Post on 20-Oct-2015
description
1
EDUCAŢIE PENTRU DEZVOLTARE ŞI INTEGRAREEDUCAŢIE PENTRU DEZVOLTARE ŞI INTEGRARE
REVISTĂ DESTINATĂ TUTUROR CELOR CARE REVISTĂ DESTINATĂ TUTUROR CELOR CARE
SUSŢIN ELEVII COPIII AFLAŢI IcircN DIFICULTATESUSŢIN ELEVII COPIII AFLAŢI IcircN DIFICULTATE
NUMĂRUL 3 octombrie-decembrie
2011
REVISTA IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT DIN JUDEŢUL PRAHOVA
ISSN 2246mdash9540
1
COORDONATORI
ISJ PRAHOVA
Inspector pentru Icircnvăţămacircnt Special şi
Special Integrat prof CLAUDIA GOCIU
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI Director Prof CORNELIA DEDIU
Prof metodist NICOLETA ADET
Prof coord comisie metIULIANA LIXANDRU
Prof GEORGETA DICKEMANN-IONIŢĂ
REDACTORI
Prof Nicoleta Adet
Prof Iuliana Lixandru
COLABORATORI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL BREAZA
Prof ADELINA CHEŞCĂ
CENTRUL LOGOPEDIC INTERŞCOLAR
Prof logoped CARMEN ŞERPESCU
ŞCOALA SPECIALĂ FILIPEŞTII DE TAcircRG
Prof ANDREEA NUŢĂ
ŞCOALA SPECIALĂ NR 2 PLOIEŞTI ŞCOALA SPECIALĂ VĂLENII DE MUNTE
CJAP PRAHOVA
COPERTA
Grafică Nicoleta Adet
Desen Iulian Pantazi (Şc Nr2 Boldeştindash
Scăieni)
CONTACT
cssploiestigmailcom
0244574 563
centrulscspecialploiestiwordpresscom
Autorul fiecărui articol
răspunde de corectitudinea şi originalitatea conţinutului
Copierea şi multiplicarea revistei
se pedepseşte conform Legii nr81996
Editura PERLOLIV Ploieşti Prahova e-mail perlolivyahoocom tel 0733 044 226 tel 0729 041 737
CUPRINS
LEGISLAŢIEmdashMETODOLOGII
O R DI N - Metodologie privind organizarea serviciilor
de sprijin educaţional pentru copiii elevii şi tinerii cu
CES integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CERCETARE ŞTIINȚIFICĂ
Tendinţe actuale icircn atitudinea cadrelor didactice faţă
de integrarea copiilor cu deficienţe
GAcircNDURIşi BUNE PRACTICI
Fişă de lucru c ndash g
Colţ de toamnă
Colţ de iarnă
Posibilităţi de evaluare la disciplina activităţii de
preprofesionalizare pentru elevii cu dizabilităţii
Jocuri didactice
Carnaval de Halloween helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Program de sprijin - ajutor acordat elevilor cu CES
din şcolile de masă pentru reducerea absenteismului
Despre familie şi rolul ei icircn dezvoltarea afectivităţii
copiluluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Fişă de lucru - Anotimpurile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Fişă de observare şi evaluare a progresului şcolar
Proiect Web Quest - Mediul acvatic
Fişă de lucru pentru diferenţierea şi scrierea corectă a
literelor icirc şi acirc
Fişă de activitate individuală ndash Cunoaşterea mediului
Fiche drsquoeacutevaluation
Fişă logopedică de examinare complexă helliphelliphelliphelliphelliphellip
―Asistenţa - fragmente din cartea - Viaţa ca un pom
de Crăciun
Creativitatea şi rutina icircn elaborarea planificărilor
şcolare
Icircnvăţămacircntul special vs Icircnvăţămacircntul special integrat
Fişă de lucru - Cuvacircntul
Fişă de lucru - Diferenţierea grupurilor de litere ge-gi
ghe-ghi ce-ci che-chi
Test de evaluare adaptat - Limbă şi comunicare helliphelliphellip
Proiectul naţional Poveştile copilăriei
Evaluare iniţială limba romacircnă cls V-VI copii cu
CES helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Program terapeutic de demutizare
Tehnică de logopedie - Masajul logopedic helliphelliphelliphelliphelliphellip
Proiect educaţional ldquoCopii suntem toţirdquo helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Dezvoltarea inteligenţelor multiple icircn cadrul orei de
limba şi literatura romacircnă la elevii cu CES
Modalităţi de abordare a copilului cu devieri
comportamentale
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
Şcoala cu cl I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni
pg
4
7
1
2
3
13
14
16
16
17
18
19
20
24
25
25
26
28
28
29
30
31
32
33
35
36
37
37
38
38
40
REVISTĂ AVIZATĂ DE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN
AL JUDEŢULUI PRAHOVA
1
FIŞĂ DE LUCRU1
c ndash g 1 Citeşte cu atenţie şi remarcă deosebirea
icircntre literele icircngroşate Sesizează sensul fiecărui cuvacircnt
Pronunţă cuvintele
2 Citeşte cu atenţie şi remarcă deosebirea icircntre literele
icircngroşate Sesizează sensul fiecărui cuvacircnt Pronunţă
cuvintele
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
3 Citeşte cuvintele de mai jos Scrie-le apoi icircn tabel icircn
funcţie de prezenţa literelor bdquoc şi bdquog
cămaşă găleată regulă calendar găluşcă creion
pitic guler gacircscan garoafe coleg pungă furnică
boboc acasă
Sursa imaginilor 1 wwwgoogle imaginiro
Prof logoped Alina Coman
Prof logoped Georgeta Dickermann - Ioniţă
Prof logoped Ada Georgescu
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
cară gară
creier greier
cocoşi gogoşi
stacircncă stacircngă
cacirct gacirct
coarne goarne
coarne creier cocoşi luncă
goarne greier gogoşi lungă
cacircnd stacircncă cacirct cros
gacircnd stacircngă gacirct gros
c g
2
BUNE PRACTICI
COLŢ DE TOAMNĂ
Prof psihoped Sabina Pavel Centrul Şcolar Special Ploieşti
3
BUNE PRACTICI
COLŢ DE IARNĂ
Prof psihoped Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
CONCURSUL SĂRBĂTORI CU SPOR
Elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti icircndrumaţi de
cadrele didactice au confecţionat cu drag şi multă
icircndemacircnare felicitări pentru sărbătorile de iarnă
Pentru ca satisfacţia muncii elevilor să fie cacirct mai intens
trăită şi munca de echipă promovată cadrele didactice au
organizat competiţie icircntre clase dar la premiere
surpriză surpriză nu a fost acordat decacirct locul I
Fiecare clasă funcţie de specificul ei (vacircrstă tipurigrade
de deficienţă etc) a creat cacircte un panou minunat
fiecare făracircmă de creaţie exprimacircnd intens bucuria şi
frumuseţea sensibilelor suflete
4
MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII
TINERETULUI ŞI SPORTULUI
O R DI N pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea
serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale inte-
graţi icircn icircnvăţămacircntul de masă
Icircn conformitate cu Hotăracircrea Guvernului nr 5362011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei CercetăriiTineretului şi Sportului icircn temeiul art 51 alin (1) din Legea educaţiei naţionale nr 12011ministrul educaţiei cercetării tineretului şi sportului emite prezentul ordin Art 1 mdash Se aprobă Metodologia privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiiielevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă prevăzută icircn anexa care face parte integrantă din prezentul ordin Art 2 mdash La data intrării icircn vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr 53792004 privind Metodologia de organizare şi funcţion-are a serviciilor educaţionale prin cadre didactice de spri-jinitinerante pentru copiii cu cerinţe educative speciale şcolarizaţi icircn icircnvăţămacircntul de masă publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 1151 din 6 decembrie 2004 Art 3 mdash Direcţia generală educaţie şi icircnvăţare pe tot par-cursul vieţii Direcţia generală icircnvăţămacircnt icircn limbile minori-tăţilor relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali Direcţia generală management resurse umane şi reţea şcolară inspectoratele şcolare judeţeneInspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi unităţile de icircnvăţămacircnt preuniver-sitar duc la icircndeplinire prevederile prezentului ordin Art 4 mdash Prezentul ordin se publică icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I Ministrul educaţiei cercetării tineretului şi sportului Daniel Petru Funeriu Bucureşti 7 octombrie 2011 Nr 5574
M E TO D O L O G I E privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale
speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă
CAPITOLUL I Art 1 mdash Icircnvăţămacircntul special integrat reprezintă o formă de instruire şcolară diferenţiată precum şi o formă de asistenţă educaţională socială şi medicală complexă destinată copiilorelevilortinerilor cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă Aceasta trebuie să corespundă nevoilor de dezvoltare ale copiilor prin evaluarea adecvată a potenţialului de icircnvă-ţaredezvoltare şi prin asigurarea reabilitării recuperării şi compensării deficienţelor ori tulburărilor dificultăţilor de icircnvăţare Copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă beneficiază de suport educaţional prin cadre didactice de sprijin şi itiner-ante de la caz la caz Art 2 mdash Serviciile educaţionale de sprijin pentru per-soane cu cerinţe educaţionale speciale se organizează şi funcţionează icircn conformitate cu principiile care guver-nează icircnvăţămacircntul preuniversitar Art 3 mdash Icircn icircnţelesul prezentei metodologii termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii a) deficienţă mdash absenţa pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcţii (leziune anatomică tulburare fiziologică sau psihologică) a individului rezultacircnd icircn urma
unei maladii unui accident ori a unei perturbări care icircl icircmpiedică să participle normal la activitate icircn societate b) educaţie specială mdash ansamblul proceselor de punere icircn aplicare a programelor activităţilor de icircnvăţare şi asistenţă complexă de recuperare compensare psihoterapeutică medicală socială culturală adaptate persoanelor care nu reuşesc independent să atingă temporar sau pe toată durata şcolarizării un nivel de dezvoltare corespunzător vacircrstei pentru formarea competenţelor de bază icircn vede-rea pregătirii pentru viaţa de adult c) şcoală specială mdash unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care se asigură de către profesori specializaţi educaţie şi interven-ţie psihopedagogică persoanelor cu diferite tipuri şi grade de dizabilităţideficienţe d) cerinţe educaţionale speciale (CES) mdash necesităţile edu-caţionale suplimentare complementare obiectivelor gen-erale ale educaţiei adaptate particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţedizabilităţi sau tulburăridificultăţi de icircnvăţare ori de altă natură precum şi o asistenţă complexă (medicală socială educaţională etc) e) integrare (şcolară) mdash procesul de adaptare a persoanei cu CES la normele şi cerinţele şcolii pe care o urmează de stabilire a unor relaţii afective pozitive cu membrii gru-pului şcolar (grupăclasă) şi de desfăşurare cu succes a activităţilor şcolare f) incluziune (şcolară) mdash procesul permanent de icircmbună-tăţire a serviciilor oferite de unităţile de icircnvăţămacircnt pentru a cuprinde icircn procesul de educaţie toţi membrii comunită-ţii indiferent de caracteristicile dezavantajele sau dificul-tăţile acestora g) şcoală incluzivă mdash unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care se asigură o educaţie pentru toţi copiii şi reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare şi segregare CopiiiElevii din aceste unităţi de icircnvăţămacircnt beneficiază de toate drepturile şi serviciile educaţionale psihoterapeutice medicale şi sociale conform principiilor incluziunii sociale echităţii şi al asigurării egalităţii de şanse h) adaptare curriculară mdash corelarea conţinuturilor compo-nentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES din perspectiva finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia i) profesor itinerant şi de sprijin mdash cadrul didactic cu studii superioare icircn domeniul psihopedagogic care desfăşoară activităţi de icircnvăţare stimulare compensare şi recuperare cu persoanele cu CES integrate icircn unităţile de icircnvăţămacircnt de masă icircn colaborare cu toţi factorii implicaţi j) plan de servicii individualizat mdash modalitatea de pro-gramare şi coordonare coerentă a resurselor şi serviciilor individualizate pentru copiiieleviitinerii cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă focalizată pe nevoile de dezvoltare ale acestora k) program de intervenţie personalizat mdash instrumentul de proiectare şi implementare a activităţilor educaţional-terapeutice utilizat pentru eficientizarea activităţilor de intervenţie şi atingerea finalităţilor prevăzute icircn planul de servicii individualizat
l) centrul judeţeanal municipiului Bucureşti de resurse şi e asistenţă educaţională (CJRAECMBRAE) mdash unitatea specializată a icircnvăţămacircntului preuniversitar cu personali-tate juridică coordonată metodologic de inspectoratul şcolar care desfăşoară servicii de asistenţă psihopeda-gogică pentru părinţi copii cadre didactice şi care coor-donează monitorizează şi evaluează la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti activitatea şi serviciile eucaţion-ale oferite de către centrele logopedice interşcolare şi cabinetele logopedice şi cabinetele de
LEGISLAŢIE
5
LEGISLAŢIE
asistenţă psihopedagogică mediatorii şco-lari m) certificat de orientare şcolară şi profe
sională mdash documentulactul oficial eliberat de către CJRAECMBRAE conform prevederilor cuprinse icircn Legea educaţiei naţionale nr 12011 care precizează diagnosticuldeficienţa
şi orientează copiii elevii şi tinerii cu CES icircn icircnvăţămacircntul de masă sau icircn icircnvăţămacircntul special n) incapacitate mdash limitările funcţionale cauzate de disfunc-ţionalităţideficienţe fizice intelectuale sau senzoriale de condiţii de sănătate ori de mediu şi care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate motrică sau cognitivă ori un comportament
o) handicap mdash dezavantajul social rezultat icircn urma unei deficienţe sau incapacităţi şi care limitează ori icircmpiedică icircndeplinirea de către individ a unui rol aşteptat de so-cietate p) dizabilitate mdash rezultatul sau efectul unor relaţii com-plexe dintre starea de sănătate a individului factorii per-sonali şi factorii externi care reprezintă circumstanţele de viaţă ale acestui individ Datorită acestei relaţii impactul diverselor medii asupra aceluiaşi individ cu o stare de sănătate dată poate fi extrem de diferit bdquoDizabilitatea este termenul generic pentru afectări limitări ale activităţii şi restricţii de participare conform Clasificării internaţionale a funcţionării dizabilităţii şi sănătăţii q) CIF mdash Clasificarea internaţională a funcţionării dizabili-tăţii şi sănătăţii document elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii Geneva 2001 r) afectare mdash o pierdere sau o anormalitate a structurii corpului ori a unei funcţii fiziologice inclusiv funcţiile min-tale Prin noţiunea de bdquoanormalitate se icircnţelege aici variaţiile semnificative de la norma stabilită statistic (adică o deviaţie de la media populaţiei stabilită conform normelor standard măsurate) iar această noţiune trebuie utilizată exclusiv icircn acest sens conform CIF s) funcţionare mdash termen generic pentru funcţiile organis-mului structurile corpului activităţi şi participare Acestea denotă aspectele pozitive ale interacţiunii dintre individ (care are o problemă de sănătate) şi factorii contextuali icircn care se regăseşte (factori de mediu şi personali) conform CIF t) adaptare curriculară mdash corelarea conţinuturilor compo-nentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES sau alte tipuri de cerinţe educaţionale din perspective finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia u) educaţie incluzivă mdash procesul permanent de icircmbună-tăţire a instituţiei şcolare avacircnd ca scop exploatarea re-surselor existente mai ales a resurselor umane pentru a susţine participarea la procesul de icircnvăţămacircnt a tuturor persoanelor din cadrul unei comunităţi v) şcoală profesională specială mdash instituţia şcolară care prin organizarea şi desfăşurarea procesului de predare-icircnvăţare evaluare facilitează integrarea socioprofesională a elevilor prin certificarea calificărilor profesionale w) liceu special mdash unitatea de icircnvăţămacircnt care organ-izează şi desfăşoară procesul de predare-icircnvăţare-evaluare icircn mod special pentru eleviitinerii cu deficienţe senzoriale şi motorii x) centru de educaţie specială centru de resurse şi asis-tenţă educaţională centru de zi centrul de pedagogie cu-rativă şi alte tipuri de centre mdash unităţi de icircnvăţămacircnt or-ganizate de către Ministerul Educaţiei Cercetării Tinere-tului şi Sportului sau de către organizaţii neguvernamen-tale icircn parteneriat cu Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului care au ca scop şi finalitate recu-perarea compensarea reabilitarea şi integrarea şcolară şi
socială a diferitelor categorii de copiielevitineri cu CES Acestea sunt considerate alternative de educaţie special al căror conţinut poate fi fundamentat şi pe anumite peda-gogii experimentale (Montessori Freinet Waldorf etc) y) atelier protejat mdash spaţiul adaptat nevoilor persoanelor cu CESdizabilităţi cu care acestea desfăşoară activităţi de perfecţionare şi dezvoltare a abilităţilor icircn vederea inte-grării icircn viaţa activă a tinerilor atelierul poate funcţiona icircn locaţii din comunitate icircn centre de zi icircn centre rezidenţiale
sau icircn unităţi de icircnvăţămacircnt special CAPITOLUL II Organizarea serviciilor educaţionale de sprijin Art 4 mdash Icircn vederea realizării atribuţiilor specifice icircn domeniul educaţiei integrateCJRAECMBRAE organizează următoarele activităţi şi servicii a) evaluează şi orientează şcolar şi profesional icircn colaborare cu specialiştii din unităţile şcolare toţi copiiielevii cu CES b) emite certificatul de orientare şcolară şi profesională c) identifică unităţile de icircnvăţămacircnt de masă de pe raza judeţuluimunicipiului Bucureşti care asigură cele mai bune condiţii de dezvoltare psihoindividuală icircn funcţie de tipul şi gradul deficienţei d) oferă consultanţă de specialitate tuturor unităţilor de icircnvăţămacircnt icircn vederea icircndeplinirii condiţiilor optime pentru asigurarea serviciilor educaţionale de sprijin e) oferă consultanţă de specialitate pentru părinţi şi elevi f) organizează echipe multidisciplinare pentru depistarea tuturor copiilorelevilor cu CES şi pentru aplicarea planurilor de servicii individualizate g) asigură servicii de orientare a formării continue prin parteneriate cu instituţii abilitate h) organizează icircntacirclniri de lucru simpozioane etc icircn vederea diseminării exemplelor de bune practici icircn domeniul educaţiei incluzive i) identifică icircn colaborare cu specialiştii unităţilor şcolare copiielevi cu dificultăţi de icircnvăţare dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat icircn situaţie de eşec şcolar ori icircn risc de abandon şcolar şi organizează echipe multidisciplinare care să asigure servicii de educaţie remedială consiliere psihopedagogică icircn funcţie de nevoile pe termen lung sau scurt ale acestora MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 46 CAPITOLUL III Specificul serviciilor educaţionale de sprijin Art 5 mdash Integrarea şcolară a persoanelor cu CES se realizează icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă Art 6 mdash Pentru integrarea eficientă a persoanelor cu CES este necesară crearea unor servicii de sprijin specializate icircn asistenţa psihopedagogică de care să beneficieze copiiieleviitinerii integraţi precum şi a unor servicii de consultanţă pentru cadrele didactice din şcoala incluzivă ceilalţi elevi familie şi comunitate Art 7 mdash Serviciile specializate necesare pentru realizarea integrării copiilor cu CES sunt asigurate de profesorii itineranţi şi de sprijin icircn colaborare cu toţi factorii implicaţi Art 8 mdash (1) Pentru ocuparea unui post de profesor itinerant şi de sprijin trebuie icircndeplinite cumulativ următoarele condiţii a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenţă cu calificarea icircn psihopedagogie specială psihologie sau pedagogie b) absolvirea unui master didactic cu durata de 2 ani cu una specializările din domeniul psihopedagogic c) efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an şcolar realizat icircntr-o unitate de icircnvăţămacircnt icircn funcţia
6
didactică corespunzătoare studiilor sub icircndrumarea unui profesor mentor cu experienţă icircn educaţia specială
(2) Posturile de profesor itinerant şi de sprijin pot fi ocupate şi de absolvenţii unei instituţii de icircnvăţămacircnt superior studii de lungă durată cu calificarea icircn psihopedagogie specială psihologie sau pedagogie (3) Absolvenţii altor specialităţifacultăţi titulari pe catedrele de profesor itinerant şi de sprijin trebuie să icircşi completeze studiile icircn termen de 6 ani de la aplicarea prezentei metodologii prin master de 2 ani icircn psihopedagogie sau studii universitare de licenţă nivel 1 Bologna icircn domeniul psihopedagogiei Art 9 mdash (1) Posturile didactice de profesori itineranţi şi de sprijin sunt normate icircn cadrul unităţilor de icircnvăţămacircnt special fiind ocupate prin concurs icircn conformitate cu prevederile art 89 din Legea nr 12011 (2) Icircn situaţia icircn care icircntr-un judeţ nu există o unitate de icircnvăţămacircnt special profesorul itinerant şi de sprijin este icircncadrat de către unitatea de icircnvăţămacircnt de masă care are cei mai mulţi copiielevi cu CES integraţi (3) Icircn funcţie de necesităţile locale unităţile de icircnvăţămacircnt pot transforma posturicatedre didactice icircn posturi de profesori itineranţi şi de sprijin Art 10 mdash Activitatea unui profesor itinerant şi de sprijin este normată ca activitate de icircnvăţămacircnt special conform art 262 alin (3) pct f) din Legea nr 12011 Art 11 mdash (1) Normarea şi icircncadrarea profesorilor itineranţi şi de sprijin se realizează astfel a) un post pentru 8mdash12 copiielevitineri cu deficienţe moderate sau uşoare integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore b) un post pentru 4mdash6 copiielevitineri cu deficienţe grave profunde sau asociate integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore (2) Cele 16 oresăptămacircnă aferente normei de predare se realizează icircn activitate directă cu copilulelevul integrat icircn clasă sau icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt unde este icircnscris copilulelevul Art 12 mdash (1) Cel puţin jumătate din activitatea din cadrul celor 16 ore se desfăşoară icircn grupăclasă icircn timpul activităţilorlecţiilor de predare-icircnvăţare icircn parteneriat cu cadrul didactic de la grupăclasă (2) Activitatea directă cu copilulelevul integrat icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt se desfăşoară icircn afara orelor de curs (3) Numărul de ore şi disciplinele de icircnvăţămacircnt la care participă profesorul itinerant şi de sprijin sunt stabilite de comun acord cu cadrele didactice de la grupăclasă Art 13 mdash (1) Categoriile de copiielevi care beneficiază de serviciile educaţionale de sprijin sunt a) copiielevi cu certificat de orientare şcolară şi profesională eliberat de comisia de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAECMBRAE b) copiielevi cu dificultăţi de icircnvăţare de dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat icircn situaţie de eşec şcolar sau icircn risc de abandon şcolar şi beneficiază de servicii de educaţie remedialăconsiliere psihopedagogică din partea cadrelor didactice de la clasăconsilierului şcolarprofesorului logoped etc Icircn funcţie de evoluţia elevului cadrele didactice care au lucrat cu acesta pot recomanda evaluarea de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE icircn vederea asigurării unui profesor itinerant şi de sprijin 2) Toţi copiiielevii care au fost orientaţi şcolar către serviciile educaţionale de sprijin beneficiază de suportul psihopedagogic al unui profesor itinerant şi de sprijin
Art 14 mdash Icircn situaţia icircn care elevul nu atinge standardele minime de evaluare pentru fiecare disciplină domeniu de studiu de pregătire corespunzătoare a clasei icircn care se află deşi a beneficiat de toate serviciile educaţionale de sprijin acesta poate fi reorientat către o unitate de icircnvăţămacircnt special icircn conformitate cu prevederile art 54 din Legea nr 12011 Art 15 mdash (1) Icircn vederea depistării precoce CJRAECMBRAE constituie echipe multidisciplinare care realizează evaluarea tuturor copiilor cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale (2) Pentru realizarea activităţii prevăzute la alin (1) CJRAECMBRAE obţine informaţii de la medici pediatri medici de familie psihologi specialişti din direcţiile generale de asistenţă şi protecţia copilului cadre didactice din creşe grădiniţe şi centre de zi etc Art 16 mdash (1) Toţi copiiielevii evaluaţi şi identificaţi cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale vor fi orientaţi şcolar de către comisiile din cadrul CJRAECMBRAE (2) Orientarea şcolară se face icircn funcţie de tipul şi gradul deficienţei către unităţi de icircnvăţămacircnt de masă sau speciale icircn conformitate cu prevederile art 50 alin (1) din Legea nr 12011 (3) Icircn situaţia icircn care copilul este orientat şcolar spre unităţile de icircnvăţămacircnt de masă acesta va beneficia şi de serviciile educaţionale de sprijin Art 17 mdash CopilulElevul cu CES integrat va fi monitorizat şi evaluat periodic de către comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special la care este icircncadrat profesorul itinerant şi de sprijin care oferă serviciile de sprijin Art 18 mdash Anual comisia internă de expertiză complexă realizează un raport pe care icircl trimite icircmpreună cu dosarul elevului comisiei din cadrul CJRAECMBRAE propunacircnd menţinerea tipului de orientare şcolară sau modificarea acestuia icircn funcţie de rezultatele evaluării Art 19 mdash Atribuţiile profesorului itinerant şi de sprijin sunt următoarele a) colaborează cu comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special icircn vederea preluării informaţiilor privind evaluarea şi planul de servicii individualizat al copiluluielevului cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă b) colaborează cu toate cadrele didactice din unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care este icircnscris copilulelevul icircn vederea realizării unei integrări şcolare eficiente şi a punerii icircn aplicare icircn mod unitar a planului de servicii individualizat MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 47 MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 48 c) elaborează şi pune icircn aplicare planul de intervenţie personalizat realizat pe baza planului de servicii individualizat icircn parteneriat cu membrii echipei multidisciplinare d) realizează adaptarea curriculară icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă e) monitorizează aplicarea programelor curriculare adaptate şi evaluează icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă rezultatele aplicării acestora f) realizează materiale didactice instrumente de lucru şi de evaluare specifice icircn colaborare cu cadrele didactice de la grupaclasa icircn care sunt elevi cu CES g)participă icircn timpul orelor de predare-icircnvăţarela activităţile care se desfăşoară icircn clasă h) participă la activităţile educative şcolare şi extraşcolare din grupăclasă icircn calitate de observator consultant coparticipant
LEGISLAŢIE
7
i) desfăşoară activităţi de stimulare cognitivă individuală sau icircn grup
j)realizează evaluări periodice şi reproiectează programul de intervenţie personalizat icircn funcţie de rezultatele obţinute
k) consiliază părinţiitutorii copiilorelevilor care beneficiază de serviciile de sprijin şi colaborează cu aceştia l) la cererea părinţilortutorilor şisau a cadrelor didactice poate recomanda evaluarea şi orientarea şcolară de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE a tuturor acelor copiielevi care au dificultăţi de icircnvăţare şi nu beneficiază de servicii educaţionale de sprijin Art 20 mdash Profesorii itineranţi şi de sprijin sunt salarizaţi icircn conformitate cu prevederile legislaţiei icircn vigoare CAPITOLUL IV Facilităţi acordate unităţilor de icircnvăţămacircnt integratoare Art 21 mdash Icircn grupeleclasele icircn care sunt integraţi copiielevi cu CES care beneficiază de servicii educaţionale de sprijin efectivele se diminuează cu 2 copiielevi pentru fiecare copilelev integrat Art 22 mdash Cadrele didactice din unităţile de icircnvăţămacircnt integratoare beneficiază de cursuri de formare icircn domeniul educaţiei incluzive organizate de Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului Art 23 mdash (1) Cadrelor didactice care lucrează cu copiielevi cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă li se vor acorda icircn fişele de evaluare cel puţin 5 puncte pentru fiecare copilelev integrat dar nu mai mult de 10 puncte De punctajul acordat beneficiază şi profesorul itinerant şi de sprijin (2) Se recomandă inspectoratelor şcolare judeţeneal municipiului Bucureşti ca la icircntocmirea grilei cu punctajele prevăzute pentru obţinerea gradaţiei de merit şi a distincţiilor să stabilească pentru cadrele didactice din icircnvăţămacircntul de masă care integrează copiielevi cu CES un punctaj echivalent cu cel acordat pentru obţinerea unor performanţe icircn pregătirea elevilor distinşi la concursurile şi olimpiadele şcolare CAPITOLUL V Dispoziţii finale Art 24 mdash Pentru elevii cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă se asigură servicii educaţionale prin profesori itineranţi şi de sprijin pe durata icircnvăţămacircntului preşcolar şi pe icircntreaga perioadă a şcolarizării Art 25 mdash Pentru asigurarea egalităţii de şanse toţi elevii cu CES care participă la evaluările prevăzute de art 74 din Legea nr 12011 şi la exameneleconcursurile locale şi naţionale beneficiază de adaptarea condiţiilor de desfăşurare a acestora pe baza recomandărilor formulate icircn certificatul de orientare şcolară şi profesională Art 26 mdash (1) CopiiiEleviiTinerii cu CES integraţi icircn unităţile de icircnvăţămacircnt de masă beneficiază de asistenţă socială constacircnd icircn asigurarea alocaţiei zilnice de hrană a rechizitelor şcolare a cazarmamentului a icircmbrăcămintei şi a icircncălţămintei icircn cuantum egal cu cel asigurat copiilor aflaţi icircn sistemul de protecţie a copilului precum şi de găzduire gratuită icircn internatele sau centrele de asistare pentru copiii cu CES din cadrul direcţiilor generale judeţenea municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului (2) Drepturile prevăzute la alin (1) vor fi asigurate din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de icircnvăţămacircnt la care sunt icircnscrişi copiiielevii
TENDINŢE ACTUALE IcircN ATITUDINEA
CADRELOR DIDACTICE FAŢĂ DE
INTEGRAREA COPIILOR CU
DEFICIENŢE
Adesea deficienţa de auz la copii este percepută
altfel decacirct deficienţa mintală cum este cazul unor cadre
didactice care nu sunt bine informate sau nu au suficientă
experienţă icircn abordarea copiilor cu deficienţe
Şi icircn cazul specialiştilor bine informaţi şi cu o
experienţă mai bogată icircn lucrul cu copiii deficienţi există o
diferenţă de percepţie care poate influenţa decisiv
atitudinea faţă de integrarea acestei categorii de copii
Are o influenţă importantă icircn formarea percepţiei
sociale asupra deficienţei de un tip sau altul nivelul de
pregătire şi formare profesională Există inflluenţe diferite
exercitate de către mediul integrator al şcolilor obişnuite şi
de către mediul separat al şcolilor din icircnvăţămacircntul
special
Cuvinte cheie atitudine percepţie socială deficienţă
mintală deficienţă de auz integrare
Perspective teoretice
Atitudinile sunt procese psihologice latente sau
manifeste ale tuturor persoanelor care sunt exprimate sau
formulate cacircnd sunt evocate de stimuli (Antonak şi Linveh
2000) Ele se formează icircn timp prin experienţe sunt
construite social şi reprezintă atracţii sau repulsii evaluări
favorabile sau nefavorabile ale obiectelor oamenilor
evenimentelor ideilor şi reacţiile la acestea Atitudinile ca
modalităţi relativ constante de raportare a individului
grupului faţă de anumite laturi ale vieţii sociale sau faţă de
propria persoană pot furniza informaţii cu privire la modul
icircn care sentimentele şi părerile influenţează cunoaşterea
socială şi producerea comportamentului social
Atitudinile au la bază procese care nu pot fi observate
icircn mod direct deoarece sunt interne subiectului Atitudinile
se exprimă icircnsă icircn răspunsurile evaluative ale indivizilor cu
privire la obiectul atitudinii După Petty Wegener şi
Fabrigar (1997) deşi atitudinile au fost definite icircn diverse
moduri la baza lor se află dimensiunea evaluativă
Atitudinile sunt evaluări succinte ale obiectelor (propria
persoană alte persoane diverse subiecte etc) de-a lungul
unui continuum de la pozitiv la negativ Icircn urma proceselor
de elaborare a atitudinilor rezultă o activitate evaluativă
prin care obiectul atitudinii este plasat pe un punct de-a
lungul unei axe care are un pol negativ şi unul pozitiv
Cacircnd ating un grad mai icircnalt de stabilitate atitudinile se
constituie icircn icircnsuşiri caracteriale ale unei persoane Icircn
relaţie cu valorile atitudinile formează sisteme de valori-
atitudini (Linton R) care au funcţia de vectori orientativi
personali (de exemplu atitudinea faţă de sine faţă de
muncă faţă de o ideologie etc )
Aceste structuri psihice sunt orientări personale sau
de grup rezultate din combinarea de elemente afective
cognitive şi conative care exercită influenţe de
direcţionare motivare sau evaluare asupra
comportamentului Eaglz şi Chaiken (1993) explică modul
icircn care pot genera atitudinile răspunsuri cognitive(de
exemplu credinţe cu privire la obiectul atitudinii)
LEGISLAŢIE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
8
răspunsuri cognitive (de exemplu credinţe cu
privire la obiectul atitudinii) răspunsuri
afective (de exemplu emoţii sau sentimente
faţă de obiectul atitudinii) şi răspunsuri
comportamentale (spre exemplu intenţia sau efectuarea
unor acţiuni asupra obiectului atitudinii)
Se pot delimita trei caracteristici pe care atitudinile le
prezintă şi care exercită influenţe icircn interpretarea
informaţiilor relevante pentru respectiva atitudine
rezistenţa la influenţă şi predicţia comportamentelor
accesibilitatea (cacircnd asocierile dintre obiect şi evaluare
sunt puternice simpla prezentare a obiectului atitudinii
poate activa automat evaluarea acestuia) tăria
(persistenţa icircn timp rezistenţa la schimbare şi influenţele
asupra procesării informaţiilor şi comportamentelor
indivizilor) ambivalenţa (cacircnd avem atitudini care conţin
atacirct elemente pozitive cacirct şi elemente negative)
Atitudinea are rol dinamogen determinacircnd o
preparaţie pentru acţiune mai durabilă şi mai generică
decacirct motivaţia şi este apreciată ca fiind o stare de
pregătire sau de fundamentare a opţiunii pentru iniţierea şi
manifestarea unui comportament Atitudinea exercită şi o
funcţie reglatorie asupra comportamentului icircn care se
