Post on 22-Oct-2019
Pagina 1
1. INTRODUCERE
Într-un moment în care Europa caută noi
surse de creștere și de ocupare a forței de muncă, piața unică digitală are un
potențial enorm. Utilizarea tehnologiei digitale s-a răspândit în întreaga
economie. Acesta joacă, de asemenea,
un rol esențial în majoritatea proceselor economice, de la producție la marketing
și la vânzări. Piața unică digitală poate oferi IMM-urilor, inclusiv întreprinderilor
nou-înființate, posibilitatea de a se adresa unei piețe de peste 500 de
milioane de cetățeni și de a transforma industriile tradiționale.
Realizarea pieței unice digitale necesită o abordare cuprinzătoare în ceea ce
privește o serie de factori interconectați: 1 - un acces mai bun al consumatorilor și
al întreprinderilor la bunuri și servicii online în întreaga Europă; 2 - crearea
condițiilor adecvate pentru dezvoltarea
rețelelor și a serviciilor digitale; 3 valorificarea la maximum a
potențialului de creștere al economiei digitale europene.
Începând cu jumătatea anilor nouăzeci, o
scădere a prețurilor TIC a dus la investiții
semnificative în echipamente TIC și la o mai mare creștere economică pentru
întreaga economie. Între 2001 și 2011, utilizarea sporită a TIC (digitizarea) a
reprezentat 30 % din creșterea PIB-ului
în UE1 și a contribuit la realizarea unor
câștiguri de eficiență mai mari (creșterea productivității totale a factorilor), deși
acest lucru a fost mai vizibil în SUA decât în UE. Este încă nevoie de investiții
importante, în special în infrastructura de bandă largă. Există dovezi care arată
că o creștere cu 10 puncte procentuale a ratei de penetrare a conexiunilor în
bandă largă duce la o creștere anuală a
PIB-ului pe cap de locuitor de aproximativ 1 până la 1,5 puncte
procentuale2. Infrastructura de bandă largă stimulează inovarea
organizațională, îmbunătățește procesele comerciale și reduce costurile. Aceasta
stimulează dezvoltarea de piețe noi, creează noi locuri de muncă și reduce
discrepanțele de pe piața forței de
muncă. O piață a comunicațiilor electronice dinamică și competitivă este
esențială în acest sens.
Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2017 rezumă indicatorii relevanți
privind performanța digitală a Europei și
urmărește evoluția pieței unice digitale în statele membre ale UE3. Prezenta fișă
abordează dimensiunea „conectivitate”,
1 B. van Ark et al., „Unlocking the ICT growth potential in Europe: Enabling people
and businesses” (Valorificarea potențialului de creștere al TIC în Europa: facilitarea accesului
pentru cetățeni și întreprinderi), 2013. 2 Czernich et al., „Broadband Infrastructure and Economic Growth” (Infrastructura de bandă largă și creșterea economică), 2009. 3 Indicele include cinci dimensiuni
principale: conectivitatea, capitalul uman, utilizarea internetului, integrarea tehnologiei digitale și serviciile publice digitale.
SEMESTRUL EUROPEAN FIȘĂ TEMATICĂ
PIAȚA UNICĂ DIGITALĂ:
BANDA LARGĂ ȘI COMUNICAȚIILE
ELECTRONICE
Pagina 2
și anume gradul de implementare a infrastructurii de bandă largă și calitatea
acesteia.
Fișa informativă este structurată după
cum urmează: secțiunea 2 analizează performanța țărilor UE în ceea ce
privește acoperirea și gradul de utilizare a rețelelor de bandă largă. Secțiunea 3
analizează probele disponibile cu privire la eventuale politici menite să abordeze
în mod eficace provocările legate de
acoperirea și gradul de utilizare a rețelelor de bandă largă și reexaminează
abordarea adoptată la nivelul UE. Secțiunea 4 schițează bunele practici în
materie de politică menite să răspundă acestor provocări, ale diferitelor țări din
UE, prezentând în special modul în care a fost abordată implementarea benzii
largi în Țările de Jos și în Luxemburg.
2. PROVOCĂRI LEGATE DE POLITICĂ
O condiție necesară pentru dezvoltarea
societății digitale este capacitatea
membrilor acesteia de a se conecta la internet. În prezent, o simplă conexiune
la internet nu mai este suficientă. Pentru a beneficia de întregul spectru al
evoluțiilor determinate de apariția
internetului, conexiunile rapide la internet sunt esențiale. Conectivitatea
este o bază esențială a economiei digitale și a societății.
Dimensiunea „conectivitate” din cadrul
DESI 2017 măsoară gradul de implementare a infrastructurii de bandă
largă și calitatea acesteia. Accesul la
serviciile prestate cu ajutorul benzii largi de mare viteză este o condiție prealabilă
necesară a competitivității. Dimensiunea este calculată ca media ponderată a
patru subdimensiuni: banda largă fixă (33 %), banda largă mobilă (22 %),
viteza (33 %) și tarifele (11 %). Punctajele corespunzătoare fiecărei țări
sunt normalizate între 0 și 1 (Tabelul 1).
Potrivit DESI 2017 (Figura 1), nivelul de implementare a infrastructurii de bandă
largă, calitatea acesteia și accesibilitatea din punctul de vedere al prețului
(conectivitatea digitală) sunt inegale pe teritoriul Uniunii Europene.
Figura 1 – Indicele economiei și societății digitale — Dimensiunea „conectivitate”
Sursă: Comisia Europeană, 2017.
Pagina 3
2.1. Acoperirea de bandă largă
Agenda digitală pentru Europa a stabilit
două obiective pentru acoperirea de
bandă largă: (1) toți europenii ar trebui să aibă acces la banda largă până în
2013 și (2) toți europenii ar trebui să beneficieze de acoperirea de bandă largă
de mare viteză de cel puțin 30 Mbps până în 2020.
