Pentru Medici Si Personal de Supraveghere
2
INFORMAŢII PENTRU: □ Medicii din penitenciare sau din comunitate □ Personal de supraveghere I. TREI MOTIVE PENTRU A ŞTI MAI MULT DESPRE TULbURăRILE MINTALE 1. Tulburările mintale sunt frecvente În cifre rotunde globale: • o persoană din 12 suferă în acest moment de o tulburare mintală, • o persoană din 4 va prezenta o tulburare mintală de-a lungul vieţii, • o cincime dintre copiii şi adolescenţii lumii (sub 16 ani) suferă de tulburări mintale. Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii publicate recent arată că: • ½ din tulburările mintale debutează înaintea vârstei de 14 ani; • 20% dintre copiii şi adolescenţii lumii suferă de probleme sau tulburări de sănătate mintală; • depresia, o tulburare caracterizată prin prezenţa unei dispoziţii triste, împreună cu alte simptome psihologice, comportamentale şi fizice, este a 3-a cauză de dizabilitate la nivel global şi se estimează că va deveni prima până în 2030. • Doar 25% din persoanele care suferă de depresie au acces la tratamente eficiente. • aproape 900.000 de oameni comit suicid în fiecare an. 86% dintre aceştia trăiesc în ţări cu venituri mici şi medii. Peste 50% au vârste cuprinse între 15 şi 44 de ani. • Cele mai mari rate ale suicidului se întâlnesc printre bărbaţii din Europa Centrala şi de Est. • la nivel global, tulburările psihiatrice produc mai multă dizabilitate decât bolile cardiovasculare sau cancerul. 2. Tulburările mintale sunt dizabilitante Cinci dintre primele zece cauze de dizabilitate sunt de natură psihiatrică. Este vorba despre: • depresie, • abuzul de alcool, • tulburarea afectivă bipolară, • schizofrenie • tulburarea obsesiv-compulsivă. 3. Tulburările mintale sunt tratabile Ideea incurabilităţii tulburărilor mintale este una foarte răspândită, dar conţine prea puţin adevăr. Pentru schizofrenie, o tulburare severă (şi care este probabil prototipul bolii psihice în mintea omului obişnuit), cifrele sunt următoarele: cu tratament clasic, 20% dintre pacienţi prezintă un singur episod psihotic, 35% au mai multe episoade, dar cu perioade lungi de remisiune completă, 35% necesită îngrijire continuă, dar nu spitalizare continuă, şi doar 10% nu răspund la tratament. În legătură cu eficienţa tratamentului, studii recente au arătat că medicamentele antidepresive au o eficienţă superioară antihipertensivelor. Tulburarea de personalitate antisocială Tulburarea poate debuta în jurul vârstei de 15 ani cu tulburare de conduită (minciună, fugă de acasă, furt, bătăi, agresiuni, distrugerea fără regret de bunuri, comiterea de acte cu caracter antisocial: tâlhării, crime, violuri) Caracteristici ale persoanelor cu tulburare de personalitate antisocială: • ignorare şi violare a drepturilor altora • dispreţ faţă de normele morale şi sociale • toleranţă mică la frustrare care le determină să acţioneze conform primelor pulsiuni şi dorinţe, în pofida intereselor celorlalţi, a suferinţelor acestora sau a normelor sociale • iritabilitate, impulsivitate, violenţă, lipsa sentimentului de frică, agresivitate (bătăi, atacuri fizice) • lipsa capacităţii de a învăţa din experienţele anterioare (nu au planuri de viitor) • lipsa capacităţii de a se încadra într-o activitate profesională susţinută (relaţii tensionate cu colegii, sunt agresive verbal, nu respectă ordinea şi disciplina) • lipsa responsabilităţii în îndeplinirea obligaţiilor sociale şi în relaţiile familiale • abuz de alcool şi droguri Tulburarea de personalitate borderline (instabil-impulsivă) Caracteristici: • relaţii interpersonale instabile şi intense • instabilitate a imaginii de sine (nu se poate controla, înţelege) • instabilitate a afectelor (disforie, iritabilitate, anxietate) • impulsivitate • imposibilitatea de a sta singur, frica de a fi abandonat • plasarea oamenilor în categorii extreme „buni/răi” (idealizare/devalorizare) • la minimă frustrare apar crize de auto şi heteroagresivitate • comportament, gesturi, ameninţări