Text de Adrian Negru

Editura autorului

Panciova

Lector:

Tiparul:

Tiraj:

Maria Miclea

ROMARK

200 exemplare

PREZENTAREA ARTISTICÃ, TEHNOREDACTAREAªI PROCESAREA COMPUTERIZATÃ

Dimitrie Miclea

VIORELBOLEANŢU

PAIMA

Soţiei şi fiicei mele

u întotdeauna se poate lua tot în considerare.

Imensitatea descurajeazã. Dincolo de orizontul

privirii totdeauna rãmâne un plus de simþire ºi

frumos care mai târziu devine realitate. Toate socotelile

se bazeazã pe presupuneri nedefinite ºi parþial raþionale.

Când se ia totul la mãsurã se ajunge la capãt înainte de

capãt, pânã nu se face nici primul pas. Miºcarea prin

Cosmos ca ºi cãlãtoritul pe suprafaþa Pãmântului, nu

cunoaºte nici o linie dreaptã. Permanent ne legãnãm, ne

înconvoiem ºi ne întoarcem acolo de unde am plecat. Nu

întotdeauna ajungem unde am planificat ci dimpotrivã

acolo unde ne duc împrejurãrile, vizibile ºi invizibile.

7

Cine a văzut multe, multe a înţeles. Nu se avântă

fără rost acolo unde nu trebuie. A acţionat fără a aştepta

succes, folos sau noroc, este un gest demn de o fiinţă

imposibilă care se numeşte ,,omul”. ,,Să fie aceea ce nu

poate fi”, a exclamat acela care, după toate regulile

raţionalităţii, nu a avut condiţii nici pentru viaţă şi nici

pentru cântec. Dar, a trăit şi a cântat mai mult decât noi

toţi.

Viorel Boleanţu - Paima, un contraechilibru al

coşmarului care ne înconjoară. Artist adevărat, retras,

rezistent la capriciile comerţului şi critici, consecvent şi

devotat artei, acţionează ca o conştiinţă agitată. Poziţia

lui socială este modestă iar influenţa asupra opiniei

publice despre artă este minimalizată. Totuşi, forţa

morală a izolării proprii este atât de mare încât numai de

la ea se poate aştepta o credinţă pură în misiunea

umanistă a artei.

Povestea despre Viorel Boleanţu - Paima este cu

totul neobişnuită. Autodidact, dar eclect excelent, sub

influenţa luminilor Parisului a încercat să se ridice pe

piedestalul rezervat pentru cei puţini care au intrat în

tainele profunde ale arte. Plecat din Banat, tot în Banat

s-a întors.

8

Fiecare drum are un sfârşit în sensul că se termină

acolo de unde a început. Acest capăt de drum

simbolizează pentru Paima ceva mai mult: un nou

început, o nouă aventură al cărei sfârşit nu se poate

întrezări. În esenţă, o nouă pătrundere în artă, o încercare

de a destăinui tainele nedestăinuite, de a desluşi ceea ce

a rămas nedesluşit. Paima a intrat în cercul magig din

care nu mai poate ieşi.

9

aima, poreclă pe care predecesorii d-lui Viorel

Boleanţu nu au apreciat-o. D-lui a acceptat-o ca

un simbol de recunoaştere, ca un sinonim pentru

ceva ieşit din comun. Aşa îi zic sătenii dar şi prietenii şi

cei de breaslă şi cei de fiecare zi.

Viorel Boleanţu - Paima s-a născut la 1 august, anul

Domnului 1924, într-o familie de comercianţi cu peşte,

lucru neobişnuit, având în vedere că aproape de Satu

Nou nu curge nici un râu. O altă preocupare a familiei

Boleanţu a fost cojocăritul, îndeletnicire foarte apreciată

la bănăţeni. Nu este vorba numai de meseria propriu-zisă

ci şi de o variantă a artei decorative cu elemente preluate

din folclorul bănăţean. Anume, cojoacele, burdicele şi

folarele erau ornamentate cu aţă colorată şi cu iră, cu

panglici din piele de capră, vopsite cu vopsea naturală.

Aceste mici ornamente s-au închegat în adevăate

simfonii de culori şi forme, ceea ce necesita un talent

aparte. De specificat că nu oricine putea face acest lucru.