exprimă prin acţiuni corespunzătoare Aceasta are un
caracter de variabilă inferantă (Stoetzel) icircntrucacirct nu este
direct observabilă ci rezultă din comportamentele pe care
le suscită
Totodată atitudinile sunt implicate icircn relaţii şi
interacţiuni sociale exercitacircnd o funcţie de motivare şi
orientare a acestora Atitudinile exercită influenţe asupra
comportamentelor indivizilor relaţiile dintre atitudini şi
comportamente constituind un domeniu preferat de
cercetare Din această perspectivă atitudinile reflectă o
predispoziţie de a ne comporta icircn mod stereotip şi
predictibil faţă de sau icircn prezenţa membrilor unui anumit
grup (Hunt şi Hunt 2000) Atitudinile fac parte din
categoria factorilor dispoziţionali de estimarea a
comportamentului uman şi sunt buni predictori pentru
comportament atunci cacircnd sunt puternice şi constante
sunt legate direct de comportamentul prezis sunt bazate
pe experienţa personală directă şi cacircnd subiectul este
conştient de atitudinile sale
Atitudinile constituie obiect al icircnvăţării şi schimbării
Achiziţionarea de atitudini se realizează pe trei căi mai
importante contactul direct cu obiecte evenimente
persoane etc interacţiunea cu cei care deţin deja o
atitudine experienţa socială asimilată icircn grupurile formale
sau informale Aici familia se consideră că are un rol
important icircn modelarea atitudinii la copil ca urmare a
identificării acestuia cu unul dintre părinţi Atitudinile
dobacircndite icircn copilărie şi adolescenţă sunt ulterior
consolidate sau schimbate ca urmare a multiplicării
influenţelor şi relaţiilor sociale care pot avea efect de
icircntărire sau de generare de conflicte icircntre informaţiile sau
experienţele vechi şi noi
Au fost descrise legături icircntre atitudini şi reprezentările
sociale relative la obiectele atitudinilor icircn sensul că
atitudinea faţă de un obiect nu poate să apară fără
reprezentarea prealabilă a acelui obiect Reprezentările
sociale sunt ansambluri dinamice cu rol esenţial icircn
producerea şi reglarea comportamentelor icircn stabilirea
relaţiei cu mediul icircnconjurător care subordonează
atitudinile şi opiniile (expresiile verbale ale atitudinilor)
alimentează organizează şi le orientează spre cacircmpul
manifestărilor acţionale cotidiene oferind stiluri de
conduită bine conştientizate grefate pe grile atitudinale
prin care individul se racordează la concepţia grupului a
comunităţii de care aparţine
Există o serie de factori care pot contribui la formarea
atitudinilor faţă de persoanele cu handicap şi care le
imprimă un specific orientării comportamentului membrilor
societăţii faţă de integrarea socială a acestei categorii de
persoane Icircn funcţie de orientarea acestor atitudini
favorabilă sau defavorabilă faţă de persoanele cu
handicap este influenţat icircn acelaşi sens şi procesul
includerii acestor categorii de persoane icircn mediile
obişnuite
Factorii care determină constituirea unor atitudini
pozitive sau negative faţă de persoanele cu handicap şi
implicit faţă de copiii cu handicap şi care reflectă măsura
icircn care persoanele obişnuite sunt pregătite sau nu să intre
icircn relaţii cu persoanele ce prezintă un handicap pot fi din
cel puţin trei categorii factori care ţin de persoana care
exprimă opinia tipul handicapului şi contextul socio-
cultural la un moment dat Pe de altă parte mai mulţi
autori au trecut icircn revistă o serie de factori care pot
influenţa formarea atitudinilor faţă de persoanele cu
handicap dintre care amintim vacircrsta genul
naţionalitatea statutul marital nivelul educaţional nivelul
socio-economic reşedinţa icircn mediul urban sau rural
experienţa cu persoanele cu deficienţe etc (Tervo
Redinius şi Palmer 2004)
Investigarea atitudinilor faţă de persoanele cu
handicap s-a aflat icircn centrul mai multor cercetări mai ales
icircn ultimii ani Deşi studiile privind atitudinile societăţii faţă
de persoanele cu deficienţehandicap arată o evoluţie a
atitudinilor membrilor acesteia către acceptare şi toleranţă
totuşi mai există persoane care icircmpărtăşesc concepţii
greşite privind diferite categorii de persoane cu deficienţe
sau manifestă comportamente discriminatorii icircn ceea ce
priveşte oportunităţile educaţionale sau profesionale care
pot fi puse la dispoziţia acestora
Literatura de specialitate a prezentat o serie de studii
care au pus un accent deosebit pe investigarea atitudinilor
faţă de integrarea sau includerea persoanelor cu handicap
şi icircn special a copiilor cu CES handicap De o importanţă
deosebită icircn calitatea vieţii persoanelor cu handicap o au
atitudinile specialiştilor (logopezi psihoterapeuţi etc) faţă
de această categorie de persoane Investigarea atitudinilor
specialiştilor faţă de integrarea acestor persoane ajută la
identificarea celor mai potrivite măsuri de influenţare icircn
scopul formării unor relaţii bazate pe valorificare reciprocă
şi de promovare a egalităţii şanselor de participare
Metodologia cercetării
Propunem icircn cele ce urmează un studiu diferenţiat
realizat pe baza investigării atitudinii faţă de integrarea
persoanelor cu deficienţă mintală comparativ cu
integrarea persoanelor cu deficienţă de auz din
perspectiva cadrelor didactice din structurile de
icircnvăţămacircnt obişnuit şi din cele de icircnvăţămacircnt special din
Romacircnia (judeţul Braşov şi municipiul Bucureşti) icircn anul
şcolar 2010 ndash 2011
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
9
Obiectivul investigaţiei a fost compararea
atitudinilor manifestate de cadrele didactice
din icircnvăţămacircntul de masă şi din cel special
faţă de integrarea copiilor cu deficienţă
mintală şi deficienţă de auz
Icircn cadrul cercetării au fost investigate 150 de cadre
didactice repartizate icircn şase eşantioane cu cacircte 25 de
subiecţi şi pe trei categorii de persoane cadre didactice
din şcoala specială cadre didactice itinerante şi cadre
didactice care lucrează cu copiii normali (respectiv cacircte 50
de subiecţi din fiecare categorie)
Metoda de cercetare aplicată a fost investigaţia
realizată pe bază de chestionar utilizacircndu-se două
chestionare distincte unul icircn formă revizuită respectiv
inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală denumit
MRAI-R iar celălalt icircn formă adaptată cu aceeaşi itemi
dar care aborda perspectiva atitudinii faţă de persoanele
cu deficienţă de auz Jumătate din numărul de cadre
didactice respectiv cacircte 25 de subiecţi din cele trei
categorii au completat un chestionar privind atitudinile faţă
de persoanele cu deficienţă mintală iar cealaltă jumătate
din numărul de cadre didactice tot icircn aceeaşi distribuţie
au completat un chestionar privind atitudinile faţă de
persoanele cu deficienţă de auz
Inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală a fost
revizuit de Antonak şi Harth icircn anul 1994 şi cuprinde 29 de
itemi care au valoare pozitivă sau negativă icircn funcţie de
modul de orientare al atitudinilor icircn acest caz fiind luate ca
reper atitudinile pozitive faţă de persoanele cu deficienţă
mintală Itemii sunt structuraţi pe patru scale iar pe fiecare
scală sunt repartizaţi 7 maximum 8 itemi Scalele sunt
următoarele
- Scala IntegrarendashSegregare evaluează opiniile privind
integrarea persoanelor cu deficienţă mintală icircn societate
- Scala Distanţă Socială evaluează opiniile cu privire la
interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele cu şi
fără deficienţă mintală
- Scala Drepturi Private evaluează opiniile cu privire la
respectarea drepturilor persoanelor cu deficienţă mintală icircn
societate
- Scala Convingeri Nefavorabile evaluează opiniile cu
privire la unele aspecte morale şi comportamente sociale
ale persoanelor cu deficienţă mintală
Inventarul se completează individual de către
fiecare participant fără limitarea timpului iar pentru fiecare
item se marchează opinia pe un continuum de patru
puncte cu ancorele bdquodezacord total bdquodezacord bdquoacord şi
bdquoacord total
După completarea chestionarului subiecţii au fost
rugaţi să furnizeze unele informaţii personale privind
vacircrsta genul nivelul educaţional şi ocupaţia actuală
Subiecţii au fost invitaţi sa indice dacă cunosc o persoană
cu deficienţă mintală Icircn cazul icircn care răspunsul este
pozitiv aceştia trebuiau să indice tipul relaţiei pe categorii
(relaţie familială apropiată icircntacircmplătoare de vecinătate
doar cunoştinţe sau neexistenţa unei relaţii)
Pentru a cota rezultatele icircn direcţia atitudinilor
pozitive s-a ţinut seama de valoarea pozitivă sau negativă
a fiecărui item acordacircndu-se punctaje la modul următor
pentru un item pozitiv dezacord total = 1 dezacord = 2
acord = 3 acord total = 4 pentru un item negativ
dezacord total = 4 dezacord = 3 acord = 2 acord total= 1
Scorurile la scalele integrarendashsegregare drepturi
private şi convingeri nefavorabile pot avea valori cuprinse
icircntre 7 şi 28 de puncte iar la scala distanţă socială valorile
pot fi cuprinse icircntre 8 şi 32 de puncte La nivelul icircntregului
instrument de măsurare scorurile pot lua valori cuprinse
icircntre 29 şi 116 puncte
Modul de abordare icircn cazul inventarului de atitudini
faţă de deficienţa de auz a fost exact acelaşi fiind doar
icircnlocuit termenul de deficienţă mintală cu cel de deficienţă
de auz şi rezultacircnd forma adaptată a inventarului de
atitudini MRAI-R (luat drept reper)
Ipoteza cercetării pe care o supunem spre verificare
presupune că icircntre atitudinile cadrelor didactice care
lucrează icircn şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care
lucrează icircn icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice
determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare
profesională Suplimentar se va face diferenţierea
percepţiei sociale a integrării copiilor cu deficienţă
mintală comparativ cu copiii ce prezintă deficienţă de auz
aşa cum se prezintă din perspectiva specialiştilor icircn
educaţie la cele trei categorii de cadre didactice avute icircn
vedere
Rezultatele obţinute la cele două tipuri de inventare
au fost prelucrate statistic prin calculul frecvenţele
medianele şi procentelor corespunzătoare privind
atitudinea faţă de fenomenul integrării la nivel general
respectiv la nivelul tuturor itemilor inventarelor dar şi pe
cele patru scale de apreciere delimitate Pentru verificarea
diferenţelor semnificative dintre loturile de cadre didactice
s-a recurs la aplicarea testului U (Mann-Whitney) utilizabil
icircn cazul eşantioanelor independente
Comparaţie icircntre atitudinile manifestate de cadrele
didactice din şcolile speciale şi din şcolile
integratoare
Eşantioanele investigate le vom denumi prescurtat
după cum urmează Tipurile de cadre didactice care şi-au
exprimat atitudinea faţă de integrarea copiilor cu deficienţă
mintală sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special (DMS)
cadrele didactice itinerante (DMI) profesorii din
icircnvăţămacircntul general (DMG) Pentru exprimarea opiniei
faţă de integrarea copiilor cu deficienţă auditivă tipurile de
cadre didactice sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special
(DAS) profesorii itineranţi (DAI) şi cadrele didactice care
predau icircn icircnvăţămacircntul obişnuit (DAG)
Pentru delimitarea tendinţelor icircn atitudinile cadrelor
didactice investigate pe cele patru scale ale inventarelor
au fost calculate frecvenţele medianele şi procentele
corespunzătoare fiecărei scale valori pe baza cărora s-au
putut icircntocmi reprezentările grafice de la nivelul celor
patru scale după cum urmează
64
75
61
68
79
72
0
10
20
30
40
50
60
70
80
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Integrare-Segregare
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
10
Scala Integrare-Segregare cuprinde itemi
care sondează opiniile privind integrarea
copiilorpersoanelor cu deficienţe icircn
comunitatea educaţională sau socială din
perspectiva beneficiilor care pot fi obţinute prin procesul
de integrare atacirct icircn ceea ce priveşte persoanele
deficiente cacirct şi persoanele normale
Tendinţa rezultatelor obţinute la nivelul fiecărui
eşantion investigat se poate observa icircn reprezentarea
grafică de mai sus La nivelul acestei scale se evidenţiază
o distribuţie aproximativ asemănătoare din perspectiva
opţiunilor privind deficienţa mintală comparativ cu
deficienţa de auz dar pentru ultima perspectivă atitudinea
celor trei categorii de cadre didactice este uşor mai
favorabilă icircn general Menţionăm faptul că profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă manifestă cea mai puţin favorabilă
atitudine faţă de integrarea copiilor cu deficienţă mintală
(61) icircnregistracircnd cele mai multe scoruri la opţiunea
dezacord sau dezacord total spre deosebire de celelalte
loturi iar faţă de integrarea elevilor cu deficienţă de auz
manifestă o permisivitate mai mare scorurile fiind
apropiate de cele ale profesorilor itineranţi (68 se apropie
de 72) Cele mai bune atitudini faţă de integrarea copiilor
cu deficienţe mintale respectiv de auz le-au manifestat
cadrele didactice itinerante icircn proporţie de 75
(eşantionul DMI) şi de 79 (eşantionul DAI)
Scorurile sunt mai bune atunci cacircnd itemii conţin
referiri la persoane cu deficienţe icircn general (şi numai la
copii) şi cacircnd este vorba mai ales de integrarea icircn
comunitate (cu perspectivă mai largă decacirct integrarea
educaţională) sau la locul de muncă Integrarea
educaţională la nivelele superioare cum ar fi la liceu este
mai bine cotată probabil pentru faptul că la această
vacircrstă elevii au dobacircndit suficiente comportamente
adaptive care să le sprijine integrarea la acest nivel şi să
facă faţă relaţionării adecvate cu ceilalţi dar şi comunicării
cu semenii icircn ansamblu
Au fost icircnregistrate şi scoruri mai slabe mai ales din
perspectiva includerii elevilor cu deficienţe icircn programe de
după-amiaza separate de elevii normali S-a observat o
tendinţă generală de a opta pentru includerea suplimentară
a acestor copii indiferent de tipul de deficienţă icircn scopul
completării educaţiei şi stimulării adecvate a dezvoltării
acestor copii Un alt motiv ar mai fi resursele materiale şi
umane insuficiente la nivelul integrării educaţionale la
momentul actual sau faptul că dificultăţile pot fi mai mari
decacirct beneficiile icircn cadrul procesului integraţional
Icircn cadrul scalei Distanţă socială sunt incluşi itemi cu privire
la interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele
cu şi fără deficienţe itemi care indică gradul de apropiere
sau distanţare socială a persoanelor fără deficienţe faţă de
persoanele cu deficienţe icircn anumite contexte sociale
La această scală tendinţa generală la cele trei
categorii de cadre didactice este asemănătoare ca şi la
scala precedentă cu menţiunea că scorurile la acest nivel
au valori mai bune decacirct la scala integrare-segregare
Cele mai bune rezultate (icircn procent de 78 pentru
eşantionul DMS şi de peste 80 la celalalte eşantioane
cu excepţia eşantionului DMG) au fost obţinute la itemii
care se referă la interacţiuni sociale cum ar fi a merge la
film la teatru cu persoane care prezintă deficienţe a
participa la o petrecere dedicată unui copil cu deficienţă
Şi la nivelul contactelor sociale de tipul a icircnota alături de o
persoană deficientă a locui icircn bloc cu persoane din
această categorie au fost obţinute scoruri bune
Excepţie de la aceste tendinţe favorabile icircn integrarea
socială a persoanelor cu deficienţă a făcut eşantionul
DMG care a manifestat respingeri semnificative faţă de
integrarea persoanele cu deficienţă mintală comparativ cu
celelalte eşantioane (icircn general doar icircn proporţie de 76
au avut opinii favorabile relaţionării cu această categorie
de persoane)
Cu cacirct itemii se raportează la cultivarea unor relaţii mai
apropiate cu persoanele ce prezintă deficienţe cu atacirct se
manifestă o reţinere mai mare faţă de persoanele cu
deficienţă (de exemplu a permite ca propriul copil să icircşi
facă prieteni dintre persoanele care prezintă deficienţă a
lua cina icircmpreună cu persoane din această categorie)
fapt ce s-a evidenţiat icircn scoruri uşor mai reduse decacirct la
ceilalţi itemi Itemul care se referă la faptul de a fi tuns de
către o persoană competentă care prezintă deficienţă a
icircntrunit cele mai mari reţineri la nivelul acestei scale
dovedind o oarecare lipsă de icircncredere faţă de aceste
persoane
Totuşi se evidenţiază la nivelul acestei scale tendinţe
care reflectă acceptarea socială crescută a persoanelor cu
deficienţe indiferent de contextul icircn care au interacţiunile
sociale (cu excepţia subliniată mai sus) iar distanţa
socială tinde să crească mai mult icircn cadrul implicării
membrilor de familie icircn relaţii de prietenie sau de
vecinătate
78
88
75
81
91
81
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Distanţă Socială
68
79
68
71
79
75
62
64
66
68
70
72
74
76
78
80
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Drepturi Private
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
11
La nivelul scalei convingeri nefavorabile
distribuţia generală a rezultatelor obţinute
respectă configuraţia de la celelalte scale ale
chestionarului cu menţinerea la niveluri
superioare a tendinţei generale a eşantioanelor de
profesori itineranţi (cu cacircte un procentaj de 71 la fiecare
lot) urmate de eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul special şi din cel obişnuit care sunt icircn
favoarea integrării elevilor cu deficienţă de auz
(procentajele sunt de 68 pentru fiecare lot) Cele mai
scăzute niveluri privind acceptarea integrării au fost atinse
tot de eşantionul de cadre didactice din icircnvăţămacircntul de
masă care manifestă reţinere icircn integrarea copiilor cu
deficienţă mintală (căruia icirci corespunde un procent de
61)
Scorurile de la această scală au fost uşor mai scăzute
decacirct cele obţinute la celalalte scale Anumite convingeri
nefavorabile expuse au fost icircmpărtăşite şi de o mare parte
din cadrele didactice investigate cum ar fi cele referitoare
la capacitatea persoanelor cu deficienţă de a avea răbdare
pentru a obţine ceea ce icircşi doresc sau de a da dovadă de
autocontrol capacitate ce poate să aibă un rol stimulator icircn
stabilirea de relaţii icircntre această categorie de persoane şi
persoanele fără deficienţe Cea mai nefavorabilă
convingere la care au aderat multe dintre cadrele
didactice a fost cea privind imposibilitatea de manifestare
a persoanelor cu deficienţe icircn acelaşi fel cu cele care nu
au deficienţe chiar dacă contextul este considerat a fi
favorabil icircn condiţiile egalităţii de şanse sociale
Au existat şi atitudini pozitive icircn marea majoritate a
cazurilor icircn ceea ce priveşte convingerea că şcolarii cu
deficienţe nu icircşi pierd timpul jucacircndu-se la ore
recunoscacircnd valoarea includerii copiilor cu deficienţe icircn
şcolile de masă şi a implicării icircn procesul icircnvăţării
desfăşurat icircn clasă De asemenea au fost recunoscute
beneficiile integrării acestei categorii de copii şi importanţa
interacţiunilor sociale dintre persoanele cu şi fără
deficienţă cu valorizarea posibilităţilor de exprimare ale
persoanelor deficiente
Icircn general cadrele didactice au preponderent
convingeri favorabile dar au şi idei preconcepute cu privire
la persoanele cu deficienţă luacircnd icircn considerare limitele şi
dificultăţile pe care le icircntacircmpină persoanele cu deficienţă
icircn relaţiile interpersonale Pe de altă parte se mai poate
menţiona faptul că profesorii nu cred icircn procent
semnificativ că prejudiciile aduse persoanelor cu
deficienţe au fost exagerate
Pentru verificarea ipotezei cercetării formulată mai
sus s-a recurs la aplicarea testului Mann-Whitney prin
care s-au comparat perechi de eşantioane icircn vederea
delimitării semnificaţiei diferenţelor dintre rezultatele
obţinute de fiecare eşantion
Valorile testului U (Mann-Whitney) icircmpreună cu
reprezentarea grafică a rezultatelor generale la
chestionare prezentate mai jos au relevat o serie de
diferenţe semnificative icircn exprimarea atitudinilor faţă de
integrarea persoanelor cu deficienţe mintale şi de auz
Tabel cu valorile testului U (Mann-Whitney)
Se observă diferenţe semnificative icircntre categoria
profesorilor itineranţi şi icircntre cele două categorii de cadre
didactice din icircnvăţămacircntul special respectiv din
icircnvăţămacircntul general atacirct din perspectiva rezultatelor
privind deficienţa de auz (la pragurile de semnificaţie de
0025 şi 0043) cacirct mai ales din perspectiva deficienţei
mintale (pragurile de semnificaţie tind către 0 avacircnd
valorile 0001 şi 0003) ndash icircn cazul nostru verificarea
statistică este considerată validă la p=005
Pere
chi de e
şantioane
Valo
are
test
U
Pra
g d
e s
em
nific
aţie
D
MG
ndash D
MS
189
00
19
DM
G ndash
DM
I
158
00
03
DA
G ndash
DA
S
208
00
37
DA
G ndash
DA
I
225
00
43
DM
S ndash
DM
I
134
00
01
DA
S ndash
DA
I
197
00
25
DM
S ndash
DA
S
186
00
14
DM
I ndash D
AI
280
05
27
DM
G ndash
DA
G
150
00
02
71
78
68
73
7977
60
65
70
75
80
1
Graficul privind atitudinea generală faţă de
copiii cu deficienţe mintale şi de auz
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
12
Şi procentele calculate pe baza medianelor
care exprimă tendinţa generală a grupurilor
pe baza unei valori centrale relevă aceeaşi
situaţie pe o scară de la 1 la 100 cadrele
didactice itinerante se află la poziţia 78 şi 79 reprezentacircnd
nivelele cele mai ridicate de acceptare a procesului de
integrare a copiilor cu deficienţe mintale respectiv de auz
Din calculul procentelor realizate pe baza frecvenţelor pe
intervalele de dezaprobare aprobare a fenomenului
integrării a reieşit faptul că două treimi din fiecare eşantion
se situează icircn zona acordului total privind acest fenomen
iar restul de o treime din subiecţi icircn zona acordului simplu
De altfel cele două grupuri tind să se comporte ca unul
singur nefiind o diferenţă semnificativă icircntre aceste
eşantioane (la pragul de semnificaţie de 0527)
Urmărind icircn continuare raţionamentul nostru se poate
observa din reprezentarea grafică generală că profesorii
din şcolile speciale ocupă o poziţie inferioară la valorile
74 respectiv 76 cadrele didactice din şcoala specială
pentru copii cu deficienţe de auz avacircnd un nivel mai ridicat
de acceptare a integrării 36 dintre acestea exprimacircndu-
şi acordul total faţă de fenomenul integrării (spre deosebire
de profesorii din icircnvăţămacircntul special pentru copii cu
deficienţă mintală care doar icircn proporţie de 20 sunt total
de acord cu integrarea acestei categorii de copii)
De menţionat faptul că poziţiile cele două eşantioane
de profesori din icircnvăţămacircntul special sunt situate icircn zona
acordului simplu şi a acordului total faţă de integrarea
copiilor deficienţi ca şi icircn cazul profesorilor itineranţi Doar
icircn cazul cadrelor didactice din icircnvăţămacircntul general a fost
delimitat un procent de 12 dintre subiecţi care au
manifestat dezacord privind integrarea copiilor cu
deficienţe mintale Faţă de copiii cu deficienţă de auz nu s-
a icircnregistrat această poziţie icircn ansamblu la profesorii care
lucrează cu elevi normali Se mai poate observa poziţia
superioară a eşantionului din urmă (valoarea 77) icircn
comparaţie cu poziţia inferioară a grupului profesorilor din
şcoala obişnuită care şi-au exprimat opiniile privind
integrarea copiilor cu deficienţă mintală (valoarea 60 fiind
cea mai scăzută valoare dintre toate)
Perspectiva integrării elevilor cu deficienţă mintală
este defavorabilă faţă de perspectiva integrării şcolarilor
cu deficienţe de auz din punctul de vedere al atitudinilor
profesorilor din icircnvăţămacircntul de masă deşi un procent mai
mic de cadre didactice manifestă dezacord faţă de
integrarea copiilor cu deficienţă mintală (după cum
spuneam mai sus) 56 din subiecţii chestionaţi şi-au
exprimat acordul simplu şi doar 32 au fost total de acord
cu fenomenul integrării acestei categorii de copii Icircn cazul
deficienţei de auz 60 din profesori sunt total de acord şi
doar 40 dintre aceştia şi-au exprimat acordul simplu faţă
de integrarea copiilor cu deficienţe de auz
Cu privire la sensul orientării atitudinii faţă de
integrare la eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul obişnuit s-a delimitat o situaţie inversată
comparativ cu eşantioanele de profesori din icircnvăţămacircntul
special icircn sensul că icircn mediul obişnuit există o respingere
mai mare a integrării copiilor cu deficienţă mintală şi o
acceptare mai mare apropiată de poziţia cadrelor
didactice itinerante icircn cazul integrării elevilor cu deficienţă
de auz Şi icircntre eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul special s-a constatat un grad mai mare de
de acceptare a integrării copiilor cu deficienţă de auz spre
deosebire de cei cu deficienţă mintală
Din perspectiva manifestării opiniei faţă de o
deficienţă sau alta diferenţele sunt semnificative icircn cadrul
categoriei profesorilor din icircnvăţămacircntul obişnuit (la pragul
de semnficaţie de 0002) dar şi a celei a profesorilor din
icircnvăţămacircntul special (pragul are valoarea 0014) Situaţia
se poate explica prin calitatea percepţiei sociale (mai
favorabilă sau mai defavorabilă) cu privire la handicapul
determinat de cele două tipuri de deficienţe
Icircn vederea verificării ipotezei cercetării au mai fost
comparate şi rezultatele obţinute din perspectiva
categoriei profesorilor din şcoala de masă raportată la cea
a cadrelor didactice din şcoala specială pe linia tipului de
deficienţă pentru care a fost realizată investigaţia aceste
diferenţe fiind net semnificative la pragul de 0019 icircn
cazul deficienţei mintale şi la pragul de 0037 pentru
deficienţa de auz Aceste diferenţe ar putea fi argumentate
prin diferenţele existente icircn nivelul de pregătire şi de
formare profesională la aceste două categorii de cadre
didactice doar icircn puţine cazuri profesorii din icircnvăţămacircntul
obişnuit avacircnd unele informaţii şi o oarecare experienţă icircn
abordarea copiilor cu deficienţă mintală sau cu deficienţă
de auz
Se confirmă astfel ipoteza supusă verficării conform
căreia icircntre atitudinile cadrelor didactice care lucrează icircn
şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care lucrează icircn
icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice
determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare
profesională afirmaţie verificată din două perspective cea
a deficienţei mintale şi cea a deficienţei de auz
Dubla verificare a avut rolul de a evidenţia modul icircn
care percepţia socială a celor două tipuri de deficienţă
acţionează la nivelul procesului de integrare pentru
constituirea unei atitudini mai mult sau mai puţin
favorabile (sau defavorabile) din perspectiva categoriilor
de specialişti implicaţi icircn educaţia copiilor cu aceste tipuri
de deficienţe
Se mai poate contura o concluzie potrivit căreia
percepţia socială a deficienţei direcţionează icircn sens
favorizant sau frenator procesul de integrare din
perspectiva profesorilor din şcolile integratoare (agenţi
educativi care au puţină experienţă respectiv pregătire icircn
abordarea copiilor cu deficienţe) dar şi din cea a cadrelor
didactice din icircnvăţămacircntul segregat (care sunt specialişti
bine pregătiţi şi cu experienţă adecvată bogată icircn
domeniu) Percepţia socială a deficienţei de auz mai
favorabilă decacirct cea a deficienţei mintale determină
atitudini mai favorabile faţă de integrare la profesorii din
icircnvăţămacircntul special şi mai ales la cei din icircnvăţămacircntul
general dar icircn situaţia din urmă s-au constatat chiar
unele atitudini defavorabile icircn cazul integrării copiilor cu
deficienţă mintală
O constatare interesantă la momentul actual a
fost lipsa diferenţei semnificative icircn cadrul categoriei
profesorilor itineranţi care şi-au manifestat nediferenţiat
atitudinile faţă de integrarea copiilor care prezintă cele
două tipuri de deficienţe Profesorii itineranţi icircn general
sunt formaţi şi orientaţi icircn vederea educării adecvate şi
integrării copiilor cu deficienţe chiar dacă aceste
deficienţe sunt diferite multe dintre cadre fiind absolvente
ale icircnvăţămacircntului superior de specialitate
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
13
La acestea percepţia socială a copilului cu
deficienţă mintală şi a celui cu deficienţă de
auz nu diferă foarte mult semnificativ
subiecţii educaţiei fiind abordaţi din
perspectiva cerinţelor lor educaţionale
speciale şi contează mai puţin eticheta care este acordată
prin icircmpărţirea deficienţelor pe categorii
Cercetarea de faţă din perspectiva modului icircn care
percepţia socială asupra deficienţei sau handicapului de un
anumit tip acţionează icircn sensul orientării atitudinilor faţă de
integrarea copiilor cu deficienţe se icircnscrie icircn seria
investigărilor care vizează studiul impactului unor
fenomene sociale asupra procesului de integrare a
persoanelor cu deficienţe fiind icircn acelaşi timp doar un
demers care ne-a stacircrnit interesul pentru cercetări
ulterioare mai elaborate icircn domeniu
Bibliografie
1 Atkinson amp Hilgardrsquos - Smith E Fredrickson B Lufhes
G Nolen-Hoeksema S ―Introducere icircn psihologie ediţia
a XIV-a Bucureşti Ed Tehnică copyright 2005
2 Avramidis E Norwich B bdquoTeachersrsquo attitudes towards
integrationinclusion a review of the literature European
Journal of Special Needs Education 2002
3 Antonak RF Livneh H bdquoMeasurement of attitudes
towards persons with disabilities Disability and
Rehabilitation 2000
4 Curelaru M bdquoReprezentări sociale opinii şi atitudini
rev Psihologie Socială nr8 2001
5 Zamfir C Vlăsceanu L coord bdquoDicţionar de
sociologie Ed Babel Bucureşti 1998
Prof psihoped drd ANGELA TIMUŞ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă
de Recuperare Hipoacuzici din Braşov
Profesor univ dr DORU-VLAD POPOVICI
Universitatea din Bucureşti
POSIBILITĂŢI DE EVALUARE LA DISCIPLINA ACTIVITĂŢII DE
PREPROFESIONALIZARE PENTRU ELEVII CU DIZABILITĂŢI
Pentru icircntregirea şi nuanţarea tabloului evaluativ iniţial şi final al elevilor cu deficienţe severe profunde şi asociate din clasele V ndash X consider oportună completarea palierelor existente icircn grila de evaluare utilizată icircn şcoala noastră icircn acest an şcolar 2011 ndash 2012 cu următoarele două secvenţe de evaluare care urmăresc şi apreciază
nivelul cunoaşterii corpului uman icircn detaliu a manifestărilor şi problemelor de sănătate ale acestuia şi a unor reguli elementare de igienă corporală
aptitudinile cunoştinţele şi abilităţile necesare preprofesionalizării elevilor cu dizabilităţi
Aceste două direcţii de evaluare vizează nu numai competenţele de autoicircngrijire şi prevenţie elemente importante icircn educaţia specială ci şi pe cele practic-acţionale necesare dobacircndirii deprinderii de a munci cu folos icircntr-o societate viitoare mai echilibrată şi mai lucrativă
De aceea icircn tabelul bdquoAchiziţii instrumentale din grila iniţială de evaluare propun adăugarea punctului I activităţi de preprofesionalizare iar rubricile bdquoautonomie personală şi bdquoautonomie socială adăugarea unor itemi vizacircnd cunoaşterea corpului uman şi a fiziologiei acestuia şi respectiv comportamentul icircn cadrul familiei şi şcolii
Scala punctajele şi formulele de calcul vor rămacircne aceleaşi
ACHIZIŢII INSTRUMENTALE
I Activităţi de preprofesionalizare
Scala asperităţilor
discriminează tactil
neted-aspru
două asperităţi
patru asperităţi
şase asperităţi
mai puţin aspru ndash mai aspru
mai puţin lucios ndash mai lucios
Materiale de lucru (şi materiale comestibile)
identifică cel puţin trei materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate (lemn lut piatră)
recunoaşte două-patru materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate
asociază materialul din natură cu obiectul finit
din mediul concret
din imagini
din reprezentări (din muzeu expoziţie etc)
diferenţiază cel puţin trei materiale folosite icircn construcţii (piatră lemn metal)
apreciază corect cel puţin trei caracteristici fizice ale diverselor materiale (duritate plasticitate elasticitate rezistenţă etc)
enumeră cel puţin trei ingrediente care pot fi folosite la prepararea macircncărurilor
recunoaşte instrumente unelte folosite icircn gospodărie
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI
14
Instrumente şi tehnici de lucru
precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)
identifică
unelte de grădinărit
aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)
lucrează cu
instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)
unelte de grădinărit
manevrează aparate electrocasnice
vopseşte manual
suprafeţe plane
obiecte cu suprafeţe multiple
icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)
prelucrează manual materiale comestibile
decojeşte
rade
feliază
toacă
amestecă
caşerează cu pe diverse materiale
presează lutul icircn forme
scoate lutul din forme
modelează
tematic
liber (creativ)
măsoară diverse suprafeţe
trasează
suprafeţe
forme combinate
taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi
Confecţionarea unor obiecte
asamblează elemente din diverse materiale (carton
lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru
finisează obiectul
apreciază obiectiv
lucrarea proprie
lucrările colegilor
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
AUTONOMIA PERSONALĂ
Corpul uman şi fiziologia lui
diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
localizează prin palpare principalele organe interne
Inimă
stomac
fixat
indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli
difuz
cu precizie
diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice
procesul circulator
procesul respirator
procesul locomotor
respectă reguli elementare de igienă
personală
a icircmbrăcămintei
a icircncălţămintei
a spaţiului apropiat
AUTONOMIA SOCIALĂ
Conştientizarea regulilor de comportare civilizată
descrie comportamente
ale părinţilor bunicilor
ale fraţilor surorilor
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale sale
ale personalului şcolii
evaluează (pozitivnegativ) comportamente
ale membrilor familiei
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale personalului şcolii
ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale
Prof psihoped Cristian Dinu
Centrul Şcolar Special Ploieşti
JOCURI DIDACTICE
ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)
Scop
Verificarea număratului pacircnă la 2
Raportarea numărului la cantitate
Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de
obiecte după formă mărime şi culoare
Sarcina didactică
Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau
culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă
constituită
DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI
15
BUNE PRACTICI
Regulile jocului
Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor
răspunde icircntrebărilor educatoarei
Fiecare răspuns corect este recompensat prin
aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat
Elemente de joc personajul icircndrăgit
Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe
popice bile mingiuţe etc
Desfăşurarea jocului
Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ
păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu
jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe
jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze
numărul obiectelor din fiecare grupă
Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt
Cine alege popicele Cacircte sunt
Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare
Variantă
Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd
diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le
separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată
Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi
grupa icircn care sunt două obiecte
Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea
JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)
Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile
spaţiale
Sarcina didactică
Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri
de obiecte faţă de un reper dat
Regulile jocului
Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi
precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte
sunt aplaudate
Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor
mişcarea
Material didactic diferite jucării
Desfăşurarea jocului
Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună
cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar
educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn
diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile
Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv
Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft
Eu am găsit paharul icircn dulap
Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează
răspunsuri cum ar fi
Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor
Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă
Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le
aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare
Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de
obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor
preciza locul unde este aşezată
CERCURI COLORATE( Nivelul I)
ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri
după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre
culorile de bază
Sarcina didactică
Diferenţierea cercurilor după culoare
Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii
grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse
Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea
Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri
colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru
clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile
Desfăşurarea jocului
Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene
şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor
după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile
roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră
cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul
educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit
preşcolarii verbalizează acţiunea
Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie
După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele
formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi
grupa cercurilor albastre
Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe
cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii
au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe
un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se
verbalizează
Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu
Bibliografie selectivă
Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice
Editura EMIA Deva 2004
G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la
preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008
S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru
activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis
Bucureşti 2005
Prof psihoped Adriana Comişel
Şcoala Specială Vălenii de Munte
16
CARNAVAL DE HALLOWEEN
Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al
fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales
Cel mai icircnfricoşător costum
Cel mai original costum
Cea mai bună prezentare a unui personaj
Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare
Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea
Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni
PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ
PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI
Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare
recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea
Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri
Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos
Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea
BUNE PRACTICI
17
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
randamentului şcolar icircn special la
disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore
de icircnvǎţare
Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn
programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de
douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de
atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat
frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin
motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)
Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi
eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ
conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a
condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt
clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome
icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor
Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru
elevii cu CES
-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru
includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare
a icircnvǎţǎrii
-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor
prin programul de sprijin
-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES
-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica
elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului
acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile
integratoare
-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea
programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de
dificultǎţile pe care le au aceşti elevi
Prof itinerant Dan Magdalena
Şcoala Specială Nr2 Ploieşti
DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN
DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI
bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi
armonios personalitatea are nevoie de iubire şi
icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor
Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)
Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele
ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o
poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament
specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului
trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia
rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei
şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se
constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa
crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea
numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte
opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei
noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei
conjugale
Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui
climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi
dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un
spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa
conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea
copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei
dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de
ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea
primelor experienţe de socializare
Familia trebuie să fie un garant de securitate de
protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru
toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se
nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind
virtuţile sociale şi morale
Dimensiunea afectivă a mediului familial este
componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare
importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp
poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai
mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce
tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori
nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei
cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral
pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai
nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care
conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau
de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea
părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un
mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai
grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea
copilului
Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn
comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi
transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter
negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de
cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-
un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă
ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă
―Părinţii răi au fiii şi mai răi
Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn
cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din
acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai
naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu
certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii
Atmosfera căminului familial primeşte o mare
icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc
şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima
care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn
dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre
părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele
momente pe care le traversează familia
Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de
către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care
copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei
comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel
deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste
laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va
extinde tot sub această formă şi icircn societate
Atmosfera din familie este pentru copil soarele
apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are
nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană
pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi
icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea
lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de
unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi
bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele
mai frumoase hăinuţe
18
Profesorul trebuie să icircmbine limbajul
vorbit cu gesturile să foloseasca imagini
planşe panouri
Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi
numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E
greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui
el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu
bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii
este treaba fiecărui membru
Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii
Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu
copiii
1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea
Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să
audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le
transmită să audă totodată punctele de vedere ale
copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le
comunică aceştia
Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea
asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute
Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu
le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze
un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi
icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile
placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune
părinţilor doar ce vor să audă
Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul
icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute
2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie
sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza
gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i
disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă
Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar
respect pentru atitudinea copilului
3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi
posibila soluţie
Nu-i spune copilului nimic negativ despre el
4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la
ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la
persoana icircntacirci
5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce
apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn
cauză nu evalua trăsături de caracter
Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă
propriile lor concluzii
6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn
imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate
Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au
nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze
cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i
vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi
neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi
manifeste sentimentele
7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima
icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt
dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate
Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi
independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct
se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte
BIBLIOGRAFIE
Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-
editura Polirom Iaşi 2005
Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale
ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti
2006
Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine
copilul)-editura Trei Bucureşti 2007
Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura
Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999
Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion
Bucureşti 1993
Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas
Bucureşti 2006
Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005
Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006
Prof icircnv primar DIANA SAVU
COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI
FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-
Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte
19
DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI
AR
IA
CU
RR
ICU
LA
RĂ
O
BIE
CT
IVE
C
RIT
ER
II M
INIM
AL
E D
E
PE
RF
OR
MA
NŢ
Ă
PE
RIO
AD
A
MIJ
LO
AC
E D
E R
EA
LIZ
AR
E
ST
RA
TE
GII S
PE
CIF
ICE
E
VA
LU
AR
E
Mate
matică ş
i ştiin
ţe
Form
are
a d
eprinderii de
aplic
are
a a
lgoritm
ulu
i adunării cu tre
cere
peste
ord
in
Dezvoltare
a r
aţionam
entu
lui
mate
matic
C1 A
plic
ă icircn m
od c
ore
ct
alg
oritm
ul pentr
u o
pera
ţii de
form
a
+
+
+ u
tilizacircnd m
ate
rial concre
t
C2
Calc
ule
ază c
ore
ct
C
3
Asocia
ză o
pera
ţiei de
adunare
lim
baju
l m
ate
matic
respectiv s
ituaţii cotidie
ne
021
02
011
051
02
011
091
02
011
121
02
011
161
02
011
191
02
011
231
02
011
261
02
011
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
cu m
ate
rial concre
t
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
fără
mate
rial concre
t
-+
cu m
ate
rial concre
t
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
-
Ex de a
socie
re a
lim
baju
lui
mate
matic c
u o
pera
ţia d
e
adunare
T
est
de e
valu
are
- E
v parţ
ială
FB
-
Ev parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
S ndash
se v
a u
tiliz
a
mate
rialu
l concre
t icircn
continuare
-Ev parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
FB
-E
v fi
nală
FB
ndasho
bie
cti
ve
icircnd
ep
lin
ite
F
IŞĂ
DE
OB
SE
RV
AR
E Ş
I E
VA
LU
AR
E A
PR
OG
RE
SU
LU
I Ş
CO
LA
R
- m
od
el-
Pro
f iti
nera
nt
meto
dis
t N
ico
leta
Ad
et
Cen
tru
l Ş
co
lar
Sp
ecia
l P
loie
şti
20
Proiect Web Quest
MEDIUL ACVATIC
bdquo Acvariul meu
INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti
Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această
grădină Zoo nu există un acvariu
Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o
emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei
Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este
realizarea insectarului a ierbarului creşterea
păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si
a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu
este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care
deconectează creează buna - dispoziţie bucurie
sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se
preocupă de acest lucru
SARCINA DE LUCRU
Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo
totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un
acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui
la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu
voi trebuie să
Alegeţi un mediu acvatic
Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
Proiectează-ţi acvariul
ACVARIUL MEU
Pentru realizarea acvariului este nevoie de
Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)
Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu
aparat pentru oxigenarea apei
PEŞTIŞORII DE ACVARIU
1 Peştele ndashvoal
2Carasul auriu
3 Peştele ndashguppi
4Peştele ndashzebra
5 Peştele ndashscalar
6 Peştele cu spada
7 Peştele ndashluptator
8 Plati
9 Moli negru
10 Gurami
11 Peştele-neon
Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din
acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem
următoarele intervenţii zilnice
icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte
depuneri
scoaterea animalelor şi plantelor moarte
completarea apei
hrănirea animalelor
vom avea icircn permanenţă langă acvariu un
recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o
săptămacircnă
toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu
trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe
reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se
face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu
apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi
cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă
pentru a nu-i lovi
Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să
ţinem cont de următoarele criterii
1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne
permite spaţiul
2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante
de acvariu
3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn
permanenţă curat şi fără corpuri străine care să
afecteze peştişorii
4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura
camerei)
5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie
tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor
condiţii de viaţă
6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici
icircmpreună cu cei agresivi
7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni
8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage
atenţia peştilor ci le vom vorbi
BUNE PRACTICI
21
BUNE PRACTICI
9 vom proteja peştii de zgomotul produs
de aspirator de maşina de spălat sau de
alte zgomote care pot produce pentru
aceştia şocuri sau chiar moartea
10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a
evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului
11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben
portocaliu sperie peştii
12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru
completarea apei evacuate se va păstra numai icircn
vase de plastic sau sticlă nu de metal
13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a
putea interveni icircn caz de nevoie
PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)
Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge
(scoica) (melcul)
rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu
PROCESUL
1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii
2 Fiecare grup icircşi va alege
Un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic
Crearea mediului avatic
3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile
Un mediu acvatic
Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu
acvatic
Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
acvatic fără nici o problemă
Crearea mediului avatic
Desenează un poster la scară a acvariului tău după care
crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului
acasă sau la şcoala
1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii
acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-
curi
2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din
acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd
fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu
3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta
Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn
legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi
a-ţi completa cunoştinţele
Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati
peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen
făcut icircnainte pe aceasta
22
BUNE PRACTICI
Insuficient Suficient Bine Foarte bine
Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)
Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului
Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final
Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat
CONCLUZII
- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te
ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de
asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte
Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte
bine
1 Căutarea şi
regăsirea
informaţiilor
Nu colectează nici o
informaţie despre
tema propusă
Colectează foarte
puţine informaţii
despre tema
propusă
Colectează
informaţii cele mai
multe fiind legate de
animale
Colectează o
multitudine de
informaţii despre
peştii din lista
propusă
2 Utilizarea
resurselor
proiectului
WebQuest
Nu utilizează sursele
indicate icircn proiect şi
nici alte surse
Utilizează puţin din
sursele indicate icircn
proiect
Utilizează
majoritatea surselor
indicate icircn proiect
sau alte surse
Utilizează eficient
toate resursele din
proiect
3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte
rar manifestacircnd de-
zinteres pt activitate
Cooperează de
obicei constant si
periodic la solicitări
Cooperează
permanent şi icircşi
ajuta colegii lenţi icircn
acţiune
4 Prezentarea
raportului individual
Nu stăpacircneşte
limbajul specific
Face greşeli de
limbaj şi prezintă o
implicare fluctuantă
folosind maxim 3
resurse
Face greşeli de
limbaj care nu
afectează
icircnţelegerea fişei de
observare
Lucrarea este clar
prezentată
conţinacircnd fişa de
obsevaţie şi
informaţii scrise din
cărţi şi reviste
icircnsoţite de desene
proprii legate de
diferite specii de
peşti de acvariu
EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ
B EVALUAREA PE ECHIPE
23
Prin proiectul realizat se furnizează şi se
remarcă următoarele rezultate
Formularea de judecăţi simple (pe baza
observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)
despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor
şi a animalelor
Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea
dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor
Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra
naturii efectele acestora
Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-
primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii
simple
Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn
lumea plantelor şi a animalelor
Ghidul profesorului
Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-
melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii
şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de
acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu
modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de
selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile
VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE
Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se
derulează pe durată lungă pentru o procesare a
informaţiei structurare şi extindere eficientă a
cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul
lor
Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel
Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile
elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere
asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de
dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul
liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau
la şcoală
1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu
alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel
mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo
cunoaşterea diferitelor specii de peşti
2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit
elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi
libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu
criteriu pentru realizarea unui acvariu
3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite
de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele
sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care
pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a
acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea
unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare
icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene
4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin
descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a
modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse
diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea
critică
5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile
dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi
comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei
mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui
6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de
aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar
derularii proiectului la clasă
Web Questul responsabilizează copilul sau grupul
icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea
sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară
BIBLIOGRAFIE
1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici
Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate
perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca
Tacircrgovişte 2008
2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom
3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-
hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials
Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu
Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
BUNE PRACTICI
24
FIŞĂ DE LUCRU
pentru diferenţierea şi scrierea
corectă a literelor icirc şi acirc
1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare
__________ __________ ____________
____________ ____________ _____________
2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte
bacirctă cacircine gacircndac
______ _______ ________
pacircine gacircscă bracircnză
________ _______ ________
3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu
literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite
__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine
__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci
m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare
__săm__nţă
4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn
culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele
care conţin sunetul acircrdquo
lacircnă _______ adacircnc _________
macircţă _______ bacircrnă __________
racircde ________ cacircine __________
sacircnge _______ cacircrpă _________
gacircrlă ________ tacircrnă ___________
bacirctă _________ pacircine __________
icircmpleti _________________
bracircnduşă ________________
icircndulci___________________
icircnflori __________________
vacircnator __________________
icircnverzi__________________
macircncare ________________
sacircmbure_________________
tacircrnăcop ________________
5 Eu am scris una tu scrii mai multe
icircmpăratrarr_____________
macircnerrarr______________
cacircinerarr ______________
macircnz rarr______________
cacircntecrarr _____________
macircţa rarr_______________
gacircndacrarr______________
pacircine rarr_______________
hacircrtie rarr_______________
sacircmbure rarr ____________
ţacircnţarrarr________________
sacircnzianărarr______________
zacircnărarr_________________
vacircnătorrarr_______________
6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie
icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp
____________________________________________
blacircnd Sacircnziana zacircmbeste
_____________________________________________
pacircinea Cacircinele icircnfulecă
____________________________________________
icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa
____________________________________________
7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos
Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri
Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni
Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui
Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi
Bibliografie
1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom
2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed
Universul Enciclopedic Bucureşti 2009
Prof itinerant Iuliana Lixandru
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
25
FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului
1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt
2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează
3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc
____________ __________ __________
_______________ _______________
Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti
NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________
FICHE DrsquoEacuteVALUATION
I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR
II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles
ont une belle maison
avons un grand chien
ai une robe rouge
a une petite soeur
avez un crayon noir
as une calculette
III Complegravete par ai as a avons avez ont
Nous une grosse chatte
Jrsquo beaucoup drsquoamis
Vous un chien noir
Il Elle un livre drsquohistoire
Tu les cheveux courts
Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă
1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului
2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii
3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate
exerciţiile
Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea
Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni
BUNE PRACTICI
AVOIR avons
Tu
ont
Nous
as
avez
Ilselles
Je elle
vous
a
J
26
DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI
MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI
SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA
Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom
Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________
Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________
FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ
I Date personale
Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________
Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______
Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________
GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________
Trimis de____________________________________________________________________
II Date familiale
Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________
Relaţii icircn familie____________________________________________________________________
Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________
Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________
III Evoluţia copilului
Sarcina____________________________________Naşterea________________________________
Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________
Vorbirea in propoziţii________________________
IV Examen medical
__________________________________________________________________________________
V Examen psihologic
Organizarea spaţială _______________________________________________________________
Organizare temporală_______________________________________________________________
Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________
Lateralitate dominantă_______________________________________________________________
Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________
Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________
Trăsături de personalitate____________________________________________________________
VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs
Gradiniţa__________________________________________________________________________
Şcoala___________________________________________________________________________
Logopedie________________________________________________________________________
VII Examen logopedic
Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________
Cauze posibile _________________________________________________________
27
DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI
Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________
Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________
Pronunţarea silabelor________________________________________________________________
Sunete afectate_____________________________________________________________________
Calitatea vocii______________________________________________________________________
Motricitatea generală________________________________________________________________
Motricitatea facială__________________________________________________________________
Motricitatea linguală_________________________________________________________________
Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________
Vălul palatin_______________________________________________________________________
Dentiţia___________________________________________________________________________
Respiraţia_________________________________________________________________________
