DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL ... -...

ANUL XXVII NR. 7 (1.445) 21 – 27 FEBRUARIE 2018 24 PAGINI 1,20 LEI DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859 EDITOR:

MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEOBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

MAPN.RO

www.mapn.ro

Foto

: mai

or L

ucia

n Li

che

Foto

: Mar

ius L

upu

165

ANIVERSARE

12-13

SPORT DE ZIUA CISM PAGINA 10

8-9

La granița dintre armată

și societatea civilă

Tehnică nouă pentru MApN

INSTRUCŢIE SAMARIZATĂ CU HUŢULI

INSTRUCŢIE

INSTRUCŢIE

Schiuri, deminări și supravieţuire

la DihamProiectul de lege pentru realizarea

Capabilităţii de sprijin de foc indirect aferentă programului de înzestrare Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare – HIMARS a fost adoptat de Guvernul României, în şedinţa de joi, 15 februarie. În document se prevede atribuirea de către Guvernul României, Guvernului Statelor Unite ale Americii a contractelor de stat de tip Letter of Offer and Acceptance – LOA specifice Programului Foreign Military Sales – FMS pentru achiziţionarea a trei sisteme cu câte 18 instalaţii de lansare fiecare, incluzând, dar fără a se limita la aces-tea, muniţia, elemente de comandă control, senzori, suport logistic, men-tenanţa, echipamente criptografice şi cu regim special, precum şi a serviciu-lui de instruire a personalului la toate nivelurile necesare. Înzestrarea cu sistemele HIMARS reprezintă al doilea program de tip acord guvern la guvern

între România şi SUA, după demararea achiziției sistemelor de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) – PATRIOT, în noiembrie 2017.

De asemenea, Guvernul României a hotărât aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente programului esenţial de înzestrare Corvetă multifuncţională pentru do-tarea armatei.

Actul normativ stabileşte condițiile şi procedurile de parcurs în vederea atribuirii unui acord-cadru şi a contrac-telor subsecvente aferente/contract multianual de furnizare a patru corvete, construite şi dotate la un şantier naval din România, precum şi a suportului logistic inițial. Este al doilea program de înzestrare al armatei care impune inte-grarea producției şi transfer de înaltă tehnologie în România, implicarea in-dustriei naţionale de apărare şi crearea de locuri de muncă.

Situație de urgență la peste

1.300 de metri!

Observatorul militar Nr. 7 / 21 – 27 februarie 20182

EVENIMENT

u Simpozion. O delegaţie a Statului Major al Apărării, condusă de generalul de flotilă aeriană Vasile Toader, locțiitorul pentru operații și instrucție al șefului Statului Major al Apărării, participă, în zilele de 20 și 21 februarie, la Simpozionul forţelor pentru operaţii speciale, organizat de Global Special Operations Forces Foundation, ce se desfășoară la Tampa, SUA. Temele abordate în cadrul evenimentu-lui vizează riscurile și amenințările actuale, cu accent pe evoluțiile aferente fenomenului terorist și a mijloacelor de contracarare a acestora și din perspectiva angajării forțelor pentru operații speciale. Simpozionul este un bun prilej de a promova intenția României privind dezvoltarea cooperării și colaborării în domeniul forțelor pentru operații speciale, precum și demersurile actuale privind transformarea forțelor pentru operații speciale din Armata României.uComandantul NRDC-GR, la vânătorii de munte

brașoveni. Săptămâna trecută, general-locotenent Di-mitrios Bikos, comandantul Corpului de Dislocare Rapidă NATO din Grecia (NRDC-GR), a efectuat o vizită oficială la Brigada 2 Vânători de Munte Sarmizegetusa, din Brașov, și la o unitate subordonată, Batalionul 21 Vânători de Munte General Leonard Mociulschi, din Predeal. Acesta a fost însoțit de comandantul Brigăzii 2 Vânători de Munte, colonel Cristian Teglaș, și a fost prezent și la activitățile de instrucție ale militarilor. Discuțiile au vizat obiectivele și participarea militarilor la exercițiul de evaluare NATO a Corpului de Dislocare Rapidă din Grecia – TRIDENT JAGUAR 2018. Brigada 2 Vânători de Munte Sarmizegetusa este afiliată la Corpul de Dislocare Rapidă NATO din Grecia (NRDC-GR), din anul 2015.u Antrenament comun. Militarii GNFOS (Grupului

Naval al Forțelor pentru Operații Speciale) și polițiștii de fron-tieră de la Garda de coastă s-au antrenat împreună, scopul fiind armonizarea procedurilor în condițiile amenințărilor actuale. Pentru a putea preveni pericolele și diminua riscurile activităților ilegale desfășurate pe mare, antrenamentul a pus

accent pe migrația ilegală și interceptarea navelor suspecte, în special cele necooperante și ostile. Astfel că, primul modul de antrenament în comun a cuprins proceduri de preluare a controlului navelor-țintă, percheziția suspecților și colectarea evidențelor, proceduri de evacuare medicală și trageri speciale.u Conferință. Duminică, 18 februarie, elevi din Colegiul

Naţional Militar Dimitrie Cantemir, însoţiţi de profesorul Ovidiu Badea, au participat la conferinţa Despre teama de adevăr. Frământări ale unei epoci confuze, susţinută de prof. univ. dr.

Mircea Dumitru, membru al Academiei Române și rector al Universităţii București. Conferinţa a avut loc în Sala Mică a Teatrului Naţional I. L.Caragiale București, înscriindu-se în seria Conferinţele Teatrului Naţional. (Grațiela Mihăescu)u Misiune îndeplinită! Miercuri, 14 februarie, în cazarma

Regimentului 50 Rachete Antiaeriene Andrei Mureșianu, din Florești, a avut loc ceremonia de repatriere a echipei AIAT (Romanian Army Institutional Advisory Team), rotația a VI-a, detașament care a executat, în perioada iulie 2017- februarie 2018, o misiune în teatrul de operații din Afganistan, sub comanda locotenent-colonelului Vasile Bătinaș. În cadrul ce-remoniei, militarii din echipa AIAT au fost distinși cu Emblema de Merit în Slujba Păcii, clasa III-a. Echipa formată din ofițeri de diferite arme a făcut parte dintr-o structură care înglobează peste 100 de militari și civili din 11 state ale coaliției. Ofițerii au avut misiuni de instruire, consiliere și asistență a militarilor din Universitatea Națională de Apărare Mareșal Fahim și din Comandamentul pentru Instruire, Educație și Doctrină al Ar-matei Naționale Afgane. (Plutonier Ioana Nistorescu)

GARNIZOANA ROMÂNIA

FOTOGRAFIA SĂPTĂMÂNII

u Babadag. Centrul Secundar de Instruire pentru luptă al Forţelor Terestre române din

Babadag a găzduit Ziua Presei în cadrul exerciţiului multinaţional Platinum Eagle 18.1. Cei prezenți au

avut posibilitatea să asiste la trageri de luptă cu armament din dotarea celor cinci armate partici-

pante la exercițiu. De asemenea, la activitate au luat parte studenți ai Universităţii Ovidius din Constanţa,

precum şi un grup de cercetaşi din Organizaţia Naţională Cercetașii României. La exerciţiu,

desfăşurat în perioada 12-16 februarie, s-au instruit peste 300 de militari din Bulgaria, Ucraina, Republica

Moldova, România şi Statele Unite ale Americii, în vederea creşterii interoperabilităţii între

forţele participante, menţinerea capacităţii de di-slocare şi dezvoltarea unui mediu regional favorabil

cooperării militare multinaţionale.

DIXI !

Ursula von der LeyenMinistrul german al Apărării

Sursa: Agerpres

Vrem să introducem un fel de Schengen militar în Europa, care ar permite mişcarea rapidă şi directă [a trupelor], fără multă birocraţie şi cu o viteză mai mare.

Foto

: MAp

N-G

NFO

S

Foto

: Eug

en M

ihai

În urmă cu o jumătate de secol, printr-un ordin al mi-

nistrului Forţelor Armate, se înfiinţau centrele militare în România.

În acest context, joi, 15 februarie, cei 50 de ani de la înfiinţarea centrelor militare au fost marcaţi printr-o ceremo-nie, la Palatul Cercului Militar Naţional din București. Prezent la eveniment, secretarul de stat și șef al Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul și calitatea vieţii personalu-lui, Nicolae Nasta, a dat citire ordinului ministrului apărării

naţionale, Mihai Fifor, privind sărbătorirea celor 50 de ani. Centrele militare, ca interfaţă a instituţiei militare, au dovedit că pot face faţă oricăror solicitări și că pot îndeplini misiuni dintre cele mai complexe. Astfel că, acest important eveniment îmi oferă certitudinea că și în conti-nuare vă veţi pregăti exemplar, vă veţi perfecţiona deprinderile militare necesare, iar prin dăru-ire și încredere în forţele proprii, precum și spirit de iniţiativă, misiunile ce vă revin vor fi înde-plinite în timp oportun, în de-plină siguranţă și la parametrii de înaltă performanţă, a spus Nicolae Nasta.

Mesajul șefului Statului Ma-jor al Apărării (SMAp), general Nicolae Ciucă, a fost citit de șeful Direcţiei personal și mobilizare din SMAp, general de flotilă aeriană George Spiridonescu. Dumneavoastră sunteţi inter-faţa cu societatea civilă, cei care intraţi în direct cu resursa umană. Printr-o conduită obiectivă și pro-fesională, trebuie să contribuiţi în continuare la creșterea gradului de motivaţie a tinerilor pentru a urma cariera militară, să cultivaţi respectul faţă de oameni, ca aceștia să aibă încredere în sistem, după cum și instituţia trebuia să se poată baza pe loialitatea, onestitatea, iniţiativa, creativita-

tea și devotamentul personalului propriu. Vă felicit și aduc mulţu-miri întregului personal pentru rezultatele remarcabile obţinute în această jumătate de secol de activitate.

Tot cu același prilej, mai multe distincţii au fost acor-date unor ofiţeri, subofiţeri și personal contractual civil care își desfășoară activitatea în cadrul centrelor militare din România. În încheierea cere-moniei, a fost vizionat un film documentar ce a ilustrat mo-mente de istorie, fapte și por-trete ale celor care au trudit în aceste structuri, slujind cu credinţă Armatei României. n

Cinci decenii de la înfiinţarea centrelor militareSergent Cristian Lenga

[email protected]

ReuniuneMinistrul apărării naționale, Mihai

Fifor, s-a întâlnit marți, 20 februarie, la Palatul Cercului Militar Național, cu mem-bri ai Comisiilor pentru apărare, ordine

publică și siguranță națională din Senat și Camera Deputaților.

La întâlnire, alături de ministrul apărării naționale, au fost prezenți șeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, precum și șefii statelor majore ale catego-riilor de forțe ale armatei și șefi de structuri centrale din minister.

Activitatea s-a înscris în seria consul-tărilor periodice ale MApN cu cele două comisii de specialitate ale Parlamentului României și s-a focalizat pe activitățile

desfășurate de minister în anul 2017 și perspectiva pentru 2018.

Au fost prezentate stadiul în-deplinirii obiectivelor de consolidare

a capacității operaționale a Armatei României, pe principalele direcții de efort – reforma structurilor militare, instruirea personalului prin participarea la exerciții naționale și multinaționale, derularea programelor de achiziții și de modernizare a tehnicii de luptă, creșterea calității vieții personalului.

O temă principală de discuţie a fost alocarea bugetară pentru Armată de 2% din PIB. În context, au fost prezentate principalele elemente ale programelor

de achiziție derulate pe parcursul anului trecut, în condițiile în care aproape 40 de procente din bugetul MApN au fost alo-cate pentru înzestrare, prioritate având cele opt programe esențiale, linie care va fi păstrată și pentru anul 2018.

Au mai fost abordate subiecte lega-te de prezența militarilor români în tea-

trele de operații, salarizare și alte teme de actualitate ale instituției militare.

După ce, ieri, Senatul a aprobat proiectul de lege, se deschide, astfel, calea pentru a supune plenului Camerei Deputaților, ca for decizional, adoptarea acestui important demers legislativ, care va permite atribuirea de către Guvernul României Guvernului SUA a contractelor de stat de tip scrisoare de ofertă și accep-tare pentru achiziţionarea a trei sisteme HIMARS, a declarat ministrul Fifor. n

Foto

: Eug

en M

ihai

Observatorul militarNr. 7 / 21 – 27 februarie 2018

GARNIZOANA ROMÂNIAu Doctor Honoris Causa. Senatul Universitar al Aca-

demiei Forţelor Terestre Nicolae Bălcescu a conferit, luni, 19 februarie, cel mai înalt titlu onorific al universităţii, cel de Doctor Honoris Causa, generalului-locotenent (r) dr. ing. cosmonaut Dumitru-Dorin Prunariu, preşedintele Comisiei de Astronau-tică a Academiei Române şi singurul român care a zburat în

spaţiul cosmic. Decizia Facultăţii de Management Militar de a propune Consiliului de Administraţie, respectiv Senatului uni-versitar al Academiei Forţelor Terestre, acordarea acestui titlu generalului-locotenent (r) dr. ing. cosmonaut Dumitru-Dorin Prunariu s-a fundamentat pe contribuţiile şi meritele excep-ţionale în domeniul ştiinţelor aerospaţiale la nivel naţional şi internaţional, precum şi la dezvoltarea ştiinţei şi cunoaşterii. Totodată, acest titlu este o recunoaştere a meritelor sale în promovarea şi susţinerea unei imagini favorabile a Academiei Forţelor Terestre în mediul cercetării şi inovării. (Elena Andrei)uSchimb de comandă. Luni, 19 februarie, la sediul

Batalionului 184 Senzori şi Apărare Antiaeriană Timiș, a avut loc ceremonia de predare-primire a comenzii unității. Loco-tenent-colonelul Florin Enache a predat comanda şi Drapelul de Luptă locotenent-colonelului Nicuşor Tran. Activitatea s-a desfăşurat în prezența comandantului Brigăzii 18 Cercetare Supraveghere Decebal, colonel Dan Ionescu. Acesta i-a urat succes locotenent-colonelului Nicuşor Tran în noua funcție.uCompetiție de karate. Colegiul Naţional Militar Tudor

Vladimirescu, din Craiova, a fost reprezentat la Cupa MASIBO

– karate de elevii Cezara Ioana Vlad, clasa a XI-a A, Eduard Firănescu, clasa a IX-a B, şi Răzvan Costinel Roşiu, clasa a IX-a D. Pe podium, la această competiţie desfăşurată în perioada 16-18 februarie, în localitatea Baru, judeţul Hunedoara, au urcat Cezara Ioana Vlad, cea care a obţinut locul I la kumi-te, pe echipe, şi locul al III-lea la kata, individual, şi Eduard Firănescu, locul al II-lea la kumite, individual. Competiţia s-a desfăşurat conform calendarului competiţional al Federaţiei Române de Karate. În această perioadă, cei trei liceeni militari se pregătesc intens pentru Campionatul Naţional de Karate Shotokan – WSF, care va avea loc în perioada 9-11 martie la Târgu Secuiesc. (Ioana Lădaru)u Promovarea carierei militare. Colegiul Naţional Militar

Ştefan cel Mare a fost luni, 19 februarie, gazda evenimentului creat de Forţele Navale române pentru promovarea carierei militare. Scafandrii militari de mică şi mare adâncime, luptătorii pentru operaţii speciale şi infanteriştii marini le-au prezentat elevilor ştefănişti oferta educaţională, satisfacţiile şi oportuni-tăţile carierei militare. Alături de militarii marini au participat studenţi şi cadre didactice de la Universitatea Naţională de

Apărare Carol I, care au prezen-tat avantajele învăţământu-lui universitar şi oferta educa-ţională pentru specializarea comunicarea publică şi in-terculturală în domeniul se-curităţii şi apă-rării. În cadrul întâlnirii de la

Câmpulung Moldovenesc s-au discutat şi aspecte legate de înscrierea elevilor în sistemul de învăţământ militar postliceal şi universitar. Atât studenţii cât şi cadrele militare au împărtăşit din experienţele proprii şi au purtat discuţii individuale cu elevii câmpulungeni despre oportunităţile oferite de o carieră în marină şi posibilitatea de a se afirma prin participarea la misiuni în afara teritoriului ţării. (Georgiana Lupu)

3

Foto

: Ele

na A

ndre

i

În zilele de 14 şi15 februarie, ministrul Mi-hai Fifor s-a aflat la Reuniunea miniştrilor apărării din țările membre ale NATO, la

Bruxelles.În prima zi a reuniunii, discuțiile s-au

concentrat pe postura de descurajare nucleară, partajarea echitabilă a responsa-bilităţilor între aliați, adaptarea structurii de comandă a NATO şi modernizarea Alianței în general, precum şi pe cooperarea între NATO şi UE. În acest sens, o serie de întâl-niri bilaterale au avut loc cu omologii din Polonia, Canada şi Bulgaria.

Ministrul canadian al apărării, Harjit Sin-gh Sajjan, a subliniat, în discuțiile purtate cu ministrul Mihai Fifor, progresul vizibil în ceea ce priveşte cooperarea în domeniul apărării între cele două țări şi dorința de a dezvolta în continuare aceste relații. De asemenea, se doreşte aprofundarea cooperării în dome-niul medicinei militare, în special în ceea ce priveşte îmbunătățirea sistemului de cer-cetare, diagnosticare şi tratament specifice afecțiunilor de stres post-traumatic.

Și discuțiile cu omologul bulgar, Krasimir Karakachanov, au scos în evidență cursul ascendent al relațiilor de cooperare dintre cele două țări, îndeosebi prin participarea la exerciții şi activități de instruire în comun.

De asemenea, un accent deosebit a fost pus pe pregătirea primei reuniuni a miniştrilor apărării din statele membre B9, ce va fi co-organizată de România şi Polonia, la Bucureşti în luna martie a acestui an.

Cea de-a doua zi a reuniunii a vizat implementarea deciziilor asumate anterior la Summiturile de la Varşovia şi din Țara

Galilor referitoare la postura de apărare şi descurajare şi discuții pe dimensiunea proiectării stabilității şi a luptei împotriva terorismului.

Unul dintre principalele subiecte de pe agenda sesiunilor de lucru a fost reprezentat de partajarea echitabilă a responsabilităților în cadrul NATO, în termeni de cheltuieli pentru apărare, capabilități şi contribuții la operații şi mi-siuni sub egida Alianței.

O altă sesiune a fost dedicată discuțiilor referitoare la eforturile de modernizare a Alianței, având în vedere mediul actual de securitate imprevizibil şi în perma-nentă schimbare. Subiectele principale s-au concentrat pe reformarea Structurii de Comandă NATO şi pe tema adaptării instituționale, alături de adaptarea politică şi militară. În acest sens, miniştrii au discu-tat pe marginea unei mai bune prioritizări a programelor şi resurselor aliate curente.

Tot în a doua zi, Mihai Fifor a avut o întrevedere cu secretarul american al apărării, James Mattis. Cei doi oficiali au avut ca subiect situația de securitate din regiunea Mării Negre şi prioritățile aliate pentru viitorul Summit NATO. În acest context, ministrul apărării naționale a vorbit despre nevoia consolidării posturii de apărare şi descurajare a Alianței pe în-tregul flanc estic. De asemenea, a evocat şi eforturile pe care România le face pen-tru a-şi îndeplini angajamentele asuma-te, aspect apreciat de secretarul american al apărării. Mai mult decât atât, acesta a subliniat că țara noastră este un model în ceea ce priveşte alocările bugetare şi că militarii români din Afganistan au câştigat respectul tuturor militarilor aliați pentru curajul şi profesionalismul lor. Nu

în ultimul rând, l-a asigurat pe ministrul român că SUA îşi menține angajamen-tul față de apărarea României, inclusiv prin prezența la Deveselu şi la baza de la Mihail Kogălniceanu, precum şi prin programele de înzestrare încheiate.

Ministrul apărării naționale a mai par-ticipat şi în zilele de 16 şi 17 februarie la Conferința de securitate de la München, eveniment în cadrul căruia discuțiile s-au axat pe modul de gestionare a riscurilor şi amenințărilor la adresa securității globale, inclusiv pe consolidarea rolului organizațiilor internaționale în această situație.

Mihai Fifor a participat la o serie de întâlniri bilaterale, în care a prezentat prioritățile României în domeniul apără-rii. În acest sens, discuțiile cu senatorul american Ron Johnson, preşedintele Comitetului pentru securitatea terito-riului național şi relații guvernamentale, s-au axat pe cooperarea în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Cu această ocazie, minis-trul apărării naționale a asigurat parte-nerul american că România îşi continuă angajamentele asumate ca membru al Alianței, precum şi în cadrul Parteneria-tului Strategic dintre cele două țări.

De asemenea, cu prilejul întâlnirii cu reprezentanții Consiliului Atlantic, generalul (ret) James Jones şi Alexander Vershbow, ministrul român a subliniat din nou importanța securității din regiunea Mării Negre şi a vorbit despre evaluările părții române, făcând referire la evoluțiile de securitate din această zonă, precum şi la eforturile depuse de România cu privire la postura de descurajare şi apărare.

Ministrul apărării a mai participat şi la mese rotunde alături de oficialii prezenți la conferință şi întâlniri bilaterale cu ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, cu reprezentantul Congresului SUA, Mike Turner, ministrul apărării din Olanda, Ank Bijleveld, cu preşedintele companiei americane Lockheed Martin, Marillyn Hewson, precum şi cu fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.

