Post on 05-Jul-2018
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
1/100
la tema: Planificarea reducerii costului de producţie
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
2/100
S U M A R
INTRODUCERE.............................................................................................. 3 pag.
Partea teoreticăCAPITOLUL I. Abordări teoretice privind costl de prodc!ie "n
cadrl "ntreprinderii "n condi!iile economiei
de pia!ă .................................................................................. # pag.
$.$. Roll% &nc!iile 'i tipologia costli....................................................... # pag.$.(. )ărimea% strctra 'i dinamica costli de prodc!ie. Calclarea
costrilor dpă metoda A*C................................................................$( pag.$.3. Rela!ia o&ertă+cost................................................................................. (, pag.$.-. )ecanisml &ormării costli 'i problema redcerii costrilor ...........(( pag.
Partea de cercetareCAPITOLUL II. trctra organi/atorică 'i anali/a economică a activită!ii
"ntreprinderii C0 1 R0ODCOO02.....................................(# pag.
(.$. 0re/entarea modli de eercitare a procesli de management%
strctra organi/atorică de ansambl a "ntreprinderii 'i stdilsistemli actal de management al ei ...................................................(# pag.(.(. Caracteristica principalilor indicatori de per&orman!ă 4 CA%
nmărl de anga5a!i% prodctivitatea mncii% pro&itl% salaril6 ..............3- pag.(.3. Anali/a indicatorilor economico+&inanciari principali..........................-7 pag(.-. Condcerea activită!ii de mar8eting......................................................97 pag.
CAPITOLUL III. Anali/a comparativă a metodelor de plani&icare a
redcerii costli de prodc!ie ........................................#( pag.
3.$.Redcerea costli de prodc!ie prin omiterea costrilor de non + calitate .............................................................................................#( pag.3.(.Alte posibilită!i de redcere a costli de prodc!ie................................., pag.3.3. ;estionarea "ntreprinderii prin costri% calea spre prosperitate................- pag.
CONCI RECO)AND?RI ............................................................... pag.
*I*
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
3/100
INTRODUCR
0erioada de tran/i!ie la economia de pia!ă "n Repblica )oldova a scos "n
vileag o serie de probleme% acitatea cărora a relie&at tot mai mlt cri/a economică'i socială: degradarea economiei% nivell "nalt al in&la!iei% de&icitl bgetar%
&alimentarea "ntreprinderilor% cre'terea 'oma5li etc.
Dpă cm ne demonstrea/ă eperien!a nor !ări economic de/voltate% na
din posibilită!ile de sol!ionare a problemelor apărte este de/voltarea
mltilaterală a activită!ii antreprenoriale 4"ntreprinderilor6 care actalmente este
considerată drept n &actor primordial "n de/voltarea economiei de pia!ă arepblicii. Evident că "n aceste condi!ii sbiectl principal devine antreprenorl.
Anme el este persoana ce activea/ă "n interesl "ntreprinderii% al să personal%
asmnd+'i n anmit risc. El este nevoit să cnoască modl de eercitare a
activită!ii de antreprenoriat% medil "n care se des&ă'oară ac!inile practice%
problemele c care se poate con&rnta "n activitatea sa 'i 'ansele posibile pentr a
le sol!iona "n di&erite sita!ii "n dependen!ă de sma de "mpre5rări% att posibil&avorabile% ct 'i ne&avorabile.
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
4/100
@irmele care+'i negli5ea/ă ba/a de celtieli devin repede necompetitive 'i
pierd teren pe pia!ă "n &avoarea concren!ei care pro&ită de atl nor celtieli
mici. Diminarea contină a celtielilor este n &actor esen!ial pentr o &irma care
vrea să rămnă competitivă% dar această redcere trebie să &ie n mi5loc de
cre'tere a venitli 'i nu un scop în sine . Dacă redcerea celtielilor constitie
n obiectiv de sine stătător% managerii pierd din vedere esen!iall 'i riscă să &ie
"ntrec!i de concren!i% care se servesc de acest &apt pentr etinderea cotei de
pia!ă.
)ărimea costli de prodc!ie este in&len!ată de di&eri!i &actori: nivell
prodctivită!ii mncii% calitatea materiilor prime 'i materialelor% tenologiile de&abrica!ie% modl de administrare 'i diri5are al activită!ii economice% resrsele
disponibile% etc.
Tran/i!ia scimbă cardinal rela!iile dintre "ntreprindere 'i medil să de
activitate. 0rincipala componentă a medili devine pia!a% care mi5loce'te
legătrile mltiple ale "ntreprinderii c medil să. )ecanisml pie!ei repre/intă
pentr "ntreprindere terenl de reali/are a &lli aprovi/ionare prodc!ie des&acere. Reali/area obiectivelor "ntreprinderii este "n &nc!ie de sporirea
adaptabilită!ii 'i &leibilită!ii "ntreprinderii "n raport c medil care "n condi!iile
economiei de pia!ă se modi&ică permanent.
O activitate manegerială bine plaficată în baza unui studiu minuţios al
tuturor condiţiilor ce pot servi ca suport pentru creşterea eficienţei, este o garanţie
de primă importanţă pentru asigurarea viabilităţii întreprinderii.Te/a de licen!ă 1 0lani&icarea redcerii costli de prodc!ie2 este conceptă
'i elaborată "n re/ltatl nei anali/e a abordărilor teoretice re&erito acest sbiect
ct 'i cercetări 'tiin!i&ice a activită!ii economico+&inanciare la Combinatl de
0rodc!ie 1 0RODCOO02 "n perioada anilor 1(,,3+(,,72. Fn procesl de
elaborare a &ost colectate 'i anali/ate o totalitate de date c caracter economic 'i
despre principiile de activitate 'i de/voltare ale "ntreprinderii.
-
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
5/100
Fn procesl de stdi 'i anali/ă al activită!ii economico+&inanciare% a &ost
sistemati/ate datele privind această activitate% determinate pnctele de reper% care
a stat la ba/a plani&icării activită!ii "ntreprinderii 4*ilan!l contabil% rapoarte
statistice% etrase din 1cartea mare2% etc.6 % corespnderea principiilor de activitate
internă a "ntreprinderii c principiile 'tiin!i&ice 'i practice tili/ate "n ramră.
Fn procesl de stdi prin anali/ă% sinte/ă 'i comparare a re/ltatelor
activită!ii 'i a prevederilor teoretice% am &ormlat o serie de recomandări% principii
de activitate 'i am elaborat nele criterii% care "n vi/inea mea ar dce la
"mbnătă!irea per&orman!elor "ntreprinderii "n domenil stdiat.
Reie'ind din volml materialli ps la dispo/i!ie pentr stdi amelaborat nele sol!ii% modalită!i de aplicare practică a cno'tin!elor teoretice din
domeni% pentr ca pe viitor activitatea "ntreprinderii să &ie mai e&icientă.
0ropnerile pentr ob!inerea per&orman!elor snt argmentate 'tiin!i&ic prin
materiale 'i calcle respective ce vi/ea/ă domenil dat de activitate.
tdil s+a e&ectat paralel con&orm principili G
a! Re/ltate reale ob!inte de "ntreprindere "n perioada stdiatăG"! Obiective 'i &inalită!i 'tiin!i&ice% care a &ost tili/ateG
c! 0ncte de reper% care snt necesare de atins pentr men!inerea po/i!iei
actale 'i progresare "n viitor pentr asigrarea pro&itli stabilG
Fn procesl de stdi 'i elaborare a te/ei de licen!ă am tili/at materialele
acmlate anterior "n cadrl activită!ii de cercetare la "ndeplinirea te/elor anale la
disciplinile de pro&il.Te/a dată de licen!ă repre/intă n material de sinte/ă dintre teorie 'i practică%
care poate &i aplicată 'i care propne anmite sol!ii 'tiin!i&ice% pentr problemele
elcidate "n procesl de elaborare.
Te/a de licen!ă are rmătoarea strctră:
# Introducerea$ acest compartiment caracteri/ea/ă sccint actalitatea temei%
argmentea/ă necesitatea cercetării ei% &ormlea/ă obiectivele ce necesită
reali/are "n procesl de elaborare a te/ei% eviden!ia/ă ba/a metodico+'tiin!i&ică a
7
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
6/100
cercetării indicnd obiectl cercetării% metodele de cercetare% strctra te/ei%
con!intl sccint al te/ei% nmărl paginilor% &igrilor % aneelor.
Partea teoretică% + inclde capitoll I % abordarea teoretică a costli de
prodc!ie. Fn acest capitol s+a anali/at concep!iile istorice 'i moderne c privire la
modalită!ile de &ormare a costrilor% &nc!iile eercitate de cost% modalită!i de
determinare a nivelli% dinamicii 'i strctrii costli% descrierea tiprilor de
costri ce se &ormea/ă "n procesl nei activită!i economice 'i pe care
"ntreprinderea le sportă. +a cercetat corela!ia cost o&ertă% c demonstrări gra&ice
a &enomenelor eplicate. +a anali/at concep!ia contemporană re&eritor costrile de
proces 'i in&len!a lor aspra costli total. Partea de cercetare % + inclde doă capitole% reali/area nor concl/ii 'i
recomandări "n ba/a nor cercetări 'i anali/e concrete. Fn capitoll II a &ost
anali/a!i 'i evala!i principalii indicatori ai activită!ii economice 'i &inanciare a
"ntreprinderii C0 1 0RODCOO02% "n re/ltatl cărora a &ost elaborate o serie de
propneri% recomandări 'i ini!iative . Fn capitoll III a &ost determinate "n ba/a
compara!iilor 'i propse căi concrete de redcere a costli de prodc!ie.% ce ar ptea &i &olosite "n activitatea economică a nei "ntreprinderi "n condi!iile
economiei de pia!ă.
Concluii şi recomandări n compartiment care con!ine &ormlarea
concl/iilor 'i recomandărilor practice 'i concrete "n vederea organi/ării ct mai
e&iciente a activită!ii "n cadrl "ntreprinderii.
!ibliografia totalitatea srselor bibliogra&ice care a &ost tili/ate "n procesl de stdi% cercetare 'i anali/ă% "ndeplinit con&orm cerin!elor.
"ne#e inclde sceme% tabele la care se &ace re&erin!ă "n te/ă 'i care
eplică anmite procese% &enomene% teorii etc.
9
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
7/100
CAPITOLUL I. A"ordări teoretice pri%ind costul de producţie &n cadrul &ntreprinderii &n condiţiile econo'iei
de piaţă(.(. Costul ) rol* funcţii* tipolo+ia costului
„Costul este în general, o măsură a ceva la care trebuie renunţat pentru a se obţine
altceva.....Economiştii folosesc, de regulă, conceptul de cost de oportunitate, adică
costul prin care se măsoară valoarea tuturor lucrurilor la care trebuie să se renunţe
pentru a obţine altceva. Măsura costului de oportunitate poate să coincidă, dar nu
întotdeauna, cu cheltuielile băneşti prin care contabilul măsoară costul”.
!he M"! #ictionar$ of Modern Economics%
Costl este n parametr de re&erin!ă pentr comportamentl prodcătorli
al cări scop direct este de a ob!ine n pro&it ct mai mare 'i mai bine asigrat% mai
ales "n condi!iile economiei de pia!ă% nde concren!a dictea/ă "n mare măsră
comportamentl prodcătorli. Costrile prodselor propse pentr reali/are%
snt prgii de ac!ine a prodcătorli pe termen scrt% adică "n acele ori/ontri
de timp "n care se &olosesc aceia'i &actori de prodc!ie. Fn condi!iile economiei de
pia!ă% "ntreprin/ătorl "'i asmă răspnderea de a ss!ine o&erta de măr&ri
4servicii6% "n ba/a datelor economice% in&orma!ii contabile% evalări despre
cantită!ile Hcalită!ile prodse 'i despre costri. Din aceste considerente% to!i marii
economi'ti a &ost preocpa!i de stdierea con!intli economic al costli.