Auzul fonematic____________________________________________________________________
Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________
Scriere- Copiere ____________________________________________________________
- Dictare____________________________________________________________________
- Compunere________________________________________________________________
Citire____________________________________________________________________________
Diagnostic logopedic___________________________________________________________
Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________
______________________________________________________________________________
VII Alte date
Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________
Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________
Recomandări pentru familie___________________________________________________________
Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________
__________________________________________________________________________________
SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED
_____________________________________________
Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ
Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti
Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ
Universitatea Bucureşti
28
AMINTIRI BUNE PRACTICI
Conţinuturi (detalieri)
Obiective de
referinţă
Activităţi de
icircnvăţare Resurse Evaluare
ASISTENŢA
- fragmente din carteamdash
Viaţa ca un pom de Crăciun
- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu
Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip
Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte
Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate
Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip
- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta
Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău
Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip
Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare
Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti
CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA
PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune
lectura personalizată a programelor şcolare
planificarea calendaristică
proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor
Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate
Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate
Icircn ce scop
voi face
Ce voi face
Cu ce
voi
face
Cum voi
face
Cacirct s-a realizat
Selectarea conţinuturilor
Analiza resurselor
Determinarea activităţilor de icircnvăţare
Stabilirea instrumentelor de evaluare
Identificarea obiectivelor
29
Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI
LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo
CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo
CPăunescu EDP 1982
Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti
IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT
bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate
nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă
naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de
statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn
Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo
bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a
sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor
programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de
dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor
angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare
Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu
personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea
lor cu copiii cu nevoi speciale
Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă
pentru copiii cu dizabilităţi
Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la
diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de
gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special
sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu
dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări
socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn
şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale
de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie
de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi
alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi
gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru
Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor
judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma
curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă
adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea
durata şcolarizării poate să difere
Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative
speciale au acces la resurse psihopedagogice de
reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri
de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn
comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de
icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la
toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase
speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile
speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de
masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să
se ocupe mult mai bine de elevii
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
Conţinutul manualului
este adecvat
UTILIZARE
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi
elemente de conţinut din manual
Adaptare Omitere Adăugare
Alte materiale suport
NU
DA
Icircnlocuire
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
1
COORDONATORI
ISJ PRAHOVA
Inspector pentru Icircnvăţămacircnt Special şi
Special Integrat prof CLAUDIA GOCIU
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI Director Prof CORNELIA DEDIU
Prof metodist NICOLETA ADET
Prof coord comisie metIULIANA LIXANDRU
Prof GEORGETA DICKEMANN-IONIŢĂ
REDACTORI
Prof Nicoleta Adet
Prof Iuliana Lixandru
COLABORATORI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL BREAZA
Prof ADELINA CHEŞCĂ
CENTRUL LOGOPEDIC INTERŞCOLAR
Prof logoped CARMEN ŞERPESCU
ŞCOALA SPECIALĂ FILIPEŞTII DE TAcircRG
Prof ANDREEA NUŢĂ
ŞCOALA SPECIALĂ NR 2 PLOIEŞTI ŞCOALA SPECIALĂ VĂLENII DE MUNTE
CJAP PRAHOVA
COPERTA
Grafică Nicoleta Adet
Desen Iulian Pantazi (Şc Nr2 Boldeştindash
Scăieni)
CONTACT
cssploiestigmailcom
0244574 563
centrulscspecialploiestiwordpresscom
Autorul fiecărui articol
răspunde de corectitudinea şi originalitatea conţinutului
Copierea şi multiplicarea revistei
se pedepseşte conform Legii nr81996
Editura PERLOLIV Ploieşti Prahova e-mail perlolivyahoocom tel 0733 044 226 tel 0729 041 737
CUPRINS
LEGISLAŢIEmdashMETODOLOGII
O R DI N - Metodologie privind organizarea serviciilor
de sprijin educaţional pentru copiii elevii şi tinerii cu
CES integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
CERCETARE ŞTIINȚIFICĂ
Tendinţe actuale icircn atitudinea cadrelor didactice faţă
de integrarea copiilor cu deficienţe
GAcircNDURIşi BUNE PRACTICI
Fişă de lucru c ndash g
Colţ de toamnă
Colţ de iarnă
Posibilităţi de evaluare la disciplina activităţii de
preprofesionalizare pentru elevii cu dizabilităţii
Jocuri didactice
Carnaval de Halloween helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Program de sprijin - ajutor acordat elevilor cu CES
din şcolile de masă pentru reducerea absenteismului
Despre familie şi rolul ei icircn dezvoltarea afectivităţii
copiluluihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Fişă de lucru - Anotimpurile helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Fişă de observare şi evaluare a progresului şcolar
Proiect Web Quest - Mediul acvatic
Fişă de lucru pentru diferenţierea şi scrierea corectă a
literelor icirc şi acirc
Fişă de activitate individuală ndash Cunoaşterea mediului
Fiche drsquoeacutevaluation
Fişă logopedică de examinare complexă helliphelliphelliphelliphelliphellip
―Asistenţa - fragmente din cartea - Viaţa ca un pom
de Crăciun
Creativitatea şi rutina icircn elaborarea planificărilor
şcolare
Icircnvăţămacircntul special vs Icircnvăţămacircntul special integrat
Fişă de lucru - Cuvacircntul
Fişă de lucru - Diferenţierea grupurilor de litere ge-gi
ghe-ghi ce-ci che-chi
Test de evaluare adaptat - Limbă şi comunicare helliphelliphellip
Proiectul naţional Poveştile copilăriei
Evaluare iniţială limba romacircnă cls V-VI copii cu
CES helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Program terapeutic de demutizare
Tehnică de logopedie - Masajul logopedic helliphelliphelliphelliphelliphellip
Proiect educaţional ldquoCopii suntem toţirdquo helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Dezvoltarea inteligenţelor multiple icircn cadrul orei de
limba şi literatura romacircnă la elevii cu CES
Modalităţi de abordare a copilului cu devieri
comportamentale
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
Şcoala cu cl I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni
pg
4
7
1
2
3
13
14
16
16
17
18
19
20
24
25
25
26
28
28
29
30
31
32
33
35
36
37
37
38
38
40
REVISTĂ AVIZATĂ DE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN
AL JUDEŢULUI PRAHOVA
1
FIŞĂ DE LUCRU1
c ndash g 1 Citeşte cu atenţie şi remarcă deosebirea
icircntre literele icircngroşate Sesizează sensul fiecărui cuvacircnt
Pronunţă cuvintele
2 Citeşte cu atenţie şi remarcă deosebirea icircntre literele
icircngroşate Sesizează sensul fiecărui cuvacircnt Pronunţă
cuvintele
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
3 Citeşte cuvintele de mai jos Scrie-le apoi icircn tabel icircn
funcţie de prezenţa literelor bdquoc şi bdquog
cămaşă găleată regulă calendar găluşcă creion
pitic guler gacircscan garoafe coleg pungă furnică
boboc acasă
Sursa imaginilor 1 wwwgoogle imaginiro
Prof logoped Alina Coman
Prof logoped Georgeta Dickermann - Ioniţă
Prof logoped Ada Georgescu
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
cară gară
creier greier
cocoşi gogoşi
stacircncă stacircngă
cacirct gacirct
coarne goarne
coarne creier cocoşi luncă
goarne greier gogoşi lungă
cacircnd stacircncă cacirct cros
gacircnd stacircngă gacirct gros
c g
2
BUNE PRACTICI
COLŢ DE TOAMNĂ
Prof psihoped Sabina Pavel Centrul Şcolar Special Ploieşti
3
BUNE PRACTICI
COLŢ DE IARNĂ
Prof psihoped Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
CONCURSUL SĂRBĂTORI CU SPOR
Elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti icircndrumaţi de
cadrele didactice au confecţionat cu drag şi multă
icircndemacircnare felicitări pentru sărbătorile de iarnă
Pentru ca satisfacţia muncii elevilor să fie cacirct mai intens
trăită şi munca de echipă promovată cadrele didactice au
organizat competiţie icircntre clase dar la premiere
surpriză surpriză nu a fost acordat decacirct locul I
Fiecare clasă funcţie de specificul ei (vacircrstă tipurigrade
de deficienţă etc) a creat cacircte un panou minunat
fiecare făracircmă de creaţie exprimacircnd intens bucuria şi
frumuseţea sensibilelor suflete
4
MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII
TINERETULUI ŞI SPORTULUI
O R DI N pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea
serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale inte-
graţi icircn icircnvăţămacircntul de masă
Icircn conformitate cu Hotăracircrea Guvernului nr 5362011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei CercetăriiTineretului şi Sportului icircn temeiul art 51 alin (1) din Legea educaţiei naţionale nr 12011ministrul educaţiei cercetării tineretului şi sportului emite prezentul ordin Art 1 mdash Se aprobă Metodologia privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiiielevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă prevăzută icircn anexa care face parte integrantă din prezentul ordin Art 2 mdash La data intrării icircn vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr 53792004 privind Metodologia de organizare şi funcţion-are a serviciilor educaţionale prin cadre didactice de spri-jinitinerante pentru copiii cu cerinţe educative speciale şcolarizaţi icircn icircnvăţămacircntul de masă publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 1151 din 6 decembrie 2004 Art 3 mdash Direcţia generală educaţie şi icircnvăţare pe tot par-cursul vieţii Direcţia generală icircnvăţămacircnt icircn limbile minori-tăţilor relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali Direcţia generală management resurse umane şi reţea şcolară inspectoratele şcolare judeţeneInspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi unităţile de icircnvăţămacircnt preuniver-sitar duc la icircndeplinire prevederile prezentului ordin Art 4 mdash Prezentul ordin se publică icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I Ministrul educaţiei cercetării tineretului şi sportului Daniel Petru Funeriu Bucureşti 7 octombrie 2011 Nr 5574
M E TO D O L O G I E privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale
speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă
CAPITOLUL I Art 1 mdash Icircnvăţămacircntul special integrat reprezintă o formă de instruire şcolară diferenţiată precum şi o formă de asistenţă educaţională socială şi medicală complexă destinată copiilorelevilortinerilor cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă Aceasta trebuie să corespundă nevoilor de dezvoltare ale copiilor prin evaluarea adecvată a potenţialului de icircnvă-ţaredezvoltare şi prin asigurarea reabilitării recuperării şi compensării deficienţelor ori tulburărilor dificultăţilor de icircnvăţare Copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă beneficiază de suport educaţional prin cadre didactice de sprijin şi itiner-ante de la caz la caz Art 2 mdash Serviciile educaţionale de sprijin pentru per-soane cu cerinţe educaţionale speciale se organizează şi funcţionează icircn conformitate cu principiile care guver-nează icircnvăţămacircntul preuniversitar Art 3 mdash Icircn icircnţelesul prezentei metodologii termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii a) deficienţă mdash absenţa pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcţii (leziune anatomică tulburare fiziologică sau psihologică) a individului rezultacircnd icircn urma
unei maladii unui accident ori a unei perturbări care icircl icircmpiedică să participle normal la activitate icircn societate b) educaţie specială mdash ansamblul proceselor de punere icircn aplicare a programelor activităţilor de icircnvăţare şi asistenţă complexă de recuperare compensare psihoterapeutică medicală socială culturală adaptate persoanelor care nu reuşesc independent să atingă temporar sau pe toată durata şcolarizării un nivel de dezvoltare corespunzător vacircrstei pentru formarea competenţelor de bază icircn vede-rea pregătirii pentru viaţa de adult c) şcoală specială mdash unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care se asigură de către profesori specializaţi educaţie şi interven-ţie psihopedagogică persoanelor cu diferite tipuri şi grade de dizabilităţideficienţe d) cerinţe educaţionale speciale (CES) mdash necesităţile edu-caţionale suplimentare complementare obiectivelor gen-erale ale educaţiei adaptate particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţedizabilităţi sau tulburăridificultăţi de icircnvăţare ori de altă natură precum şi o asistenţă complexă (medicală socială educaţională etc) e) integrare (şcolară) mdash procesul de adaptare a persoanei cu CES la normele şi cerinţele şcolii pe care o urmează de stabilire a unor relaţii afective pozitive cu membrii gru-pului şcolar (grupăclasă) şi de desfăşurare cu succes a activităţilor şcolare f) incluziune (şcolară) mdash procesul permanent de icircmbună-tăţire a serviciilor oferite de unităţile de icircnvăţămacircnt pentru a cuprinde icircn procesul de educaţie toţi membrii comunită-ţii indiferent de caracteristicile dezavantajele sau dificul-tăţile acestora g) şcoală incluzivă mdash unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care se asigură o educaţie pentru toţi copiii şi reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare şi segregare CopiiiElevii din aceste unităţi de icircnvăţămacircnt beneficiază de toate drepturile şi serviciile educaţionale psihoterapeutice medicale şi sociale conform principiilor incluziunii sociale echităţii şi al asigurării egalităţii de şanse h) adaptare curriculară mdash corelarea conţinuturilor compo-nentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES din perspectiva finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia i) profesor itinerant şi de sprijin mdash cadrul didactic cu studii superioare icircn domeniul psihopedagogic care desfăşoară activităţi de icircnvăţare stimulare compensare şi recuperare cu persoanele cu CES integrate icircn unităţile de icircnvăţămacircnt de masă icircn colaborare cu toţi factorii implicaţi j) plan de servicii individualizat mdash modalitatea de pro-gramare şi coordonare coerentă a resurselor şi serviciilor individualizate pentru copiiieleviitinerii cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă focalizată pe nevoile de dezvoltare ale acestora k) program de intervenţie personalizat mdash instrumentul de proiectare şi implementare a activităţilor educaţional-terapeutice utilizat pentru eficientizarea activităţilor de intervenţie şi atingerea finalităţilor prevăzute icircn planul de servicii individualizat
l) centrul judeţeanal municipiului Bucureşti de resurse şi e asistenţă educaţională (CJRAECMBRAE) mdash unitatea specializată a icircnvăţămacircntului preuniversitar cu personali-tate juridică coordonată metodologic de inspectoratul şcolar care desfăşoară servicii de asistenţă psihopeda-gogică pentru părinţi copii cadre didactice şi care coor-donează monitorizează şi evaluează la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti activitatea şi serviciile eucaţion-ale oferite de către centrele logopedice interşcolare şi cabinetele logopedice şi cabinetele de
LEGISLAŢIE
5
LEGISLAŢIE
asistenţă psihopedagogică mediatorii şco-lari m) certificat de orientare şcolară şi profe
sională mdash documentulactul oficial eliberat de către CJRAECMBRAE conform prevederilor cuprinse icircn Legea educaţiei naţionale nr 12011 care precizează diagnosticuldeficienţa
şi orientează copiii elevii şi tinerii cu CES icircn icircnvăţămacircntul de masă sau icircn icircnvăţămacircntul special n) incapacitate mdash limitările funcţionale cauzate de disfunc-ţionalităţideficienţe fizice intelectuale sau senzoriale de condiţii de sănătate ori de mediu şi care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate motrică sau cognitivă ori un comportament
o) handicap mdash dezavantajul social rezultat icircn urma unei deficienţe sau incapacităţi şi care limitează ori icircmpiedică icircndeplinirea de către individ a unui rol aşteptat de so-cietate p) dizabilitate mdash rezultatul sau efectul unor relaţii com-plexe dintre starea de sănătate a individului factorii per-sonali şi factorii externi care reprezintă circumstanţele de viaţă ale acestui individ Datorită acestei relaţii impactul diverselor medii asupra aceluiaşi individ cu o stare de sănătate dată poate fi extrem de diferit bdquoDizabilitatea este termenul generic pentru afectări limitări ale activităţii şi restricţii de participare conform Clasificării internaţionale a funcţionării dizabilităţii şi sănătăţii q) CIF mdash Clasificarea internaţională a funcţionării dizabili-tăţii şi sănătăţii document elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii Geneva 2001 r) afectare mdash o pierdere sau o anormalitate a structurii corpului ori a unei funcţii fiziologice inclusiv funcţiile min-tale Prin noţiunea de bdquoanormalitate se icircnţelege aici variaţiile semnificative de la norma stabilită statistic (adică o deviaţie de la media populaţiei stabilită conform normelor standard măsurate) iar această noţiune trebuie utilizată exclusiv icircn acest sens conform CIF s) funcţionare mdash termen generic pentru funcţiile organis-mului structurile corpului activităţi şi participare Acestea denotă aspectele pozitive ale interacţiunii dintre individ (care are o problemă de sănătate) şi factorii contextuali icircn care se regăseşte (factori de mediu şi personali) conform CIF t) adaptare curriculară mdash corelarea conţinuturilor compo-nentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES sau alte tipuri de cerinţe educaţionale din perspective finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia u) educaţie incluzivă mdash procesul permanent de icircmbună-tăţire a instituţiei şcolare avacircnd ca scop exploatarea re-surselor existente mai ales a resurselor umane pentru a susţine participarea la procesul de icircnvăţămacircnt a tuturor persoanelor din cadrul unei comunităţi v) şcoală profesională specială mdash instituţia şcolară care prin organizarea şi desfăşurarea procesului de predare-icircnvăţare evaluare facilitează integrarea socioprofesională a elevilor prin certificarea calificărilor profesionale w) liceu special mdash unitatea de icircnvăţămacircnt care organ-izează şi desfăşoară procesul de predare-icircnvăţare-evaluare icircn mod special pentru eleviitinerii cu deficienţe senzoriale şi motorii x) centru de educaţie specială centru de resurse şi asis-tenţă educaţională centru de zi centrul de pedagogie cu-rativă şi alte tipuri de centre mdash unităţi de icircnvăţămacircnt or-ganizate de către Ministerul Educaţiei Cercetării Tinere-tului şi Sportului sau de către organizaţii neguvernamen-tale icircn parteneriat cu Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului care au ca scop şi finalitate recu-perarea compensarea reabilitarea şi integrarea şcolară şi
socială a diferitelor categorii de copiielevitineri cu CES Acestea sunt considerate alternative de educaţie special al căror conţinut poate fi fundamentat şi pe anumite peda-gogii experimentale (Montessori Freinet Waldorf etc) y) atelier protejat mdash spaţiul adaptat nevoilor persoanelor cu CESdizabilităţi cu care acestea desfăşoară activităţi de perfecţionare şi dezvoltare a abilităţilor icircn vederea inte-grării icircn viaţa activă a tinerilor atelierul poate funcţiona icircn locaţii din comunitate icircn centre de zi icircn centre rezidenţiale
sau icircn unităţi de icircnvăţămacircnt special CAPITOLUL II Organizarea serviciilor educaţionale de sprijin Art 4 mdash Icircn vederea realizării atribuţiilor specifice icircn domeniul educaţiei integrateCJRAECMBRAE organizează următoarele activităţi şi servicii a) evaluează şi orientează şcolar şi profesional icircn colaborare cu specialiştii din unităţile şcolare toţi copiiielevii cu CES b) emite certificatul de orientare şcolară şi profesională c) identifică unităţile de icircnvăţămacircnt de masă de pe raza judeţuluimunicipiului Bucureşti care asigură cele mai bune condiţii de dezvoltare psihoindividuală icircn funcţie de tipul şi gradul deficienţei d) oferă consultanţă de specialitate tuturor unităţilor de icircnvăţămacircnt icircn vederea icircndeplinirii condiţiilor optime pentru asigurarea serviciilor educaţionale de sprijin e) oferă consultanţă de specialitate pentru părinţi şi elevi f) organizează echipe multidisciplinare pentru depistarea tuturor copiilorelevilor cu CES şi pentru aplicarea planurilor de servicii individualizate g) asigură servicii de orientare a formării continue prin parteneriate cu instituţii abilitate h) organizează icircntacirclniri de lucru simpozioane etc icircn vederea diseminării exemplelor de bune practici icircn domeniul educaţiei incluzive i) identifică icircn colaborare cu specialiştii unităţilor şcolare copiielevi cu dificultăţi de icircnvăţare dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat icircn situaţie de eşec şcolar ori icircn risc de abandon şcolar şi organizează echipe multidisciplinare care să asigure servicii de educaţie remedială consiliere psihopedagogică icircn funcţie de nevoile pe termen lung sau scurt ale acestora MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 46 CAPITOLUL III Specificul serviciilor educaţionale de sprijin Art 5 mdash Integrarea şcolară a persoanelor cu CES se realizează icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă Art 6 mdash Pentru integrarea eficientă a persoanelor cu CES este necesară crearea unor servicii de sprijin specializate icircn asistenţa psihopedagogică de care să beneficieze copiiieleviitinerii integraţi precum şi a unor servicii de consultanţă pentru cadrele didactice din şcoala incluzivă ceilalţi elevi familie şi comunitate Art 7 mdash Serviciile specializate necesare pentru realizarea integrării copiilor cu CES sunt asigurate de profesorii itineranţi şi de sprijin icircn colaborare cu toţi factorii implicaţi Art 8 mdash (1) Pentru ocuparea unui post de profesor itinerant şi de sprijin trebuie icircndeplinite cumulativ următoarele condiţii a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenţă cu calificarea icircn psihopedagogie specială psihologie sau pedagogie b) absolvirea unui master didactic cu durata de 2 ani cu una specializările din domeniul psihopedagogic c) efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an şcolar realizat icircntr-o unitate de icircnvăţămacircnt icircn funcţia
6
didactică corespunzătoare studiilor sub icircndrumarea unui profesor mentor cu experienţă icircn educaţia specială
(2) Posturile de profesor itinerant şi de sprijin pot fi ocupate şi de absolvenţii unei instituţii de icircnvăţămacircnt superior studii de lungă durată cu calificarea icircn psihopedagogie specială psihologie sau pedagogie (3) Absolvenţii altor specialităţifacultăţi titulari pe catedrele de profesor itinerant şi de sprijin trebuie să icircşi completeze studiile icircn termen de 6 ani de la aplicarea prezentei metodologii prin master de 2 ani icircn psihopedagogie sau studii universitare de licenţă nivel 1 Bologna icircn domeniul psihopedagogiei Art 9 mdash (1) Posturile didactice de profesori itineranţi şi de sprijin sunt normate icircn cadrul unităţilor de icircnvăţămacircnt special fiind ocupate prin concurs icircn conformitate cu prevederile art 89 din Legea nr 12011 (2) Icircn situaţia icircn care icircntr-un judeţ nu există o unitate de icircnvăţămacircnt special profesorul itinerant şi de sprijin este icircncadrat de către unitatea de icircnvăţămacircnt de masă care are cei mai mulţi copiielevi cu CES integraţi (3) Icircn funcţie de necesităţile locale unităţile de icircnvăţămacircnt pot transforma posturicatedre didactice icircn posturi de profesori itineranţi şi de sprijin Art 10 mdash Activitatea unui profesor itinerant şi de sprijin este normată ca activitate de icircnvăţămacircnt special conform art 262 alin (3) pct f) din Legea nr 12011 Art 11 mdash (1) Normarea şi icircncadrarea profesorilor itineranţi şi de sprijin se realizează astfel a) un post pentru 8mdash12 copiielevitineri cu deficienţe moderate sau uşoare integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore b) un post pentru 4mdash6 copiielevitineri cu deficienţe grave profunde sau asociate integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore (2) Cele 16 oresăptămacircnă aferente normei de predare se realizează icircn activitate directă cu copilulelevul integrat icircn clasă sau icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt unde este icircnscris copilulelevul Art 12 mdash (1) Cel puţin jumătate din activitatea din cadrul celor 16 ore se desfăşoară icircn grupăclasă icircn timpul activităţilorlecţiilor de predare-icircnvăţare icircn parteneriat cu cadrul didactic de la grupăclasă (2) Activitatea directă cu copilulelevul integrat icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt se desfăşoară icircn afara orelor de curs (3) Numărul de ore şi disciplinele de icircnvăţămacircnt la care participă profesorul itinerant şi de sprijin sunt stabilite de comun acord cu cadrele didactice de la grupăclasă Art 13 mdash (1) Categoriile de copiielevi care beneficiază de serviciile educaţionale de sprijin sunt a) copiielevi cu certificat de orientare şcolară şi profesională eliberat de comisia de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAECMBRAE b) copiielevi cu dificultăţi de icircnvăţare de dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat icircn situaţie de eşec şcolar sau icircn risc de abandon şcolar şi beneficiază de servicii de educaţie remedialăconsiliere psihopedagogică din partea cadrelor didactice de la clasăconsilierului şcolarprofesorului logoped etc Icircn funcţie de evoluţia elevului cadrele didactice care au lucrat cu acesta pot recomanda evaluarea de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE icircn vederea asigurării unui profesor itinerant şi de sprijin 2) Toţi copiiielevii care au fost orientaţi şcolar către serviciile educaţionale de sprijin beneficiază de suportul psihopedagogic al unui profesor itinerant şi de sprijin
Art 14 mdash Icircn situaţia icircn care elevul nu atinge standardele minime de evaluare pentru fiecare disciplină domeniu de studiu de pregătire corespunzătoare a clasei icircn care se află deşi a beneficiat de toate serviciile educaţionale de sprijin acesta poate fi reorientat către o unitate de icircnvăţămacircnt special icircn conformitate cu prevederile art 54 din Legea nr 12011 Art 15 mdash (1) Icircn vederea depistării precoce CJRAECMBRAE constituie echipe multidisciplinare care realizează evaluarea tuturor copiilor cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale (2) Pentru realizarea activităţii prevăzute la alin (1) CJRAECMBRAE obţine informaţii de la medici pediatri medici de familie psihologi specialişti din direcţiile generale de asistenţă şi protecţia copilului cadre didactice din creşe grădiniţe şi centre de zi etc Art 16 mdash (1) Toţi copiiielevii evaluaţi şi identificaţi cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale vor fi orientaţi şcolar de către comisiile din cadrul CJRAECMBRAE (2) Orientarea şcolară se face icircn funcţie de tipul şi gradul deficienţei către unităţi de icircnvăţămacircnt de masă sau speciale icircn conformitate cu prevederile art 50 alin (1) din Legea nr 12011 (3) Icircn situaţia icircn care copilul este orientat şcolar spre unităţile de icircnvăţămacircnt de masă acesta va beneficia şi de serviciile educaţionale de sprijin Art 17 mdash CopilulElevul cu CES integrat va fi monitorizat şi evaluat periodic de către comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special la care este icircncadrat profesorul itinerant şi de sprijin care oferă serviciile de sprijin Art 18 mdash Anual comisia internă de expertiză complexă realizează un raport pe care icircl trimite icircmpreună cu dosarul elevului comisiei din cadrul CJRAECMBRAE propunacircnd menţinerea tipului de orientare şcolară sau modificarea acestuia icircn funcţie de rezultatele evaluării Art 19 mdash Atribuţiile profesorului itinerant şi de sprijin sunt următoarele a) colaborează cu comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special icircn vederea preluării informaţiilor privind evaluarea şi planul de servicii individualizat al copiluluielevului cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă b) colaborează cu toate cadrele didactice din unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care este icircnscris copilulelevul icircn vederea realizării unei integrări şcolare eficiente şi a punerii icircn aplicare icircn mod unitar a planului de servicii individualizat MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 47 MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 48 c) elaborează şi pune icircn aplicare planul de intervenţie personalizat realizat pe baza planului de servicii individualizat icircn parteneriat cu membrii echipei multidisciplinare d) realizează adaptarea curriculară icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă e) monitorizează aplicarea programelor curriculare adaptate şi evaluează icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă rezultatele aplicării acestora f) realizează materiale didactice instrumente de lucru şi de evaluare specifice icircn colaborare cu cadrele didactice de la grupaclasa icircn care sunt elevi cu CES g)participă icircn timpul orelor de predare-icircnvăţarela activităţile care se desfăşoară icircn clasă h) participă la activităţile educative şcolare şi extraşcolare din grupăclasă icircn calitate de observator consultant coparticipant
LEGISLAŢIE
7
i) desfăşoară activităţi de stimulare cognitivă individuală sau icircn grup
j)realizează evaluări periodice şi reproiectează programul de intervenţie personalizat icircn funcţie de rezultatele obţinute
k) consiliază părinţiitutorii copiilorelevilor care beneficiază de serviciile de sprijin şi colaborează cu aceştia l) la cererea părinţilortutorilor şisau a cadrelor didactice poate recomanda evaluarea şi orientarea şcolară de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE a tuturor acelor copiielevi care au dificultăţi de icircnvăţare şi nu beneficiază de servicii educaţionale de sprijin Art 20 mdash Profesorii itineranţi şi de sprijin sunt salarizaţi icircn conformitate cu prevederile legislaţiei icircn vigoare CAPITOLUL IV Facilităţi acordate unităţilor de icircnvăţămacircnt integratoare Art 21 mdash Icircn grupeleclasele icircn care sunt integraţi copiielevi cu CES care beneficiază de servicii educaţionale de sprijin efectivele se diminuează cu 2 copiielevi pentru fiecare copilelev integrat Art 22 mdash Cadrele didactice din unităţile de icircnvăţămacircnt integratoare beneficiază de cursuri de formare icircn domeniul educaţiei incluzive organizate de Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului Art 23 mdash (1) Cadrelor didactice care lucrează cu copiielevi cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă li se vor acorda icircn fişele de evaluare cel puţin 5 puncte pentru fiecare copilelev integrat dar nu mai mult de 10 puncte De punctajul acordat beneficiază şi profesorul itinerant şi de sprijin (2) Se recomandă inspectoratelor şcolare judeţeneal municipiului Bucureşti ca la icircntocmirea grilei cu punctajele prevăzute pentru obţinerea gradaţiei de merit şi a distincţiilor să stabilească pentru cadrele didactice din icircnvăţămacircntul de masă care integrează copiielevi cu CES un punctaj echivalent cu cel acordat pentru obţinerea unor performanţe icircn pregătirea elevilor distinşi la concursurile şi olimpiadele şcolare CAPITOLUL V Dispoziţii finale Art 24 mdash Pentru elevii cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă se asigură servicii educaţionale prin profesori itineranţi şi de sprijin pe durata icircnvăţămacircntului preşcolar şi pe icircntreaga perioadă a şcolarizării Art 25 mdash Pentru asigurarea egalităţii de şanse toţi elevii cu CES care participă la evaluările prevăzute de art 74 din Legea nr 12011 şi la exameneleconcursurile locale şi naţionale beneficiază de adaptarea condiţiilor de desfăşurare a acestora pe baza recomandărilor formulate icircn certificatul de orientare şcolară şi profesională Art 26 mdash (1) CopiiiEleviiTinerii cu CES integraţi icircn unităţile de icircnvăţămacircnt de masă beneficiază de asistenţă socială constacircnd icircn asigurarea alocaţiei zilnice de hrană a rechizitelor şcolare a cazarmamentului a icircmbrăcămintei şi a icircncălţămintei icircn cuantum egal cu cel asigurat copiilor aflaţi icircn sistemul de protecţie a copilului precum şi de găzduire gratuită icircn internatele sau centrele de asistare pentru copiii cu CES din cadrul direcţiilor generale judeţenea municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului (2) Drepturile prevăzute la alin (1) vor fi asigurate din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de icircnvăţămacircnt la care sunt icircnscrişi copiiielevii
