INFORMAŢII PENTRU:□ Medicii din penitenciare sau din comunitate□ Personal de supraveghere

I. TREI MOTIVE PENTRU A ŞTI MAI MULT DESPRE TULbURăRILE MINTALE

1. Tulburările mintale sunt frecvente

Încifrerotundeglobale:• o persoană din 12 suferăînacestmomentdeotulburaremintală,• o persoană din 4 vaprezentaotulburaremintalăde-alungulvieţii,• o cincimedintre copiii şi adolescenţii lumii (sub16ani)suferădetulburărimintale.Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii publicate recent arată că:• ½dintulburărilemintaledebuteazăînainteavârsteide14ani;• 20% dintre copiii şi adolescenţii lumii suferă de probleme sau tulburări de sănătate

mintală;• depresia,otulburarecaracterizatăprinprezenţauneidispoziţiitriste,împreunăcualte

simptomepsihologice,comportamentaleşifizice,estea3-acauzădedizabilitatelanivelglobalşiseestimeazăcăvadeveniprimapânăîn2030.

• Doar25%dinpersoanelecaresuferădedepresieauacceslatratamenteeficiente.• aproape900.000deoamenicomitsuicidînfiecarean.86%dintreaceştiatrăiescînţări

cuveniturimicişimedii.Peste50%auvârstecuprinseîntre15şi44deani.• CelemaimariratealesuiciduluiseîntâlnescprintrebărbaţiidinEuropaCentralaşide

Est.• la nivel global, tulburările psihiatrice produc mai multă dizabilitate decât bolile

cardiovascularesaucancerul.

2. Tulburările mintale sunt dizabilitante

Cinci dintre primele zece cauze de dizabilitate sunt de natură psihiatrică. Este vorbadespre:• depresie,• abuzuldealcool,• tulburareaafectivăbipolară,• schizofrenie• tulburareaobsesiv-compulsivă.

3. Tulburările mintale sunt tratabile

Ideea incurabilităţii tulburărilormintaleesteuna foarte răspândită,dar conţinepreapuţinadevăr.Pentruschizofrenie,otulburareseveră(şicareesteprobabilprototipulboliipsihiceînminteaomuluiobişnuit),cifrelesunturmătoarele:cutratamentclasic,20%dintrepacienţiprezintăunsingurepisodpsihotic,35%aumaimulteepisoade,darcuperioadelungideremisiunecompletă,35%necesităîngrijirecontinuă,darnuspitalizarecontinuă,şidoar10%nurăspundlatratament.Înlegăturăcueficienţatratamentului,studiirecenteauarătatcămedicamenteleantidepresiveauoeficienţăsuperioarăantihipertensivelor.

Tulburarea de personalitate antisocialăTulburareapoatedebutaînjurulvârsteide15anicutulburaredeconduită(minciună,fugăde acasă, furt, bătăi, agresiuni, distrugerea fără regret de bunuri, comiterea de acte cucaracterantisocial:tâlhării,crime,violuri)Caracteristicialepersoanelorcutulburaredepersonalitateantisocială:• ignorareşiviolareadrepturiloraltora• dispreţfaţădenormelemoraleşisociale• toleranţămicălafrustrarecareledeterminăsăacţionezeconformprimelorpulsiunişi

dorinţe,înpofidaintereselorcelorlalţi,asuferinţeloracestorasauanormelorsociale• iritabilitate,impulsivitate,violenţă,lipsasentimentuluidefrică,agresivitate(bătăi,atacuri

fizice)• lipsacapacităţiideaînvăţadinexperienţeleanterioare(nuauplanurideviitor)• lipsacapacităţiideaseîncadraîntr-oactivitateprofesionalăsusţinută(relaţiitensionate

cucolegii,suntagresiveverbal,nurespectăordineaşidisciplina)• lipsaresponsabilităţiiînîndeplinireaobligaţiilorsocialeşiînrelaţiilefamiliale• abuzdealcoolşidroguri

Tulburarea de personalitate borderline (instabil-impulsivă)Caracteristici:• relaţiiinterpersonaleinstabileşiintense• instabilitateaimaginiidesine(nusepoatecontrola,înţelege)• instabilitateaafectelor(disforie,iritabilitate,anxietate)• impulsivitate• imposibilitateadeastasingur,fricadeafiabandonat• plasareaoamenilorîncategoriiextreme„buni/răi”(idealizare/devalorizare)• laminimăfrustrareaparcrizedeautoşiheteroagresivitate• comportament, gesturi, ameninţări suicidare recurente sau comportamente de

automutilare(atitudinidemonstrative)• întotdeauna„încriză”,manipulatori• seangajeazăînabuzdesubstanţe,relaţiisexualehaotice• acteleantisocialenusuntdeliberate(caîntulburareaantisocială),ciimpulsive.