Primul obiectiv a fost atins, toți cetățenii
din UE având în prezent acces la banda
largă de bază, atunci când se iau în considerare toate tehnologiile majore
[xDSL, cablu, FTTP (fibre to the premises), WiMax, HSPA, LTE și satelit].
Totuși, dacă se iau în considerare numai
tehnologiile fixe și fixe-wireless,
acoperirea se întinde până la 97,5 % din gospodăriile UE, un procent ușor mai
ridicat în raport cu anul trecut (figura 2).
În aproximativ jumătate dintre statele
membre, mai mult de 99 % din gospodării au acoperire. Acoperirea fixă
este cea mai ridicată în statele membre cu infrastructuri DSL bine dezvoltate și
este de peste 90 % în toate statele membre, cu excepția a trei dintre
acestea. Polonia, Slovacia și România
sunt în urma celorlalte state membre, procentul acoperirii din aceste țări fiind
mai mic de 90 %. În ceea ce privește zonele rurale, acoperirea de bandă largă
fixă la nivel rural este cea mai scăzută în Estonia, Bulgaria și Polonia.
Figura 2 – Acoperirea de bandă largă fixă la nivel național și la nivel rural
Sursa: IHS și Point Topic, Acoperirea de bandă largă în Europa, 2016. Aceste cifre se referă la utilizarea benzii
largi prin tehnologiile fixe și fixe-wireless și nu țin seama de soluțiile mobile wireless și de cele prin satelit.
Pentru cel de al doilea obiectiv, și anume
acoperirea de bandă largă de mare viteză
de cel puțin 30 Mbps până în 2020 pentru toți europenii [prin așa-numitele
tehnologii de acces de generație următoare –NGA (Next Generation
Access)], acoperirea a continuat să crească și a atins 76 % din gospodăriile
din UE. În sensul prezentului raport, tehnologiile NGA includ VDSL, cablu
DOCSIS 3.0 și FTTP. La jumătatea anului
2016, VDSL aveau cea mai largă acoperire NGA, și anume 48 %, fiind urmate de
cablu (44 %) și FTTP (24 %). Majoritatea modernizărilor rețelelor de cablu europene
fuseseră întreprinse înainte de 2011, iar
acoperirea VDSL este în prezent de 2,5 ori
mai mare decât în urmă cu patru ani. VDSL au înregistrat cea mai mare creștere
în Italia în ultimul an, de la 41 % la 72 %. A existat, de asemenea, un progres
semnificativ la nivelul FTTP (de la 10 % în 2011 la 24 % în 2016), dar acoperirea
FTTP este încă scăzută.
Acoperirea se concentrează încă în
principal asupra zonelor urbane, în timp ce tehnologiile NGA sunt din ce în ce mai
răspândite în zonele rurale, acoperind 40 % din gospodării (Figura 3).
Pagina 4
Aceasta înseamnă că încă mai există diferențe în ceea ce privește calitatea
acoperirii de bandă largă între zonele
urbane și cele rurale și există riscul excluziunii economice și sociale.
Figura 3 – Acoperirea de bandă largă de mare viteză (acces de generație următoare) la
nivel național și la nivel rural
Sursa: IHS și Point Topic, Acoperirea de bandă largă în Europa, 2016. Aceste cifre se referă la utilizarea benzii
largi prin tehnologiile fixe și fixe-wireless și nu țin seama de soluțiile mobile wireless și de cele prin satelit.
În ceea ce privește soluțiile mobile,
toate statele membre au lansat rețele 4G. Disponibilitatea benzii largi mobile
4G a ajuns la 96 % în iunie 2016 (figura 4), în creștere față de procentul
de 86 % din 2015.
LTE este cel mai dezvoltat în
Danemarca, Suedia și Finlanda.
Acoperirea la nivel rural a crescut de la
36 % în 2015 la 80 % în 2016.
Disponibilitatea conexiunii medii 4G4
(calculate ca media acoperirii fiecărui operator) se încadrează ușor sub nivelul
acoperirii totale, situându-se la 84 %.
Acoperirea 4G medie este de peste 90 %
în aproximativ jumătate dintre statele membre, cel mai scăzut procent
înregistrându-se în România (45 %).
4 Este vorba de un nou indicator care măsoară media acoperirii operatorului de telecomunicații mobile în fiecare țară. În versiunile anterioare ale Tabloului de bord al Agendei digitale a fost utilizat un alt indicator pentru a măsura acoperirea 4G. Indicatorul 4G anterior măsura acoperirea
totală a operatorilor, arătând astfel cifre mai mari decât noul indicator.
Pagina 5
Figura 4 – Acoperirea 4G (LTE)
Sursa: IHS și Point Topic
2.2. Utilizarea benzii largi (abonamentele la conexiunile de
bandă largă)
27 % dintre gospodăriile europene au abonamente la conexiunile de bandă
largă de mare viteză de cel puțin 30 Mbps. În Belgia și în Țările de Jos,
două treimi dintre gospodării sunt deja abonate la conexiunile de bandă largă de
mare viteză, în timp ce în Croația, Grecia, Italia și Cipru, serviciile de mare
viteză rămân marginale.
În același timp, potrivit Agendei digitale
pentru Europa, 50 % dintre gospodăriile europene ar urma să aibă abonamente la
conexiunile în banda de 100 Mbps (banda largă ultrarapidă) până în 2020.
Deși rețelele capabile de a oferi
100 Mbps acopereau 49 % dintre gospodării, în iunie 2016 abia 11 %
dintre gospodării aveau abonamente la
conexiunile de bandă largă ultrarapidă. Lentoarea introducerii benzii largi rapide
și ultrarapide afectează capacitatea Europei de a inova, de a disemina
cunoștințe și de a distribui bunuri și servicii și izolează zonele rurale.