suicidare recurente sau comportamente de automutilare (atitudini demonstrative) • întotdeauna „în criză”, manipulatori • se angajează în abuz de substanţe, relaţii sexuale haotice • actele antisociale nu sunt deliberate (ca în tulburarea antisocială), ci impulsive. III. CUM DETERMINăM CE ESTE NORMAL ŞI CE ESTE PATOLOGIC ÎN SăNăTATEA MENTALă Se poate folosi o combinaţie de mai multe metode: Percepţiile pacientului - felul în care pacientul îşi percepe gândurile, comportamentul şi funcţionarea Exemplu: Pacientul poate realiza că nu se descurcă bine şi nu este capabil să-şi îndeplinească sau nu-i pasă de activităţile zilnice sau alte lucruri care în trecut îi făceau plăcere; se poate simţi trist, fără speranţă sau descurajat şi realizează că ceva este greşit, că nu se mai bucură de viaţă. Pacientul poate însă să nu fie capabil să nuanţeze ce este în neregulă cu el (poate să nu realizeze o evaluare corectă a comportamentului, gândurilor şi funcţionării). Percepţia altora Dacă pentru pacient viaţa poate părea normală şi tipică, pentru cei din jurul său (observatori obiectivi) poate părea ciudată şi anormală. Exemplu: Dacă pacientul suferă de schizofrenie, poate avea halucinaţii auditive – aude voci cu care conversează crezând că are o conversaţie normală cu o persoană reală. Pentru martorul care observă acest comportament, poate părea ceva anormal. Norme culturale si etnice De multe ori comportamentul sau gândirea normală sunt definite în relaţia cu spaţiul cultural. Acest lucru înseamnă că ce este definit ca normal într-o cultură, sa fie considerat anormal în alta. Exemplu: Conversarea cu vocile pe care doar pacientul le aude poate fi un indicator al prezenţei schizofreniei în cultura vestică. Dar acest tip de halucinaţii pot fi o parte normală a experienţelor religioase în alte culturi. Uneori ceea ce este considerat normal şi acceptabil într-un anumit mediu poate fi considerat anormal şi va necesita schimbare în altul. Exemplu: Comportamentul unui copil cu tulburare hiperkinetică şi deficit de atenţie poate fi inacceptabil într-un mediu şcolar structurat, dar poate fi perceput ca normal şi acceptabil într-un mediu mai puţin structurat, cum ar fi acasă. Valorile statistice Deseori normalitatea este definită prin media statistică. Majoritatea oamenilor se situează la mijloc, în timp ce alţii cad la o extremă sau la alta. Cei de la extreme sunt deseori etichetaţi ca anormali deoarece nu sunt în medie, la fel ca majoritatea oamenilor. Putem întreba pacientul cum se simte, dacă cei din jur au observat modificări în comportament sau în dispoziţie şi care sunt valorile culturale. Alţi factori ce pot fi luaţi în considerare: - de cât timp sunt prezente simptomele - cât de severe sunt simptomele - cât de supărătoare sunt simptomele pentru pacient - cum afectează simptomele viaţa pacientului. IV. CUM AR VREA PERSOANELE CU PRObLEME DE SăNăTATE MINTALă Să FIE TRATATE DE: Medicii psihiatri • să fie mai indulgenţi, mai răbdători; • să îşi adapteze limbajul (uneori chiar şi comportamentul) la nivelul pacientului; • să ni se răspundă la ce întrebăm nu la altceva; • să fie mai puţin indiferenţi; • să fie mai operativi; • să-şi instruiască asistentele în comunicarea cu pacienţii din spitalele de psihiatrie; • să aibă mai puţini pacienţi, pentru a avea mai mult timp pentru fiecare în parte; • să ţi se dea o speranţă, să nu te considere „cronic” din primă fază; mai degrabă să aibă o atitudine pozitivă; să se gândească „eu pe acesta îl fac bine”; • să aibă răbdare, respect faţă de pacient; • să acorde aceeaşi atenţie şi bună intenţie pentru toţi pacienţii (FĂRĂ PILE!!!); • să nu neglijeze consultaţia în momentul când mergem după medicamente; să stea de vorbă cu noi ca să vadă dacă ne simţim bine, dacă nu au apărut schimbări; să nu dea medicamente aparţinătorilor fără prezenţa pacientului; Medicul de familie • să mă întrebe cum mă simt; • să nu mă trimită la psihiatrie de fiecare dată când mă doare