferă tradiţia, cul-tura, istoria poporului din care faceparte. Contextul actual impuneregândirea istoriei recente şi formareaunei conceptii patriotice echilibrate, cuscopul îmbunătăţirii respectului de sineal românilor, al cultivării simţului da-toriei faţă de ţară, a curajului şi acţiu-nii, în special în rândul tinerilor,folosind imaginea de glorie si vitejie aostaşilor români, care au apărat acestpământ chiar cu preţul vieţii. Compo-nentă de bază a educaţiei, învăţarealecţiilor pe care le oferă istoria re -prezin tă o bună premiză pentru viitor.

Proiectul nostru este unul trans-frontalier, realizat în colaborare cu

6

Muzeul militar din Ruse (Bulgaria),într-un loc strategic, care reprezintă,deopotrivă, graniţa de Sud a României,dar şi deschiderea ţării nopastre cătreUniunea Europeană. Totodată, am avutîn vedere dezvoltarea instituţională şiîntărirea capacităţii organizaţionale aAsociaţiei “Tradiţia militară” şi a

Muzeului poliţiei de fron-tieră din Giurgiu; încheiereade noi parteneriate cu insti-tuţii de profil, îmbunătăţireacapacităţii organizaţionale şia celei de a derula proiecte,lărgirea ariei tematice şi a

preocupărilor acestor instituţii; culti-varea valorilor patrimoniului naţionalistorico-militar; relevarea diversităţtiiculturale si istorico-militare, prinprezentarea uniformelor grănicerestibulgare, ruseşti si otomane; îm-bunătăţirea şi diversificarea ofertei cul-turale actuale.

7

Punând în slujba educaţiei culturalea vizitatorilor toate mijloacele de caredispunem în prezent, precum şi rezul-tatele unei riguroase documentăriprivi toare la uniforma grănicereascădin România modernă, proiectul are oimportanţă deosebită şi în cooperareatransfrontalieră, cu instituţii culturaleşi militare din Bulgaria, prezentând im-portanţă pentru elevii, studenţii şicercetătorii din domeniul militar, pre-cum şi pentru marele public roman sistrain, care tranziteaza Romania pe lagraniţa de Sud a ţării, precum şi mare-lui public local, prin informaţiile şinoutăţile pe care le aduce privind uni-forma grănicerilor din ultimele douasecole, surprinsă în procesul de schim-bare, de la o epocă la alta.

Am creionat, în linii mari, oevoluţie cronologică a costumuluigrăniceresc în perioada 1806-1989:

8

Am luat ca punct de plecare anul 1806,prezentând un costum de soldat şi unulde ofiţer din Regimentul 2 Valah Nr. 17Năsăud, prima unitate româneascăconstituită de către Curtea Imperiala dela Viena şi înfiinţată de ImpărăteasaMaria Teresia, la 16 aprilie 1762.

Pe acea vreme, în corpul grăniceri -lor existau formaţiuni pentru pazaDunării şi pentru munte. Uniformaavea acelaşi fond, deosebirilefăcân du-se prin culorile distinctive:roşu pentru grănicerii de Dunăre şiverde pentru grănicerii de munte. Incadrul expozitiei prezentam un costumde soldat de graniceri de munte si unulde graniceri de Dunăre.

Uniforma de soldat se compuneadin:căciulă din blană neagră cu fundul

9

din postav de culoare distinctivă,având în partea dreaptă o flamurăterminată cu un ciucure. Tunicalunga (cortel) era din postav de cu-loare castanie, închisă la un rând denasturi (argintii), cu guler înalt,epoleţi şi paspoale verde închis. Pepărţile laterale erau buzunare cu ca-pace acoladate şi paspoalate.Manşetele erau pas poalate circular.Pantalonii (cioareci) erau din dimiealbă, peste care se puneau ciorapitrei-sferturi cu ciucure în partea su-perioara. Încăl ţă min te: opinci cunojiţele împletite până sub ge-nunchi. Cartuşiera din piele neagrăşi se purta în bandulieră, pe şolduldrept.

Ofiţerii aveau uniforma ca a in-fanteriei, dar din postav negru, cugulerul paspoalat cu roşu pentrugrănicerii de Dunăre şi verde pen-tru grănicerii de munte, cu resutulpaspoalelor, paftalelor de lamanşete şi lampasul simplu, de ace-

10

leaşi culori. Epoleţii au fondul de cu-loare dis tinctivă,cu marginile din firargintiu. Sa coul este de culoare neagră,cu pampon din fir argintiu, cu em-blemă şi jugulară din metal alb.

