Marc Levy

Orizontul risturnat

Traducere din francezS de Aliza Peltier

ATRCI

Hope

in depirtare se auzi o sirenl.Cu fafa lipiti de fereastri,Josh trase adinc aerin piept.

Privirea ii ritdcea pe fafadele din cirlmidli ale cartieruluiin care el ;i Hope se mutaseri cu un an in urmI.

O liclrire de lumini albastre;i rqiii;i fticu alnriSa pebulevardul pustiu;i se apropie irrviluind toati inclpereaatunci cind furgoneta se opri infata qii de la intrarea inclidire.

De-acum, fiecare secundi era numdrati

-Josh, va trebui si incep..., implori IHke.

Si se intoarcl gi sX contemple chipul femeii pe care oiubea era peste puterile lui.

-Josh, ;opti Hope in timp ce acul ii pitmndea ln venX,nu te uita, nu-i nevoie. Ticerile noastre ne-au fost intot-deauna de ajuns.

Josh se apropie d" put, se apleci spre Hope ;i o sdruti.Ea i;i intredeschlise buzele livide.

-A fost un privilegiu si te cunosc, Josh dragule, ii ziseea zimbindu-i;i inchise ochii.

Cinevabdtu laugI. Luke seridici;i lisi echipa siintre:doi brancardieri;i un medic care se nipusti la cip6taid lui

Marc Levy

Hope ca si-i ia pulsul. igi scoase din geantl o incilcealf, de

cabluri gi electrozi, i Ie puse pe piept, la incheieturile mdi-

nilor;i la glezne.

Medicul se uitd la traseele de pe banda de hdrtie ;i leficu un semn celor doi brancardieri. Apropiarf, targa 9i o

ridicarl pe Hope ca s-o a;eze pe o saltea de ghea!5'

-Trebuie si ne grdbim, zise medicul.

Josh ii privi cdnd o luar[ pe Hope, ar fi vrut sI plece cu

ei, dar Luke il linu de braf gi il trase spre fereastrX.

- Chiar crezi ci avem sorli de izbdndX? oftX el.

- in ceea ce prive;te viitorul; rispunse Luke, habar n-am,

dar in seala asta am flcut imposibilul.

Josh se uitl in jos la stradf,. Brancardierii bigau targa infurgonetd, medicul se urci ;i el ;i inchise portierele.

- DacI doctorul ;i-ar fi dat seama de ceva... n-o s[ ;tiuniciodat[ cum si-1i mu$umesc.

- Voi doi sunteli ucenicii vrliitori, rolul meu nu va fi fost

a;a de important. $i apoi, pufinul pe care l-am flcut pentruea l-am fIcut.

- Ce-ai ficut tu era esenlial.* DupI teoria ei... gi numai viitoruI o sI ne spunl ce ;i

cum, daci o s[-l mai apuclm.

12fictiil conn€cti@

1.

- De ce te tot ponegregti? E incredibil ci o fati ca tine nuare intr-un asemenea hal incredere in sine. Sau e o shatagemX.

- Ce soi de stratagem5? Numai tu pofi s[ spui asemeneatimpenii.

- Poate cX e o modalitate prin care incerci sI;i se aducllaude.

- Vezi cX am dreptate! Dac-ag fi frumoasl, nu te-ai gdndicX am nevoie sI mi se aduci laude.

- MI enervezi, Hope. Si apoi, irezistibilf, in cazul tiu e

mintea ta. Egti cea mai haioas[ fatl pe care o cunosc.

- in general, cind un bliat spune despre o fatX c[ e

haioasi inseamnX cI e urdtI.

- Aha, pentru cI nu poate fi drlgull si haioasi in acela;itimp? DacX a; fi indrlznit sI zic a;a ceva, m-ai fi acuzat desexism;i machism.* $i cX e;ti un mare dobitoc - dar eu, eu am dreptul s-o

spun. A;a deci, cum e Anita asta?

- Care Anita?

- Fi pe niznaiul!

- Dar nu eram impreuni! Aveam locuri aliturate in salX

gi doar am schimbat citeva pireri despre film.

