Post on 18-Oct-2020
1
Hotărâre 87
2018-03-07
Guvernul României
pentru aprobarea Strategiei privind Cadrul naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei în ceea ce priveşte combustibilii alternativi în sectorul transporturilor şi pentru instalarea infrastructurii relevante în România şi înfiinţarea Consiliului interministerial de coordonare pentru dezvoltarea pieţei pentru combustibili alternativi
Monitorul Oficial al României nr 225 din 2018-03-13
NOTĂ DE FUNDAMENTARE
la Hotărârea Guvernului nr. 87/2018
pentru aprobarea Strategiei privind Cadrul naţional de politică pentru
dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul
transporturilor și pentru instalarea infrastructurii relevante în România și
înființarea Consiliului interministerial de coordonare pentru dezvoltarea pieței
pentru combustibili alternativi
Secţiunea 1
Titlul prezentului act normativ
HOTĂRÂRE A GUVERNULUI
privind aprobarea Strategiei privind Cadrul naţional de politică pentru dezvoltarea
pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și pentru
instalarea infrastructurii relevante în România și înființarea Consiliului interministerial
de coordonare pentru dezvoltarea pieței pentru combustibili alternativi
Secţiunea a 2-a
Motivul emiterii actului normativ
1. Descrierea
situaţiei actuale
Directiva 2014/94/UE privind instalarea infrastructurii
pentru combustibilii alternativi (denumită în continuare,
Directiva 2014/94/UE) stabilește cerințe minime privind
crearea infrastructurii pentru combustibili alternativi, inclusiv
punctele de reîncărcare destinate vehiculelor electrice și
punctele de realimentare cu gaz natural (GNL și GNC) și
hidrogen, care urmează să fie puse în aplicare prin intermediul
cadrelor naționale de politică ale statelor membre, prin
specificații tehnice comune pentru astfel de puncte de
reîncărcare și de realimentare, precum și prin cerințe privind
informarea utilizatorilor. Pentru a promova combustibilii
alternativi și pentru a dezvolta infrastructura relevantă, cadrele
naționale de politică pot fi compuse din mai multe planuri,
strategii sau alte documentații de planificare elaborate separat
sau integrat.
Directiva 2014/94/UE a fost transpusă în legislaţia
2
naţională prin Legea nr. 34/2017 privind instalarea
infrastructurii pentru combustibili alternativi (denumită în
continuarea, Legea nr. 34/2017). În conformitate cu prevederile
art. 3 lit. k) din Legea nr. 34/2017, Ministerului Energiei i-a
fost atribuit rolul de autoritate de reglementare competentă
pentru elaborarea, transmiterea, monitorizare către Comisia
Europeană a Cadrului naţional de politică pentru instalarea
infrastructurii pentru combustibilii alternativi şi a raportărilor
ulterioare care decurg din cadrul naţional de politică.
Pentru realizarea procesului de notificare a măsurilor
naţionale de transpunere și implementare a Directivei
2014/94/UE, s-a constituit, sub coordonarea Secretariatului
General al Guvernului, Grupul de lucru (task force) format din
reprezentanți ai Secretariatului General al Guvernului,
Ministerului Energiei, Ministerului Mediului, Ministerului
Economiei, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului
Transporturilor, Ministerului Dezvoltării Regionale,
Administrației Publice și Fondurilor Europene, Autorității de
Reglementare în Domeniul Energiei și Administraței Fondului
pentru Mediu.
Grupul de lucru a elaborat Strategia privind Cadrul
național de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește
combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și pentru
instalarea infrastructurii relevante în România, urmând ca
acesta să fie adoptat prin prezenta Hotărâre şi notificat
Comisiei Europene.
Ulterior elaborării Strategiei privind Cadrul național,
documentul a fost lansat în consultare publică atât pe site-ul
Ministerului Energiei în data de 28 iulie 2017, cât şi pe site-ul
Ministerului Mediului şi totodată, au fost publicate două
anunțuri într-un ziar de circulație națională conform Hotărârii
de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de
realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.