ceva (ficatul de exemplu); • să ne ofere perioade de recuperare fizică; • să nu delege asistentei responsabilitatea de a vorbi cu pacientul; • să ne dea medicamente compensate; • să nu considere că sunt sănătos şi n-am nevoie de pensie dacă am o formă fizică bună; • să nu te dea afară; • să nu fim manipulaţi Acţiuni • personalul sanitar să fie educat în sănătate mintală; • să fie schimbaţi medicii prea bătrâni cu unii tineri mai bine instruiţi şi cu mentalităţi moderne; • programare mai eficientă la comisia de expertiză pentru evitarea aglomeraţiei şi stresului în aşteptarea orei de examinare; • confidenţialitatea informaţiilor pe care medicii le obţin de la bolnavii psihic; acestea nu ar trebui să fie discutate cu ceilalţi membri ai personalului decât dacă se impune pentru un act medical de calitate Se ştie deja foarte bine că intervenţiile în viaţa oamenilor de multe ori vin mult mai târziu pentru a face o diferenţă majoră în starea de sănătate. Young Minds for Children’s Mental Health, UK Proiect finanţat prin programul PHARE 2006 – Suport pentru dezvoltarea serviciilor comunitare de sănătate mintală şi dezinstituţionalizarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală, Componenta B – Dezvoltarea centrelor comunitare de sănătate mintală. Material editat de Fundaţia Reforma Justiţiei Penale în cadrul proiectului Dezvoltarea asistenţei comunitare în domeniul sănătăţii mintale pentru deţinuţi Octombrie 2009 Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor prezentului material. Pentru eventuale informaţii şi sesizări legate de proiectele Phare contactaţi cfcu.phare@mfinante.ro PROMOVAREA SăNăTăŢII MINTALE ÎN PENITENCIARE ŞI DUPă LIbERARE
-
Upload
outletwear -
Category
Documents
-
view
231 -
download
0
description
Pentru Medici Si Personal de Supraveghere
Transcript of Pentru Medici Si Personal de Supraveghere
INFORMAŢII PENTRU:□ Medicii din penitenciare sau din comunitate□ Personal de supraveghere
I. TREI MOTIVE PENTRU A ŞTI MAI MULT DESPRE TULbURăRILE MINTALE
1. Tulburările mintale sunt frecvente
Încifrerotundeglobale:• o persoană din 12 suferăînacestmomentdeotulburaremintală,• o persoană din 4 vaprezentaotulburaremintalăde-alungulvieţii,• o cincimedintre copiii şi adolescenţii lumii (sub16ani)suferădetulburărimintale.Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii publicate recent arată că:• ½dintulburărilemintaledebuteazăînainteavârsteide14ani;• 20% dintre copiii şi adolescenţii lumii suferă de probleme sau tulburări de sănătate
mintală;• depresia,otulburarecaracterizatăprinprezenţauneidispoziţiitriste,împreunăcualte
simptomepsihologice,comportamentaleşifizice,estea3-acauzădedizabilitatelanivelglobalşiseestimeazăcăvadeveniprimapânăîn2030.
• Doar25%dinpersoanelecaresuferădedepresieauacceslatratamenteeficiente.• aproape900.000deoamenicomitsuicidînfiecarean.86%dintreaceştiatrăiescînţări
cuveniturimicişimedii.Peste50%auvârstecuprinseîntre15şi44deani.• CelemaimariratealesuiciduluiseîntâlnescprintrebărbaţiidinEuropaCentralaşide
Est.• la nivel global, tulburările psihiatrice produc mai multă dizabilitate decât bolile
cardiovascularesaucancerul.
2. Tulburările mintale sunt dizabilitante
Cinci dintre primele zece cauze de dizabilitate sunt de natură psihiatrică. Este vorbadespre:• depresie,• abuzuldealcool,• tulburareaafectivăbipolară,• schizofrenie• tulburareaobsesiv-compulsivă.
3. Tulburările mintale sunt tratabile
Ideea incurabilităţii tulburărilormintaleesteuna foarte răspândită,dar conţinepreapuţinadevăr.Pentruschizofrenie,otulburareseveră(şicareesteprobabilprototipulboliipsihiceînminteaomuluiobişnuit),cifrelesunturmătoarele:cutratamentclasic,20%dintrepacienţiprezintăunsingurepisodpsihotic,35%aumaimulteepisoade,darcuperioadelungideremisiunecompletă,35%necesităîngrijirecontinuă,darnuspitalizarecontinuă,şidoar10%nurăspundlatratament.Înlegăturăcueficienţatratamentului,studiirecenteauarătatcămedicamenteleantidepresiveauoeficienţăsuperioarăantihipertensivelor.
