Transcript of Nr. () ianuarie 01 FONDAT ÎN ANUL 1994 FUNCŢIONARUL...
Nr. 2 (543) ianuarie 2019 1
SUPLIMENT L A REVISTA „ADMINISTRAREA PUBLIC“ ZIAR BILUNAR EDITAT DE
CTRE ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLIC
Nr. 2 (543) ianuarie 2019 FONDAT ÎN ANUL 1994
FUNCIONARULP U B L I C Cultura calitii
în activitatea Academiei Secia managemen-
tul calitii este structura funcional a Academiei de Administrare
Public, având misiunea de asigurare a funcionalitii sistemului de
management al calitii (SMC) în instituia noastr de învmânt
superior. Realizarea acestei misiuni se face posibil prin imple-
mentarea prevederilor poli- ticii calitii i a standardelor de
calitate în domeniul ser- viciilor educaionale i ale
cercetrii.
Având ca obiectiv fundamental al activitii îmbuntirea continu a
proceselor sistemice i operaionale întru sporirea performanelor
instituionale în vederea formrii profesi- onale de calitate în
dome- niul administraiei publice, Secia managementul calitii a
Academiei asigur realizarea misiunii sale, pen- tru perioada anului
2019, prin planificarea i organiza- rea unei serii de activiti ce
in de implementarea preve- derilor politicii în domeniul calitii a
Academiei. Pro- iectarea tuturor activitilor va fi bazat pe
necesitile i ateptrile relevante ale beneficiarilor serviciilor
educaionale prestate de c- tre Academie (participanii la cursurile
de dezvoltare pro- fesional, doctoranzii, utili- zatorii
Bibliotecii tiinifice . a.) i altor pri interesate (autoritile
publice, parte- nerii de dezvoltare).
Secia va exercita, în acest sens, rolul de legtur în colaborarea
tuturor sub- diviziunilor structurale din cadrul Academiei
(Consiliul calitii, Comisiile de asigu-
rare a calitii, departamen- tele, catedrele . a.) în vede- rea
îmbuntirii continue a SMC. De comun cu condu- ctorii
subdiviziunilor im- plicate în asigurarea calitii proceselor
operaionale, secia va înregistra, va ana- liza i monitoriza
aciunile corective necesare sporirii eficienei SMC. Una din- tre
procedurile destinate identificrii posibilitilor de îmbuntire a
procese- lor i rezultatelor acestora este auditul intern. Secia
managementul calitii va coordona procesul de audit intern al SMC în
cadrul Aca- demiei. Programul auditului intern pentru anul 2019 a
fost aprobat prin Hotrâ- rea Consiliului calitii din
27.12.2018.
În vederea sporirii capacitilor angajailor Aca- demiei în aspectele
aferente managementului calitii, secia va acorda suportul
metodologic i informaional personalului administrativ, didactic i
nondidactic al Academiei. În acest context, în colaborare cu
Direcia ma- nagementul personalului i relaii publice, secia va
reali- za instruiri interne cu temati- ca respectiv.
De asemenea, pe parcur- sul anului 2019, Secia mana- gementul
calitii va acorda suport permanent Consiliu- lui calitii Academiei
în ve- derea atingerii obiectivelor în domeniul calitii
stabilite.
Liubovi PRODAN-ESTACOVA,
managementul calitii
În nemarginea albului ghenar a dat de cifra care l-a marcat pe
Aurel SÎMBOTEA- NU i l-a botezat cu lumina dintâi a Infinitului (26
: 2 + 6 = 8…) a anului 1949. De aici încolo anii/vârstele lui
interi- oare pesc pe urmele nu dintr-un capriciu, ci din nevoia
sufleteasc a evoluiei terestre. Condiia Domniei Sale cum este Ade-
vrul de sine i de lume (dar i de Creatorul nostru…),
soarta l-a purtat pe la toate colile posibile i imposibile întru
a-i deschide inima i mintea ctre cele necesare i ideale Omului i
contiinei de sine a acestuia. De unde i sentimentul propriei
demniti de a le absolvi cu brio i de a încerca arta pedagogiei, a
tiinelor, in- clusiv pe cea a administrrii publice, de un grad sau
altul dictat de moment.
Dorul iniial de carte s-a transformat treptat într-o coal a vieii i
într-o via a colii, aadar, cu de la sine putere. Minune care pe
înce- tul a devenit a inimii avere. Orice detaliu, cu orice rsrit
de soare i de clip, te duce pe aripile amintirilor cum s-au zmislit
necunoscutele poveti ale existenei cu r- dcini în necesarele i
neui- tatele activiti ale creterii i devenirii, ale revenirii i
înnoirii. Mrturisirile de mai apoi te readuc Acas, la pra- gul de
unde i-ai luat zborul în înalt, în cutarea propriei identiti.
Drumul rememorrilor oricât ar fi de întortocheat pe la popasuri,
apar silue- tele/chipurile celor dragi fr de care cunoaterea
de sine ar fi fost mult mai anevoioas, mai puin lumi- noas, tradus
în cuvintele limbii materne. Dincolo de prini i cunoscui urmea- z
cei care te-au povuit, te-au luat mai aproape de ei, te-au susinut
i au vrut s-i însoeti în toate. Printre acetia, desigur, e i men-
torul tu deosebit, Mihail Platon care a jucat în viaa ta
profesional rolul de ca- talizator i de far, de direcie.
Prin intuiie i protecie ai cunoscut i alte momen- te care
recapitulate/recu- perate umple salba tririlor de odinioar mai mult
sau mai puin strlucitoare, dar scumpe inimii pentru c au trecut
prin tine, ai respi- rat cu aerul lor, ai trudit la constituirea
unei biografii, inclusiv a celei proprii, de neuitat. Sângele ap nu
se face, glsuiete proverbul. Iar ce a spus poporul e sfânt, e de
sus i de jos i pentru totdeauna.
Pedagogia vieii i viaa pedagogiei este însi bi- ografia ta proprie
cu filele zilelor albe, transparente, cu urcuuri i coborâuri.
Orice
Tinereea Pedagogului din Om Aurel SÎMBOTEANU la 70 de ani
(Continuare în pag. 6)
Comemorarea Victimelor Holocaustului
Cu prilejul Zilei Inter- naionale de Comemo- rare a Victimelor
Holo- caustului, Preedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a
participat la ceremonia de comemo- rare a celor ase milioane de
evrei, exterminai în perioada celui de-al Doi- lea Rzboi Mondial,
dintre
Întrevedere cu Misiunea OSCE/ODIHR
Propus pentru Premiul Nobel
Preedintele Parlamen- tului Andrian Candu a avut, recent, o
întrevedere cu Misiunea OSCE/ODIHR de observare a alegerilor
parlamentare din Repu- blica Moldova, condus de Mátyás Eorsi.
Discuiile au vizat aciunile întreprinse de autoriti pentru a asi-
gura desfurarea unui proces electoral bine or- ganizat, conform
stan- dardelor internaionale. Preedintele Parlamentu- lui a dat
asigurri c efor- turile sunt îndreptate pen- tru ca alegerile s fie
libere, corecte, transparente, s
Ion Lazarenco, primul om de pe glob care a reuit s traverseze înot
cele apte strâmtori, din prima încercare, va fi propus de Guvern la
Premiul Nobel pentru Pace. Decizia a fost anunat de premierul
Oficial
care 350 000 pe teritoriul Moldovei.
Acum 74 de ani, arma- tele sovietice au eliberat lagrul de
concentrare Auschwitz, unde nazitii au exterminat cu cruzime
milioane de oameni, iar aceast zi – 27 ianuarie – prin decizia
Organizaiei Naiunilor Unite, a fost de- clarat Zi Internaional de
Comemorare a Victimelor Holocaustului.
Preedintele a men- ionat c tragedia Holoca- ustului a devenit
simbol al tragediei i durerii, al cru- zimii necrutoare fa de viaa
omului.
Respectând memoria, noi trebuie s privim spre viitor. Crime
asemntoare Holocaustului nu trebuie s se mai repete. Este dato- ria
noastr comun i, fr exagerare, este cea mai im- portant i actual
sarcin a comunitii mondiale”, a subliniat eful statului.
Preedintele a inut s menioneze faptul c, spre regret, i astzi ne
con- fruntm cu încercri de a dezbina societatea pe motive naionale,
rasiale i religioase, cu manifes- tri de antisemitism, ru- sofobie,
agresivitate fa de alte popoare, culturi i
tradiii. „Suntem obligai s contracarm aceste ameninri. S aprm îm-
preun pacea i libertatea oamenilor, dreptul statului i al
popoarelor la propria cale de dezvoltare”, a de- clarat Igor
Dodon.
Preedintele a amintit c în timpul vizitei în Statul Israel, în luna
decembrie 2018, a primit numeroase adresri din partea evreilor,
originari din Moldova, care au rugat s contribuim la amenajarea
teritoriului pe care se afl cimitirul evre- iesc din Bli i vor fi
depu- se toate eforturile pentru înfptuirea lucrrilor.
reflecte voina cetenilor i s fie recunoscute atât la nivel naional,
cât i internaional. Andri- an Candu a precizat c reprezentanii
Parlamen- tului sunt deschii pentru a oferi informaiile nece- sare
misiunilor de obser- vatori i a rspunde la în- trebrile lor.