TENDINŢE ACTUALE IcircN ATITUDINEA
CADRELOR DIDACTICE FAŢĂ DE
INTEGRAREA COPIILOR CU
DEFICIENŢE
Adesea deficienţa de auz la copii este percepută
altfel decacirct deficienţa mintală cum este cazul unor cadre
didactice care nu sunt bine informate sau nu au suficientă
experienţă icircn abordarea copiilor cu deficienţe
Şi icircn cazul specialiştilor bine informaţi şi cu o
experienţă mai bogată icircn lucrul cu copiii deficienţi există o
diferenţă de percepţie care poate influenţa decisiv
atitudinea faţă de integrarea acestei categorii de copii
Are o influenţă importantă icircn formarea percepţiei
sociale asupra deficienţei de un tip sau altul nivelul de
pregătire şi formare profesională Există inflluenţe diferite
exercitate de către mediul integrator al şcolilor obişnuite şi
de către mediul separat al şcolilor din icircnvăţămacircntul
special
Cuvinte cheie atitudine percepţie socială deficienţă
mintală deficienţă de auz integrare
Perspective teoretice
Atitudinile sunt procese psihologice latente sau
manifeste ale tuturor persoanelor care sunt exprimate sau
formulate cacircnd sunt evocate de stimuli (Antonak şi Linveh
2000) Ele se formează icircn timp prin experienţe sunt
construite social şi reprezintă atracţii sau repulsii evaluări
favorabile sau nefavorabile ale obiectelor oamenilor
evenimentelor ideilor şi reacţiile la acestea Atitudinile ca
modalităţi relativ constante de raportare a individului
grupului faţă de anumite laturi ale vieţii sociale sau faţă de
propria persoană pot furniza informaţii cu privire la modul
icircn care sentimentele şi părerile influenţează cunoaşterea
socială şi producerea comportamentului social
Atitudinile au la bază procese care nu pot fi observate
icircn mod direct deoarece sunt interne subiectului Atitudinile
se exprimă icircnsă icircn răspunsurile evaluative ale indivizilor cu
privire la obiectul atitudinii După Petty Wegener şi
Fabrigar (1997) deşi atitudinile au fost definite icircn diverse
moduri la baza lor se află dimensiunea evaluativă
Atitudinile sunt evaluări succinte ale obiectelor (propria
persoană alte persoane diverse subiecte etc) de-a lungul
unui continuum de la pozitiv la negativ Icircn urma proceselor
de elaborare a atitudinilor rezultă o activitate evaluativă
prin care obiectul atitudinii este plasat pe un punct de-a
lungul unei axe care are un pol negativ şi unul pozitiv
Cacircnd ating un grad mai icircnalt de stabilitate atitudinile se
constituie icircn icircnsuşiri caracteriale ale unei persoane Icircn
relaţie cu valorile atitudinile formează sisteme de valori-
atitudini (Linton R) care au funcţia de vectori orientativi
personali (de exemplu atitudinea faţă de sine faţă de
muncă faţă de o ideologie etc )
Aceste structuri psihice sunt orientări personale sau
de grup rezultate din combinarea de elemente afective
cognitive şi conative care exercită influenţe de
direcţionare motivare sau evaluare asupra
comportamentului Eaglz şi Chaiken (1993) explică modul
icircn care pot genera atitudinile răspunsuri cognitive(de
exemplu credinţe cu privire la obiectul atitudinii)
LEGISLAŢIE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
8
răspunsuri cognitive (de exemplu credinţe cu
privire la obiectul atitudinii) răspunsuri
afective (de exemplu emoţii sau sentimente
faţă de obiectul atitudinii) şi răspunsuri
comportamentale (spre exemplu intenţia sau efectuarea
unor acţiuni asupra obiectului atitudinii)
Se pot delimita trei caracteristici pe care atitudinile le
prezintă şi care exercită influenţe icircn interpretarea
informaţiilor relevante pentru respectiva atitudine
rezistenţa la influenţă şi predicţia comportamentelor
accesibilitatea (cacircnd asocierile dintre obiect şi evaluare
sunt puternice simpla prezentare a obiectului atitudinii
poate activa automat evaluarea acestuia) tăria
(persistenţa icircn timp rezistenţa la schimbare şi influenţele
asupra procesării informaţiilor şi comportamentelor
indivizilor) ambivalenţa (cacircnd avem atitudini care conţin
atacirct elemente pozitive cacirct şi elemente negative)
Atitudinea are rol dinamogen determinacircnd o
preparaţie pentru acţiune mai durabilă şi mai generică
decacirct motivaţia şi este apreciată ca fiind o stare de
pregătire sau de fundamentare a opţiunii pentru iniţierea şi
manifestarea unui comportament Atitudinea exercită şi o
funcţie reglatorie asupra comportamentului icircn care se
exprimă prin acţiuni corespunzătoare Aceasta are un
caracter de variabilă inferantă (Stoetzel) icircntrucacirct nu este
direct observabilă ci rezultă din comportamentele pe care
le suscită
Totodată atitudinile sunt implicate icircn relaţii şi
interacţiuni sociale exercitacircnd o funcţie de motivare şi
orientare a acestora Atitudinile exercită influenţe asupra
comportamentelor indivizilor relaţiile dintre atitudini şi
comportamente constituind un domeniu preferat de
cercetare Din această perspectivă atitudinile reflectă o
predispoziţie de a ne comporta icircn mod stereotip şi
predictibil faţă de sau icircn prezenţa membrilor unui anumit
grup (Hunt şi Hunt 2000) Atitudinile fac parte din
categoria factorilor dispoziţionali de estimarea a
comportamentului uman şi sunt buni predictori pentru
comportament atunci cacircnd sunt puternice şi constante
sunt legate direct de comportamentul prezis sunt bazate
pe experienţa personală directă şi cacircnd subiectul este
conştient de atitudinile sale
Atitudinile constituie obiect al icircnvăţării şi schimbării
Achiziţionarea de atitudini se realizează pe trei căi mai
importante contactul direct cu obiecte evenimente
persoane etc interacţiunea cu cei care deţin deja o
atitudine experienţa socială asimilată icircn grupurile formale
sau informale Aici familia se consideră că are un rol
important icircn modelarea atitudinii la copil ca urmare a
identificării acestuia cu unul dintre părinţi Atitudinile
dobacircndite icircn copilărie şi adolescenţă sunt ulterior
consolidate sau schimbate ca urmare a multiplicării
influenţelor şi relaţiilor sociale care pot avea efect de
icircntărire sau de generare de conflicte icircntre informaţiile sau
experienţele vechi şi noi
Au fost descrise legături icircntre atitudini şi reprezentările
sociale relative la obiectele atitudinilor icircn sensul că
atitudinea faţă de un obiect nu poate să apară fără
reprezentarea prealabilă a acelui obiect Reprezentările
sociale sunt ansambluri dinamice cu rol esenţial icircn
producerea şi reglarea comportamentelor icircn stabilirea
relaţiei cu mediul icircnconjurător care subordonează
atitudinile şi opiniile (expresiile verbale ale atitudinilor)
alimentează organizează şi le orientează spre cacircmpul
manifestărilor acţionale cotidiene oferind stiluri de
conduită bine conştientizate grefate pe grile atitudinale
prin care individul se racordează la concepţia grupului a
comunităţii de care aparţine
Există o serie de factori care pot contribui la formarea
atitudinilor faţă de persoanele cu handicap şi care le
imprimă un specific orientării comportamentului membrilor
societăţii faţă de integrarea socială a acestei categorii de
persoane Icircn funcţie de orientarea acestor atitudini
favorabilă sau defavorabilă faţă de persoanele cu
handicap este influenţat icircn acelaşi sens şi procesul
includerii acestor categorii de persoane icircn mediile
obişnuite
Factorii care determină constituirea unor atitudini
pozitive sau negative faţă de persoanele cu handicap şi
implicit faţă de copiii cu handicap şi care reflectă măsura
icircn care persoanele obişnuite sunt pregătite sau nu să intre
icircn relaţii cu persoanele ce prezintă un handicap pot fi din
cel puţin trei categorii factori care ţin de persoana care
exprimă opinia tipul handicapului şi contextul socio-
cultural la un moment dat Pe de altă parte mai mulţi
autori au trecut icircn revistă o serie de factori care pot
influenţa formarea atitudinilor faţă de persoanele cu
handicap dintre care amintim vacircrsta genul
naţionalitatea statutul marital nivelul educaţional nivelul
socio-economic reşedinţa icircn mediul urban sau rural
experienţa cu persoanele cu deficienţe etc (Tervo
Redinius şi Palmer 2004)
Investigarea atitudinilor faţă de persoanele cu
handicap s-a aflat icircn centrul mai multor cercetări mai ales
icircn ultimii ani Deşi studiile privind atitudinile societăţii faţă
de persoanele cu deficienţehandicap arată o evoluţie a
atitudinilor membrilor acesteia către acceptare şi toleranţă
totuşi mai există persoane care icircmpărtăşesc concepţii
greşite privind diferite categorii de persoane cu deficienţe
sau manifestă comportamente discriminatorii icircn ceea ce
priveşte oportunităţile educaţionale sau profesionale care
pot fi puse la dispoziţia acestora
Literatura de specialitate a prezentat o serie de studii
care au pus un accent deosebit pe investigarea atitudinilor
faţă de integrarea sau includerea persoanelor cu handicap
şi icircn special a copiilor cu CES handicap De o importanţă
deosebită icircn calitatea vieţii persoanelor cu handicap o au
atitudinile specialiştilor (logopezi psihoterapeuţi etc) faţă
de această categorie de persoane Investigarea atitudinilor
specialiştilor faţă de integrarea acestor persoane ajută la
identificarea celor mai potrivite măsuri de influenţare icircn
scopul formării unor relaţii bazate pe valorificare reciprocă
şi de promovare a egalităţii şanselor de participare
Metodologia cercetării
Propunem icircn cele ce urmează un studiu diferenţiat
realizat pe baza investigării atitudinii faţă de integrarea
persoanelor cu deficienţă mintală comparativ cu
integrarea persoanelor cu deficienţă de auz din
perspectiva cadrelor didactice din structurile de
icircnvăţămacircnt obişnuit şi din cele de icircnvăţămacircnt special din
Romacircnia (judeţul Braşov şi municipiul Bucureşti) icircn anul
şcolar 2010 ndash 2011
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
9
Obiectivul investigaţiei a fost compararea
atitudinilor manifestate de cadrele didactice
din icircnvăţămacircntul de masă şi din cel special
faţă de integrarea copiilor cu deficienţă
mintală şi deficienţă de auz
Icircn cadrul cercetării au fost investigate 150 de cadre
didactice repartizate icircn şase eşantioane cu cacircte 25 de
subiecţi şi pe trei categorii de persoane cadre didactice
din şcoala specială cadre didactice itinerante şi cadre
didactice care lucrează cu copiii normali (respectiv cacircte 50
de subiecţi din fiecare categorie)
Metoda de cercetare aplicată a fost investigaţia
realizată pe bază de chestionar utilizacircndu-se două
chestionare distincte unul icircn formă revizuită respectiv
inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală denumit
MRAI-R iar celălalt icircn formă adaptată cu aceeaşi itemi
dar care aborda perspectiva atitudinii faţă de persoanele
cu deficienţă de auz Jumătate din numărul de cadre
didactice respectiv cacircte 25 de subiecţi din cele trei
categorii au completat un chestionar privind atitudinile faţă
de persoanele cu deficienţă mintală iar cealaltă jumătate
din numărul de cadre didactice tot icircn aceeaşi distribuţie
au completat un chestionar privind atitudinile faţă de
persoanele cu deficienţă de auz
Inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală a fost
revizuit de Antonak şi Harth icircn anul 1994 şi cuprinde 29 de
itemi care au valoare pozitivă sau negativă icircn funcţie de
modul de orientare al atitudinilor icircn acest caz fiind luate ca
reper atitudinile pozitive faţă de persoanele cu deficienţă
mintală Itemii sunt structuraţi pe patru scale iar pe fiecare
scală sunt repartizaţi 7 maximum 8 itemi Scalele sunt
următoarele
- Scala IntegrarendashSegregare evaluează opiniile privind
integrarea persoanelor cu deficienţă mintală icircn societate
- Scala Distanţă Socială evaluează opiniile cu privire la
interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele cu şi
fără deficienţă mintală
- Scala Drepturi Private evaluează opiniile cu privire la
respectarea drepturilor persoanelor cu deficienţă mintală icircn
societate
- Scala Convingeri Nefavorabile evaluează opiniile cu
privire la unele aspecte morale şi comportamente sociale
ale persoanelor cu deficienţă mintală
Inventarul se completează individual de către
fiecare participant fără limitarea timpului iar pentru fiecare
item se marchează opinia pe un continuum de patru
puncte cu ancorele bdquodezacord total bdquodezacord bdquoacord şi
bdquoacord total
După completarea chestionarului subiecţii au fost
rugaţi să furnizeze unele informaţii personale privind
vacircrsta genul nivelul educaţional şi ocupaţia actuală
Subiecţii au fost invitaţi sa indice dacă cunosc o persoană
cu deficienţă mintală Icircn cazul icircn care răspunsul este
pozitiv aceştia trebuiau să indice tipul relaţiei pe categorii
(relaţie familială apropiată icircntacircmplătoare de vecinătate
doar cunoştinţe sau neexistenţa unei relaţii)
Pentru a cota rezultatele icircn direcţia atitudinilor
pozitive s-a ţinut seama de valoarea pozitivă sau negativă
a fiecărui item acordacircndu-se punctaje la modul următor
pentru un item pozitiv dezacord total = 1 dezacord = 2
acord = 3 acord total = 4 pentru un item negativ
dezacord total = 4 dezacord = 3 acord = 2 acord total= 1
Scorurile la scalele integrarendashsegregare drepturi
private şi convingeri nefavorabile pot avea valori cuprinse
icircntre 7 şi 28 de puncte iar la scala distanţă socială valorile
pot fi cuprinse icircntre 8 şi 32 de puncte La nivelul icircntregului
instrument de măsurare scorurile pot lua valori cuprinse
icircntre 29 şi 116 puncte
Modul de abordare icircn cazul inventarului de atitudini
faţă de deficienţa de auz a fost exact acelaşi fiind doar
icircnlocuit termenul de deficienţă mintală cu cel de deficienţă
de auz şi rezultacircnd forma adaptată a inventarului de
atitudini MRAI-R (luat drept reper)
Ipoteza cercetării pe care o supunem spre verificare
presupune că icircntre atitudinile cadrelor didactice care
lucrează icircn şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care
lucrează icircn icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice
determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare
profesională Suplimentar se va face diferenţierea
percepţiei sociale a integrării copiilor cu deficienţă
mintală comparativ cu copiii ce prezintă deficienţă de auz
aşa cum se prezintă din perspectiva specialiştilor icircn
educaţie la cele trei categorii de cadre didactice avute icircn
vedere
Rezultatele obţinute la cele două tipuri de inventare
au fost prelucrate statistic prin calculul frecvenţele
medianele şi procentelor corespunzătoare privind
atitudinea faţă de fenomenul integrării la nivel general
respectiv la nivelul tuturor itemilor inventarelor dar şi pe
cele patru scale de apreciere delimitate Pentru verificarea
diferenţelor semnificative dintre loturile de cadre didactice
s-a recurs la aplicarea testului U (Mann-Whitney) utilizabil
icircn cazul eşantioanelor independente
Comparaţie icircntre atitudinile manifestate de cadrele
didactice din şcolile speciale şi din şcolile
integratoare
Eşantioanele investigate le vom denumi prescurtat
după cum urmează Tipurile de cadre didactice care şi-au
exprimat atitudinea faţă de integrarea copiilor cu deficienţă
mintală sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special (DMS)
cadrele didactice itinerante (DMI) profesorii din
icircnvăţămacircntul general (DMG) Pentru exprimarea opiniei
faţă de integrarea copiilor cu deficienţă auditivă tipurile de
cadre didactice sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special
(DAS) profesorii itineranţi (DAI) şi cadrele didactice care
predau icircn icircnvăţămacircntul obişnuit (DAG)
Pentru delimitarea tendinţelor icircn atitudinile cadrelor
didactice investigate pe cele patru scale ale inventarelor
au fost calculate frecvenţele medianele şi procentele
corespunzătoare fiecărei scale valori pe baza cărora s-au
putut icircntocmi reprezentările grafice de la nivelul celor
patru scale după cum urmează
64
75
61
68
79
72
0
10
20
30
40
50
60
70
80
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Integrare-Segregare
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
10
Scala Integrare-Segregare cuprinde itemi
care sondează opiniile privind integrarea
copiilorpersoanelor cu deficienţe icircn
comunitatea educaţională sau socială din
perspectiva beneficiilor care pot fi obţinute prin procesul
de integrare atacirct icircn ceea ce priveşte persoanele
deficiente cacirct şi persoanele normale
Tendinţa rezultatelor obţinute la nivelul fiecărui
eşantion investigat se poate observa icircn reprezentarea
grafică de mai sus La nivelul acestei scale se evidenţiază
o distribuţie aproximativ asemănătoare din perspectiva
opţiunilor privind deficienţa mintală comparativ cu
deficienţa de auz dar pentru ultima perspectivă atitudinea
celor trei categorii de cadre didactice este uşor mai
favorabilă icircn general Menţionăm faptul că profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă manifestă cea mai puţin favorabilă
atitudine faţă de integrarea copiilor cu deficienţă mintală
(61) icircnregistracircnd cele mai multe scoruri la opţiunea
dezacord sau dezacord total spre deosebire de celelalte
loturi iar faţă de integrarea elevilor cu deficienţă de auz
manifestă o permisivitate mai mare scorurile fiind
apropiate de cele ale profesorilor itineranţi (68 se apropie
de 72) Cele mai bune atitudini faţă de integrarea copiilor
cu deficienţe mintale respectiv de auz le-au manifestat
cadrele didactice itinerante icircn proporţie de 75
(eşantionul DMI) şi de 79 (eşantionul DAI)
Scorurile sunt mai bune atunci cacircnd itemii conţin
referiri la persoane cu deficienţe icircn general (şi numai la
copii) şi cacircnd este vorba mai ales de integrarea icircn
comunitate (cu perspectivă mai largă decacirct integrarea
educaţională) sau la locul de muncă Integrarea
educaţională la nivelele superioare cum ar fi la liceu este
mai bine cotată probabil pentru faptul că la această
vacircrstă elevii au dobacircndit suficiente comportamente
adaptive care să le sprijine integrarea la acest nivel şi să
facă faţă relaţionării adecvate cu ceilalţi dar şi comunicării
cu semenii icircn ansamblu
Au fost icircnregistrate şi scoruri mai slabe mai ales din
perspectiva includerii elevilor cu deficienţe icircn programe de
după-amiaza separate de elevii normali S-a observat o
tendinţă generală de a opta pentru includerea suplimentară
a acestor copii indiferent de tipul de deficienţă icircn scopul
completării educaţiei şi stimulării adecvate a dezvoltării
acestor copii Un alt motiv ar mai fi resursele materiale şi
umane insuficiente la nivelul integrării educaţionale la
momentul actual sau faptul că dificultăţile pot fi mai mari
decacirct beneficiile icircn cadrul procesului integraţional
Icircn cadrul scalei Distanţă socială sunt incluşi itemi cu privire
la interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele
cu şi fără deficienţe itemi care indică gradul de apropiere
sau distanţare socială a persoanelor fără deficienţe faţă de
persoanele cu deficienţe icircn anumite contexte sociale
La această scală tendinţa generală la cele trei
categorii de cadre didactice este asemănătoare ca şi la
scala precedentă cu menţiunea că scorurile la acest nivel
au valori mai bune decacirct la scala integrare-segregare
Cele mai bune rezultate (icircn procent de 78 pentru
eşantionul DMS şi de peste 80 la celalalte eşantioane
cu excepţia eşantionului DMG) au fost obţinute la itemii
care se referă la interacţiuni sociale cum ar fi a merge la
film la teatru cu persoane care prezintă deficienţe a
participa la o petrecere dedicată unui copil cu deficienţă
Şi la nivelul contactelor sociale de tipul a icircnota alături de o
persoană deficientă a locui icircn bloc cu persoane din
această categorie au fost obţinute scoruri bune
Excepţie de la aceste tendinţe favorabile icircn integrarea
socială a persoanelor cu deficienţă a făcut eşantionul
DMG care a manifestat respingeri semnificative faţă de
integrarea persoanele cu deficienţă mintală comparativ cu
celelalte eşantioane (icircn general doar icircn proporţie de 76
au avut opinii favorabile relaţionării cu această categorie
de persoane)
Cu cacirct itemii se raportează la cultivarea unor relaţii mai
apropiate cu persoanele ce prezintă deficienţe cu atacirct se
manifestă o reţinere mai mare faţă de persoanele cu
deficienţă (de exemplu a permite ca propriul copil să icircşi
facă prieteni dintre persoanele care prezintă deficienţă a
lua cina icircmpreună cu persoane din această categorie)
fapt ce s-a evidenţiat icircn scoruri uşor mai reduse decacirct la
ceilalţi itemi Itemul care se referă la faptul de a fi tuns de
către o persoană competentă care prezintă deficienţă a
icircntrunit cele mai mari reţineri la nivelul acestei scale
dovedind o oarecare lipsă de icircncredere faţă de aceste
persoane
Totuşi se evidenţiază la nivelul acestei scale tendinţe
care reflectă acceptarea socială crescută a persoanelor cu
deficienţe indiferent de contextul icircn care au interacţiunile
sociale (cu excepţia subliniată mai sus) iar distanţa
socială tinde să crească mai mult icircn cadrul implicării
membrilor de familie icircn relaţii de prietenie sau de
vecinătate
78
88
75
81
91
81
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Distanţă Socială
68
79
68
71
79
75
62
64
66
68
70
72
74
76
78
80
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Drepturi Private
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
11
La nivelul scalei convingeri nefavorabile
distribuţia generală a rezultatelor obţinute
respectă configuraţia de la celelalte scale ale
chestionarului cu menţinerea la niveluri
superioare a tendinţei generale a eşantioanelor de
profesori itineranţi (cu cacircte un procentaj de 71 la fiecare
lot) urmate de eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul special şi din cel obişnuit care sunt icircn
favoarea integrării elevilor cu deficienţă de auz
(procentajele sunt de 68 pentru fiecare lot) Cele mai
scăzute niveluri privind acceptarea integrării au fost atinse
tot de eşantionul de cadre didactice din icircnvăţămacircntul de
masă care manifestă reţinere icircn integrarea copiilor cu
deficienţă mintală (căruia icirci corespunde un procent de
61)
Scorurile de la această scală au fost uşor mai scăzute
decacirct cele obţinute la celalalte scale Anumite convingeri
nefavorabile expuse au fost icircmpărtăşite şi de o mare parte
din cadrele didactice investigate cum ar fi cele referitoare
la capacitatea persoanelor cu deficienţă de a avea răbdare
pentru a obţine ceea ce icircşi doresc sau de a da dovadă de
autocontrol capacitate ce poate să aibă un rol stimulator icircn
stabilirea de relaţii icircntre această categorie de persoane şi
persoanele fără deficienţe Cea mai nefavorabilă
convingere la care au aderat multe dintre cadrele
didactice a fost cea privind imposibilitatea de manifestare
a persoanelor cu deficienţe icircn acelaşi fel cu cele care nu
au deficienţe chiar dacă contextul este considerat a fi
favorabil icircn condiţiile egalităţii de şanse sociale
Au existat şi atitudini pozitive icircn marea majoritate a
cazurilor icircn ceea ce priveşte convingerea că şcolarii cu
deficienţe nu icircşi pierd timpul jucacircndu-se la ore
recunoscacircnd valoarea includerii copiilor cu deficienţe icircn
şcolile de masă şi a implicării icircn procesul icircnvăţării
desfăşurat icircn clasă De asemenea au fost recunoscute
beneficiile integrării acestei categorii de copii şi importanţa
interacţiunilor sociale dintre persoanele cu şi fără
deficienţă cu valorizarea posibilităţilor de exprimare ale
persoanelor deficiente
Icircn general cadrele didactice au preponderent
convingeri favorabile dar au şi idei preconcepute cu privire
la persoanele cu deficienţă luacircnd icircn considerare limitele şi
dificultăţile pe care le icircntacircmpină persoanele cu deficienţă
icircn relaţiile interpersonale Pe de altă parte se mai poate
menţiona faptul că profesorii nu cred icircn procent
semnificativ că prejudiciile aduse persoanelor cu
deficienţe au fost exagerate
Pentru verificarea ipotezei cercetării formulată mai
sus s-a recurs la aplicarea testului Mann-Whitney prin
care s-au comparat perechi de eşantioane icircn vederea
delimitării semnificaţiei diferenţelor dintre rezultatele
obţinute de fiecare eşantion
Valorile testului U (Mann-Whitney) icircmpreună cu
reprezentarea grafică a rezultatelor generale la
chestionare prezentate mai jos au relevat o serie de
diferenţe semnificative icircn exprimarea atitudinilor faţă de
integrarea persoanelor cu deficienţe mintale şi de auz
Tabel cu valorile testului U (Mann-Whitney)
Se observă diferenţe semnificative icircntre categoria
profesorilor itineranţi şi icircntre cele două categorii de cadre
didactice din icircnvăţămacircntul special respectiv din
icircnvăţămacircntul general atacirct din perspectiva rezultatelor
privind deficienţa de auz (la pragurile de semnificaţie de
0025 şi 0043) cacirct mai ales din perspectiva deficienţei
mintale (pragurile de semnificaţie tind către 0 avacircnd
valorile 0001 şi 0003) ndash icircn cazul nostru verificarea
statistică este considerată validă la p=005
Pere
chi de e
şantioane
Valo
are
test
U
Pra
g d
e s
em
nific
aţie
D
MG
ndash D
MS
189
00
19
DM
G ndash
DM
I
158
00
03
DA
G ndash
DA
S
208
00
37
DA
G ndash
DA
I
225
00
43
DM
S ndash
DM
I
134
00
01
DA
S ndash
DA
I
197
00
25
DM
S ndash
DA
S
186
00
14
DM
I ndash D
AI
280
05
27
DM
G ndash
DA
G
150
00
02
71
78
68
73
7977
60
65
70
75
80
1
Graficul privind atitudinea generală faţă de
copiii cu deficienţe mintale şi de auz
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
12
Şi procentele calculate pe baza medianelor
care exprimă tendinţa generală a grupurilor
pe baza unei valori centrale relevă aceeaşi
situaţie pe o scară de la 1 la 100 cadrele
didactice itinerante se află la poziţia 78 şi 79 reprezentacircnd
nivelele cele mai ridicate de acceptare a procesului de
integrare a copiilor cu deficienţe mintale respectiv de auz
Din calculul procentelor realizate pe baza frecvenţelor pe
intervalele de dezaprobare aprobare a fenomenului
integrării a reieşit faptul că două treimi din fiecare eşantion
se situează icircn zona acordului total privind acest fenomen
iar restul de o treime din subiecţi icircn zona acordului simplu
De altfel cele două grupuri tind să se comporte ca unul
singur nefiind o diferenţă semnificativă icircntre aceste
eşantioane (la pragul de semnificaţie de 0527)
Urmărind icircn continuare raţionamentul nostru se poate
observa din reprezentarea grafică generală că profesorii
din şcolile speciale ocupă o poziţie inferioară la valorile
74 respectiv 76 cadrele didactice din şcoala specială
pentru copii cu deficienţe de auz avacircnd un nivel mai ridicat
de acceptare a integrării 36 dintre acestea exprimacircndu-
şi acordul total faţă de fenomenul integrării (spre deosebire
de profesorii din icircnvăţămacircntul special pentru copii cu
deficienţă mintală care doar icircn proporţie de 20 sunt total
de acord cu integrarea acestei categorii de copii)
De menţionat faptul că poziţiile cele două eşantioane
de profesori din icircnvăţămacircntul special sunt situate icircn zona
acordului simplu şi a acordului total faţă de integrarea
copiilor deficienţi ca şi icircn cazul profesorilor itineranţi Doar
icircn cazul cadrelor didactice din icircnvăţămacircntul general a fost
delimitat un procent de 12 dintre subiecţi care au
manifestat dezacord privind integrarea copiilor cu
deficienţe mintale Faţă de copiii cu deficienţă de auz nu s-
a icircnregistrat această poziţie icircn ansamblu la profesorii care
lucrează cu elevi normali Se mai poate observa poziţia
superioară a eşantionului din urmă (valoarea 77) icircn
comparaţie cu poziţia inferioară a grupului profesorilor din
şcoala obişnuită care şi-au exprimat opiniile privind
integrarea copiilor cu deficienţă mintală (valoarea 60 fiind
cea mai scăzută valoare dintre toate)
Perspectiva integrării elevilor cu deficienţă mintală
este defavorabilă faţă de perspectiva integrării şcolarilor
cu deficienţe de auz din punctul de vedere al atitudinilor
profesorilor din icircnvăţămacircntul de masă deşi un procent mai
mic de cadre didactice manifestă dezacord faţă de
integrarea copiilor cu deficienţă mintală (după cum
spuneam mai sus) 56 din subiecţii chestionaţi şi-au
exprimat acordul simplu şi doar 32 au fost total de acord
cu fenomenul integrării acestei categorii de copii Icircn cazul
deficienţei de auz 60 din profesori sunt total de acord şi
doar 40 dintre aceştia şi-au exprimat acordul simplu faţă
de integrarea copiilor cu deficienţe de auz
Cu privire la sensul orientării atitudinii faţă de
integrare la eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul obişnuit s-a delimitat o situaţie inversată
comparativ cu eşantioanele de profesori din icircnvăţămacircntul
special icircn sensul că icircn mediul obişnuit există o respingere
mai mare a integrării copiilor cu deficienţă mintală şi o
acceptare mai mare apropiată de poziţia cadrelor
didactice itinerante icircn cazul integrării elevilor cu deficienţă
de auz Şi icircntre eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul special s-a constatat un grad mai mare de
de acceptare a integrării copiilor cu deficienţă de auz spre
deosebire de cei cu deficienţă mintală
Din perspectiva manifestării opiniei faţă de o
deficienţă sau alta diferenţele sunt semnificative icircn cadrul
categoriei profesorilor din icircnvăţămacircntul obişnuit (la pragul
de semnficaţie de 0002) dar şi a celei a profesorilor din
icircnvăţămacircntul special (pragul are valoarea 0014) Situaţia
se poate explica prin calitatea percepţiei sociale (mai
favorabilă sau mai defavorabilă) cu privire la handicapul
determinat de cele două tipuri de deficienţe
Icircn vederea verificării ipotezei cercetării au mai fost
comparate şi rezultatele obţinute din perspectiva
categoriei profesorilor din şcoala de masă raportată la cea
a cadrelor didactice din şcoala specială pe linia tipului de
deficienţă pentru care a fost realizată investigaţia aceste
diferenţe fiind net semnificative la pragul de 0019 icircn
cazul deficienţei mintale şi la pragul de 0037 pentru
deficienţa de auz Aceste diferenţe ar putea fi argumentate
prin diferenţele existente icircn nivelul de pregătire şi de
formare profesională la aceste două categorii de cadre
didactice doar icircn puţine cazuri profesorii din icircnvăţămacircntul
obişnuit avacircnd unele informaţii şi o oarecare experienţă icircn
abordarea copiilor cu deficienţă mintală sau cu deficienţă
de auz
Se confirmă astfel ipoteza supusă verficării conform
căreia icircntre atitudinile cadrelor didactice care lucrează icircn
şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care lucrează icircn
icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice
determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare
profesională afirmaţie verificată din două perspective cea
a deficienţei mintale şi cea a deficienţei de auz
Dubla verificare a avut rolul de a evidenţia modul icircn
care percepţia socială a celor două tipuri de deficienţă
acţionează la nivelul procesului de integrare pentru
constituirea unei atitudini mai mult sau mai puţin
favorabile (sau defavorabile) din perspectiva categoriilor
de specialişti implicaţi icircn educaţia copiilor cu aceste tipuri
de deficienţe
Se mai poate contura o concluzie potrivit căreia
percepţia socială a deficienţei direcţionează icircn sens
favorizant sau frenator procesul de integrare din
perspectiva profesorilor din şcolile integratoare (agenţi
educativi care au puţină experienţă respectiv pregătire icircn
abordarea copiilor cu deficienţe) dar şi din cea a cadrelor
didactice din icircnvăţămacircntul segregat (care sunt specialişti
bine pregătiţi şi cu experienţă adecvată bogată icircn
domeniu) Percepţia socială a deficienţei de auz mai
favorabilă decacirct cea a deficienţei mintale determină
atitudini mai favorabile faţă de integrare la profesorii din
icircnvăţămacircntul special şi mai ales la cei din icircnvăţămacircntul
general dar icircn situaţia din urmă s-au constatat chiar
unele atitudini defavorabile icircn cazul integrării copiilor cu
deficienţă mintală
O constatare interesantă la momentul actual a
fost lipsa diferenţei semnificative icircn cadrul categoriei
profesorilor itineranţi care şi-au manifestat nediferenţiat
atitudinile faţă de integrarea copiilor care prezintă cele
două tipuri de deficienţe Profesorii itineranţi icircn general
sunt formaţi şi orientaţi icircn vederea educării adecvate şi
integrării copiilor cu deficienţe chiar dacă aceste
deficienţe sunt diferite multe dintre cadre fiind absolvente
ale icircnvăţămacircntului superior de specialitate
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
13
La acestea percepţia socială a copilului cu
deficienţă mintală şi a celui cu deficienţă de
auz nu diferă foarte mult semnificativ
subiecţii educaţiei fiind abordaţi din
perspectiva cerinţelor lor educaţionale
speciale şi contează mai puţin eticheta care este acordată
prin icircmpărţirea deficienţelor pe categorii
Cercetarea de faţă din perspectiva modului icircn care
percepţia socială asupra deficienţei sau handicapului de un
anumit tip acţionează icircn sensul orientării atitudinilor faţă de
integrarea copiilor cu deficienţe se icircnscrie icircn seria
investigărilor care vizează studiul impactului unor
fenomene sociale asupra procesului de integrare a
persoanelor cu deficienţe fiind icircn acelaşi timp doar un
demers care ne-a stacircrnit interesul pentru cercetări
ulterioare mai elaborate icircn domeniu
Bibliografie
1 Atkinson amp Hilgardrsquos - Smith E Fredrickson B Lufhes
G Nolen-Hoeksema S ―Introducere icircn psihologie ediţia
a XIV-a Bucureşti Ed Tehnică copyright 2005
2 Avramidis E Norwich B bdquoTeachersrsquo attitudes towards
integrationinclusion a review of the literature European
Journal of Special Needs Education 2002
3 Antonak RF Livneh H bdquoMeasurement of attitudes
towards persons with disabilities Disability and
Rehabilitation 2000
4 Curelaru M bdquoReprezentări sociale opinii şi atitudini