Clasicl Adam mit% identi&ică costl c pre!l natral 4real6 al bnli.
2 0re!l real al &iecări bn% constă din sma integrală a rentei% salarili 'i
dobn/ii care trebie plătită pentr ca această mar&ă să poată a5nge pe pia!ă. 1
David Ricardo a stdiat aceia'i problemă "n dinamică% considernd că pre!l
măr&ii este reglementat de cre'terea sa descre'terea costli de prodc!ie.
>coala economică socialistă a&irmă că pre!l de cost constă doar dintr+o
parte a valorii măr&ii. . )ar a ss!int că pre!l de cost este acea parte a valorii
care "l costă pe "ntreprin/ător 'i care se măsoară "n celtiala d capital constant 'i
cea de capital variabil.
#
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
8/100
Economistl &rance/ J.*.aK a demonstrat că la ba/a costli se a&lă celtielile
oca/ionate de combinarea% sbstitirea 'i &olosirea &actorilor de prodc!ie% costl
&iind o recompensare a serviciilor &actorilor de prodc!ie.
Jon ). eKnes &ace distinc!ie "ntre costl &actorial 4contravaloarea
serviciilor crente adse "ntreprin/ătorli de către &actorii de prodc!ie6 'i costl
de "ntrebin!are 4plă!ile către al!i "ntreprin/ători pentr aci/i!iile &ăcte de la ei%
"mprenă c sacri&icil pe care+l &ace &olosind ecipamentl 'i prodcnd bnri6.
Fn pre/ent eistă% circlă 'i se con&rntă "ntre ele mai mlte doctrine
economice 'i pncte de vedere &ormlate "n di&erite perioade istorice% dar tot'i
prioritate i se acordă rmătorli concept:Costul de producţie se formeaă din totalitatea cheltuielilor efectuate şi
$sau care urmeaă să fie făcute, toate în e#primare valorică %bănească&, de către
o întreprindere pentru producerea şi desfacerea de bunuri corporale şi
incorporale. "dică, evaluarea tuturor eforturilor implicate de procesul economic
determinat.
Conceptl abordat eviden!ia/ă rolul costului de producţie* caracteri/at dermătoarele aspecte:
+ costl re&lectă nitatea dintre con!intl consmli de &actori de prodc!ie
'i epresia sa băneascăG
+ el este indicatorl c care pot &i măsrate 'i comparate toate e&ortrile
depse de "ntreprindere pentr a prodce 'i des&ace bnri 'i serviciiG
+ costl inclde toate celtielile &ăcte de "ntreprindere pentr ss!inereao&erteiG
+ costl se regăse'te "n pre!l de vn/are al bnli% ca parte componentă al
acestiaG
Costl eercită di&erite &nc!ii. Funcţie a costurilor + se de&ine'te ca ansambll
rela!iilor eistente "ntre costl total de prodc!ie 'i cantitatea de bnri 4servicii6
prodse. Fn &ndamentarea o&ertei% se !ine seama de &nc!iile costli:
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
9/100
(. Funcţia de măsurare a cheltuielilor necesare a ob!inerii prodc!iei 'i
a corela!iilor ce pot apărea "ntre e&ortri 4 costri6 'i e&ecte 4bnri prodse6.
0rin această &nc!ie costl se mani&estă ca indicator economic calitativG
,. Funcţia de cercetare'devoltare a costli constă "n &aptl că
tenologiile noi 'i noile prodse apar ca e&ect al celtielilor de cercetare. C
ct raportl dintre tenologiile noi 'i costri este mai mare% c att &nc!ia
respectivă se mani&estă mai accentatG
-. Funcţia de producţie a costrilor se re&eră la &aptl că acesta 5oacă
n rol decisiv "n reali/area concep!iilor constrctive 'i tenologice pe ba/a
inovărilor 'i inven!iilorG. Funcţia de personal prespne compararea costrilor sportate de
"ntreprindere "n vederea pregătirii% per&ec!ionării 'i motivării personalli c
nivell cre'terii prodctivită!ii mncii 'i calită!ii prodc!ieiG
/. Funcţia comercială se re&eră la e&ectl po/itiv al celtielilor legate
c livrarea la timp a bnrilor 'i asigrarea pie!elor de des&acereG
0. Funcţia financiar'contabilă determină mărimea 'i strctracostrilor necesare nei activită!i economice rentabileG
1. Funcţia de optimiare are roll de a determina gama parametrilor de
activitate al "ntreprinderii care prespn costri minime la capacită!i maime de
prodcere
2. Funcţia de control şi reglare se mani&estă "n sita!iile ce necesită
adoptarea nor deci/ii de politică economică 'i prin care se diri5ea/ă consmlde resrseG
Costul de producţie repre/intă ansambll celtielilor necesare ob!inerii
ni volm de prodse% ct 'i evalarea e&ortrilor implicate de n proces
economic. El este determinat de activitatea de producţie efectivă. Fn acest ca/
distingem rmătoarele tipri de costri: costul real care repre/intă sma
cantită!ilor de bnri 'i servicii reali/ate de "ntreprinderi% privite prin prisma
condi!iilor de mncă 'i a &actorilor de prodc!ie necesari pentr ob!inerea
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
10/100
prodsli respectivG costul monetar care repre/intă sma evalărilor "n monedă
sa pre! de aci/i!ie pentr procrarea &actorilor de prodc!ie necesari costli
realG costul de oportunitate care repre/intă evalarea cantită!ilor de prodse 'i
servicii ce vor ptea &i &abricate "n cadrl "ntreprinderii din sma prodcerilor "ntr+
n medi antideterminant 4distingem doă componente:
$. costurile e#plicite ce repre/intă &orma sa natra plă!ilor &ăcte pentr
procrarea de materii prime% materiale 'i energie% cnoscte 'i sb denmirea de
costri ale o&ertei &irmeiG
2 . costuri implicite + acele celtieli ce n prespn plă!i către ter!i6.
3n funcţie de %olu'ul fi4ic al producţiei costurile se clasifică &n : costuri globale 4ansambll costrilor corespn/ătoare ni volm de prodc!ie dat6 care
snt:
a. costri &ie 4acea gamă de costri ce n se modi&ică indi&erent de modi&icarea
volmli de prodc!ie6G
". costri variabile 4costrile ce snt in&len!ate de mărimea prodc!iei6G
c. costri totale 4sma valorică a costrilor &ie si variabile 6G d. costri medii+nitare repre/intă costri globale pe nitate% celtieli necesare
pentr &abricarea ni prods + nitate% se calclea/ă ca raport dintre costl total 'i
valoarea prodc!iei6. Costurile medii se clasifică la rândul lor în:
(. Costl &i+medi%
,. Costl variabil+medi%
-. Costl total+mediGe. costuri marginale 4cre'terea costli total "n ca/l cre'terii prodc!iei c o
nitate% este egal c raportl dintre sporl costli total 'i sporl prodc!iei
G deci rela!ia de calcl este:
C! C"
∆
∆=
nde : C" + repre/intă mărimea costli marginal4.m.6G
C! ∆ + repre/intă sporl costli total 4.m.6G
$,
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
11/100
∆ + repre/intă sporl prodc!iei 4nită!i6G
Această grpare pre/intă importan!ă nmai dacă problemele snt privite
nmai pe termen scrt.
3n funcţie de procesul te5nolo+ic* ele'entele costului se +rupea4ă &n)
+ Costuri de "a4ă 6 sa tenologiceG se re&eră la materiile prime% salariile
personalli de prodcere% amorti/area% resrsele energetice 'i apa tili/ate
"n scopri tenologiceG
+ Costuri de re+ie 6 sa de organi/are 'i condcere% care incld salariile
personalli de condcere 'i de administra!ie% celtieli generale de biro%
etc.După +radul de o'o+enitate* respecti% de co'ple7itate a diferitor
ele'ente)
+ Costuri si'ple * sa monoelementare % care pot &i evalate pe elementele
primare 4materii prime% salarii plătite pentr n anme prods sa proces
tenologic6G
+ Costuri co'ple7e* sa polielementare% care incld mai mlte costrisimple% &ără ca acestea să devină opera!ionale4repara!ii capitale6G
3n funcţie de purtătorul de cost )
+ Costuri directe* care snt identi&icabile 'i măsrabile "n momentl
e&ectării lor pentr &iecare prods "n parteG
+ Costuri indirecte* e&ectate la &abricarea "ntregii prodc!iiG ele snt
colectate pe locri de aplicare 'i% apoi% snt reparti/ate c a5torl nor ceide reparti!ie aspra prodselor% la s&r'itl perioadei de gestineG
3n funcţie de 'o'entul consu'ului factorilor de producţie 8i de cel al
efectuării c5eltuielilor)
+ Costuri curente% a&erente perioadei "n care are loc prodcerea 'i des&acerea
bnliG
+ Costuri preli'inare* care se vor e&ecta "n viitor% dar acestea se răs&rng
aspra prodc!iei crente 4concediile de odină6G
$$
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
12/100
+ Costuri anticipate* care n apar!in perioadei "n care se &ac celtielile
4abonamentele pentr (,,9 plătite "n (,,76
După natura acti%ităţii econo'ice desfă8urate )
(.Costuri producti%e* determinate 'i necesare pentr des&ă'rarea normală a
proceselor de prodc!ieG
,.Costuri neproducti%e* celtieli re/ltate din nea5nsrile "n gestionarea
&actorilor de prodc!ieG
4Adaptat dpă: $.Dobrota% Nita.+ cono'ie politică + Editra Economică%
*cre'ti% $#% pag.$(#+ $3$% 6
(.,.Mări'ea* structura 8i dina'ica costului de producţie.Calcularea costurilor după 'etoda A9C
Ni%elul costului de producţie sau 'ări'ea li repre/intă totalitatea
celtielilor eprimate "n nită!i monetare% e&ectate de n prodcător+
"ntreprin/ător pentr prodcerea 'i des&acerea bnrilor ce repre/intă domenil
activită!ii sale.
)ărimea costli poate &i calclată pe nitate de prods 4nitar% medi6% pe omasă de prodc!ie omogenă sa eterogenă 4cost de prodc!ie6% a nei "ntreprinderi
pe o anmită perioadă de timp 4an% trimestr6. Nivell costli di&eră 'i poate &i
clasi&icat :
$. de la n prods la altl
(. de la n prodcător la altl
3. de la o perioadă la alta-. "n &nc!ie de di&eri!i &actori 4tipl prodsli% cantitatea 'i calitatea &actorilor
de prodc!ie &olosi!i% condi!iile tenico+economice etc.6 .
Structura costului de producţie: repre/intă totalitatea ponderilor &iecări
element economic% care se inclde "n calcll costli global 4total6 . 0entr a
determina strctra costli de prodc!ie se tili/ea/ă grparea celtielilor pe
elemente economice. Această clasi&icare a celtielilor se tili/ea/ă pentr a crea
n sistem care caracteri/ea/ă la general evol!ia costli de prodc!ie% deoarece
$(
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
13/100
n indică eact locl e&ectării celtielilor% 'i n poate &i &olosită la determinarea
ca/elor de cre'tere sa redcere a celtielilor. 0entr aceasta se tili/ea/ă
grparea celtielilor pe articole de calcla!ie% deoarece acest tip de celtieli
servesc drept srsă de in&orma!ie re&eritor la direc!ionarea pe nivele 4direc!ii6 a
celtielilor. trctra costli de prodc!ie se pre/intă "n tabell de &ormă
pre/entat "n anea $.