„Un proces electoral li- ber i corect va consolida încrederea
cetenilor în instituiile statului. Vom atepta raportul final al
misiunii de observatori a OSCE i recomandrile for- mulate pentru a
ine cont de ele la îmbuntirea
legislaiei”, a menionat Preedintele Parlamentu- lui.
Misiunea de observare a alegerilor a Biroului pen- tru Instituii
Democratice i Drepturile Omului al OSCE i-a început activita- tea
în ara noastr pe data de 16 ianuarie 2019. Aces- ta este al 14-lea
scrutin pe care misiunea ODIHR îl monitorizeaz în Republi- ca
Moldova.
x x x Vicepreedintele Parla-
mentului Republicii Mol- dova, Valeriu Ghilechi, a fost reales în
funcia de
Preedinte al Comisiei din cadrul Adunrii Parlamen- tare a
Consiliului Europei pentru Alegerea Judec- torilor CEDO. Parlamen-
tarii APCE i-au reiterat sprijinul pentru deputatul moldovean, care
a deinut aceast funcie i în sesiu- nea de anul trecut.
Pavel Filip, în timpul între- vederii cu sportivul, care prin înot
promoveaz pa- cea i unitatea. Pavel Filip i-a oferit în dar
tricolorul i l-a decorat cu Diploma de Onoare a Guvernului. De
asemenea, premierul a în- aintat candidatura lui Ion Lazarenco
pentru a fi de- corat cu Ordinul Republicii.
Pavel Filip a apreciat, în special, faptul c, dei este stabilit de
mai muli ani în Irlanda, Ion Lazarenco în- totdeauna a arborat dra-
pelul Republicii Moldova,
fiind un ambasador al rii noastre peste hotare. Con- form unui
sondaj realizat în Irlanda, peste 350 mii de oameni au aflat despre
Re- publica Moldova, urmare a performanelor sportivu- lui.
„Eu cred c faptele dumneavoastr vorbesc de la sine, iar noi suntem
obligai s-i apreciem pe cei care aduc plusvaloare rii. De fapt,
primul mesaj pe care trebuie s-l promo- veze fiecare dintre noi,
este cel de apreciere a Republi-
cii Moldova. Poate s nu ne plac conducerea rii, dar ara suntem
obligai s o iubim”, a subliniat premie- rul.
Ion Lazarenco a fost de- clarat trei ani consecutiv „Cel mai bun
înottor al Ir- landei”, devenind i prima persoan de pe glob care a
traversat din prima în- cercare cele apte strâm- tori. În anul
2018, sporti- vul a fost desemnat „Omul Anului” de ctre Asociaia
Mondial de Înot în Ape Deschise.
FUNCIONARUL PUBLIC
Modernizarea serviciilor guvernamentale
Catedra tiine administrative V invit s participai la Conferina
tiinific Internaional
„Contribuia tinerilor cercettori la dezvoltarea administraiei
publice”, ediia a V-a, 1 martie 2019
Scopul manifestrii este de a susine i încuraja dezbaterea academic,
precum i de a crea reele de cercetare la nivel naional i
internaional între tinerii cercettori – studeni, masteranzi,
doctoranzi, cadre didactice debutante sau specialiti interesai de
subiectele conferinei.
În cadrul conferinei vor fi abordate probleme teoretice i practice
privind: - organizarea i funcionarea autoritilor administraiei
publice; - reforma administraiei publice în contextul integrrii
europene; - dezvoltare i democraie participativ în Republica
Moldova; - politicile publice ca instrumente ale dezvoltrii i
democratizrii; - transformri i provocri în Europa de Est; -
transparena i integritatea în administraia public; - formarea i
dezvoltarea profesional a funcionarilor publici; - descentralizarea
financiar în activitatea administraiei publice locale; - relaii de
gen în societatea post-industrial; - e-guvernare, e-participare,
e-democraie.
Limbi de lucru: român, englez, rus. Informaii suplimentare la tel.
022-73-71-14
Secretarul general- adjunct al Guvernului, Adrian Ermurachi, a
avut, recent, o întrevedere cu reprezentanii Bncii Mon- diale, în
cadrul creia au fost discutate mai multe chestiuni ce vizeaz e-
transformarea guvernrii pe parcursul anului 2019.
Discuiile s-au axat pe subiectul cooperrii în do- meniul asistenei
tehnice i implementrii proiectului „Modernizarea serviciilor
guvernamentale”. În con- text, a fost realizat o re- trospectiv a
rezultatelor obinute în primele 6 luni de implementare a proiec-
tului. Astfel, pân în pre- zent a fost lansat procesul de
reinginerie a 3 servicii:
eliberarea permisului de conducere, determina- rea gradului de
dizabilita- te, acordarea alocaiei de omaj. De asemenea, a
fost
elaborat studiul de fezabili- tate pentru identificarea ca- nalelor
optime de prestare a serviciilor la nivel local.
Proiectul vine s spo- reasc accesibilitatea, eficiena i calitatea
livrrii serviciilor guvernamentale,
scopul fiind eliminarea me- todelor învechite sau co- masarea mai
multor servicii în unul. Acesta va permite, de asemenea, sporirea
ac-
cesului la serviciile publice la nivel local prin canale di-
gitale, reducerea timpului i numrului de documente
solicitate.
Secretarul general-ad- junct a subliniat importana proiectului în
contextul
reformei administraiei pu- blice, menionând c acest proiect va
oferi servicii mai calitative i mai eficiente.
Pentru a asigura im- plementarea Proiectului „Modernizarea
serviciilor guvernamentale”, Banca Mondial va acorda un îm- prumut
în valoare total de 20 milioane de dolari pentru perioada 2019–
2023. Suma va fi destina- t modernizrii serviciilor publice, prin
reingineria i digitalizarea proceselor operaionale, astfel încât
acestea s fie mai accesibile pentru ceteni.
Serviciul de pres al Guvernului
Pe 25 ianuarie curent, în Republica Moldova a fost dat startul
oficial campaniei electorale pentru alege- rile Parlamentului
Republicii Moldova din 24 februa- rie 2019. Pentru alegeri, Comisia
Electoral Central a înregistrat 11 concureni electorali în
circumscripia naional, dintre care 10 partide politice i un bloc
elec- toral (înc 4 dosare urmeaz s fie examinate pân la 1
februarie).
La rândul lor, consiliile electorale ale circumscripiilor
electorale uninominale au înregistrat 305 concureni electorali (pân
la 1 februarie vor fi examinate înc 54 de dosare).
Pentru referendumul din aceeai zi privind reducerea numrului de
deputai de la 101 la 61 i opinia alegtori-
lor cu privire la rechemarea deputailor de ctre ceteni au fost
înregistrate 5 partide politice.
Comisia Electoral Central cheam la o campanie electoral în condiii
de concuren egal, cu informarea obiectiv a alegtorilor asupra
proceselor electorale, cu respectarea demnitii participanilor în
campanie, într- un climat de încredere i respect reciproc.
Funcionarii electorali sunt îndemnai s-i realizeze competenele, i
de aceast dat, într-o manier legal, corect i profesionist i s
întreprind toate msurile necesare pentru asigurarea unui proces
electoral liber i corect.
Serviciul de pres al CEC
Alegerile parlamentare - 2019
Nr. 2 (543) ianuarie 20194 Administraia public central
Agenia Servicii Publice este o instituie public, fondat de Guvern
în 2017, prin reorgani- zarea Î.S. „Centrul Resurselor
Informaionale de Stat „Registru”, cu ulterioara absorbie a Î.S.
„Camera Înregistrrii de Stat”, Î.S. „Cadastru”, Serviciului Stare
Civil i Camera de Liceniere i a devenit funcional începând cu data
de 23 august 2017. Prin urmare, toate serviciile prestate de cele
cinci entiti, au trecut în competena ASP. Despre principalele
obiective realizate în cadrul ageniei relateaz Olesea GARTEA,
specialist în comunicare ASP.
Una dintre funciile de baz ale Ageniei Servicii Pu- blice
constituie implemen- tarea principiului „ghieului unic” la
prestarea serviciilor publice în cadrul centrelor
multifuncionale.
În acest sens, pe parcursul anului 2018, Agenia Servicii Publice a
lansat 38 de Centre multifuncionale cu 100% acoperire teritorial.
34 sunt amplasate în centrele raio- nale, inclusiv în UTA Ggu- zia,
unul - în municipiul Bli i trei - în capital. Reeaua de centre
multifuncionale creat are scopul de a oferi servicii moderne i de
înalt calitate persoanelor fizice i juridice pe baza mecanismu- lui
„ghieului unic”. În cadrul oficiilor, cetenii pot solicita peste
100 de servicii publice. Acestea vizeaz înregistra- rea i evidena
populaiei, starea civil, înregistrarea i licenierea unitilor de
drept, înregistrarea i evaluarea bu- nurilor imobile, precum i alte
servicii din domeniile de competen ale Ageniei.