Tulburarea de personalitate antisocialăTulburareapoatedebutaînjurulvârsteide15anicutulburaredeconduită(minciună,fugăde acasă, furt, bătăi, agresiuni, distrugerea fără regret de bunuri, comiterea de acte cucaracterantisocial:tâlhării,crime,violuri)Caracteristicialepersoanelorcutulburaredepersonalitateantisocială:• ignorareşiviolareadrepturiloraltora• dispreţfaţădenormelemoraleşisociale• toleranţămicălafrustrarecareledeterminăsăacţionezeconformprimelorpulsiunişi
dorinţe,înpofidaintereselorcelorlalţi,asuferinţeloracestorasauanormelorsociale• iritabilitate,impulsivitate,violenţă,lipsasentimentuluidefrică,agresivitate(bătăi,atacuri
fizice)• lipsacapacităţiideaînvăţadinexperienţeleanterioare(nuauplanurideviitor)• lipsacapacităţiideaseîncadraîntr-oactivitateprofesionalăsusţinută(relaţiitensionate
cucolegii,suntagresiveverbal,nurespectăordineaşidisciplina)• lipsaresponsabilităţiiînîndeplinireaobligaţiilorsocialeşiînrelaţiilefamiliale• abuzdealcoolşidroguri
Tulburarea de personalitate borderline (instabil-impulsivă)Caracteristici:• relaţiiinterpersonaleinstabileşiintense• instabilitateaimaginiidesine(nusepoatecontrola,înţelege)• instabilitateaafectelor(disforie,iritabilitate,anxietate)• impulsivitate• imposibilitateadeastasingur,fricadeafiabandonat• plasareaoamenilorîncategoriiextreme„buni/răi”(idealizare/devalorizare)• laminimăfrustrareaparcrizedeautoşiheteroagresivitate• comportament, gesturi, ameninţări suicidare recurente sau comportamente de
automutilare(atitudinidemonstrative)• întotdeauna„încriză”,manipulatori• seangajeazăînabuzdesubstanţe,relaţiisexualehaotice• acteleantisocialenusuntdeliberate(caîntulburareaantisocială),ciimpulsive.
III. CUM DETERMINăM CE ESTE NORMAL ŞI CE ESTE PATOLOGIC ÎN SăNăTATEA MENTALăSe poate folosi o combinaţie de mai multe metode:Percepţiile pacientului - felul în carepacientul îşi percepegândurile, comportamentul şifuncţionareaExemplu:Pacientulpoaterealizacănusedescurcăbineşinuestecapabilsă-şiîndeplineascăsaunu-ipasădeactivităţilezilnicesaualtelucruricareîntrecutîifăceauplăcere;sepoatesimţitrist,fărăsperanţăsaudescurajatşirealizeazăcăcevaestegreşit,cănusemaibucurădeviaţă.Pacientulpoateînsăsănufiecapabilsănuanţezeceesteînneregulăcuel(poatesănurealizezeoevaluarecorectăacomportamentului,gândurilorşifuncţionării).Percepţia altora Dacăpentrupacientviaţapoatepăreanormalăşitipică,pentruceidinjurulsău(observatoriobiectivi)poatepăreaciudatăşianormală.Exemplu:Dacăpacientulsuferădeschizofrenie,poateaveahalucinaţiiauditive–audevocicucareconverseazăcrezândcăareoconversaţienormalăcuopersoană reală.Pentrumartorulcareobservăacestcomportament,poatepăreacevaanormal.Norme culturale si etniceDemulteoricomportamentulsaugândireanormalăsuntdefiniteînrelaţiacuspaţiulcultural.Acestlucruînseamnăcăceestedefinitcanormalîntr-ocultură,safieconsideratanormalînalta.Exemplu:Conversarea cu vocile pe care doar pacientul le aude poate fi un indicator alprezenţeischizofrenieiînculturavestică.Daracesttipdehalucinaţiipotfiopartenormalăaexperienţelorreligioaseînalteculturi.Uneoriceeaceesteconsideratnormalşiacceptabilîntr-unanumitmediupoateficonsideratanormalşivanecesitaschimbareînaltul.Exemplu:Comportamentulunuicopilcu tulburarehiperkineticăşideficitdeatenţiepoatefiinacceptabilîntr-unmediuşcolarstructurat,darpoatefiperceputcanormalşiacceptabilîntr-unmediumaipuţinstructurat,cumarfiacasă.Valorile statisticeDeseorinormalitateaestedefinităprinmediastatistică.Majoritateaoamenilorsesitueazălamijloc,întimpcealţiicadlaoextremăsaulaalta.Ceidelaextremesuntdeseorietichetaţicaanormalideoarecenusuntînmedie,lafelcamajoritateaoamenilor.Putemîntrebapacientulcumsesimte,dacăceidinjurauobservatmodificăriîncomportamentsauîndispoziţieşicaresuntvalorileculturale.
Alţi factori ce pot fi luaţi în considerare:
- decâttimpsuntprezentesimptomele
- câtdeseveresuntsimptomele
- câtdesupărătoaresuntsimptomelepentrupacient
- cumafecteazăsimptomeleviaţapacientului.