Mihai Fifor a susținut o conferință de presă, marți, 20 februarie, la sediul Ministerului Apărării Naționale, în cadrul căreia a prezentat toate aceste informații şi concluziile rezultate în urma participării la cele două evenimente. În momentul de față, România este cel mai important actor la Marea Neagră și cel mai mare furnizor de securitate. Situația de la Marea Neagră nu se îmbunătățește, în condițiile în care Federația Rusă continuă să militarizeze Peninsula Crimeea, a spus Mihai Fifor. n

Miercuri, 14 februarie, la sediul Elementului Național de Sprijin din baza aeriană din Kandahar, a avut loc cere-

monia militară prilejuită de transferul de autoritate al echipei de legătură a Statului Major al Apărării. Astfel, colonelul Stan Ștefan, cel care a condus până la această dată echipa de legătură, a predat prerogativele funcției colonelului Bogdan Istrate, cel care timp de şase luni va asigura această funcție reprezentativă a Armatei României în Afganistan.

Colonelul Stan Ștefan: A fost o mare onoare pentru noi să reprezentăm autoritățile militare române în misiunea Resolute Support, cu atât mai mult cu cât am făcut acest lucru în Baza Militară Kandahar. Un aspect important al misiunii noastre aici

Miercuri, 14 februarie, la se-diul Batalionului 265 Poliție

Militară Tudor Vladimirescu a avut loc ceremonia de repatriere din teatrul de operații din Afganistan a detaşamentului Internațional Military Police (IMP) rotația a VI-a, participanţi la misiunea Resolute Support.

Polițiştii militari au fost dislocați timp de şase luni în Baza Aeriană Bagram, unde în cooperare cu o echipă de polițişti militari ame-ricani, au asigurat un climat de ordine şi disciplină. Toate misiunile specifice de poliţie militară au fost îndeplinite la standardele impuse de mediul internaţional. De aseme-nea, toate acestea se datorează și sprijinului acordat de conducerea Statului Major al Forţelor Terestre, conducerea Comandamentului Forţelor Întrunite și Batalionului 265 Poliţie Militară. Vă mulţumim pentru că aţi fost alături de noi și putem raporta, în aceeași formulă în care

acum șase luni promiteam, misiune îndeplinită, a spus comandantul detaşamentului căpitan Iulian Apreutesei.

La rândul său, locţiitorul co-mandantului Componentei Ope-raţionale Terestre, general de bri-gadă Dorin Toma, a spus: Transmit atât din partea șefului Statului Major al Forţelor Terestre, cât și din partea Componentei Operaţionale Terestre, mulţumirile și felicitările noastre pentru dăruirea, devotamentul şi responsabilitatea de care aţi dat dovadă în îndeplinirea misiunilor primite. Vă mulţumim pentru efortul depus, vă dorim recuperare rapidă şi mult succes în activităţile viitoare.

De asemenea, pentru modul ireproşabil în care şi-au înde-plinit misiunea, comandantului detaşamentului de poliţie militară, căpitan Iulian Apreutesei, i-a fost înmânată Emblema de Merit În slujba păcii clasa a II-a, iar pluto-nierilor Adrian Valentin Bucur şi Andrei Dinu Emblema de Merit În slujba păcii clasa a III-a. n

Transfer de autoritate

Misiune îndeplinită!Sergent Cristian Lenga

[email protected]

Întâlniri bilaterale

Sergent Cristian [email protected]

Ministrul apărării naționale, Mihai Fifor, a susținut o conferință de presă, marți, 20 februarie, la sediul instituției, în cadrul căreia a prezentat concluziile în urma parti-cipării la Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale NATO și la Conferința de securitate de la München.

Locotenent-colonel Toni Ene

l-a constituit ajutorul pe care l-am oferit autorităților române în decizia suplimentării trupelor, în planificarea și pregătirea dislocării de forțe suplimentare.

Colonelul Bogdan Istrate: Sunt sigur că împreună vom face față tuturor provocărilor, vom depăși toate obstacolele și ne vom atinge scopurile care au fost stabilite pentru această extrem de complexă, dar importantă perioadă a misiunii Resolute Support.

Ceremonia s-a desfăşurat în prezența generalului-maior Teodor Incicaş, locțiitorul pentru resurse al şefului Statului Major al Apărării, a generalului de brigadă John W. Lathorp, comandantul Comandamentului de Instruire, Consiliere şi Asistență din Regiunea de Sud (TAAC-South), a comandanților de structuri româneşti şi aliate aflate în baza aeriană din Kandahar. n

Observatorul militar4 Nr. 7 / 21 – 27 februarie 2018

În baza militară KAF continuă să sosească detașamente ale camarazilor de la Batalionul de Protecția Forței Vulturii Carpaților din Câmpulung Muscel, camarazi care îi vor în-locui, în cadrul misiunii NATO Resolute Support, începând cu ultima decadă a lunii februarie pe Brave Hearts.

LINIA ÎNTÂI

Gata oricând!

în Afganistan, militarii din ca-drul Batalionului de Infanterie Protecția Forței Brave Hearts

au intrat în a șasea lună de mi-siune. Timpul a dus la realizarea unei echipe puternice, capabile să execute întreaga gamă de misiuni încredințate.

O misiune de o importanță deosebită revine QRF– Quick Reaction Force (Forţa de Reacţie Rapidă), această structură având menirea de a interveni, în cel mai scurt timp și cu eficacitate, în sprijinul subunităților aflate în misiune. De curând, pentru a vedea locul și rolul QRF în cadrul batalionului, m-am aflat alături de militarii ei. Dis-de-diminea-ţă am luat contact cu militarii plutonului DOG 4 din Compania 2 Wild Dog, pe care i-am însoţit la prima activitate, pregătirea pentru misiune, condusă de sub-locotenentul Claudiu Mechno. Deși este foarte tânăr, vocea lui transmite siguranţă. Rar și clar, el prezintă caracteristicile zonei unde e posibil să acţioneze pe timpul următoarelor 24 de ore. Împarte toate sarcinile oameni-lor, apoi verifică dacă a înţeles fiecare ce are de făcut. La final, sublocotenentul e mulţumit. Militarii au înțeles misiunea.

Azi, cu plutonul pe care îl comand, executăm QRF pri-mar, iar acest lucru presupune

sprijinul într-un timp foarte scurt, la nevoie, a tuturor subunităţilor care acţionează în aria noastră de responsabilitate. Am pregătit plutonul de dimineaţă cu ultimele date necesare pentru executarea misiunii, organizarea, misiunea generală pe care o are plutonul, concepţia operaţiei, sarcinile pe subunităţi, sprijinul logistic, precum şi comanda şi comuni-caţiile. Suntem pregătiţi pentru misiunea de azi, aşa cum suntem pregătiţi pentru fiecare misiune pe care trebuie să o executăm, ne-a declarat sublocotenentul Claudiu Mechno, comandantul plutonului Dog 4.

Îmi spune că nu poate sta mai mult de vorbă cu mine, pentru că misiunea deja a început. Așa că, pe tot parcursul zilei, va alerga în-tre locul de odihnă și de veghe al militarilor și comanda companiei aflată în TOC (centrul de operaţii tactice), locul unde se primesc ultimele date și, la nevoie, misiu-nea de a ieși în afara bazei. După rezolvarea mai multor sarcini specifice în zona administrativă în care se află, militarii plutonului se retrag la dormitorul rezervat pentru odihnă. În ziua preceden-tă au ieșit în arie ca patrulă, așa că sunt destul de obosiţi. Iar ziua care abia a început nu se știe ce le va aduce. ...Așteaptă! Toţi sunt conștienţi că în momentul în care sunt alertaţi, asemeni unei formaţiuni de pompieri când se pornește incendiul, vor lăsa totul și se vor repezi la mașini.

Între timp am intrat în TOC și privesc la acel furnicar militar și la multitudinea de monitoare. O viață ca într-un stup de albine. Încep discuția cu comandantul Compania 2 Wild Dog, cel a cărui subunitate QRF este astăzi de serviciu. Vorbim de situația din zonă și-mi arată imagini din misi-unea aflată în derulare în aria de responsabilitate. Patrula tocmai trecuse de un obiectiv de verifi-cat și urma să se întoarcă. Observ pe monitor că patrula s-a oprit, iar comandantul de companie se îndreaptă către stația radio: Alertă QRF!

Afară, atmosfera destinsă se schimbă brusc. Militarii din QRF sunt în alertă. Fiecare secundă

devine foarte prețioasă. Distanţa până la mașini, de câţiva zeci de metri, este parcursă cu rapidi-tate. Pe drum, toţi își ajustează vesta de protecţie, casca de kevlar, ochelarii, mănușile, coti-erele și genunchierele. Își ocupă locurile destinate și își pun armamentul la îndemână. Se fac ultimele verificări. Mașinile por-nesc la prima cheie. QRF-ul trece pe la partenerul american și formează echipa cu grupa EOD, destinată și ea intervenției la misiunea solicitată. Într-un timp foarte scurt au ajuns la locul indicat. Îi urmăresc pe militari cum își îndeplinesc misiunea, pe monitoare, împreună cu coman-dantul de companie. Au ajuns în zona unde patrula româneas-că a indentificat elemente de muniție și au securizat zona. Au debarcat. Cu degetul arătător în prelungirea gărzii trăgaciului de la pușca automată, cu ochii foarte atenţi, cu pași mărunţi și bine cântăriţi, cercetează zona destinată.

Activitatea se termină fără in-cidente. Elementele de muniție au fost ridicate. Comandantul de companie comunică ordinul de întoarcere la bază.

Au ajuns cu bine la bază, iar băieţii din plutonul Dog 4, Com-pania a 2-a, și-au parcat mașinile și acum se îndreaptă spre locul de odihnă și de veghe, unde îi așteaptă masa de seară. Mili-tarii noștri cu inimi neînfricate sunt abia la jumătatea QRF-ului și, până a doua zi, când vor fi schimbaţi de alt pluton, cine știe ce mai au de înfruntat... n

Locotenent-colonel Toni Ene

Observatorul militar 5Nr. 7 / 21 – 27 februarie 2018

INSTRUCŢIE

Cristina Toma

Un simplu zbor de antrenament. Pilotul înregistrează pe echipamentele sale o defecțiune iremediabilă a aparatului

de zbor. Sunt semne că misiunea se va încheia cu o tragedie. Pilotul reușește să își conducă aeronava într-o zonă muntoasă, nelocuită. Acolo, probabil, se va prăbuși. Reușește să se catapulteze... În scurt timp, o echipă de căuta-re-salvare pornește în căutarea sa. Militarii se văd puși în situația de a interveni la o altitudine de 1.342 m, pe un versant acoperit cu gheață, la o înclinație de 45 de grade.

Din fericire, acesta este doar un scena-riu. Pentru astfel de situații se pregătesc continuu plutonierul-adjutant Călin Caba, plutonierul-major Adrian Oltean, plutonierul Dragoș Grigoraș, sergentul Csaba Lippai, ca-poralul Mircea Ene și soldații Flaviu Corchiș și Alexandra Jardă. Ei sunt membrii echipei

specializate în acțiuni de căutare-salvare a Regimentului 317 ISR Vlădeasa. Cercetașii sunt pregătiți să acționeze în situații dificile de urgență, sunt antrenați să execute intervenții în mediu montan, indiferent de condițiile meteo, dar și evacuări din clădiri urbane. Toți membrii echipei sunt specializați în astfel de acțiuni. Sunt policalificați. Sunt scafandri, alpiniști, parașutiști, pe lângă alte deprinderi specifice pe care le au. Suntem o echipă unită, antrenată nu numai pen-tru intervenții care îi privesc pe colegii noștri, ca în cazul exercițiului, pilotul, cât și pentru orice om, cetățean care are nevoie de ajutor, ne-a mărturi-sit caporalul Mircea Ene la finalul exercițiului.

După ce și-au încheiat misiunea cu succes, pe fețele tuturor se citește satisfacția, dar mai ales bucuria că nu a fost o situație reală, ci doar un antrenament. Cu toate că sunt pregătiți să intervină oricând, cercetașii Regimentului 317 ISR Vlădeasa spun că își doresc să își dovedeas-că abilitățile doar în astfel de contexte. n

Situație de urgență

la peste 1.300 de metri!


INSTRUCŢIE

Acolo unde se avântă... vânătorii de munte!Plutonier-adjutant Lucian [email protected]

Foto: Lucian Irimia

Luna februarie a reprezentat pentru militarii Batalionului 17

Vânători de Munte Dragoş Vodă de la Vatra Dornei o altă

etapă de pregătire desfăşurată în tabăra militară de

instrucţie la munte, la Rotunda.

Începe o nouă zi de instrucţie.

Baza este atacată, acţionaţi!

În marş pe schiuri pe drumuri de munte.

Vânătorii de munte acţionează indiferent de oră.

Observatorul militarNr. 7 / 21 – 27 februarie 2018 7

Acolo unde se avântă... vânătorii de munte!Timp de două săptămâni, vânătorii de

munte dorneni s-au aflat la instrucţie în munţii Suhardului şi ai Dornei. Pregătirea

intensă a debutat cu un marş de peste 50 de kilometri, combinat pe camioane şi schiuri. Capriciile munților nu s-au lăsat prea mult aşteptate. Aşa că, în doar câteva minute, pla-fonul norilor a coborât, iar viscolul a început să biciuiască feţele oamenilor. Vizibilitatea a scăzut la câţiva metri. Vânătorii de munte au reuşit să învingă obstacolele vremii caprici-oase. Aşa au ajuns cu bine în tabăra militară de munte de la Rotunda. O veche cazarmă din anii ‘40, ce le oferă militarilor condiţii mai mult decât spartane. Căldura sobelor alina, la sfârşitul zilelor sau nopţilor de instrucţie, efortul militarilor atunci când reveneau în tabără. Curentul electric era cu program strict, iar semnalul la telefonul mobil era aproape inexistent. Dar aceste privațiuni nu i-au oprit pe militarii dorneni. Zi şi noapte, ei au fost la instrucţie. Pe schiuri, lângă aruncătoarele de bombe sau pe locurile de instrucţie, vânătorii de munte s-au pregătit aşa cum le place lor. Au fost zile frumoase cu ninsoare, dar şi viscol. Au fost nopţi mai calde, dar şi friguroase. Diferite-le exerciţii tactice s-au desfăşurat într-un ritm susţinut. S-au verificat tehnici şi proceduri, s-au pus în aplicare ceea ce s-a învăţat în cazarmă.

Am fost alături de vânătorii de munte dor-neni şi i-am văzut la instrucţie. Cum zburau pe schiuri, cum construiau igluuri şi alte mijloace improvizate de adăpostire şi supravieţuire. Lucrau tot timpul în echipă, niciodată nu rămâ-nea nimeni în urmă. Apăreau uşoare entorse şi ici, colo, câte o răceală. Militarii cu experienţă le arătau celor nou-veniţi secretele speciali-tăţii de vânător de munte. A curs transpiraţie multă, au fost emoţii atât de început, cât şi ale revederii cu locuri frumoase.

La sfârşitul taberei, militarii s-au deplasat în poligonul Floreni, unde au executat trageri cu armamentul din dotare, inclusiv cu maşinile de luptă ale vânătorilor de munte, chiar dacă zăpada cucerea fiecare colţişor de munte, iar vântul sufla cu putere.

Ne-am desfăşurat instrucţia conform pla-nificării. A fost un efort imens al tuturor partici-panţilor, de la soldat la comandant. Vânătorii de munte dorneni au patrulat prin munţii Dornei şi Suhardului în marş pe jos şi pe schiuri. Am executat diferite exerciţii tactice cu specific în mediul care ne avantajează. Ne-am antrenat ca de fiecare dată în condiţii de izolare şi am exersat diferite tehnici de supravieţuire. Muntele este prietenul nostru şi de fiecare dată învăţăm să-l respectăm, a declarat împuternicitul la coman-da Batalionului 17 Vânători de Munte, locote-nent-colonel Iuliu Ilie Cristian Arsene. n

Maşina de luptă a vânătorilor de munte se deplasează către poziţiile de tragere.

Artileriştii vânătorilor de munte au exersat din plin în munţii Suhardului.

Vânătorii de munte dorneni nu ţin cont de vreme şi doboară rând pe rând ţintele din poligon.


[email protected] Alina Crişan

Foto: sergent Marius Lupu

INSTRUCŢIE

Sublocotenent Mircea Adrian Petridean

În tabăra de munte de la Diham, executăm perfecţionarea deprinderilor colective şi individuale ale cercetaşilor de geniu: orientare topografică, deplasare pe schiuri şi supravieţuire în condiţii de trai izolat.

Schiuri, deminări şi supravieţuire la DihamÎn perioada 12-23 februa-rie, toate subunităţile de cercetare din Brigada 10 Geniu Dunărea de Jos sunt în tabăra de iarnă.

Cercetaşi de geniu din Alba Iulia, Satu Mare, Buzău şi Brăila s-au adunat în zona Diham pentru a-şi desfăşura in-

strucţia la munte. Nu am ajuns uşor la ei; am fost preluaţi de la şosea de un vehicul militar dotat cu lanţuri. Altfel, nu aveam nicio şansă să răzbim prin zăpada care ne ajungea, pe alocuri, până la genunchi.

În această perioadă, desfăşurăm activităţi specifice de instrucţie, în teren muntos, pe timp de iarnă. Având în vedere că militarii partici-panţi la activitate sunt cercetaşi, s-au adaptat foarte bine condiţiilor de mediu şi meteo, dar şi celor de instrucţie, explică ofițerul responsabil din comandamentul Brigăzii 10 Geniu şi co-mandant al taberei, căpitan Răzvan Osoianu.

Ne-am întâlnit cu cercetaşii pe drumul spre cabană. Erau deja la instrucția specifică, fiind împărţiţi pe trei ateliere. Primul care ne-a ieşit în cale a fost cel de deplasare pe schiuri, condus de sublocotenentul Mircea Adrian Petridean, comandant pluton, şi locţiitor al comandantului taberei. Aici, 10 cercetaşi de geniu şi un instructor sportiv exersau întoar-cerile, deplasarea, coborârea şi căzăturile de pe schiuri. Sună ciudat, dar şi să cazi e o artă, existând procedee în acest sens. Dacă nu cunoşti tehnica, te poţi accidenta. În tabără, transformăm teoria în practică. Şi vremea ţine cu noi, avem zăpadă din plin, condiţiile sunt foarte bune, spune, între două coborâri, sublo-cotenentul. Antrenamentele sunt dure, pentru că nu se folosesc schiuri normale, ci doagele, schiuri militare, de lemn, fără clăpari, care se prind direct de bocanci.

Atelierul unde se executa modulul de trai în condiţii de izolare nu s-a lăsat găsit aşa de uşor. Sublocotenentul Florin Jerlăianu, dintr-o companie de geniu, îşi camuflase bine grupa de cercetaşi. Cu materialele şi resursele avute la dispoziţie şi cele care se găsesc în natură, tre-buie să supravieţuim şi să procurăm informaţii genistice despre obiectivele aflate în zonă. Acest modul este prevăzut pe durata a şase ore, însă avem şi instrucţie de noapte, de 24 de ore, explică ofiţerul. Echipaţi cu costumul de camuflaj de iarnă, armament, busolă, binoclu şi hartă, mili-tarii au pus capcane pentru procurarea hranei, au făcut două tipuri de foc (vânătoresc şi stivă) şi un adăpost, unde o persoană se odihneşte, iar ceilalţi observă, ascultă, păzesc etc.

O altă grupă, condusă de plutonierul Florin Bejan, din Batalionul 72 Geniu, a primit misiunea de deminare a unei porţiuni de drum. Distanţa totală este de 4 kilometri, de la Cabana Vânătorilor de Munte până la Cabana Forban, iar misiunea noastră este să cercetăm acest drum, spune subofiţerul. Atelierul este format din cinci pionieri cercetaşi, echipaţi cu două sonde lungi, detector de metale (DT3), armament, hartă şi binoclu.

Obiectivul taberei este ca militarii să-şi însuşească deprinderile specifice mediului montan – instrucţia tactică de specialitate, instrucţia pe schiuri şi traiul în condiţii de izo-lare. Instrucţia se va încheia la finalul acestei săptămâni. Deja militarii au susţinut o serie de verificări şi rezultatele obţinute până acum au fost foarte bune, încheie comandantul taberei. n

Căpitan Răzvan Osoianu, comandantul taberei

Deşi vremea a fost nefavorabilă (au fost două coduri galbene de ninsoare şi vreme rea), pot spune că pentru noi, cercetaşii, a fost chiar foarte bine, ne-am putut instrui în condiţii reale.


Sublocotenent Florin Jerlăianu

Plutonier Florin Bejan

Este prima mea tabără de iarnă şi o privesc ca pe o provocare, o bună modalitate de a-mi perfecţiona deprinderile de cercetaş şi o ocazie de a-mi cunoaşte mai bine oamenii.

Principala provocare în această tabără este depăşirea propriilor limite şi nu poate fi îndeplinită fără deprinderea tehnicilor acestui gen de instrucţie.

Schiuri, deminări şi supravieţuire la Diham


Foto

: Pet

rică

Mih

alac

he

ANIVERSARESIBIU

BUCUREŞTI

PREDEAL

BUZĂU

BREAZA

Foto

: Ele

na A

ndre

iFo

to: E

dwar

d Pă

traş

cu

Foto

: Gra

ţiela

Mih

ăilă

Sport de ziua CISM

Duminică, 18 februa-rie, s-au împlinit 70 de

ani de la înfiinţarea Consiliului Internaţio-

nal al Sportului Militar (CISM). Militarii

români au marcat evenimentul prin

activități sportive.