Toate Centrele multi- funcionale ale ASP dispun de o infrastructur
modern i sunt dotate cu echipament tehnic performant. În interi- or
sunt trei zone de baz: zona de ateptare i infor- mare, cea de
autoservire i zona de prestare a servicii- lor. Fluxul de persoane
este gestionat prin intermediul sistemului „Rând electronic” care
ofer prioritate servicii- lor de urgen, persoanelor cu dizabiliti,
mamelor cu copii pân la 3 ani, dar i per- soanelor în etate.
Odat cu lansarea Cen- trelor multifuncionale, în fiecare oficiu
activeaz câte un registrator din dome- niul înregistrrii i
licenierii unitilor de drept, ceea ce creeaz condiii prielnice
mediului de afaceri. Pân atunci eliberarea licenelor
se fcea la un singur oficiu, în Chiinu, iar înregistrarea
persoanelor juridice doar în zece subdiviziuni teritoriale.
În urma deschiderii Cen- trelor multifuncionale, tim- pul pentru
perfectarea unui document s-a redus la jum- tate fa de vechiul
sistem. Implementarea ghieului unic, optimizarea procesului de
interaciune, sistemul de programare electronic la servicii prin
intermediul pa- ginii web a Ageniei, utiliza- rea rândului
electronic dar i
faptul c toate serviciile sunt prestate într-un sediu unic, au
redus considerabil din timpul de ateptare al ceteanului care nu mai
este nevoit s se deplaseze la mai multe instituii pentru a obine un
anumit document.
În scopul sincroni- zrii activitii centre- lor multifuncionale cu
autoritile publice locale la nivel de primrii, s-au orga- nizat
întruniri cu toi primarii i secretarii Comisiilor locale. Astfel,
pentru reprezentanii APL a fost stabilit un program de audien
separat care asi- gur o conlucrare eficient cu centrele
multifuncionale i nu afecteaz regimul de pri- mire a
cetenilor.
Totodat, în anul 2018, ASP s-a ocupat de optimiza- rea proceselor
de prestare a serviciilor publice, dar i de implementarea
serviciilor noi. A fost exclus un numr impuntor de acte care
ante-
rior erau obligatorii la solicita- rea serviciilor i pentru care
cetenii achitau taxe. De ase- menea, a fost exclus nece- sitatea
prezentrii unor acte justificative, dac informaia se regsete în
registrele de stat.
În domeniul examinrii i documentrii conductorilor de vehicule i cel
al identific- rii i înmatriculrii mijloacelor de transport a fost
exclus obligativitatea prezentrii cazierului contravenional i copia
actului de identitate.
Datorit optimizrii proceselor în activitatea ageniei, cetenii
economi- sesc atât timp, cât i bani. De exemplu, doar în urma ex-
cluderii necesitii prezent- rii cazierului contravenional la
perfectarea serviciilor pre- state de Agenia Servicii Pu- blice,
cetenii au economisit peste 600 mii de lei.
Printre serviciile de baz, pe care le ofer ASP, se num- r evidena i
documentarea populaiei. Pe parcursul anu- lui 2018 au fost
perfectate peste 900 de mii de docu- mente. Circa 475 de mii din-
tre acestea sunt paapoarte, iar peste 233 de mii - buleti- ne de
identitate. La capitolul documentarea i calificarea conductorilor
auto, au fost implementate un ir de mo- dificri. A fost extins
valabi- litatea probei teoretice cu calificativul „Admis” de la 90
de zile calendaristice pân la un an.
În ceea ce privete me- diul de afaceri, pe lâng serviciile prestate
anterior de Camera înregistrrii de stat i Camera de liceniere,
ASP-ului i-au revenit i alte atribuii. Printre acestea se numr:
eliberarea certifica- telor de clasificare a structurii de primire
turistic, elibe- rarea autorizaiilor pentru tranzit, import,
export, reex- port al mrfurilor strategice, înregistrarea
organizaiilor necomerciale, acordarea serviciilor de terminologie i
lingvistice.
Un alt punct important, care vizeaz dezvoltarea me- diului de
afaceri, a fost lan- sarea Ghieului unic pentru eliberarea actelor
permisive în data de 9 iulie 2018. Ac- tualmente, prin intermediul
Sistemului de gestionare i eliberare a actelor permisive pot fi
solicitate online 29 de documente de la 6 autori- ti emitente.
Astfel, agentul economic depune doar o cerere online i se prezint o
singur dat la sediul autori- tii emitente pentru ridica- rea
licenei sau autorizaiei.
În ceea ce privete pro- iectele pe care urmeaz s fie desfurate în
anul 2019, ASP i-a propus s simplifice i mai mult procesele de
prestare a serviciilor publice în cadrul centrelor multifuncionale.
Totodat, urmeaz s fie op- timizat lista serviciilor i cre- area
unui nomenclator nou. De asemenea, este planifi- cat modernizarea
parcului auto pentru examinarea vii- torilor oferi.
Tot în anul curent, ur- meaz s fie creat un sistem informaional nou
pentru ac- tele de stare civil. Pe lâng acestea, ne dorim s dezvol-
tm i s modernizm Call- Centrul instituiei, astfel ca cetenii s poat
primi cât mai rapid toate informaiile legate de serviciile
noastre.
Serviciile publice mai aproape de ceteni
FUNCIONARUL PUBLIC
Nr. 2 (543) ianuarie 2019 5Programul bunelor practici locale
Cooperarea interco- munitar, ca un factor de dezvoltare durabil
local i regional, devine tot mai pronunat urmare a imple- mentrii
noilor forme i idei inovative. Astfel, mai multe comuniti din
raioanele Cahul i Cantemir au creat, recent, dou grupuri de ac-
iune local (GAL), numite „Colinele Tigheciului” i „Va- lea
Halmagei”. Acestea pre- vd stabilirea mai multor parteneriate,
menite s îm- bunteasc nivelul de trai i infrastructura din localit-
ile implicate. Grupurile au fost prezentate la conferina cu
genericul „Parteneriate durabile pentru dezvol- tarea comunitilor
rurale din raioanele Cahul i Can- temir”, care a avut ca scop
promovarea abordrii LEA- DER în regiunea de sud.
Prezent la eveniment, Marina Albu, preedintele asociaiei „Reeaua
Naional LEADER în Repu- blica Moldova”, a menionat c Reeaua LEADER,
cre-
at în ultimul timp în ara noastr, are deja un plan de activitate
bine definit, cu perspective de dezvoltare, precum i condiii de
ade- rare a GAL-urilor la reeaua naional
La rândul su, Irina Neneric, manager al
Asociaiei GAL „Stejarii Ar- gintii” din judeul Iai, Ro- mânia, a
împrtit din experiena activitilor GAL- urilor de peste Prut i efec-
tele activitii Federaiei Naionale a GAL-urilor din România, oferind
sugestii
practice referitor la leciile învate în procesul de im- plementare
LEADER în ara vecin.
Evenimentul a finali- zat cu semnarea Acordu- rilor teritoriale de
parte- neriat i oficializarea celor dou GAL-uri. Astfel, 47
de
instituii private i publice, dar i persoane fizice din 12 localiti
ale raionului Can- temir au aderat la GAL-ul „Colinele
Tigheciului”, care urmeaz s reprezinte inte- resele a 23 265 de
ceteni. Ali 34 de membri, repre-
zentând aceleai sectoare din opt localiti rurale ale raionului
Cahul, au aderat la GAL-ul „Valea Halmagei”, cu o populaie de 17
096 de locuitori.
În cadrul edinei, GAL- urile nou-constituite i-au ales organele de
conducere: Consiliul de Administraie, Comisia de selecie a proiec-
telor, Comisia de audit.
Constituirea celor dou GAL-uri în Regiunea de Dezvoltare Sud a fost
po- sibil graie implementrii proiectului „Dezvoltarea comunitilor
rurale prin prisma abordrii LEADER i a Grupurilor de Aciune Local”,
implementat de Asociaia „Pro Cooperare Re- gional, Bli” în
parteneriat cu CRAION CONTACT-Ca- hul, cu suportul financiar al
Fundaiei Elveiene HEKS.
Ion DOMENCO
Asociere pentru aciuni comune i eficiente
Toi cetenii satului Costeti, raionul Ialoveni, au acum
posibilitatea s vi- zioneze în direct pe pagina primriei cum se iau
deci- ziile la nivelul legislativu- lui local. Iar pentru a ridica
nivelul de transparen, în comunitate au fost instalate apte camere
video, site-ul primriei a fost moderni- zat, iar funcionarii
publici au fost instruii cum s-i fac transparent activita- tea de
fiecare zi. În context, primria a fost echipat cu camere foto i
video, laptop, scaner i alte acce- sorii, fiind modernizat i
actualizat pagina oficial a instituiei publice. Aceste obiective
prioritare pentru primria satului Costeti au fost realizate ca
urmare a implementrii proiectu- lui „Sporirea transparenei
responsabilitii guvernrii locale i a participrii pu- blicului în
satul Costeti”, în cadrul Programului Bunelor
practici susinut financiar de Consiliul Europei.