Sintagma „Cadru național” este definită în conformitate cu
prevederile art.2 din Legea 34/2017, și constituie un document
de politici și strategie care consolidează și explicitează
necesitatea cerinţelor minime privind crearea infrastructurii
pentru combustibili alternativi, inclusiv punctele de
reîncărcare destinate vehiculelor electrice şi punctele de
realimentare cu gaz natural comprimat, gaz natural lichefiat şi
hidrogen, care urmează să fie puse în aplicare prin intermediul
cadrelor naţionale de politică, şi specificaţii tehnice comune
pentru astfel de puncte de reîncărcare şi de realimentare,
3
precum şi cerinţe privind informarea utilizatorilor, transpusă
din Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a
Consiliului din 22 octombrie 2014 privind instalarea
infrastructurii pentru combustibili alternativi în legislaţia
naţională prin Legea nr. 34/2017.
Strategia privind Cadrul național este elaboratã în vederea
facilitării realizării scopului Legii 34/2017 (prevăzut la art. 1),
și anume, de a reglementa măsurile destinate instalării
infrastructurii pentru combustibili alternativi, cu scopul de a
reduce la minimum dependenţa de petrol şi de a atenua
impactul transporturilor asupra mediului.
Strategia privind Cadrul național este elaboratã în
conformitate cu prevederile Capitolului II din Legea 34/2017 şi
constituie un document de politici și strategie în conformitate
cu prevederile art.11 lit.f) din Legea nr.90/2001 privind
organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor, cu
modificările și completările ulterioare.
Potrivit Anexei I din Directiva 2009/28/CE a
Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009
privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile,
de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE
și 2003/30/CE, obiectivul de țară, privind ponderea energiei din
surse regenerabile de energie în consumul final brut de energie,
ce urmează a fi înregistrat până în anul 2020, este de 24%,
această țintă fiind deja atinsă de România încă din anul 2015.
La finalul anului 2014, ponderea energiei regenerabile în
consumul final brut de energie în domeniul transporturi în
România era de aproximativ 4,5%, cu aproape 3 procente sub
estimarea PNAER pentru acea perioadă. Astfel, prin măsurile
propuse, prezenta Strategie privind cadrul naţional asigură
consistența obiectivului general stabilit pentru anul 2020,
propunându-și concomitent, să contribuie la obiectivul atingerii
unei ponderi a energiei din surse regenerabile, utilizată în toate
formele de transporturi, care să reprezinte cel puţin 10% din
consumul final de energie în transporturi în anul 2020.
Dezvoltarea infrastructurii pentru combustibili alternativi
reprezintă un punct de pornire inclusiv pentru actualizarea și
modernizarea parcului auto național cât și aducerea la
standarde europene a serviciilor de alimentare oferite în
domeniul naval și aerian, într-o manieră adecvată cu
obiectivele generale ale politicilor de mediu și ale celor în
domeniul transporturilor.
Scopul Strategiei privind Cadrul național este de a susține
4
dezvoltarea infrastructurii de combustibili alternativi în
România, astfel încât toate mijloacele de transport, metodele și
tehnologiile relevante să poată fi utilizate nediscriminatoriu în
conformitate cu eficiența, aplicabilitatea și rentabilitatea lor,
pentru a asigura un sistem de transport cu un grad ridicat de
continuitate și un impact minim asupra mediului înconjurător și
sănătății populației, atât în aglomerările urbane, cât și de-a
lungul infrastructurii interurbane și rețelelor europene de
transport rutier, naval și aerian.
Principalele obiective, aliniate cu prioritățile și strategiile
naționale, precum și obiectivul principal al Directivei
2014/94/EU, sunt următoarele:
1. Reducerea impactului sectorului transporturi asupra
mediului
Scăderea nivelului de poluare, inclusiv fonică, din
centrele urbane;
Asigurarea unui traseu de traversare a teritoriului
României care sa aibă impact minim asupra mediului;
Creșterea nivelului de conștientizare a beneficiilor
transportului ecologic.