IV. CUM AR VREA PERSOANELE CU PRObLEME DE SăNăTATE MINTALă Să FIE TRATATE DE:
Medicii psihiatri• săfiemaiindulgenţi,mairăbdători;• săîşiadaptezelimbajul(uneorichiarşicomportamentul)lanivelulpacientului;• săniserăspundălaceîntrebămnulaaltceva;• săfiemaipuţinindiferenţi;• săfiemaioperativi;• să-şiinstruiascăasistenteleîncomunicareacupacienţiidinspitaleledepsihiatrie;• săaibămaipuţinipacienţi,pentruaaveamaimulttimppentrufiecareînparte;• săţisedeaosperanţă,sănuteconsidere„cronic”dinprimăfază;maidegrabăsăaibă
oatitudinepozitivă;săsegândească„eupeacestaîlfacbine”;• săaibărăbdare,respectfaţădepacient;• săacordeaceeaşiatenţieşibunăintenţiepentrutoţipacienţii(FĂRĂPILE!!!);• sănuneglijezeconsultaţiaînmomentulcândmergemdupămedicamente;săsteade
vorbăcunoicasăvadădacănesimţimbine,dacănuauapărutschimbări;sănudeamedicamenteaparţinătorilorfărăprezenţapacientului;
Medicul de familie• sămăîntrebecummăsimt;• sănumătrimitălapsihiatriedefiecaredatăcândmădoareceva(ficatuldeexemplu);• săneofereperioadederecuperarefizică;• sănudelegeasistenteiresponsabilitateadeavorbicupacientul;• sănedeamedicamentecompensate;• sănuconsiderecăsuntsănătosşin-amnevoiedepensiedacăamoformăfizicăbună;• sănutedeaafară;• sănufimmanipulaţi
Acţiuni• personalulsanitarsăfieeducatînsănătatemintală;• să fie schimbaţi medicii prea bătrâni cu unii tineri mai bine instruiţi şi cu mentalităţi
moderne;• programaremaieficientălacomisiadeexpertizăpentruevitareaaglomeraţieişistresului
înaşteptareaoreideexaminare;• confidenţialitateainformaţiilorpecaremediciileobţindelabolnaviipsihic;acesteanuar
trebuisăfiediscutatecuceilalţimembriaipersonaluluidecâtdacăseimpunepentruunactmedicaldecalitate
Se ştie deja foarte bine că intervenţiile în viaţa oamenilor de multe ori vin mult mai târziu
pentru a face o diferenţă majoră în starea de sănătate. YoungMindsforChildren’sMentalHealth,UK
Proiect finanţat prin programul PHARE 2006 – Suport pentru dezvoltarea serviciilorcomunitare de sănătate mintală şi dezinstituţionalizarea persoanelor cu probleme desănătatemintală,ComponentaB–Dezvoltareacentrelorcomunitaredesănătatemintală.
Material editat de Fundaţia Reforma Justiţiei Penale în cadrul proiectului Dezvoltarea asistenţei comunitare în domeniul sănătăţii mintale pentru deţinuţi
Octombrie2009
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a UniuniiEuropene. Întreagarăspundereasupracorectitudiniişicoerenţei informaţiilorprezentaterevineiniţiatorilorprezentuluimaterial.
Pentru eventuale informaţii şi sesizări legate de proiectele Phare contactaţ[email protected]
PROMOVAREA SăNăTăŢII MINTALE ÎN PENITENCIARE ŞI DUPă LIbERARE
II. SCURTE DESCRIERI ALE UNOR TULbURăRI MINTALEEpisodul depresivÎnepisoadeledepresivetipicesubiectulsuferădeobiceide:
(A)dispoziţiedepresivă,(B)pierdereaintereselorşibucuriilorşi(C)reducereaenergieiceducelaofatigabilitatecrescândăşilaoactivitate
diminuată.Acesteasuntsimptomeleesenţialealedepresiei;prezenţaacelpuţindouădintreeleestenecesarăpentrudiagnostic.Altesimptomecomunesunt:
(a)reducereacapacităţiideconcentrareşiaatenţiei;(b)reducereastimeişiîncrederiidesine;(c)ideidevinovăţieşilipsădevaloare(chiarînepisoadelemaiputinsevere);(d)viziunetristăşipesimistăasupraviitorului;(e)ideisauactedeautovătămaresausuicid;(f) somnperturbat;(g)apetitdiminuat.