III. CUM DETERMINăM CE ESTE NORMAL ŞI CE ESTE PATOLOGIC ÎN SăNăTATEA MENTALăSe poate folosi o combinaţie de mai multe metode:Percepţiile pacientului - felul în carepacientul îşi percepegândurile, comportamentul şifuncţionareaExemplu:Pacientulpoaterealizacănusedescurcăbineşinuestecapabilsă-şiîndeplineascăsaunu-ipasădeactivităţilezilnicesaualtelucruricareîntrecutîifăceauplăcere;sepoatesimţitrist,fărăsperanţăsaudescurajatşirealizeazăcăcevaestegreşit,cănusemaibucurădeviaţă.Pacientulpoateînsăsănufiecapabilsănuanţezeceesteînneregulăcuel(poatesănurealizezeoevaluarecorectăacomportamentului,gândurilorşifuncţionării).Percepţia altora Dacăpentrupacientviaţapoatepăreanormalăşitipică,pentruceidinjurulsău(observatoriobiectivi)poatepăreaciudatăşianormală.Exemplu:Dacăpacientulsuferădeschizofrenie,poateaveahalucinaţiiauditive–audevocicucareconverseazăcrezândcăareoconversaţienormalăcuopersoană reală.Pentrumartorulcareobservăacestcomportament,poatepăreacevaanormal.Norme culturale si etniceDemulteoricomportamentulsaugândireanormalăsuntdefiniteînrelaţiacuspaţiulcultural.Acestlucruînseamnăcăceestedefinitcanormalîntr-ocultură,safieconsideratanormalînalta.Exemplu:Conversarea cu vocile pe care doar pacientul le aude poate fi un indicator alprezenţeischizofrenieiînculturavestică.Daracesttipdehalucinaţiipotfiopartenormalăaexperienţelorreligioaseînalteculturi.Uneoriceeaceesteconsideratnormalşiacceptabilîntr-unanumitmediupoateficonsideratanormalşivanecesitaschimbareînaltul.Exemplu:Comportamentulunuicopilcu tulburarehiperkineticăşideficitdeatenţiepoatefiinacceptabilîntr-unmediuşcolarstructurat,darpoatefiperceputcanormalşiacceptabilîntr-unmediumaipuţinstructurat,cumarfiacasă.Valorile statisticeDeseorinormalitateaestedefinităprinmediastatistică.Majoritateaoamenilorsesitueazălamijloc,întimpcealţiicadlaoextremăsaulaalta.Ceidelaextremesuntdeseorietichetaţicaanormalideoarecenusuntînmedie,lafelcamajoritateaoamenilor.Putemîntrebapacientulcumsesimte,dacăceidinjurauobservatmodificăriîncomportamentsauîndispoziţieşicaresuntvalorileculturale.

Alţi factori ce pot fi luaţi în considerare:

- decâttimpsuntprezentesimptomele

- câtdeseveresuntsimptomele

- câtdesupărătoaresuntsimptomelepentrupacient

- cumafecteazăsimptomeleviaţapacientului.

IV. CUM AR VREA PERSOANELE CU PRObLEME DE SăNăTATE MINTALă Să FIE TRATATE DE:

Medicii psihiatri• săfiemaiindulgenţi,mairăbdători;• săîşiadaptezelimbajul(uneorichiarşicomportamentul)lanivelulpacientului;• săniserăspundălaceîntrebămnulaaltceva;• săfiemaipuţinindiferenţi;• săfiemaioperativi;• să-şiinstruiascăasistenteleîncomunicareacupacienţiidinspitaleledepsihiatrie;• săaibămaipuţinipacienţi,pentruaaveamaimulttimppentrufiecareînparte;• săţisedeaosperanţă,sănuteconsidere„cronic”dinprimăfază;maidegrabăsăaibă

oatitudinepozitivă;săsegândească„eupeacestaîlfacbine”;• săaibărăbdare,respectfaţădepacient;• săacordeaceeaşiatenţieşibunăintenţiepentrutoţipacienţii(FĂRĂPILE!!!);• sănuneglijezeconsultaţiaînmomentulcândmergemdupămedicamente;săsteade

vorbăcunoicasăvadădacănesimţimbine,dacănuauapărutschimbări;sănudeamedicamenteaparţinătorilorfărăprezenţapacientului;