CISM este deschis pentru forţele armate ale tuturor naţiunilor, prin-cipalul său scop fiind promovarea educaţiei fizice şi a activităţilor sportive între forţele armate, ca un mijloc de promovare şi întărire

a păcii în lume. A fost înfiinţat la 18 februarie 1948 la Nisa, în Franţa, de 5 naţiuni: Belgia, Danemarca, Franţa, Luxemburg şi Olanda.

În prezent, consiliul are 136 de naţiuni membre, din Europa, Africa, Asia şi America de Sud, Centrală şi de Nord, multe din ţările europene aderând la această organizaţie după evenimentele politice de la sfârşitul anilor ’80 şi începutul anilor ’90. România este membră a acestei organiza-ţii din anul 1992 şi de atunci loturile reprezentative ale Armatei României participă la competiţiile aplicativ-militare şi sportive organizate sub egida CISM. Delegaţia noastră este alcătuită dintr-un şef şi trei membri, iar, din anul 2016, România are un reprezentant ales cu un mandat de patru ani în cadrul Consiliului Directorilor.

La sediul Ministerului Apărării Naționale a fost organizat un cros în jurul instituției la care au participat atât cadrele militare, cât şi personalul civil.

Activităţile de la Academia Forţelor Terestre Nicolae Bălcescu, din Sibiu, au început cu intonarea imnului Consiliului Internaţional al Spor-tului Militar şi au continuat cu desfăşurarea activităţilor sportive – fotbal, baschet, tenis de masă şi de câmp, judo, concursuri de înot şi de alergare. Scopul manifestărilor a fost de a promova importanța practicării spor-tului şi de a aduce împreună întreaga comunitate militară națională şi internațională sub mottoul CISM: Prietenie prin sport.

Sub aceeaşi deviză, militarii Batalionului 21 Vânători de Munte General Leonard Mociulschi, din Predeal, au fost prezenți pe pârtia Clăbucet şi au executat o deplasare de 7 km pe schiuri, în Valea Leucii.

Elevii Colegiului Naţional Militar Dimitrie Cantemir, de la Breaza, au participat la manifestările sportive care au avut loc în incinta instituţiei. Li-ceenii au marcat evenimentul prin alergări pe distanţe scurte, prin exerciţii acrobatice desfăşurate în cadrul orelor de sport şi printr-un concurs de orientare.

La Buzău, aproximativ 250 de militari şi personal civil, aparţinând uni-tăţilor militare din garnizoană, structurilor din MAI şi din instituţiile publice locale, au fost protagoniştii unei alergări pe distanţa de 3.000 m. n

La realizarea acestui material au contribuit: Elena Andrei, Dogaru Claudiu

și Graţiela Mihăescu


VĂ INTERESEAZĂ!

Pagină realizată de Irina-Mihaela Nedelcu

Număr de locuri în instituții militare de învăţământ

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE CAROL I– învăţământ cu frecvenţă, durata 2 ani –

FACULTATEA DE COMANDĂ ŞI STAT MAJORDomeniu, specializări, număr de locuri: Ştiinţe militare: Conducere interarme

– Forţe Terestre – 50; Conducere interarme – Forţe Aeriene – 25; Conducere interarme – Forţe Navale – 25; Management logistic – 25; Management econo-mico-financiar – 25; Protecția infrastructurilor critice – 6 pentru MApN și 19 cu taxă.

FACULTATEA DE SECURITATE ŞI APĂRAREDomeniul Informaţii şi securitate naţională: câte 50 de locuri cu taxă la spe-

cializările: Securitate şi apărare, Comunicare publică în domeniul securităţii şi apărării, Managementul crizelor şi prevenirea conflictelor, Managementul programelor şi proiectelor; câte 50 de locuri la buget, pentru MApN, la speciali-zările: Conducere comunicaţii, tehnologia informaţiei şi apărare cibernetică, Conducere-informații pentru apărare.

DEPARTAMENTUL REGIONAL DE STUDII PENTRU MANAGEMENTUL RESURSE-LOR DE APĂRARE – Brașov

Domeniul Informaţii şi securitate naţională – 50 de locuri cu taxă la specializarea Managementul resurselor organizaţiei.

La UNAp, se organizează și studii universitare de master cu frecvenţă redusă, cu taxă, în domeniul Ştiinţe militare, la specializările: Conducere interarme – Forţe Te-restre – 50; Conducere interarme – Forţe Aeriene – 25; Conducere interarme – For-ţe Navale – 25; Management logistic – 25; Management economico-financiar – 25.

ŞCOALA MILITARĂ DE MAIŞTRI MILITARI A FORŢELOR NAVALE AMIRAL ION MURGESCU

Profil: Maiştri militariDomeniu, specializări şi număr de locuri: n Marină: Artilerie navală şi antiaeriană – 7 pentru alte structuri

din sistemul de apărare, ordine publică și securitate naţională; Rachete navale şi antiaeriene – 16 pentru MApN; Timonier şi tehnică de navigație navală – 16 pentru MApN și 11 pentru alte structuri din sistemul de apărare, ordine publică și securitate naţională; Comunicaţii navale şi observare semnalizare – 20 pentru MApN și 8 pentru alte structuri din sistemul de apărare, ordine publică și securitate naţională; Radiolocație navală – 16 pentru MApN; Motoare şi maşini navale – 21 pentru MApN și 12 pentru alte structuri din sistemul de apărare, ordine publică și securitate naţională; Motoare şi instalații electrice navale – 21 pentru MApN și 28 pentru alte structuri din sistemul de apărare, ordine publică și securitate naţională.

Studii universitare de master

ACADEMIA TEHNICĂ MILITARĂ– învăţământ cu frecvenţă –

FACULTATEA DE MECATRONICĂ ŞI SISTEME INTEGRATE DE ARMAMENTDomenii, specializări, număr de locuri: l Ingineria autovehiculelor: Echipa-

mente şi tehnologii în ingineria autovehiculelor (1,5 ani) – 5 pentru MApN, 7 pentru alte structuri din sistemul de apărare, ordine publică și securitate naţională și 38 cu taxă; l Inginerie aerospaţială: Ingineria sistemelor aeronautice (1,5 ani) – 4 pentru MApN, 7 pentru alte structuri din sistemul de apărare, ordine publică și securitate naţională și 39 cu taxă; l Inginerie genistică, inginerie de armament, rachete şi muniţii: Inginerie pentru sisteme mecanice speciale de apărare şi securitate (1,5 ani) – 5 pentru MApN și 45 cu taxă.

FACULTATEA DE SISTEME ELECTRONICE ŞI INFORMATICE MILITAREDomenii, specializări, număr de locuri: l Calculatoare şi tehnologia informa-

ţiei: Securitatea tehnologiei informaţiei (1,5 ani) – 3 pentru MApN, 22 pentru alte structuri din sistemul de apărare, ordine publică și securitate naţională și 25 cu taxă; l Inginerie electronică, telecomunicaţii şi tehnologii informaţionale: Ingineria sistemelor de comunicaţii şi securitate electronică (2 ani) – 2 MApN, 17 pentru alte structuri din sistemul de apărare, ordine publică și securitate naţională și 46 cu taxă; Electronică aplicată în robotică pentru securitate şi apărare – unul pentru MApN, 7 pentru alte structuri din sistemul de apărare, ordine publică și securitate naţională și 27 cu taxă.

ACADEMIA NAVALĂ MIRCEA

CEL BĂTRÂN– învăţământ cu frecvenţă –

L a s p e c i a l i z a r e a Sisteme electrome-canice navale (1,5 ani) sunt 5 locuri pentru alte structuri din sistemul de apărare, ordine publică și securitate naţională și 45 cu taxă. Locuri cu taxă mai sunt la specializările: Ştiinţe nautice (1,5 ani) – 50; Managementul sistemelor logistice (2 ani) – 30; Inginerie şi management naval şi portuar (1,5 ani) – 20.

Învățământ preuniversitarPentru formarea subofiţerilor pe filiera directă, locurile sunt repartizate astfel: 51% pentru soldaţi

și gradaţi profesioniști și 49% pentru civili din cadrul și din afara MApN.

ŞCOALA MILITARĂ DE MAIŞTRI MILITARI ŞI SUBOFIŢERI A FORŢELOR TERESTRE BASARAB I

Profil: Maiştri militariSpecializări şi număr de locuri pentru MApN: Armament şi instalaţii de lansare – un loc; Aparatură artileris-

tică, sisteme de conducere a focului, stabilizatoare – un loc; Tancuri – 5; Geniu – 8; Auto – 41; Construcţii – 14; Tehnică de comunicaţii – 71; Administrare sisteme/reţele de comunicaţii/informatică – 69; Operare şi mentenanţă echipamente informatice – 46; Administrare securitate sisteme/reţele de comunicaţii/informatică – 38; Operare şi mentenanţă echipamente de comunicații – 4; Intendenţă/Bucătari – 25.

Profil: SubofiţeriSpecializări şi număr de locuri pentru MApN: Infanterie – 38; Vânători de munte – 10; Cercetare – 15; Infanterie

marină – 8; Poliţie militară – 15; Comandant şi mecanic conductor tancuri şi autotunuri – 15; Auto şi mecanic conductor TAB – 36; Artilerie şi rachete – 30; Comunicaţii – 46; Geniu – 15; Intendenţă – 19; Administraţie – 23; Construcţii – 16; Informaţii militare – 26; Apărare CBRN – 15.

ŞCOALA MILITARĂ DE MAIŞTRI MILITARI ŞI SUBOFIŢERIA FORŢELOR AERIENE TRAIAN VUIA

Profil: Maiştri militariDomenii, specializări şi număr de locuri: u Aviaţie – maistru mecanic: Aeronave şi motoare de aviaţie

– 60 pentru MApN și 5 pentru alte structuri din sistemul de apărare, ordine publică și securitate naţională; Armament, rachete, muniţii de aviaţie şi sisteme de lansare – 31 pentru MApN; u Aviaţie – maistru electronist: Electromecanică şi automatizare de bord de aviaţie – 30 pentru MApN; Radioelectronică de bord de aviaţie – 35 pentru MApN; u Radiolocaţie – maistru electronist: Radiolocaţie – 40 pentru MApN și 5 pentru alte structuri din sistemul de apărare, ordine publică și securitate naţională; * Rachete şi artilerie antiaeriană – maistru electronist: Rachete şi artilerie antiaeriană – 30 pentru MApN.

Profil: SubofiţeriSpecializări şi număr de locuri pentru MApN: Rachete şi artilerie antiaeriană – subofiţer tehnician

electronist, electronică industrial – 32; Radiolocaţie – subofiţer tehnician electronist, electronică industrial – 11; Aviaţie şi operatori (controlori) trafic aerian – subofiţer controlor de trafic aerian – 22.

FILIERA INDIRECTĂCandidații pentru formarea ofițerilor în activitate pe filieră indirectă provin din rândul

ofițerilor în rezervă, maiștrilor militari și subofițerilor în activitate, precum și din rândul civililor din cadrul și din afara MApN.

Curs de formare a ofiţerilor în activitate se organizează la: n Centrul de instruire pentru muzici militare: Muzici militare – 5; n Centrul de pregătire a cadrelor militare în domeniul educației fizice şi sportului în armată: Educație fizică militară – 9; n Şcoala de Aplicaţie pentru Logistică General Constantin Zaharia: Management financiar-con-tabil – 9; Justiție militară – 5; Construcții – 5; Psihologie – 14; n Institutul medico-militar: Medicină generală – 20.

Candidații pentru formarea subofițerilor în activitate pe filieră indirectă provin din rândul soldaților și gradaților profesioniști, precum și din rândul civililor din cadrul și din afara MApN.

Curs de formare a subofiţerilor în activitate se organizează la: n Secţia de instruire şi perfecţionare medico-militară, Focşani: Sanitar – 74; n Centrul de instruire pentru muzici militare: Muzici militare – 40; n Şcoala de Aplicaţie pentru Logistică General Constantin Zaharia: Construcții – 20; n Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre Basarab I: Auto și mecanic conductor TAB – 125; Geniu – 22; Administrație – 10; Apărare CBRN – 5; Infanterie – 50; Cercetare – 36; Artilerie și rachete – 30; Poliție militară – 36; Comunicații – 70; Şcoala de Aplicație a Forțelor pentru Operații Speciale: Forțe speciale – 100.

ACADEMIA FORŢELOR TERESTRE NICOLAE BĂLCESCU

– învăţământ cu frecvenţă, 2 ani –

Domeniul Ştiinţe milita-re, informații şi securitate națională – câte 5 locuri pentru MApN și câte 45 cu taxă la specializările: Lea-dership organizaţional, Intelligence în organizaţii și Managementul capabili-tăţilor organizaţionale. La specializarea Management şi tehnologie sunt 5 pentru MApN, unul pentru alte struc-turi din sistemul de apărare, ordine publică și securitate naţională și 44 cu taxă.

ACADEMIA FORŢELOR AERIENE

HENRI COANDĂ– învăţământ

cu frecvenţă, 2 ani –

Domeniu: Ştiinţe mili-tare, informații şi securi-tate națională; specializări şi număr de locuri: Securi-tatea spaţiului aerian – 5 pentru MApN și 45 cu taxă; Managementul sisteme-lor de luptă din Forţele Aeriene – 5 pentru MApN, unul pentru alte structuri din sistemul de apărare, ordine publică și securitate naţională și 44 cu taxă.


FOTOREPORTAJ

La sfârşitul lunii ianuarie şi începutul lunii februarie, militarii Batalionului 24 Vânători de Munte General Gheorghe Avramescu,

din Miercurea Ciuc, şi ai Batalionului 22 Vânători de Munte Cireşoaia, din Sfântu Gheorghe, au executat instrucţia călare, înhămată şi samarizată pe timp de iarnă.

Militarii Batalionului 24 Vânători de Munte General Gheorghe Avramescu au executat instruc-ţia privind modul de samarizare a armamentului greu de infanterie (aruncătoarele de bombe cal. 82 mm şi aruncătoarele de grenade antitanc AG-9) şi transportul acestora prin executarea unei deplasări în teren greu accesibil, pe o distanţă de 3 km, în condiţii de ninsoare şi cu un strat al zăpezii de 35-45 cm. Vânătorii de munte harghite-ni au desfăşurat şi o şedinţă practică de instruire privind modul de ocupare şi de amenajare a unei poziţii de tragere pentru armamentul greu de infanterie transportat cu ajutorul cailor. Cu această ocazie, comandantul de pluton a putut observa îndeaproape îndeplinirea atribuţiilor specifice ale comandanţilor de piese şi ale servanţilor.

Similar, militarii Batalionului 22 Vânători de Munte Cireşoaia s-au instruit, ca şi colegii lor, în privința modului de samarizare a armamentului greu de infanterie (aruncătoarele de bombe cal. 82 mm şi aruncătoarele de grenade antitanc AG-9) şi a aruncătorului de bombe cal. 120 mm. De asemenea, s-a avut în vedere şi executarea unei şedinţe practice privind modul de deplasare a cailor în coloană cu tehnica de luptă samarizată, comandantul de pluton urmărind modul de exe-cutare a atribuţiilor atât al comandanţilor de piese şi al servanţilor, cât şi al conductorilor cailor, aceştia fiind cei care trebuie să stabilească legături deosebite cu caii pe care îl au în dotare. Un rol aparte în cadrul şedinţei de instrucţie l-a avut instrucţia călare, lucru explicat şi demonstrat de chiar şeful de stat major al unităţii, locotenent-colonelul Vasile Popescu, care a condus coloana în şaua calului Codin.

Instrucţia călare, înhămată şi samarizată, constă în: însuşirea de militari a pozițiilor şi a mişcărilor cu calul la mână, pentru încălecare, des-călecare şi călare; tractarea şi transportul tehnicii de luptă, a muniției şi a materialelor; învățarea regulilor de îngrijire a cailor şi întreținerea harnaşamentului; prevenirea îmbolnăvirilor cailor şi acordarea primului ajutor celor accidentați; dresajul cailor pentru îndeplinirea unor misiuni de luptă; antrenarea subunității hipo pentru deplasa-rea pe calea ferată, cu mijloacele de transport auto şi pe jos. Scopul instrucției călare este pregătirea militarilor pentru mersul pe cal în şa, formarea şi dezvoltarea deprinderilor necesare de a sta corect în şa în diferite mersuri ale calului şi dobândirea îndemânării pentru a conduce calul în diferite condiții de teren.

Istoria vânătorilor de munte nu poate fi disoci-ată de prietenii lor de nădejde – huţulii. Originare din munţii noştri, aceste splendide cabaline sunt aparte faţă de restul tehnicii folosite în armata română. Căluţii au fost principala armă a vânăto-rilor de munte. De la transportul muniţiilor şi al alimentelor la suport pentru trageri şi transportul răniţilor, aceste nobile animale sunt parte inte-grantă din trupele de vânători de munte. Extrem de blânzi şi docili, mari amatori de mere şi dulciuri, acceptă cu mare plăcere mici daruri de la copii sau oricine altcineva le dă ceva gustos. Încă de mici sunt obişnuiţi cu zgomotul generat de diferitele arme din dotare şi, mai mult decât atât, sunt folo-siţi şi ca mijloc de stabilitate pentru deschiderea focului. La o anumită comandă, căluţul încreme-neşte, iar puşcaşul poate trage. Sunt obişnuiţi atât cu armele de infanterie, cât şi cu AG-7. De altfel, la introducerea de arme noi în dotare, căluţii sunt luaţi în poligoane pentru a se obişnui cu ele. n

Instrucţie samarizată cu HuţuliLocotenent-colonel Adrian Voinea

Foto: Adrian Voinea,maior Lucian Liche


Instrucţie samarizată cu Huţuli

Huţulul este o rasă de cai mici, originară din munţii Carpaţi, reprezentativă pentru ţara noastră, având o istorie veche în zona Carpaţilor Orientali. Este un cal de talie mică, cu o înălţime ce nu depăşeste 150 cm şi cu o greutate de aproximativ 400 kg. Capul este relativ mare în comparaţie cu corpul. Profilul feţei este drept, cu ochi mari şi expresivi, iar urechile sunt mici şi mobile. Gâtul, scurt, musculos, fiind îmbrăcat cu o coamă bo-gată. Pieptul puternic, iar picioarele sunt scurte şi musculoase. Copitele sunt adaptate vieţii la munte, fiind mici şi dure. Culoa-rea acestor cai poate fi negru-roşcat, gri, brun-roşcat, galben deschis sau roşu cu alb şi negru. Unele exemplare mai au în partea de jos a picioarelor pete sau dungi de altă culoare. Aspec-tul general al acestui cal este cel al unui animal robust, foarte energic şi rezistent la vicisitudinile muntelui. Aceşti căluţi sunt special antrenaţi pentru nevoile vânătorilor de munte şi pentru specificul luptei montane. Ei aparţin unităţilor samarizate, transportând echipamentul şi armamentul acestora (mitraliere, aruncătoare, muniţie, aparatură de transmisiuni, corturi, răniţi etc.), în aplicaţiile tactice desfăşurate. Aceşti cai au o durată de viaţă medie cuprinsă între 25 şi 30 de ani.


DARPA a anunțat, recent, că a finalizat cu succes testele inițiale ale unui prototip de navă de suprafață fără echipaj, denumit Sea Hunter. Programul a fost oficial transfe-

rat către biroul de cercetare al Forțelor Navale americane. Specialiștii de aici vor continua testele și dezvoltarea prototipului, care ar putea deveni primul dintr-o nouă clasă de nave. Nava (Medium Displacement unmanned Surface Vehicle – MDUSV) are capacitatea de a par-curge mii de kilometri, timp de mai multe luni, fără a avea la bord niciun marinar.

Transferul acestei tehnologii către Forțele Navale reprezintă un pas important către dezvoltarea acestei tehnologii autonome fără echipaj. Specialiștii din Forțele Navale lu-crează deja la un sistem de control al navei pentru a permite operaționalizarea acesteia. Dezvoltarea acestui tip de nave reprezintă, de asemenea, și o schimbare de viziune care modifică filosofia de dotare a Forțelor Navale. Astfel, se va trece de la un număr mic de vase scumpe cu capabilități ridicate, către un număr mare de vase, mai puțin costisitoa-re, personalizate, simplificate, autonome, care au împreună capacități sporite. Analiștii Forțelor Navale discutau de mai multă vreme ideea înlocuirii regelui și a reginei de pe tabla de șah a marinei militare cu mai mulți pioni, iar dezvoltarea noului tip de navă este un pas în această direcție.

Specialiștii de la biroul de cerce-tari al marinei vor să testeze un sis-tem de automatizare pentru proce-sarea datelor primite de la senzori, astfel încât nava să se poată adapta în funcție de misiunile primite. De asemenea, se urmărește realizarea unui sistem de coordonare cu alte nave fără pilot. În funcție de rezul-tatele obținute, acest tip de navă va intra în dotarea Forțelor Navale foarte curând. n

Un dispozitiv, menit să redu-că efortul soldatului atunci

când ține o armă în poziție de tragere, câștigă note mari de la militarii din Forțele americane pentru Operații Speciale, care spun că le sporește eficiența la trageri. Dispozitivul, denumit Ryker Grip, a fost proiectat și promovat de o echipă de ve-terani din Forțele Navale și din Infanteria Marină americană care au legături cu comunita-tea Forțelor pentru Operații Speciale. Este, de fapt, un nou tip de mâner-pistol pentru mâna stângă (sau dreaptă, pentru stângaci) cu caracteristici ergonomice, care permit o poziție mai naturală a capului și a umerilor în timpul tragerii și o aliniere mai bună a corpului. Mânerul-pistol, confecționat dintr-un polimer special, se fixează pe partea superioară a armei și permite trăgătorilor să țină arma din lateral și nu de dedesubt, ca în cazul mânerelor-pistol tradiționale.