În ceea ce privește rata de utilizare a benzii largi fixe de către gospodării,
Italia, Bulgaria și Polonia au cele mai scăzute niveluri, cu mult sub media
europeană de 72 %. Luxemburg și Țările de Jos au cele mai ridicate niveluri de
utilizare, cu peste 90 % (figura 5).
Pagina 6
Figura 5 – Banda largă fixă – utilizarea benzii largi de bază și a benzii largi rapide (tehnologiile NGA) de către gospodării
Sursa: Serviciile Comisiei, pe baza datelor Comitetului pentru comunicații și ale Eurostat
Banda largă mobilă reprezintă un
segment în creștere rapidă al pieței serviciilor în bandă largă. În ceea ce
privește rata de utilizare a benzii largi mobile, în UE există 84 de cartele SIM
active pentru conexiunile mobile în
bandă largă per 100 de locuitori, în creștere față de cele 34 care existau în
urmă cu patru ani. Creșterea a fost liniară în ultimii patru ani, peste 40 de
milioane de abonamente noi fiind adăugate în fiecare an.
În țările nordice și în Estonia, Luxemburg
și Polonia există deja peste 100 de abonamente per 100 de persoane, în
timp ce în Ungaria și Grecia rata de utilizare se situează în continuare sub
50 %. Cea mai mare parte a
abonamentelor la banda largă mobilă sunt utilizate pe telefoane inteligente,
mai degrabă decât pe tablete sau laptopuri (Figura 6).
Figura 6 – Rata de utilizare a benzii largi mobile
Sursa: Serviciile Comisiei, pe baza datelor Comitetului pentru comunicații și ale Eurostat
Pagina 7
3. IDENTIFICAREA PÂRGHIILOR POLITICE ADECVATE
Piețele de telecomunicații din Europa au în principal o acoperire națională,
regională sau locală, cu condiții diferite în materie de cerere și ofertă. Operatorii
de telecomunicații au strategii naționale, chiar și atunci când fac parte din grupuri
multinaționale mari. În ceea ce privește reglementarea în domeniul
telecomunicațiilor și politicile privind
spectrul, există diferențe importante în cadrul UE care nu pot fi justificate prin
circumstanțe naționale și care blochează potențialul de noi investiții și înființarea
de întreprinderi inovatoare la nivelul UE. Această situație împiedică UE să
valorifice întregul potențial al unei piețe de telecomunicații europene.
Actualul cadru de reglementare a comunicațiilor electronice (care este în
vigoare din 2002 și a fost actualizat în 2009) a liberalizat cu succes piețele
naționale care în trecut erau monopoliste. În plus, acesta a redus
obstacolele din calea intrării pe piață,
prin promovarea unei concurențe efective și prin crearea unor principii
comune pentru piețele comunicațiilor electronice din întreaga UE. Principalele
dispoziții din cadrul reglementării economice sunt bazate pe analiza pieței
de către autoritățile naționale de reglementare (ANR), care impun măsuri
corective prealabile pentru a garanta o
concurență efectivă atunci când unul sau mai mulți operatori dispun de o putere
de piață semnificativă (sau de o poziție dominantă). Prin urmare, cadrul actual
se bazează pe modul în care normele sunt puse în aplicare în cele 28 de state
membre de către autoritățile naționale
de reglementare.
Cadrul de reglementare actual a reușit în general să creeze condițiile pentru o
concurență efectivă pe piețele naționale distincte. Furnizorii tradiționali ai
serviciilor de telecomunicații integrate vertical („operatorii tradiționali”) se află
în concurență cu furnizorii care încearcă
să intre pe piață („nou-veniții”) și cu furnizorii de rețele de cablu (care
ofereau în mod tradițional servicii de televiziune). Inovarea în rețelele de
bandă largă mobilă a dus la o nouă platformă de servicii.
Cu toate acestea, deși în anumite situații există un consens privind necesitatea de
a reglementa accesul la rețelele de bandă largă, măsurile corective de
reglementare alese variază încă în mod considerabil.
Această situație sporește demersurile pe care operatorii trebuie să le întreprindă
pentru a investi în rețele și servicii conexe la nivel transfrontalier sau pentru
a intra pe piețe noi pe baza unei simple extensii a modelelor comerciale și
tehnice existente. Prin urmare, consumatorii și întreprinderile din toate
sectoarele pot avea acces la servicii de
comunicații electronice a căror calitate variază de la o țară la alta; rețelele de
acces de calitate scăzută reprezintă un obstacol în calea performanței anumitor
sectoare economice și reduc interesul cetățenilor în activitățile online.
Pagina 8
În procesul de punere în aplicare a strategiei privind piața unică digitală,
Comisia a adoptat, la 14 septembrie
2016, o serie de inițiative și de propuneri legislative menite să propulseze UE în
avangarda conectivității la internet5:
1) o serie de obiective noi și fără caracter obligatoriu în materie de
conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă până în 20256;
2) un nou Cod european al
comunicațiilor electronice7 care amestecă patru directive existente în
materie de telecomunicații (Directiva-cadru, Directiva privind autorizarea,
Directiva privind accesul și Directiva privind serviciul universal) și un
regulament actualizat privind Organismul Autorităților Europene de
Reglementare în Domeniul
Comunicațiilor Electronice (OAREC)8; 3) un regulament menit să sprijine
comunitățile locale în efortul lor de a furniza Wi-Fi public gratuit
cetățenilor9 (WiFi4EU); 4) un plan de acțiune vizând
implementarea tehnologiei 5G pe teritoriul UE10.
3.1. Obiective în materie de conectivitate pentru o piață unică
digitală competitivă până în 2025
Pe baza actualelor obiective pentru 2020
în materie de bandă largă, Comisia a stabilit o viziune pentru o societate
europeană a gigabiților. Punerea în
practică a acestei viziuni, disponibilitatea și introducerea rețelelor de foarte mare
capacitate vor permite utilizarea pe scară largă și dezvoltarea de produse, servicii
și aplicații în cadrul pieței unice digitale.