Medicul de familie• sămăîntrebecummăsimt;• sănumătrimitălapsihiatriedefiecaredatăcândmădoareceva(ficatuldeexemplu);• săneofereperioadederecuperarefizică;• sănudelegeasistenteiresponsabilitateadeavorbicupacientul;• sănedeamedicamentecompensate;• sănuconsiderecăsuntsănătosşin-amnevoiedepensiedacăamoformăfizicăbună;• sănutedeaafară;• sănufimmanipulaţi

Acţiuni• personalulsanitarsăfieeducatînsănătatemintală;• să fie schimbaţi medicii prea bătrâni cu unii tineri mai bine instruiţi şi cu mentalităţi

moderne;• programaremaieficientălacomisiadeexpertizăpentruevitareaaglomeraţieişistresului

înaşteptareaoreideexaminare;• confidenţialitateainformaţiilorpecaremediciileobţindelabolnaviipsihic;acesteanuar

trebuisăfiediscutatecuceilalţimembriaipersonaluluidecâtdacăseimpunepentruunactmedicaldecalitate

Se ştie deja foarte bine că intervenţiile în viaţa oamenilor de multe ori vin mult mai târziu

pentru a face o diferenţă majoră în starea de sănătate. YoungMindsforChildren’sMentalHealth,UK

Proiect finanţat prin programul PHARE 2006 – Suport pentru dezvoltarea serviciilorcomunitare de sănătate mintală şi dezinstituţionalizarea persoanelor cu probleme desănătatemintală,ComponentaB–Dezvoltareacentrelorcomunitaredesănătatemintală.

Material editat de Fundaţia Reforma Justiţiei Penale în cadrul proiectului Dezvoltarea asistenţei comunitare în domeniul sănătăţii mintale pentru deţinuţi

Octombrie2009

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a UniuniiEuropene. Întreagarăspundereasupracorectitudiniişicoerenţei informaţiilorprezentaterevineiniţiatorilorprezentuluimaterial.

Pentru eventuale informaţii şi sesizări legate de proiectele Phare contactaţicfcu.phare@mfinante.ro

PROMOVAREA SăNăTăŢII MINTALE ÎN PENITENCIARE ŞI DUPă LIbERARE

II. SCURTE DESCRIERI ALE UNOR TULbURăRI MINTALEEpisodul depresivÎnepisoadeledepresivetipicesubiectulsuferădeobiceide:

(A)dispoziţiedepresivă,(B)pierdereaintereselorşibucuriilorşi(C)reducereaenergieiceducelaofatigabilitatecrescândăşilaoactivitate

diminuată.Acesteasuntsimptomeleesenţialealedepresiei;prezenţaacelpuţindouădintreeleestenecesarăpentrudiagnostic.Altesimptomecomunesunt:

(a)reducereacapacităţiideconcentrareşiaatenţiei;(b)reducereastimeişiîncrederiidesine;(c)ideidevinovăţieşilipsădevaloare(chiarînepisoadelemaiputinsevere);(d)viziunetristăşipesimistăasupraviitorului;(e)ideisauactedeautovătămaresausuicid;(f) somnperturbat;(g)apetitdiminuat.

Dispoziţiascăzutăvariazăpuţindelaozilaalta,şiesteadeseaneinfluenţatădecircumstanţe,dar poate totuşi manifesta o variaţie diurnă caracteristică. Aspectele clinice manifestămarcate variaţii individuale,manifestările atipice fiind comune în special în adolescenţă.În unele cazuri, anxietatea şi agitaţia psihomotorie pot fi uneori mai proeminente decâtdepresia, iarschimbareadispoziţieipoatefideasemeneamascatădetrăsăturiadiţionalecumarfiiritabilitatea,consumulexcesivdealcool,comportamentulhistrionic,exacerbareasimptomelorfobicesauobsesionalepreexistente,sauapreocupărilorhipocondriace.Pentruepisoadele depresive, indiferent de gradul de severitate, este necesară pentru stabilireadiagnosticuluioperioadădeminimum2săptămâni,darpotfiacceptateperioadedetimpmaiscurtedacădebutulesterapid,iarsimptomeleneobişnuitdesevere.Uneledinsimptomeledemaisuspotfimarcanteşisedezvoltătrăsăturicaracteristicecaresuntlargacceptatecaavândosemnificaţieclinicăspecială.Celmaitipicexempluîlreprezintăsimptomenumite,,somatice”:• pierdereainteresuluisauaplăceriiînactivităţiînmodnormalplăcute;• lipsareacţieiemoţionalelacircumstanţeşievenimenteexterneplăcute;• trezireamatinalăcu2oremaidevremedecâtdeobicei;• agravareamatinală;• dovezievidenteşiobiectivedelentoaresauagitaţiepsihomotorie;• scădereamarcatăaapetitului,• pierderiîngreutate(5%dingreutateacorporalăsaumaimult,înultimalună);• scădereamarcatăalibidoului.Deobicei,acestsindromsomaticeste luat înconsiderarenumaidacăsuntprezentecelpuţin4simptomedeacesttip.