Satu Nou

10

Probabil că Paima de la predecesorii săi a moştenit

dragostea faţă de artă şi faţă de frumosul care ne

înconjoară şi pe care nu l-a descoperit în măsura dorită.

Primele patru clase le termină în satul natal,

învăţătoare fiindu-i d-na Mărioara jenariu. Urmează

încă două clase la învăţătoarea Elena Drencia. Situaţia

materială modestă a părinţilor săi a influenţat asupra

întreruperii şcolarizării în care sens preocuparea

principală a lui Viorel Boleanţu devine agricultura, pe

modesta moşie a părinţilor.

Curiozitatea, care se pare că era genetic înfiptă în

crezul membrilor familiei Boleanţu, nu îl lasă să devină

un simplu ţăran inert. Tînărului Paima îi place să adune

fel de fel de obiecte aruncate: diverse piese, ceasuri

vechi, chei, într-un cuvânt, tot ceea ce nu era util. Curios

din fire, Viorel Boleanţu - Paima şi-a petrecut iernile în

atelierul maestrului Petru Marici, autodidact care s-a

evidenţiat prin repararea acordeoanelor şi a altor

instrumente muzicale. Lipsa braţelor de muncă în

familia Boleanţu îi face pe Paima să se întoarcă din nou

acasă şi să se ocupe cu munca câmpului.

Căsătoriile premature atât de obişnuite la

românii bănăţeni înainte de cel de al Doilea război

mondial, îi determină pe părinţi să insiste ca Paima să11

căsătorească. Aşadar, tânărul adolescent se însoară la

vârsta de 18 ani. După terminarea celui de al Doilea

război mondial, neajunsurile au început să bată la uşile

ţăranilor. Sărăcia cumplită se strecura prin oase precum

crivăţul. Paima, nemulţumit cu starea de fapt, cu viaţa

obişnuită şi monotonia de fiecare zi, pleacă clandestin

din ţară şi peste Italia, ajunge în Franţa, în anul 1956,

ţara promisă, un adevărat paradis pentru aventurile

spiritului, acel Eldorado visat de tânărul de atunci.

12

arisul, oraşul luminilor, al artei universale,

centrul tuturor întâmplărilor. Poeţi, filosofi,

actori, pictori, sculptori, o aglomeraţie din toată

lumea, Turnul Babel în Europa. Paima părea ca un

grăunte de grâu în lanurile culturii europene. Un

grăunte, iscoditor cu viermele artistic ascuns adânc în

subconştient. Primul post de muncă l-a obţinut prin

intemediul Crucii Roşii la ,,Citroene . Muncă fizică

grea şi obositoare. Limba i-a fost cel mai mare

obstacol. Tăcerea şi munca îi erau prieteni nedespărţiţi.

Viaţa are multe cotituri şi omul se epuizează în căutarea

norocului. Paima, însă a avut fericirea ca norocul să îl

găsească. Angajându-se pe post de curier la cunoscutul

arhitect Jaques Carlu, autorul palatului Chaillot,

distribuie planurile arhitectonice pe şanterele din Paris

şi din împrejurime. Îndemânatic cumm era a reparat un

aparat xeros al patronului iar acesta, văzând că în faţa

sa are un om cu inerese în îndeletniciri multilaterale, îl

”

13

Parisul

14

avansează în serviciu şi îi dă un salariu onorabil. And

mai mult timp liber, Paima se plimbă prin Paris, vizitând

atelierele artiştilor. A făcut şi primele încercări în desen,

spontane fără a fi influenţat de cineva. Patronul i-a

analizat desenele şi a simţit imediat că în Paima există

ceva nedescoperit, ceva ascuns ce trebuia să iasă la

iveală. Imediat l-a transferat la secţia pentru decorări

interioare iar artistul nostru se ocupă cu râvnă să

studieze operele contemporanilor dar şi capodoperele

predecesorilor Manet, Monne,, Pissaro, Degas, Lautrec.

Montparnas, Pigalle, Monmartre, centrul

universului artistic. Centrul centrelor. Artişti mici şi

mari, cunoscuţi şi anonimi, toţi în căutarea gloriei şi-au

desfăşurat şevalelte ca să răpească farmecul iluziilor.

Paima se amestecă cu ei, desenează, pictează,

sculptează... Vine cu încercări reuşite şi mai puţin

reuşite. Perseverent până la dârzenie, Paima absoarbe

cu o sete de pustiu tot ce vede, tot ce îl înconjoară.