5 http://europa.eu/rapid/press-release_IP-
16-3008_en.htm 6 https://ec.europa.eu/digital-single-market/news-redirect/34110 7 https://ec.europa.eu/digital-single-
market/news-redirect/34112 8 https://ec.europa.eu/digital-single-market/news-redirect/34114 9 https://ec.europa.eu/digital-single-market/news-redirect/34228 10 https://ec.europa.eu/digital-single-
market/news-redirect/34115
Noile obiective pentru 2025 sunt după cum urmează:
1) Toți principalii actori socioeconomici, cum ar fi școlile, universitățile,
centrele de cercetare, nodurile de transport, toți furnizorii de servicii
publice (spitale, administrații etc.) și întreprinderile care se bazează pe
tehnologiile digitale ar trebui să aibă acces la o conectivitate de foarte
înaltă capacitate (care să le permită
utilizatorilor să descarce/încarce 1 gigabit de date pe secundă);
2) Toate gospodăriile din Europa – din mediul rural sau urban – trebuie să
aibă acces la o conectivitate care să asigure o viteză de descărcare de cel
puțin 100 Mbps, cu posibilitatea de transformare în Gbps (1 000 Mbps).
3) Toate zonele urbane și toate marile
rute de transport rutier și feroviar ar trebui să beneficieze de acoperire 5G
neîntreruptă (cea de-a cincea generație a sistemelor de comunicații
wireless). Ca un obiectiv intermediar, tehnologia 5G ar trebui să fie
disponibilă pe piață în cel puțin un oraș de mari dimensiuni din fiecare
stat membru al UE până în 2020.
Se estimează că pentru a atinge
obiectivele în materie de conectivitate va fi nevoie de investiții de 500 de miliarde
EUR în următorul deceniu. Această sumă va trebui să provină în mare parte din
surse private. Cu toate acestea, având în
vedere actualele tendințe în materie de investiții, este posibil să existe un deficit
de investiții de 155 de miliarde EUR.
3.2. Noul Cod european al comunicațiilor electronice
Pentru a răspunde provocării în materie
de investiții, Comisia a propus modernizarea actualelor norme UE în
materie de telecomunicații, care fuseseră actualizate ultima dată în 2009. Noul Cod
european al comunicațiilor electronice face în prezent obiectul discuțiilor
colegiuitorilor.
Codul propune:
- O mai mare concurență și investiții
mai previzibile: oricare ar fi sectorul în care operează, investitorii au nevoie de
Pagina 9
certitudine pe termen lung. Aceasta înseamnă un mediu de reglementare
stabil care să reducă divergențele dintre
practicile în materie de reglementare la nivelul UE. Codul propus va aplica măsuri
de reglementare a pieței numai dacă acest lucru este în interesul utilizatorului
final și dacă acordurile comerciale dintre operatori nu dau rezultate competitive.
Noul cod va reduce în mod considerabil reglementarea în cazul în care operatori
concurenți investesc împreună în rețele de foarte mare capacitate și facilitează
accesul actorilor mai mici la proiectele de
investiții, prin punerea în comun a costurilor, depășirea barierelor de scară
etc. Noile norme propuse sunt concepute pentru ca proiectele de investiții să fie
mai previzibile în cazul „pionierilor” care își asumă riscul de a investi în aceste
rețele în zone mai puțin rentabile, precum cele rurale. Noul cod nu
promovează doar concurența pentru
accesul la rețele, ci și concurența pentru investițiile în aceste rețele.
- O mai bună utilizare a frecvențelor
radio: reducerea divergențelor dintre practicile în materie de reglementare la
nivelul UE este deosebit de relevantă în
domeniul spectrului de frecvențe radio, care reprezintă principala materie primă
pentru comunicațiile wireless. Codul propune licențe de lungă durată, corelate
cu cerințe mai stricte pentru utilizarea eficace și eficientă a spectrului. Codul
propune, de asemenea, coordonarea parametrilor de bază, cum ar fi
calendarul asignărilor, pentru a se
asigura eliberarea în timp util a spectrului de frecvențe radio pe piața UE
și o convergență sporită a politicilor privind spectrul, cu scopul de a oferi o
acoperire wireless completă pe teritoriul UE.
- O protecție consolidată a consumatorilor, în domeniile în care
normele generale privind protecția consumatorilor nu abordează nevoile
specifice sectorului. Normele actualizate vor facilita schimbarea furnizorilor atunci
când consumatorii au optat pentru pachete (pachetele care combină
internetul, telefonul, serviciile TV,
conexiunile mobile etc.) și vor asigura faptul că grupurile vulnerabile (cum ar fi
persoanele în vârstă, persoanele cu handicap și cele care primesc asistență
socială) au acces la contracte de internet
la prețuri abordabile.
- Un mediu online mai sigur pentru utilizatori și norme mai echitabile
pentru toți actorii implicați: anumite norme trebuie să fie extinse la noi actori
online care oferă servicii echivalente cu cele ale operatorilor tradiționali, pentru a
garanta în special aplicarea cerințelor în
materie de securitate (garantarea faptului că rețelele și serverele sunt
sigure). De asemenea, propunerile prevăd posibilitatea utilizatorilor de a
contacta numărul de urgență european 112 prin intermediul acestor servicii
online în viitor. Acest lucru nu va implica costuri suplimentare pentru utilizatori.
Comisia a propus consolidarea rolului autorităților naționale de
reglementare și a Agenției - OAREC pentru a asigura o aplicare consecventă
și previzibilă a normelor la nivelul întregii piețe unice digitale, limitând
fragmentarea și inconsecvențele actuale.