Din testele efectuate de veterani a rezultat că noul mâner nu numai că oferă trăgă-torilor o poziție mai confortabilă, ci și mai multă rapiditate, iar în luptă fiecare secundă contează. Noul mâner-pistol lasă primele două degete ale mâinii libere, permițând tră-gătorului să utilizeze și un sistem de iluminare sau un echipament de comunicații fără a lăsa arma din mână. n

LUMEA DE AZI

Pagina „Lumea de azi” utilizează informaţii preluate de la agenţii de presă şi din publicaţii de specialitate care apar în întreaga lume.

Creativitatea veteranilor rezerviști

Navă de suprafață fără echipaj

Noua strategie nucleară a SUASecretarul adjunct american al Apărării, Patrick M. Shanahan, a prezentat, recent, noua strategie nucleară a Statelor Unite ale Americii.

Documentul, denumit Nuclear Posture Review (NPR), vizează securitatea SUA cu

o componentă de descurajare modernă și credibilă. În cadrul unei conferințe de presă susținute la Pentagon, Shanahan a subliniat că NPR reafirmă rolul fundamental al politicii nu-cleare americane de descurajare, continuând, în același timp, un angajament clar în direcția neproliferării nucleare și a controlului arma-mentelor. Noua strategie este rezultatul unei abordări interguvernamentale care a inclus Departamentul Apărării, Departamentul de Stat și Departamentul Energiei. Demersurile de elaborare a documentului au demarat în ianuarie 2017, după preluarea mandatului de președintele Trump.

De la redactarea ultimului NPR, în 2010, lumea s-a schimbat semnificativ. În prefața docu-mentului, secretarul Apărării, James Mattis, a scris că NPR vine într-un moment critic din istoria țării, în care SUA se confruntă cu o situație internațională de securitate complicată și mai provocatoare decât orice altă perioadă de după finele Războiului Rece. Totodată, Mattis și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu activitățile Rusiei, Chinei, Coreei de Nord și Iranului, subliniind că NPR reflectă amenințările curente și incertitudinile privind evoluția mediului de securitate. Documentul solicită modernizarea triadei nucleare, și anume: rachetele balistice intercontinentale cu baza la sol, rachetele balistice cu lansare de la bordul submarinelor și aeronavele care pot transporta încărcături nucleare, precum și sistemul de comandă și control. Cu ocazia conferinței de presă, Shanahan a avertizat asupra faptului că, deși triada nucleară a menținut securitatea SUA timp de 70 de ani, țara nu își permite să nu le modernizeze.

Recomandările incluse în document nu pre-supun dezvoltarea de noi focoase nucleare și nici sporirea arsenalului nuclear al SUA. În schimb, acestea sunt în acord cu angajamentele ame-

ricane privind non-proliferarea și contribuie la întărirea componentei de descurajare nucleară. NPR stipulează că SUA va lua în calcul folosirea armelor nucleare numai în situații extreme pen-tru a apăra interesele naționale vitale, precum și pe cele ale aliaților și partenerilor. NPR abordează deschis provocările reprezentate de politicile și programele strategice ale Rusiei, Chinei și ale altor state. În plus, documentul stipulează că acum sunt necesare capabilități nucleare flexibi-le, adaptabile și rezistente pentru a proteja SUA, aliații și partenerii, precum și pentru a promova stabilitatea strategică.

În prezent, SUA are 14 submarine balistice din clasa Ohio și va lua măsurile necesare pen-tru a se asigura că acestea sunt operaționale până la înlocuirea lor cu submarine noi din clasa Columbia. Arsenalul terestru include 400 de rachete cu focos nuclear de tip Minuteman III, dispuse în silozuri subterane. A fost inițiat programul Ground-Based Strategic Deterrent (GBSD), care presupune înlocuirea rachetelor Minuteman III în 2029. De asemenea, acest pro-gram prevede și modernizarea a 450 instalații de lansare a rachetelor balistice intercontinen-tale. Elementul aerian al triadei nucleare este reprezentat de 46 de avioane B-52 Stratofortress și de 20 de aeronave B-2 Spirit invizibile. Și în acest domeniu a fost demarat un program de dezvoltare și de dotare cu o nouă generație de bombardiere, și anume B-21 Raider, care va în-locui treptat actuala flotă, începând de la mijlo-cul anilor 2020. n

Acest sistem, văzut ca fiind unul strategic pentru Europa, a devenit operațional în decembrie 2016, după 17 ani de eforturi, cu un buget care a depășit de trei ori estimarea inițială.

Pagină realizată de Silvia Mircea

GalileoUniunea Europeană a decis recent, în mod formal, să mute baza europeană

de monitorizare a sateliților din Marea Britanie în Spania, din motive de asigurare a securității.

Facilitățile sistemului european de navigație Galileo, care sunt în prezent dispuse în localitatea Swanwick, din sudul Marii Britanii, urmează a fi relo-cate la Madrid. În competiție pentru găzduirea acestui centru au mai fost și Belgia, Italia, Portugalia, România și Slovenia. Centrul satelitar din Marea Britanie era unul de back-up pentru cel principal, care este dispus în Franța. Comisia Europeană a informat că această decizie era necesară pentru asi-gurarea continuității activității și a securității sistemului Galileo. Este cea de a treia pierdere majoră pentru britanici, după relocarea Agenției Europene a Medicamentului la Amsterdam și a celei de reglementare bancară, la Paris.

Sistemul de navigație Galileo, rivalul sistemului american GPS, are aproxi-mativ 100 de milioane de utilizatori în primul său an de funcționare, conform agenției spațiale franceze. Acest sistem, văzut ca fiind unul strategic pentru Europa, a devenit operațional în decembrie 2016, după 17 ani de eforturi, cu un buget care a depășit de trei ori estimarea inițială. Față de configurația inițială, în timp au fost adăugați noi sateliți și se estimează că până în 2020 precizia sa, de aproximativ un metru, va fi mai mare decât a sistemului GPS, care este de câțiva metri. Anumiți clienți pot însă obține, contracost, date de localizare cu precizie de centimetri, fapt care va sprijini operațiile de căutare-salvare și va îmbunătăți siguranța mașinilor fără șofer.

Ultimele modele de iPhone de la Apple, precum și cele de la Samsung, sunt compatibile cu Galileo. Începând de anul acesta, toate modelele de autoturisme noi vândute în Europa vor fi dotate cu sisteme de navigație și pentru apeluri de urgență prin Galileo. De asemenea, și anumite companii aeriene intenționează să își adapteze sistemele de navigație pentru a deveni compatibile. Programul Galileo este finanțat și deținut de UE, care dorește să nu mai depindă de sistemele deținute de entități militare ca GPS sau GLONASS, sistemul rusesc de navigație prin satelit. n

Exporturi germane de armamentGuvernul Germaniei a aprobat,

recent, o serie de exporturi masive către state aflate în zone de conflict, ajungând la un nivel fără precedent până acum. Din 2014, cabinetul Angela Merkel a aprobat exporturi de armament în valoare de peste 25 de miliarde de euro, mai mult decât orice alt gu-vern german din istoria modernă, conform unui material difuzat de ARD. Cea mai dramatică creștere se înregistrează la exporturile către state din afara UE și NATO.

Între 2014-2018, Berlinul a aprobat exporturi către astfel de țări în valoare de peste 14 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere cu 47% față de exporturile din peri-oada 2010-2013. Algeria este principalul beneficiar al exporturilor germane de arme, absorbind importuri de aproximativ 1,3 miliarde de euro în ultimii ani. Lista primelor zece state importatoare de arme produse în Germania include și trei state din Orientul Mijlociu, implicate în conflictul din Yemen, și anume: Egipt, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Aceste informații apar într-un context complicat pentru guvernul german, în mijlocul unei controverse generate de difuzarea unor fotografii cu tancuri de construcție germană folosite de Turcia în luptele de la granița cu Siria. n


Secretarul de stat Nicolae Nasta şi colonelul (ret) Paul Ștefanovici

VETERANI

Secretarul de stat Nicolae Nasta și o echipă de la Direcția calitatea vieții per-

sonalului au avut vineri, 9 februa-rie, privilegiul de a fi alături de un om a cărui viață se confundă cu istoria. Un veteran de război care este de-o vârstă cu România Mare. Colonelul (ret) Paul Ștefanovici a împlinit venerabila vârstă de 100 de ani! Cu acest prilej și în semn de respect pentru faptele de arme săvârșite pe câmpul de luptă în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, colonelului (ret) Ștefanovici i-a fost înmânată Emblema de Onoare a Armatei României, conferită prin ordin al ministrului apărării naționale, Mihai Fifor.

Colonelul (ret) Ștefanovici s-a născut în comuna Potelu, județul Romanați-Dolj, la 9 februarie 1918, fiul lui Dumitru și al Constanței Ștefanovici. Tatăl, originar din Bosnia, a fost marinar, comandant de vas. A fost recrutat în armată la 17 ani. Mergeam cu trupa și, la un mo-ment dat, mă întâlnesc pe drum cu o țigăncușă, care voia să-mi ghicească. M-am dat jos de pe cal și de sub fusta ei scoate un glob, pune cotul pe pulpa mea, se uită în palme și-mi spune: Domnule ofițer, peste un an o să fii înconjurat de foc, moartea o să-ți dea târcoale, dar vei scăpa. Și fix după un an a început războiul.

Colonelul (ret) Ștefanovici a absolvit Școala de Ofițeri de infanterie în 1940, cu gradul de locotenent, și a plecat pe front cu Regimentul 1 Infante-rie (Dorobanți) Dolj. A luptat în sudul Ucrainei și la Stalingrad. Ca urmare a pierderilor suferite în bătălia de la Cotul Donului (1942), regimentul din care făcea parte veteranul nostru a fost retras în Bug și, ulterior, în Transnistria, iar în aprilie 1943 s-a retras în România pentru refacerea efectivelor. Regimentul a existat între anii 1906-1959.

Am trecut Prutul la 20 noiem-brie 1942, am ajuns la Nipru până la Bug, la portul Nicolaev. Aici rușii erau comandați de o femeie. Am atacat Nicolaevul fără să auzim un foc. După aceea am aflat că rușii, comandanți de această femeie, se retrăseseră, fără să simțim. A fost o victorie ușoară, fără vărsare de sânge și risipă de muniție. Apoi, am ajuns la Rostov. Nemții au avut un tun de 800 de mm, l-au adus în Rostov cu trenul. Au tras un proiec-til, care a avut forța unei bombe de

Mirela FlorianFoto: Petrică Mihalache

Fiecare avea o lopățică, mi-am făcut o groapă și m-am băgat acolo. Eram în linia I. Afară se trăgea la foc continuu. Pe un colț aveam amplasată pușca mitra-lieră. Un proiectil a căzut direct pe armă, a explodat, am rămas o clipă inconștient și mai multe schije m-au rănit la mână și la picior. Ceilalți au crezut că am murit. Am avut nevoie de două-trei zile de îngrijiri medicale, am fost pansat. Cred că de aici am rămas

cu probleme de auz, ne spune Ștefanovici.

Pe front nu și-a luat niciodată zile de concediu sau de permisie. Doar când a fost rănit a avut câteva zile libere. A fost marcat de faptul că mulți dintre camarazii de arme au murit. Eu convenisem cu un ca-marad ca, în cazul în care mor eu, să-mi ia ceasul meu și să-l ducă mamei mele, și eu la rândul meu, dacă o să moară el, să-i iau ceasul și să i-l duc soției. Din nefericire, acest prieten a fost omorât și am fost nevoit să-i duc ceasul soției, căreia nu îi venea să creadă că soțul ei a murit, spune cu emoție în glas Ștefanovici.

După război a urmat cursurile Institutului Politehnic, Facultatea de Instalații și Utilaje, însă după un an a fost dat afară din cauza decorației primite. A urmat un curs de metrologie, obținând autorizație pentru a executa lucrări în instalații mecanice sub presiune. A lucrat o perioadă la Institutul Național de Cooperație. Apoi s-a angajat la Întreprinderea de Instalații Generale, de unde a ieșit la pensie. Are o fată în vârstă de 50 de ani, stabilită în Austria. Nu are nepoți.

Este invalid de război gradul II, însă veteranul nostru își ocupă timpul citind ziare, îi place mult să studieze istoria. De asemenea, urmărește și emisiunile cu caracter informativ, în special despre război.

La mulți ani, domnule colo-nel! Să fiți sănătos și să ne vedem bucuroși și în 2019! n

oferit domnul Ștefanovici și l-au însoţit alţi doi camarazi. Înarmaţi cu mitraliere și grenade, au pornit în aventura sinucigașă de neutra-lizare a tancului dușman. Au reușit să-l arunce în aer, dar și ei au fost răniţi grav. Domnul Ștefanovici s-a ales atunci cu schije, pe care le păs-trează și acum, într-o mână și un picior. Însă, pentru această ispravă a fost decorat, mai târziu, cu Coroa-na României în grad de cavaler cu panglica de Virtute Militară.

avion și, astfel, Rostovul a căzut. Am ajuns și în sudul Ucrainei, rela-tează venerabilul veteran de război.

În armată nu poți comenta or-dinele primite, trebuie să le execuți. Am primit ordin să mă amplasez cu efectivele într-o zonă care era la o distanță de 200-300 de metri de ruși. Eu am raportat că nu e bine să ne amplasăm aici, că o să ne omoare rușii. Dar atunci mi s-a ordonat că dacă nu execut ordinul o să fiu trimis la Curtea marțială și executat. Atunci eu nu am mai zis nimic, ne-am amplasat acolo, dar atunci imediat șase soldați români au fost omorâți de ruși. Din acel moment, am primit ordin să ne mutăm în altă zonă mai ferită, spune cu emoție veteranul Ștefanovici.

Ne îndreptam către Stalingrad. Rușii aveau celebre tancuri T-34 care atingeau viteza de 40 km/oră. Se spunea că sunt tancuri de hârtie, dar nu era deloc așa. În timpul luptelor, ofițerii români erau nevoiți să-și rupă epoleții pentru a nu fi omorâți de ruși, fiind cei mai căutați. La Stalingrad am suferit cele mai multe pier-deri. Practic, Armata a 4-a a fost decimată.

O întâmplare din acea perioadă este legată tot de tancul T-34, când, după o luptă încrânce-nată, unul dintre acestea rămăsese între cele două linii de tranșee. Comandantul batalionului a chemat ofiţerii și a cerut voluntari care să arunce tancul în aer. S-a

Nu mi-a fost frică de război, singura teamă a fost

să nu cad prizonier la ruși!


Maior Marius Udroiu

Locotenent-colonelul Iulian Trușcă

Locotenent-colonel Nicolae Olaru Mirabela Pasăre

Elena Grozavu împreună cu părinţii și recrutorul de la BIR Vâlcea.

ANIVERSARE

Maior Bogdan [email protected]

La granița dintre armată

și societatea civilă

Suntem în plină campanie. Din fericire, e doar campanie de recrutare. Se caută tineri

care-și doresc o carieră militară. Se poate începe devreme. Nu zic cu grădinițele militare, mai ales că sunt unele civile unde e multă ordine și disciplină și nimeni nu crâcnește-n front. Dar liceul e o altă treabă.

Există patru colegii naționale militare și încă unul, la Constanța, posibil a se reînființa anul acesta. Patru ani de disciplină și rigoare, de educație și camaraderie, și garanția trecerii examenului de Bacalaureat. Plus șanse foarte mari de a reuși la examenul de admitere în instituțiile de învățământ supe-rior militar. Se recrutează și pentru acestea, precum și pentru școlile de maiștri și subofițeri.

Totul începe la birourile de infor-mare-recrutare (BIR) din cadrul cen-trelor militare județene. La Râmnicu Vâlcea în prima zi de vacanță inter-semestrială și până la ora 10 deja veniseră șase tineri din clasa a VIII-a să-și înceapă dosarele pentru admi-terea în colegiile militare.

Elena Grozavu a fost deja la examinarea medicală și tocmai ce și-a terminat de completat dosa-rul de candidat. E din Horezu și a venit împreună cu mama și tatăl ei. Dacă e visul ei, o ajut, spune mama sa. Trebuie să ne obișnuim de acum că vor pleca de lângă noi. Și sora ei mai mare, care e în clasa a XII-a se pregătește de admitere tot în învățământul militar, la Academia Tehnică Militară.

Uniforma îmi place cel mai mult, explică Elena motivul alege-rii liceului militar. Pragmatismul a avut și el un rol în alegere: E o profesie de viitor. De existența colegiilor militare a aflat de la recrutorii care i-au vizitat școala. Una din cele 116 din județ la care au ajuns deja cei de la BIR Vâlcea din octombrie până acum.

Avem o bună tradiței de recru-tare pentru colegiile militare. Anul trecut am avut 25 de copii care au intrat la acestea. Primele eleve intrate la colegiile naționale mili-tare din Alba și Craiova au fost din Vâlcea, spune locotenent-colone-lul Nicolae Olaru, șeful BIR.

Lucrurile nu stau la fel de bine în ceea ce privește recru-tarea pentru școlile de maiștri și subofițeri și academiile militare. Ne scade baza de recrutare. Din ce în ce mai puțini absolvenți de liceu și din ce în ce mai puțini absolvenți cu Bacalaureat. Nu mai sunt pro-file de matematică-informatică

Anul trecut s-a făcut, pentru prima dată, și recrutarea și selecția soldaților-gradaților rezerviști voluntari. Maiorul Marius Udroiu, de la biroul mobilizare, s-a ocupat de această activitate, care a avut un impact limitat. Au întocmit dosare de recrutare pentru 26 de persoane. Doar 19 s-au mai pre-zentat la probele de selecție și la vizita medicală. 10 nu au trecut de vizita medicală, 2 de probele fizice și 1 de proba psihologică. În

determinat atractivitatea scăzută a locurilor de rezervist voluntar.

Comandantul Centrului Militar Județean (CMJ) Vâlcea, locotenent-colonelul Iulian Trușcă, se ocupă și el de promovarea carierei militare. Chiar în timpul liber. Contul perso-nal de Facebook și l-a transformat într-un vehicul de informare. Și funcționează cu succes. Postările lui au like-uri și distribuiri. Spune că nici n-are rost să-și folosească pagi-na de FB la altceva, pentru că orice postează este preluat de mass-me-dia locală și știți cum e, una spui și alta se înțelege!

CMJ-urile funcționează cu fon-duri de la consiliile județene. Asta e legea, mobilizarea este atribuția județelor și este doar gestionată de MApN. Anul acesta, fondurile au scăzut și cheltuielile au crescut. Dar comandantul spune că se va descurca cu ce primește. S-a obișnuit odată cu gestionarea fondurilor primite de biroul de informare-recrutare, care vin doar de la MApN. Partea bună este că legăturile interinstituționale funcționează foarte bine și informațiile de care au nevoie cei de la mobilizare vin în timp util.

Am schimbat toate documen-tele de mobilizare la firme, primării, posturi de poliție. La unele erau neschimbate și de 20 de ani. Erau oameni care figurau în acte cu responsabilități la mobilizare, dar ei ieșiseră de mult la pensie. La o primărie din județ nu mai găseau documentele de mobilizare. După vreo două ore în care toți alergau în toate direcțiile, au găsit dosarul în dulapul fostului primar, sub o hârtie de pe raft. Primarul actual mi-a zis:„Domnule, mi-am adus aminte că mi-a arătat fostul primar documentul, mi-a zis că nu trebuie să știe nimeni de el, să nu-l vadă nimeni altcineva în afară de mine”. La schimbarea mobilierului, dosarul a rămas sub hârtia de pe raft. Dar când i-a spus subofițerul care era cu mine că, probabil, documentele sunt într-un dosar de vinilin, și-a adus aminte. Oricum, acum toate documentele de mobilizare ale județului sunt la zi, spune locote-nent-colonelul Trușcă.