Dina'ica costului de producţie: ; caracteri/ea/ă evol!ia costli "n
perioada de dare de seamă &a!ă de perioadele precedente 4de obicei se evalea/ă
evol!ia costli pe o perioadă de 3 ani6% adică este o anali/ă a evol!iei costli
de prodc!ie% pentr a determina cre'terea sa redcerea li% &actorii care adeterminat modi&icările li 'i sita!iile concrete ce a necesitat sportarea di&eritor
celtieli. Fntreprin/ătorl este cointeresat de cnoa'terea dinamicii
costli de prodc!ie pentr a prevedea evol!ia li pe o perioadă viitoare 4an%
semestr% plani&icat6. 0entr a determina dinamica costli de prodc!ie se
calclea/ă indicele de evoluţie eprimat prin rela!ia:
L$,,
,
$ ×=CpCp # Cp
nde : Cp # + repre/intă indice de evol!ie a costli de prodc!ieG
,$ %CpCp + repre/intă mărimea costli de prodc!ie "n perioada
crentă4de dare de seamă6 % respectiv de ba/ă% eprimat
"n
nită!i băne'tiG
Această rela!ie se tili/ea/ă atnci cnd este nevoie de determinat evol!ia
relativă a costli de prodc!ie. Dacă "ntreprin/ătorl este cointeresat de
cnoa'terea evol!iei absolte% atnci se calclea/ă abaterea absoltă a costli
total4 ,$ CpCpCp −=∆ 6 sa pe elemente economice% prin elaborarea ni tabel de
&orma celi pre/entat "n anea $.
4Adaptat dpă: Dobrota% Nita.+ cono'ie politică + Editra Economică% *cre'ti%
$#% pag. $3$+$336
$3
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
14/100
Calcll costrilor de proces este na din ltimele cceriri in domenil
calcla!iei costrilor. Di&erite cabinete de consltan!ă 'i marile "ntreprinderi
indstriale interna!ionale a de&init+o ca 'etoda A9C.% care repre/intă n model
de detaliere 'i strctrare a ca/elor de apari!ie a costrilor comne
4indirecte6%este o metodă de control a acestor costri. . 0rima "ncercare de
reali/are a ni asemenea sistem no "n calcll costrilor a &ost &ăctă "n anl
$# de către aplan% Cooper si Jonoson.
Drept ca/e ale apari!iei costrilor de proces pot &i considerate:
$. modi&icări ale po/i!iei strategice ale "ntreprinderiiG
(. modi&icări "n cererea de in&orma!ii pentr managementG3. de&icien!e "n sistemele eistente de calcl a costrilor.
(.Po4iţiile strate+ice ale &ntreprinderilor s;au sc5i'"at foarte 'ult &n ulti'ii
ani. +a datorat scimbărilor "n medil "ntreprinderii% scimbări la care a
contribit esen!ial de/voltările "n tenologia calclatoarelor. Odată c
introdcerea sistemelor CI) 4Compter Integrate )an&actring6 a apărt
modi&icări importante "n toate domeniile 'i sectoarele "ntreprinderii. Datorităconcren!ei pe pia!ă eistă tendin!a redcerii costrilor% "mbnătă!irii calită!ii
prodselor 'i de/voltării lansărilor de prodse noi% ca rmare% are loc scrtarea
dratei ciclli de via!ă a prodselor. Din aceste motive ponderea 'i importan!a
sectoarelor costurilor indirecte cre'te mere &a!ă de aceea a sectoarelor de
prodc!ie propri+/ise. Aceste modi&icări de activită!i necesită modi&icări
respective 'i "n strctra costrilor. Importan!a costrilor individale directe scade"n &avoarea celor indirecte% concomitent c cre'terea ponderii costrilor &ie.
,. Modificările &n cererea de infor'aţii pentru 'ana+e'ent se referă la :
+ 0regătirea 'i asigrarea de in&orma!ii despre costri re&eritoare la o
mltitdine de obiecte ale calclli costrilorG
+ Redcerea mărimilor lotrilor de &abrica!ieG
+ Determinarea volmli optim de prodc!ieG
+ Determinarea mărimii costrilor comen/ilor speci&iceG
$-
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
15/100
+ Asigrarea e&icacită!ii activită!ilor "n sectoarele generatoare de costrilor
comne 4 indirecte6.
In&orma!iile necesare se re&eră la "ntregl lan! de creare a valorii din
"ntreprindere% inclsiv la toate sectoarele de prodc!ie 'i activită!i ailiare
4a5tătoare indirect6.
-. Deficienţe &n siste'ele e7istente de calculaţie a costurilor) sistemele
tradi!ionale de calcla!ie a costrilor snt orientate spre sectoarele de prodc!ie
propri+/ise. Costrile comne 4indirecte6 se reparti/ea/ă aspra prodselor prin
intermedil nor mărimi de re&erin!a% care "n actalele condi!ii tenologice% n
repre/intă o epresie a oca/ionării 4de eempl salariile indirecte6. Decontareacostrilor indirecte are loc prin splimentări aspra nor mărimi valorice. Această
reparti/are a costrilor indirecte este necon&ormă c principiul ocazionării% poate
dce la deci/ii strategice gre'ite.
Dpă MorvartH)aKer% calculul costurilor de proces se de&ine'te ast&el:
$Calculul costurilor de proces poate fi înţeleasă ca o noua abordare a calculaţiei
în vederea creşterii transparenţei costurilor în sectoarele de activităţi indirecte, aasigurării unui consum eficient al resurselor, evidenţierii utilizării capacităţii de
producţie, îmbunătăţirii calculaţiei costului pe produs şi evitării, în aşa fel a unor
decizii strategice greşite$.
Din această de&ini!ie re/ltă clar sarcinile 'i obiectivele calclli costrilor
de proces. Trăsătra de ba/ă a acestei calcla!ii constă "n ideea de a n mai
reparti/a costrile indirecte de eploatare aspra prodselor prin intermedil nor cote ineacte 'i arbitrare% ci "n concordan!a c apelarea e&ectivă a prodselor%
obiecte ale calcla!iei la activită!ile "ntreprinderii. Dpă natra ei% calcla!ia
costrilor de proces este o calcla!ie a costrilor totale. Acest concept al
costrilor totale se ba/ea/ă pe &aptl că pe termen lng predomină costrile
variabile 'i deci a roll decisiv.
Fn legătra c aceasta se poate aprecia că% prin destina!ia sa% calcll
costrilor de proces este orientată către deci/iile pe termen lng 'i poate &i
$7
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
16/100
considerată n spri5in "n re/olvarea problemelor strategice ale "ntreprinderii.
Ansambll &nc!ional al "ntreprinderii este repre/entat prin activită!i 'i procese%
procesele &iind po/i!ionate sb raportl costrilor% ori/ontal &a!ă de "mpăr!irea
tradi!ionala a locrilor de costri.
Calcll costrilor de proces n repre/intă n no sistem de calcl "ntr+ct
"n constrc!ia 'i organi/area ei se poate tili/a strctra tradi!ională a calclli
costrilor: pe tipri% locri si prtători de costri.
0otrivit metodei A*C calcll costrilor de proces prespne parcrgerea
rmătoarelor etape:
(. Identificarea acti%ităţilor* proceselor 8i sta"ilirea ierar5iei sereali/ea/ă dpă modell li MorvartH)aKer ce cprinde - &a/e:
a! se &ormlea/ă ipote4ele principalelor procese + aceste ipote/e a la ba/ă
strctra prodselor% des&acerii% a "ntreprinderii% obiectivele proiectli 'i
sita!iile deci/ionale importante.G
"! anali/a activită!ilor pentr deter'inarea proceselor parţiale + "n priml
rnd trebie identi&icate procesele de ansambl ale nei societă!i pentr ale ptea eviden!ia 'i prelcra sb raportl calcla!iei costrilor. Anali/a
activită!ilor poate &i e&ectată "n mai mlte &elri: cestionări 'i interviri%
anali/a docmentară% etc.
c! 0entr &iecare loc de costri se determină procesele ce se des&ă'oară "n
diverse sectoare 'i re/ltatele acestora 4otpt6 pe de+o parte% precm 'i
necesarl de personal 'i valori materiale pentr acestea 4inpt6% caredetermina mărimea proceselor% pe de altă parte.G
d! alocarea capacităţilor 8i a costurilor + eistă mai mlte modalită!i de
alocare a costrilor de plan ale locli de costri di&eritelor procese
par!iale:
(. plani&icarea analitică a &elrilor de costri pentr &iecare proces par!ial.
Această metodă este cea mai eactă dar 'i cea mai costisitoare.
$9
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
17/100
). organi/area nei plani&icări analitice a costrilor locli de costri. Fn
măsra "n care n anmit &el de costri este dominant poate să &ie s&icientă
plani&icarea analitică a acesti &el de costri. 0entr celelalte &elri de
costri se poate pleca de la costrile normale ale locli 'i reparti/area
propor!ională a acestora pe procese "n &nc!ie de &ell costli dominant.
*. determinarea regresivă pe ba/a valorilor anli precedent 'i a valorilor din
bget.
e! concentrarea proceselor parţiale &n procese principale: + daca pentr toate
locrile de mncă snt cnoscte procesele par!iale% stimlatorii lor de costri
'i ponderea lor "n costrile de locri% rmea/ă ca ltimă &a/ă + concentrarea proceselor par!iale "n cteva procese principale sbordonate locrilor de
costri. 0rocesele par!iale vor &i organi/ate sb &orma a doă dimensini: a
locli de costri eectant 'i a procesli principal sbordonat locliG
,. Deter'inarea sti'ulatorilor de costuri 8i ela"orarea structurilor
cantitati%e + timlatorii de costri repre/intă mărimile de re&erin!ă pentr
reparti/area costrilor comne indirecte. )ărimea costrilor comne privind materialele% 4de eempl6% n depinde de valoarea materialelor
aci/i!ionate ci de nmărl comen/ilor e&ectate% a mi'cărilor din depo/it.
De eempl% pentr procesl principal 1 comandarea materialelor2%
stimlatorl de cost este nmărl de comen/i% pentr procesl principal
1elaborarea planli de prodc!ie2+ nmărl sec!inilor de plan elaborateG
timlatorii de costri se aleg dpă anmite criterii 4eactitatea calclelor%compleitatea combina!iei prodselor6 c respectarea anmitor condi!ii
4'or de identi&icat 'i tili/at% să in&len!e/e po/itiv anga5a!ii6.
-. Sta"ilirea cotelor costurilor de proces + pentr calcl se determină cotele
de costri ale proceselor% care se reali/ea/ă "n trei &a/e: se determină cotele
de costri pentr procesele dependente de volml reali/ărilor 'i apoi
cotele de reparti/are ale costrilor proceselor independente &a!ă de aceste
volme. 0rin adnare se ob!in cotele costrilor proceselor totale% anea (.
$#
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
18/100
0rincipil de ba/a al metodei "l constitie reparti/area mai &ină a
celtielilor indirecte pe prtătorii de celtieli "n raport c metoda clasică
tili/ată% &ără a a&ecta mărimea celtielilor directe. e cnosc doă modalită!i de
calcl a costrilor de proces:
$.Calcll direct nedi&eren!iatG
(.Calcll indirect di&eren!iatG
(.Calculul direct nediferenţiat:
Această variantă a calclli costrilor de proces atrage toate costrile
comne indirecte 'i le decontea/ă pe prodse prin intermedil cotelor de costri ale
proceselor.
( )∑=
×=n
i
%pCpCu$
nde :Cu + costrile de proces pe nitatea de prtător G
Cp & cota costrilor de proces pentr &iecare proces de tip 1 i
1G
%p + coe&icientl de proces pentr &iecare proces de tip 1 i 1
ni ...$= + proceseG
,.Calculul indirect diferenţiat:
Această modalitate este binevenită pentr a determina legătra dintre
obiectele de calcl 'i procesele principale apelate de ele. Această legătră "ntre
procese 'i prtătorii de costri a &ost deplasată de la nivell proceselor principale
'i par!iale la nivell di&eritelor locri de costri.