Dispoziţiascăzutăvariazăpuţindelaozilaalta,şiesteadeseaneinfluenţatădecircumstanţe,dar poate totuşi manifesta o variaţie diurnă caracteristică. Aspectele clinice manifestămarcate variaţii individuale,manifestările atipice fiind comune în special în adolescenţă.În unele cazuri, anxietatea şi agitaţia psihomotorie pot fi uneori mai proeminente decâtdepresia, iarschimbareadispoziţieipoatefideasemeneamascatădetrăsăturiadiţionalecumarfiiritabilitatea,consumulexcesivdealcool,comportamentulhistrionic,exacerbareasimptomelorfobicesauobsesionalepreexistente,sauapreocupărilorhipocondriace.Pentruepisoadele depresive, indiferent de gradul de severitate, este necesară pentru stabilireadiagnosticuluioperioadădeminimum2săptămâni,darpotfiacceptateperioadedetimpmaiscurtedacădebutulesterapid,iarsimptomeleneobişnuitdesevere.Uneledinsimptomeledemaisuspotfimarcanteşisedezvoltătrăsăturicaracteristicecaresuntlargacceptatecaavândosemnificaţieclinicăspecială.Celmaitipicexempluîlreprezintăsimptomenumite,,somatice”:• pierdereainteresuluisauaplăceriiînactivităţiînmodnormalplăcute;• lipsareacţieiemoţionalelacircumstanţeşievenimenteexterneplăcute;• trezireamatinalăcu2oremaidevremedecâtdeobicei;• agravareamatinală;• dovezievidenteşiobiectivedelentoaresauagitaţiepsihomotorie;• scădereamarcatăaapetitului,• pierderiîngreutate(5%dingreutateacorporalăsaumaimult,înultimalună);• scădereamarcatăalibidoului.Deobicei,acestsindromsomaticeste luat înconsiderarenumaidacăsuntprezentecelpuţin4simptomedeacesttip.
Tulburarea de panicăTrăsăturaesenţială constăînatacurirecurentedeanxietateseveră(panică),carenusuntlimitatelaniciosituaţieparticularăsaulavreunsetdecircumstanţe,şisunt,dinacestmotiv,imprevizibile.Unatacdepanicăestedefinitdeprezenţaacelpuţinpatrudintreurmătoarelesimptome:
□palpitaţii/tahicardie□transpiraţii□tremor□senzaţiedesufocare□dispnee□dureretoracică□greaţăsaudisconfortabdominal
□ameţeală,sezaţiedeinstabilitate□derealizare/depersonalizare□teamadeaînnebuni□teamacăvamuri□parestezii□frisoane/bufeuri
Existăaproape invariabil teamăsecundarădeamuri,depierdereacontrolului, saudeadeveninebun.Atacurileindividualeaparbrusc,atingmaximuldeintensitateîncelmult10minute,dureazădelacâtevaminutepânăla20-30deminute.Frecvenţaşicursullorevolutivsuntmaidegrabăvariabile.Pacienţii înataculdepanicătrăiescadeseauncrescendodefricăşisimptomevegetative,plecânddeobiceiîngrabădeoriundes-arafla.Dacăataculapare într-o situaţie specifică, cumar fi într-un autobuz sau într-omulţime, pacienţii potulteriorevitasituaţiarespectivă.Înmodsimilar,atacuridepanicăfrecventeşiimprevizibilepotproduceteamadeafisingur,saudeamergeînlocuripublice.Unatacdepanicăesteadeseaurmatdeoteamăpersistentădeaaveaunaltatac.
Fobia socialăDebuteazăadeseaînadolescenţăşisuntconturateînjurulfriciideafiprivit(examinat)dealţioameni,îngrupurimici(numulţimi),ducândlaevitareasituaţiilorsociale.Spredeosebiredemajoritateaaltorfobii,fobiilesocialesuntînegalămăsurăcomunebărbaţilorşifemeilor.
Existătreitipuridefobiesocială:a) legatdeefectuareaanumitoracţiuni–subiectulnupoateefectuaînpublic
anumiteactivităţipecareleîndeplineştecuuşurinţăatuncicândestesingur;b) tipulinteractivlimitat–fobiaestelimitatădoarlaunasaudouăsituaţii
sociale(deexemplu,asolicitaoîntâlniresauamergelaopetrecere);c) tipulgeneralizat–situaţiilefobiceincludmajoritateasituaţiilorsociale
Confruntareadirectă,ochiînochi,poatefiînmodparticularstresantăînuneleculturi.Fobiilesocialesuntdeobiceiasociatecuo scăderearespectuluidesineşiteamadeaficriticat.Elepotfirelatatecaepisoadederoşeaţăafeţei,tremoralcapului,greaţăsaunevoiaurgentădeaurina,pacientuluneorifiindconvinscăunadintreacestemanifestărisecundarealeanxietăţii sale este problema primară; simptomele pot progresa spre atacuri de panică.Evitareaesteadeseamarcată,iarîncazuriextremepoateaveacarezultatoizolaresocialăaproapecompletă.