La zi sunt și cererile, în spe-cial ale rezerviștilor, pe care le soluționează CMJ-ul. Nu am oa-meni nemulțumiți, spune locote-

și matematica se cere peste tot. Anul acesta nu sunt locuri pentru administrație publică, unde se dă limba română, explică locote-nent-colonelul Olaru, câteva din problemele de care se lovește în atingerea țintelor. O altă pro-blemă, specifică mai degrabă județului Vâlcea, este existența, la Drăgășani a școlii de subofițeri de jandarmi; cursurile durează doar șase luni și are două promoții pe an. 700 de oameni în total, ale căror solde le și depășesc pe cele ale subofițerilor și soldaților și gradaților profesioniști (SGP) din armată. Nici bulibășeala din ultima vreme cu soldele soldaților și subofițerilor, care ajung să se concureze, nu ajută la atragerea de personal în rândul cadrelor. Dar există speranță: Eu cred că problema discrepanțelor în veni-turi va fi reglementată după 2022, spune șeful BIR. Cu toate acestea, reușesc să atragă oameni către o carieră militară. Acum facem contactări, luări în evidență pentru SGP, pentru că acum nu se face re-crutare. 20 și ceva de persoane s-au înscris deja, în așteptarea locurilor în unități. Cei care au dat la școli de maiștri, subofițeri și ofițeri și nu au intrat, rămân cu probele de selecție valabile și vor fi transformate în puncte pentru dosarul de SGP. Anul trecut am avut opt astfel de dosare, spune locotenent-colonelul Olaru.

nent-colonelul Trușcă. Am dat ordin ca atunci când se prezintă un rezervist la poartă, să nu plece până când i se rezolvă problema. Decongestionăm și la noi și oamenii sunt și ei mulțumiți că nu sunt plimbați de colo-colo. Și asta, după cum știm cu toții, se întâm-plă destul de rar.

total aveau 8 locuri. Maiorul Udroiu spune că cei respinși la vizita me-dicală ar fi putut trece dacă aveau mai mult timp la dispoziție pentru rezolvarea problemelor constatate: colesterol mărit sau trigliceride puțin peste valoarea maximă. Cei șapte care nu au mai venit deloc la selecție au făcut acest lucru pen-tru că angajatorii le-au oferit bani în plus la salariu sau au plecat la muncă în străinătate. Beneficiile fi-nanciare limitate pentru rezerviști, lipsa beneficiilor pentru angajatori, lipsa perspectivei de a deveni militar profesionist, perioada de contract de patru ani care nu poate fi întreruptă fără penalități sunt câteva din constatările făcute de maiorul Udroiu ca fiind cauze ce au

Mirabela Pasăre se ocupă de soluționarea diverselor situații ridicate de solicitanți. În general, drepturile cuvenite la pensie sunt problema recurentă. Și asta pentru că, până în 2007, pentru activități precum salturile cu parașuta, asană-rile în poligoane, taberele de vână-tori de munte și altele, nu se primea spor la pensie și de aceea nici nu există mențiuni în dosarele perso-nale ale cadrelor. Pentru a-și primi drepturile cuvenite, oamenii trebuie să meargă la arhive și să-și scoată din OZ-urile unităților unde au lucrat adeverințe care să confirme partici-parea la astfel de activități. Rolul meu este să îi fac să înțeleagă că suntem doar verigi, nu un for decizional. Dar îi îndrumăm unde să se adreseze, care este calea legală. Nu am avut nicio reclamație de la rezerviști că nu ar fi fost bine tratați. Eu sunt pe această funcție de 10 ani și nu am avut proble-me. Empatizez cu persoanele și încerc să-i ajut. Mai vin și spun: „Eu vă dau ordin să faceți asta”, dar, în general oamenii sunt decenți. M-a amenințat un ofițer în rezervă că „mă bagă în pușcărie, că are el grijă”... Și asta pen-tru că n-am putut să-i dau grupa de muncă pe care și-o dorea, dar pentru că nu avea documentele necesare, spune doamna Pasăre.

Centrele militare județene îm-plinesc luna aceasta 50 de ani de existență și de activitate ca zone de contact între armată și societa-tea civilă. n


PSIHOLOGIE MILITARĂ

O știință făcută cu artă

Care este misiunea psiholo-gilor într-o astfel de unitate?Misiunea, și totodată responsa-

bilitatea noastră, este de a realiza, mai întâi, selecția personalului aeronautic (militar și civil), iar apoi de a evalua periodic, din punct de vedere psihologic, persoanele care ocupă funcții aeronautice. Responsabilitatea psihologilor din structura noastră este cu atât mai mare cu cât avem la dispoziție un număr limitat de ore de examinare – deși, e drept, este una din cele mai consumatoare de timp evaluări psihologice, mai ales la selecție. Dificultatea evaluărilor de tipul celor periodice este legată în special de faptul că, acestea fiind anuale, interacțiunea cu oamenii care ocupă funcții aeronautice este limitată. Dar acest lucru este compensat de munca psihologi-lor de unitate, care îi cunosc din interacțiuni mai frecvente, iar demersul nostru este continuat de aceștia. Este foarte important faptul că întotdeauna ne coordo-năm și ne armonizăm cu ei. Mie îmi place să spun că, la institut, noi facem o fotografie anuală, însă filmul adaptării profesionale este la îndemâna psihologului de unitate, așa cum avizul (Apt sau Inapt) este la îndemâna noastră.

După atâția ani de experiență, aveți o definiție personală a psihologiei?Nu neapărat personală, ci împrumutată. Sunt multe idei

frumoase despre psihologie, dar două mi-au plăcut, în mod special. Una dintre acestea este legată chiar de prima interacțiune cu Facultatea de psihologie. Am fost întrebați, la cursul de psihologie generală, Ce este psihologia? Știință sau artă? Întrebarea fusese adresată de profesorul Mielu Zlate și părea, la vremea respectivă, o întrebare retorică. Profesorul, fără a aștepta răspunsul nostru, ne răspunde: Este o știință făcută cu artă! Atunci mi s-a părut un joc de cuvinte. Psihologii ar trebui să se gândească mai des la asta. A doua idee la care m-am referit este că face mai mult un psiholog fără teste decât niște teste fără psiho-

log, idee la care, din nou, trebuie să reflectăm. Dar așa se întâmplă cu oricare altă meserie – contează foarte mult cum folosești o uneal-tă, testul psihologic fiind și el tot un instrument.

Cum se prezintă psihologic omul de astăzi în ceea ce privește percepția asupra vieții, a familiei, a prieteni-lor?Legat de familie și prieteni, nu

cred că am sesizat în timp modifi-cări semnificative. Sigur că, atunci când intervine o misiune militară, servești mai întâi misiunea, iar familiile știu asta – este sacrificiul pe care militarii îl fac permanent. În ceea ce privește percepția asupra vieții, aceasta este o ches-tiune foarte generală, dar cei care ajung la noi pentru evaluare își doresc o meserie care să le placă și pentru care au aptitudini. Dacă ar fi să-mi doresc ceva, ar fi să văd mai mulți candidați care să-și susțină motivația profesională cu mai mult entuziasm și care să se cunoască mai bine înainte de a alege o profesie dificilă cum este pilotajul. Mulți dintre ei se află la prima lor evaluare psihologică și au o idee vagă despre potențialul lor aptitudinal.

Referindu-ne la sindromul post traumatic, mass-media vorbește despre existența unor astfel de cazuri. În aviația militară ați avut vre-un caz, un militar cu sindrom posttraumatic?În aviație nu am avut astfel de

cazuri, dar mai multe ar putea spune psihologii care se ocupă de evaluările postmisiune. Există oameni care au fost expuși unei traume (care au fost implicați în accidente sau care și-au văzut prietenii murind în catastrofe aviatice), iar evaluările pe care le facem în astfel de situații sunt mult mai amănunțite. La modul general, aș spune că ne interesea-ză să evaluăm dacă cel implicat într-un astfel de eveniment poate face față solicitărilor profesionale în continuare.

Care sunt satisfacțiile unui psiholog militar?Cel mai mult îmi place când

merg în unități, când îi văd că zboară, să observ cum evoluea-

ză, să-i privesc pe YouTube când se întorc din misiuni, să povestesc cu cei admiși, an de an, despre realizările lor. Știu că, în toate acestea, am și eu grăuntele meu de contribuție.

Ați avut un caz mai special?Am lucrat aici și pe partea

clinică, în consiliere psiholo-gică. Am avut destule situații. Fără legătură cu armata. Îmi amintesc de o tânără care, absolventă de Conservator fiind, studiase violoncelul și avea trac de scenă, nu reușea să depășească starea cu toate că își dorea acest lucru foarte mult. Chiar dacă ne-am întâlnit foarte rar și foarte puțin, am reușit împreună să folosim tracul în mod pozitiv, plecând de la ideea că un artist fără emoție e ca o vioară fără corzi, iar transferul emoției către public este ideal, doar în acest context. Este extrem de satisfăcătoare psiholo-gia clinică!

Ce spune psihologia despre noile tehnologii comunicaționale, cât bine și cât rău au adus în viața noastră?Depinde de ceea ce faci cu ele și

ce fel de timp le oferi. Aduc destule lucruri bune, dar depinde în ce scop le folosim. Am citit într-un text de filosofie a tehnologiei (un domeniu fascinant de studiu!), o soluție împotriva utilizării exce-sive a tehnologiei: comunitățile de practici, adică atunci când ne întâlnim și facem ceva împreună. Dar vedeți că se fac aceste lucruri, oamenii le organizează intuitiv. Faptul că ne aflăm împreună, discutăm, povestim ne distrăm, e benefic pentru toți. Dependența de aceste tehnologii este un fapt real, vin oameni la psiholog să scape de ea, iar unele școli au luat măsuri în acest sens. Până la urmă este vorba de disciplina de viață a fiecăruia, despre ce facem cu toate gadget-urile și, mai ales, de cât timp din viață ne ocupă.

Care credeți că sunt lucrurile care ne formează, respectiv care ne-au deformat în timp?Ne formează (și deformează)

tot ce intră în contact cu noi, de la

Această latură se pune în evidență (din păcate!) mai mult în situații de criză, de traume foarte mari. Atunci ne întoarcem cu fața spre spiritualitate (nu mă refer neapărat la o religie anume). Din ce-am văzut și am trăit aici, oamenii care se bazează pe un suport spiritual fac față mult mai bine problemelor grele ale vieții. De exemplu, când mă refer la traume foarte mari, mă gândesc la moartea unui copil, la boli grave, la pierderea integrității fizice după un accident și altele asemenea. Toate aceste lucruri le-am întâlnit și au fost rezolvate în mare parte prin suportul spiritual. Eu cred că o viață spirituală este importantă, iar preoții militari cred că ne pot spune multe în acest sens. De la oamenii pe care i-am întâlnit aici, din situațiile acestea greu de îndurat prin care au trecut, și din modul lor de a le face față am învățat atât cât niciun curs de psihologie din lume nu ar putea să o facă.

În loc de concluzii...Ceea ce nu am spus mai

sus și aș vrea să accentuez este existența acestor echipe invizibile care lucrează împreună, formate din colegii psihologi din acest la-borator, colegii medici din institut și colegii din unități. Domeniul în care lucrez este reprezentat de munca acestui personaj colec-tiv fără de care lucrurile nu ar funcționa. Ceea ce face fiecare dintre noi depinde de toți ceilalți, iar asta nu trebuie să uităm. n

părinți, educatori, colegii cu care interacționăm de mici până ce devenim ființe conștiente care au destul discernământ și pot alege ce vor. Autoeducația, autoevalu-area, munca cu tine însuți sunt soluții pentru o dezvoltare perso-nală armonioasă.

Cum a evoluat atitudinea noastră față de psiholog?Eu mă bucur mult că, în aviație,

oamenii sunt foarte deschiși, au o atitudine foarte bună față de noi, vin cu drag aici. În societate, în general, oamenii s-au mai deschis spre psihologie, dar depinde și cu ce psihologi au interacționat.

Multe studii afirmă faptul că dintre multele tipuri de inteligență – cognitivă, socia-lă, abstractă, rațională –, cea esențială rămâne inteligența emoțională. Cum comentați?Stabilitatea emoțională, una

din componentele esențiale ale inteligenței emoționale, este extrem de importantă pentru piloți și controlorii de trafic, pentru că aici se întâlnesc multe situații neprevăzute și nu poți să-ți permiți să nu fii funcțional. Cu cât responsabilitatea este mai mare, cu atât sunt mai multe situații de risc ce trebuie gestionate și din perspectivă emoțională.

Cât de importantă este ramu-ra spirituală pentru dezvol-tarea noastră ca ființe umane și pentru confortul vieții noastre alături de ceilalți?

Anul acesta se împlinesc opt ani de când locotenent-colonelul Doina Trandafir este și șefa Laboratorului de Psihologie al Institutului Național de Medicină Aerona-utică și Spațială General dr. aviator Victor Anastasiu din București și 20 de ani de când lucrează aici ca psiholog.

Elena [email protected]

Observatorul militar18CULTURĂ

Nr. 7 / 21 – 27 februarie 2018

Se consideră eroare, neglijență stilistică pleonasmul sau tautologia, adică introducerea într-un enunț a cuvântului sau a grupului de cuvinte prin care se

repetă o idee deja exprimată în acel enunț (v. cnrtl.fr/le-xicographie).

Adesea, tautologia nu este evitată, ci se acceptă neglijența pentru a se da întâietate necesității stilistice.

Cuvintele „zi”, „săptămână”, „lună”, „an” se referă la „pe-rioade” sau la „intervale de timp” („Dicționarul explicativ al limbii române”, ediția a II-a revăzută și adăugită, Uni-vers Enciclopedic Gold, 2009 / Delr 2009).

Ziua, „interval de timp cuprins între răsăritul și apusul Soarelui” sau „interval de timp de 24 de ore, corespun-zător unei rotații a Pământului în jurul axei sale” (ibid.), este componentă a săptămânii, a lunii și a anului, întru-cât săptămâna este „perioada de șapte zile consecutive, care [...] se repetă de cincizeci și două de ori într-un an” (ibid); luna este „intervalul de timp corespunzător unei revoluții a Lunii în jurul Pământului, egal cu fiecare dintre cele 12 diviziuni ale anului calendaristic, cu o durată de 28 până la 31 de zile” (ibid.); anul este „perioada de timp care corespunde unei revoluții a Pământului în jurul Soa-relui și care cuprinde 12 luni”.

Ca urmare, combinațiile de cuvinte „săptămâni de zile”, „luni de zile” și „ani de zile” sunt tautologice, dar se recurge la o formă de plural a cuvântului „zi” ca determi-

LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA MEA.NICHITA STĂNESCU

Aurelia Nă[email protected]

nant al cuvintelor „săptămână”, „lună”, „an” pentru a se subli-nia durata, lungimea săptămânii, lunii, anului (v. Delr 2009). Așadar, rostul acestor combinații de cuvinte tautologice este referirea insistentă la caracterul continuu, neîncetat, neîntrerupt sau permanent al unei acțiuni. Ele sunt sino-nime cu adverbe precum „mereu”, „întruna”, „întotdeauna”: „Trei săptămâni de zile, în timpul pregătirilor de nuntă, ei

s-au văzut în toate serile” (Ioan Slavici, „Mara”, ro.wikisource.org); „de santinelă la orzărie era […] un biet om, luat în oas-te pe nevăzutele, și pe care, de șase luni de zile de când venise, nu-l scoase nimenea din ceea ce știa el de acasă” (Emil Gârleanu, „Cea d’intâi durere”, „Nuvele și schițe”, 1909, books.google.ro); „În trei luni de zile, am schimbat opt odăi cu chirie. Aș putea spune că în trei luni de zile am făcut înconjurul Parisului” (Ion Minulescu, „Corigent la limba ro-mână”, books.google.ro); „erau mototolite, umede și muce-

găite, purtând un miros inconfundabil de pușcărie. Şi cum puteau fi altfel după ani de zile de ședere în umezeala Del-tei?” (Radu Mărculescu, „Mărturii pentru Judecata de Apoi adunate din Gulagul Românesc”, Humanitas, 2015, books.google.ro); „după doi ani la Poarta Albă a urmat domiciliul forţat, căruia i s-a sustras pierzându-și ani de zile urma și muncind ca porcar, zilier și așa mai departe”. (Tania Radu, „Chenzine literare”, 2014, books.google.ro).

Ioan Slavici a folosit adesea sintagma „ani de zile”: „preoteasa aceea stătuse patru ani de zile la călugărițele din Oradea-Mare [...] îl dăduse tatăl său la gimnaziul din Timișoara, unde patru ani de zile, cât a stat, a fost mereu între cei dintâi. [...] am stat la Timișoara cinci ani de zile în aceeași bancă” (op.cit.).

Uneori, Ioan Slavici a adăugat la această sintagmă și construcția „de-a rândul”: „Ani de zile de-a rândul a stat el aici fără ca să fi văzut pe cineva la vreuna din ferestrele de peste drum [...] Ani de zile de-a rândul le-a dat mâncarea și niciodată n-a putut să se uite la ea fără ca să tremure cu-prinsă de frică. [...] Stătuse și ea ani de zile de-a rândul pe aceeași bancă cu alte fete [...] nu și-a făcut tăietura de mă-iestru la timpul hotărât și-a umblat ani de zile de-a rândul fără de rost” (id. ibid.). Scriitorul a procedat la fel și când a recurs la sintagma „săptămâni de zile”: „Săptămâni de zile de-a rândul vin mereu și de la deal, și de pe șes, unii ca să lucreze, alții ca să petreacă câteva zile bune (id. ibid.). n

LA PRIMA LECTURĂ

„De zile”

Maior Bogdan [email protected]

Cercul Militar Naţional

Grija faţă de răniţi

CARTEA DE ALTĂDATĂ

[1 noiembrie 1916]Ofiţerii îngrijiţi în spitalele din București,

pe care-i întâlnesc, îmi povestesc că, din punct de vedere medical, n-au avut a se plânge. S-a pus cel mai mare interes. Tot astfel spun și despre hrană.

Sunt însă nemulţumiţi că li se făceau tot felul de neajunsuri din partea organelor comenduirii pieţii, care înţeleg a interveni în spitale la tot momentul, de multe ori nu-mai pentru a-și face de lucru și pe motiv de ordine și poliţie.

Ca unul care n-am fost îngrijit în aceste spitale nu pot preciza cât aceste nemulţu-miri sunt justificate sau nu. Totuși, nu e mai puţin adevărat că faţă de cei răniţi se im-pun menajări, chiar dacă ele vin câteodată în contradicţie cu oarecari rigori ale disci-plinei. Dacă o cazarmă o poţi transforma în

spital, nu trebuie uitat că un spital nu e o ca-zarmă, deși ascultarea, bunacuviinţă, ordinea militară trebuie să domnească și aici...

În căutarea unei instalaţiuni pentru meca-no-terapie, văd că suntem lipsiţi de așa ceva, deși în timp de război o atare instalaţie e de cea mai mare importanţă.

Mai în urmă aflu că există ceva la „Baia Centrală”, sub conducerea d-lui doctor Zussmann. Imediat și încep ședinţele, căci nu e timp de pierdut. Instalaţia e foarte frumoasă, cu băi electrice, diferite aparate pentru masagii electrice, mișcări mecanice etc. Are însă păca-tul că e prea mică faţă cu numărul celor care vin aici și, de aceea, totdeauna trebuie să aștepţi foarte mult până să-ţi vină rândul. n

Recunosc, nu citesc poezie. Prea multă analiză literară în școală și poezii seri-oase la vârste nepretențioase m-au făcut să mă îndepărtez puțin de plăceri lirice și să apreciez mai mult creații epice.

Într-o bună zi, însă, căutând într-o librărie un album de benzi desenate (fără țintă precisă) și tot răsfoind tot felul de cărticele, care mai de care mai colorate, dar multe complet neinteresante, am descoperit-o pe Carmen Tiderle.

La început am crezut că era o traducere, numele autoarei și natura ilustrațiilor m-au păcălit; am citit o poezie la-ntâmplare și mi-am zis că traducătorul este ge-nial dacă a reușit să redea atât de bine în română și rima și ritmul și umorul poe-ziilor. M-am dumirit destul de repede, Carmen Tiderle este româncă și ilustratorul cărții, Vali Petridean, la fel.

În orașul Bucurville nu este prima carte de poezii pentru copii scrisă de Carmen Tiderle și nici ultima, sper eu. Autoarea spune că s-a apucat de scris pentru copii, ca să îi facă și pe ai ei să citească cu plăcere. Cred că a reușit, pentru că ai mei, chiar dacă nu-și citesc singuri poeziile, le apreciază pe cele din... Bucurville. Şi cred că

ar fi și greu să nu o facă, pentru că unul, două cuvinte interzise (pârț, fund etc.) îi fac să aprecieze și mai tare răsturnările spectaculoase de situație pe care, adesea, finalul de poezie le aduce.

Şi ca să nu lungesc analiza literară prea mult și să vă piară cheful de citit po-ezie, vă mai spun doar că, citindu-le copiiilor vă veți distra și voi. Şi de la Carmen Tiderle la Eminescu nu va mai fi o cale atât de lungă, pe care nici nu veți mai fi sperat copilul dinăuntru s-o parcurgă.

Mostră: PrietenieDoi bascheți ConverseErau cei mai buni prieteni din universPână-ntr-o zi când unul a călcatÎntr-un rahat.De-atunci totul s-a schimbat. n

Poezie de distrat în copilărie...

și nu numaiCarmen Tiderle,

În orașul Bucurville.Editura Vellant, 2016

Locotenent-colonel Sterea Costescu,

Din carnetul unui căpitan. Însemnări și amintiri din

Răsboiul pentru întregirea neamului

(1 august 1916 – 1 aprilie 1917), Focşani, 1927,

p. 174 – 175

Balul Primăverii 2018Sâmbătă, 3 martie, la Sala

Bizantină, între orele 19.00-24.00,

Cercul Militar Național organizea-ză tradiționalul bal ocazionat de sărbătorirea Mărțișorului și a Zilei Femeii. Accesul se face pe bază de invitație. Informații la telefon: 021/313.86.80, int.136, 156 sau mesaj la [email protected].

Interferențe culturale - Diplomație culturală

Joi, 22 februarie, ora 17.15, la Sala Ştefan cel Mare și Sfânt, va avea loc expune-rea cu tema: Diplomația cul-turală, domeniu al diplomației publice, susținută de prof. univ. dr. Leonida Moise. Intrarea este liberă.

Expoziții:Galeria ArtelorExpoziția de pictură a ar-

tistului plastic Mihai Puricel, deschisă în perioada 5 – 22 februarie.