rev Psihologie Socială nr8 2001
5 Zamfir C Vlăsceanu L coord bdquoDicţionar de
sociologie Ed Babel Bucureşti 1998
Prof psihoped drd ANGELA TIMUŞ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă
de Recuperare Hipoacuzici din Braşov
Profesor univ dr DORU-VLAD POPOVICI
Universitatea din Bucureşti
POSIBILITĂŢI DE EVALUARE LA DISCIPLINA ACTIVITĂŢII DE
PREPROFESIONALIZARE PENTRU ELEVII CU DIZABILITĂŢI
Pentru icircntregirea şi nuanţarea tabloului evaluativ iniţial şi final al elevilor cu deficienţe severe profunde şi asociate din clasele V ndash X consider oportună completarea palierelor existente icircn grila de evaluare utilizată icircn şcoala noastră icircn acest an şcolar 2011 ndash 2012 cu următoarele două secvenţe de evaluare care urmăresc şi apreciază
nivelul cunoaşterii corpului uman icircn detaliu a manifestărilor şi problemelor de sănătate ale acestuia şi a unor reguli elementare de igienă corporală
aptitudinile cunoştinţele şi abilităţile necesare preprofesionalizării elevilor cu dizabilităţi
Aceste două direcţii de evaluare vizează nu numai competenţele de autoicircngrijire şi prevenţie elemente importante icircn educaţia specială ci şi pe cele practic-acţionale necesare dobacircndirii deprinderii de a munci cu folos icircntr-o societate viitoare mai echilibrată şi mai lucrativă
De aceea icircn tabelul bdquoAchiziţii instrumentale din grila iniţială de evaluare propun adăugarea punctului I activităţi de preprofesionalizare iar rubricile bdquoautonomie personală şi bdquoautonomie socială adăugarea unor itemi vizacircnd cunoaşterea corpului uman şi a fiziologiei acestuia şi respectiv comportamentul icircn cadrul familiei şi şcolii
Scala punctajele şi formulele de calcul vor rămacircne aceleaşi
ACHIZIŢII INSTRUMENTALE
I Activităţi de preprofesionalizare
Scala asperităţilor
discriminează tactil
neted-aspru
două asperităţi
patru asperităţi
şase asperităţi
mai puţin aspru ndash mai aspru
mai puţin lucios ndash mai lucios
Materiale de lucru (şi materiale comestibile)
identifică cel puţin trei materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate (lemn lut piatră)
recunoaşte două-patru materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate
asociază materialul din natură cu obiectul finit
din mediul concret
din imagini
din reprezentări (din muzeu expoziţie etc)
diferenţiază cel puţin trei materiale folosite icircn construcţii (piatră lemn metal)
apreciază corect cel puţin trei caracteristici fizice ale diverselor materiale (duritate plasticitate elasticitate rezistenţă etc)
enumeră cel puţin trei ingrediente care pot fi folosite la prepararea macircncărurilor
recunoaşte instrumente unelte folosite icircn gospodărie
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI
14
Instrumente şi tehnici de lucru
precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)
identifică
unelte de grădinărit
aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)
lucrează cu
instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)
unelte de grădinărit
manevrează aparate electrocasnice
vopseşte manual
suprafeţe plane
obiecte cu suprafeţe multiple
icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)
prelucrează manual materiale comestibile
decojeşte
rade
feliază
toacă
amestecă
caşerează cu pe diverse materiale
presează lutul icircn forme
scoate lutul din forme
modelează
tematic
liber (creativ)
măsoară diverse suprafeţe
trasează
suprafeţe
forme combinate
taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi
Confecţionarea unor obiecte
asamblează elemente din diverse materiale (carton
lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru
finisează obiectul
apreciază obiectiv
lucrarea proprie
lucrările colegilor
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
AUTONOMIA PERSONALĂ
Corpul uman şi fiziologia lui
diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
localizează prin palpare principalele organe interne
Inimă
stomac
fixat
indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli
difuz
cu precizie
diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice
procesul circulator
procesul respirator
procesul locomotor
respectă reguli elementare de igienă
personală
a icircmbrăcămintei
a icircncălţămintei
a spaţiului apropiat
AUTONOMIA SOCIALĂ
Conştientizarea regulilor de comportare civilizată
descrie comportamente
ale părinţilor bunicilor
ale fraţilor surorilor
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale sale
ale personalului şcolii
evaluează (pozitivnegativ) comportamente
ale membrilor familiei
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale personalului şcolii
ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale
Prof psihoped Cristian Dinu
Centrul Şcolar Special Ploieşti
JOCURI DIDACTICE
ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)
Scop
Verificarea număratului pacircnă la 2
Raportarea numărului la cantitate
Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de
obiecte după formă mărime şi culoare
Sarcina didactică
Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau
culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă
constituită
DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI
15
BUNE PRACTICI
Regulile jocului
Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor
răspunde icircntrebărilor educatoarei
Fiecare răspuns corect este recompensat prin
aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat
Elemente de joc personajul icircndrăgit
Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe
popice bile mingiuţe etc
Desfăşurarea jocului
Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ
păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu
jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe
jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze
numărul obiectelor din fiecare grupă
Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt
Cine alege popicele Cacircte sunt
Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare
Variantă
Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd
diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le
separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată
Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi
grupa icircn care sunt două obiecte
Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea
JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)
Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile
spaţiale
Sarcina didactică
Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri
de obiecte faţă de un reper dat
Regulile jocului
Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi
precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte
sunt aplaudate
Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor
mişcarea
Material didactic diferite jucării
Desfăşurarea jocului
Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună
cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar
educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn
diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile
Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv
Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft
Eu am găsit paharul icircn dulap
Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează
răspunsuri cum ar fi
Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor
Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă
Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le
aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare
Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de
obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor
preciza locul unde este aşezată
CERCURI COLORATE( Nivelul I)
ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri
după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre
culorile de bază
Sarcina didactică
Diferenţierea cercurilor după culoare
Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii
grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse
Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea
Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri
colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru
clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile
Desfăşurarea jocului
Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene
şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor
după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile
roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră
cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul
educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit
preşcolarii verbalizează acţiunea
Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie
După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele
formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi
grupa cercurilor albastre
Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe
cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii
au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe
un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se
verbalizează
Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu
Bibliografie selectivă
Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice
Editura EMIA Deva 2004
G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la
preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008
S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru
activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis
Bucureşti 2005
Prof psihoped Adriana Comişel
Şcoala Specială Vălenii de Munte
16
CARNAVAL DE HALLOWEEN
Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al
fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales
Cel mai icircnfricoşător costum
Cel mai original costum
Cea mai bună prezentare a unui personaj
Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare
Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea
Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni
PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ
PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI
Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare
recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea
Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri
Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos
Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea
BUNE PRACTICI
17
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
randamentului şcolar icircn special la
disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore
de icircnvǎţare
Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn
programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de
douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de
atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat
frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin
motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)
Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi
eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ
conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a
condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt
clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome
icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor
Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru
elevii cu CES
-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru
includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare
a icircnvǎţǎrii
-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor
prin programul de sprijin
-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES
-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica
elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului
acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile
integratoare
-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea
programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de
dificultǎţile pe care le au aceşti elevi
Prof itinerant Dan Magdalena
Şcoala Specială Nr2 Ploieşti
DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN
DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI
bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi
armonios personalitatea are nevoie de iubire şi
icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor
Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)
Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele
ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o
poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament
specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului
trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia
rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei
şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se
constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa
crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea
numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte
opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei
noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei
conjugale
Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui
climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi
dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un
spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa
conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea
copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei
dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de
ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea
primelor experienţe de socializare
Familia trebuie să fie un garant de securitate de
protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru
toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se
nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind
virtuţile sociale şi morale
Dimensiunea afectivă a mediului familial este
componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare
importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp
poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai
mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce
tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori
nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei
cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral
pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai
nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care
conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau
de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea
părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un
mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai
grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea
copilului
Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn
comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi
transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter
negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de
cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-
un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă
ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă
―Părinţii răi au fiii şi mai răi
Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn
cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din
acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai
naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu
certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii
Atmosfera căminului familial primeşte o mare
icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc
şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima
care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn
dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre
părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele
momente pe care le traversează familia
Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de
către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care
copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei
comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel
deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste
laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va
extinde tot sub această formă şi icircn societate
Atmosfera din familie este pentru copil soarele
apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are
nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană
pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi
icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea
lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de
unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi
bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele
mai frumoase hăinuţe
18
Profesorul trebuie să icircmbine limbajul
vorbit cu gesturile să foloseasca imagini
planşe panouri
Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi
numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E
greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui
el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu
bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii
este treaba fiecărui membru
Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii
Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu
copiii
1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea
Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să
audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le
transmită să audă totodată punctele de vedere ale
copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le
comunică aceştia
Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea
asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute
Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu
le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze
un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi
icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile
placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune
părinţilor doar ce vor să audă
Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul
icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute
2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie
sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza
gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i
disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă
Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar
respect pentru atitudinea copilului
3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi
posibila soluţie
Nu-i spune copilului nimic negativ despre el
4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la
ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la
persoana icircntacirci
5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce
apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn
cauză nu evalua trăsături de caracter
Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă
propriile lor concluzii
6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn
imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate
Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au
nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze
cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i
vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi
neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi
manifeste sentimentele
7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima
icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt
dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate
Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi
independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct
se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte
BIBLIOGRAFIE
Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-
editura Polirom Iaşi 2005
Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale
ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti
2006
Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine
copilul)-editura Trei Bucureşti 2007
Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura
Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999
Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion
Bucureşti 1993
Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas
Bucureşti 2006
Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005
Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006
Prof icircnv primar DIANA SAVU
COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI
FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-
Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte
19
DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI
AR
IA
CU
RR
ICU
LA
RĂ
O
BIE
CT
IVE
C
RIT
ER
II M
INIM
AL
E D
E
PE
RF
OR
MA
NŢ
Ă
PE
RIO
AD
A
MIJ
LO
AC
E D
E R
EA
LIZ
AR
E
ST
RA
TE
GII S
PE
CIF
ICE
E
VA
LU
AR
E
Mate
matică ş
i ştiin
ţe
Form
are
a d
eprinderii de
aplic
are
a a
lgoritm
ulu
i adunării cu tre
cere
peste
ord
in
Dezvoltare
a r
aţionam
entu
lui
mate
matic
C1 A
plic
ă icircn m
od c
ore
ct
alg
oritm
ul pentr
u o
pera
ţii de
form
a
+
+
+ u
tilizacircnd m
ate
rial concre
t
C2
Calc
ule
ază c
ore
ct
C
3
Asocia
ză o
pera
ţiei de
adunare
lim
baju
l m
ate
matic
respectiv s
ituaţii cotidie
ne
021
02
011
051
02
011
091
02
011
121
02
011
161
02
011
191
02
011
231
02
011
261
02
011
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
cu m
ate
rial concre
t
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
fără
mate
rial concre
t
-+
cu m
ate
rial concre
t
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
-
Ex de a
socie
re a
lim
baju
lui
mate
matic c
u o
pera
ţia d
e
adunare
T
est
de e
valu
are
- E
v parţ
ială
FB
-
Ev parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
S ndash
se v
a u
tiliz
a
mate
rialu
l concre
t icircn
continuare
-Ev parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
FB
-E
v fi
nală
FB
ndasho
bie
cti
ve
icircnd
ep
lin
ite
F
IŞĂ
DE
OB
SE
RV
AR
E Ş
I E
VA
LU
AR
E A
PR
OG
RE
SU
LU
I Ş
CO
LA
R
- m
od
el-
Pro
f iti
nera
nt
meto
dis
t N
ico
leta
Ad
et
Cen
tru
l Ş
co
lar
Sp
ecia
l P
loie
şti
20
Proiect Web Quest
MEDIUL ACVATIC
bdquo Acvariul meu
INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti
Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această
grădină Zoo nu există un acvariu
Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o
emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei
Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este
realizarea insectarului a ierbarului creşterea
păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si
a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu
este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care
deconectează creează buna - dispoziţie bucurie
sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se
preocupă de acest lucru
SARCINA DE LUCRU
Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo
totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un
acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui
la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu
voi trebuie să
Alegeţi un mediu acvatic
Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
Proiectează-ţi acvariul
ACVARIUL MEU
Pentru realizarea acvariului este nevoie de
Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)
Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu
aparat pentru oxigenarea apei
PEŞTIŞORII DE ACVARIU
1 Peştele ndashvoal
2Carasul auriu
3 Peştele ndashguppi
4Peştele ndashzebra
5 Peştele ndashscalar
6 Peştele cu spada
7 Peştele ndashluptator
8 Plati
9 Moli negru
10 Gurami
11 Peştele-neon
Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din
acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem
următoarele intervenţii zilnice
icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte
depuneri
scoaterea animalelor şi plantelor moarte
completarea apei
hrănirea animalelor
vom avea icircn permanenţă langă acvariu un
recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o
săptămacircnă
toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu
trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe
reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se
face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu
apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi
cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă
pentru a nu-i lovi
Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să
ţinem cont de următoarele criterii
1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne
permite spaţiul
2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante
de acvariu
3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn
permanenţă curat şi fără corpuri străine care să
afecteze peştişorii
4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura
camerei)
5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie
tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor
condiţii de viaţă
6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici
icircmpreună cu cei agresivi
7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni
8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage
atenţia peştilor ci le vom vorbi
BUNE PRACTICI
21
BUNE PRACTICI
9 vom proteja peştii de zgomotul produs
de aspirator de maşina de spălat sau de
alte zgomote care pot produce pentru
aceştia şocuri sau chiar moartea
10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a
evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului
11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben
portocaliu sperie peştii
12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru
completarea apei evacuate se va păstra numai icircn
vase de plastic sau sticlă nu de metal
13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a
putea interveni icircn caz de nevoie
PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)
Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge
(scoica) (melcul)
rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu
PROCESUL
1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii
2 Fiecare grup icircşi va alege
Un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic
Crearea mediului avatic
3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile
Un mediu acvatic
Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu
acvatic
Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
acvatic fără nici o problemă
Crearea mediului avatic
Desenează un poster la scară a acvariului tău după care
crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului
acasă sau la şcoala
1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii
acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-
curi
2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din
acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd
fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu
3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta
Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn
legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi
a-ţi completa cunoştinţele
Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati
peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen
făcut icircnainte pe aceasta
22
BUNE PRACTICI
Insuficient Suficient Bine Foarte bine
Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)
Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului
Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final
Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat
CONCLUZII
- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te
ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de
asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte
Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte
bine
1 Căutarea şi
regăsirea
informaţiilor
Nu colectează nici o
informaţie despre
tema propusă
Colectează foarte
puţine informaţii
despre tema
propusă
Colectează
informaţii cele mai
multe fiind legate de
animale
Colectează o
multitudine de
informaţii despre
peştii din lista
propusă
2 Utilizarea
resurselor
proiectului
WebQuest
Nu utilizează sursele
indicate icircn proiect şi
nici alte surse
Utilizează puţin din
sursele indicate icircn
proiect
Utilizează
majoritatea surselor
indicate icircn proiect
sau alte surse
Utilizează eficient
toate resursele din
proiect
3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte
rar manifestacircnd de-
zinteres pt activitate
Cooperează de
obicei constant si
periodic la solicitări
Cooperează
permanent şi icircşi
ajuta colegii lenţi icircn
acţiune
4 Prezentarea
raportului individual
Nu stăpacircneşte
limbajul specific
Face greşeli de
limbaj şi prezintă o
implicare fluctuantă
folosind maxim 3
resurse
Face greşeli de
limbaj care nu
afectează
icircnţelegerea fişei de
observare
Lucrarea este clar
prezentată
conţinacircnd fişa de
obsevaţie şi
informaţii scrise din
cărţi şi reviste
icircnsoţite de desene
proprii legate de
diferite specii de
peşti de acvariu
EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ
B EVALUAREA PE ECHIPE
23
Prin proiectul realizat se furnizează şi se
remarcă următoarele rezultate
Formularea de judecăţi simple (pe baza
observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)
despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor
şi a animalelor
Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea
dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor
Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra
naturii efectele acestora
Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-
primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii
simple
Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn
lumea plantelor şi a animalelor
Ghidul profesorului
Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-
melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii
şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de
acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu
modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de
selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile
VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE
Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se
derulează pe durată lungă pentru o procesare a
informaţiei structurare şi extindere eficientă a
cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul
lor
Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel
Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile
elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere
asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de
dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul
liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau
la şcoală
1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu
alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel
mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo
cunoaşterea diferitelor specii de peşti
2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit
elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi
libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu
criteriu pentru realizarea unui acvariu
3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite
de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele
sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care
pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a
acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea
unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare
icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene
4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin
descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a
modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse
diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea
critică
5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile
dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi
comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei
mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui
6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de
aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar
derularii proiectului la clasă
Web Questul responsabilizează copilul sau grupul
icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea
sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară
BIBLIOGRAFIE
1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici
Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate
perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca
Tacircrgovişte 2008
2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom
3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-
hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials
Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu
Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
BUNE PRACTICI
24
FIŞĂ DE LUCRU
pentru diferenţierea şi scrierea
corectă a literelor icirc şi acirc
1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare
__________ __________ ____________
____________ ____________ _____________
2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte
bacirctă cacircine gacircndac
______ _______ ________
pacircine gacircscă bracircnză
________ _______ ________
3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu
literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite
__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine
__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci
m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare
__săm__nţă
4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn
culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele
care conţin sunetul acircrdquo
lacircnă _______ adacircnc _________
macircţă _______ bacircrnă __________
racircde ________ cacircine __________
sacircnge _______ cacircrpă _________
gacircrlă ________ tacircrnă ___________
bacirctă _________ pacircine __________
icircmpleti _________________
bracircnduşă ________________
icircndulci___________________
icircnflori __________________
vacircnator __________________
icircnverzi__________________
macircncare ________________
sacircmbure_________________
tacircrnăcop ________________
5 Eu am scris una tu scrii mai multe
icircmpăratrarr_____________
macircnerrarr______________
cacircinerarr ______________
macircnz rarr______________
cacircntecrarr _____________
macircţa rarr_______________
gacircndacrarr______________
pacircine rarr_______________
hacircrtie rarr_______________
sacircmbure rarr ____________
ţacircnţarrarr________________
sacircnzianărarr______________
zacircnărarr_________________
vacircnătorrarr_______________
6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie
icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp
____________________________________________
blacircnd Sacircnziana zacircmbeste
_____________________________________________
pacircinea Cacircinele icircnfulecă
____________________________________________
icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa
____________________________________________
7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos
Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri
Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni
Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui
Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi
Bibliografie
1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom
2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed
Universul Enciclopedic Bucureşti 2009
Prof itinerant Iuliana Lixandru
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
25
FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului
1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt
2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează
3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc
____________ __________ __________
_______________ _______________
Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti
NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________
FICHE DrsquoEacuteVALUATION
I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR
II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles
ont une belle maison
avons un grand chien
ai une robe rouge
a une petite soeur
avez un crayon noir
as une calculette
III Complegravete par ai as a avons avez ont
Nous une grosse chatte
Jrsquo beaucoup drsquoamis
Vous un chien noir
Il Elle un livre drsquohistoire
Tu les cheveux courts
Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă
1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului
2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii
3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate
exerciţiile
Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea
Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni
BUNE PRACTICI
AVOIR avons
Tu
ont
Nous
as
avez
Ilselles
Je elle
vous
a
J
26
DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI
MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI
SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA
Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom
Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________
Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________
FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ
I Date personale
Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________
Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______
Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________
GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________
Trimis de____________________________________________________________________
II Date familiale
Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________
Relaţii icircn familie____________________________________________________________________
Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________
Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________
III Evoluţia copilului
Sarcina____________________________________Naşterea________________________________
Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________
Vorbirea in propoziţii________________________
IV Examen medical
__________________________________________________________________________________
V Examen psihologic
Organizarea spaţială _______________________________________________________________
Organizare temporală_______________________________________________________________
Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________
Lateralitate dominantă_______________________________________________________________
Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________
Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________
Trăsături de personalitate____________________________________________________________
VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs
Gradiniţa__________________________________________________________________________
Şcoala___________________________________________________________________________
Logopedie________________________________________________________________________
VII Examen logopedic
Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________
Cauze posibile _________________________________________________________
27
DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI
Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________
Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________
Pronunţarea silabelor________________________________________________________________
Sunete afectate_____________________________________________________________________
Calitatea vocii______________________________________________________________________
Motricitatea generală________________________________________________________________
Motricitatea facială__________________________________________________________________
Motricitatea linguală_________________________________________________________________
Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________
Vălul palatin_______________________________________________________________________
Dentiţia___________________________________________________________________________
Respiraţia_________________________________________________________________________
Auzul fonematic____________________________________________________________________
Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________
Scriere- Copiere ____________________________________________________________
- Dictare____________________________________________________________________
- Compunere________________________________________________________________
Citire____________________________________________________________________________
Diagnostic logopedic___________________________________________________________
Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________
______________________________________________________________________________
VII Alte date
Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________
Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________
Recomandări pentru familie___________________________________________________________
Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________
__________________________________________________________________________________
SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED
_____________________________________________
Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ
Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti
Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ
Universitatea Bucureşti
28
AMINTIRI BUNE PRACTICI
Conţinuturi (detalieri)
Obiective de
referinţă
Activităţi de
icircnvăţare Resurse Evaluare
ASISTENŢA
- fragmente din carteamdash
Viaţa ca un pom de Crăciun
- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu
Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip
Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte
Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate
Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip
- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta
Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău
Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip
Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare
Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti
CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA
PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune
lectura personalizată a programelor şcolare
planificarea calendaristică
proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor
Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate
Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate
Icircn ce scop
voi face
Ce voi face
Cu ce
voi
face
Cum voi
face
Cacirct s-a realizat
Selectarea conţinuturilor
Analiza resurselor
Determinarea activităţilor de icircnvăţare
Stabilirea instrumentelor de evaluare
Identificarea obiectivelor
29
Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI
LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo
CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo
CPăunescu EDP 1982
Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti
IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT
bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate
nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă
naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de
statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn
Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo
bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a
sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor
programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de
dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor
angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare
Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu
personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea
lor cu copiii cu nevoi speciale
Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă
pentru copiii cu dizabilităţi
Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la
diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de
gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special
sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu
dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări
socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn
şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale
de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie
de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi
alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi
gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru
Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor
judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma
curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă
adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea
durata şcolarizării poate să difere
Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative
speciale au acces la resurse psihopedagogice de
reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri
de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn
comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de
icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la
toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase
speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile
speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de
masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să
se ocupe mult mai bine de elevii
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
Conţinutul manualului
este adecvat
UTILIZARE
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi
elemente de conţinut din manual
Adaptare Omitere Adăugare
Alte materiale suport
NU
DA
Icircnlocuire
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
1
FIŞĂ DE LUCRU1
c ndash g 1 Citeşte cu atenţie şi remarcă deosebirea
icircntre literele icircngroşate Sesizează sensul fiecărui cuvacircnt
Pronunţă cuvintele
2 Citeşte cu atenţie şi remarcă deosebirea icircntre literele
icircngroşate Sesizează sensul fiecărui cuvacircnt Pronunţă
cuvintele
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
3 Citeşte cuvintele de mai jos Scrie-le apoi icircn tabel icircn
funcţie de prezenţa literelor bdquoc şi bdquog
cămaşă găleată regulă calendar găluşcă creion
pitic guler gacircscan garoafe coleg pungă furnică
boboc acasă
Sursa imaginilor 1 wwwgoogle imaginiro
Prof logoped Alina Coman
Prof logoped Georgeta Dickermann - Ioniţă
Prof logoped Ada Georgescu
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
cară gară
creier greier
cocoşi gogoşi
stacircncă stacircngă
cacirct gacirct
coarne goarne
coarne creier cocoşi luncă
goarne greier gogoşi lungă
cacircnd stacircncă cacirct cros
gacircnd stacircngă gacirct gros
c g
2
BUNE PRACTICI
COLŢ DE TOAMNĂ
Prof psihoped Sabina Pavel Centrul Şcolar Special Ploieşti
3
BUNE PRACTICI
COLŢ DE IARNĂ
Prof psihoped Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
CONCURSUL SĂRBĂTORI CU SPOR
Elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti icircndrumaţi de
cadrele didactice au confecţionat cu drag şi multă
icircndemacircnare felicitări pentru sărbătorile de iarnă
Pentru ca satisfacţia muncii elevilor să fie cacirct mai intens
trăită şi munca de echipă promovată cadrele didactice au
organizat competiţie icircntre clase dar la premiere
surpriză surpriză nu a fost acordat decacirct locul I
Fiecare clasă funcţie de specificul ei (vacircrstă tipurigrade
de deficienţă etc) a creat cacircte un panou minunat
fiecare făracircmă de creaţie exprimacircnd intens bucuria şi
frumuseţea sensibilelor suflete
4
MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII
TINERETULUI ŞI SPORTULUI
O R DI N pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea
serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale inte-
graţi icircn icircnvăţămacircntul de masă
Icircn conformitate cu Hotăracircrea Guvernului nr 5362011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei CercetăriiTineretului şi Sportului icircn temeiul art 51 alin (1) din Legea educaţiei naţionale nr 12011ministrul educaţiei cercetării tineretului şi sportului emite prezentul ordin Art 1 mdash Se aprobă Metodologia privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiiielevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă prevăzută icircn anexa care face parte integrantă din prezentul ordin Art 2 mdash La data intrării icircn vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr 53792004 privind Metodologia de organizare şi funcţion-are a serviciilor educaţionale prin cadre didactice de spri-jinitinerante pentru copiii cu cerinţe educative speciale şcolarizaţi icircn icircnvăţămacircntul de masă publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 1151 din 6 decembrie 2004 Art 3 mdash Direcţia generală educaţie şi icircnvăţare pe tot par-cursul vieţii Direcţia generală icircnvăţămacircnt icircn limbile minori-tăţilor relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali Direcţia generală management resurse umane şi reţea şcolară inspectoratele şcolare judeţeneInspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi unităţile de icircnvăţămacircnt preuniver-sitar duc la icircndeplinire prevederile prezentului ordin Art 4 mdash Prezentul ordin se publică icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I Ministrul educaţiei cercetării tineretului şi sportului Daniel Petru Funeriu Bucureşti 7 octombrie 2011 Nr 5574
M E TO D O L O G I E privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale
speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă
CAPITOLUL I Art 1 mdash Icircnvăţămacircntul special integrat reprezintă o formă de instruire şcolară diferenţiată precum şi o formă de asistenţă educaţională socială şi medicală complexă destinată copiilorelevilortinerilor cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă Aceasta trebuie să corespundă nevoilor de dezvoltare ale copiilor prin evaluarea adecvată a potenţialului de icircnvă-ţaredezvoltare şi prin asigurarea reabilitării recuperării şi compensării deficienţelor ori tulburărilor dificultăţilor de icircnvăţare Copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă beneficiază de suport educaţional prin cadre didactice de sprijin şi itiner-ante de la caz la caz Art 2 mdash Serviciile educaţionale de sprijin pentru per-soane cu cerinţe educaţionale speciale se organizează şi funcţionează icircn conformitate cu principiile care guver-nează icircnvăţămacircntul preuniversitar Art 3 mdash Icircn icircnţelesul prezentei metodologii termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii a) deficienţă mdash absenţa pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcţii (leziune anatomică tulburare fiziologică sau psihologică) a individului rezultacircnd icircn urma
unei maladii unui accident ori a unei perturbări care icircl icircmpiedică să participle normal la activitate icircn societate b) educaţie specială mdash ansamblul proceselor de punere icircn aplicare a programelor activităţilor de icircnvăţare şi asistenţă complexă de recuperare compensare psihoterapeutică medicală socială culturală adaptate persoanelor care nu reuşesc independent să atingă temporar sau pe toată durata şcolarizării un nivel de dezvoltare corespunzător vacircrstei pentru formarea competenţelor de bază icircn vede-rea pregătirii pentru viaţa de adult c) şcoală specială mdash unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care se asigură de către profesori specializaţi educaţie şi interven-ţie psihopedagogică persoanelor cu diferite tipuri şi grade de dizabilităţideficienţe d) cerinţe educaţionale speciale (CES) mdash necesităţile edu-caţionale suplimentare complementare obiectivelor gen-erale ale educaţiei adaptate particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţedizabilităţi sau tulburăridificultăţi de icircnvăţare ori de altă natură precum şi o asistenţă complexă (medicală socială educaţională etc) e) integrare (şcolară) mdash procesul de adaptare a persoanei cu CES la normele şi cerinţele şcolii pe care o urmează de stabilire a unor relaţii afective pozitive cu membrii gru-pului şcolar (grupăclasă) şi de desfăşurare cu succes a activităţilor şcolare f) incluziune (şcolară) mdash procesul permanent de icircmbună-tăţire a serviciilor oferite de unităţile de icircnvăţămacircnt pentru a cuprinde icircn procesul de educaţie toţi membrii comunită-ţii indiferent de caracteristicile dezavantajele sau dificul-tăţile acestora g) şcoală incluzivă mdash unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care se asigură o educaţie pentru toţi copiii şi reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare şi segregare CopiiiElevii din aceste unităţi de icircnvăţămacircnt beneficiază de toate drepturile şi serviciile educaţionale psihoterapeutice medicale şi sociale conform principiilor incluziunii sociale echităţii şi al asigurării egalităţii de şanse h) adaptare curriculară mdash corelarea conţinuturilor compo-nentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES din perspectiva finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia i) profesor itinerant şi de sprijin mdash cadrul didactic cu studii superioare icircn domeniul psihopedagogic care desfăşoară activităţi de icircnvăţare stimulare compensare şi recuperare cu persoanele cu CES integrate icircn unităţile de icircnvăţămacircnt de masă icircn colaborare cu toţi factorii implicaţi j) plan de servicii individualizat mdash modalitatea de pro-gramare şi coordonare coerentă a resurselor şi serviciilor individualizate pentru copiiieleviitinerii cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă focalizată pe nevoile de dezvoltare ale acestora k) program de intervenţie personalizat mdash instrumentul de proiectare şi implementare a activităţilor educaţional-terapeutice utilizat pentru eficientizarea activităţilor de intervenţie şi atingerea finalităţilor prevăzute icircn planul de servicii individualizat
l) centrul judeţeanal municipiului Bucureşti de resurse şi e asistenţă educaţională (CJRAECMBRAE) mdash unitatea specializată a icircnvăţămacircntului preuniversitar cu personali-tate juridică coordonată metodologic de inspectoratul şcolar care desfăşoară servicii de asistenţă psihopeda-gogică pentru părinţi copii cadre didactice şi care coor-donează monitorizează şi evaluează la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti activitatea şi serviciile eucaţion-ale oferite de către centrele logopedice interşcolare şi cabinetele logopedice şi cabinetele de
LEGISLAŢIE
5
LEGISLAŢIE
asistenţă psihopedagogică mediatorii şco-lari m) certificat de orientare şcolară şi profe
sională mdash documentulactul oficial eliberat de către CJRAECMBRAE conform prevederilor cuprinse icircn Legea educaţiei naţionale nr 12011 care precizează diagnosticuldeficienţa
şi orientează copiii elevii şi tinerii cu CES icircn icircnvăţămacircntul de masă sau icircn icircnvăţămacircntul special n) incapacitate mdash limitările funcţionale cauzate de disfunc-ţionalităţideficienţe fizice intelectuale sau senzoriale de condiţii de sănătate ori de mediu şi care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate motrică sau cognitivă ori un comportament
o) handicap mdash dezavantajul social rezultat icircn urma unei deficienţe sau incapacităţi şi care limitează ori icircmpiedică icircndeplinirea de către individ a unui rol aşteptat de so-cietate p) dizabilitate mdash rezultatul sau efectul unor relaţii com-plexe dintre starea de sănătate a individului factorii per-sonali şi factorii externi care reprezintă circumstanţele de viaţă ale acestui individ Datorită acestei relaţii impactul diverselor medii asupra aceluiaşi individ cu o stare de sănătate dată poate fi extrem de diferit bdquoDizabilitatea este termenul generic pentru afectări limitări ale activităţii şi restricţii de participare conform Clasificării internaţionale a funcţionării dizabilităţii şi sănătăţii q) CIF mdash Clasificarea internaţională a funcţionării dizabili-tăţii şi sănătăţii document elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii Geneva 2001 r) afectare mdash o pierdere sau o anormalitate a structurii corpului ori a unei funcţii fiziologice inclusiv funcţiile min-tale Prin noţiunea de bdquoanormalitate se icircnţelege aici variaţiile semnificative de la norma stabilită statistic (adică o deviaţie de la media populaţiei stabilită conform normelor standard măsurate) iar această noţiune trebuie utilizată exclusiv icircn acest sens conform CIF s) funcţionare mdash termen generic pentru funcţiile organis-mului structurile corpului activităţi şi participare Acestea denotă aspectele pozitive ale interacţiunii dintre individ (care are o problemă de sănătate) şi factorii contextuali icircn care se regăseşte (factori de mediu şi personali) conform CIF t) adaptare curriculară mdash corelarea conţinuturilor compo-nentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES sau alte tipuri de cerinţe educaţionale din perspective finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia u) educaţie incluzivă mdash procesul permanent de icircmbună-tăţire a instituţiei şcolare avacircnd ca scop exploatarea re-surselor existente mai ales a resurselor umane pentru a susţine participarea la procesul de icircnvăţămacircnt a tuturor persoanelor din cadrul unei comunităţi v) şcoală profesională specială mdash instituţia şcolară care prin organizarea şi desfăşurarea procesului de predare-icircnvăţare evaluare facilitează integrarea socioprofesională a elevilor prin certificarea calificărilor profesionale w) liceu special mdash unitatea de icircnvăţămacircnt care organ-izează şi desfăşoară procesul de predare-icircnvăţare-evaluare icircn mod special pentru eleviitinerii cu deficienţe senzoriale şi motorii x) centru de educaţie specială centru de resurse şi asis-tenţă educaţională centru de zi centrul de pedagogie cu-rativă şi alte tipuri de centre mdash unităţi de icircnvăţămacircnt or-ganizate de către Ministerul Educaţiei Cercetării Tinere-tului şi Sportului sau de către organizaţii neguvernamen-tale icircn parteneriat cu Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului care au ca scop şi finalitate recu-perarea compensarea reabilitarea şi integrarea şcolară şi
socială a diferitelor categorii de copiielevitineri cu CES Acestea sunt considerate alternative de educaţie special al căror conţinut poate fi fundamentat şi pe anumite peda-gogii experimentale (Montessori Freinet Waldorf etc) y) atelier protejat mdash spaţiul adaptat nevoilor persoanelor cu CESdizabilităţi cu care acestea desfăşoară activităţi de perfecţionare şi dezvoltare a abilităţilor icircn vederea inte-grării icircn viaţa activă a tinerilor atelierul poate funcţiona icircn locaţii din comunitate icircn centre de zi icircn centre rezidenţiale
sau icircn unităţi de icircnvăţămacircnt special CAPITOLUL II Organizarea serviciilor educaţionale de sprijin Art 4 mdash Icircn vederea realizării atribuţiilor specifice icircn domeniul educaţiei integrateCJRAECMBRAE organizează următoarele activităţi şi servicii a) evaluează şi orientează şcolar şi profesional icircn colaborare cu specialiştii din unităţile şcolare toţi copiiielevii cu CES b) emite certificatul de orientare şcolară şi profesională c) identifică unităţile de icircnvăţămacircnt de masă de pe raza judeţuluimunicipiului Bucureşti care asigură cele mai bune condiţii de dezvoltare psihoindividuală icircn funcţie de tipul şi gradul deficienţei d) oferă consultanţă de specialitate tuturor unităţilor de icircnvăţămacircnt icircn vederea icircndeplinirii condiţiilor optime pentru asigurarea serviciilor educaţionale de sprijin e) oferă consultanţă de specialitate pentru părinţi şi elevi f) organizează echipe multidisciplinare pentru depistarea tuturor copiilorelevilor cu CES şi pentru aplicarea planurilor de servicii individualizate g) asigură servicii de orientare a formării continue prin parteneriate cu instituţii abilitate h) organizează icircntacirclniri de lucru simpozioane etc icircn vederea diseminării exemplelor de bune practici icircn domeniul educaţiei incluzive i) identifică icircn colaborare cu specialiştii unităţilor şcolare copiielevi cu dificultăţi de icircnvăţare dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat icircn situaţie de eşec şcolar ori icircn risc de abandon şcolar şi organizează echipe multidisciplinare care să asigure servicii de educaţie remedială consiliere psihopedagogică icircn funcţie de nevoile pe termen lung sau scurt ale acestora MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 46 CAPITOLUL III Specificul serviciilor educaţionale de sprijin Art 5 mdash Integrarea şcolară a persoanelor cu CES se realizează icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă Art 6 mdash Pentru integrarea eficientă a persoanelor cu CES este necesară crearea unor servicii de sprijin specializate icircn asistenţa psihopedagogică de care să beneficieze copiiieleviitinerii integraţi precum şi a unor servicii de consultanţă pentru cadrele didactice din şcoala incluzivă ceilalţi elevi familie şi comunitate Art 7 mdash Serviciile specializate necesare pentru realizarea integrării copiilor cu CES sunt asigurate de profesorii itineranţi şi de sprijin icircn colaborare cu toţi factorii implicaţi Art 8 mdash (1) Pentru ocuparea unui post de profesor itinerant şi de sprijin trebuie icircndeplinite cumulativ următoarele condiţii a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenţă cu calificarea icircn psihopedagogie specială psihologie sau pedagogie b) absolvirea unui master didactic cu durata de 2 ani cu una specializările din domeniul psihopedagogic c) efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an şcolar realizat icircntr-o unitate de icircnvăţămacircnt icircn funcţia
6
didactică corespunzătoare studiilor sub icircndrumarea unui profesor mentor cu experienţă icircn educaţia specială
(2) Posturile de profesor itinerant şi de sprijin pot fi ocupate şi de absolvenţii unei instituţii de icircnvăţămacircnt superior studii de lungă durată cu calificarea icircn psihopedagogie specială psihologie sau pedagogie (3) Absolvenţii altor specialităţifacultăţi titulari pe catedrele de profesor itinerant şi de sprijin trebuie să icircşi completeze studiile icircn termen de 6 ani de la aplicarea prezentei metodologii prin master de 2 ani icircn psihopedagogie sau studii universitare de licenţă nivel 1 Bologna icircn domeniul psihopedagogiei Art 9 mdash (1) Posturile didactice de profesori itineranţi şi de sprijin sunt normate icircn cadrul unităţilor de icircnvăţămacircnt special fiind ocupate prin concurs icircn conformitate cu prevederile art 89 din Legea nr 12011 (2) Icircn situaţia icircn care icircntr-un judeţ nu există o unitate de icircnvăţămacircnt special profesorul itinerant şi de sprijin este icircncadrat de către unitatea de icircnvăţămacircnt de masă care are cei mai mulţi copiielevi cu CES integraţi (3) Icircn funcţie de necesităţile locale unităţile de icircnvăţămacircnt pot transforma posturicatedre didactice icircn posturi de profesori itineranţi şi de sprijin Art 10 mdash Activitatea unui profesor itinerant şi de sprijin este normată ca activitate de icircnvăţămacircnt special conform art 262 alin (3) pct f) din Legea nr 12011 Art 11 mdash (1) Normarea şi icircncadrarea profesorilor itineranţi şi de sprijin se realizează astfel a) un post pentru 8mdash12 copiielevitineri cu deficienţe moderate sau uşoare integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore b) un post pentru 4mdash6 copiielevitineri cu deficienţe grave profunde sau asociate integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore (2) Cele 16 oresăptămacircnă aferente normei de predare se realizează icircn activitate directă cu copilulelevul integrat icircn clasă sau icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt unde este icircnscris copilulelevul Art 12 mdash (1) Cel puţin jumătate din activitatea din cadrul celor 16 ore se desfăşoară icircn grupăclasă icircn timpul activităţilorlecţiilor de predare-icircnvăţare icircn parteneriat cu cadrul didactic de la grupăclasă (2) Activitatea directă cu copilulelevul integrat icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt se desfăşoară icircn afara orelor de curs (3) Numărul de ore şi disciplinele de icircnvăţămacircnt la care participă profesorul itinerant şi de sprijin sunt stabilite de comun acord cu cadrele didactice de la grupăclasă Art 13 mdash (1) Categoriile de copiielevi care beneficiază de serviciile educaţionale de sprijin sunt a) copiielevi cu certificat de orientare şcolară şi profesională eliberat de comisia de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAECMBRAE b) copiielevi cu dificultăţi de icircnvăţare de dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat icircn situaţie de eşec şcolar sau icircn risc de abandon şcolar şi beneficiază de servicii de educaţie remedialăconsiliere psihopedagogică din partea cadrelor didactice de la clasăconsilierului şcolarprofesorului logoped etc Icircn funcţie de evoluţia elevului cadrele didactice care au lucrat cu acesta pot recomanda evaluarea de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE icircn vederea asigurării unui profesor itinerant şi de sprijin 2) Toţi copiiielevii care au fost orientaţi şcolar către serviciile educaţionale de sprijin beneficiază de suportul psihopedagogic al unui profesor itinerant şi de sprijin
Art 14 mdash Icircn situaţia icircn care elevul nu atinge standardele minime de evaluare pentru fiecare disciplină domeniu de studiu de pregătire corespunzătoare a clasei icircn care se află deşi a beneficiat de toate serviciile educaţionale de sprijin acesta poate fi reorientat către o unitate de icircnvăţămacircnt special icircn conformitate cu prevederile art 54 din Legea nr 12011 Art 15 mdash (1) Icircn vederea depistării precoce CJRAECMBRAE constituie echipe multidisciplinare care realizează evaluarea tuturor copiilor cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale (2) Pentru realizarea activităţii prevăzute la alin (1) CJRAECMBRAE obţine informaţii de la medici pediatri medici de familie psihologi specialişti din direcţiile generale de asistenţă şi protecţia copilului cadre didactice din creşe grădiniţe şi centre de zi etc Art 16 mdash (1) Toţi copiiielevii evaluaţi şi identificaţi cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale vor fi orientaţi şcolar de către comisiile din cadrul CJRAECMBRAE (2) Orientarea şcolară se face icircn funcţie de tipul şi gradul deficienţei către unităţi de icircnvăţămacircnt de masă sau speciale icircn conformitate cu prevederile art 50 alin (1) din Legea nr 12011 (3) Icircn situaţia icircn care copilul este orientat şcolar spre unităţile de icircnvăţămacircnt de masă acesta va beneficia şi de serviciile educaţionale de sprijin Art 17 mdash CopilulElevul cu CES integrat va fi monitorizat şi evaluat periodic de către comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special la care este icircncadrat profesorul itinerant şi de sprijin care oferă serviciile de sprijin Art 18 mdash Anual comisia internă de expertiză complexă realizează un raport pe care icircl trimite icircmpreună cu dosarul elevului comisiei din cadrul CJRAECMBRAE propunacircnd menţinerea tipului de orientare şcolară sau modificarea acestuia icircn funcţie de rezultatele evaluării Art 19 mdash Atribuţiile profesorului itinerant şi de sprijin sunt următoarele a) colaborează cu comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special icircn vederea preluării informaţiilor privind evaluarea şi planul de servicii individualizat al copiluluielevului cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă b) colaborează cu toate cadrele didactice din unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care este icircnscris copilulelevul icircn vederea realizării unei integrări şcolare eficiente şi a punerii icircn aplicare icircn mod unitar a planului de servicii individualizat MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 47 MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 48 c) elaborează şi pune icircn aplicare planul de intervenţie personalizat realizat pe baza planului de servicii individualizat icircn parteneriat cu membrii echipei multidisciplinare d) realizează adaptarea curriculară icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă e) monitorizează aplicarea programelor curriculare adaptate şi evaluează icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă rezultatele aplicării acestora f) realizează materiale didactice instrumente de lucru şi de evaluare specifice icircn colaborare cu cadrele didactice de la grupaclasa icircn care sunt elevi cu CES g)participă icircn timpul orelor de predare-icircnvăţarela activităţile care se desfăşoară icircn clasă h) participă la activităţile educative şcolare şi extraşcolare din grupăclasă icircn calitate de observator consultant coparticipant
LEGISLAŢIE
7
i) desfăşoară activităţi de stimulare cognitivă individuală sau icircn grup
j)realizează evaluări periodice şi reproiectează programul de intervenţie personalizat icircn funcţie de rezultatele obţinute