2. Creșterea eficienței transportului
Dezvoltarea infrastructurii specifice destinată alimentării
cu de combustibili alternativi;
Alocarea mai eficientă a resurselor energetice în
domeniul transportului prin optimizarea raportului dintre
combustibili fosili și cei alternativi;
3. Stimularea creșterii economice în sectorul combustibililor
alternativi
Stimularea pieței publice și private de vehicule care
utilizează combustibili alternativi;
Stimularea activității de cercetare, dezvoltare și inovare;
Completarea și simplificarea cadrului legislativ pentru
sectorul combustibililor alternativi;
Crearea de noi locuri de muncă, calificări profesionale și
oportunități pentru IMM-uri.
Până la jumătatea anului 2017 au fost adoptate o serie de
măsuri de promovare a vehiculelor electrice la nivelul unor
autorități publice centrale și locale. În continuare, sunt
prezentate câteva exemple notabile:
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind
Fondul pentru mediu (AFM), cu modificările și
completările ulterioare, asigură, în măsura fondurilor
5
disponibile, cadrul legislativ general pentru dezvoltarea unor
linii de susținere pentru infrastructura de combustibili
alternativi.
Dintre categoriile de proiecte eligibile pentru finanțare care
vizează îmbunătățirea performanței de mediu, pot fi amintite:
- prevenirea poluării;
- reducerea nivelurilor de zgomot;
- utilizarea de tehnologii curate;
- educația și conștientizarea publicului privind protecția
mediului;
- creșterea producției de energie din surse regenerabile;
- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de
transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere
energetic. Programul este destinat atât susținerii achiziționării de VE
și VEH plug-in, cât și finanțării dezvoltării infrastructurii
de reîncărcare. În acest sens, Ministerul Mediului, prin
Administrația Fondului pentru Mediu, a demarat, în anul 2016,
un program de sprijin pentru construirea de stații de
reîncărcare, ce va acoperi 80% din costul investițiilor în limita
solicitărilor aferente sesiunii din 2016 de cca. 15 milioane lei.
România a fost şi este implicată în proiecte prietenoase cu
mediul, ce implică inclusiv utilizarea combustibililor
alternativi, cum ar fi: Innovative Danube Vessel ,
PROMINENT şi LNG Master Plan pentru Rin – Main-
Dunăre, care studiază implicaţiile utilizării la nave a
combustibilului GNL (gaz natural lichefiat, cu scopul
creşterii competitivităţii transportului pe căile navigabile
interioare şi analizării tehnologiilor care pot fi
implementate la navele existente şi la construcţiile noi
pentru a reduce consumul de combustibil şi a emisiilor de
gaze din atmosferă şi a creşte eficienţa din punct de vedere
al costurilor de exploatare.
LNG Master Plan pentru Rin – Main – Dunăre este un
studiu realizat de Pro Danube în perioada ianuarie 2013 –
decembrie 2015, cofinanțat de UE, prin Programul TEN-T,
care a avut ca obiectiv analiza necesității creării unor
terminale GNL pe cele 3 căi navigabile (Rin, Main,
Dunăre) şi mai apoi implementarea unei faze pilot prin care
să fie testat lanţul logistic privind transportarea GNL,
infrastructura portuară pentru GNL, construirea unor nave
6
alimentate cu GNL şi implicarea unor mijloace de transport
specializate în transportul GNL pe rutier şi/sau feroviar,
care să asigure livrarea acestui combustibil din port către
ceilalţi utilizatori din hinterland. Partenerii din România au
fost CN APDM SA Galţi, CERONAV, TTS, NAVROM
SA Galaţi şi Universitatea Craiova. Proiectul a creat
condiţiile pentru promovarea realizării unor terminale GNL
în zona porturilor Constanța și Galaţi.
Astfel, pentru a sprijini transportul cu nave alimentate cu
GNL, se are în vedere dezvoltarea a două terminale GNL: în
portul fluvial Galați care să poată oferi o gamă largă de
distribuție: buncherare LNG pentru navele de navigație
interioară și maritimă, furnizarea de GNL pentru transportul
rutier precum și pentru industrii, precum şi în portul maritim
Constanța, care să includă o instalație de stocare, instalații de
încărcare pentru nave maritime și alimentarea cu combustibil a
navelor de navigație interioară.