Galeria Foaier Expoziția de pictură a

artistului plastic Paul Mecet, deschisă în perioada 20 fe-bruarie-5 martie.

Galeria Rondă Expoziția de grafică

Fascinația Orientului a artis-tei plastice Maria Elisabeta Stoicescu, deschisă în perioa-da 20 februarie-5 martie.

Expozițiile sunt deschise zilnic, între orele 11.00 – 19.00. Intrarea este liberă.

Informaţii: www.cmn.ro, www.facebook.com/cmn.ro nM

ihai

Pur

icel

Observatorul militar 19ARMA CONDEIULUI

Nr. 7 / 21 – 27 februarie 2018

Colonel (r) Ion [email protected]

Un ordin, un regulament și o ținută militară. Cea de oraș

Acum trei zile, sunt exact trei zile, de când am semnat or-dinul prin care am modificat

articolul 211 din acest ordin care se referea la portul ţinutei militare de la domiciliu până la locul desfăşură-rii activităţii. Obligatoriu; obligatoriu ţinuta de oraş, da. Vreau să vă spun că a provocat o oarecare rumoare şi mă aştept să provoace şi mai mul-tă din momentul în care va fi pus în aplicare, pentru că eu spun aşa – şi o să o repet, cu riscul de a-mi atrage antipatii: în momentul în care ai de-cis să îmbrăţişezi cariera militară, ţi-ai asumat printre altele şi această haină militară care te onorează. (...) Militarul român nu cred că are de ce să se jene-ze purtându-şi ţinuta militară pe care a îmbrăcat-o în momentul în care a depus un jurământ faţă de ţară. Nu pleci ca în tură şi-ţi duci salopeta în plasă şi te îmbraci la locul de muncă.”

Ministrul apărării naționale, Mihai Fifor, este autorul declarației de mai sus, deja cunoscută de mai toți aceia vizați de conținutul ei. Avea dreptate Domnia Sa când îşi imagina rumoa-rea pe care o va stârni, dincolo de cea deja provocată. Aşa a fost. De antipa-tii, rămâne de văzut! Poate şi pentru că, după ani în care portul ținutei militare de oraş, la şi de la serviciu, a fost unul cu desăvârşire facultativ, iar o schimbare, oricare ar fi fost ea, o ştim prea bine, avea nevoie de ceva vreme pentru a putea fi pregătită şi asumată conştient de beneficiari.

Ziua BrâncușiS-au împlinit, în prima zi a acestei săptămâni, 142 de

ani de la naşterea sculptorului Constantin Brâncuşi. Prilej de rememorare a câtorva frânturi din viața ti-

tanului din Hobița. Un destin de artist de vigoarea şi forța unui fluviu care şi-a revărsat vâltoarea geniul său creator peste blocurile amorfe de piatră, însuflețindu-le. Un om ca stejarul care a îndurat gustul amar al depărtării de casă şi al exilului ca să-şi poată sluji şi împlini harul primit de la Dumnezeu. Un artist fascinat de zborul spre înalt al Pasării măiastre, dar măcinat pe interior de gândul despărțirii de casă. Un creator care a păstrat întotdeauna în minte, ca pe o comoară, prispa casei de lemn în care a deschis ochii şi a gustat farmecul şi frumusețea lumii. Ograda casei părinteşti, obiceiurile, traiul şi truda oamenilor simpli l-au inspirat şi l-au susținut în efortul său de a da forme nebănuite pietrei. Ironia sorții a făcut ca opera sa să fie cu-noscută şi apreciată mai întâi de străini şi apoi de români. Poate cei mai mulți dintre noi nu o cunoaştem integral, ci doar din auzite, deşi îi intuim valoarea extraordinară. Este şi acum de neînțeles cum poate un stat să refuze o operă făcută cadou, prin testament, de însuşi autorul ei. Pentru ca, în vremurile acestea, să încercăm tot soiul de colecte fanteziste pentru a recupera părți din opera sa, mă refer aici la Cumințenia pământului. Pentru că Brâncuşi a dat lumii, prin energia şi substanţa geniului său creator opere de referinţă ale culturii şi artei universale. El a fost un sculptor roman, adoptat de statul francez, care a con-tribuit decisiv la îmbunătăţirea sculpturii contemporane. Printre operele sale de referinţă se numără, alături de cele enumerate mai sus, Sărutul, Rugăciunea, dar şi creaţiile

sale realizate în aer liber la Târgu Jiu: Poarta Sărutului, Masa Tăcerii şi Coloana Infinitului.

Ultimele trei piese monumentale înnobileză fru-mosul oraş de pe Jiu şi demonstrează cu putere că Brâncuşi a crezut în forţa, unitatea şi dăinuirea Neamu-lui Românesc, în valorile sacre ale oamenilor care s-au născut şi au trăit pe meleagurile noastre.

Din păcate, noi românii nu am avut ocazia să admi-răm pe viu, cum se spune, acest tezaur al patrimoniului cultural universal şi încercăm regretul de a nu-l fi avut aici pe marele Brâncuşi, prin operele sale. În afară de una din marile expoziții care s-au putut organiza la Muzeul Național de Artă cu mulți ani în urmă, când în sfârşit se reuşise să se adune o parte din lucrările sale... Am aflat mai recent că publicul larg va putea avea acces în scurt timp la documentele, fotografiile, schițele Coloanei fără sfârșit, cum se numea, în vreme, Coloana infinitului. Mi-amintesc cu bucurie de Centena-rul Brâncuși – Pasărea măiastră, o manifestare culturală de rezonanţă universală, desfăşurată acum opt ani şi găzduită de Palatul Cercului Militar Național, un proiect măreţ, organizat, sub egida UNESCO, de Liga culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni alături de Academia Română şi de alte instituţii şi organizaţii care şi-au dat mâna şi au reuşit să reunească nume prestigioa-se ale cercetării vieţii şi operei lui Brâncuşi, istorici ai cultu-rii şi critici de artă din întreaga lume, oameni care nutresc un vis comun şi anume fascinaţia pentru frumuseţea inefabilă a Pasării Măiastre. Simbol al zborului ce îl elibe-rează pe om din limitele materiei, Pasărea Maiastră a fost

sculptată în 1910 de maestrul din Hobiţa şi aleasă acum aproape două decenii drept sculptura secolului XX. Ea relevă aspiraţia lui Brâncuşi către înalt, către perfecţiune, către absolut, în fapt dorinţa nestăvilită a fiecărui om de a-şi depăşi condiţia, de a se ridica prin puterea spiritului într-o altă dimensiune. Poate nu doar o coincidenţă a făcut ca, în efervescenţa creatoare a aceluiaşi an 1910, un alt român vizionar, inginerul militar Aurel Vlaicu, să împli-nească un vis dintotdeauna al omenirii, acela de a zbura, legându-şi astfel remarcabila realizare tehnică de opera artistică a titanului sculptor din Gorj. În această paradig-mă, a desluşirii înţelesurilor vieţii pe această lume, gân-dind la rostul militarilor, de apărători ai gliei străbune, ne este îngăduit, cred, să observăm că destinul uman al avi-atorilor se împleteşte profund cu tainele zborului semeţ al Pasării Măiastre, ei având privilegiul de a se desprinde de sol şi de a trăi sentimentul libertăţii absolute. Departe de pământ şi mai aproape de Dumnezeu, aceşti temerari ai văzduhului au străbătut cerul şi îl mai brăzdează şi as-tăzi pentru a străjui porțile albastre ale teritoriului nostru naţional. Fiindcă suntem în anul Centenarului Marii Uniri, trebuie să reamintim că Brâncuşi a ridicat Coloana fără de sfârșit în memoria celor care au luptat şi au căzut în ma-rele Război de Întregire pentru făurirea României Mari. Sufletele lor se ridică, de atunci, spre înaltul Cerului, de-a lungul Coloanei recunoștinţei infinite a neamului nostru, la Masa Tăcerii, acolo unde se întâlnesc şi se aşază, pe scaunele rotunde de piatră, toţi cei care s-au înnobilat de gloria nepieritoare a iubirii de patrie. Patrie pentru care s-au născut, au luptat şi au murit... n

Brâncuși a ridicat Coloana fără de sfârșit în memoria celor care au luptat și au căzut în marele Război de Întregire pentru făurirea României Mari.

Temerea mea este că o idee bună ar putea sfârși în derizoriu, chiar dacă are întreaga autoritate a unui ordin.

Colonel Florin Ş[email protected]

DREPTUL LA ZÂMBET

Desen realizat de locotenent-colonel (r) Cristi Vecerdea - Criv

Ca unul care a intrat în instituția militară la 14 ani, fascinat de uniforma liceenilor militari, vă voi spune că, cel puțin ideatic, revenirea la o realitate care a funcționat într-un anumit mo-ment istoric nu ar trebui să surprindă. Ministrul apărării naționale şi aceia care au propus această schimbare trebuie să fi avut în vedere, desigur, valoarea în sine a uniformei militare şi, mai ales, prestigiul social de care încă se bucură armata. Ideatic, desigur.

Dar, oare, mai este contextul actu-al acela care să permită desfăşurarea în bune condiții a unui asemenea ordin? A fi militar este o chestiune de vocație, dar cariera militară înseamnă tot mai mult, astăzi, o profesie. Una importantă, fără îndoială, specială prin Jurământul depus față de Țară (care se apără cu prețul vieții), dar şi prin accesul la un instrumentar al violenței controlate, ceea ce implică reguli precise, regulamente militare, ordine ierarhică strictă.

Însă profesia militară este una care se supune şi ea regulilor gene-rale ale oricărei profesii. Altfel spus, este dificil să mai dispui, discreționar, asupra timpului liber al militarului (cu excepția misiunilor ordonate şi a altor categorii de acțiuni, bine reglemen-tate) fără ca utilizarea acestui timp, în beneficiul instituției, să nu fie recom-pensată suplimentar, financiar sau în ore/zile de recuperare. Cu atât mai puțin se mai poate impune, în afara programului orar, portul unei ținute

anume, dacă acel timp este unul liber, la dispoziția militarului. Este de-cizia sa dacă poartă uniforma de oraş sau haine civile, fără ca instituția să poată impune/dispune acest lucru, în afara programului orar.

Este adevărat că sociologii mi-litari americani, sub influența lui Charles Moskos mai cu seamă, au atras atenția asupra acestei distanțări care se produce între armată, com-pusă din militari profesionişti – după renunțarea la conscripție – şi restul societății, aşa încât unele elemente esențiale, cu caracter simbolic (uni-forma militară fiind printre ele) trebu-ie valorizate şi reaşezate în prim-plan în vederea regândirii rolului instituției militare în cadrul societății şi sporirii mândriei de sine a militarului prin îndeplinirea misiunilor sale în benefi-ciul societății care îl plăteşte.

Teoria e minunată, dar când ea întâlneşte realitatea româneas-că, îmi imaginez că dă crunte bătăi de cap oricărui sociolog mânat de cele mai bune intenții şi convingeri. Transportul urban, în Capitală mai ales, fiindcă vorbim de cea mai mare garnizoană a țării, este, eufemistic vorbind, unul dificil. Înghesuiala şi lipsa de predictibilitate a mijloacelor de transport în comun, indiferent de traseul ales, fac astfel încât portul ținutei militare să fie un calvar în orele de vârf. Chiar dacă pleci curat şi apre-tat de acasă, rişti să ajungi la unitate mototolit, transpirat, murdar, stropit din belşug în stațiile RATB sau pe tro-tuare de şoferii iuți care acvaplanează convingător deasupra tuturor bălților rezultate după fiecare ploaie sau ză-padă căzută. Iar dacă optezi pentru maşina personală, atunci chiar nu mai are importanță dacă vii la serviciu în salopetă sau în haine civile, fiindcă viziunea aceea despre haina militară care te onorează nu mai are niciun

sens. Și dacă, îndată după încheierea serviciului, drumul tău trece pe la creşă, grădiniță sau şcoala primară, poți să fii sigur că traseul acela zilnic, prin aceleaşi mijloace de transport în comun, la orele de vârf, ți-l vei re-aminti multă vreme chiar şi după tre-cerea în rezervă. Nu vreau să mă mai gândesc la plasele din hypermarket care vor fi un accesoriu drăguț la uni-forma ta impecabilă!

În altă ordine de idei, este nevo-ie de magazine publice, de preferat girate de MApN, de locuri în care uniforma, echipamentul militar şi accesoriile oricărei ținute de oraş să poată fi găsite, cumpărate de oricine, scurtcircuitând numeroşii particulari care şi-au făcut mici afaceri online din crearea – uneori fără nicio preocupa-re pentru standardizarea implicită, obligatorie! – a elementelor de ținută atât de necesare. Până atunci, găsirea fiecărui accesoriu ține de hazard şi de veşnica întrebare de care deja m-am plictisit: „Nu ştii pe cineva care...?”

În fine, dar nu în ultimul rând, ca-riera militară – şi, implicit, purtătorii uniformei militare, fie ei activi sau în

rezervă – a fost supusă, în ultimii zece ani mai ales, unui oprobriu public nemeritat de indivizi care şi-au făcut tot soiul de calcule politice sau eco-nomice pe spinarea armatei. Nu s-au stins încă ecourile profund nocive ale aşa-ziselor pensii militare „nesimțite”, identificate, greşit, dar deseori intere-sat, ca fiind „pensii speciale”, scanda-lul salariilor „prea mari” ale militarilor sau ale „mercenarilor” care pleacă în Afganistan, aşa încât să nu ne facem iluzii că o mare de militari în unifor-mă, dimineața sau după-amiaza, în mijloacele de transport în comun sau în maşinile personale, va şterge, ca altădată sărutul lui Vodă pe obrazul batjocorit al lui Moş Ion Roată, ruşinea care s-a abătut asupra purtătorilor uniformei militare de ieri, de astăzi sau de mâine.

Până la urmă, temerea mea este că o idee bună ar putea sfârşi în deri-zoriu, chiar dacă are întreaga autorita-te a unui ordin, fiindcă am învățat de ceva vreme că realitatea de zi cu zi, pe plaiurile noastre, reuşeşte să bată, cu al său conținut precis, până şi cele mai generoase idei. n

,,

PROMOŢII

Promoția 1993, arma infanterie, a Institutului Mil itar de Infanterie și Chimie Nicolae Bălcescu Sibiu, organizează întâl-nirea de 25 de ani, în ziua de duminică, 27.05.2018, l a s e d i u l A c a d e m i e i Forțelor Terestre din Sibiu. Participanții pot depune, până la 1 mai, suma de 220 lei/absolvent și 180 lei/însoțitor în contul nr. RO-97INGB0000999900061730 deschis la ING Bank pe nu-mele Ornella Voicu. Persoa-nă de contact: Liviu Voicu, tel. 0723 972 575.

Cu deosebită plăce-re anunțăm întâlnirea promoției 1963, la împli-nirea a 55 de ani de la ab-solvirea Liceului Militar Ștefan cel Mare din Câm-pulung Moldovenesc, în 24-25 august. Cei doritori de informații sunt rugați să apeleze la serviciile bunilor colegi: Teodorescu – 0722

234 996, Sofronie – 0722 215 049, Zanfirescu – 0746 322 703.

Promoţia 1983 a Şcolii Militare de Ofiţeri Activi de Transmisiuni organizează, în perioada 10-12 august 2018, revederea de 35 de ani de la absolvire, alături de comandanţii și profesorii noștri. Evenimentul va avea loc în cadrul școlii (actualul Centru de Instruire pentru Comunicaţii și Informatică Decebal din Sibiu), iar masa festivă va avea loc la Cercul Miliar Sibiu. Cazarea va fi asigurată, în limita locuri-lor disponibile, în localul școlii și la Cercul Militar Si-biu. Suma estimată este de 600 lei/familie, depusă în două tranșe, jumătate până la sfârșitul lunii februarie (care va constitui și confir-marea participării la eve-niment), iar diferenţa până la sfârșitul lunii mai. Cont BCR: IBAN: RO22RNCB0536 018766270002, titular Va-sile Sârbu, împuternicit Ion Ţurcanu, deschis la Su-

cursala Vasile Aaron a BCR Sibiu. Din comitetul de or-ganizare fac parte următorii colegi de promoţie: Vasile Sârbu, (tel. 0751 617 019), Ion Ţurcanu (tel. 0745 366 668), Ioan Tat (tel. 0745 513 184), Radu Cujbă (tel. 0727 851 960), Rodion Busuio-cescu (tel. 0742 163 030). Vă așteptăm cu mare bucurie la această emoţionantă re-vedere.

DECESE

Cu profund regret, personalul Universității Naționale de Apărare Ca-rol I își exprimă întreaga compasiune și este alături de doamna Maria Dumi-tru și de colonel prof.univ.dr. Daniel Dumitru în aces-te clipe de mare tristețe, pricinuite de trecerea în neființă a mamei, respec-tiv soacrei acestora, MARIN ALEXANDRINA. Adresăm, pe această cale, sincere condoleanțe familiei îndo-liate. Dumnezeu să o odih-nească!

Colectivul Comanda-mentului Flotilei Fluviale este alături de căpitan-co-mandorul Florin Teodoru, comandantul Divizionului 131 Nave Sprijin Logistic, în momentele de mare tris-teţe pricinuite de decesul mamei sale. Ne exprimăm întreaga compasiune pen-tru pierderea suferită. Sin-cere condoleanţe familiei îndurerate!

Comitetul Filialei ANC-MRR – Sector 6, colegii, pri-etenii și camarazii apropi-aţi ne exprimăm profundul regret pentru decesul sur-venit vineri, 16 februarie, a celui ce a fost colonelul de artilerie (ret) GHEŢI GHE-ORGHE. Ofiţer de carieră, a parcurs treptele ierarhiei militare, îndeplinind mai multe funcţii de comandă și coordonare. Ca membru activ al Filialei, a fost apre-ciat și stimat de toţi cei care l-au cunoscut și i-au fost aproape. Privegherea și ceremonialul religios au avut loc marţi, 20 februa-

rie, la biserica Sfântul Şte-fan, iar ceremonialul mi-litar și înmormântarea au avut loc la Cimitirul Sfânta Vineri, Calea Griviţei, Bu-curești. Suntem alături de familia locotenent-colo-nelului (r) Cătălin Gheţi în aceste momente dureroa-se, la trecerea în nefiinţă a tatălui său. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Since-re condoleanţe familiilor îndurerate!

COMEMORĂRIÎn ziua de 24 februarie, la Cimitirul Ghencea III va avea loc comemorarea, la un an de la plecarea spre ceruri, a camaradului nos-tru, maior (r) MANU GEOR-GE. El a făcut parte din rân-dul acelor geniști la care lejeritatea acțională apar-te, spiritul de sacrificiu și identificare deplină cu pro-fesia aleasă au reprezentat virtuți reale. În amintirea colegilor de promoție și din structurile în care și-a

desfășurat activitatea, el va rămâne acel trubadur care prin modul de comportare și puterea cuvântului s-a dovedit a fi un coechipier solidar și generos, respon-sabil al faptelor și decizi-ilor proprii, un lider abil și onest care, cu mult rafina-ment a știut să se apropie sufletește de oameni, să-i înțeleagă și să-i ajute la ne-voie. Dumnezeu să-l odih-nească în pace!

Biroul Executiv al ACMRRA(Arma Geniu)

Pios omagiu la comemo-rarea a doi ani de la despăr-ţirea, pentru totdeauna, de colonelul (r) IONESCU CRIS-TIAN. Preţuire, neuitare și o rugăciune pentru odihnă veșnică din partea colone-lului (r) Sorin Varzari.

Au trecut trei ani de când a plecat dintre noi IONES-CU SILVIA. Toţi cei care au cunoscut-o o vor păstra în amintire ca pe o colegă și prietenă plină de viaţă. Fie-i ţărâna ușoară!


IMPACT

La 15 februarie a fost aniversat, în cadru festiv cu ocazia împlinirii a 100 de ani de viaţă, căpitan (ret) Petru Nisto-

rescu din Ludești, comuna Orăștioara de Sus, județul Hune-doara. Activitatea a avut loc la Orăștie și a fost organizată de Asociaţia Veteranilor de Război – Filiala Hunedoara, Primăria Orăștioara de Sus, Primăria Municipiului Orăștie și Consiliul Judeţean Hunedoara. La activitate au participat, pe lângă membrii familiei și apropiaţi, primarul comunei Orăștioara de Sus, Vasile Marian Inășescu, președintele ANVR – Filiala Hunedoara, colonel (r) Nicolai Lozneanu, comandantul gar-nizoanei Deva, colonel ing. Liviu Chiriac, și reprezentantul Centrului Militar Judeţean Hunedoara, locotenent-colonel Florin Bimbirică. Veteranul a fost omagiat de toţi cei prezenţi, iar colonelul ing. Liviu Chiriac a transmis respectul și recu-noștinţa militarilor activi din Garnizoana Deva și i-a înmânat o diplomă de excelenţă pentru faptele eroice de arme și con-

Consiliul Director al ACCMRR Costin D. Neniţescu a orga-nizat săptămâna trecută un simpozion omagial cu tema

Un secol de la unirea Basarabiei cu România. În cadrul dezba-terilor s-au prezentat premisele interne și externe care au determinat Parlamentul Basarabiei, Sfatul Ţării, să dea glas voinţei naţionale și tuturor stărilor și, la 27 martie 1918, să voteze Unirea Basarabiei cu România, astfel: 86 voturi pro, 3 contra, 36 abţineri și 13 absenţi. Declaraţia de Unire a Basarabiei cu România, consemna: Republica Democratică Moldovenească, în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută de ani şi mai bine, pe baza principiului că noroadele singure să-şi ho-tărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna, se uneşte cu Mama sa, România ! De-a pururi şi totdeauna!