Propunerea privind transformarea OAREC într-o veritabilă agenție merge mână în
mână cu propunerea privind noul Cod european al comunicațiilor, care
identifică domenii în care OAREC ar trebui să contribuie la realizarea
obiectivelor privind conectivitatea și coerența în materie de reglementare
(cum ar fi aspectele transfrontaliere,
orientările pentru autoritățile naționale de reglementare etc.).
Deosebit de relevantă pentru banda
largă, chestiunea reglementării accesului pentru rețelele deținute de
operatorii cu putere semnificativă pe
piață rămâne o parte importantă a cadrului de reglementare a
comunicațiilor electronice. Aceasta înseamnă că respectivii operatori vor
continua să ofere accesul la propriile rețele altor operatori în schimbul unei
plăți și că, în caz contrar, autoritățile de reglementare pot interveni. Cu toate
acestea, se propune simplificarea și
adaptarea condițiilor în care se acordă acest acces, pentru a stimula
implementarea de noi rețele de mare capacitate. În plus, pe baza actualelor
bune practici din întreaga Uniune
Pagina 10
Europeană, Comisia propune o abordare cu țintă mai precisă, pentru a garanta că
obligațiile în materie de acces sunt
impuse numai atunci când și acolo unde acest lucru este necesar pentru
abordarea deficiențelor pieței. De asemenea, Comisia propune extinderea
la cinci ani a perioadei de reexaminare a pieței, actualmente de maximum trei ani,
pentru a oferi operatorilor o mai mare stabilitate a mediului de reglementare.
Pentru a orienta mai bine reglementările și a stimula investițiile în zonele
defavorizate, codul propus va impune autorităților naționale de reglementare
să identifice intențiile de investiții în rețele și să organizeze cereri de
exprimare a interesului pentru implementarea rețelelor în zone în care
nu sunt planificate rețele de foarte înaltă
capacitate. Pentru îmbunătățirea siguranței investițiilor, normele propuse
permit autorităților de reglementare să acționeze împotriva operatorilor care nu
își respectă intențiile declarate în respectivele zone. În acest mod, codul
va încuraja operatorii de rețea alternativi care se concentrează pe zone geografice
mai mici și va pune la dispoziția
cetățenilor din afara orașelor o conectivitate de înaltă calitate.
În plus, sunt propuse două modele care
permit operatorilor să își reducă sarcina de reglementare, și anume:
1) Coinvestițiile: Concurența stimulează investițiile, în special
acolo unde concurența la nivelul infrastructurii este posibilă (de
exemplu, în zonele dens populate). În alte zone, coinvestițiile pot
contribui la punerea în comun a
resurselor și la reducerea costurilor de implementare. Acestea oferă
operatorilor alternativi care doresc să investească o posibilitate mai realistă
de a face acest lucru și, de asemenea, ar putea permite
operatorilor dominanți care își modernizează rețelele să se
diferențieze de cei care nu investesc.
O astfel de abordare încurajează o gamă largă de actori de pe piață să
își reunească forțele de la început pentru a implementa rețele de mare
capacitate și a beneficia pe deplin de
acestea. De asemenea, aceasta are potențialul de a stimula noi acorduri
de acces comercial pe măsură ce
capacitatea rețelei crește. În plus, persoanele care trăiesc în zone cu o
densitate mai mică a populației vor beneficia de o implementare mai
rapidă a rețelelor de foarte mare capacitate pe care aceste modele le
sprijină.
2) Doar cu ridicata: actorii de pe piață care realizează investiții cu finanțare
privată în rețele și apoi se ocupă
exclusiv de vânzarea sau închirierea accesului la acestea, fără a oferi
servicii utilizatorilor finali, vor beneficia, de asemenea, de obligații
mai puțin stricte în materie de acces, dacă sunt considerați încă drept
actori dominanți pe piață. Oferind acces mai multor furnizori de servicii,
investitorul poate asigura o punere în
comun a veniturilor și o mai bună rentabilitate a capitalului necesar
pentru a construi infrastructura.
Normele vizând o mai bună coordonare a asignării spectrului de frecvențe
radio vor facilita, de asemenea,
intensificarea activității investitorilor dincolo de frontiere. Codul propune
licențe de lungă durată pentru a stimula investițiile, însoțite de cerințe stricte
privind utilizarea eficace și eficientă a spectrului. Acesta propune, de
asemenea, să se coordoneze în special calendarul asignărilor spectrului de
frecvențe radio și condițiile de acordare a
licențelor care au cel mai mare impact asupra structurii pieței și a strategiilor de
afaceri, pentru a se asigura faptul că spectrul este furnizat în timp util pieței
UE. Noile norme vor reduce costurile suportate de operatorii de
telecomunicații care își desfășoară activitatea în mai multe țări, contribuind
astfel la crearea pieței interne.
Serviciile wireless de bandă largă
contribuie în mod semnificativ la asigurarea accesului cetățenilor din
zonele îndepărtate la conexiunile de bandă largă de mare viteză și a
disponibilității serviciilor inovatoare pe
dispozitive mobile (cum ar fi telefoanele inteligente, tabletele și laptopurile)
oriunde în Europa. Printr-o utilizare
Pagina 11
eficientă a spectrului de frecvențe radio, favorizată de condiții armonizate de
acces la spectru care să permită
interoperabilitatea și economiile de scară pentru echipamentele wireless,
produsele și serviciile digitale au potențialul de a sprijini toate aspectele
vieții cetățenilor și de a stimula redresarea economică a Europei.
3.3. WiFi4EU
Rețelele locale cu acces pe suport radio
(Wi-Fi) sunt din ce în ce mai dezvoltate de serviciile publice – de la administrații
la biblioteci, universități și spitale – în scopuri interne, dar și foarte adesea
pentru vizitatori. Pornind de la această tendință, Comisia a propus să se instituie
un sistem de servicii publice gratuite, cu un buget de 120 de milioane EUR, pentru
a sprijini autoritățile locale care doresc
să ofere gratuit conexiuni Wi-Fi, de exemplu în interiorul și în jurul clădirilor
publice, al centrelor de sănătate, în parcuri sau în scuaruri. Se estimează că
între 6 000 și 8 000 de comunități locale ar urma să beneficieze de acest nou
sistem până în 2020.