Perioada anilor 1830-1859 propu -nem să fie reprezentată de un costumde soldat de “Graniceri de Dunăre” şide un costum de Grăniceri de Munte”.

Prin decretul din 5 aprilie 1869 secreează Divizia 1 Teritorială Bucureşti,care cuprindea trupele teritoriale dedorobanţi. Paspoalele uniformei pentruDivizia 1 Teritorială sunt roşii, pentruDivizia 2, galben, Divizia 3, albastruiar Divizia 4, verde deschis.

Pentru perioada 1859 - 1872 amexpus un costum de soldat model 1868şi un costum ofiţer model 1868 - ţinutazilei. Războiul de Independenţă l-am

reprezentat printr-un grup de costumegrănicereşti românesc, bulgăresc,otoman.

Intre anii 1904 - 1916 au loc maimulte modificări ale costumuluigrăniceresc pe care le-am reprezentatprintr-un costum de soldat model1904din Corpul de Grăniceri; costum model1912 de soldat ţinuta de serviciu; cos-tum model 1912 de ofiţer ţinuta de cer-emonie; costum model 1912 de ofiţerţinuta de campanie; costum model1915 de soldat; costum model 1916 desoldat. Pentru perioada anilor 1920:costum de soldat model 1923 - ţinutade ceremonie; costum de ofiţer model1923 - ţinuta de ceremonie; costum desub-ofiţer model 1923 ţinuta de zi.

Batalioanele grănicereşti au fost în-fiinţate în anul 1930 de către RegeleCarol al II-lea: Bistriţa-Năsăud, Banat,

11

Orlat. Uniforma se diferenţia prin cu-loarea paspoalelor, epoleţilor, manşetelorastfel: Batalionul Bistriţa-Năsăud - verdedeschis, Banat -cenuşiu, Orlat - castaniu.

La fel, am încercat să surprindemevoluţia uniformei de grăniceri în epocileulterioare şi sub comunism. Am conside -rat necesară şi existenţa unei vitrine cuefecte militare de grăniceri (epoleţi,petliţe, insigne, paftale, decoraţii etc) al-tele decât cele care se regăsesc pe uni-forme, precum şi a unui drapelreprezentativ.

In anii următori, dorim să continuămproiectul nostru, îmbogăţindu-ne colecţiade uniforme, aprofundând documentareaşi transpunând expoziţia în mediul virtual,pentru ca o categorie cât mai largă de pu -blic să se poată bucura de rezultatulmuncii noastre. Considerăm că am rea -lizat un început al unui proiect care poatefi mereu îmbogăţit şi aprofundat.

12

LISTA UNIFORMELOR PREZENTE IN EXPOZITIE

• Uniforma de soldat Regimentul 2 Valah Nr. 17 Nasaud• Uniforma ofiter - Graniceri de Dunare md. 1850• Uniforma soldat Graniceri de Munte md. 1850• Uniforma ofiter md. 1869 Div. 1 Teritoriala Bucuresti. Tinuta zilei• Uniforma soldat vanatori md. 1873 - tinuta de campanie• Uniforma general md. 1873 - tinuta de campanie de vara• Uniforma soldat otoman - artilerist• Uniforma de voluntar bulgar• Uniforma soldat rus din reg.1 infanterie• Uniforma soldat md. 1904 din Corpul Granicerilor - tinutade campanie• Uniforma ofiter graniceri md. 1912 - tinuta de gala• Uniforma soldat graniceri md. 1915 - tinuta de ceremonie• Costum ofiter graniceri md. 1915 - tinuta de ceremonie• Uniforma de soldat md. 1923 - tinuta de ceremonie• Uniforma de ofiter md. 1923 - tinuta de zi• Uniforma de soldat din Batalionul Graniceresc Nasaudmd.1934 - tinuta de ceremonie• Uniforma ofiter din Batalionul Graniceresc Nasaud md.1934- tinuta de ceremonie• Uniforma de ofiter din Reg.1 Graniceri - tinuta de ceremonie• Uniforma de soldat graniceri md.1939 - tinuta de campanie• Uniforma de ofiter graniceri md.1939 - tinuta de campanie• Uniforma de ofiter graniceri RPR md. 1948• Uniforma de soldat graniceri RPR md. 1952 • Uniforma de soldat graniceri RSR md. 1966 - tinuta de iarna,fara manta• Uniforma de ofiter graniceri RSR md. 1966 -tinuta de oras• RSR md. 1966 - tinuta de oras13

Proiect realizat cu finanţarea Administraţiei Fondului Cultural Naţional