Colecţia d-lui Paima ajunge la un număr

remarcabil de lucrări. D-l Carlu îl îndeamnă să se

prezinte la expoziţii. Soţia patronului, d-na Carlu, la

rândul ei pictoriţă apreciată, insistă ca Paima să expună.

Ambii se prezintă în Cartierul Latin. Criticii văd

lucrările, le apreciază, ziarele scriu despre acest

15

evenimente iar în faţa d-lui Paima se deschide calea care

duce spre piedestalul artistic.

Salonul de toamnă din Grand Palais. ,,

”.

Succes remarcabil care pe Paima îl scoate din

anonimat. Îi deschide uşile galeriile pariziene.Altă dată,

tot în cadrul Salonului de toamnă, în concurenţa a peste

1800 artişti, Paima obţine o diplomă specială pentru

sculptură. Evident Viorel Boleanţu a început să urce pe

treptele ce dus spre Parnas, ţelul spre care mulţi se

îndreaptă dar numai cei aleşi ajung.

,,

”.

Anul 1967, apogeul şantierelor navale franceze.

Vaporul transoceanic ,,France”. Un gigant desăvârşit al

Au grand

Palais ou le Salon d’automne vient d etre inauguré par

M.Jaques Duhamel, ministre des Affaires culturelles, a

été particulierement remarqué un buste monumental de

la grande artiste peintre, Anne Carlu, récemment élevée

a la dignité de comandeur des Arts el Lettres. Cette

uvre a été réalisée par la sculpteur niçois Viorel, qui a

dédicacé ce buste a son maître

Quand au cinétisme présént par Denise René,

invité comme Galerie - pilote - c’est une des

innovations du Salon - il marque une rupture

traditionnelle, telle que la conçoit Viorel Boljanac, par

exemple pour le buste de Carlu

œ

16

tehnologiei moderne, un oraş care pluteşte pe apă. Se

publică un concurs pentru decorarea capelei, se cere de

la candidaţi ca altarul să fie rezolvat în tehnica vitrail.

Paima concurează şi obţine dreptul de a realiza acest

proiect grandios. Apare însă un obstacol de nerezolvat.

Paima nu are cetăţenie franceză.

Doamna Carlu acceptă să îl ajute aşa că timp de

şase luni d-l Paima lucrează insistent pentru a realiza

acest vitrail enorm, de peste 30 metri pătraţi. După zece

ani, vaporul, fiind nerentabil, este vândut arabilor.

Paima insistă la ,, ” ca arabii ca

mohamedani să nu distrugă lucrarea sa. Contractul îi

obligă pe noii proprietari să păstreze interiorul în

întregime. Soarta vaporului ,, ” este cunoscută.

Astăzi este ancorat într-un port din Suedia şi transformat

într-un liceu.

După moartea d-lui Carlu, Paima se angajează ca

portar la UNESCO iar la vârsta de 65 de ani ca pensionar

se reîntoarce la Satu Nou. După ce a înconjurat lumea a

ajuns din nou la punctul de plecare.

Transatlantic

France

17

juns acasă Paima se pune să picteze cu un elan de

invidiat. De sub penelul maestrului încep să

apară mici capodopere, adevărate rapsodii de

culori. Se înşiruiesc forme abstracte, imagini reale bine

închegate. Peisaje, portrete, naturi statice, pline de viaţă

reală şi reală. Ciobanii din copilărie se amestecă cu

vedee din Franţa, mănăstiri din România. Credinţa

bănăţeanului în Dumnezeu este nespus de mare. Aşa se

face că pe pânzele bănăţeanului Paima apar portretele

patriarhilor, mitropoliţilor şi cu era de înţeles,

Eminescu, geniul literaturii române. Galeria celor

nemuritori în penelul d-lui Paima.

Zi cu zi, noapte cu noapte, inspirat de tot ce îl

înconjoară, de tot ce se aude şi vede, Viorel Boleanţu-

Paima pictează, desenează, sculptează. Casa lui devine

un muzeu în miniatură ale cărui uşi sunt deschise pentru

toţi oamenii de Dumnezeu, pentru iubitorii de artă dar şi

pentru trecătorii care se opresc din întâmplare. Pentru

Satu Nou

fiecare o vorbă bună şi un pahar de vin roşu ca cinoberul

de pe pânzele sale.