În mai 2017, Parlamentul European,
Consiliul și Comisia au ajuns la un acord politic privind inițiativa WiFi4EU și
finanțarea acesteia.
3.4. Planul de acțiune 5G
Planul de acțiune 5G este o inițiativă-cheie menită să abordeze provocările,
din punctul de vedere al pieței și al investițiilor, legate de lansarea serviciilor
comerciale 5G în întreaga Europă până în 2020. Mai precis, Comisia va aborda,
împreună cu părțile interesate, obstacolele în materie de politică și de
reglementare din calea implementării
acestor servicii, de exemplu prin promovarea disponibilității prompte a
spectrului de frecvențe radio și a unor condiții mai favorabile pentru
introducerea tehnologiilor având la bază microcelule sau prin abordarea
chestiunilor sectoriale care împiedică implementarea unor anumite servicii.
Această acțiune va completa efectul
general pozitiv al revizuirii cadrului de reglementare. Succesul său depinde de
coordonarea voluntară și reciproc avantajoasă a tuturor actorilor.
Planul prevede, de asemenea, accelerarea dezvoltării de noi ecosisteme
de inovare bazate pe conectivitate, reunind toți partenerii europeni, actori
publici și privați din toate sectoarele relevante – de la telecomunicații și până
la logistică, transport, energie, sănătate și industria prelucrătoare – în jurul unui
proiect comun vizând implementarea 5G.
În plus, planul face legătura între
actualele eforturi în ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea tehnologiei 5G
și introducerea ulterioară a acesteia pe piață. Planul va include activități
avansate de demonstrare și de testare la
scară largă a tehnologiei 5G înainte de comercializare, precum și o strategie
consecventă a UE pentru standardizarea 5G. În fine, planul urmărește să
stabilească o foaie de parcurs clară pentru investițiile publice și private în
infrastructuri 5G în UE, ținând seama de importanța strategică a conectivității 5G
pentru economie și societate.
Planul se bazează pe numeroasele
eforturi depuse de Comisie până în prezent pentru a garanta faptul că UE
este un lider mondial în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiei 5G. În 2013,
Comisia a lansat un parteneriat public-
privat cu privire la 5G, dotat cu finanțare UE în valoare de 700 de milioane EUR în
cadrul programului Orizont 2020, pentru o perioadă care se întinde până în 2020.
Se vizează mobilizarea unei sume de cel puțin 3,5 miliarde EUR din partea
sectorului privat. De asemenea, Comisia cooperează la nivel bilateral cu omologii
săi din mai multe țări partenere
comerciale strategice pentru a promova dezvoltarea comună a tehnologiei 5G, și
anume Coreea de Sud, Japonia, China și Brazilia. UE colaborează, de asemenea,
îndeaproape cu organizații-cheie din SUA.
3.5. Spectrul alocat pentru furnizarea serviciilor de comunicații
electronice, inclusiv a serviciilor wireless de bandă largă
Unul dintre obiectivele-cheie de politică ale programului pentru politica în
Pagina 12
domeniul spectrului de frecvențe radio (RSPP) adoptat în 2012 era identificarea
a cel puțin 1 200 MHz de spectru
adecvați pentru banda largă wireless până în 2015. Statele membre sunt
responsabile în mod individual de alocarea drepturilor de utilizare a
spectrului.
Unele state membre trebuie încă să finalizeze procesul de autorizare aferent
benzilor de frecvențe deja armonizate,
lucru prevăzut în programul pentru politica în domeniul spectrului de
frecvențe radio (RSPP). În mai 2017, Parlamentul și Consiliul au adoptat
Decizia (UE) 2017/899 care stabilea data de 30 iunie 2020 drept principala dată-
limită până la care statele membre trebuie să autorizeze utilizarea benzii de
700 MHz pentru sistemele terestre
capabile de a oferi servicii de comunicații electronice pe suport radio de bandă
largă, numai în anumite condiții tehnice armonizate stabilite de Decizia de punere
în aplicare (UE) 2016/687 a Comisiei. Între timp, Comisia și statele membre
lucrează în direcția unei posibile extinderi a benzii de 1,5 GHz, precum și a
modificării condiției tehnice pentru
benzile de 900 MHz și de 1 800 MHz, pentru a facilita utilizarea internetului
obiectelor aferentă acestora.
În timp ce UE este mai aproape de atingerea obiectivului de 1 200 MHz,
unele state membre mai au de atribuit
peste 30 % din spectrul armonizat. Pe de o parte, numai Finlanda, Franța și
Germania au alocat deja banda de 700 MHz (o „bandă-pionier” pentru 5G),
în timp ce în unele state membre procesul de reafectare ar putea dura mai
mulți ani. Pe de altă parte, se raportează că frecvențele de peste 1 GHz nu sunt
cerute pe piață. Cu toate acestea,
situația se schimbă, printre altele datorită interesului tot mai mare
manifestat în benzi de înaltă frecvență în vederea implementării tehnologiei 5G și
în special în banda de 3,4-3,8 GHz, identificată ca fiind o „bandă-pionier”
pentru 5G. Tabelul 2 prezintă situația generală din statele membre în ceea ce
privește procesul de autorizare în benzile
desemnate în programul pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio
pentru furnizarea de servicii de comunicații electronice pe suport radio
de bandă largă.