Tulburarea obsesiv-compulsivăTrăsătura esenţială a acestei tulburări este reprezentată de gânduri obsesive sau actecompulsive recurente. Gândurile obsesionale sunt idei, imagini, sau impulsuri care intrămereuînminteasubiectuluiîntr-oformăstereotipă.Elesuntaproapeinvariabilsupărătoare(deoarecesuntviolente,sauobscene,saudoarpentrucăsuntperceputecalipsitedesens),iar subiectul încearcă, adesea fără succes, să le reziste.Elesunt totuşi recunoscute cagânduripropriialesubiectului,deşisuntinvoluntareşifrecventrepugnante.Actelecompulsivesau ritualurilesuntcomportamentestereotipecaresunt repetatemereuşimereu.Elenusuntinerentplăcuteşinicinuaudreptrezultatîndeplinireaunorsarciniutile.Pacientul levede adesea ca prevenind unele evenimente improbabile obiectiv, adesea implicând unrău la adresa lui, sau provocat de el.De obicei, deşi nu invariabil, acest comportamenteste recunoscut de subiect ca fiind fără sens şi ineficient, şi el face repetate încercăride a rezista impulsului; în cazurile de foarte lungă durată, rezistenţa poate fi minimă.Simptomele anxietăţii somatice sunt adesea prezente, dar sentimentele supărătoare (ceprovoacăsuferinţă)detensiuneinternăsaupsihicăfărăoactivarevegetativăevidentăsuntdeasemeneacomune.Existăostrânsălegăturăîntresimptomeleobsesionale,înspecialgândurile obsesionale, şi depresie. Pacienţii cu tulburări obsesiv-compulsive au adeseasimptomedepresive, iarpacienţiicesuferădetulburaredepresivărecurentăpotdezvoltagânduri obsesionale în timpul episoadelor de depresie. În ambele situaţii, creşterea saudescreştereaînseveritateasimptomelordepresiveeste,îngeneral,însoţitădeschimbăriparaleleînseveritateasimptomelorobsesionale.Tulburareaobsesiv-complusivăeste,înegalămăsură,comunăbărbatilorşifemeilor.Existăadeseatrăsăturiobsesiveproeminentedepersonalitate,anteriordebutuluiclinicaltulburării,deobiceiînadolescenţăsauînprimaparteavârsteitinere.
SchizofreniaSchizofrenia este o tulburare psihotică, având o etiologie doar parţial elucidată. Formeleclinicealeschizofrenieisuntheterogenecaprezentare(paranoidă,catatonică,nediferenţiată,dezorganizată,reziduală).Secaracterizeazăprinsimptomepozitiveşinegative(deficitare).Cutoatecănuesteotulburarecognitivă,schizofreniacauzeazăadeseaafectăricognitive(deex.,gândireconcretă,afectareaprocesăriiinformaţiei).Simptomeleschizofrenieiinfluenţeazăadvers gândirea, sentimentele, comportamentul, funcţionarea socială şi ocupaţională.Boalaestedeobiceicronică,cuoevoluţiecareincludeofazăprodromală,ofazăactivăşiofazăreziduală.Fazeleprodromalăşirezidualăsecaracterizeazăprinformeatenuatealesimptomeloractive,cumarfi convingericiudateşigândiremagică,precumşiprindeficiteînautoîngrijireşiînrelaţionareainterpersonală.Estebinestabilitcăschizofreniaesteotulburarea creierului, cu anormalităţi structurale şi funcţionale vizibile prin neuroimagistică şi cu ocomponentăgeneticăevidenţiatăînstudiilepegemeni.
SIMPTOME POZITIVE ŞI NEGATIVE ÎN SCHIZOFRENIESimptome pozitive Simptome negativeDeliruri aplatizareafectivaHalucinaţii alogieComportamentdezorganizat avoliţie
anhedonie
Tulburarea afectivă bipolarăEstecaracterizatăprinepisoadedepresivealternândcuepisoadeexpansive.Întreepisoaderemisiuneaestecompletă.Înepisodulmaniacal• dispoziţiaesteeuforică,• pacientulprezintăhiperactivitate,• logoree,• nevoiescăzutădesomn,• fugădeidei;areideigrandioase(uneorichiardelirante);• potapăreatulburăridepercepţie.