Marc lerry

-AF sctrimbat cdteva pireri depre un fitm al clrui sce-

nariu se rezumi la o cursi de urmirire de un ceas;i doud-

zeci de minute gi o pateticl strangerc in brale la sfdrqit?

-Nu mehtl si lucrez!

-Atrecuto ori de cind te totholbezi labruneta a;ezatI

in fundul bibliotecii, nu vrei si mI duc si-fi pledez cauza!

Pot S-i cer numirul de telefon, s-o intreb dacl-i nerriritati;i sI-i spun despre colegul meu cI arpofti s-o ducl sXvadiun fitm de autor. In grmdefullem sau weo capodoperi de

Visconti ori poate chiar un Capra de demult--.

- Chiarlucrea Hope,;i nu-ivinamea daci tdnira se afld

in cdmpul meu vizual atunci cind mi gindesc-

- Sunt de acord cu tine, nu-i pofi reproqa legii gravitapei

ci unui om ii cade cineva cu tronc- $i la ce te g0ndqti?

- Ia neurotransmifitori.

- A! Noradrenalinl, serotoninl; melatoninl-..,turui Hope Pe un ton ironic.

-Mai taci;i ascultl-mi o clipi- Neurotransmilitorilorli se recunoasJe puterea de a mobiliza creierul la anumiteagtiuni, de apotenpaliza atenfia, memoria, de aneinfluenfacicturile de somn, comportamentele alimentare sau sexu-

ale... Melatonina, de exemplu, ioacd un rol in depresia

hibemali..----- DacI poF se-mi spui care neurotransmi$tor ioacX un

rol in dqrresia estivald, in momerrtul in care trebuie sIincap in costumul debaig te pro1run pentruNobel.

-$i daci moleculele acestea arfungtionain ambele sen-

suri? Daci neurotransmifitorii ar strdnge informafli des-

pre efectele pe care le provoacl in timpul viefii noastre?

Imagineaz5-fi ci ar agtiona ca nitte particule de memorievie care ar aduna tot ce{am experimenta! ceea ce ne mode-

leazi 9i schimbI caracterul. Nimeninu;tieunde se afliiin

Orizontul rtstumot

creierul nostru sediul con$iinfei, ceea ce face din fiecaredintre noi o fiinli unici. Fresupune atunci ci, asemeneaunei relele de servere informatice care ar conline o fabu-loasi bazii de date, neurotransmifitorii ar forma releaua incare ni s-ar situa personalitatea.

-Nemaipomenit! Ba chiar genial! $i cum ai de gind sI

dovedqti toate astea?

-De ce crezi tu ci studiez neuro;tiinlele?

-Ca si seduci fetele;i sunt sigurl cI primul profesorc5ruia ii veivorbi despre ideile tale revoluponare ip va pro-pune si te-apuci de drept sau de filosofie, orice i-aringiduisi nu te mai aib[ printre studenfi.

-DardacI am dreptate, tuip dai searla de implicap?

- Daclpresupunem cI teoriaastaindoielnicl atae fun-damentatl ;i dacl ne imaginlm ci o si reqim intr-o bunlzi sI decrip,tim informapile conSnute de aceste molecule,am putea accede lia un moment T al memoriei unei fiinfeumane.

- Nunumai, amputeagi s-o copiem;i, decenu?, sitrans-ferim cons,tiinfa unui om spre un calculator

-Mi separc o idee ingrozitoare tr apoi, de ce-mivorbqtitu mie despre asta?

- Pentru ci lucrlm impreunl la acest proieclPe Hope o pufni un hohot de ris pentru care vecinii

lor de masi o certarl din priviri. Rasul lui Hope il inveseleamereu peJostr. Chiar gi atunci cind ea ridea pe seama lui,ata cum o ficea adesea.

-Oferi-mi mai intii ceva de mdncat gopti e4 ;i nu ochestie indigestl liwati acasI, mI refer la un restaurantadev&at.