Tulburarea de panicăTrăsăturaesenţială constăînatacurirecurentedeanxietateseveră(panică),carenusuntlimitatelaniciosituaţieparticularăsaulavreunsetdecircumstanţe,şisunt,dinacestmotiv,imprevizibile.Unatacdepanicăestedefinitdeprezenţaacelpuţinpatrudintreurmătoarelesimptome:

□palpitaţii/tahicardie□transpiraţii□tremor□senzaţiedesufocare□dispnee□dureretoracică□greaţăsaudisconfortabdominal

□ameţeală,sezaţiedeinstabilitate□derealizare/depersonalizare□teamadeaînnebuni□teamacăvamuri□parestezii□frisoane/bufeuri

Existăaproape invariabil teamăsecundarădeamuri,depierdereacontrolului, saudeadeveninebun.Atacurileindividualeaparbrusc,atingmaximuldeintensitateîncelmult10minute,dureazădelacâtevaminutepânăla20-30deminute.Frecvenţaşicursullorevolutivsuntmaidegrabăvariabile.Pacienţii înataculdepanicătrăiescadeseauncrescendodefricăşisimptomevegetative,plecânddeobiceiîngrabădeoriundes-arafla.Dacăataculapare într-o situaţie specifică, cumar fi într-un autobuz sau într-omulţime, pacienţii potulteriorevitasituaţiarespectivă.Înmodsimilar,atacuridepanicăfrecventeşiimprevizibilepotproduceteamadeafisingur,saudeamergeînlocuripublice.Unatacdepanicăesteadeseaurmatdeoteamăpersistentădeaaveaunaltatac.

Fobia socialăDebuteazăadeseaînadolescenţăşisuntconturateînjurulfriciideafiprivit(examinat)dealţioameni,îngrupurimici(numulţimi),ducândlaevitareasituaţiilorsociale.Spredeosebiredemajoritateaaltorfobii,fobiilesocialesuntînegalămăsurăcomunebărbaţilorşifemeilor.

Existătreitipuridefobiesocială:a) legatdeefectuareaanumitoracţiuni–subiectulnupoateefectuaînpublic

anumiteactivităţipecareleîndeplineştecuuşurinţăatuncicândestesingur;b) tipulinteractivlimitat–fobiaestelimitatădoarlaunasaudouăsituaţii

sociale(deexemplu,asolicitaoîntâlniresauamergelaopetrecere);c) tipulgeneralizat–situaţiilefobiceincludmajoritateasituaţiilorsociale

Confruntareadirectă,ochiînochi,poatefiînmodparticularstresantăînuneleculturi.Fobiilesocialesuntdeobiceiasociatecuo scăderearespectuluidesineşiteamadeaficriticat.Elepotfirelatatecaepisoadederoşeaţăafeţei,tremoralcapului,greaţăsaunevoiaurgentădeaurina,pacientuluneorifiindconvinscăunadintreacestemanifestărisecundarealeanxietăţii sale este problema primară; simptomele pot progresa spre atacuri de panică.Evitareaesteadeseamarcată,iarîncazuriextremepoateaveacarezultatoizolaresocialăaproapecompletă.