S-a subliniat faptul că, deși entuziasmul a fost general, acesta n-a putut estompa anumite greșeli economice, ad-ministrative și chiar politice în această provincie nou inte-grată la sânul ţării, care vor fi abil speculate după anul ne-gru, 1940, când pradă înţelegerilor celor mari aceste ţinuturi vor suporta o nouă invazie roșie, care și astăzi își manifestă consecinţele.

Acum, este din nou rândul minţilor luminate, a diplo-maţilor, politicienilor și patrioţilor români, dezinteresaţi, să se înscrie la cuvânt dovedind că sunt la înălţimea marilor înaintași și mucenici ai neamului și să ne facă să rostim cuvintele regelui Ferdinand I de România Întregitorul de la anul de graţie 1918, adresate reprezentanţilor Basarabiei: Salutăm în voi o parte frumoasă a unui vis care nu se va şterge niciodată ! n

General de brigadă(ret) Ion I. Dănilă

100 de ani de viață

Simpozion omagial

Daniela Dumitrescu, colega noastră, are soţul diagnosticat cu leucemie acută. De aceea, vă propun să ne mobilizăm și să donăm sânge (orice grupă sangvină) la centrele special destinate acestui scop, specificând numele persoanei beneficiare, Cristian-

Paraschiv Dumitrescu, internat la Spitalul Clinic Colţea, Secţia hematologie. Pentru detalii vă puteţi adresa Danielei Dumitrescu, tel. 0742 225 847. Vă mulţumim și vă rugăm să transmiteţi apelul către cunoscuţi. n

ANUNŢ UMANITAR

Salonul Internaţional Cadet INOVA’18

Evenimentul este desfășurat sub Înaltul Patronaj al Forumului In-

ventatorilor Români (FIR) din Iași și este înregistrat în Registrul Mărcilor la Oficiul de Stat pentru Invenţii și Mărci București cu numărul M143894. Eveni-mentul expoziţional internaţional Ca-det INOVA are drept obiectiv general sprijinirea inovaţiei și cercetării știin-ţifice la nivel naţional și internaţional în viziunea tinerilor cercetători. Mani-festarea știinţifică Cadet INOVA repre-zintă atât o oportunitate pentru tinerii cercetători de a-și prezenta rezultatele

cercetărilor și inovaţiilor realizate sub formă de prototipuri, machete, pre-zentare computerizată de tehnici sau procedee însoţite de postere cât și de a realiza parteneriate știinţifice în ve-derea identificării de nișe de cercetare, tehnologice și industriale, toate aces-tea conducând spre creșterea gradului de conștientizare la nivelul societăţii al importanţei și aportului adus de tinerii cercetători în dezvoltarea teh-nologică și plusvaloare.

Tinerii cercetători (studenţi, stu-denţi masteranzi, studenţi doctoranzi, doctori și cercetători cu vârsta maximă de 35 ani) sunt invitaţi să-și expună și să-și prezinte contribuţiile, inovaţiile știinţifice și cercetările aplicative afe-rente următoarelor direcţii de studiu: a) Mediul și controlul poluării. Energie verde, ecologie, monitorizarea și pro-tecţia mediului; b) Energie și surse de energie neconvenţionale; c) Securi-tate, protecţie, salvare – antiterorism, dezastre și accidente; d) Transport terestru, maritim și aerian; e) Chimie; f ) Metalurgie și știinţa materialelor;

g) Aeronautică și securitatea navigaţi-ei aeriene; h) Automobile și securitate rutieră; i) Mecanică. Organe de mașini. Mecanisme. Materiale; j) Electrotehni-că, electronică și energetică; k) Radio-comunicaţii; l) Robotică, roboetică; m) Tehnologii foto-audio-video; n) Tehnologia informaţiei și informa-tică; o) Artă grafică și arhitectură; p) Medicină și factori umani. Farmacie și cosmetică; q) Bio-securitate alimenta-ră; r) Biologie, agronomie și horticultu-ră; s) Sport, timp liber, cultură, metode didactice; t) Diverse.

Detaliile manifestării expoziţionale internaţionale sunt accesibile pe site-ul www.cadetinova.ro sau la adresa de email: [email protected].

Termene: Primirea Formularului de înregistrare: 19.01.2018-19.03.2018; Transmiterea către participanţi a deci-ziei comitetului de jurizare de accep-tare/respingere a contribuţiei depuse: 5 zile de la data finalizării perioadei de înscriere; Amenajarea în cadrul salonului a produselor și exponatelor participanţilor: 19.04.2018. n

tribuţia la eliberarea și reîntregirea patriei.Născut la 9.02.1918, în anul Marii Uniri, în satul Lu-

dești, căpitanul (ret) Petru Nistorescu a fost încorporat la

15.11.1939 în Regimentul 92 Infanterie Orăștie, la Compania de transmisiuni, iar la 24.01.1942 a plecat pe front, având funcţia de centralist (telefonist) la comanda regimentului. În campania din est a luptat în Crimeea, Caucaz, la Rostov, pe Don, a ajuns până lângă Stalingrad și a participat la bătălia de la Cotul Donului. Pe frontul de Vest a luptat în munţii Tatra, apoi la Bratislava, iar finalul războiului îl găsește la Brno (Cehoslovacia). A fost avansat succesiv de la gradul de sergent până la gradul de căpitan în retragere. În anul 1943 a fost decorat de regele Mihai cu medalia Bărbăţie şi Credinţă cu Spade, clasa III, în semn de recunoștinţă și preţuire pentru faptele de eroism din luptele de la Odessa, Stalingrad, Cotul Donului și Crimeea. În 1996 a fost decorat de președintele României, Ion Iliescu, cu Medalia Crucea comemorativă a celui de Al Doilea Război Mondial, 1941-1945. În 2013 i s-a acordat, de către Consiliul Judeţean Hunedoara, titlul de Cetăţean de Onoare al Judeţului Hunedoara, iar în cadrul activităţii din 15 februarie i s-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare al Comunei Orăştioara de Sus. n

...În 1803, SUA au cumpărat provincia Louisiana de la oficialii francezi cu 15 milioane de dolari?...Consiliul Comisarilor Poporului a decretat, în 1917, înfiinţa-rea Comisiei Extraordinare de Combatere a Contrarevoluţiei (CEKA), prima organizaţie de poliţie secretă din epoca moder-nă, devenită, ulterior, KGB?...În 1921, Rabindranath Tagore (foto) a format Colegiul Visva-Bha-rati care a devenit, mai târziu, după proclamarea independenţei față de Anglia, universitate? Denumirea în-seamnă comuniunea lumii cu India!...În 2004, o bandă de hoţi a furat 26,5 milioane de lire ste-rine (aproximativ 50 de mili-oane de dolari) de la Banca Nordică, din Belfast, Irlanda de Nord, jaful fiind considerat unul dintre cele mai mari din istoria Marii Britanii?...Mareşalul Constantin Prezan a devenit membru de onoare al Academiei de Ştiinţe din România în anul 1935?...George S. Patton (1885-1945), general american faimos pen-tru luptele din cel de Al Doilea Război Mondial, s-a remarcat mai cu seamă pentru modul în care a condus Armata a III-a a SUA, alături de Forţele Aliate din Normandia, în 1944?...În 1995, oraşul Bethlehem a trecut de sub control israelian sub control palestinian?...Compania Phillips Petroleum a descoperit, în 1969, petrol în sectorul norvegian al Mării Nordului? n

Puneţi în balanţă avantajele şi dezavantajele şi faceţi alegerile potrivite momentului. Relaţia cu părinţii poate fi încordată, dar timpul va reabilita lucrurile.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): În funcţie de datele pe care le primiţi la locul de muncă faceţi ajustări

care să vă ajute să aduceţi la zi câteva lucrări. Ar fi util să vă îndreptaţi atenţia spre acele persoane care ar avea nevoie de sprijinul dumneavoastră şi să faceţi un pas către acestea.

Săgetător (22 noiembrie-20 decembrie): Cum nimic nu este întâmplător, ajutorul de care aţi putea avea ne-

voie vine chiar la momentul potrivit. Pe plan profesional sun-teţi decis să faceţi compromisuri atâta vreme, cât acestea nu vă afectează starea de spirit.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Alegeţi să vă îndepărtaţi de o persoană care v-a fost alături multă vre-

me, iar asta pentru că simţiţi că acum vă trage înapoi. Când vă faceţi planuri, nu uitaţi că uneori socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg.

Vărsător (20 ianuarie-18 februarie): Săriţi etape şi vreţi să ajungeţi rapid la scopul pe care îl vizaţi. Este o

perioadă bună, în care veţi primi sprijin din toate părţile, dacă vreţi să faceţi schimbări majore atât pe plan personal, cât şi pe cel profesional.

Peşti (19 februarie-20 martie): Sarcinile de serviciu se precipită şi asta nu vă dă răgazul dorit pentru a

pune la punct detaliile. În relaţia cu persoana iubită sunteţi nevoit să comunicaţi mai mult pentru a nu ajunge la mo-mente stânjenitoare. n

Berbec (21 martie-20 aprilie): Perioada imediat următoare aduce schimbări multe şi momente în care sunteţi pe punc-

tul de a răbufni. Vă calmaţi spre finalul săptămânii, când totul se rezolvă şi primiţi sprijin din partea colegilor, dar şi a familiei.

Taur (21 aprilie-20 mai): Sunteţi atent la semnalele primite din partea colaboratorilor şi aveţi grijă să fiţi la zi cu toate

modificările legislative. Vă bucuraţi de o veste care vă schimbă pă-rerea despre cineva şi vă ajută să demaraţi o procedură.

Gemeni (21 mai-21 iunie): Aveţi remuşcări legate de o ceartă avută cu un membru al familiei. Vreţi să faceţi o re-

trospectivă a ultimelor luni şi să îndreptaţi acele lucruri care s-au desfăşurat nemulţumitor. Câştigurile financiare sunt o dispută permanentă cu persoana iubită.

Rac (22 iunie-22 iulie): Colaboraţi cu greutate cu subalter-nii sau colegii din cauza unor diferenţe de opinie. Această

perioadă este potrivită mediului social în care puteţi cunoaşte oa-meni cu care să înnodaţi prietenii îndelungate.

Leu (23 iulie-22 august): Coordonaţi cu uşurinţă un proiect din care se întrevăd câştiguri pe termen lung. Sunteţi atent

la tot ce vă înconjoară şi faceţi alegeri inspirate, mai ales atunci când sunteţi în impas.

Fecioară (23 august-22 septembrie): Vă bucuraţi de încre-derea unei persoane din familie care este gata să vă sprijine

iniţiativele. În relaţia de cuplu au loc schimbări de bun augur, care vă vor aduce împlinire sufletească. Pe plan profesional aveţi nevo-ie să vă reînnoiţi cunoştinţele.

Balanţă (23 septembrie-22 octombrie): Vi se propun o se-rie de oportunităţi, care mai de care mai tentante la serviciu.

DIFUZARE

Plutonier-adjutant Rodica Dinc`,

Costel B`lan, Anelia Pricop,

tel. 021/322.82.87

ÎN LUMINA ASTRELOR

Plutonier-majorElena-Irina Spilcă[email protected]

Observatorul militar 21

CALEIDOSCOP

Nr. 7 / 21 – 27 februarie 2018

|nchiderea edi]iei – mar]i,

ora 12.00

REDACTOR-{EF ADJUNCT

Colonel Gheorghe Vi[an,

tel. 021/322.82.87, int. 109.

REDACTOR-{EF ADJUNCT

PERIODICE

Maior

Constantin Pi[tea,

tel. 021/322.82.87, int. 111.

SECRETAR DE REDAC}IE

Locotenent-colonel Viorel Amz`rescu,

tel. 021/322.82.87 int. 110.

{EF STUDIO MULTIMEDIA

Maior Dan Constantin Mireanu

REDACTORI

Maior Cornelia Mih`il`,

maior Bogdan Oproiu,

locotenent Marius Mocanu

locotenent Andreea Motoc,

plutonier-adjutant Lucian Irimia,

plutonier Alina Cri[an,

sergent Cristian Lenga,

sergent Marius Lupu

Irina-Mihaela Nedelcu,

Silvia Mircea, Elena David

Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

FOTOREPORTAJ

Plutonier-adjutant

Eugen Mihai, Petric` Mihalache

TEHNO REDACTARE

COMPUTERIZAT~

Maria-Ioana Gal,

plutonier-major C`t`lin Ovreiu

DIRECTOR

Comandor Alexandru Leaua

REDACTOR-{EF

Colonel Florin {perlea

tel. 021/322.66.34,

e-mail: [email protected]

Responsabil de num`r:

Maior Bogdan Oproiu

ADRESA REDAC}IEI:

Bucure[ti, Bulevardul Unirii,

nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382

Tel./fax 021/322.83.88

© M i n i s te r u l Ap ă ră r i i N aţ i o n a l e „Reproducerea de scurte extra se este permisă în condi ţiile prevă zute de art. 33 din Legea nr. 8/1996 privind drep tul de autor şi drep turile conexe.”

ABONAMENTE tel. 021.322.82.87Cont:RO56TREZ

70320360150XXXXXTaxele po[tale – achitate conform

aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.

ISSN1223-3641. 0614

C.257/2018

Colonel (r) Teodor AmzoiCRIPTOGRAFIE

TRUSTUL DE PRES~

AL MINISTERULUI

AP~R~RII

NA}IONALE

[email protected]

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

[email protected]

www.presamil.ro w

w

w

Orizontal: 1) Dependentă de anumiți factori – Proiect de execuție. 2) Gătit cu frunze... de dafin – A tăia dru-mul. 3) Băgați mai mult la sare – prost îmbrăcat... şi vechi. 4) Indicator de în-altă frecvență. 5) Negație – Simbol de valoare – Piesă din repertoriul unui tea-tru... de stat. 6) Apărut din senin – Se lasă pipăite. 7) Cu rezistență la căldură (pl.). 8) Un om din public – Poartă la drum pe la țară – Picate din cer! 9) Nume de fami-lie – Dare în exploatare. 10) Reformă în domeniul culturii – Înghițit de lup.

Colonel (r) Nicolae Laurenţiu Popa

ŞTIAŢI CĂ...Ilarion Barbu

Vertical: 1) O foaie destinată co-piilor. 2) Laitmotivul răcăneilor ieşiți la înviorare – Acuze la bază! – Nod din piele. 3) A da cu țârâita – Rom cu… Martini. 4) Act de vânzare – Apelativ popular. 5) Venit gras în casa unui îmbuibat – Băgată în sac! 6) Repetiție cu public – O femeie stă-pânită. 7) Cuplaj la osie! – Studii ne-terminate. 8) Om la casa lui – Râurile Terrei! 9) Aproapele nostru – Scăpat din puşcă. 10) Locuri de tragere – Braț de lemn.

CORECTUR~

Oprina Melcioiu

Relaţii cu publicul (4)

COGITO

ESTIMATIVE, CN, OITA, IC, HIENE, UMAR, ITA, RINA, A, VE, TEN, SAN, ALEE, DAUNE, L, RULOURI, APA, MIRA, V, RUTA, TETRA, EFECT, LAND.

Dezlegare la careul Relaţii cu publicul (3)

din Observatorul militar nr. 6/2018

Lucian Blaga

Foto

: Mar

ius L

upu

Te poţi împodobi cu penele altuia, dar nu poţi zbura cu ele.

Dezlegare la criptografia Încercuire (9,2,6,2,7,2,6) din Observatorul militar nr.6/2018

Încadrare de inamic cu izolare de vecini.

Succes (9,4,2,5,7,4,2,6)

N.A.: La o dezlegare corectă, pe diagonala stânga-sus, veţi descoperi un membru al echipei de relaţii cu publicul din minister.

Observatorul militar22

FINANCIAR

Nr. 7 / 21 – 27 februarie 2018

uRomânia, cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană. Conform Oficiului european de statistică (Eurostat), în trimestrul al patrulea al anu� al anu�lui anterior, față de perioada similară din 2016, Produsul intern brut al țării noastre a crescut cu 7%, ceea ce plasează economia României pe primul loc în UE. În perioada octombrie�decembrie 2017, în ritm anual, Produsul intern brut al zonei euro a crescut cu 2,7%, iar în UE cu 2,6%. Datele Eurostat arată, însă, că ritmul de creştere a economiei româneşti a încetinit în ultimul trimestru al anului trecut, după un avans de 8,5% în trimestrul al treilea.uInflația anuală a depășit 4%. Luna

trecută, rata anuală a inflaţiei a urcat la 4,32%, de la 3,32% în decembrie 2017, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare, cu 3,79%, a celor nealimentare, cu 6,23%, și a serviciilor, cu 0,9%, informează Institutul Național de Statistică (INS). În ianuarie, comparativ cu luna anterioară, cele mai mari creşteri de preţuri s�au înregistrat la gaze (3,79%), alte legume şi conserve de legume (3,23%) și fructe proaspete (3,10%). Preţul combustibililor a crescut, în ultima lună, cu 2,42%, iar cel al energiei electrice cu 2,30%. Cele mai pronunțate scăderi au fost con�semnate la ouă (�1,98%) și zahăr (�0,52%).uVolumul lucrărilor de construcții a

scăzut în 2017. Potrivit datelor INS, anul anterior, față de 2016, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut pe total, ca serie brută, cu 5,4%. Pe elemente de structură au avut loc scăderi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente, cu 24,6%, şi la lucrările de reparaţii capitale, cu 17,7%. Lucrările de construcţii noi au crescut cu 4,9%. Pe obiecte de construcţii, construcțiile inginerești au scăzut cu 21,3%, însă creșterea pe segmen�tul clădirilor rezidenţiale a fost de 69,7%.uProdusele din tutun vor fi marcate

pentru trasabilitate. De la 20 mai 2019,

pachetele de ţigarete şi tutun de rulat vor fi marcate cu un iden�tificator unic pentru a permite urmărirea fiecărui produs din momentul producerii până în cel al vânzării către primul distribuitor, se arată într�un comunicat al Agenției Naționale de Ad�ministrare Fiscală. Pentru produsele din tutun, altele decât ţigaretele şi tutunul de rulat, marcarea se va face de la 20 mai 2024. Înainte de introducerea în circuitul de vân�zare cu amănuntul, toţi operatorii economici implicaţi în comerţul cu produse din tutun, inclusiv producătorul, au obligaţia de a înre� gistra intrarea tuturor pachetelor unitare aflate în posesia lor, precum şi toate mişcările intermediare şi ieşirea finală a pachetelor unitare din posesia lor, conform Legii nr. 201/2016.uChina insistă pe protecție ecologică.

De curând, China a aprobat planurile pentru 15 provincii şi regiuni care vor interzice dezvoltarea

economică pe o mare parte din teritoriul lor, a anunţat Ministerul chinez al Mediului, transmite Reuters, citat de Agerpres. Suprafaţa de teren acoperită de aceste scheme se ridică la aproxi�mativ 610.000 de kilometri pătraţi. Schemele de protecţie ecologică au fost introduse pentru prima dată în 2011, pe fondul îngrijorărilor că dezvoltarea neraţională va pune presiuni asu�pra mediului înconjurător din China. n

Pagină realizată de colonel Gheorghe Vişan

Dolarul american, în scădereMoneda SUA a continuat să se deprecieze pe piețele valutare internaționale, săptămâna trecută, lucru reflectat și pe plan intern.

Închirierea unei mașini

Radar economic

Astfel, pe piața valutară

locală, în perioada 9�16 februarie, dolarul american a scăzut cu 1,78% față de leu și a ajuns, în acest an, la o depreciere totală de 4,23%. Săptămâna trecută, euro s�a apreciat cu 0,07% comparativ cu leul, în timp ce francul elvețian și lira sterlină au pierdut, în ordine, 0,14%, respectiv 0,65% în raport cu moneda noastră. La cursul BNR de vineri, 16 februarie, francul elvețian valora 4,0452 de lei, iar lira sterlină 5,2498 de lei. Pe de altă parte, gramul de aur s�a scumpit cu 1,48%, la 162,9858 de lei, în ultima săptămână. n

De multe ori, petrecerea unui conce-diu, a unei vacanțe de vis sau rezolva-rea unor probleme de serviciu pot de-pinde de închirierea unui autovehicul.

Nu există norme europene specifice privind închiri�erea de mașini. Cu toate

acestea, în calitate de consu�mator, aveți anumite drepturi de bază atunci când închiriați o mașină în altă țară din UE. Aces�tea includ: dreptul la informații clare; dreptul la un contract echitabil; acces la un mecanism de soluționare alternativă în caz de litigiu cu firma de închirieri.

Când închiriați o mașină, trebuie să faceți distincția între firme de închiriere și inter�mediari sau brokeri. Intermedi�arii nu vă pun ei înșiși mașina la dispoziție, ci fac rezervarea în numele dumneavoastră la firma de închirieri. Dacă apare un litigiu, firma de închirieri este cea care răspunde de execuția contractului, cu excepția cazului în care se prevede altfel. Dacă

închiriați o mașină on�line, prin telefon sau e�mail de la o firmă cu sediul în UE, nu aveți în mod automat dreptul de a anula rezer�varea și de a solicita rambursarea sumei plătite, chiar dacă termenii și condițiile firmei de închirieri ar putea permite acest lucru. Închirierea de mașini nu este aco�perită de normele UE care vă dau dreptul la o perioadă de reflecție de 14 zile.