- DacE cina in orat poate s-agtepte... acum sunt lefter,dar o si fac rost de ceva bani la sfirs.itul slptiminii.

Marc Levy

- larca-taur

- Nu, meditafiile Ia ;tiinle pe carc i le dau unui tembel ai

clrui pirinli se inddrjesc sI creadl cd o sd faci intr-o bunlzi o facultate demnX de acest nume.

- Egti snob gi rdu. O sf, plltesc eu nota.

- tn asemenea condilii, sunt de acord si te invit la cinI.

Josh o cunoscuse pe Hope in prima lor lund in campus.' Era la inceputul toamnei, el ;i Luke fumau o figarl de un soi

nu prca licit pe un co\ de peluzi, in timp ce-;i povesteau

necazurile in amor. Cifiva metri mai incolg Hope i;i citea

cursurile, sprijiniti de trunchiul unui cire;.Cu voce tare ;i limpede, intrebase dac[ cineva are vreo

boali incurabili care sd iustifice folosirea medicinall a uneisubstanle psihotrope in aer liber.

Luke se ridicase, incercind s[ afle dacd vocea era a unuiprofesor sau a unei studente 9i, in timp ce scruta impreiu-rimile, Hope igi fluturase braful. Apoi, sufldnd peste breto-nul care ii acoperea fruntea, i;i dezvXluise ochii, iar Luke

fusese fermecat.

- Tu imi pari in formd, trag darl concluzia cI pe moartee prietenul tdu de-acolo, care s-a tollnit sI numere stelele

ziua-n amiazamare, dqi de vinl e, fIrI indoialX, tutunulvostru jamaican, chiar gi eu m[ simt ciudat.

- Vrei si ni te-allturi? intrebase Luke.

- Mullumesc, dat mi-e gi-a;a greu sd mI concentrez.Grafie sclipitoarei voastre conversafii despre stirpea femi-nini, de-o iumitate de or5 incoace tot citesc acela;i rdnd.E incredibil cate tamperiii pot sf, debiteze bliefii de vdrsta

voastrf, despre femei.16

Orizontul rdsturnot

- Dar ce citegti tu aga de interesant?

- Malformalii congenitale ale sistemului newos central, deprofesorul Eugene Ferdinand Algenbruck.

- ,E o fatd drigufl, subfirici ;i fIrI fasoane, f[cuti dincap pdni-n picioare ca sI supraviefuiasc5." Despre ce vorbimcAnd vorbim despre iubire, de Raymond Carver. Fiecare cucartea lui de cdpitdi, nu-i a;a? Dar nu vrei tu sI ne lumi-nezi despre stirpea feminin[, e un mister mai de nepi-truns decdt patologiile cortexului cerebral ;i mult maipasionant.

Hope se uiti circumspectl la Luke, isi inchise cartea

;i se ridici.

- Anul intdi? il intrebase ea aliturAndu-i-se.

Josh inaintase ca s[ o salute, ea ticuse, multumindu-sesi se uite fintd la mdna pe care i-o intindea. Surprins c[ nui-o intindea si ea pe a ei, el se a;ezase la loc.

Lui Luke nu-i sclpase nimic din felul in care se uitaserlunul la cel5lalt, din lumina care-;i ficuse aparilia in ochiilui Hope si, de;i il fascina deja, infelesese ci necunoscutanu pe el il alesese.

Hope avea mereu s[ nege cX se sim]ise cdtqi de pufinatrasl deJosh in ziua aceea, dar Luke nu credea o iotl dince-i spunea ea ;i amintea, de fiecare datl cdnd subiectuliegea la ivealX, cd urmarea evenimentelor ii diduse dreptate.

La fel ;i Josh avea sI jure c[ in ziua aceea nu obser-vase nimic care s5-l atragl in mod special la Hope, ad5-ugdnd chiar cd era una dintre fetele acelea care nu ni se

par frumoase decit atunci cdnd ajungem sX le cunoagtemcu adevXrat. Iar Hope n-avea sd izbuteasci vreodat[ sX-lfacl sI mdrturiseascd dac5 era un compliment sau unsarcasm.