În Anexa 4 - Evaluarea necesarului investițional în
infrastructură de transport public urban s-a întocmit o analiză a
necesarului investițional și o fundamentare a proiectelor la
nivel județean exclusiv București – Ilfov (40 de județe).
În Anexa 5 - Extras al planurilor de mobilitate urbană din
Strategia privind Cadrul național, Ministerul Dezvoltării
Regionale și Administrației Publice a întocmit o inventariere a
zonelor urbane din România prin care se evidențiază
obiectivele și perioadele de implementare alea acestora în ceea
ce privește dezvoltarea și îmbunătățirea sectorului
transporturilor.
2. Schimbări
preconizate
Promovarea prezentului act normativ care aprobă Strategia
privind Cadrul naţional de politică pentru dezvoltarea pieței în
ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul
transporturilor și pentru instalarea infrastructurii relevante în
România, prevăzut în anexă, va susține dezvoltarea
infrastructurii de combustibili alternativi în România, astfel
încât toate modurile de transport, metodele și tehnologiile
relevante să poată fi utilizate nediscriminatoriu în conformitate
cu eficiența, aplicabilitatea și rentabilitatea lor pentru a asigura
un sistem de transport cu un grad ridicat de continuitate și un
impact minim asupra mediului înconjurător și sănătății
populației, atât în aglomerările urbane cât și de-a lungul
infrastructurii interurbane și rețelelor europene de transport
rutier, naval și aerian.
7
Prin prezentul act normativ se propun următoarele:
I. Aprobarea Strategiei privind Cadrul național de politică
pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii
alternativi în sectorul transporturilor și pentru instalarea
infrastructurii relevante în România, prevăzutã în Anexa care
face parte integrantă din prezenta hotărâre.
II. Înfiinţarea Consiliului interministerial de Coordonare
pentru Dezvoltarea Pieței pentru Combustibili Alternativi,
denumit în continuare CC DPCA, organism cu rol consultativ,
având în componență reprezentanți ai următoarelor entități
publice centrale: Secretariatul General al Guvernului,
Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul
Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice, Ministerul
Economiei, Ministerul Mediului, Ministerul Afacerilor Interne.
Prin înființarea Consiliului interministerial de
coordonare pentru dezvoltarea pieței pentru combustibili
alternativi (CC DPCA) se va asigura coordonarea, la nivel
naţional, a acţiunilor necesare implementării Strategiei privind
Cadrul național de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce
privește combustibili alternativi în sectorul transporturilor și
pentru instalarea infrastructurii relevante în România în
conformitate cu prevederile Legii nr. 43/2017 privind instalarea
infrastructurii pentru combustibili alternativi. Totodatã,
înfiinţarea CC DPCA va conduce la delimitarea ariei de
expertiză instituțională și la armonizarea competențele
specifice instituțiilor membre în corelare cu fiecare măsură
propusă în Strategia privind Cadrul de politică, evitându-se
astfel conflictele de competență negativă care au condus la
inacțiunea autorităților române în perioada dedicată procesului
de transpunere și, în consecință, la declanșarea procedurii de
neîndeplinire a obligațiilor de stat membru.
Subliniem faptul cã fiecare instituţie menţionatã în
cadrul celei de-a doua secţiuni a prezentei Note de
Fundamentare, va contribui prin expertiza proprie la punerea în
aplicare a Strategiei privind Cadrul Naţional de Politicã cu date
şi propuneri din domeniul propriu de activitate.
De asemenea, o altă funcție a CC DPCA este de a
propune adaptarea și eventual dezvoltarea Strategia privind
Cadrul național de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce
privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și
pentru instalarea infrastructurii relevante în România, astfel
încât acesta să se mențină relevant, pe toată durata sa de
aplicare, în raport cu dezvoltările tehnologice și realitățile
8
economice.