Costrile de proces nitare nedependente de volm4 unvC 6 ale &iecărei
variante c privire la n anmit proces par!ial se calclea/ă dpă rela!ia:
'vo
'vo
punv!
( ('C C
⋅×=
"n care: (' + cantitatea de procesG
('vo + partea cantitativă de proces dependentă de
volmG
!'vo + volml cantitativ total ca smă a cantită!ii reali+
$
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
19/100
/ărilor ttror prodselor respectiv a variantelorG
Fn mod corespn/ător se ob!in costrile de proces nitare 4Cudv 6 dependente
de variante.
'va
'va
p) *v
( ('C Cudv
×⋅
×= %
"n care : ('va + partea cantitativă de proces dependentă de variante
*v + nmărl de varianteG
)'va + volml cantitativ al di&eritelor variante
Costrile nitare ale ni prods care a &ost oca/ionate de către proceslanali/at re/lta atnci prin:
CudvCunvC u +=
Conclu4ie) calcla!ia costrilor de proces poate determina trei e&ecte care
snt considerate avanta5e in&orma!ionale strategice.
$. fectul de alocare. Costrile comne de des&acere n snt determinate de
costrile de prodc!ie ale prodsli ci% 4de eempl6 de activitatea de
pblicitate 'i promovareG deci de procese care snt oca/ionate "n legătră c
acestea. E&ectl de alocare constă "n di&eren!a dintre costrile comne
indirecte% reparti/ate con&orm calclli tradi!ional prin splimentare% 'i
cele reparti/ate con&orm oca/ionării prin intermedil cotelor de costri de
proces.
(. fectul de co'ple7itate. E&ectl de compleitate eprimă "n mod deosebit
&aptl că att compleitatea% ct 'i bogă!ia de variante snt &actori
determinan!i ai costrilor comne indirecte. 0rodsele comlee necesită o
totalitate de activită!i care oca/ionea/ă costri comne indirecte% calcla!ia
cărora poate provoca adoptarea deci/iilor gre'ite "n politica de mar8eting%
&iind evitate prin metoda A*C.
3. fectul de de+resiune. Calcla!ia prin splimentare% "n con&ormitate c
reparti/area propor!ională a costrilor comne% decontea/ă cote constante
$
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
20/100
de costri comne pe nitatea de prodse. Costrile de proces pe nitatea
de prodse se diminea/ă "nsă odată c cre'terea cantită!ii lor. De eempl%
costrile comne de distrib!ie se nasc independent de cantită!ile
comandate.
Calculaţia costurilor de proces se prezintă drept funcţii a+utătoare a
managementului costurilor comune indirecte.
Adaptat dpă :
$. las Ebbe8en%
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
21/100
prodc!ie sa tipl de tenologie% acestea reie'ind din deci/iile investi!ionale
anterioare. olml prodc!iei poate &i a5stat nmai prin modi&icarea cantită!ii de
mncă 'i H sa de materii prime. Crba costrilor pe termen scrt % gra&ic este
pre/entat "n anea 3.
Din acela'i pnct de vedere% perioada lun+ă repre/intă timpl "n care snt
posibile modi&icări "n volml prodc!iei pe ba/a ni 1 mod tenologic de capital
intensiv24mlte ma'ini 'i p!ini mncitori6 'i H sa a ni 1 mod tenologic de
mncă etensiv2 4ml!i mncitori 'i p!ine ma'ini6. 0e termen lng% evol!ia
costrilor este determinată de economiile de scară% de concentrare a prodc!iei.
1conomiile de scară snt caracteri/ate prin scăderea costli pe termen lng%concomitent c sporirea randamentli &actorilor de prodc!ie 4pre!ri constante ale
&actorilor de prodc!ie6 o dată c trecerea de la n aparat tenic de prodc!ie la altl.
Crba generală a costrilor pe termen lng este pre/entată "n anea 3. Ea eprimă
costri care marcea/ă trecerea de la tenologiile c randamente mici la cele c
randamente mari.
0e termen lng% pnctele de intersec!ie dintre costri 'i cre'terea prodc!iei segrpea/ă "n 5rl nei crbe care are &orma C C ′− . Ea porne'te de la n nivel relativ
ridicat al costrilor% corespn/ător ni nivel scă/t al prodc!iei% scad odată c
cre'terea prodc!iei% se men!in la n nivel constant 'i "n cele din rmă costrile
cresc.
Tendin!a legică a &nc!iei respective se eplică "n principal prin di&erite e&ecte
pe care le a anmite elemente ale costli 4&ie% variabile% directe% indirecte6 aspradinamicii generale a costli. Fn timp ce costrile &ie rămn netre% cele variabile
snt sensibile la o ast&el de evol!ie. Rela!iile dintre costrile medii 'i cel marginal 'i
volml de prodc!ie pot &i eplicate prin gra&icl pre/entat "n anea -.
Din gra&ic se observă că modi&icarea prodc!iei determină evol!ii neni&orme
ale di&eritor categorii de costri medii. )odi&icările inegale ale costrilor medii snt
datorate evol!iei costli marginal% de aceea "ntreprin/ătorl trebie să rmărească
($
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
22/100
c aten!ie comportamentl costli marginal "n raport c modi&icarea volmli de
prodc!ie.
Cur"a costului 'ar+inal are 'ai &nt=i o pantă descrescătoare* apoi una
crescătoare. Deci% ea "nregistrea/ă n nivel minim "nainte ca n asemenea nivel să
&i &ost atins de costl medi total 4 la prodc!ia 7% &a!ă de prodc!ia de 9 bcă!i% nivel
la care costl medi total atinge n nivel minim 6. Apoi% costl marginal rcă rapid
'i se intersectea/ă c costl medi total la nivell minim al acestia .
Concl/ie: porirea prodc!iei este e&icientă4prin prisma costrilor6 pnă "n
momentl "n care crbele costli medi total 'i costli marginal se intersectea/ă.
Acesta este nmit ti'pul econo'ic al costului* adică secven!a de timp al costli"n care se reali/ea/ă prodc!ia optimă4costri medii totale minime6.
Fncadrarea "n ti'pul econo'ic al costului repre/intă o"iecti%ul esenţial al
producătorului. Evol!ia generală a costli medi total se "ncadrea/ă "n trei /one%
deosebit de importante pentr comportamentl prodcătorli:
$. >ona de+resi%ă ?descrescătoare6+ cost total nitar "n scădere datorită scăderii
pternice a costli marginal.(. >ona opti'ă 6 cele mai mici costri nitare% sb cel marginal% care asigră
pro&itri mari din vn/ări. 4=ona ti'pul econo'ic al costului.!
3. >ona pro+resi%ă * cre'terea prodc!iei reali/ea/ă cre'terea costli marginal%
respectiv costli medi total . Tendin!a de ie'ire a costrilor din această /onă
"i atrage aten!ia prodcătorli că trebie să ia măsri pe termen lng:
promovarea progresli tenic% "nnoirea prodselor. 4rsa: Dobrota% Ni!a.+cono'ie politică + Editra Economică% *cre'ti% $#% pag. $33.6
(.. Mecanis'ul for'ării costului 8i pro"le'a reduceriicosturilor
(entru un nivel dat al producţiei, se alege acea combinaţie de
input&uri-intrări care determină cel mai mic cost posibil.....astfel
încât să genereze venituri ma3ime din vânzări..........$
4)icael 0ar8in% David ing6
((
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
23/100
Comportamentl prodcătorli ra!ional &a!ă de cost re/ltă direct din
scopl obiectiv al activită!ii sale maimi/area pro&itli care trebie să se
ba/e/e pe ra!ionalitate "n mobili/area 'i alocarea resrselor% pe spirit de competi!ie
'i cnoa'tere ba/ată pe calcl economic. 0entr a+'i spori pro&itl% prodcătorl ar
trebi să mărească volml prodc!iei vndte. Cm orice "ntreprin/ător se
con&rntă c nele restricţii, printre care caracterl limitat al resrselor economice
'i pre!rile &actorilor de prodc!ie 'i ale măr&rilor date de pia!ă% "n condi!iile
concren!ei per&ecte% va ptea să+'i reali/e/e scopl redcnd consmrile
speci&ice c &actorii de prodc!ie sa% alt&el sps% mărind randamentl &actorilor.
Deci/iile prodcătorli depind de varia!iile cererii. Fn sita!ia nei cereri elastice%el va maimi/a prodc!ia c costl total globalG "n condi!iile nei cereri rigide% va
minimi/a costl total global pentr ob!inerea nei prodc!ii date. Fn acest ltim
ca/% are loc o eliberare de resrse economice c care agentl economic va trece la
organi/area &abricării nor noi prodse% lărgind o&erta de bnri 'i Hsa servicii.
Redcerea costrilor materiale de prodc!ie eprimă% "n PQ$a'i timp% gestionarea
ra!ională a resrselor natrale petrol% ga/e natrale% minere de &ier% lemn etc. respectiv% gri5ă pentr medil ambiant% responsabilitate pentr de/voltarea
economico+socială drabilă.
Fn acest sens% ra!ionamentl este relativ simpl: prodcătorl are interesl de
a o&eri prodse pe pia!ă atta timp ct ltima nitate din bnl vndt revine mai
scmp dect nitatea anterioară care adce pro&it. 4adică costl marginal este mai
mic dect pre!l de vn/are6. @iecări nivel al pre!li de vn/are "i corespnde oanmită cantitate pe care prodcătorl 'tie că n trebie să o depă'ească. Aceasta
este crba o&ertei prodcătorli% care indică cantitatea% a cărei des&acere "i asigră
"ntreprinderii ob!inerea celi mai mare pro&it 'i celei mai bne rentabilită!i.
Fn sita!ia redcerii consmrilor speci&ice de materii prime% combstibili%
etc. provenite din import se economise'te valtă% se redce cererea de valtă c
e&ecte po/itive aspra crsli de scimb. 0rin redcerea costli medi total - Cmt ,
contrib!ia la sporirea pro&itli &irmei vine din doă direc!ii: cre'terea pro&itli
(3
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
24/100
pe prods -(r 'i cre'terea volmli prodc!iei mar&ă 40)6% deci a o&ertei de
măr&ri% a'a cm se observă "n rela!ia pro&itli &irmei+
( ) )(" ( )(" C ( ofit r mt ×=×−=0r
unde ) r ( + mărimea pro&itli pe prodsG
( + pre! nitarG
mt C + cost medi totalG
acela'i lcr se observă 'i din gra&icl aneei 7.
Redcerea costli de prodc!ie determină stabilitatea sa ciar redcerea
pre!rilor% cre'terea competitivită!ii prodselor "n lpta de concrentă att pe pia!a
na!ională% c"t 'i pe pia!a eternă.Fn vederea redcerii costli% prodcătorl trebie să cate 'i să găsească
re/ervele de redcere a consmrilor de &actori de prodc!ie% să ac!ione/e simltan
"n toate compartimentele "ntreprinderii% aspra ttror &actorilor de prodc!ie% "n
toate &a/ele activită!ii economice 'i să aplice măsrile posibile de diminare a
costrilor "n concordantă c eigen!ele competi!iei impsă de pia!ă.