4. EVALUAREA COMPARATIVĂ A
SITUAȚIEI ACTUALE ÎN MATERIE DE POLITICI
4.1. Bune practici
Banda largă în Țările de Jos
Țările de Jos au rezultate peste medie și
se mențin pe prima poziție în cadrul dimensiunii „conectivitate”. Atât în ceea
ce privește acoperirea de bandă largă, cât și acoperirea de bandă largă de mare
viteză, Țările de Jos se înscriu printre
primele 3 state membre ale UE. Serviciile în bandă largă sunt disponibile
în întreaga țară (prin intermediul rețelelor fixe, mobile și prin satelit), iar
gradul de implementare a benzii largi și a tehnologiilor NGA este ridicat. Cu toate
acestea, Țările de Jos au rezultate ușor mai slabe în ceea ce privește acoperirea
4G, utilizarea benzii largi mobile și
armonizarea spectrului.
În iulie 2016, Ministerul afacerilor economice a publicat noi acțiuni de
promovare a Agendei digitale pentru continuarea procesului de digitizare a
economiei neerlandeze în perioada
2016/2017. În general, strategia neerlandeză în materie de bandă largă
optează pentru o extindere a infrastructurii în funcție de piață. Ca un
element important, se subliniază faptul că sarcina principală a guvernului local
este aceea de a crea condițiile potrivite, cum ar fi planificarea și coordonarea
lucrărilor de excavație, scurtarea
procedurilor de acordare a autorizațiilor și reducerea costurilor aferente acestora
sau promovarea dezvoltării și a utilizării aplicațiilor și serviciilor. În situațiile în
care extinderea infrastructurii în funcție de piață eșuează, actorii locali și
regionali pot oferi asistență și pot furniza finanțare și instrumente financiare. În
plus, guvernul sprijină inițiativele
cetățenești privind rețelele de bandă largă autofinanțate, cum ar fi inițiativa
samensnelinternet.nl, o platformă de cunoștințe care furnizează informații cu
privire la diferitele aspecte ale
Pagina 13
proiectelor privind banda largă care sunt în curs de desfășurare.
Țările de Jos își mențin ritmul relativ bun al progreselor de-a lungul timpului, cu
menținerea competitivității sectorului. Transpunerea Directivei privind
reducerea costurilor aferente tehnologiilor în bandă largă trebuie să fie
finalizată pentru a facilita și mai mult investițiile în infrastructură.
Țările de Jos intenționează să joace un rol important în strategia europeană
privind furnizarea de servicii 5G. Pentru a accelera inovațiile în domeniul
tehnologiei 5G, autoritățile publice și sectorul de resort au lansat inițiativa
Fieldlab 5G, prin care diferite societăți
pot dobândi experiență în ceea ce privește aplicarea inovatoare a
tehnologiei în domenii precum agricultura, serviciile de îngrijire,
energia, mediul de viață, traficul și logistica. În plus, au demarat pregătirile
pentru o licitație multibandă (5G), care ar urma să aibă loc în 2019.
Banda largă în Belgia
Belgia este unul dintre actorii cu cele mai bune rezultate în domeniul conectivității
din Europa. Gradul de acoperire a țării
este complet, iar 99 % din suprafața țării este acoperită de rețele rapide (de cel
puțin 30 Mbps). 80 % din gospodării sunt abonate la banda largă fixă, iar
81 % dintre acestea sunt abonamente la bandă largă rapidă.
Pentru a-și păstra poziția de frunte, Belgia trebuie să abordeze două
provocări în domeniul conectivității la internetul de mare viteză: în primul
rând, ea trebuie să sporească și mai mult utilizarea benzii largi mobile și, în al
doilea rând, să încurajeze implementarea de conexiuni de bandă largă ultrarapidă
(de peste 100 Mbps). În comparație cu
performanța sa globală, Belgia este puțin în urmă în ceea ce privește utilizarea
internetului mobil, cu o implementare a benzii largi mobile aflate sub media UE.
Guvernul belgian și-a luat angajamentul unei agende digitale ambițioase constând
în a acorda utilizatorilor acces la o conectivitate de 1 Gbps până în 2020 și
în a realiza un clasament și mai bun în
ceea ce privește DESI. Pentru a atinge aceste obiective, se promovează
investițiile dictate de piață, sprijinite de
un mediu de reglementare favorabil. Este în curs de pregătire un plan privind
acoperirea „zonelor albe”, a căror conectivitate fixă și mobilă este în
prezent insuficientă, plan care prevede strânsa cooperare dintre nivelul federal,
cel regional și cel municipal. În plus, un acord din 2016 între guvernul valon și
reprezentanții sectorului privind facilitarea implementării infrastructurii
wireless în schimbul reducerii impozitelor
oferă o indicație privind posibilele modalități de promovare a extinderii
rețelelor de comunicații digitale.
Pentru a stimula și mai mult conectivitatea și a realiza societatea
gigabiților până în 2020, Belgia va trebui
să promoveze în continuare implementarea benzii largi, precum și a
infrastructurilor pentru conexiuni mobile de clasă mondială. În acest sens, o cale
de urmat ar putea fi facilitarea bine orientată a dezvoltării infrastructurii,
împreună cu promovarea unor soluții de conectivitate mobilă cu valoare
adăugată. Punerea rapidă în aplicare a
Directivei privind reducerea costurilor va fi un element important în direcția
reducerii sarcinilor de reglementare pentru operatori, la fel ca și sporirea
coordonării între municipalități în ceea ce privește condițiile de implementare a
infrastructurilor, ceea ce ar putea conduce la unele orientări regionale.
Pagina 14
4.2. Aspecte legate de consumatori
Începând din 2002, prețurile serviciilor
de comunicații mobile au scăzut
substanțial în UE pentru toate modelele de consum. Acestea au scăzut cu cel
puțin 30 % între 2006 și 2010(Figura 7).
În ceea ce privește banda largă, prețurile serviciilor în banda largă fixă au scăzut
în mod substanțial începând din 2012,
deși s-a înregistrat o încetinire a acestei tendințe începând cu 2015 (Figura 7).
