Cartografie digitală tematica

download Cartografie digitală tematica

of 8

  • date post

    14-Apr-2016
  • Category

    Documents

  • view

    259
  • download

    1

Embed Size (px)

description

Metode de cartografiere digitala

Transcript of Cartografie digitală tematica

  • Cartografie digital

    n vederea realizrii acestei teme am parcurs urmatorii pai:

    Am introdus cele doua planuri (1:5000) ce purtau extensia tif in softul R2V, despre care

    stim ca poate digitiza in mod automat urmarind pixelii de culoare neagra (in cazul nostru) si

    despre care mai stim ca poate lucra cu fisiere TIFF, GeoTIFF, GIF, JPEG, RLC, PNG or BMP si

    poate exporta date vectoriale in formate ArcView Shapefiles, Arc/Info Generate, MapInfo

    MIF/MID, AutoCAD DXF, IGES, STL, VRML, SVG and MapGuide SDL.

    Dup finalizarea vectorizrii, fisierul (vector) a fost exportat in format shp, fiind mai apoi importat

    in TNT Mips (Process->import/export ). Acest fisier a fost importat cu o tabela de atribute care va

    trebui stears (show details).

    Urmatorul pas a fost georeferentierea celor doua fisiere vectoriale in sistemul stereo 70.

    Proiecia Stereografic 1970 este conform, nu deformeaz unghiurile, permind ca msurtorile

    geodezice s fie prelucrate direct n planul de proiecie, fr a se calcula coordonate geografice, cu

    condiia aplicrii prealabile a unor corecii de reducere a msurtorilor la planul de proiecie.

    Proiecia deformeaz ariile, n funcie de deprtarea acestora fa de polul proieciei.

    Dupa stabilirea proiectiei, aducem fisierul nomenclatura(caroiajul) pentru finalizarea georeferintei.

    https://www.youtube.com/watch?v=ZzQQ4z-NaWw

    (Tutorialul este postat de cand eram in anul I, asa ca scuzati eventualele greseli)

  • Dupa ce le-au fost atribuita o referinta geografica, cei doi vectori au fost uniti prin copy-paste , rezultand

    un singur fisier vector. Aceasta alipire ar fi fost valabila si prin accesarea functiei merge.

    Acum, pe baza celor doua planuri (tif) va trebui sa dam valori curbelor de nivel prin accesarea functiei Z

    values. Personal, am ales sa le dau valori curbelor de nivel deschizand planurile in paralel (deoarece sistemul

    meu de operare deschide caroiajul, insa fara codurile aferente fiecarui patrat ingreunandu-mi atribuirea

    georeferintei celor doua planuri initiale). O varianta mai usoara ar fi fost daca as fi georeferentiat cele doua

    planuri si apoi sa suprapun fisierul vector peste planuri. De mentionat este ca in cazul planurilor 1:5000,

    echidistanta trebuie setata la 2,5 metri.

  • Dupa ce am dat valori curbelor de nivel, trecem la realizarea MNT-ului.

    Modelul numeric al terenului (MNT) reprezinta punctul de plecare atat pentru calcularea unor elemente

    morfometrice ale reliefului i realizarea hartilor geomorfologice digitale cat i pentru analiza spatiala si

    modelarea matematica, metode specifice Sistemelor Informaionale Geografice, n vederea rezolvrii unor

    probleme teoretice si practice din domeniul geografiei si nu numai.

    Asadar, accesam functia process, iar mai apoi surface modelling, urmand sa apara o fereastra noua in

    care trebuie sa aducem fisierul vector :

    La output trebuie sa setam 32bit floating point, iar la Parameters -> tension = 0.2

  • Dupa setarile de mai sus, dam run, lasam programul sa ruleze, iar rezultatul meu initial a fost:

    Vaile sunt destul de accentuate deoarece curbele de nivel in sectoarele respective sunt mai rare.

    Pentru a remedia situatia am trasat niste curbe de nivel ajutatoare, ajungand astfel , ca echidistanta sa nu mai

    fie de 2,5 metri , ci de 1,25 metri. (desigur in sectoarele unde am trasat curbele de nivel).

    O alta varianta (daca as fi georeferentiat planurile) era sa adaug puncte cu valori aferente cotelor de pe

    planurile topografice, urmand apoi sa le interpolez si sa realizez iar MNTul. Asadar, noul MNT arata:

  • Postprocesarea MNT-ului:

    Se recomand realizarea modelului digital al terenului la un nivel maxim de detaliu al terenului, precum i folosirea

    unor filtre (netezire) care pot s conduc la rezultate foarte bune.

    Am aplicat toate cele 5 filtre puse la dispozitie de TntMips, rezultand urmatoarele histograme:

    3x3

  • 7x7

    5x5

  • Tind sa cred ca filtrul cel mai potrivit ar fi cel de 9x9, deoarece oscilatiile histogramei nu sunt atat de

    evidente, fiind mai domoala decat celelalte.

    Planurile date spre digitizare fac parte din judetul Iasi, cuprinzand localitatile Braesti, Lungani si Buda.

    Altitudinea minima din cele doua planuri este de 98,1 metri, iar altitudinea maxima este de 200 de metri,

    evidentiindu-se astfel un relief tipic de campie.

    11x11

    9x9