Tulburarea obsesiv-compulsivăTrăsătura esenţială a acestei tulburări este reprezentată de gânduri obsesive sau actecompulsive recurente. Gândurile obsesionale sunt idei, imagini, sau impulsuri care intrămereuînminteasubiectuluiîntr-oformăstereotipă.Elesuntaproapeinvariabilsupărătoare(deoarecesuntviolente,sauobscene,saudoarpentrucăsuntperceputecalipsitedesens),iar subiectul încearcă, adesea fără succes, să le reziste.Elesunt totuşi recunoscute cagânduripropriialesubiectului,deşisuntinvoluntareşifrecventrepugnante.Actelecompulsivesau ritualurilesuntcomportamentestereotipecaresunt repetatemereuşimereu.Elenusuntinerentplăcuteşinicinuaudreptrezultatîndeplinireaunorsarciniutile.Pacientul levede adesea ca prevenind unele evenimente improbabile obiectiv, adesea implicând unrău la adresa lui, sau provocat de el.De obicei, deşi nu invariabil, acest comportamenteste recunoscut de subiect ca fiind fără sens şi ineficient, şi el face repetate încercăride a rezista impulsului; în cazurile de foarte lungă durată, rezistenţa poate fi minimă.Simptomele anxietăţii somatice sunt adesea prezente, dar sentimentele supărătoare (ceprovoacăsuferinţă)detensiuneinternăsaupsihicăfărăoactivarevegetativăevidentăsuntdeasemeneacomune.Existăostrânsălegăturăîntresimptomeleobsesionale,înspecialgândurile obsesionale, şi depresie. Pacienţii cu tulburări obsesiv-compulsive au adeseasimptomedepresive, iarpacienţiicesuferădetulburaredepresivărecurentăpotdezvoltagânduri obsesionale în timpul episoadelor de depresie. În ambele situaţii, creşterea saudescreştereaînseveritateasimptomelordepresiveeste,îngeneral,însoţitădeschimbăriparaleleînseveritateasimptomelorobsesionale.Tulburareaobsesiv-complusivăeste,înegalămăsură,comunăbărbatilorşifemeilor.Existăadeseatrăsăturiobsesiveproeminentedepersonalitate,anteriordebutuluiclinicaltulburării,deobiceiînadolescenţăsauînprimaparteavârsteitinere.

SchizofreniaSchizofrenia este o tulburare psihotică, având o etiologie doar parţial elucidată. Formeleclinicealeschizofrenieisuntheterogenecaprezentare(paranoidă,catatonică,nediferenţiată,dezorganizată,reziduală).Secaracterizeazăprinsimptomepozitiveşinegative(deficitare).Cutoatecănuesteotulburarecognitivă,schizofreniacauzeazăadeseaafectăricognitive(deex.,gândireconcretă,afectareaprocesăriiinformaţiei).Simptomeleschizofrenieiinfluenţeazăadvers gândirea, sentimentele, comportamentul, funcţionarea socială şi ocupaţională.Boalaestedeobiceicronică,cuoevoluţiecareincludeofazăprodromală,ofazăactivăşiofazăreziduală.Fazeleprodromalăşirezidualăsecaracterizeazăprinformeatenuatealesimptomeloractive,cumarfi convingericiudateşigândiremagică,precumşiprindeficiteînautoîngrijireşiînrelaţionareainterpersonală.Estebinestabilitcăschizofreniaesteotulburarea creierului, cu anormalităţi structurale şi funcţionale vizibile prin neuroimagistică şi cu ocomponentăgeneticăevidenţiatăînstudiilepegemeni.

SIMPTOME POZITIVE ŞI NEGATIVE ÎN SCHIZOFRENIESimptome pozitive Simptome negativeDeliruri aplatizareafectivaHalucinaţii alogieComportamentdezorganizat avoliţie

anhedonie

Tulburarea afectivă bipolarăEstecaracterizatăprinepisoadedepresivealternândcuepisoadeexpansive.Întreepisoaderemisiuneaestecompletă.Înepisodulmaniacal• dispoziţiaesteeuforică,• pacientulprezintăhiperactivitate,• logoree,• nevoiescăzutădesomn,• fugădeidei;areideigrandioase(uneorichiardelirante);• potapăreatulburăridepercepţie.