Primarul satului, Natalia Petrea, menioneaz despre necesitatea
implementrii acestui proiect: „Practica este inovatoare din
considerentul c prin intermediul transmi- siunilor live a
evenimentelor locale i a edinelor Consi- liului local atât cetenii
din sat, cât i diaspora sunt mai aproape de localitatea lor i pot
participa online la proce- sul decizional.
Urmare, s-a îmbuntit imaginea primriei Costeti ca promotor al
transparenei în administraia public loca- l prin emisiunile tv,
radio i buletinele informative. Respectiv, a crescut i ac- tivismul
cetenilor. Unele propuneri concrete ale lo- cuitorilor s-au
transformat în proiecte, desfurate de primrie împreun cu cetenii,
precum aprovizio- narea cu ap potabil a unor sectoare din sat,
construcia
i reparaia unor poriuni de drum, construcia a 5 par- curi de odihn
i agrement i a Complexului turistic- sportiv. O iniiativ de mare
importan social a venit din partea cetenilor pri- vind înfiinarea
Centrului de zi i de plasament pentru
persoanele în etate. Acum aici zilnic sunt întreinute i îngrijite
câte 20 de persoane, iar 7 persoane fr adpost sunt plasate în
Centru per- manent.
„Transparena activitii administraiei publice este unul din
principiile de baz în activitatea noastr i tre-
buie s fie un obiectiv per- manent, de aceea noi vom continua s
spunem pe diferite ci cetenilor ce facem, cum facem ca s cu- noasc
toate oportunitile i provocrile în dezvolta- rea comunitii noastre.
Acum dezvoltm trei pro- iecte cu Centrul Contact. În dezvoltarea
procesului de transparen suntem asistai,
de asemenea, de USAID în cadrul Programului Co- munitatea mea, unde
satul Costeti va beneficia timp de 5 ani de asisten în diverse
domenii de îmbuntire a activitii primriei”, susine primria Natalia
Petrea.
Ion AXENTI
FUNCIONARUL PUBLIC
Un Laudaio sentimental M uitam în ochii pro-
fesorului, aa, precum s-au uitat mii de studeni pân la mine. i
totui, m uitam altfel. Cutam s-i îneleg emoiile, sentimentele pe
care, la sigur, le avea. Dar tia, ca întotdeauna, s i le
stpâneasc.
Era momentul, când rectorul Academiei, Oleg BALAN, ddea citirii
discur- sului de elogiere, al acelui Laudaio cu ocazia conferirii
titlului de Doctor Honoris Causa al Academiei de Ad- ministrare
Public prorec- torului Aurel SÎMBOTEANU, doctor, confereniar
univer- sitar. Rectorul a accentuat faptul c Aurel Sîmboteanu s-a
învrednicit de acest titlu pentru merite deosebite în
Curriculum vitae te fixeaz doar într-un contur anu- me, într-un con
de umbr care te lumineaz dinun- tru ca o ninsoare cu vise i
amintiri, ca o mrturisire in- terminabil în faa propriilor amintiri
i a destinului tu personal intim legat de cel al neamului la
rscruce, la cumpna anilor.
Omul dintr-o bucat, Omul potrivit la locul po- trivit. Ascensiunea
vizibil i invizibil trece prin clipe- le tale, prin vmile lor care
trebuie pltite la timp, iar uneori cu vârf i îndesat. Studiile i
funciile de orice rang, inclusiv de stat, cer mult druire,
cunotine, abiliti, rezisten mo- ral, probitate civic i tiinific,
înelepciune pedagogic fr de care micarea înainte pe spi- rala
dialectic a profesiei îmbriate este anevoioa- s. Bucuria
împlinirilor nu vine din senin, ci doar în urma unor mari eforturi
complexe, salvatoare, în- temeietoare, furitoare de caracter i de
competene, de credine i de cutri în linia evoluiei fireti,
ascensionale, atitudinal-
(Sfârit. Început în pag. 1)
personale, socioumane, naionale i universale.
Modestia i echilibrul în toate umple cu de la sine cupa bucuriei i
druirii dezinteresate scopului co- mun urmrit cu tot focul ne- vzut
al inimii i cu toat res- ponsabilitatea contiinei i demnitii umane
de sine. Toate fac Una doar atunci când armonizeaz perfect, când
ideile i sentimentele acioneaz i lucreaz firesc i dumnezeiesc întru
cauza plenar i fundamental a sufletului, jinduind conto-
pirea absolut cu acesta, cu infinitul de bine i de frumos universal
i general- omenesc/românesc dinspre Armonie i reverie deplin i
senin.
Oriunde ar fi activat (în coal, în alte locuri,
cum sunt instituiile de învmânt superior, ca Universitatea de Stat
din Moldova i Academia de Administrare Public...) etc., dl Aurel
Sîmboteanu a de- monstrat o înalt disciplin de munc i o pregtire
pro- fesional ideal, dovedind prin cuvânt i fapt c Dom- nia Sa este
Omul potrivit la locul potrivit. coala de toa- te rangurile l-a
gsit întot- deauna pregtit s fac fa cerinelor vremii. Colegii de
breasl cu care a activat i activeaz au doar cuvinte
de bine la adre- sa Dumnealui. De asemenea, i despre lu- crrile lui
din domeniul ad- ministrrii pu- blice care sunt originale i pro-
funde, necesa-
re specialitilor i tinerelor generaii, studenilor, mas- teranzilor,
doctoranzilor etc.
La acest popas aniversar cunoscutul savant, cadru universitar i om
de tiin are cu ce se mândri, rezulta- tele activitii sale nobile
de
decenii înscrise pe rbojul anilor sunt îmbucurtoare, ele denot
faptul c Dom- nia Sa a trit o via intens i rodnic sub toate aspec-
tele socioumane i familiale, c via neamului su con- tinu prin
nepoeii cu care Cel de Sus l-a înzestrat întru împlinirea mirean
deplin. Ce alt fericire i responsabi- litate uman mai mare i-ar
dori o inim de Om i un Om de tiin, un cadru universi- tar de
elit?!..
Muli ani, domnule pro- rector Aurel Sîmboteanu! Adevrul s v aib
întot- deauna printre susintorii i promotorii lui de ndejde,
printre cluzele lui univer- sitare naionale. Iar aminti- rile s v
aduc ori de câte ori memoria v va purta pe drumurile vieii numai
clipe de neuitat din activi- tatea îndelungat creia i-ai consacrat
tot talentul i devotamentul unimii mre i îndrzne de a merge îna-
inte i de a iubi fierbinte, cu toat suflarea, profesia alea- s
dintr-un îndemn interior o dat i pentru totdeauna!..
S nu v uite nicicând tinereea Pedagogului din Om!...
Tudor PALLADI
dezvoltarea tiinei adminis- trative autohtone, el fiind, practic,
unul dintre fonda- torii instituiei, activând aici din anul 1994.
De aseme- nea, Domnia sa este unul dintre primii cercettori i
autori de manuale în dome- niul administraiei publice din republic,
publicând peste 70 de lucrri tiinifice, inclusiv 6 manuale i mono-
grafii.
Evenimentul s-a produs în cadrul Conferinei tiini- fico-practice cu
participare internaional cu genericul „Teoria i practica adminis-
trrii publice” din 19 mai 2017. Era un moment cul- minant, un total
al activitii tiinifice i pedagogice al savantului pân la acel
mo-
ment. i nici atunci când fusese decorat cu medalia ,,Pentru
distincie în munc” i ordinul ,,Gloria Muncii” nu avusese atâtea
emoii…
Nu poate fi trecut cu ve- derea faptul c Aurel Sîm- boteanu este
reprezentan- tul Academiei, care deine acest titlu onorific, de
rând cu primul preedinte al Re- publicii Moldova, Mircea Snegur,
regretatul Mihail Platon, primul rector al Aca- demiei de
Administrare Pu- blic, Americo Ramos dos Santos, Preedinte al Com-
paniei portugheze CESO CI, i Burhanettin Uysal, fondator i primul
rector al Universitii Karabuk din Turcia.
M-au impresionat atunci cuvintele spuse de proasp- tul Doctor
Honoris Causa. Aurel Sîmboteanu a adus
sincere mulumiri Senatului i tuturor cadrelor didactice din
Academie pentru onoa- rea acordat. ,,Pe de alt parte, sunt contient
de ma- rea responsabilitate de care trebuie s dau dovad în
activitatea mea ulterioar”, a spus prorectorul Academiei.
Dac ar fi s-l caracteri- zm pe savantul i profeso- rul Aurel
Sîmboteanu prin- tr-un singur cuvânt, acest cuvânt, fr îndoial, ar
fi munca.
Precum ranul îi ar p- mântul în sperana înmulirii seminei, tot
astfel cerce- ttorul rstoarn brazdele tiinei…
Zi de zi, an de an, la aceeai or matinal Aurel Sîmboteanu se
prezint la birou. Din cele auzite i
(Continuare în pag. 7)
Tinereea Pedagogului din Om Aurel SÎMBOTEANU la 70 de ani
FUNCIONARUL PUBLIC
Nr. 2 (543) ianuarie 2019 7Aniversri
citite în ajun, bine plm- dite i rstlmcite apoi, îi schieaz gânduri
i idei pentru viitoarele lucrri tiinifice, pentru prelegerile în
faa studenilor.