Firmele de închirieri auto sunt libere să își stabilească prețurile și condițiile de la o țară la alta, în funcție de costurile pe care le suportă și de alți factori. Totuși, când închiriați o mașină, fie on�line, fie direct de la sediul firmei, normele UE interzic discriminarea pe motive lega�te de cetățenie sau de țara de reședință. Fiecare vehicul de închiriat trebuie să fie acoperit

de o asigurare de răspundere civilă, valabilă în toate țările UE. Asigurarea ar trebui să fie inclusă în prețul de închiriere. Puteți încheia și o asigurare facultati�vă, care acoperă alte riscuri, de exemplu, rănirea conducătorului auto, deteriorarea autovehiculu�lui, furtul vehiculului/conținutului acestuia, acte de vandalism, asistență juridică. Asigurați�vă că știți ce daune acoperă contractul de asigurare. Aceste informații ar trebui să se regăsească în terme�nii și condițiile contractului de închiriere.

Dacă intenționați să vă deplasați cu mașina închiriată în mai multe țări, informați firma de închirieri în momentul în care faceți rezervarea. Dacă vă permite să mergeți cu mașina în altă țară decât cea vizitată, firma trebuie să vă furnizeze documentația corectă a vehi�culului, asigurarea și defalcarea aferentă. În cazul în care locuiți în UE și închiriați o mașină într�o

țară din afara Uniunii, cum ar fi Elveția, se aplică reguli speciale atunci când conduceți în țările UE. Dacă intenționați să călătoriți cu mașina închiriată nu doar în țara terță respectivă, ci și în țări din UE, de exemplu dinspre Elveția către Franța, Germania, Austria sau Italia, trebuie să informați din start firma de închirieri auto. Aceas�ta vă poate pune la dispoziție o mașină înmatriculată în UE, care să respecte normele vamale europene. Majoritatea firmelor

de închirieri auto din Elveția pun la dispoziția rezidenților din UE mașini cu numere de înmatriculare UE, care respectă legislația vamală a Uniunii. Pentru informații sigure, contactați totuși firma de închirieri auto. Aceasta trebuie să se asigure, în același timp, că mașina respectă legislația vamală și rutieră din țara în care mergeți. De exemplu, în multe țări, anvelopele de iarnă sunt obligatorii în anumite luni ale anului.Verificați informațiile privind siguranța rutieră când mergeți în altă țară din UE. Mai mult, în situația în care doriți să închiriați și să conduceți o mașină în altă țară din UE, verificați mai întâi dacă permisul de conducere este valabil în țara respectivă. n

Înainte de închirierea unei mașini vă recomandăm să analizați atent oferta de pe piață (companii, prețuri, varietatea autovehiculelor) și să consultați prețul opțiunilor suplimentare, în cazul în care intenționați să optați pentru acestea. De asemenea, nu uitați să verificați dacă condițiile de la rezervare corespund cu cele din contract. (SURSA: EUROPA.EU)

SPORT

Nr. 7 / 21 – 27 februarie 2018

Pagină realizată de Cristian Frisk

Observatorul militar 23

Un nou trofeu pentru

Vakaria Edith

La Etna, în Italia, au avut loc Campionatele

Mondiale de triatlon de iarnă. Printre protagonis-tele delegației României s-a aflat și Vakaria Edith, medaliată cu argint la Campionatele Europene de tineret U23. Proba a constat dintr-un efort combinat în care s-au cu-mulat timpii înregistrați pe distanța a 7 kilometri de alergare, 12 kilometri de ciclism și 10 kilometri de schi fond. Traseul a fost acoperit integral cu zăpadă.

Vakaria Edith a cucerit, recent, la Cheile Grădiștei, medalia de bronz la Campionatele Mondiale de tineret U23. Cele două trofee obținute de triatlonistă reprezintă o premieră pentru palmaresul CSA Steaua București. Vakaria Edith s-a pregătit la Clubul Sportiv Militar Aplicativ Bucegi Predeal, după care, după fuziune, s-a legitimat la CSA Stea-ua București. n

Medalii balcanice pentru atlețiÎn zilele de 17 și 18 februarie, la Istanbul, în

Turcia, a avut loc cea de-a XXIII-a ediție a Campionatelor Balcanice de atletism indoor

rezervate seniorilor. Delegația României a fost compusă din 30 de atleți. Întrecerea a fost găzduită de Atakoy Arena, iar CSA Steaua București a fost reperezentată de următorii sportivi: Florina Pierdevară (800 m), Ana Maria Nesteriuc (60 m garduri), Marina Baboi (400 m), Lenuța Burueană (greutate) și Daniela Stanciu (înălțime).

Atleții români s-au impus categoric în competiția desfășurată la Istanbul. Sportivii noștri, cu un total de 15 medalii (5 de aur, 5 de argint și 5 de bronz), și-au adjudecat prima poziție în ierarhia celor 17 țări participante, fi-ind urmați de țara gazdă, Turcia, și de Bulgaria.

Sezonul de sală pentru atleți se va încheia în perioada 1-4 martie, odată cu Campiona-tele Mondiale programate la Birmingham, în Marea Britanie.

Sportivii militari încununați cu rezultate deosebite au fost:

• Florina Pierdevară (800 m – 2:05,83), locul I, medalie de aur;• Ana Maria Nesteriuc (60 mg – 8,17), locul I, medalie de aur;• Marina Baboi și Florina Pierdevară au contribuit la obținerea primei poziții pe podium la

ștafeta de 4×400 m (3:47,89);• Daniela Stanciu (înălțime – 1,86 m), locul III, medalia de bronz;• Lenuța Burueană (greutate – 15,85 m) locul III, medalia de bronz.

La Jocurile Olimpice de iarnă de la PyeongChang, din Coreea de Sud, trei sportivi legitimați la Clubul Sportiv al Armatei Steaua București,

Cornel Puchianu, Raluca Strămăturaru și Valentin Crețu, au concurat pentru România în probele de Biatlon – 20 km individual masculin, respectiv Sanie – ștafetă echipe.

Prima competiție a fost cea de biatlon, unde Cornel Puchianu s-a clasat pe locul 55, după un traseu încheiat în 53:12.1 minute (4 penalizări), la o diferență de +5:08.3 de primul calsat.

A doua clasare românească în top 10, pe locul al zecelea, a fost realizată de echipa de sanie a României formată din: Raluca Strămăturaru, Valentin Crețu, Cosmin Atodiresei și Ștefan Musei în proba de sanie – ștafetă mixtă. Este a doua performanţă a delegaţiei noastre la ediţia din Coreea de Sud,

după cea obținută de Raluca Strămăturaru la sanie individual.

Raluca Strămăturaru a concurat la sanie sim-plu feminin, iar Valentin Creţu la simplu masculin, echipa fiind cronometrată cu timpul de 2 min 26 sec 844/1000.

Pentru a doua oară, Raluca Strămăturaru confirmă forma bună în care se află, ea obținând al treilea timp între fetele de la această probă.

La proba individuală de sanie, Raluca Strămătu-raru a ocupat un senzațional loc 7, ceea ce reprezintă cel mai bun rezultat olimpic hibernal pentru România, în ultimii 24 de ani. La proba similară masculină, ste-listul Valentin Crețu s-a situat pe locul 29. Rezultatele sunt neașteptate, în condițiile în care România nu are infrastructură specifică, sportivii noștri fiind obligați să concureze, în competițiile naționale, peste hotare. n

Fotbaliștii au obținut un nou succesFotbaliștii de la Steaua au continuat

seria meciurilor amicale din cantona-mentul care se află în derulare la Cheile

Grădiștei, în județul Brașov.Roș-albaștrii s-au impus cu scorul de 4-2

în fața celor de la ASF Zărnești. Echipa noastră a controlat jocul, iar deschiderea de scor a venit pe un fond logic, în minutul 31, când Răsdan a fructificat pasa lui Predescu. Opt minute mai târziu, Răsdan a devenit pasator pentru golul marcat de Mirea, cu un șut la vinclu.

Formația noastră s-a relaxat prematur, înainte de pauză, astfel că în ultimele trei minute ale reprizei, zărneștenii au marcat de două ori și au egalat.

Revanșa steliștilor, pentru numeroșii suporteri prezenți la partidă, a venit în cel de-al doilea mitan. Evoluția sigură a garniturii noastre s-a materializat prin golurile semnate

de Sitaru, în minutul 64, și de senegalezul Camara, în minutul 67.

Steaua a început această partidă cu: 1. Claudiu Chiș, 2. Mihai Butoi, 4. Ștefan Pădureț, 5. Eduard Radu, 6. Mihai Lolescu, 19. Alin Turbatu, 17. Florin Răsdan Chivu, 16. Adrian Vîlcea, 10. Alin Predescu, 9. Cătălin Mirea, 11. Marius Bâtfoi. Repriza secundă a fost abordată în următoarea formulă: 12. Andrei Voican, 18. Florin Boerean, 24. Cristian Jitaru, 20. Bogdan Sitaru, 3. Andrei Grigore, 21. Ghiță Constantinescu, 7. Andrei Pătrănoiu, 8. Ca-dolar Curt, 14. Garbiel Peptănuș, 26. Răzvan Zeciu, 13. Abdou Kassé Camara.

Miercuri, 21 februarie, Steaua se depla-sează la Tg. Secuiesc pentru un joc amical împotriva echipei locale KSE, care evoluează în Liga a III-a. Partida respectivă va avea loc pe Stadionul Dr. Sinkovits, cu începere de la ora 11.30.

În precedentele amicale, fotbaliștii au remizat cu Olimpic Cetate Râșnov, scor 1-1, în-vingând pe AFC Hărman cu 3-1. Stagiul se va încheia pe 24 februarie, când Steaua dispută un nou meci amical, cu Precizia Săcele. n

Raluca Strămăturaru

Rezultate excelente la Jocurile Olimpice

Ați fost în multe locuri inedite și periculoase, în peșteri nebătute de picior de om...Cele mai periculoase sunt scufun-

dările în peșteri, pentru că în timpul lor se pot întâmpla multe lucruri ne-prevăzute. Mai bine este să te afli în scufundare în peșteră singur decât în echipă. Pentru că sub apă nu poți co-munica. Se tulbură apa, coechipierul crede că tu te îneci și vrea să te ajute, tu crezi că el se îneacă și vrei să-l ajuți și, la un moment dat, se încurcă unul cu altul, și e vai și amar.

Dincolo de pericol, rămâne frumusețea peșterii, de care nu reușiți să vă săturați.Eram adolescent când m-au fas-

cinat peșterile și am decis să mă fac speolog. Sunt un exemplu de tânăr care a avut o idee și și-a urmărit-o până la îndeplinirea ei. Tata își dorea să mă fac medic. Și era cât pe ce să devin medic militar. Am avut șansa să fiu respins la vizita medicală, la testul culorilor. Deși, eu zic că le disting foarte bine, pentru că fac fotografie color. În evoluția carierei mele de speolog au fost trei mari etape. Prima dată, peștera a fost pentru mine adrenalină. Mă interesa aventura, performanța, să mă laud că am fost, că am coborât, că am riscat. Aceasta în tinerețe. După aceea, am început să fiu fascinat de frumusețea peșterilor și am devenit, ca urmare a acestui fapt, un foarte bun fo-tograf de peșteri. Contemplația a luat această formă. Au durat ani de fotografii spectaculoase de peșteră. Apoi, ani mai târziu – chestiune de maturitate, nu? –, am început să văd partea științifică, să devin curios și, în consecință, să fac și descoperiri.

Peștera Movile, din Dobrogea, este descoperirea de referință. Acolo ați aflat forme de viață......Care trăiesc pe baza unor reacții

chimice, adică nu depind de energia solară. A fost o echipă de biologi, în primul rând, care are meritul cercetă-rii. Eu am descoperit peștera și tot eu am avut ideea că s-ar putea ca acolo să fie viață de acest gen. În Facultatea de Geologie învățam multe lucruri interesante și mi-am adus aminte de bacterii care supraviețuiesc de mili-oane de ani în zăcăminte geologice

și trăiesc datorită unor reacții chimice care se petrec în minerale. A durat ceva până s-a putut demonstra.

Armata când ați făcut-o?După facultate. La Vânju Mare.

Acolo am făcut armata. Și am tras cu tot felul de tipuri de arme. Era o uni-tate de elită a infanteriei, după cum ni s-a spus, Regimentul 114 Mecanizat. Aveam și TAB-uri și tancuri... Însă, locul acela era unul mai aspru. În realitate, fiind un loc mai retras, acolo, pe malul Dunării, ofițerii căutau să scape de acea unitate și resimțeau ca un fel de pedeapsă să fie acolo. Din această cauză, unii dintre ofițeri erau frustrați și nervoși și își vărsau focul pe soldați. Dar am avut bucuria ca șeful de stat major al acelui regiment să fie un tânăr ofițer, de vârsta noastră, maior pe atunci, Ilie Marin. Acest ofițer era plămădit din militărie. Și cu unii dintre noi, pe care ne-a văzut că nu suntem dispuși să pierdem timpul și ne interesează să aflăm diverse lucruri, a făcut un mic Cerc de studii militare, care era facultativ, dincolo de programa de instrucție și de de-prindere a regulamentelor militare. În particular, el își spunea punctul lui de vedere, ceea ce ne-a plăcut enorm. Am avut colegi foarte interesanți în armată și deosebiți. Unul dintre ei, Ion Malița. Era, de fapt, nepotul lui Mircea Malița, care era un nume greu. Dar nu a vrut niciodată să confirme aceasta. Când era întrebat, răspundea: Este coincidență de nume. Din mân-drie! Ca să nu i se facă favoritisme. Extraordinar!

Cum ați devenit redactorul-șef al revistei National Geographic România?A fost inedit, pentru că mă știam,

de foarte mulți ani, un fan al revistei, un cititor. Mai târziu aveam să bene-ficiez inclusiv de granturi National Geographic, indirect, cu o echipă întreagă. Primul grant, cu care am putut face cercetări la Peștera Movile, pe care o descoperisem eu, și care s-a dovedit o descoperire științifică importantă, a fost oferit de National Geographic. Se întâmpla în 1996. Iar un an sau doi mai târziu, din nou am beneficiat de un grant National Geographic pentru o cercetare în peșterile submarine din Insulele

Bermude. O lună de zile am fost aco-lo, făcând scufundări în acele peșteri extraordinare. În sfârșit, este un capi-tol cu totul deosebit.

Erați cercetător la Institutul de Speologie Emil Racoviță, când vi s-a propus să produceți, practic, National Geographic România.De multă vreme. Am terminat

facultatea în 1973, cu gândul de a ajunge cercetător speolog. Dar, aceas-ta însemna să fii angajat la Institutul de Speologie Emil Racoviță, care era un institut mic, unde apăreau greu posturi libere. Și, după ce am terminat studiile, nu se punea problema să ajung acolo. Dar am lucrat ca geolog prospector timp de patru ani. Au fost patru ani foarte frumoși din viața mea, când colindam zone extrem de sălbatice ale țării... Au fost ani foarte frumoși în care am învățat multe, din toate punctele de vedere. Numai că, după cei patru ani, a apărut posibi-litatea de a mă angaja la Institutul de Speologie Emil Racoviță, ceea ce am și făcut. M-am angajat în anul cutremurului, chiar pe 4 martie 1977 mi-am întocmit dosarul de transfer. Până la National Geographic am fost, neîntrerupt, cercetător la Institutul Racoviță. Simțeam nevoia unei schim-bări când a apărut oferta National Geographic. M-am trezit că eu, un admirator și cititor de zeci de ani al acestei reviste, care am beneficiat de granturi National Geografic pentru expediții, pentru cercetare deosebită, speologică, pentru scufundări într-o zonă fascinantă, cum este Bermuda, pot să fiu parte din familia National Geographic. Nu doar un beneficiar exterior, ci tocmai producător de National Geographic.

Ce însemnătate deosebită a avut existența acestei reviste pentru protejarea unor specii de animale sau pentru prote-jarea vreunui loc amenințat de civilizație?Pot să dau un exemplu. În ca-

litate de redactor-șef al National Geographic România, dar, în același timp, membru al unei organizații pen-tru protecția faunei sălbatice, numită ARCA, în 2012 am oprit vânătoarea la râs în România. Am mers cu un dosar la ministrul mediului de atunci

și a fost aprobat. Noi, ca români, ne mândrim cu fauna acestei țări. Personal, vă spun clar, iubesc țara aceasta mai mult datorită naturii ei. Nu compar Carpații noștri cu Alpii sau cu Himalaya, nu? Dar Carpații mei au un farmec al lor! Sunt încă sălbatici, sunt încă foarte verzi, prietenoși. În Himalaya te duci să faci performanță, să vezi dacă te mai întorci viu de acolo, dar în momentul în care te duci în Făgăraș – nu mai vorbesc despre Retezat, masivul meu favorit – îi simți prietenia. Este și peisajul extraordinar, iar locul este prietenos, în primul rând. Deci, animalele acestea sălbatice sunt parte din acești Carpați ai noștri. Și chiar dacă nu voi întâlni un râs nicio-dată, pentru că, vă spun drept, nu am întâlnit niciodată un râs în sălbăticie, sunt mândru și bucuros să știu că ei există acolo. Și aș fi foarte trist să știu că ei nu mai există.

Natura își face loc și în orașe. Parcul Natural Văcărești din capitală, spre exemplu, este parc natural cu acte în regulă de scurtă vreme.Noi ne luptăm din 2012. Parcul

are o poveste. Suntem patru în echipa aceasta, care probabil că am avut fiecare în parte câte un rol major în declararea Parcului Natural Văcărești. Alături de mine sunt: Florin Stoican, care este un mare luptător pentru protejarea naturii și este foar-te competent în domeniul acesta, Helmut Ignat, care a făcut fotografiile excepționale ce au convins. Nimănui nu-i venea să creadă că în centrul orașului București există viața și fauna aceea, oaza aceasta de sălbăticie. Helmut Ignat are și o minte foarte organizată, lucru care a contat foarte mult. Alături de noi, Dan Bărbulescu, care era director executiv al Asociației Salvați Dunărea și Delta. Făceam un pas înainte și doi înapoi sau invers, deși miniștri, în general, erau de acord și uneori și-au exprimat în mod foarte clar dorința ca acest parc să existe. Până în 2016. Era, atunci, la Ministerul Mediului, o echipă tânără și dinamică, dornică să protejeze natura și, astfel, în mai 2016, prin Hotărârea de Guvern nr. 349 s-a înființat oficial

Parcul Natural Văcărești. Este cel mai mare parc din oraș.

Pe frontul anilor parcurși spre înființarea oficială a parcului, natura a avut răgaz să îl amena-jeze cum a știut mai bine.Parcul s-a remarcat prima dată

prin bogăția de păsări. Erau semnalate atunci, când am început noi să ne preo-cupăm pentru a fi declarat parc natural, 86 de specii. Iar, acum, sunt identificate aproape 140 de specii. Foarte multe sunt migratoare. Între ele, nu are rost să spun ce eleganță și ce frumusețe au lebedele. Nu mă satur să le admir. Îmi plac și rățuștele. Cormoranii au personalitate multă, îi vezi acolo foarte agitați, foarte activi. Dintre păsări, personal iubesc mult răpitoarele... Am văzut superbi ulii, șoimi și ereți. Nu am știut niciodată că ereții sunt atât de frumoși. Și au fost urmărite scene în care ereții își învață puii să vâneze din zbor. Părinții iau pradă de jos, șoricei, de exemplu, apoi zboară și le dau drumul, iar puii trebuie să le prindă în zbor. Avem fotografiate astfel de scene, cadru cu cadru. Cel mai drag animal din Parcul Natural Văcărești este vidra. Probabil că sunt două sau trei familii de vidre acolo. Vidra este un animal ocrotit peste tot în lume. Poate că unii o dușmănesc, pen-tru că este competitor cu pescarii. Am văzut și știuci de peste un metru. Un lucru de necrezut ca, într-o baltă așa de mică, să fie pește așa de mare.

Este greu de cuprins în câteva rânduri o viață de aventură.Și nu m-am plictisit. Mi-a plăcut, a

fost pasiune. A fost nostim, pentru că, acum câțiva ani, am fost invitat să țin o conferință despre efortul prin muncă pentru a-ți realiza o carieră de prestigiu. La mine ați venit cu munca?, m-am minunat. Domnii mei, eu nu am muncit niciodată. Cum așa? Toată viața mi-am urmărit pasiunea mea, așa încât sunt de 35 de ani în vacanță. Extraordinar, mi-au spus, aceasta să fie conferința – De 35 de ani în vacanță. Eram așa de pasionat de ceea ce făceam, încât nu aveam chef să îmi iau concediu. Concediul acela mă perturba. n


INTERVIU

l

l

l

Descoperirea sa de referință, Peștera Movile, a stârnit interesul NASA;Râsul carpatin va continua să existe datorită lui;Este primul redactor-șef al National Geographic România.

Interviu realizat de maior Cornelia-Gabriela Mihăilă

Cristian Lascu, speolog:

Nu am muncit niciodată! Mi-am urmat pasiunea.Cu o meserie ca o perpetuă vacanță plină de aventuri, trăite în țară și în colțuri de lume, renumitul geolog, speolog și fotograf de peșteri român Cristian Lascu se poate plânge de orice, doar de plictiseală nu.

DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL ... -...

Documents

Transcript of DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL ... -...