Demenţa AlzheimerDemenţarezultădinafecţiunicronicealecreierului,apărândînprincipallavârstnici,şiestecaracterizatădeperturbareamemoriei,gândirii,orientării,înţelegerii,limbajului,judecăţiişireducereacapacităţilordeînvăţareşicalcul.Acestecaracteristicisuntînsoţitedecelemaimulteoridedeteriorareacontroluluiemoţional,comportamentuluisocialsauamotivaţiei.Tulburăriledememorieşifenomeneleafazo-apraxo-agnozicesuntdefinitoriipentrudemenţaAlzheimer. Sindromul demenţial poate asocia stare confuzională, stare depresivă, ideidelirantesautulburăricomportamentale.Debutulafecţiuniiesteinsidiosşiînprimelestadiipoatetreceneobservat.Pemăsurăceboalaevoluează,tulburăriledememorie,delimbajşiscădereadramaticăafuncţiilorintelectualedevintotmaievidente.Înstadiilefinaleapareverbigeraţia,ecolalia,mutismul.Afecţiuneaprogreseazăîn5-10ani.DemenţaAlzheimerreprezintăjumătatedintotaluldemenţelor.Datoritămăririisperanţeideviaţă,numărulbolnavilor (care înmajoritatesuntabandonaţisauinstituţionalizaţi)vacreştedela29milioaneacumlacirca80milioaneînanul2020.
Întârzierea mintală• este caracterizată de diminuarea abilităţilormanifestate pe timpul copilăriei (învăţare
greoaie,dificultăţideconcentrare,aducereaminte,urmărireaunorinstrucţiunisimple,iarîncazurilecelemaisevereşidificultăţiîncontrolulmişcărilor)
• înprezentsuntcirca60milioanedebolnavi• esteoafecţiunecronicăpentrucarenuexistăvindecare(tratamentelesuntpaleative),dar
celemaimultecazuripotfiprevenitesauefecteleameliorateprinintervenţiieducaţionalesimpleşiieftinedarlavârstacopilăriei.
Epilepsia• estecaracterizatădeleziunicerebralecarelarândullorprovoacăconvulsiişipierderea
cunoştinţei• lanivelmondialsuntazicirca40milioanedebolnavi• poate fi prevenită prin protecţiamamei şi viitorului copil pe timpul sarcinii şi naşterii,
prevenireaaccidentăriilacapşicontrolulafecţiunilorprovocatedeinfecţiişiparaziţi• tratamenteeficienteexistădarlaelenuauaccesbolnaviisăracisaudinţărileîncurs
de dezvoltare, care rămânând netrataţi trăiesc o mare dramă prin stigmatizare şidiscriminare.
Tulburările de personalitatePersonalitateapoatefidescrisădreptconfiguraţiapaternurilorrăspunsurilorcomportamentalevizibile în viaţa de zi cu zi, caracteristică unei persoane; o totalitate care este de obiceistabilăşipredictibilă.Când această totalitate depăşeşte un anumit nivel constant la ceimaimulţi oameni, iartrăsăturiledepersonalitatesuntrigideşimaladaptative,producândafectarefuncţionalăşisuferinţăsubiectivă,sepoatediagnosticaotulburaredepersonalitate.Caracteristici• trăsăturile sunt extensive şi persistente (diagnosticulnecesităunistoricdedificultăţi
îndelungate,îndiferitedomeniialevieţii-afectiveşidemuncă)• trăsăturile sunt acceptabile pentru sine, nu pentru ceilalţi• trăsăturile sunt alloplastice (pacientulîncearcăsăschimbemediul,nusăseschimbe
peelînsuşi)• trăsăturilesuntmenţinutecurigiditateIstoriculdezvoltăriievidenţiazăadeseadificultăţiinterpersonaleşiproblemefamiliale,uneorisevere(abuz,incest,neglijare,boalăşidecesparentaletc)Cele mai frecvente tulburări de personalitate din mediul penitenciar sunt prezentate încontinuare.
Tulburarea de personalitate paranoidăManifestărialepersoanelorcuaceastătulburare:• suspicioase, neîncrezătoare (se află permanent în aşteptarea răului pe care ceilalţi
vorsăli-lfacă;oriceîncercaredea-idemonstraraţionalcontrariulnufacedecâtsăleîntăreascăaceastăconvingere)
• neîncredere în persoanele apropiate (familie, prieteni) de a căror cinste, fidelitate seîndoiesc(verificăriminuţioase);geloziepatologică
• reci,distanţecuanturajul,colegi.• ranchiunoase,răzbunătoare(nuuităinsulteleşiumilinţele,adeseoriinexistente)• întensiunepermanentă,înaşteptareaagresiuniidinparteatuturor• ostile,rigide,lipsitedeempatie,desentimente,cudispreţfaţădeceislabi• nuauprieteni• tenace,cucapacitatedeconvingere,îşiurmărescscopurilepersonale• procesomane