Împtimit de tiina administraiei, nu obosete s demonstreze în orice
au- ditoriu, c succesul i pros- peritatea unui stat depinde, în
primul rând, de adminis- trarea lui eficient.
Or, Aurel Sîmboteanu muncete nu pentru un interes pur personal, nu
pentru distincii i onoruri. Pentru el munca este un
(Sfârit. Început în pag. 6) efort firesc. Aceast calitate vine,
probabil, din moi- strmoi. Pentru c atunci când ranul observ o par-
cel de pmânt nearat, ne- aprat revine i duce lucrul la capt. Tot
astfel când i omul de tiin, atunci când observ într-un text
tiinific o not fals, neaprat re-
Un Laudaio sentimental vine. O dat, de dou, de zece ori pân când
gsete varianta potrivit. În calitate de preedinte al Consiliului
tiinific al Academiei, Aurel Sîmboteanu îi îndeamn i pe colegi s
procedeze la fel.
Dar cel mai important lucru pentru Domnia sa este ca rezultatele
cercetrilor tiinifice efectuate s dea rod, s fie aplicate în
activi- tatea practic a autoritilor publice, ca acestea s admi-
nistreze eficient. Iar discipo- lii si s obin succese.
Acum, la aceast aniver- sare septuagenar, îl vedem în plin for i
energie cre- atoare.
La mai mult i la mai mare!
Sergiu VLDIC
Sunt sigur c exprim opinia tuturor celor care îl cunosc pe dom- nul
Aurel Sîmboteanu, i anume - c acesta este un om integru, erudit i
competent, responsabil i cu un spirit deosebit de discipli- n:
caliti care i-au adus stima deplin a colegilor i studenilor.
La muli ani, domnule prorector! S împrii mereu lumin i cumsecdenie
tuturor celor
care v înconjoar! Andrei GROZA
Faptele sunt msura valorii umane. O personalitate este re- cunoscut
pentru calitile sale materializate prin fapte utile i necesare
comunitii.
La etapa de constituire a Academiei de Administrare Public s-a fcut
simit necesitatea unor personaliti cu competene în domeniul
organizrii studiilor în vederea formrii funcionarilor publici. La
apelul conducerii Academiei de a se implica în orga- nizarea
procesului de instruire a rspuns omul care întrunea aceste cerine,
cu experien administrativ i cu competene necesare, dl Aurel
Sîmboteanu.
i în ultimii ani, când în Academie s-a simit necesitatea unui
specialist i organizator al procesului tiinifico-didactic, dl Aurel
Sîmboteanu a fost cel care a rspuns la apel i care i în prezent
valorific capacitile intelectuale i organizaionale în procesul
administrativ-didactic i de promovare a bunei imagini a Academiei.
Muli ani, domnule profesor!
Ion DULSCHI
Fidel propriilor convingeri, cu o mare dorin de pro- gres personal,
profesorul Aurel Sîmboteanu este una dintre personalitile care a
reuit s se afirme în comunitatea acade- mic prin spirit, voin,
hrnicie i cinste.
Exigent fa de sine dar i fa de cei cu care colaborea- z. Tezele de
masterat sau doctorat la care este conductor tiinific se bucur de
aprecieri excelente din partea specialitilor recunoscui în
domeniu.
Preocupat de problematica administrrii publice, a publicat numerose
lucrri tiinifice, cu scopul de a extinde i aprofunda cunoaterea
tiinific de care avem mare nevoie în aceast pe- rioad de
transformri în societatea moldoveneasc.
V doresc la muli ani, cu sntate i bucurii, alturi de cei
dragi!
Angela ZELENSCHI
Destinul a vrut s-l întâlnesc în via pe Domnul Aurel Sîmboteanu,
persoana care întrunete cele mai alese caliti care trebuie s
caracterizeze Omul în adevratul sens al cu- vântului, persoan
pentru care am un profund sentiment de admiraie, recunotin i
respect! Atunci când m gândesc la înelepciune, onestitate,
responsabilitate, corectitudine, disci- plin, m gândesc la
Dumnealui, cel care deja de 22 de ani mi-a fost i îmi este
Învtor!
Aurelia EPORDEI
Aproape de un sfert de veac îl cunosc pe Omul, Profesorul,
Conductorul i Colegul Aurel Sîmboteanu, de la care iau în permanen
lecii de via, de profesionalism, de atitudine exi- gent (întâi de
toate, fa de sine) i un înalt grad de responsabi- litate pentru
ceea ce faci.
Inteligen clasic, rar întâlnit în zilele noastre, înelepciune bazat
pe experiena anilor i munca zilnic, cu druire, din su- flet
constituie temelia realizrilor frumoase ale Domniei Sale.
Muli ani înainte i mult sntate pentru noi împliniri! Ludmila
ANDRIEVSCHI
Profesor prin vocaie i manager de succes, dl Aurel Sîmbo- teanu a
cucerit culmi înalte obinând frumoase rezultate pe trâm
profesional. Elaborarea i publicarea numeroaselor lu- crri
fundamentale în domeniul teoriei i practicii administrrii publice,
instruirea i ghidarea numeroilor discipoli: personal didactic,
cercettori tiinifici, funcionari publici demonstreaz dedicaia i
apartenena sa trâmului educaional i tiinific.
La muli ani, stimate Domnule profesor! V dorim sntate i activitate
prodigioas, putere de munc i de creaie!
Rodica SOBIESCHI-CAMERZAN
FUNCIONARUL PUBLIC
Parc fotovoltaic la Criuleni
Anul 2019 va fi pentru raionul Criuleni unul deo- sebit în domeniul
eficienei energetice. În cadrul vi- zitei de lucru a delegaiei
Ageniei de cooperare eco- nomic internaional a Ministerului
Comerului al
Republicii Populare Chine- ze a fost semnat Acordul de finanare a
construciei Parcului fotovoltaic în oraul Criuleni în sum total de
3,7 mln. de euro. Este cea mai mare investiie chinez în domeniul
energeticii nu
doar în raionul Criuleni, dar i în Republica Moldova. Pentru
implementarea aces- tui proiect-pilot, primria oraului Criuleni a
reparti- zat un teren de 8 hectare. La semnarea Acordului au fost
prezeni Denis Tumuruc, ef-adjunct, Departamentul politici
energetice din ca- drul Ministerului Economiei i Infrastructurii,
Vitalie Ve- rebceanu, vicepreedintele raionului Criuleni, Dumitru
Simon, primarul oraului Criuleni, Iurie Procofiev, viceprimar, i
Igor Zanoa- ga, consultant din cadrul Ageniei pentru Eficien
Energetic.
Dup cum ne-a informat
vicepreedintele raionului, Vitalie Verebceanu, în pre- zent se
lucreaz asupra ela- borrii proiectului i perfec- trii documentaiei
tehnice pentru construcia Parcului fotovoltaic cu o capacita- te de
2,8 MW/or, care ur- meaz s fie dat în folosin pân la sfâritul
anului cu- rent. Conform calculelor prealabile, Parcul fotovoltaic
va aduce raionului Criuleni un venit anual de circa 5 milioane de
lei. V. Verebcea- nu menioneaz c aceti bani vor fi alocai pentru
implementarea diverselor proiecte sociale în ora i în localitile
raionului.
Ion VLADIMIR
În implementarea Proiectului „Energie i Biomas” s-au încadrat ac-
tiv autoritile publice lo- cale. Astfel, în perioada 2011- 2018,
265 de coli, grdinie de coopii, centre comunitare, spit- ale, alte
instituii publice au înlo- cuit înclzirea pe crbune i gaze cu cea
pe biomas. 70 din- tre ele au obinut acces la ap cald produs de
ener- gia solar.
Raionul Cueni se numr printre raioanele cu cele mai multe sisteme
de înclzire pe biomas, instalate în cadrul Proiect- ului „Energie i
Biomas”. 12 instituii publice din 7 sate i din oraul Cueni au
trecut la energia verde datorit asistenei Uniunii Europene. Grdinia
de copii din satul Cârnenii Noi a fost prima instituie din raion
înclzit cu en- ergie din biomas. „Ante- rior, cldura era asigurat
de sobe cu crbuni sau de reouri electrice. Era cald doar în slile
de joc, corido- arele i grupurile sanitare rmânând neînclzite. Aa
în grdini a aprut muce- gaiul i umezeala. Noul sistem de înclzire a
adus
cldur în toate spaiile grdiniei. Efectul se vede pe faa copiilor,
rcelile, practic, au disprut”, spune
primria satului, Parasco- via Antoniuc.
Proiectul „Energie i Biomas” a stimulat i Parteneriatele
public-pri- vate ca mecanism de asigu- rare cu energie termic a
instituiilor publice, în care partenerii privai îi asum toate
lucrrile de operare a centralelor, asigurare cu biocombustibil i
livrare a agentului termic, iar partenerul public achit volumul de
energie livrat, conform facturii emise în baza indicaiilor
contoare- lor de energie termic.