Demenţa AlzheimerDemenţarezultădinafecţiunicronicealecreierului,apărândînprincipallavârstnici,şiestecaracterizatădeperturbareamemoriei,gândirii,orientării,înţelegerii,limbajului,judecăţiişireducereacapacităţilordeînvăţareşicalcul.Acestecaracteristicisuntînsoţitedecelemaimulteoridedeteriorareacontroluluiemoţional,comportamentuluisocialsauamotivaţiei.Tulburăriledememorieşifenomeneleafazo-apraxo-agnozicesuntdefinitoriipentrudemenţaAlzheimer. Sindromul demenţial poate asocia stare confuzională, stare depresivă, ideidelirantesautulburăricomportamentale.Debutulafecţiuniiesteinsidiosşiînprimelestadiipoatetreceneobservat.Pemăsurăceboalaevoluează,tulburăriledememorie,delimbajşiscădereadramaticăafuncţiilorintelectualedevintotmaievidente.Înstadiilefinaleapareverbigeraţia,ecolalia,mutismul.Afecţiuneaprogreseazăîn5-10ani.DemenţaAlzheimerreprezintăjumătatedintotaluldemenţelor.Datoritămăririisperanţeideviaţă,numărulbolnavilor (care înmajoritatesuntabandonaţisauinstituţionalizaţi)vacreştedela29milioaneacumlacirca80milioaneînanul2020.

Întârzierea mintală• este caracterizată de diminuarea abilităţilormanifestate pe timpul copilăriei (învăţare

greoaie,dificultăţideconcentrare,aducereaminte,urmărireaunorinstrucţiunisimple,iarîncazurilecelemaisevereşidificultăţiîncontrolulmişcărilor)

• înprezentsuntcirca60milioanedebolnavi• esteoafecţiunecronicăpentrucarenuexistăvindecare(tratamentelesuntpaleative),dar

celemaimultecazuripotfiprevenitesauefecteleameliorateprinintervenţiieducaţionalesimpleşiieftinedarlavârstacopilăriei.

Epilepsia• estecaracterizatădeleziunicerebralecarelarândullorprovoacăconvulsiişipierderea

cunoştinţei• lanivelmondialsuntazicirca40milioanedebolnavi• poate fi prevenită prin protecţiamamei şi viitorului copil pe timpul sarcinii şi naşterii,

prevenireaaccidentăriilacapşicontrolulafecţiunilorprovocatedeinfecţiişiparaziţi• tratamenteeficienteexistădarlaelenuauaccesbolnaviisăracisaudinţărileîncurs

de dezvoltare, care rămânând netrataţi trăiesc o mare dramă prin stigmatizare şidiscriminare.

Tulburările de personalitatePersonalitateapoatefidescrisădreptconfiguraţiapaternurilorrăspunsurilorcomportamentalevizibile în viaţa de zi cu zi, caracteristică unei persoane; o totalitate care este de obiceistabilăşipredictibilă.Când această totalitate depăşeşte un anumit nivel constant la ceimaimulţi oameni, iartrăsăturiledepersonalitatesuntrigideşimaladaptative,producândafectarefuncţionalăşisuferinţăsubiectivă,sepoatediagnosticaotulburaredepersonalitate.Caracteristici• trăsăturile sunt extensive şi persistente (diagnosticulnecesităunistoricdedificultăţi

îndelungate,îndiferitedomeniialevieţii-afectiveşidemuncă)• trăsăturile sunt acceptabile pentru sine, nu pentru ceilalţi• trăsăturile sunt alloplastice (pacientulîncearcăsăschimbemediul,nusăseschimbe

peelînsuşi)• trăsăturilesuntmenţinutecurigiditateIstoriculdezvoltăriievidenţiazăadeseadificultăţiinterpersonaleşiproblemefamiliale,uneorisevere(abuz,incest,neglijare,boalăşidecesparentaletc)Cele mai frecvente tulburări de personalitate din mediul penitenciar sunt prezentate încontinuare.

Tulburarea de personalitate paranoidăManifestărialepersoanelorcuaceastătulburare:• suspicioase, neîncrezătoare (se află permanent în aşteptarea răului pe care ceilalţi

vorsăli-lfacă;oriceîncercaredea-idemonstraraţionalcontrariulnufacedecâtsăleîntăreascăaceastăconvingere)

• neîncredere în persoanele apropiate (familie, prieteni) de a căror cinste, fidelitate seîndoiesc(verificăriminuţioase);geloziepatologică

• reci,distanţecuanturajul,colegi.• ranchiunoase,răzbunătoare(nuuităinsulteleşiumilinţele,adeseoriinexistente)• întensiunepermanentă,înaşteptareaagresiuniidinparteatuturor• ostile,rigide,lipsitedeempatie,desentimente,cudispreţfaţădeceislabi• nuauprieteni• tenace,cucapacitatedeconvingere,îşiurmărescscopurilepersonale• procesomane