/educerea costului de producţie trebuie să se producă fără influenţe
negative asupra calităţii bunurilor materiale şi serviciilor, ci, dimpotrivă,
concomitent trebuie să se asigure un spor de calitate. /educerea costurilor pe
seama reducerii calităţii este antieconomică. !otodată, tendinţa generală impusă
de concurenta pe piaţă este ca bunurile economice să încorporeze în costurile lor
cît mai putină materie primă, munca de înaltă calificare şi să fie obţinute prin
utilizarea te4nologiilor de ultimă oră.
le'ente esenţiale &n acti%itatea de reducere a costului
0rodcătorii a "n vedere rmătoarele:
a! F'i aleg cel mai e&icient proces de prodc!ieG att din pnct de vedere
tenologic% al e&icien!ei economice% ct 'i ecologicG
(-
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
25/100
"! Urmăresc să cmpere &actori de prodc!ie% pe ct este posibil% la pre!rile cele
mai mici% &ără a negli5a calitatea% redcnd totodată celtielile de eploatare
a lorG
c! )ic'orarea consmli de &actori de prodc!ie pe nitate% ca re/ltat a
cre'terii randamentli lorG
d! Asigrarea redcerii costrilor legate de &actorl mncă% n nmai "n
prodcerea nemi5locită de bnri economice% ci 'i "n &a/ele de cercetare 'i
proiectare% "n domenil gestinii 'i condceriiG
e! Reali/area obiectivelor stabilite% !innd seama de resrsele disponibile% de
condi!iile de prodc!ie eistente% "n contetl restric!iilor de ordin economicG
f! Identi&icarea prodselor care generea/ă consmri energetice mari 'i a
prodselor care adc pierderi% imprimarea ni caracter preventiv activită!ii
de minimi/are a costrilor% c a5torl metodelor moderne de calcl 'i
eviden!ă.
+! Implementarea ni sistem al managementli calită!ii totale% care va asigra
"mbnătă!irea calită!ii prodselor 4serviciilor6 'i respectiv prevenirea
de&ectelor% rmate de redcerea pierderilor de "nlătrare a lor4eclderea
totală a acestor celtieli splimentare% legate de prelcrarea rebtrilor%
remedierea de&icien!ilor% reclama!iilor consmatorilor% etc. 6% care "n re/ltat
ob!in măr&ri ce pot &i propse consmatorilor la pre!ri redse% calitate
remarcabilă 'i pro&itri "nalte.
5! 0er&ec!ionarea "ntregli sistem de management % c scopl redcerii
celtielilor administrative% prin compteri/area sistemli in&orma!ional
pentr a &i posibil de a comasa mai mlte postri ce se re&eră la aceea'i
&nc!ie% pentr a ob!ine 'i alte avanta5e importante4reenginering6.
(7
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
26/100
)ic'orarea costrilor necesită ridicarea nivelli de cali&icare a lcrătorilor%
per&ec!ionarea ecipamentelor tenice de prodc!ie% a tenologiilor de &abrica!ie%
a activită!ii de administrare% de gestine 'i condcere% stimlare materială%
cre'terea prodctivită!ii etc.
Costrile de prodc!ie snt in&len!ate de &actori interni% dependen!i de
activitatea prodcătorli% 'i de &actori eterni% independen!i de activitatea
acestia. 0rintre &actorii eterni care in&$en!ea/ă costrile snt: pre!rile de
cmpărare ale &actorilor de prodc!ie 'i pre!rile de vn/are ale măr&rilor.
Activitatea prodcătorli trebie să se concentre/e aspra rmătoarelor căi de
redcere a costrilor:
• redcerea consmrilor de materii prime% materiale% combstibil 'i apăG
• redcerea celtielilor salariale pe nitatea de prodsG
• &olosirea optimă a capacită!ilor de prodc!ie 'i a spa!iilor de prodc!ieG
•
dimensionarea optimă a celtielilor de de/voltareG
• redcerea celtielilor administrativ+gospodăre'tiG
• mic'orarea pre!rilor de des&acereG
• dimensionarea optimă a celtielilor pentr reclamă.
Fntr+o economie de pia!ă% maimi/area rentabilită!ii este criteril
&ndamental al deci/iilor "ntreprinderilor de anga5are a celtielilor% de organi/area prodc!iei% de dimensionare a ei4etindere% restrngere% men!inere6. Fntr+o
economie concren!ială% singura variabilă asupra căreia poate acţiona
întreprinătorul este volumul producţiei, găsirea acelei cantităţi de produse care
ma#imieaă încasările totale, concomitent cu minimiarea costurilor totale.
4Adaptat dpă:
(9
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
27/100
$. . Dobrota% Nita.+ Economie politică.+ Editra Economică% *cre'ti% $#%
pag.$3#.
(. . @dl% 0al.+ )icroeconomie.+ Editra MIROSUI% $#% pag.(,(.
3. . MeKne% 0al.+ )odl economic de gndire. + Editra Didactica si
0edagogica% $$% pag. $7.
-. . ăcărel% Ilian.+ @inan!e pblice.+ Editra Didactică 'i 0edagogică%
*cre'ti% (,,,% pag. 37(. 6
CAPITOLUL II. Structura or+ani4atorică 8i anali4a econo'ică
a acti%ităţii &ntreprinderii CP # RPODCOOP$.
,.(. Pre4entarea 'odului de e7ercitare a procesului de 'ana+e'ent*
structura or+ani4atorică de ansa'"lu a &ntreprinderii 8i studiul
siste'ului actual de 'ana+e'ent al ei
Combinatl de 0rodc!ie 10RODCOO02 a &ost &ondat "n anl $-9% "n satl
orniceni% raionl tră'eniG "n anl $-# activitatea de ba/ă a combinatli constă
"n aci/i!ionarea &rctelor scate 'i ncilor% "n acela'i an a &ost dată "n eploatare o
"ncăpere pentr administra!ia combinatli pe str. @rn/e 7% or. Ci'ină. Fn anl
$77 combinatl Agroindstrial Cooperatist Ci'ină 4nmit astă/i
10RODCOO026 a trect "n cadrl sistemei )O
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
28/100
biectivele propse spre reali/are care reies din scopl ma5or 4reali/area
nei activită!i economice e&iciente6 snt:
Aci/i!ionarea prodselor agricole 'i a materiei prime de la di&erite
organi/a!ii de aci/i!ionare% colective de arendă% de la popla!ie din R) ct
'i de peste otareG
Organi/area &abricării prodc!iei indstriale 'i a prodc!iei agricole% a
măr&rilor de larg consm G
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
29/100
5! Activitate economică eternă% precm 'i altor activită!i ne inter/ise de
legisla!ia R) "n vigoare.
Fn procesl activită!ii economico &inanciare a "ntreprinderii proprietatea se
&ormea/ă din contl:
(. venitli reali/atG
,. /rii calclate a mi5loacelor &ieG
-. creditelor % "mprmtrilor 'i alteleG
. dona!ii% sponsori/ăriG
/. alte intrăriG
Combinatl de 0rodc!ie 10RODCOO02 activea/ă din anl $(% &iind"nregistrat la Camera Fnregistrării de tat 4con&irmat prin certi&icatl de "nregistrare
a "ntreprinderii% eliberat de Camera Fnregistrării de tat% nmăr de "nregistrare
$,9,,#,3% data "nregistrării $3. $$. $(% seria A $--7( 6% organl de
administrare economică + "O5COO( % &orma de proprietate privată% &orma
organi/atorico+5ridică cooperatistă. Tipl de activitate principală indstrie
Activea/ă "n con&ormitate c legisla!ia "n vigoare.Combinatl de 0rodc!ie 10RODCOO02 din mn. Ci'ină controlea/ă
rigros eviden!a activită!ii economico+&inanciare% "ntocme'te bilan!l contabil 'i
rapoartele &inanciare 'i statistice "n ordinea stabilită de legisla!ia "n vigoare 'i le
pre/intă *iroli Eectiv )O
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
30/100
Nmărl medi scriptic al lcrătorilor "n (,,9 este de nită!i.
Capitall social
C.0. 1 0RODCOO02 s+a constitit avnd n capital stattar "nregistrat de
Camera Fnregistrării de tat "n valoare de $7$9(3 lei. Con&orm Raportli
privind &ll capitalli propri din 3$ ianarie (,,7% capitall stattar
constitia $99#--9 lei.
)odl de eercitare a procesli de management
(rocesul de management din "ntreprinderea anali/ată% este "n&ăptit de către
manageri% care dpă nivele se "mpart "n trei categorii:
$. )anagerl sperior nl la nmăr% postl de condcere director.(. )anagerii medii + $, la nmăr 'i care ocpă di&erite postri de condcere
sitate la nivel medi. Ei se sbordonea/ă direct managerli sperior 'i a
rol de re!ea de legătră dintre nivell sperior 'i in&erior. 0ostrile de nivel
medi incld: contabil+'e& interimar% inginer+'e&% economist+'e&% inspector
sperior pe cadre% energetician + 'e&% 'e& interimar centr mar8eting% 'e&l
servicili de aprovi/ionare tenico+materială% 5rist% 'e& de laborator% 'e& dedepo/it central.
3. )anagerii in&eriori ei se sbordonea/ă managerilor medii. 0ostrile
inclse "n această categorie snt: 'e&ii sec!iilor sbordona!i inginerli 'e&.%
brigadirl de pa/ă% maistr sperior.
trctra organi/atorică este 1 o suma totală a modurilor în care îşi împarte
munca în sarcini distincte şi apoi a+unge la coordonarea lor$
4 "intzberg
Fntreprinderea C0 1 0RODCOO02 are o strctră organi/atorică &nc!ională
4anea #6% "n care sarcinile snt concentrate "n ba/a &nc!iilor comne. Toate
activită!ile de prodc!ie ct 'i cele &inanciare snt grpate "n &nc!ie de prodse%
care preia toate sarcinile pe care acea &nc!ie trebie să le "ndeplinească.
3,
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
31/100
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
32/100
+ casier4'e&+depo/it6
III.
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
33/100
+ sec!ia mecanico+energetică
+ compartimentl transport+aprovi/ionare
+ compartimentl &inanciar+contabil
Asigrarea calită!ii
Fn principal controll calită!ii se reali/ea/ă de către laboratorul de producţie%
care are legătri c Centr 1)oldovastandard2% c Centrl de )edicină 0reventivă
Repblicană% c Centr de eri&icare a Calită!ii materiei prime 'i prodc!iei
vinicole 1 instandard2% c laboratorl 1 )O
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
34/100
0e parcrsl ltimilor doi ani 4(,,- +(,,76 combinatl a elaborat 'i reali/at n
plan de de/voltare tenică% implicnd 'i măsri tenico+organi/atorice 'i anme:
+ Compteri/area sistemei de eviden!ă contabilă.
+ Amena5area ni no pnct termic pentr recep!ionarea agentli termic pentr
necesită!ile tenologice a combinatli. )ontarea ni no sistem atomat de
eviden!ă a agentli termic consmat% mic'ornd ast&el pierderile ne5sti&icate
"nregistrate "n perioadele precedente.
+ A &ost ini!iat 'i &inali/at procesl de restabilire al sec!iei de cpa5are &iind
montate 'i date "n eploatare # cisterne c + (7 m3% re/ervare% procrarea
ni pres +&iltr 'i a nei pompe% nirea cisternelor "n &l tenologicG
+ )oderni/area liniei de prelcrare a merelor pentr o capacitate de prelcrare
3,,, t de materie primă pe se/on 4procrarea teascli% ma'ină de spălat
merele% restabilirea descărcătorli mecanic% procrarea tila5li ailiar%
e&ectarea lcrărilor de montare% reglare% conectare la srsele energetice 'i
canali/are% evacarea de'erilor.6G
+ A &ost restabilit camionl de mare trac!ine de marca )A= pentr necesită!ile
de prodc!ie 'i transportare a combinatli.
+ A &ost procrată o cisternă semiremorcă de ino c + $( m 3 pentr
transportarea prodselor vinicole % a alcoolli 'i de'erilor vinicole.
+ A &ost &abricată o cisternă metalică c volm de $ m3 pentr transportarea
de'erilor vinicole.