În conformitate cu reglementările în vigoare, CC DPCA
va îndeplini următoarele atribuţii:
- va fi implicat în coordonarea implementãrii Strategiei privind
Cadrul național de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce
privește combustibili alternativi în sectorul transporturilor și
pentru instalarea infrastructurii relevante în România;
- va participa la elaborarea Planului naţional de acţiuni pentru
punerea în aplicare a Strategiei privind Cadrul Național și a
eventualelor actualizări ale Strategiei privind Cadrul național;
- va urmări stadiul implementării Strategiei privind Cadrul
național şi a Planului național de acțiuni şi va formula
recomandări instituţiilor publice reprezentate în CC DPCA în
vederea îndeplinirii corespunzătoare a sarcinilor care le revin;
- va formula recomandări autorităţilor competente privind
reglementările, standardele şi acţiunile necesare implementării
Legii nr. 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru
combustibili alternativi și a Strategiei privind Cadrul Național;
- va formula recomandãri privind instituţiile responsabile
pentru fiecare domeniu şi va identifica măsura necesară
atingerii obiectivelor naționale așa cum sunt ele descrise în
Strategia privind Cadrul Național;
- va formula recomandãri privind instituţiile responsabile
pentru implementarea actelor normative subsecvente Legii nr.
34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili
alternativi, oferă asistență și propune acestora măsurile
necesare pentru implementarea actelor normative subsecvente;
- va informa Guvernul României asupra resurselor necesare
implementării Strategiei privind Cadrul Național şi a Planul
Național de Acțiuni;
- va stabili temele de dezbatere, precum şi acţiunile şi
termenele de realizare a acestora pentru GLI DPCA, în baza
Planul Național de Acțiuni;
- va aviza rapoartele de progres ce urmează a fi transmise
Comisiei Europene privind punerea în aplicare a Strategiei
privind Cadrul Național conform Legii nr. 34/2017 privind
instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi.
3. Alte informaţii Nu este cazul.
Secţiunea a 3-a
Impactul socio-economic al prezentului act normativ
1. Impactul
9
macroeconomic
1^1. Impactul
asupra mediului
concurenţial şi
domeniului
ajutoarelor de stat
Nu este cazul.
2. Impactul asupra
mediului de afaceri
Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.
3. Impactul social Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.
4. Impactul asupra
mediului
Promovarea prezentului act normativ va conduce la reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin
promovarea infrastructurii pentru combustibili alternativi,
inclusiv punctele de reîncărcare destinate vehiculelor electrice
și punctele de realimentare cu gaz natural (GNL și GNC) și
hidrogen, percum şi prin promovarea vehiculelor de transport
rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic.
5. Alte informații Nu este cazul.
Secţiunea a 4-a
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt,
pentru anul curent, cȃt şi pe termen lung (pe 5 ani)
- mii lei -
Indicatori Anul
curent Următorii 4 ani
Media pe
5 ani
1 2 3 4 5 6 7
1. Modificări ale
veniturilor
bugetare,
plus/minus, din
care:
a) buget de stat, din
acesta:
(i) impozit pe profit
(ii) impozit pe venit
b) bugete locale:
(i) impozit pe profit
c) bugetul
asigurărilor sociale
de stat:
(i)contribuţii de
10
asigurări
2. Modificări ale
cheltuielilor
bugetare,
plus/minus, din
care:
a) buget de stat, din
acesta:
(i) cheltuieli de
personal
(ii) bunuri și servicii
b) bugete locale:
(i) cheltuieli de
personal
(ii) bunuri și servicii
c) bugetul
asigurărilor sociale
de stat:
(i) cheltuieli de
personal
(ii) bunuri și servicii
3. Impact financiar,
plus/minus, din
care:
a) buget de stat
b) bugete locale
4. Propuneri
pentru acoperirea
creşterii
cheltuielilor
bugetare
5. Propuneri
pentru a compensa
reducerea
veniturilor
bugetare
6. Calcule detaliate
privind
fundamentarea
11
modificărilor
veniturilor şi/sau
cheltuielilor
bugetare
7. Alte informaţii
Secţiunea a 5-a
Efectele prezentului act normativ asupra legislaţiei în vigoare
1. Măsuri normative
necesare pentru
aplicarea
prevederilor
prezentului act
normativ:
a) acte normative în
vigoare ce vor fi
modificate sau
abrogate, ca urmare a
intrării în vigoare a
prezentului act
normativ;
b) acte normative ce
urmează a fi elaborate
în vederea
implementării noilor
dispoziţii.