„Proiectul „Energie i
Biomas” din Moldova este o istorie de succes care demonstreaz înc o
dat cum sprijinul oferit
de Uniunea European creeaz noi oportuniti i îmbuntete cali- tatea
vieii cetenilor. De mai bine de 7 ani, Uniu- nea European investete
mult „energie” în dez- voltarea sectorului bioma- sei în Republica
Moldova. Prin acest proiect, a fost creat, într-un timp foarte
scurt, un sector economic nou, care a adus noi locuri de munc, iar
populaia s-a transformat din con- sumator în productor de energie”,
a declarat Peter Michalko, Ambasador, eful Delegaiei Uniunii
Euro-
pene în Republica Moldova. În ansamblu, ca rezul-
tat al implementrii Proi- ectului „Energie i Biomas”,
aproximativ 200. 000 de oameni au acces la ener- gie accesibil i
curat produs în Republica Moldova.
La final de mandat, a fost elaborat un Plan
de asigurare a durabilitii pentru activitile lansate pe parcursul
celor dou etape de derulare a Proi- ectului „Energie i Biomas”.
Astfel, pentru buna funcionare a centralelor termice cu ardere a
com- bustibilului din biomas solid i a colectoarelor solare pentru
înclzirea apei calde menajere, comunitile beneficiare au fost
încurajate i asistate în semnarea contractelor de mentenan cu
companii specializate în gestionarea sistemelor de producere a
energiei verzi.
Proiectul a dezvoltat un soft de monitorizare la distan a
centralelor ter- mice pe biomas instalate în instituiile publice,
trans- mis în gestiune Ageniei pentru Eficien Energetic.
Energia regenerabil – istorii de succes
Proiectul „Energie i Biomas”, finanat de Uniunea European i
implementat de Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD),
i-a încheiat activitatea, dup un mandat de 7 ani. Despre
rezultatele înregistrate în cadrul acestui proiect ne relateaz Inga
PODOROGHIN, specialist comunicare PNUD Moldova
FUNCIONARUL PUBLIC
Nr. 2 (543) ianuarie 2019 9
situaie, consultându-ne cu constenii, am hotrât c soluia este una –
comasa- rea acestor dou instituii. Am elaborat un proiect de
reparaie capital i reutilare a cldirii gimnaziului dup
Administraia public local
Cooperarea comunitar a devenit o bun practic de guvernare local în
comuna Fundurii Vechi, raionul Glodeni, despre care ne relateaz
primarul Emilia VIERU, absolven- t a Academiei de Administrare
Public.
Complexul educaional grdini - gimnaziu din Cruzeti, mun. Chiinu,
este o idee inovativ, dar i o provocare pentru întregul sistem
educaional al rii în contextul politicii de aa- zisa optimizare a
sistemului ce se confrunt cu fenome- nul exodului tot mai extins al
populaiei i reducerea numrului de copii i elevi. Primria Cruzeti a
gsit o soluie optim pentru a pu- tea salva coala i grdinia din
localitate, ce puteau fi în- chise, prin comasarea aces- tor dou
instituii, deschi- zând complexul educaional grdini -
gimnaziu.
- Situaia era, într-adevr, critic. Copiii se aflau în dou cldiri
vechi, fr cele mai elementare condiii, unde se fcea focul în sobe
cu crbune i totuna iarna era frig. Iar cldirea gimnaziului era mare
i prea spaioas pentru numrul redus de elevi, mrturisete primarul de
Cruzeti, Violeta Crudu. i atunci cutând ieire din
Cooperarea comunitar – comunitate prosper
necesitile elevilor i ale copiilor. Astfel, la primul etaj a fost
amplasat grdinia, iar la etajul al doilea clasele gimnaziale.
Proiectul a cos- tat circa 2 milioane de lei, cu suportul financiar
al Fondu- lui de Investiii Sociale din Moldova, al mun. Chiinu i
bugetului local. Ca rezultat, cei 114 elevi i 75 de copii din
Cruzeti beneficiaz de cele mai bune condiii într- o cldire nou i
modern. Astfel, cei 189 de copii din comunitate îi pot desfura în
continuare activitatea, în siguran, aproape de cas, lucru cel mai
important pen- tru noi. La fel, îi continu activitatea în
localitate i cei peste 30 de angajai: profe-
sori, educatori, personal au- xiliar.
Primria Violeta Crudu consider c aceast prac- tic constituie cu
adev- rat o soluie pentru multe localiti din ara noastr, afectate
grav de fenome- nul migraiei i care sunt în situaia de a fi
închise. Co- masarea a dou instituii im- portante pentru o
localitate - coala i grdinia - poa- te cu adevrat contribui la
meninerea acestora, chiar dac numrul copiilor este în descretere.
Astfel, sunt crea- te i servicii mai bune, deoa- rece investiia în
generaia în cretere este cea mai impor- tant.
i pentru prima dat srbtorile de iarn au avut pentru copiii i elevii
din Cruzeti acel farmec de poveste pe placul lor, care a fost
completat de cadourile pregtite, în premier, de primrie pentru toi
copiii i elevii.
Complexul educaional grdini - gimnaziu Complexul educaional
grdini - gimnaziu din Cruzeti, mun. Chiinu, este o idee inovativ,
dar i o provocare pentru întregul sistem educaional al rii în
contextul politicii de aa- zisa optimizare a sistemului ce se
confrunt cu fenome- nul exodului tot mai extins al populaiei i
reducerea numrului de copii i elevi. Primria Cruzeti a gsit o
soluie optim pentru a pu- tea salva coala i grdinia din localitate,
ce puteau fi în- chise, prin comasarea aces- tor dou instituii,
deschi- zând complexul educaional grdini - gimnaziu.
- Situaia era, într-adevr, critic. Copiii se aflau în dou cldiri
vechi, fr cele mai elementare condiii, unde se fcea focul în sobe
cu crbune i totuna iarna era frig. Iar cldirea gimnaziului era mare
i prea spaioas pentru numrul redus de elevi, mrturisete primarul de
Cruzeti, Violeta Crudu.
i atunci cutând ieire din situaie, consultându-ne cu constenii, am
hotrât c soluia este una – comasa- rea acestor dou instituii. Am
elaborat un proiect de reparaie capital i reutilare a cldirii
gimnaziului dup necesitile elevilor i ale copiilor. Astfel, la
primul etaj a fost amplasat grdinia, iar la etajul al doilea
clasele gimnaziale. Proiectul a cos- tat circa 2 milioane de lei,
cu suportul financiar al Fondu- lui de Investiii Sociale din
Moldova, al mun. Chiinu i bugetului local. Ca rezultat, cei 114
elevi i 75 de copii din Cruzeti beneficiaz de cele mai bune condiii
într-o cldire nou i modern. Da- torit acestui proiect cldirea
gimnaziului a fost reparat, termoizolat, modernizat. Dac înainte
era frig iarna, inclusiv din cauza sistemului de înclzire, acum
acesta a fost schimbat, fiind instala- te calorifere conform stan-
dardelor. Astfel, cei 189 de
copii din comunitate îi pot desfura în continuare acti- vitatea, în
siguran, aproape de cas, lucru cel mai impor- tant pentru noi. La
fel, îi con- tinu activitatea în localitate i cei peste 30 de
angajai: profesori, educatori, perso- nal auxiliar.
Primria Violeta Crudu consider c aceast practi- c constituie cu
adevrat o soluie pentru multe localiti din ara noastr, afectate
grav de fenomenul migraiei i care sunt în situaia de a fi închise.
Comasarea a dou instituii importante pentru o
localitate - coala i grdinia - poate cu adevrat contribui la
meninerea acestora, chiar dac numrul copiilor este în descretere.
Astfel, sunt crea- te i servicii mai bune, deoa- rece investiia în
generaia în cretere este cea mai impor- tant.
i pentru prima dat srbtorile de iarn au avut
pentru copiii i elevii din Cruzeti acel farmec de poveste pe placul
lor, care a fost completat de cadourile pregtite, în premier, de
primrie pentru toi copiii i elevii.
Vlad IONACU
FUNCIONARUL PUBLIC
Nr. 2 (543) ianuarie 201910 Frumoas-i limba ce-o vorbim
Cuvântul rumânesc voi cu sensul de 1) rând de împleti- tur din
pa¬pur sau nuiele, într-o leas sau în pereii unui ptul de pstrat
porumb sau 2) fâie de pmânt arabil, a stat la baza cuvintelor rumâ-
neti voinic, voier/boier, voie- vod, numelor de familie Voicu,
Voiculescu, Voinea, Voinescu, Voineanu .a.m.d., denumirii statului
antic Voinicia (în limba greac/elen - Fenici), nume- lui legendarei
psri Voinica (în limba greac Fenix).
Aadar, cuvântul voi, cu sens de fâie, de rând împletit din ceva a
existat din cele mai vechi timpuri, adic a fcut parte de la
începutul începu- turilor din limba rumân. Tot din cele mai vechi
timpuri, participanii la btlii, la rz- boaie, brbaii tineri, sntoi
i puternici, de regul aezai
în rânduri, în voiuri erau nu- mii voieri, voinici. Muli dintre ei,
pentru vitejia de care au dat dovad, au fost supranumii Voinea,
Voicu, Voica, Voinices- cu, Voichia, Voineanu, Voicu- lescu . a. m.
d. Supranumele voinic este atestat în mai mul- te izvoare vechi
scrise în limba greac inventat, numai c în acestea, cuvântul
popular, rumânesc este scris în forma foinic.