Descrierea mi5loacelor &ie% constrc!iilor "n crs de eec!ie 'i valoarea
acestora se e&ectea/ă anal de către administra!ia "ntreprinderii 'i se con&irmă de
către proprietar. 4)O
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
35/100
Ci&ra de a&aceri 4 C7 6 eprimă volml venitrilor "ntr+o perioadă de timp de
către nitatea economică. Anali/a C7 se e&ectea/ă "n dinamică 'i prin aprecierea
strctrii ei. Anali/a C7 dă posibilitatea de a aprecia activitatea "ntreprinderii "n
di&erite domenii. 0entr anali/ă s+a &olosit datele ce corespnd rmătoarelor
contri% etrase din 1 Cartea mare2 pentr cei trei ani anali/a!i:
(. contl 9$$ venitri din vn/ări 4valoarea prodc!iei reali/ate )(/ 6 G
,. contl 9$( alte venitri opera!ionale :
; alte active crenteG
; venitri din arendăG
; penalită!i% despăgbiri '.a.-. contl 9($ venitri din activitatea de investi!ii% 4 dividente etc.6 G
. contl 9(( venitri din activitatea &inanciarăG
Tabell nr. (
Aprecierea dina'icii 8i structurii cifrei de afaceri la C. P. ** PRODCOOP$* &n perioada ,@@- 6 ,@@
le'enteleecono'ice
Anul precedent,@@-
Anul curent ,@@ A"atere ?B);!
?lei! ?lei! ?lei! $ ( 3 -V 3+(
$. 0). cont. 9$$ -(9#7$,%#$ #7%(, $-($,%$( 3%7, W3#7(%-$ W%3,(. 0) .cont. 9$( 7$,7%3 $%9# 3-#-%3 3%7 W(7-9#%7$ W$%$3. 0). cont. 9($ $(7% ((% $$(7,,,%, $$%73 +$#37% +$$%37
-. 0) .cont. 9(( $33,%#9 ,%(7 $333,7%#( $%3 W$$$-%9 W$%$- 7. C7 4$W(W3W-6 79#-99%7 $,, #7,,,%#- $,, W-,#9,3-%$7 +
Conclu4ie) Din datele tabelli am constatat că "n perioada anilor (,,3+
(,,- ponderea principală "n sma C7 % este de!intă de valoarea prodc!iei
reali/ate 4#7%(, L + "n anl (,,3G 3%7, L + "n anl (,,- 6% ceea ce de &apt este
caracteristic "ntreprinderilor indstriale. C7 "n anl (,,- a cresct c W
37
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
36/100
-,#9,3-%$7 lei &a!ă de anl (,,3% sa procental c #$%( L corespn/ător
indiceli de evol!ie $#$%(L.
Tabell nr. 3
Aprecierea dina'icii 8i structurii cifrei de afaceri la C. P. ** PRODCOOP$*
&n perioada ,@@ 6 ,@@/
le'enteleecono'ice
Anul precedent,@@
Anul curent ,@@/ A"atere ?B);!
?lei! ?lei! ?lei! $ ( 3 -V 3+(
$. 0) cont. 9$$ $-($,%$( 3%7, #(973-%#$ 9%( +,79(#7%-$ W(%#(. 0) cont. 9$( 3-#-%3 3%7 9,#799%79 #%$ W(7##$%93 W3%9$
3. 0) cont. 9($ $$(7,,,%, $$%73 73,(99%$9 9%(# +7-#33%- +7%(9-. 0) cont. 9(( $333,7%#( $%3 (,#$-%#7 ,%(9 +$$(7,%# +$%$3 7. C7 4$W(W3W-6 #7,,,%#- $,, --7,(%$( $,, +$3,7$%9( +
Conclu4ie) Fn perioada (,,- (,,7 spre deosebire de perioada precedentă
(,,3+(,,-% C7 a scă/t c 4 $3,7,$%9( lei 6% respectiv c $3%- L. Aceasta se
eplică prin &aptl că :
+ s+a reds venitrile din vn/ări c 4 + ,79(#7%-$lei 6 G
+ s+a reds venitrile din activitatea de investi!ii4redcerea "ncasărilor
de dividente6 c 4+7-#33%- lei6G
+ s+a reds venitrile din activitatea &inanciară 4di&eren!a de crs etc.6
c 4+$$(7,%# lei6
Din pnct de vedere a strctrii C7 cea mai mare pondere a &ost de!intă de
venitrile din vn/ări.
Anali4a dina'icii cifrei de afaceri
0entr a anali/a dinamica se calclea/ă indicii de evol!ie a C7 pentr &iecare (
perioade: a.(,,- &a!ă de a.(,,3% a.(,,7 &a!ă de a.(,,-% a.(,,7 &a!ă de a.(,,3.
@ormla de calcl este:
L$,,∗= precedent
curent C7
C7
C7 #
Această &ormlă se tili/ea/ă pentr &iecare din cele trei perioade anali/ate:
39
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
37/100
$. L:(.$#$$,,7.79#-:99
#-.A#7,7,,$ =∗=C7 #
C7 "n anl (,,- &a!ă de (,,3 a cresct c #$%(L.
(. L9,.:9L$,,#-.A#7,A,,$(%:--7,:(( =∗=C7 #
C7 "n anl (,,7 &a!ă de (,,- s+a reds c $3%-,L.
3. L:$.$-:L$,,7.79#-:99
$(.:--7,:(3 =∗=C7 #
C7 "n anl (,,7 &a!ă de (,,3 a cresct c -%$L.
Tabell nr. 7
Tabell nr. $,
Reţea de salari4are a 'uncitorilor pe unitate de ti'p.
Cate+oria de calificare Tarif pe unitate de ti'p ?leiEoră! Salariul 'ediu ?(0Fore!leiI (%,$ 3-,%,,II (%73 -(%-,III 3%(, 7-,%9,I 3%9- 9$7%-, -%$9 #,3%,I -%#7 ,(%-,II 7%-$ $-%9,III 9%$ $,-3%,
Pentru punctul ,,b/ datele s0nt de u intern şi nu au fost puse la dispoiţie.
Anali/a strctrii 'i dinamicii &ondli total de salari pe "ntreprindere este
e&ectată "n ba/a datelor etrase din %%Raport statistic nr.$+m2 pentr anii (,,3%
(,,-% (,,7.
Tabell nr. $$
Aprecierea structurii fondului de salariu la C.P. **PRODCOOP$
pentru anii ,@@- ; ,@@.
Denu'irea
ele'entului
Anul ,@@- Anul ,@@ A"aterea ?B:;!
?'ii lei! ?'ii lei! ?'ii lei!
3#
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
38/100
$. alarii directe #9,%$ #%93 $(#3% (%$ W 7$3% W7%$
(. me plătite pentr
timpl nelcrat7#%7 9%93 #%7 #%$, W -,%,, W,%-#
3.0rime 'i remnera!ii
băne'ti
-% 7%#- $%3 ,%, +-%7 +7%97
TOTA< 9#%- $,, $3#(%# $,, W 7,7%3 +
Conclu4ie) Din datele tabelli am constatat că ponderea cea mai mare "n
strctra @ondli total de salari apar!ine salariilor directe 4#%93 L "n a. (,,3G
(%$ L "n a. (,,-6. Fn anl (,,- salariile directe a cresct c W 7$3% mii lei . A
cresct 'i smele plătite pentr timpl nelcrat c W -, mii lei. A &ost mic'orate
primele 'i remnera!iile băne'ti c 4+ -%7 mii lei6.
Fn linii generale @ondl total de salari "n anl (,,- a cresct c W 7,7%3 mii
lei &a!ă de anl (,,3 4procental c 7%(7 L6 .
Tabell nr.$(
Aprecierea structurii fondului de salariu la C.P. **PRODCOOP$
pentru anii ,@@ ; ,@@/.Denu'irea
ele'entului
Anul ,@@ Anul ,@@/ A"aterea ?B:;!
?'ii lei! ?'ii lei! ?'ii lei! $. alarii directe $(3#% (%$ $,(#%( %-$ + (-9%# +-%-(. me plătite pentr
timpl nelcrat#%7 #%$, (%( #%- + 7%3 W,%-
3.0rime 'i remnera!ii
băne'ti$%3 ,%, -(%- 3%97 W -$%$ 3%79
TOTA< $3#(%# $,, $$9$% $,, + ($,% +
Conclu4ie : pre deosebire de perioada precedentă 4(,,3+(,,-6% "n anl(,,7 a avt loc o descre'tere a &ondli total de salari &a!ă de anl (,,- c 4+
($,% mii lei6 sa c $7%39 L. Ceastă descre'tere se datorea/ă :
+ )ic'orării salariilor directe c 4+ (-9%# mii lei6G
+ )ic'orării smelor plătite pentr timpl nelcrat c 4+ 7%3 mii lei 6G
3
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
39/100
)a5orări a &ost e&ectate la compartimentl 1 0rime 'i remnera!ii băne'ti 1 c
-$%$ mii lei sa c 3$9$%7 L con&orm indiceli de evol!ie a primelor.4
L7.3(9$L$,,
3.$
-.-( =∗= ( # 6G
Cauza posibilă de reducere a fondului total de salariu în anul 2889 conform
studiului este reducerea numărului mediu de salariaţi cu persoane, faţă de anul
288.
Desigr că eistă di&eri!i &actori care in&len!ea/ă negativ n sistem de
salari/are. De aceea sisteml de salari/are 'i premiere reali/at trebie să scimbe
direc!ia ac!inii acestor &actori. Recomandări practice)
+ compensa!iile trebie stabilite printr+o &ormlă ecitabilă 'i "n rma nor
evalări realisteG
+ Utili/area nei sceme des&ă'rate a principiilor de remnerare 'i premiere
pentr &iecare categorie de lcrători care se va ba/a pe o &ormlare clară 'i
'or de "n!eles % ast&el "nct &iecare anga5at să+l poată cnoa'te
4 transparen!a6 G
+ compensa!iile trebie acordate corect con&orm nor criterii din timp
stabiliteG
+ isteml de recompensare trebie păstrat motivant 'i corect 'i "n momente
de răstrnare a pe!ii% "n mod crescător sa descrescătorG
+ 0rocesl de motivare al anga5a!ilor trebie men!int 'i dpă ce ace'tia a
devenit ml!mi!i din pnct de vedere &inanciarG
,./. Anali4a indicatorilor econo'ico;financiari principali
Condi!iile actale ale economiei de pia!ă 'i medil ambiant instabil% necesită
n monitoring bine organi/at% o anali/ă 'i diagnosticare economică 'i &inanciară
permanentă a activită!ii "ntreprinderii pentr păstrarea 'i consolidarea po/i!iei
ocpate pe pia!ă% pentr sporirea gradli de competitivitate.
3
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
40/100
Docmentl care stă la ba/a anali/ei economico+&inanciare a nei nită!i este
bilanţul contabil % docmentl o&icial de sinte/ă al nită!ii patrimoniale% care o&eră
cel p!in teoretic o imagine &idelă% clară 'i completă a patrimonili% a sita!iei
&inanciare 4con&orm
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
41/100
g6 0ro&it 4pierdere6 ( G
t C )enituri ( −=
Deoarece ci&ra de a&aceri% nmărl medi scriptic de personal%
prodctivitatea mncii% venitrile opera!ionale 'i pro&itl a &ost de5a anali/ate% se
vor anali/a doar indicatorii care a rămas din cei nmi!i.