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect
2. Conformitatea
prezentului act
normativ cu legislaţia
comunitară în cazul
proiectelor ce
transpun prevederi
comunitare
Prezentul act normativ răspunde obligaţiilor asumate prin
art.12 alin. (3) din Legea nr. 34/2017 privind instalarea
infrastructurii pentru combustibili alternativi.
Prin prezentul act normativ se transpune articolul 7 alin.(7)
din Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a
Consiliului din 22 octombrie 2014 privind instalarea
infrastructurii pentru combustibili alternativi .
3. Măsuri normative
necesare aplicării
directe a actelor
normative
comunitare
Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.
4. Hotărȃri ale Curţii
de Justiţie a Uniunii
Europene
Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.
5. Alte acte normative Nu este cazul. Nu este cazul.
12
şi/sau documente
internaţionale din
care decurg
angajamente
6. Alte informaţii Nu este cazul. Nu este cazul.
Secţiunea a 6-a
Consultările efectuate în vederea elaborării prezentului act normativ
1. Informaţii privind
procesul de
consultare cu
organizaţii
neguvernamentale,
institute de cercetare
și alte organisme
implicate
Prezentul act normativ a fost afișat pe site-ul Ministerului
Energiei.
2. Fundamentarea
alegerii
organizatiilor cu
care a avut loc
consultarea, precum
și a modului ȋn care
activitatea acestor
organizaţii este
legată de obiectivul
prezentului act
normativ
Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.
3. Consultările
organizate cu
autorităţile
administraţiei
publice locale, în
situaţia în care
prezentul act
normativ are ca
obiect activităţi ale
acestor autorităţi, în
condiţiile Hotărârii
Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.
13
Guvernului nr.
521/2005 privind
procedura de
consultare a
structurilor
asociative ale
autorităţilor
administraţiei
publice locale la
elaborarea
proiectelor de acte
normative
4. Consultările
desfăşurate în cadrul
consiliilor
interministeriale, în
conformitate cu
prevederile HG nr.
750/2005 privind
constituirea
consiliilor
interministeriale
permanente
Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.
5. Informaţii privind
avizarea de către:
a) Consiliul Legislativ
b) Consiliul Suprem
de Apărare a Ţării
c) Consiliul Economic
si Social
d)Consiliul
Concurenţei
e) Curtea de Conturi
Proiectul prezentului act normativ a fost avizat favorabil de
Consiliul Legislativ prin avizul nr.169/2018.
Adresa Consiliului Concurenței nr.2440/2018.
6. Alte informaţii
Nu este cazul.
Sectiunea a 7-a
Activităţi de informare publică privind elaborarea
şi implementarea prezentului act normativ
14
1. Informarea
societăţii civile cu
privire la necesitatea
elaborării prezentului
act normativ
A fost îndeplinită procedura transparenței decizionale în
concordanță cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind
transparența decizională în administrația publică,
republicată.
2. Informarea
societăţii civile cu
privire la eventualul
impact asupra
mediului în urma
implementării
prezentului act
normativ, precum si
efectele asupra
sănătăţii si securităţii
cetăţenilor si
diversităţii biologice
Strategia privind Cadrul național de politică pentru
dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi
în sectorul transporturilor, aprobat prin prezentul act
normativ, a fost publicatã pe site-ul Ministerului Mediului și
Ministerului Energiei.
3. Alte informaţii
Nu este cazul.
Secţiunea a 8-a
Măsuri de implementare
1. Măsurile de punere
ȋn aplicare a
prezentului act
normativ de către
autoritățile
administrației publice
centrale și/sau locale
– ȋnfiinţarea unor noi
organisme sau
extinderea
competențelor
instituţiilor existente
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
15
2. Alte informaţii
Nu este cazul.
Faţă de cele prezentate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului pentru
aprobarea Strategiei privind Cadrul naţional de politică pentru dezvoltarea pieței în
ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și pentru instalarea
infrastructurii relevante în România și înființarea Consiliului interministerial de
coordonare pentru dezvoltarea pieței pentru combustibili alternativi.
Ministrul energiei
Anton Anton