Figura 7 – Prețurile de consum ale serviciilor în bandă largă, exprimate în paritate a puterii de cumpărare (PPC)
Pagina 15
5. RESURSE UTILE
Piața unică digitală https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/digital-single-market-strategy-
europe-com2015-192-final
Tabloul de bord al Agendei digitale
https://ec.europa.eu/digital-single-market/digital-scoreboard
Indicele economiei și societății digitale (DESI)
https://ec.europa.eu/digital-single-market/desi
Comunicarea și documentul de lucru al serviciilor Comisiei
Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă - către o societate europeană a
gigabiților
Planul de acțiune și documentul de lucru al serviciilor Comisiei/comunicarea privind
5G în Europa
Propunere privind un Cod european al comunicațiilor electronice
Propunere de regulament privind Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC)
https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/proposed-regulation-establishing-body-european-regulators-electronic-communications-berec
Propunere de regulament privind promovarea conectivității la internet în comunitățile
locale și în spațiile publice (WiFi4EU)https://ec.europa.eu/digital-single-market/news-redirect/34228
Data: 22.11.2017
Pagina 16
ANEXĂ
Tabelul 1 – Indicele economiei și societății digitale 2016 – Conectivitate
Numele țării Codul țării Punctaj (0-1)11
Țările de Jos NL 0,81
Luxemburg LU 0,78
Belgia BE 0,77
Danemarca DK 0,76
Suedia SE 0,75
Regatul Unit UK 0,74
Germania DE 0,71
Lituania LT 0,70
Malta MT 0,67
Portugalia PT 0,67
Irlanda IE 0,64
Finlanda FI 0,64
Letonia LV 0,63
Ungaria HU 0,63
Austria AT 0,63
Uniunea Europeană 28 UE 0,63
Republica Cehă CZ 0,62
Estonia EE 0,62
Spania ES 0,59
Slovenia SI 0,57
Franța FR 0,55
Cipru CY 0,54
România RO 0,54
Slovacia SK 0,54
Italia IT 0,53
Polonia PL 0,52
Bulgaria BG 0,52
Grecia EL 0,48
Croația HR 0,45
11 Pentru agregarea indicatorilor exprimați în unități diferite în vederea încadrării în subdimensiunile și dimensiunile DESI, acești indicatori au fost normalizați. În DESI, normalizarea s-a efectuat cu ajutorul metodei „minim-maxim”, care constă într-o proiecție liniară a fiecărui
indicator pe o scară între 0 și 1. Pentru indicatorii cu o direcție pozitivă (și anume, în cazul cărora o valoare mai ridicată înseamnă o valoare mai bună), valoarea 0 de pe scara normalizată a fost ancorată la valoarea minimă din scara inițială a indicatorului, iar valoarea 1 din scara normalizată a
fost ancorată la valoarea maximă a scării indicatorului. Pentru indicatorii cu o direcție negativă s-a aplicat operațiunea inversă. Pentru a permite comparații intertemporale ale punctajelor indicilor, au fost stabilite valori minime și maxime pentru normalizarea fiecărui indicator, care vor fi utilizate
pentru normalizare în versiunile viitoare ale DESI.
Pagina 17
Tabelul 2 – Situația din statele membre cu privire la procesul de autorizare în benzile desemnate în programul pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio pentru furnizarea de servicii de comunicații electronice pe suport radio de bandă largă
Banda Subban
da
700 MHz
800 MHz
900 MHz
1 500 MHz
1 800 MHz
2,5-2,69 G
Hz
3,4-3,8 GHz
3,4-
3,6 GHz
3,6-
3,8 GHz
spectrul
disponibil (MHz)
60 70 150 190 200 200
AT √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ (cel puțin
parțial)
O
BE √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ O
BG O √√√ √√√ L √√√ (cel puțin
parțial)
O
CY √√√ √√√ √√√ √√√ L L
CZ √√√ √√√ √√√ √√√ √√√
(cel puțin parțial)
√√√
DE √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ √√√
DK √√√ √√√ √√√ √√√ √√√
(cel puțin parțial)
/L
√√√ (cel
puțin parțial)/L
EE √√√ √√√ √√√ √√√
(cel puțin parțial)
√√√ √√√
EL √√√ √√√ √√√ √√√ √√√
(cel puțin parțial)
L
ES √√√ √√√ √√√ √√√ O
FI √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ (cel
puțin parțial)
L
FR √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ (cel
puțin parțial)
L
HR √√√ √√√ √√√ L √√√ (cel
puțin parțial)/L
L
HU √√√ √√√ √√√ √√√ (cel
puțin
parțial)
√√√ (cel
puțin
parțial)
L
IE √√√ √√√ √√√ O √√√ (cel
puțin parțial)
√√√
IT √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ √√
Pagina 18
(cel puțin parțial)
LT √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ (cel
puțin
parțial)
√√√ (cel puțin
parțial)
LU √√√ √√√ √√√ √√√ L L
LV √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ (cel puțin
parțial)
√√√
MT √√ √√√ √√√ (cel puțin parțial)
L √√√ (cel puțin
parțial)
L
NL √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ (cel puțin
parțial)
L
PL √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ √√√
PT √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ (cel
puțin parțial)
RO √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ (cel
puțin parțial)
√√√ (cel puțin
parțial)
SE √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ (cel puțin
parțial)
√√√
SI √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ (cel puțin
parțial)/L
√√√ (cel puțin parțial)/L
SK √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ (parțial)/
√√
UK √√√ √√√ √√√ √√√ √√√ √√√
(cel puțin parțial)
√√√
(parțial)/√√
√√√ — realizat; √√- procesul de autorizare este în curs de desfășurare; L — lipsa unei cereri pentru mai mult de o jumătate de bandă; O — niciun plan/nicio informație