Anali4a %olu'ul producţieiG
Anali/a volmli prodc!iei a C0 %%0RODCOO02 cprinde anali/a
activită!ii economice a sec!iilor de prodcere pentr perioada (,,-+(,,7 "n ba/a
datelor "nregistrate "n docmentele o&iciale ale "ntreprinderii 4date pentr perioada
(,,3+(,,- n a &ost pse la dispo/i!ie.6:
Tabell nr. $3
Anali4a acti%ităţii econo'ice a secţiilor de producţie CP # PRODCOOP$
pentru anul ,@@/
Indicatorii
Unitate
a de'ăsură
Golu'ul producţiei3ndeplinireaplanului
&n
3ndeplinirea
planu;lui &nu.'.
Rit'ulcre8te
6rii. ,@@/ E,@@
Rit'ulcre8te ;
rii .u.'.
,@@/ E,@@
Anul,@@
efecti%
Anul ,@@/
afecti% plan
$. olm. prodc. "n pre!ri crente total%inclsiv:
)ii lei 77,%3 73%- (%7 #%, + (,%9 $$$%9 W%$
+ sec!ia alva )ii lei $(9,%7 $((%7 $3##%7 3%$ +7%, $,$%- W((%,+ sec!ia miere )ii lei $-3-% ((3%$ $79%, $-%3 +$339% $7%7 +$($$%#+ sec!ia cpa5are )ii lei (,(%9 $$7%9 $9(-%, $$$% W$$%9 %7 +($3%,+ sec!ia distilare )ii lei $(7,%$ $7#% $9((%, % +(%$ $(#% W3-#%+ sec!ia "mbteliere )ii lei (9(%# $7,%3 $3(%, $$%3 +$$##%# 7#%( +$$(%-
+ sec! conser.acire'ilor )ii lei (3$3%9 33(%- (3-,%, $93% W$-(%- $97%9 W$7$%+ sec!ia prelcrare a
prnelor )ii lei + 93#%9 + + + + +
Concl/ie: Fn rma anali/ei activită!ii economice a sec!iilor de prodcere am
stabilit că volml prodc!iei total a cresct "n anl (,,7 &a!ă de (,,- 4 W%$
mii lei6 respectiv c $$%9 L. Aceasta s+a datorat "mbnătă!irii activită!ii economice
a sec!iilor de prodc!ie 'i anme sec!ia alva 4W ((%, mii lei6% respectiv $%- L%
-$
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
42/100
sec!ia distilare 4W 3-# mii lei 6% respectiv c (#% L% sec!ia de conservare a
cire'ilor 4W $7$% mii lei6% respectiv c 97%9 L% desciderea nei sec!ii noi sec!ia
de prelcrare a prnelor care ne &iind plani&icată a in&len!at po/itiv prin cre'terea
volmli prodc!iei mar&ă c 93#%9 mii lei.
Cre'terea volmli de prodc!ie este n &enomen care poate avea loc sb
in&len!a di&eritor &actori : progresl tenico+'tiin!i&ic% tili/area ra!ională a
resrselor materiale% cre'terea prodctivită!ii mncii% etc. Eistă di&erite modalită!i
de in&len!ă a &actorilor da!i aspra acestei cre'teri. ă anali/ăm in&len!a cre'terea
prodctivită!ii mncii aspra modi&icării volmli de prodc!ie "n perioada anilor
(,,7 +(,,-.% considernd an de ba/ă a. (,,3. Determinarea cre'terii volmli de prodc!ie din contl cre'terii ; "n L % se e&ectea/ă tili/nd &ormla:
L$,,L ×∆∆
=∆
; ;
nde: L; ∆ + cre'terii volmli de prodc!ie din contl cre'terii ; "n L G
; ∆ + cre'terii volmli de prodc!ie din contl cre'terii ; "n .m. G
∆ + abaterea absoltă "n .m.G
0entr a calcla cre'terea volmli de prodc!ie din contl cre'terii ; "n
.m se tili/ea/ă rela!ia:
...,$ pl l *r ; ; ×−=∆
nde : $ + volml prodc!iei "n anl plani&icat "n .m. G
,; + prodctivitatea mncii "n anl de ba/ă 4(,,36 "n .m. G
... pl l r * + nmărl plani&icat de lcrători G
Datele ini!iale a &ost etrase din docmentele o&iciale ale C0 1 0RODCOO02.
$ V (7,, lei G ,; V #(3#( lei G ... pl l r * V $,- persoane G ∆ V .$ mii lei
G
leimii; .:.(3,($,-#(3#(A:(A7,, =∗−=∆
L:.(3(L$,,$.A:A
:.(3,(L =∗=∆ ;
-(
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
43/100
Conclu4ie) Din contl cre'terii prodctivită!ii mncii c 93%9 L% volml
prodc!iei "n anl plani&icat va cre'te c (3(% L "n compara!ie c anl de ba/ă%
cre'terea generală a volmli de prodc!ie "n a. (,,7 este de $.,( L. Aceasta se
eplică prin &aptl că a eistat 'i al!i &actori care a in&len!at negativ% 'i ast&el n
s+a ob!int cre'terea plani&icată.
Anali4a costului total al produselor fa"ricate
Costl total al prodselor inclde "n sine totalitatea de consmri 'i
celtieli sportate de "ntreprindere "n activitatea de prodcere 'i comerciali/are a
măr&rilor.
Consmrile repre/intă resrsele tili/ate pentr &abricarea prodselor 'i prestarea serviciilor. Consmrile inclse "n costl prodc!iei% consta din:
$. Consmrile de materialeG
(. Consmrile privind retribirea mnciiG
3. Consmri indirecte de prodc!ieG
Celtielile incld "n sine smele băne'ti tili/ate "n procesl de activitate
economică a "ntreprinderii% inclsiv pierderile 4pre5diciile6 ce apar pe parcrs 'in !in nemi5locit de procesl de prodc!ie. Dpă tipl activită!ii celtielile se
sbdivi/ea/ă "n:
$. Celtieli ce !in de activitatea opera!ionalăG
(. Celtieli ce !in de activitatea neopera!ionalăG
3. Celtieli privind impo/itl pe venit.
Consmrile 'i celtielile dpă con!intl economic se grpea/ă "nelemente economice tipice pentr toate ramrile economice 'i tiprile de
proprietate.
Anali/a costli total de prodc!ie se e&ectea/ă "n ba/a stdili "n
dinamică a strctrii consmrilor 'i celtielilor pe elemente economice.
Datele ini!iale snt etrase din Raportl statistic Nr.7 c %% Consmrile 'i
celtielile "ntreprinderii2.
Tabell nr. $-
-3
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
44/100
Aprecierea consu'ului 8i c5eltuielilor pe ele'ente econo'ice
&n perioada ,@@- 6 ,@@. ?C. P. ** PRODCOOP$!
le'entele
econo'ice
Anul precedent
,@@-
Anul curent ,@@ A"atere ?B);!
?lei! ?lei! ?lei! $ ( 3 -V 3+(
$. Celtielimateriale
393,7 7%9 7-$(( 97%- W $#($,# W 9%,
(.Celtieli pentrservicii prestate deter!i
(3,9## 3%, $(79,, $%73 + $,7,## + (%(#
3. Retrib!ii #- $3%$ $,,,-3 $3%$9 W (,777 + ,%,(-. Contrib!ii la
Asigrări ociale
(3-9 3%7 37,($9 -%(# W $$,3#, W ,%3(
7. U/ra #$-9,, $$%# #9,-$ %(9 W -7$ + (%7(9. Alte Celtieli --#,- #%-$ -#-#, 7%- W (#97 + $%7#Total 9,97$ $,, (,#-, $,, W ($-37-$ +
Conclu4ie ) Con&orm datelor anali/ate re&eritor strctra costli total de
prodc!ie pentr perioada (,,3 (,,-% se observă că celtielile materiale ocpă
att "n perioada precedentă ct 'i "n cea de gestine cea mai mare pondere
procentală 4"n (,,3 7%9 L% "n (,,- 97%- L6 c o abatere de W 9%, L.Ast&el se eplică &enomenl nei cre'teri esen!iale a costli total c W ($-37-$
lei. )a5orarea celtielilor materiale c W $#($,# lei a &ost e&ectată din contl
cre'terii volmli de prodc!ie c 37799 nită!iG din datele tabelli se observă 'i
alte cre'teri ale consmrilor 'i celtielilor 'i anme:
+ Retrib!iile s+a ma5orat c W (,777 lei% din ca/a ma5orărilor de
salarii 'i anga5ării personalli noG respectiv s+a ma5oratContrib!iile la Asigrări ociale c W $$,3#, lei din contl cre'terii
&ondli total de salariG
+ U/ra a cnosct o cre'tere de W -7$ lei % din contl procrării de
noi mi5loace &ie 'i e&ectării măsrilor teniceG
+ Alte celtieli s+a ma5orat c W (#97 lei din diverse ca/e G
+a observat redceri de celtieli pentr servicii prestate de ter!i "nmărime totală de 4 $,7,##lei6.
--
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
45/100
Tabell nr. $7
Aprecierea consu'ului 8i c5eltuielilor pe ele'ente econo'ice
&n perioada ,@@ 6 ,@@/. ?C. P. ** PRODCOOP$!
le'enteleecono'ice
Anul precedent,@@
Anul curent ,@@/ A"atere ?B);!
?lei! ?lei! ?lei! $ ( 3 -V 3+(
$. Celtielimateriale
7-$(( 97%- 7#$39#9 93%7$ W 3,,9- + (%-3
(.Celtieli pentrservicii prestate deter!i
$(79,, $%73 -9# %-7 W#(-(9# W #%(
3. Retrib!ii $,,,-3 $3%$9 $3$#$#7 $-%9# W (3#$3( W $%--. Contrib!ii laAsigrări ociale
37,($9 -%(# 3#$7,( -%$3 W ($(9 W ,%,3
7. U/ra #9,-$ %(9 -$-(-, -%9, + 3-9$# + -%999. Alte Celtieli -#-#, 7%- 3(79 3%9# + $-,$ + (%$#Total (,#-, $,, 9,( $,, W ##( +
Conclu4ie) Fn perioada (,,-+(,,7 ca 'i "n perioada (,,3+(,,-% elementl
economic c ponderea cea mai mare "n strctra costli total este de!intă de
celtielile materiale 4"n (,,- + 97%- L % (,,7 + 93%7$L6% c o abatere negativă4+ (%-3 L6. Această descre'tere se datorea/ă &aptli că "n anl (,,7 &a!ă de anl
(,,- a cresct ponderea celtielilor pentr retrib!ii c W $%- L% 'i a celtielilor
pentr serviciile prestate de ter!i c W#%( L 4&iind "n descre'tere "n perioada
precedentă anali/ată6.
)ărimea valorică a costli total a cresct "n anl (,,7 &a!ă de anl (,,- c
W ##( lei % datorită ma5orării :+ celtielilor pentr serviciile prestate de ter!i c W #(-(9# lei G
+ celtielilor materiale c W 3,,9- lei % datorită ma5orării volmli &i/ic al
prodc!iei c $ nită!iG
+ celtielilor pentr retrib!ii c W(3#$3( leiG respectiv Contrib!iile la
Asigrări ociale c W($(9 lei.
Redceri de consmri 'i celtieli "n perioada anali/ată a &ost ob!inte larmătoarele elemente economice:
-7
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
46/100
+ U/ră 4+ 3-9$# lei6G
+ Alte celtieli 4+$-,$ lei6
%oluţia costului total
Anali/a evol!iei costli total este importantă deoarece scoate "n eviden!ă
etapele &ormării li 'i sita!ia reală la moment. Fntreprin/ătorii optea/ă pentr
modalită!i% căi 'i tenici dec redcere a costli total.
Redcerea costli de prodc!ie determină stabilitatea sa ciar redcerea
pre!rilor% cre'terea competitivită!ii prodselor "n lpta de concrentă att pe pia!a
na!ională% c"t 'i pe pia!a eternă.