Amintiri. Din nou îi revin în memorie Parisul,

Montparnasul, Monmartre... Acolo, îşi vede prietenii

printre artişti cu renume internaţional: Macavoi, Janio,

Colamarini, Gilioli, Mane Cats, Poliacov, Belmondo. În

felul acesta Paima se avântă în sfera creaţiei cu care a

făcut un legământ indestructibil.

18

Resumé

Viorel Boleancu Paima. Il a parcouru un grand chemin danssa vie de Satu Nou jusqu’a Paris, et puis de paris à Satu Nou. Il estentré dans ce cercle margique don't il ne peut plus sortir. Le cercleuniversel d’art tortueux. Paima, le ma

’és

ê ê

é é à

û

é é

ç

œ

é”

é é é

é é œ

’ é é é’ é

”

ître du dessin, sculpture,peinture, inventeur dont l prit inquiet ne dort jamais.

Paima vit une vie riche. Il la vit en abondance comme il ne

l a jamais pouvait r ver dans sa jeunesse. On a accompli le r ve

est devenu r alit . Il en vient vivre en abondance les grandeurs

de Paris, go ter l amer et la douceur de Montparnasse,

Monmartre, se lier d amiti avec Anne Carlu, la c lebre femme

peintre fran aise, faire la connaissance de Macavoi, Janio,Colamarini, Gilioli, Monne Cats, Poliacov, Belmondo.

Beaucoup d expositions, innombrables uvres, sculptures,

bustes, modeles connus et inconnus. Le Salon d automne du

Grand Palais, Galerie du Quartier Latin. Des succesremarcabvles. Ensuite le vitrail sur le bateau transoc anique,,France . Une reconnaissance que les braves mourants peuvent

l attendre toute la vie.

Paima est rentr au lieu de son d part. Un d part fructueux,

cr atif. Les r sultats son vizibles. Beaucoup d uvres,

d expositions. la presse et la t l vision suivant son volution,mais il s assure un lieu honorable dans la culture de Banat. la r citsur Paima aurais de la place dans une simple phrase: ,,Momorianostri durobit si vita meruimus .

’

’

’

’

’

’

’

Traducerea rezumatului în limba franceză

prof.AnaArdeleanu

20

Rezime

Viorel Boleancu - Paima prešao je veliki životni put, odBanatskog Novog sela do Pariza a zatim opet do Novog Sela.Ušao je u veliki magični krug iz koga se ne može izaći,univerzalni krug umetnosti. Paima, majstor crtežaa, skulpture,slikarstva, izumitelj čiji je nemirni duh uvek budan.

Paima živi svoj duhovno bogati život. Život kakav nijemogao da sanja u svojoj mladosti. Ispunio se san mladića izNovog Sela, san koji je bio sanjan često puta a uvek nedosanjan.Ali, san je postao java. Stigao je da u uživa u svetlima Pariza, dakuša gorčinu i strast Montparnasa, Monmartra, da bude prijateljsa Anom Karlu, slavnom francuskom slikarkom, da upoznaMakavoja, Žania, Kolamarinija, Đijolija, mane Kats’a,Poljakova, Belmonda.

Mnogobrojne izložbe, veliki broj radova, skulpture, slike,poznati i nepoznati modeli. Jesenji Salon u Grand Pale. Galerija uLatinskom kvartu. Nižu se uspesi i priznanja. Zatim, vitraž

transokeanskog broda ,, ”, priznanje koje obični smrtnici nemogu dočekati za ceo život.

Paima je opet u rodnom selu, stigao je na početku svog puta.Ali, jedan novi početak, plodan i kreativan. Rezultati suočigledni. Ponovo izložbe, mnogobrojni radovi. Štampa itelevizija prate njegovo stvaralaštvo a Paima polako ali sigurnozauzima počasno mesto u banatskoj kulturi.

Umesto zaključka, cela priča o Paimi mogla bi stati u jednojjedinoj rečenici:

,, ”.