Astfel, Voinic/Foinic a fost numele întemeietorului statu- lui
antic Voinicia/Foinicia (nu Fenicia, cum ne spun unii isto- rici -
n.n.), amplasat pe coasta rsritean a Mrii Meditera- ne, care a
existat între secolele XIII i VIII î.e.n. i în care a fost inventat
unul dintre primele alfabete sonore. Tot Voinic/ Foinic a fost i
numele unuia dintre învtorii legendarului Ahile, care împreun cu
aces- tea a participat la asedierea, apoi cucerirea Troiei.
Fiecare voi sau voiurile erau conduse de conduc- tori numii
voievozi (voi-vod), unde cuvântul vod însemna cap, conductor care
prove- nea de la alt cuvânt rumânesc – a vedea. Adic cel care vede
înainte, care prevede, care conduce. Cuvântul voievod este atestat
pentru prima dat în lucrarea împratului Rumâ- niei (Imperiul Roman
de Rs- rit sau cum îi zic unii – Bizan), Constantin al VII-lea
Portirogi-
netul (anii 905 – 959) „Despre administraia imperiului”.
Ceva mai înainte, la mij- locul sec. al IX-lea, crturarii Chiril i
Metodiu, cei care au inventat alfabetul i limba sla- von, au luat i
au pus la baza acestuia/acesteia limba po- pular, limba rumân.
Unele cuvinte rumâneti au fost in- cluse în forma care se utilizau
în viaa de toate zilele {plug, steag, snop . a.), altele au fost
puse la baza formrii altor cu- vinte slavone. Astfel, în baza
cuvântului voi, care se utiliza mai mult ca termen militar, au fost
formate cuvintele voin, voina care înseamn lupttor, soldat i
corespunztor bt- lie/rzboi.
Aici, credeam necesar de a atrage atenia la faptul c cuvântul rzboi
din limba ru- mân tot îi trage rdcinile din cuvântul voi, i c
DEX-ul limbii romane induce în eroa- re atunci când afirma c aces-
ta provine din slavon de la rzboi.
Astfel, cuvântul rzboi în limba rumân are sensurile de 1) lupt
armat între oameni i 2) covor mare de perete. În pri- mul caz,
cuvântul voi (rând de oameni) împreun cu un alt cuvânt rumânesc a
rzui care înseamn i a se râde unul de altul, a se izbi unul de
altul, a se omorî, a format cuvântul rumânesc rzboi. în acel de-al
doilea caz voiurile, rândurile,
numai c rânduri din fire de lân sau alte materiale de diferite
culori rzuite, adic izbite unele de altele, aezate prin izbitura
unele lâng alte- le, formau un câmp, un covor colorat compus din
diferite fi- guri, diferite rânduri, numit în popor rzboi.
De la vechiul, rumânescul voier provine i cuvântul boier.
Voierii, lupttorii, soldaii, dar mai degrab conductorii de voi,
fiind numii adminis- tratori ai anumitor localiti, mai ales ai unor
mici orae au început a fi numii boieri, situa- ie cunoscut în acea
perioad când unele litere din cuvintele limbii populare, limbii
rumâne erau transcrise în alt limb al- tfel. De exemplu, litera
trecea în s (tefan în Stefan), e în (en- ciclopedie - niklopedia)
.a., la fel, i litera v a trecut în b adic cuvântul voier a devenit
boier. Atât istoriografia slav, cât i cea rumân, pân în prezent, nu
au o explicaie cât de cât acceptabil, care ar fi originea acestui
cuvânt.
Cuvântul boier a fost utili- zat multe secole la rând atât la
rumâni cât i la rudele lor care au fost slavizate, devenind
bulgari, sârbi, rui, . a. m. d.
Aa dar, calea parcurs de la cuvântul rumânesc voi la cuvintele
rumâneti voinic, voievod, boier, la cuvintele sla- ve voin, voina a
fost destul de lung încât s-a reuit a fi uitat. Mai mult, s-a fcut
totul ca s se cread c situaia a fost alta.
Andrei GROZA, prim-prorector
Semantica cuvântului voi
Baze de date EBSCO accesibile pentru utilizatorii AAP Începând cu
data de 1
ianuarie 2019, Academia de Administrare Public ofer acces deschis
la bazele de date EBSCOhost, baze de date academice, multidisci-
plinare, cu text integral. Cu- prinde mii de reviste cu text
integral i furnizeaz informa- ii dintr-o larg varietate de
discipline de studiu impor- tante, precum administrare, drept,
economie, manage- ment, sociologie, politologie, relaii
internaionale, tehno- logii informaionale etc. Abo- narea bazelor
de date EBSCO s-a efectuat în parteneriat cu Consoriul Resurse
Electroni-
ce pentru Moldova (REM) cu susinerea financiar a pro- iectului
,,Servicii de suport pentru reeaua de biblioteci: modernizarea
bibliotecilor din Armenia, Moldova i Bela- rus prin dezvoltarea
persona- lului de bibliotec i reforma- rea bibliotecilor”
(LNSS).
EBSCOhost este un ser- viciu de referine online ac- cesibil prin
Internet, ce ofer acces la o colecie de baze de date. Documentele
sunt dis- ponibile în format PDF, pot fi accesate, descrcate,
salvate pe platforma EBSCOhost.
Pe platforma EBSCOhost web pot fi accesate urmtoa-
rele baze de date disponibi- le: Academic Search Premier, Business
Source Premier, ERIC, GreenFILE, Library, Informa- tion Science
& Technology Abstract, MasterFILE Premier, Newspaper Source,
Regio- nal Business News, Research Starters - Sociology, Research
Starters - Business.
Accesul este disponibil pentru toi utilizatorii din ca- drul
instituiei, din interiorul sediului acesteia, pe baza adreselor de
IP. Utilizatorii din instituiile abonate la baze de date EBSCO prin
intermediul Anelis Plus vor putea accesa platforma EBSCOhost i de
la
distan, folosind conturile de acces mobil.
Academia de Administra- re Public beneficiaz de plat- forma
EBSCOhost pân pe 31 decembrie 2019. Accesul este liber din
interiorul sediului instituiei prin reeaua de IP- uri fixe ale
Academiei: http:// search.ebscohost.com
Contul de acces mobil se obine printr-o solicitare adresat
Bibliotecii tiinifice AAP la adresa biblioteca@ aap.gov.md.
Rodica SOBIESKI-CAMERZAN,
FUNCIONARUL PUBLIC
Nr. 2 (543) ianuarie 2019 11Îndrumar pentru funcionarul
public
Autoritile administraiei publice locale sunt constituite pentru a
reprezenta i a satisface interesele generale ale locu- itorilor
unitii administrativ-teritoriale. Dar aceasta în niciun caz nu
înseamn c alesul local trebuie s monopolizeze pu- terea. Poporul
poate i trebuie s participe la rezolvarea pro- blemelor de importan
deosebit pentru localitate.
Principiul consultrii cetenilor este unul dintre princi- piile de
baz ale administrrii publice locale, stipulat în art. 109 al
Constituiei Republicii Moldova. Conform art. 8 (2) al Legii privind
administraia public local nr. 436-XVI din 28.12.2006, „...în
problemele de interes local care preocup o parte din populaia
unitii administrativ-teritoriale, pot fi organizate cu aceast parte
consultri, audieri publice, con- vorbiri în condiiile legii.” Din
cele expuse, putem conchide c principiul consultrii cetenilor în
problemele locale de interes deosebit se bucur de o reglementare
legal, deci au- toritile reprezentative i executive ale
administraiei publice locale sunt obligate s-l respecte.
Formele de consultare a cetenilor pot fi diferite, dar au un singur
scop – participarea publicului la procesul decizional.
Dintre formele cel mai des utilizate de ctre autoritile
administraiei publice locale pot fi menionate: referendu- mul
local; adunrile generale; audierile publice; sondajele de opinie;
pota civic; panourile informaionale; mijloacele de informare în mas
etc.
Audierile publice sunt un element nou în viaa public din Republica
Moldova, de aceea propunem nite sugestii pri- vind procedurile de
iniiere i desfurare a lor.
Ce sunt audierile publice? Audierile publice reprezint un
instrument democratic
pentru realizarea autonomiei locale i constau în consultarea
cetenilor privind problemele de interes public, în vederea
identificrii celor mai stringente probleme sociale. Audierile
publice reprezint un tip special de întâlniri cu cetenii i sunt
adecvate pentru problemele majore ce in de politica public
local.
Continum prezentarea Ghidului practic „Instrumente de bun guvernare
la nivel local” cu tematica forme- lor i metodelor de consultare a
cetenilor în procesul decizional.
Implicarea publicului în procesul decizional
Scopul audierilor publice este ca funcionarii publici i oficialii
alei s asculte cetenii. Nu este un forum pentru dez- bateri cu
cetenii. Audierea pu- blic nu este doar o simpl întâl- nire public.