Redcerea costli de prodc!ie trebie să se prodcă &ără in&len!e negativeaspra calită!ii bnrilor materiale 'i serviciilor% ci% dimpotrivă% concomitent
trebie să se asigre n spor de calitate. Redcerea costrilor pe seama redcerii
calită!ii este antieconomică. Totodată% tendin!a generală impsă de concrenta pe
pia!ă este ca bnrile economice să "ncorpore/e "n costrile lor c"t mai ptină
materie primă% mnca de "naltă cali&icare 'i să &ie ob!inte prin tili/area
tenologiilor de ltimă oră.0ractica economică cnoa'te di&erite modalită!i% căi % metode practice de
redcere a costrilor .
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
47/100
Anali/nd sita!ia costrilor la C0 1 0RODCOO02% am ob!int rmătoarele
re/ltate: Datele ini!iale a &ost etrase din docmentele o&iciale ale C0
1 0RODCOO02% pentr a e&ecta calclele respective.
Tabell nr. $9
Aprecierea influenţei cre8terii producti%ităţii 'uncii la di'inuarea
costului de producţie la CP # PRODCOOP$ pentru perioadele ,@@-;,@@*
,@@;,@@/
IndicatoriiPerioada ,@@;
,@@-Perioada ,@@/;
,@@$. Indicele de evol!ie a salarili medi
pentr n anga5at% L $$9% $$%((. Indicele de evol!ie a 0rodctivită!iimncii ni anga5at% L
$-%7 $$3
3. 0onderea &ondli total de salari &a!ăde costl total din anl precedent% L
$#%,3 $#%-3
-. Redcerea procentală a costli totaldin contl cre'terii prodctivită!iimncii% L
3%#7 + ,%#
Conclu4ie) Din tabel reiese că "n perioada (,,-+(,,3 costl total s+a reds
c 3%#7 L din contl cre'terii prodctivită!ii mncii c -%7 L. A doa perioadă
(,,7+(,,- se caracteri/ea/ă printr+o cre'tere a costli total c ,%# L% sb
in&len!a cre'terii prodctivită!ii mncii datorită ma5orării incorecte a salarili
medi "n detrimentl principiilor de organi/are 'i &nc!ionare economică a
"ntreprinderii% Cre'terea procentală a prodctivită!ii mncii 4$3 L6 este in&erioară
sporli de salari 4$%( L6.
Re/ltatele anali/ei evol!iei relative a costli total ob!inte pentr
perioada anilor (,,3 +(,,-+(,,7% snt pre/entate "n tabell ce rmea/ă:
Tabell nr. $#
Aprecierea e%oluţiei relati%e a costului total al CP # PRODCOOP$
pentru perioada ,@@ 6 ,@@/
Indicatorul Anul ,@@- Anul ,@@ Anul ,@@/
-#
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
48/100
? lei ! ? lei ! t #c ?! ? lei ! t #c ?!
$ ( 3 -V3:(Y$,, L 79V7:3Y
$,, L
$.Cost total
de prodc!ie9,97$ (,#-, $37%3- 9,( $,%7
Conclu4ie ) Din tabel reiese că "n anl (,,- costl total a cresct c
37%3-L &a!ă de anl (,,3% iar "n anl (,,- a cresct c %7 L &a!ă de anl (,,7.
Cre'terea medie a costli total ob!intă "n rma calclelor este de ((.-# L anal.
%oluţia costului unitar
Costl nitar inclde "n sine totalitatea de celtieli sportate de agentl
economic pentr &abricarea 'i comerciali/area nei nită!i de prodc!ie. Anali/nd
evol!ia costli nitar al C0 1 0RODCOO02% s+a ob!int rmătoarele re/ltate:
Tabell nr. $Aprecierea e%oluţiei costului unitar al acti%ităţii econo'ice CP PRODCOOP$
Pentru perioada ,@@-;,@@/
IndicatorulAnul ,@@-
? lei Eunitatea !
Anul ,@@ Anul ,@@/
? leiEunitatea ! u
#c ?!? lei E
unitatea ! u #c ?!
$ ( 3-V3:(Y$,,
L 7
9V7:3Y
$,, L
Costl nitarde prodc!ie
$($%-9 9%, #%,- -%3, %(3
Conclu4ie ) Din datele tabelli reiese că din anl (,,3 pnă "n (,,7
"ntreprinderea 'i+a reds considerabil costl nitar % &iind n pnct &orte "n lpta c
concren!a 'i "n stabilirea pre!rilor. Fn anl (,,- &a!ă de anl (,,3 costl nitar s+
-
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
49/100
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
50/100
(. /ata activelor curente + se calclea/ă ca raport procental dintre 1 active
crente2 'i 1total active2 'i se a&lă "n dependen!ă opsă c /ata imobilizărilor.
)odi&icările strctrale ale patrimonili "n &avoarea activelor crente se
eplică de obicei prin depă'irea ritmli cre'terii mi5loacelor circlante aspra
ritmli cre'terii activelor pe termen lng. @ormla de calcl:
/ata activelor curente L$,,∗=e!otal7ctiv
nte 7ctiveCure
Anl (,,3 L$-L$,,$#(-:-$:
(3A-::3 =∗=
Anl(,,- L9%$AL$,,$#:,$A77
3-A-#(,=∗=
Anl (,,7 L$%(3L$,,$:3$9:#A
-(33#:#=∗=
3. Corelaţia dintre activele curente şi imobilizări + se calclea/ă ca
raport dintre 1 active crente2 'i 1active pe termen lng2. Indicatorl pre/ent
caracteri/ea/ă corela!iile interne eistente "ntre elementele patrimonili
re&lectate "n activl bilan!li. Nivell ridicat al acesti indicator re&lectă
tendin!a spre accelerarea rota!iei patrimonili "ntreprinderii 'i contribie laeliberarea mi5loacelor băne'ti. @ormla de calcl:
Corelaţia dintre activele
curente şi imobilizări L$,,∗=rmen5ung 7ctive(e!e
nte 7ctiveCure
Anl (,,3 L$9L$,,$-::AA37
(3A-::3 =∗=
Anl(,,- L-(%(-L$,,$-3,#(37
3-A-#(, =∗=
Anl (,,7 L,7.3,L$,,$-,:-,A(
-(33#:#=∗=
-. /ata patrimoniului cu destinaţie de producţie + se calclea/ă ca raport
procental dintre sma 1mi5loacelor &ie2 c 1 stocri de măr&ri 'i materiale2
către 1total active2. Indicatorl re&lectă ponderea patrimonili "ntreprinderii
7,
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
51/100
care poate &i direct tili/ată pentr &abricarea prodc!iei% prestarea serviciilor 'i
eectarea lcrărilor. e calclea/ă dpă &ormla:
/ata patrimoniului cu
destinaţie de producţie !oal7ctive
terialearfuri6i"a6tocuri,e" 3e "i+loace>i +=
Anl (,,3 #(.$$#(-:-$:
$#,977-(:,33:(( =+=
Anl(,,- ##.$$#:,$A77
(3-9-:7(A$:-73# =+=
Anl (,,7 9:.$$:3$9:#A
($,#(-#(:#3#:7: =+=
7. Coeficientul compoziţiei te4nice + se calclea/ă ca raport dintre 1 mi5loace &ie2
către 1 activele crente2 dpă &ormla:
Coeficientul compoziţiei te4nicente 7ctiveCure
3e "i+loace>i=
Anl (,,3 #%$$(3A-::3
(:,33:((==
Anl(,,- 37.:3-A-#(,
(A$:-73#==
Anl (,,7 #:.9-(3(#:#
(:#3#:7:==
Tabell nr. $
Aprecierea +enerală a e%oluţiei 8i structurii acti%elor la CP #PRODCOOP$
pentr anii (,,3% (,,-% (,,7.
Indicatorii a. ,@@- a. ,@@ a. ,@@/
$. Rata imobili/ărilor% L 9 , ##(. Rata activelor crente %L $- $%9 (3%$3. Corela!ia dintre activele crente 'i
imobili/ări% L$9 (-%-( 3,%,7
-. Rata patrimonili c destina!ie
de prodc!ie$%#( $%## $%9
7. Coe&icientl compo/i!iei tenice $$%# %37 9%#
Conclu4ie) Din tabel se observă:
7$
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
52/100
$. /ata imobilizărilor "n anl (,,- &a!ă de (,,3 s+a reds c 9%L % din ca/a
scăderii volmli de prodc!ie% dar "n (,,7 &a!ă de (,,- scade c 3%#7 L
din aceea'i ca/ă.
(. /ata activelor curente demonstrea/ă că la nitatea economică dată% ritml
cre'terii activelor pe termen lng n depă'e'te ritml cre'terii mi5loacelor
circlante.
3. Corelaţia dintre activele curente şi imobilizări nivell li cre'te "n
dinamică 4"n anl (,,- &a!ă de anl (,,3 c 7(%9( L% "n anl (,,7 &a!ă de
anl (,,- c (3%,7 L 6din care ca/ă la nitatea economică dată eistă
tendin!a de accelerare a rota!iei patrimonili% ceea ce contribie la
eliberarea mi5loacelor băne'ti.
-. /ata patrimoniului cu destinaţie de producţie + re&lectă ponderea
patrimonili care poate &i direct tili/at pentr &abricarea prodc!iei.
Cre'terea li "n dinamică se aprecia/ă po/itiv. Fn anl (,,7 s+a restrns
volml activită!ii de prodc!ie &a!ă de (,,-% observnd+se o diminare a
coe&icientli dat.
7. Coeficientul compoziţiei te4nice din datele tabelli se observă o tendin!ă
negativă de descre'tere% condi!ionată de n 'ir de ca/e: in&la!ie% grad scă/t
de re"nnoire a mi5loacelor &ie etc.
Anali4a acti%elor pe ter'en lun+ se efectuea4ă &n "a4a ur'ătorilor
indicatori)
$. Coeficientul de reînnoire 3e "i+loace>i
#ntrari=
Anl (,,3 ,9.,(:,33:((
$##9379==
Anl(,,- ,-.,(A$:-73#
$(:A93,==
Anl (,,7 ,7.,(:#3#:7:
$#,::3,==
7(
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
53/100
(. Coeficientul de uzură acumulată 3e "i+loacefi
lata
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
54/100
3. Coeficientul de utilitate este o mărime inversă celi de /ră acmlată%
c ct mărimea li este mai aproape de $ c att starea de &nc!ionare a
mi5loacelor &ie este mai bnă.
8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie
55/100
3. Capital circlant net% lei $,,$9 (39#(7( (-#((
Conclu4ie ) Din datele tabelli se observă descre'terea ratei stocului de mărfuri
şi materiale% ceea ce con&irmă o "mbnătă!ire a &inan!ării activelor crente. O
problemă pericloasă pentr "ntreprindere poate &i cre'terea ratei creanţelor "n anl
(,,7 c W 3% L. Indicatorl capital circulant net$ re&lectă o cre'tere a
mi5loacelor circlante din ca/a cre'terii stocrilor de măr&ri c W 7,3,# lei%
condi!ie impsă de condi!iile instabile ale economiei de pia!ă.
II. 7naliza pasivelor se e&ectea/ă c scopl aprecierii stabilită!ii &inanciare
a "ntreprinderii. Unl din cei mai importan!i indicatori ai strctrii srselor de
&inan!are a activelor 4pasivele6 "l repre/intă Coeficientul de 7utonomie, carere&lectă ponderea patrimonili &ormat pe contl mi5loacelor proprii "n sma totală
a activelor. )ărimea acesti coe&icient trebie să oscile/e "ntre ,%7+$. Cre'terea li
"n dinamică este apreciată po/itiv. Fn cadrl anali/ei srselor de &inan!are a
activelor pot &i anali/a!i 'i al!i indicatori:
+ Coeficientul de atragere a surselor împrumutat