Frans

Memoria nostri durobit si vita meruimus

21

Ilustraţii

Ciobanul (1960)

ulei pe pânzã (116x80)

1

25

TEOCTISTPatriarhul Bisericii Ortodoxe Române (1997)

ulei pe pânzã (180x82)

26

Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului (1996)

ulei pe pânzã (116x80)

27

Luceafãrul poeziei româneºti (1990)

ulei pe pânzã (45x38)

28

Binecuvâmtată eşti Tu printre femei (199 )

ulei pe pânzã ( x38)

1

60

29

Destinul (19 )

ulei pe pânzã ( x )

60

55 44

30

M Godineu cu fica eime(1970)

pastel (64x50)

31

M NATTAme(1965)

pastel (116x80)

32

Moş Ciota, păcurarul (19 )

6 x 0)

89

desen, mine de plumb ( 5 5

33

Pribeagul (1960

ulei pe pânză ( 5 54

)

6 x )

34

Minerul credincios (1962)

ulei pe pânzã (73x60)

35

Portret de fetiþã (1990)

ulei pe pânzã (45x38)

8

36

Clovnul (1982)

ulei pe pânzã (100x93)

9

37

Comedia umanã (1971)

ulei pe pânzã (116x81)

10

38

Autoportret (1960)

39

Doamne de ce...? (19 )77

40

Odihnă lângă pahar (19 )96

41

El strigă: pene, pene... pe strada noastră (196 )9

42

Ce vrei, vijelie (19 )77

43

Jacque Carlu, France, bust monumental (1960)

44

M NATTA, Nice France (1971)me

45

Paul Luis Wailer, bust monumental (1971)

46

Anne Carlu, France, bust monumental (1960)

47

Sf.Petru susþinut de credinþã înainteazã pe apãcãtre Domnul Iisus Hristos, vitraliu pe altarul

capelei vaporului transatlantic „France” (6,00x2,80)

11

48

Scaunul din tronul Arhieresc al Biserici din

Satu Nou (1995) sculptat din lemn ºi aurit (180x80)

12

49

50

Crucea cu icoana Pogorârea Sfântului Duh

sculptatã în lemn ºi auritã/ icoana - ulei pe pânzã

(1993)

(100x70)

12

51

Mare este puterea crucii Tale, Doamne (1989)

ulei pe pânzã (60x47)

14

52

Sfânta Mãnãstire Cozia, (1991)

ulei pe pânzã (80x60)

15

Catedrala ortodoxã a Reântregirii neamului

din Alba Iulia (1991) ulei pe pânzã (80x60)

16

53

ªi sta de-a Dreapta Tatãlui (1963)

ulei pe pânzã (180x100)

54

Zorilã (1989)

ulei pe pânzã (74x50)

17

55

Treieratul la sat (1989)

ulei pe pânzã (74x50)

18

56

Mama ºi tata în faþa casei (1997)

ulei pe pânzã (65x45)

19

57

La trei hotare (1997)

ulei pe pânzã (66x40)

20

58

Toamna (1973)

ulei pe pânzã (80x60)

59

Ciobãniþa (1960)

ulei pe pânzã (100x49)

21

60

Sat de munte - Lantosc, Franþa (1966)

ulei pe pânzã (1,46x89)

61

Roşiana (19 7)

ulei pe pânzã ( x )

9

61 45

62

Cârciuma la trei hotare (1997)

ulei pe pânzã (66x46)

63

Urmele lui tata pe zãpadã (1960)

ulei pe pânzã (65x54)

64

Oraº maritim - Menton, Franþa (1967)

ulei pe pânzã (130x97)

24

65

Sighetul din preajma Ofcei (1996)

ulei pe pânzã (60x50)

66

Panseluţe în vaza albastră (199 )

ulei pe pânzã ( x )

7

45 28

67

Buchet de maci (199 )

ulei pe pânzã (6 x 5)

1

5 4

68

Flori de primãvarã pe faþã de masã roºie (1997)

ulei pe pânzã (70x50)

26

69

Piglu cu flori (1991)

ulei pe pânzã (80x60)

27

70

Vaza de cristal cu flori (199 )

ulei pe pânzã ( x )

7

66 41

27

71

Lalele în vas de cupru (1991)

ulei pe pânzã ( 0 x )1 1 75

27

72

Hibiscus în fereastră (199 )

ulei pe pânzã ( x )

7

65 45

27

73

Porumbelul lui Noe (1996)

ulei pe pânzã (116x80)

74

Anul douã mi ºi... (1985)

ulei pe pânzã (116x81)

29

75

Zodiacul(1960)

ulei pe pânzã (105x98)

30

76

30

Bufniţă( 5x )tempera 6 52

77

Bufniţă( 5x )tempera 6 52

30

78