Este un eveniment public foarte special, în cadrul cruia
administraia public lo- cal trebuie s asculte cetenii într-un mod
bine organizat.
La audierea public nu se adopt decizii, ci se ascult atent fiecare
cetean care do- rete sa fie auzit, pentru o reflectare ulterioar
asupra celor spuse.
Ce probleme pot fi supuse unor audieri publice? Audierile publice
sunt recomandate pentru problemele
majore din comunitate. Aceste probleme majore sunt de aa natur,
încât necesit deliberri profunde din partea oficiali- lor alei i a
funcionarilor publici, ca s se ia ulterior o decizie.
Exist probleme care pot trezi reacii divergente, puterni- ce, chiar
de natur emoional, din partea cetenilor.
Printre problemele majore care pot fi supuse audierilor publice pot
fi menionate:
- elaborarea planurilor de dezvoltare strategic; - elaborarea i
aprobarea bugetelor locale; - ajustarea taxelor locale; -
stabilirea tarifelor pentru serviciile comunale; - stabilirea
graficelor pentru serviciile comunale; - alte probleme importante
pentru satul, comuna, oraul,
municipiul, raionul respectiv. Pentru desfurarea audierilor
publice, întâi de toate
este necesar de a stabili clar problema pe care autoritatea public
o va supune audierii. Identificarea problemelor poate fi efectuat
în cadrul unor edine de lucru ale apa- ratului primriei, la
atelierele de planificare strategic, la e- dinele consiliului
local.
Ne scriu cititorii
Stimat redacie a ziaru- lui „Funcionarul Public”. Am hotrât s v
scriu i s-mi exprim opinia referitor la parteneriatul
public-privat, despre care am citit în ul- timele numere ale
ziarului Academiei, care promovea- z Ghidul practic pentru
funcionarii publici „Instru- mente de bun guvernare la nivel
local”. Trebuie s v spun, c este binevenit aceast prezentare a
ghidu- lui în paginile ziarului, care sunt ca nite lecii necesare
pentru a ne îmbunti lucru nostru, a-l face mai eficient. De ce m
refer anume la par- teneriatul public-privat. Fi-
Parteneriatul public-privat are viitor indc el are un rol important
în strategia de dezvoltare i consolidare a localitilor, în primul
rând, prin suplinirea bugetelor locale, crearea no- ilor locuri de
munc pentru localnici. Din practica pro- prie pot spune c datorit
suportului financiar din par- tea agenilor economici din
localitate, la vre-o 150 de mii de lei anual, putem soluiona
anumite probleme sociale ale satului. Îns eu a vrea s accentuez un
alt aspect important - atragerea inves- titorilor atât din ar, cât
i de peste hotare. Dar pentru a avea rezultate bune sunt necesare
anumite condiii
- ca localitatea s aib o in- frastructur bine dezvoltat: drumuri,
apeduct, canaliza- re, dup cum am constatat, fiind în vizite de
serviciu în mai multe ri europene, fr a mai spune c am fcut studii
în Frana i am studiat politicile administrrii pu- blice locale de
acolo. Dac sunt toate condiiile, pe care le-am menionat, se poate
de stabilit un parteneriat public-privat cu un investi- tor, cruia
autoritatea publi- c local îi d în arend un imobil unde s deschid o
afacere. Desigur, c mai este de lucrat în aceast privin i din punct
de vedere legis-
lativ. Dar, în fond, asta ar fi, în opinia mea, calea sigur de
dezvoltare i consolidare a localitilor rurale, adic par- teneriatul
public-privat are viitor i acest viitor poate s reflecte bunstarea
noastr de mai departe. A fi bucu- ros dac i ali primari i-ar expune
punctele de vedere asupra acestei probleme i, în general, asupra
instru- mentelor de bun guvernare la nivel local, cum s le facem
mai pe îneles, mai eficiente.
Alexei BUSUIOC, primar de Capaclia,
Cantemir
ECHIPA REDACIONAL: ADRESA
NOASTR:
Mun. Chiinu, str. Ialoveni, 100. Ziarul apare de dou ori pe lun.
Indice 67919. Coli de tipar 1,5. Tiraj: 300. Dat la tipar
29.01.2019
E-mail: aap.editura@yahoo.com
publicaie a Academiei de Administrare Public
Abonarea 2019 Continu abonarea pentru anul 2019 la revista
tiinifico-metodic trimestrial „ADMINISTRAREA PUBLIC”
i la ziarul „FUNCIONARUL PUBLIC,” publicaii ale Academiei de
Administrare Public.
Revista „Administrarea Public” apare trimestrial. Costul unui
abonament:
3 luni - 42 lei; 6 luni - 84 lei; 1an - 168 lei. Indice potal:
76957
Ziarul „Funcionarul Public” apare de 2 ori pe lun. Costul unui
abonament:
3 luni - 39 lei; 6 luni - 78 lei; 1 an - 156 lei. Indice potal:
67919
Mihai MANEA - ef secie Ion AXENTI - secretar responsabil Sergiu
VLADÎCA - redactor Marina PASTUH - redactor - designer
S-au încheiat srbto- rile de iarn de stilul nou i cel vechi, care
consfinesc i promoveaz tradiiile i obiceiurile populare, lsa- te
din moi strmoi întru perpetuarea neamului. Cu atât mai interesant i
de unicat, am spune noi, este tradiia mai puin obinui- t din
localitatea igneti, raionul Streni. În ajun de sfântul Vasile (stil
vechi) , administraia public local vinde satull la licitaie. Este o
licitaie simbolic ce vine
s evidenieze adevraii gospodari ai satului, care tiu s le pun pe
toate la cale, s uneasc comunita- tea. Satul poate fi cumprat doar
de un localnic, iar cine d mai mult, devine pentru un an de zile
stpânul lo- calitii. În ajun de Sfântul Vasile, seara se adun tot
satul în centru, tinerii încing hore, dup care stpânul satului se
urc pe scena im- provizat, mulumete pen- tru încrederea acordat i
anun c vinde satul unui alt gospodar pentru anul în
curs i cine d mai mult ace- la devine urmtorul stpân al
satului
Anul acesta licitaia a fost câtigat de agricultorul Va- leriu Popa:
„Am cumprat satul cu 6.000 de lei ca s nu pierdem tradiia satului i
s o ducem mai departe, tine- retul care rmâne s respec- te i ei
tradiia noastr”.
Valeriu Popa a preluat dreptul simbolic de a se numi stpânul
satului pen-
tru un an de zile, de la con- steanul su, Ion Bidiniuc, care a
deinut acest titlu în 2018 care îi spune punctul de vedere
referitor la aceas- t tradiie: „Muli particip la licitaie, c este o
onoare s fii stpânul satului pen- tru un an de zile, dar cine
pltete mai mult acela cumpr satul. În ani trecui, unii l-au cumprat
în ruble, alii în euro, noi în lei i uite aa”. a spus locuitorul
satu- lui igneti, Ion Bidiniuc.
Localnicii se mândresc cu aceast tradiie, nemai-
Sat scos la licitaie întâlnit prin alte localiti. Suntem un sat
unic, cultural care mai promovm ace- le valori, tradiii lsate din
neam în neam. Prin aceea c se transmite tafeta de stpân al satului
în fiecare an, anume în zilele srbto- rilor de iarn, când se adun
acas toi cei plecai din sat, e ca i o datorie sfânt de a transmite
tuturor tradiiile i obiceiurile noastre, spun ei.
„Banii care sunt luai din vânzarea satului se achit muzicanii
pentru serile în care se organizeaz joc în centrul satului. Ne
strduim s o pstrm pentru binele localitii noastre, cci astfel
localitatea noastr va fi cu- noscut i de alte localiti”, afirm
primarul satului ig- neti, Valentina aca.
Atmosfera a fost încin- s în acest an de interpreii Cornelia i
Marcel tefne.
Cornelia a venit la ig-
neti din România. Ea spune c a rmas impresionat de tradiiile
localnicilor.
Pe la miezul nopii flcii, împreun cu unii gospo- dari se aduna in
patru cete i merg cu uratul de la cas la cas, adunând banii gos-
podarului, pe care îi întorc gospodarului.
Tradiia neordinar de la igneti, nu numai c este o mândrie a satul,
dar atra- ge i muli turiti. Dup cum i-a exprimat impresiile tu-
rista din România, Adriana Scripcariu:
„Urmrim împreun tra- diiile frumoase i unice de aici, i ne strduim
ca s-i încurajm pe localnici de a menine i a perpetua aces- te
tradiii atât de frumoase i impresionante.. Încercm s artm cât mai
mult româ- nilor despre ce se întâmpl aici i s apropriem oamenii de
fraii lor de peste Prut”.
Vlad CHIRIAC
Anunuri de publicitate în ,,Funcionarul Public”
Ziarul ,,Funcionarul Public” plaseaz anunuri publicitare.
Anunurile pot fi publicate în orice ediie a ziaru- lui la un pre
convenabil.
Cu ,,Funcionarul Public” anunul dumneavoas- tr va pleca în
autoritile publice centrale i în pri- mriile oraelor i satelor
Moldovei.
Pentru detalii: tel: (+373) 28 40 78 aap.editura@yahoo.com