k) consiliază părinţiitutorii copiilorelevilor care beneficiază de serviciile de sprijin şi colaborează cu aceştia l) la cererea părinţilortutorilor şisau a cadrelor didactice poate recomanda evaluarea şi orientarea şcolară de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE a tuturor acelor copiielevi care au dificultăţi de icircnvăţare şi nu beneficiază de servicii educaţionale de sprijin Art 20 mdash Profesorii itineranţi şi de sprijin sunt salarizaţi icircn conformitate cu prevederile legislaţiei icircn vigoare CAPITOLUL IV Facilităţi acordate unităţilor de icircnvăţămacircnt integratoare Art 21 mdash Icircn grupeleclasele icircn care sunt integraţi copiielevi cu CES care beneficiază de servicii educaţionale de sprijin efectivele se diminuează cu 2 copiielevi pentru fiecare copilelev integrat Art 22 mdash Cadrele didactice din unităţile de icircnvăţămacircnt integratoare beneficiază de cursuri de formare icircn domeniul educaţiei incluzive organizate de Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului Art 23 mdash (1) Cadrelor didactice care lucrează cu copiielevi cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă li se vor acorda icircn fişele de evaluare cel puţin 5 puncte pentru fiecare copilelev integrat dar nu mai mult de 10 puncte De punctajul acordat beneficiază şi profesorul itinerant şi de sprijin (2) Se recomandă inspectoratelor şcolare judeţeneal municipiului Bucureşti ca la icircntocmirea grilei cu punctajele prevăzute pentru obţinerea gradaţiei de merit şi a distincţiilor să stabilească pentru cadrele didactice din icircnvăţămacircntul de masă care integrează copiielevi cu CES un punctaj echivalent cu cel acordat pentru obţinerea unor performanţe icircn pregătirea elevilor distinşi la concursurile şi olimpiadele şcolare CAPITOLUL V Dispoziţii finale Art 24 mdash Pentru elevii cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă se asigură servicii educaţionale prin profesori itineranţi şi de sprijin pe durata icircnvăţămacircntului preşcolar şi pe icircntreaga perioadă a şcolarizării Art 25 mdash Pentru asigurarea egalităţii de şanse toţi elevii cu CES care participă la evaluările prevăzute de art 74 din Legea nr 12011 şi la exameneleconcursurile locale şi naţionale beneficiază de adaptarea condiţiilor de desfăşurare a acestora pe baza recomandărilor formulate icircn certificatul de orientare şcolară şi profesională Art 26 mdash (1) CopiiiEleviiTinerii cu CES integraţi icircn unităţile de icircnvăţămacircnt de masă beneficiază de asistenţă socială constacircnd icircn asigurarea alocaţiei zilnice de hrană a rechizitelor şcolare a cazarmamentului a icircmbrăcămintei şi a icircncălţămintei icircn cuantum egal cu cel asigurat copiilor aflaţi icircn sistemul de protecţie a copilului precum şi de găzduire gratuită icircn internatele sau centrele de asistare pentru copiii cu CES din cadrul direcţiilor generale judeţenea municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului (2) Drepturile prevăzute la alin (1) vor fi asigurate din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de icircnvăţămacircnt la care sunt icircnscrişi copiiielevii
TENDINŢE ACTUALE IcircN ATITUDINEA
CADRELOR DIDACTICE FAŢĂ DE
INTEGRAREA COPIILOR CU
DEFICIENŢE
Adesea deficienţa de auz la copii este percepută
altfel decacirct deficienţa mintală cum este cazul unor cadre
didactice care nu sunt bine informate sau nu au suficientă
experienţă icircn abordarea copiilor cu deficienţe
Şi icircn cazul specialiştilor bine informaţi şi cu o
experienţă mai bogată icircn lucrul cu copiii deficienţi există o
diferenţă de percepţie care poate influenţa decisiv
atitudinea faţă de integrarea acestei categorii de copii
Are o influenţă importantă icircn formarea percepţiei
sociale asupra deficienţei de un tip sau altul nivelul de
pregătire şi formare profesională Există inflluenţe diferite
exercitate de către mediul integrator al şcolilor obişnuite şi
de către mediul separat al şcolilor din icircnvăţămacircntul
special
Cuvinte cheie atitudine percepţie socială deficienţă
mintală deficienţă de auz integrare
Perspective teoretice
Atitudinile sunt procese psihologice latente sau
manifeste ale tuturor persoanelor care sunt exprimate sau
formulate cacircnd sunt evocate de stimuli (Antonak şi Linveh
2000) Ele se formează icircn timp prin experienţe sunt
construite social şi reprezintă atracţii sau repulsii evaluări
favorabile sau nefavorabile ale obiectelor oamenilor
evenimentelor ideilor şi reacţiile la acestea Atitudinile ca
modalităţi relativ constante de raportare a individului
grupului faţă de anumite laturi ale vieţii sociale sau faţă de
propria persoană pot furniza informaţii cu privire la modul
icircn care sentimentele şi părerile influenţează cunoaşterea
socială şi producerea comportamentului social
Atitudinile au la bază procese care nu pot fi observate
icircn mod direct deoarece sunt interne subiectului Atitudinile
se exprimă icircnsă icircn răspunsurile evaluative ale indivizilor cu
privire la obiectul atitudinii După Petty Wegener şi
Fabrigar (1997) deşi atitudinile au fost definite icircn diverse
moduri la baza lor se află dimensiunea evaluativă
Atitudinile sunt evaluări succinte ale obiectelor (propria
persoană alte persoane diverse subiecte etc) de-a lungul
unui continuum de la pozitiv la negativ Icircn urma proceselor
de elaborare a atitudinilor rezultă o activitate evaluativă
prin care obiectul atitudinii este plasat pe un punct de-a
lungul unei axe care are un pol negativ şi unul pozitiv
Cacircnd ating un grad mai icircnalt de stabilitate atitudinile se
constituie icircn icircnsuşiri caracteriale ale unei persoane Icircn
relaţie cu valorile atitudinile formează sisteme de valori-
atitudini (Linton R) care au funcţia de vectori orientativi
personali (de exemplu atitudinea faţă de sine faţă de
muncă faţă de o ideologie etc )
Aceste structuri psihice sunt orientări personale sau
de grup rezultate din combinarea de elemente afective
cognitive şi conative care exercită influenţe de
direcţionare motivare sau evaluare asupra
comportamentului Eaglz şi Chaiken (1993) explică modul
icircn care pot genera atitudinile răspunsuri cognitive(de
exemplu credinţe cu privire la obiectul atitudinii)
LEGISLAŢIE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
8
răspunsuri cognitive (de exemplu credinţe cu
privire la obiectul atitudinii) răspunsuri
afective (de exemplu emoţii sau sentimente
faţă de obiectul atitudinii) şi răspunsuri
comportamentale (spre exemplu intenţia sau efectuarea
unor acţiuni asupra obiectului atitudinii)
Se pot delimita trei caracteristici pe care atitudinile le
prezintă şi care exercită influenţe icircn interpretarea
informaţiilor relevante pentru respectiva atitudine
rezistenţa la influenţă şi predicţia comportamentelor
accesibilitatea (cacircnd asocierile dintre obiect şi evaluare
sunt puternice simpla prezentare a obiectului atitudinii
poate activa automat evaluarea acestuia) tăria
(persistenţa icircn timp rezistenţa la schimbare şi influenţele
asupra procesării informaţiilor şi comportamentelor
indivizilor) ambivalenţa (cacircnd avem atitudini care conţin
atacirct elemente pozitive cacirct şi elemente negative)
Atitudinea are rol dinamogen determinacircnd o
preparaţie pentru acţiune mai durabilă şi mai generică
decacirct motivaţia şi este apreciată ca fiind o stare de
pregătire sau de fundamentare a opţiunii pentru iniţierea şi
manifestarea unui comportament Atitudinea exercită şi o
funcţie reglatorie asupra comportamentului icircn care se
exprimă prin acţiuni corespunzătoare Aceasta are un
caracter de variabilă inferantă (Stoetzel) icircntrucacirct nu este
direct observabilă ci rezultă din comportamentele pe care
le suscită
Totodată atitudinile sunt implicate icircn relaţii şi
interacţiuni sociale exercitacircnd o funcţie de motivare şi
orientare a acestora Atitudinile exercită influenţe asupra
comportamentelor indivizilor relaţiile dintre atitudini şi
comportamente constituind un domeniu preferat de
cercetare Din această perspectivă atitudinile reflectă o
predispoziţie de a ne comporta icircn mod stereotip şi
predictibil faţă de sau icircn prezenţa membrilor unui anumit
grup (Hunt şi Hunt 2000) Atitudinile fac parte din
categoria factorilor dispoziţionali de estimarea a
comportamentului uman şi sunt buni predictori pentru
comportament atunci cacircnd sunt puternice şi constante
sunt legate direct de comportamentul prezis sunt bazate
pe experienţa personală directă şi cacircnd subiectul este
conştient de atitudinile sale
Atitudinile constituie obiect al icircnvăţării şi schimbării
Achiziţionarea de atitudini se realizează pe trei căi mai
importante contactul direct cu obiecte evenimente
persoane etc interacţiunea cu cei care deţin deja o
atitudine experienţa socială asimilată icircn grupurile formale
sau informale Aici familia se consideră că are un rol
important icircn modelarea atitudinii la copil ca urmare a
identificării acestuia cu unul dintre părinţi Atitudinile
dobacircndite icircn copilărie şi adolescenţă sunt ulterior
consolidate sau schimbate ca urmare a multiplicării
influenţelor şi relaţiilor sociale care pot avea efect de
icircntărire sau de generare de conflicte icircntre informaţiile sau
experienţele vechi şi noi
Au fost descrise legături icircntre atitudini şi reprezentările
sociale relative la obiectele atitudinilor icircn sensul că
atitudinea faţă de un obiect nu poate să apară fără
reprezentarea prealabilă a acelui obiect Reprezentările
sociale sunt ansambluri dinamice cu rol esenţial icircn
producerea şi reglarea comportamentelor icircn stabilirea
relaţiei cu mediul icircnconjurător care subordonează
atitudinile şi opiniile (expresiile verbale ale atitudinilor)
alimentează organizează şi le orientează spre cacircmpul
manifestărilor acţionale cotidiene oferind stiluri de
conduită bine conştientizate grefate pe grile atitudinale
prin care individul se racordează la concepţia grupului a
comunităţii de care aparţine
Există o serie de factori care pot contribui la formarea
atitudinilor faţă de persoanele cu handicap şi care le
imprimă un specific orientării comportamentului membrilor
societăţii faţă de integrarea socială a acestei categorii de
persoane Icircn funcţie de orientarea acestor atitudini
favorabilă sau defavorabilă faţă de persoanele cu
handicap este influenţat icircn acelaşi sens şi procesul
includerii acestor categorii de persoane icircn mediile
obişnuite
Factorii care determină constituirea unor atitudini
pozitive sau negative faţă de persoanele cu handicap şi
implicit faţă de copiii cu handicap şi care reflectă măsura
icircn care persoanele obişnuite sunt pregătite sau nu să intre
icircn relaţii cu persoanele ce prezintă un handicap pot fi din
cel puţin trei categorii factori care ţin de persoana care
exprimă opinia tipul handicapului şi contextul socio-
cultural la un moment dat Pe de altă parte mai mulţi
autori au trecut icircn revistă o serie de factori care pot
influenţa formarea atitudinilor faţă de persoanele cu
handicap dintre care amintim vacircrsta genul
naţionalitatea statutul marital nivelul educaţional nivelul
socio-economic reşedinţa icircn mediul urban sau rural
experienţa cu persoanele cu deficienţe etc (Tervo
Redinius şi Palmer 2004)
Investigarea atitudinilor faţă de persoanele cu
handicap s-a aflat icircn centrul mai multor cercetări mai ales
icircn ultimii ani Deşi studiile privind atitudinile societăţii faţă
de persoanele cu deficienţehandicap arată o evoluţie a
atitudinilor membrilor acesteia către acceptare şi toleranţă
totuşi mai există persoane care icircmpărtăşesc concepţii
greşite privind diferite categorii de persoane cu deficienţe
sau manifestă comportamente discriminatorii icircn ceea ce
priveşte oportunităţile educaţionale sau profesionale care
pot fi puse la dispoziţia acestora
Literatura de specialitate a prezentat o serie de studii
care au pus un accent deosebit pe investigarea atitudinilor
faţă de integrarea sau includerea persoanelor cu handicap
şi icircn special a copiilor cu CES handicap De o importanţă
deosebită icircn calitatea vieţii persoanelor cu handicap o au
atitudinile specialiştilor (logopezi psihoterapeuţi etc) faţă
de această categorie de persoane Investigarea atitudinilor
specialiştilor faţă de integrarea acestor persoane ajută la
identificarea celor mai potrivite măsuri de influenţare icircn
scopul formării unor relaţii bazate pe valorificare reciprocă
şi de promovare a egalităţii şanselor de participare
Metodologia cercetării
Propunem icircn cele ce urmează un studiu diferenţiat
realizat pe baza investigării atitudinii faţă de integrarea
persoanelor cu deficienţă mintală comparativ cu
integrarea persoanelor cu deficienţă de auz din
perspectiva cadrelor didactice din structurile de
icircnvăţămacircnt obişnuit şi din cele de icircnvăţămacircnt special din
Romacircnia (judeţul Braşov şi municipiul Bucureşti) icircn anul
şcolar 2010 ndash 2011
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
9
Obiectivul investigaţiei a fost compararea
atitudinilor manifestate de cadrele didactice
din icircnvăţămacircntul de masă şi din cel special
faţă de integrarea copiilor cu deficienţă
mintală şi deficienţă de auz
Icircn cadrul cercetării au fost investigate 150 de cadre
didactice repartizate icircn şase eşantioane cu cacircte 25 de
subiecţi şi pe trei categorii de persoane cadre didactice
din şcoala specială cadre didactice itinerante şi cadre
didactice care lucrează cu copiii normali (respectiv cacircte 50
de subiecţi din fiecare categorie)
Metoda de cercetare aplicată a fost investigaţia
realizată pe bază de chestionar utilizacircndu-se două
chestionare distincte unul icircn formă revizuită respectiv
inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală denumit
MRAI-R iar celălalt icircn formă adaptată cu aceeaşi itemi
dar care aborda perspectiva atitudinii faţă de persoanele
cu deficienţă de auz Jumătate din numărul de cadre
didactice respectiv cacircte 25 de subiecţi din cele trei
categorii au completat un chestionar privind atitudinile faţă
de persoanele cu deficienţă mintală iar cealaltă jumătate
din numărul de cadre didactice tot icircn aceeaşi distribuţie
au completat un chestionar privind atitudinile faţă de
persoanele cu deficienţă de auz
Inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală a fost
revizuit de Antonak şi Harth icircn anul 1994 şi cuprinde 29 de
itemi care au valoare pozitivă sau negativă icircn funcţie de
modul de orientare al atitudinilor icircn acest caz fiind luate ca
reper atitudinile pozitive faţă de persoanele cu deficienţă
mintală Itemii sunt structuraţi pe patru scale iar pe fiecare
scală sunt repartizaţi 7 maximum 8 itemi Scalele sunt
următoarele
- Scala IntegrarendashSegregare evaluează opiniile privind
integrarea persoanelor cu deficienţă mintală icircn societate
- Scala Distanţă Socială evaluează opiniile cu privire la
interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele cu şi
fără deficienţă mintală
- Scala Drepturi Private evaluează opiniile cu privire la
respectarea drepturilor persoanelor cu deficienţă mintală icircn
societate
- Scala Convingeri Nefavorabile evaluează opiniile cu
privire la unele aspecte morale şi comportamente sociale
ale persoanelor cu deficienţă mintală
Inventarul se completează individual de către
fiecare participant fără limitarea timpului iar pentru fiecare
item se marchează opinia pe un continuum de patru
puncte cu ancorele bdquodezacord total bdquodezacord bdquoacord şi
bdquoacord total
După completarea chestionarului subiecţii au fost
rugaţi să furnizeze unele informaţii personale privind
vacircrsta genul nivelul educaţional şi ocupaţia actuală
Subiecţii au fost invitaţi sa indice dacă cunosc o persoană
cu deficienţă mintală Icircn cazul icircn care răspunsul este
pozitiv aceştia trebuiau să indice tipul relaţiei pe categorii
(relaţie familială apropiată icircntacircmplătoare de vecinătate
doar cunoştinţe sau neexistenţa unei relaţii)
Pentru a cota rezultatele icircn direcţia atitudinilor
pozitive s-a ţinut seama de valoarea pozitivă sau negativă
a fiecărui item acordacircndu-se punctaje la modul următor
pentru un item pozitiv dezacord total = 1 dezacord = 2
acord = 3 acord total = 4 pentru un item negativ
dezacord total = 4 dezacord = 3 acord = 2 acord total= 1
Scorurile la scalele integrarendashsegregare drepturi
private şi convingeri nefavorabile pot avea valori cuprinse
icircntre 7 şi 28 de puncte iar la scala distanţă socială valorile
pot fi cuprinse icircntre 8 şi 32 de puncte La nivelul icircntregului
instrument de măsurare scorurile pot lua valori cuprinse
icircntre 29 şi 116 puncte
Modul de abordare icircn cazul inventarului de atitudini
faţă de deficienţa de auz a fost exact acelaşi fiind doar
icircnlocuit termenul de deficienţă mintală cu cel de deficienţă
de auz şi rezultacircnd forma adaptată a inventarului de
atitudini MRAI-R (luat drept reper)
Ipoteza cercetării pe care o supunem spre verificare
presupune că icircntre atitudinile cadrelor didactice care
lucrează icircn şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care
lucrează icircn icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice
determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare
profesională Suplimentar se va face diferenţierea
percepţiei sociale a integrării copiilor cu deficienţă
mintală comparativ cu copiii ce prezintă deficienţă de auz
aşa cum se prezintă din perspectiva specialiştilor icircn
educaţie la cele trei categorii de cadre didactice avute icircn
vedere
Rezultatele obţinute la cele două tipuri de inventare
au fost prelucrate statistic prin calculul frecvenţele
medianele şi procentelor corespunzătoare privind
atitudinea faţă de fenomenul integrării la nivel general
respectiv la nivelul tuturor itemilor inventarelor dar şi pe
cele patru scale de apreciere delimitate Pentru verificarea
diferenţelor semnificative dintre loturile de cadre didactice
s-a recurs la aplicarea testului U (Mann-Whitney) utilizabil
icircn cazul eşantioanelor independente
Comparaţie icircntre atitudinile manifestate de cadrele
didactice din şcolile speciale şi din şcolile
integratoare
Eşantioanele investigate le vom denumi prescurtat
după cum urmează Tipurile de cadre didactice care şi-au
exprimat atitudinea faţă de integrarea copiilor cu deficienţă
mintală sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special (DMS)
cadrele didactice itinerante (DMI) profesorii din
icircnvăţămacircntul general (DMG) Pentru exprimarea opiniei
faţă de integrarea copiilor cu deficienţă auditivă tipurile de
cadre didactice sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special
(DAS) profesorii itineranţi (DAI) şi cadrele didactice care
predau icircn icircnvăţămacircntul obişnuit (DAG)
Pentru delimitarea tendinţelor icircn atitudinile cadrelor
didactice investigate pe cele patru scale ale inventarelor
au fost calculate frecvenţele medianele şi procentele
corespunzătoare fiecărei scale valori pe baza cărora s-au
putut icircntocmi reprezentările grafice de la nivelul celor
patru scale după cum urmează
64
75
61
68
79
72
0
10
20
30
40
50
60
70
80
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Integrare-Segregare
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
10
Scala Integrare-Segregare cuprinde itemi
care sondează opiniile privind integrarea
copiilorpersoanelor cu deficienţe icircn
comunitatea educaţională sau socială din
perspectiva beneficiilor care pot fi obţinute prin procesul
de integrare atacirct icircn ceea ce priveşte persoanele
deficiente cacirct şi persoanele normale
Tendinţa rezultatelor obţinute la nivelul fiecărui
eşantion investigat se poate observa icircn reprezentarea
grafică de mai sus La nivelul acestei scale se evidenţiază
o distribuţie aproximativ asemănătoare din perspectiva
opţiunilor privind deficienţa mintală comparativ cu
deficienţa de auz dar pentru ultima perspectivă atitudinea
celor trei categorii de cadre didactice este uşor mai
favorabilă icircn general Menţionăm faptul că profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă manifestă cea mai puţin favorabilă
atitudine faţă de integrarea copiilor cu deficienţă mintală
(61) icircnregistracircnd cele mai multe scoruri la opţiunea
dezacord sau dezacord total spre deosebire de celelalte
loturi iar faţă de integrarea elevilor cu deficienţă de auz
manifestă o permisivitate mai mare scorurile fiind
apropiate de cele ale profesorilor itineranţi (68 se apropie
de 72) Cele mai bune atitudini faţă de integrarea copiilor
cu deficienţe mintale respectiv de auz le-au manifestat
cadrele didactice itinerante icircn proporţie de 75
(eşantionul DMI) şi de 79 (eşantionul DAI)
Scorurile sunt mai bune atunci cacircnd itemii conţin
referiri la persoane cu deficienţe icircn general (şi numai la
copii) şi cacircnd este vorba mai ales de integrarea icircn
comunitate (cu perspectivă mai largă decacirct integrarea
educaţională) sau la locul de muncă Integrarea
educaţională la nivelele superioare cum ar fi la liceu este
mai bine cotată probabil pentru faptul că la această
vacircrstă elevii au dobacircndit suficiente comportamente
adaptive care să le sprijine integrarea la acest nivel şi să
facă faţă relaţionării adecvate cu ceilalţi dar şi comunicării
cu semenii icircn ansamblu
Au fost icircnregistrate şi scoruri mai slabe mai ales din
perspectiva includerii elevilor cu deficienţe icircn programe de
după-amiaza separate de elevii normali S-a observat o
tendinţă generală de a opta pentru includerea suplimentară
a acestor copii indiferent de tipul de deficienţă icircn scopul
completării educaţiei şi stimulării adecvate a dezvoltării
acestor copii Un alt motiv ar mai fi resursele materiale şi
umane insuficiente la nivelul integrării educaţionale la
momentul actual sau faptul că dificultăţile pot fi mai mari
decacirct beneficiile icircn cadrul procesului integraţional
Icircn cadrul scalei Distanţă socială sunt incluşi itemi cu privire
la interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele
cu şi fără deficienţe itemi care indică gradul de apropiere
sau distanţare socială a persoanelor fără deficienţe faţă de
persoanele cu deficienţe icircn anumite contexte sociale
La această scală tendinţa generală la cele trei
categorii de cadre didactice este asemănătoare ca şi la
scala precedentă cu menţiunea că scorurile la acest nivel
au valori mai bune decacirct la scala integrare-segregare
Cele mai bune rezultate (icircn procent de 78 pentru
eşantionul DMS şi de peste 80 la celalalte eşantioane
cu excepţia eşantionului DMG) au fost obţinute la itemii
care se referă la interacţiuni sociale cum ar fi a merge la
film la teatru cu persoane care prezintă deficienţe a
participa la o petrecere dedicată unui copil cu deficienţă
Şi la nivelul contactelor sociale de tipul a icircnota alături de o
persoană deficientă a locui icircn bloc cu persoane din
această categorie au fost obţinute scoruri bune
Excepţie de la aceste tendinţe favorabile icircn integrarea
socială a persoanelor cu deficienţă a făcut eşantionul
DMG care a manifestat respingeri semnificative faţă de
integrarea persoanele cu deficienţă mintală comparativ cu
celelalte eşantioane (icircn general doar icircn proporţie de 76
au avut opinii favorabile relaţionării cu această categorie
de persoane)
Cu cacirct itemii se raportează la cultivarea unor relaţii mai
apropiate cu persoanele ce prezintă deficienţe cu atacirct se
manifestă o reţinere mai mare faţă de persoanele cu
deficienţă (de exemplu a permite ca propriul copil să icircşi
facă prieteni dintre persoanele care prezintă deficienţă a
lua cina icircmpreună cu persoane din această categorie)
fapt ce s-a evidenţiat icircn scoruri uşor mai reduse decacirct la
ceilalţi itemi Itemul care se referă la faptul de a fi tuns de
către o persoană competentă care prezintă deficienţă a
icircntrunit cele mai mari reţineri la nivelul acestei scale
dovedind o oarecare lipsă de icircncredere faţă de aceste
persoane
Totuşi se evidenţiază la nivelul acestei scale tendinţe
care reflectă acceptarea socială crescută a persoanelor cu
deficienţe indiferent de contextul icircn care au interacţiunile
sociale (cu excepţia subliniată mai sus) iar distanţa
socială tinde să crească mai mult icircn cadrul implicării
membrilor de familie icircn relaţii de prietenie sau de
vecinătate
78
88
75
81
91
81
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Distanţă Socială
68
79
68
71
79
75
62
64
66
68
70
72
74
76
78
80
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Drepturi Private
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
11
La nivelul scalei convingeri nefavorabile
distribuţia generală a rezultatelor obţinute
respectă configuraţia de la celelalte scale ale
chestionarului cu menţinerea la niveluri
superioare a tendinţei generale a eşantioanelor de
profesori itineranţi (cu cacircte un procentaj de 71 la fiecare
lot) urmate de eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul special şi din cel obişnuit care sunt icircn
favoarea integrării elevilor cu deficienţă de auz
(procentajele sunt de 68 pentru fiecare lot) Cele mai
scăzute niveluri privind acceptarea integrării au fost atinse
tot de eşantionul de cadre didactice din icircnvăţămacircntul de
masă care manifestă reţinere icircn integrarea copiilor cu
deficienţă mintală (căruia icirci corespunde un procent de
61)
Scorurile de la această scală au fost uşor mai scăzute
decacirct cele obţinute la celalalte scale Anumite convingeri
nefavorabile expuse au fost icircmpărtăşite şi de o mare parte
din cadrele didactice investigate cum ar fi cele referitoare
la capacitatea persoanelor cu deficienţă de a avea răbdare
pentru a obţine ceea ce icircşi doresc sau de a da dovadă de
autocontrol capacitate ce poate să aibă un rol stimulator icircn
stabilirea de relaţii icircntre această categorie de persoane şi
persoanele fără deficienţe Cea mai nefavorabilă
convingere la care au aderat multe dintre cadrele
didactice a fost cea privind imposibilitatea de manifestare
a persoanelor cu deficienţe icircn acelaşi fel cu cele care nu
au deficienţe chiar dacă contextul este considerat a fi
favorabil icircn condiţiile egalităţii de şanse sociale
Au existat şi atitudini pozitive icircn marea majoritate a
cazurilor icircn ceea ce priveşte convingerea că şcolarii cu
deficienţe nu icircşi pierd timpul jucacircndu-se la ore
recunoscacircnd valoarea includerii copiilor cu deficienţe icircn
şcolile de masă şi a implicării icircn procesul icircnvăţării
desfăşurat icircn clasă De asemenea au fost recunoscute
beneficiile integrării acestei categorii de copii şi importanţa
interacţiunilor sociale dintre persoanele cu şi fără
deficienţă cu valorizarea posibilităţilor de exprimare ale
persoanelor deficiente
Icircn general cadrele didactice au preponderent
convingeri favorabile dar au şi idei preconcepute cu privire
la persoanele cu deficienţă luacircnd icircn considerare limitele şi
dificultăţile pe care le icircntacircmpină persoanele cu deficienţă
icircn relaţiile interpersonale Pe de altă parte se mai poate
menţiona faptul că profesorii nu cred icircn procent
semnificativ că prejudiciile aduse persoanelor cu
deficienţe au fost exagerate
Pentru verificarea ipotezei cercetării formulată mai
sus s-a recurs la aplicarea testului Mann-Whitney prin
care s-au comparat perechi de eşantioane icircn vederea
delimitării semnificaţiei diferenţelor dintre rezultatele
obţinute de fiecare eşantion
Valorile testului U (Mann-Whitney) icircmpreună cu
reprezentarea grafică a rezultatelor generale la
chestionare prezentate mai jos au relevat o serie de
diferenţe semnificative icircn exprimarea atitudinilor faţă de
integrarea persoanelor cu deficienţe mintale şi de auz
Tabel cu valorile testului U (Mann-Whitney)
Se observă diferenţe semnificative icircntre categoria
profesorilor itineranţi şi icircntre cele două categorii de cadre
didactice din icircnvăţămacircntul special respectiv din
icircnvăţămacircntul general atacirct din perspectiva rezultatelor
privind deficienţa de auz (la pragurile de semnificaţie de
0025 şi 0043) cacirct mai ales din perspectiva deficienţei
mintale (pragurile de semnificaţie tind către 0 avacircnd
valorile 0001 şi 0003) ndash icircn cazul nostru verificarea
statistică este considerată validă la p=005
Pere
chi de e
şantioane
Valo
are
test
U
Pra
g d
e s
em
nific
aţie
D
MG
ndash D
MS
189
00
19
DM
G ndash
DM
I
158
00
03
DA
G ndash
DA
S
208
00
37
DA
G ndash
DA
I
225
00
43
DM
S ndash
DM
I
134
00
01
DA
S ndash
DA
I
197
00
25
DM
S ndash
DA
S
186
00
14
DM
I ndash D
AI
280
05
27
DM
G ndash
DA
G
150
00
02
71
78
68
73
7977
60
65
70
75
80
1
Graficul privind atitudinea generală faţă de
copiii cu deficienţe mintale şi de auz
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
12
Şi procentele calculate pe baza medianelor
care exprimă tendinţa generală a grupurilor
pe baza unei valori centrale relevă aceeaşi
situaţie pe o scară de la 1 la 100 cadrele
didactice itinerante se află la poziţia 78 şi 79 reprezentacircnd
nivelele cele mai ridicate de acceptare a procesului de
integrare a copiilor cu deficienţe mintale respectiv de auz
Din calculul procentelor realizate pe baza frecvenţelor pe
intervalele de dezaprobare aprobare a fenomenului
integrării a reieşit faptul că două treimi din fiecare eşantion
se situează icircn zona acordului total privind acest fenomen
iar restul de o treime din subiecţi icircn zona acordului simplu
De altfel cele două grupuri tind să se comporte ca unul
singur nefiind o diferenţă semnificativă icircntre aceste
eşantioane (la pragul de semnificaţie de 0527)
Urmărind icircn continuare raţionamentul nostru se poate
observa din reprezentarea grafică generală că profesorii
din şcolile speciale ocupă o poziţie inferioară la valorile
74 respectiv 76 cadrele didactice din şcoala specială
pentru copii cu deficienţe de auz avacircnd un nivel mai ridicat
de acceptare a integrării 36 dintre acestea exprimacircndu-
şi acordul total faţă de fenomenul integrării (spre deosebire
de profesorii din icircnvăţămacircntul special pentru copii cu
deficienţă mintală care doar icircn proporţie de 20 sunt total
de acord cu integrarea acestei categorii de copii)
De menţionat faptul că poziţiile cele două eşantioane
de profesori din icircnvăţămacircntul special sunt situate icircn zona
acordului simplu şi a acordului total faţă de integrarea
copiilor deficienţi ca şi icircn cazul profesorilor itineranţi Doar
icircn cazul cadrelor didactice din icircnvăţămacircntul general a fost
delimitat un procent de 12 dintre subiecţi care au
manifestat dezacord privind integrarea copiilor cu
deficienţe mintale Faţă de copiii cu deficienţă de auz nu s-
a icircnregistrat această poziţie icircn ansamblu la profesorii care
lucrează cu elevi normali Se mai poate observa poziţia
superioară a eşantionului din urmă (valoarea 77) icircn
comparaţie cu poziţia inferioară a grupului profesorilor din
şcoala obişnuită care şi-au exprimat opiniile privind
integrarea copiilor cu deficienţă mintală (valoarea 60 fiind
cea mai scăzută valoare dintre toate)
Perspectiva integrării elevilor cu deficienţă mintală
este defavorabilă faţă de perspectiva integrării şcolarilor
cu deficienţe de auz din punctul de vedere al atitudinilor
profesorilor din icircnvăţămacircntul de masă deşi un procent mai
mic de cadre didactice manifestă dezacord faţă de
integrarea copiilor cu deficienţă mintală (după cum
spuneam mai sus) 56 din subiecţii chestionaţi şi-au
exprimat acordul simplu şi doar 32 au fost total de acord
cu fenomenul integrării acestei categorii de copii Icircn cazul
deficienţei de auz 60 din profesori sunt total de acord şi
doar 40 dintre aceştia şi-au exprimat acordul simplu faţă
de integrarea copiilor cu deficienţe de auz
Cu privire la sensul orientării atitudinii faţă de
integrare la eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul obişnuit s-a delimitat o situaţie inversată
comparativ cu eşantioanele de profesori din icircnvăţămacircntul
special icircn sensul că icircn mediul obişnuit există o respingere
mai mare a integrării copiilor cu deficienţă mintală şi o
acceptare mai mare apropiată de poziţia cadrelor
didactice itinerante icircn cazul integrării elevilor cu deficienţă
de auz Şi icircntre eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul special s-a constatat un grad mai mare de
de acceptare a integrării copiilor cu deficienţă de auz spre
deosebire de cei cu deficienţă mintală
Din perspectiva manifestării opiniei faţă de o
deficienţă sau alta diferenţele sunt semnificative icircn cadrul
categoriei profesorilor din icircnvăţămacircntul obişnuit (la pragul
de semnficaţie de 0002) dar şi a celei a profesorilor din
icircnvăţămacircntul special (pragul are valoarea 0014) Situaţia
se poate explica prin calitatea percepţiei sociale (mai
favorabilă sau mai defavorabilă) cu privire la handicapul
determinat de cele două tipuri de deficienţe
Icircn vederea verificării ipotezei cercetării au mai fost
comparate şi rezultatele obţinute din perspectiva
categoriei profesorilor din şcoala de masă raportată la cea
a cadrelor didactice din şcoala specială pe linia tipului de
deficienţă pentru care a fost realizată investigaţia aceste
diferenţe fiind net semnificative la pragul de 0019 icircn
cazul deficienţei mintale şi la pragul de 0037 pentru
deficienţa de auz Aceste diferenţe ar putea fi argumentate
prin diferenţele existente icircn nivelul de pregătire şi de
formare profesională la aceste două categorii de cadre
didactice doar icircn puţine cazuri profesorii din icircnvăţămacircntul
obişnuit avacircnd unele informaţii şi o oarecare experienţă icircn
abordarea copiilor cu deficienţă mintală sau cu deficienţă
de auz
Se confirmă astfel ipoteza supusă verficării conform
căreia icircntre atitudinile cadrelor didactice care lucrează icircn
şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care lucrează icircn
icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice
determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare
profesională afirmaţie verificată din două perspective cea
a deficienţei mintale şi cea a deficienţei de auz
Dubla verificare a avut rolul de a evidenţia modul icircn
care percepţia socială a celor două tipuri de deficienţă
acţionează la nivelul procesului de integrare pentru
constituirea unei atitudini mai mult sau mai puţin
favorabile (sau defavorabile) din perspectiva categoriilor
de specialişti implicaţi icircn educaţia copiilor cu aceste tipuri
de deficienţe
Se mai poate contura o concluzie potrivit căreia
percepţia socială a deficienţei direcţionează icircn sens
favorizant sau frenator procesul de integrare din
perspectiva profesorilor din şcolile integratoare (agenţi
educativi care au puţină experienţă respectiv pregătire icircn
abordarea copiilor cu deficienţe) dar şi din cea a cadrelor
didactice din icircnvăţămacircntul segregat (care sunt specialişti
bine pregătiţi şi cu experienţă adecvată bogată icircn
domeniu) Percepţia socială a deficienţei de auz mai
favorabilă decacirct cea a deficienţei mintale determină
atitudini mai favorabile faţă de integrare la profesorii din
icircnvăţămacircntul special şi mai ales la cei din icircnvăţămacircntul
general dar icircn situaţia din urmă s-au constatat chiar
unele atitudini defavorabile icircn cazul integrării copiilor cu
deficienţă mintală
O constatare interesantă la momentul actual a
fost lipsa diferenţei semnificative icircn cadrul categoriei
profesorilor itineranţi care şi-au manifestat nediferenţiat
atitudinile faţă de integrarea copiilor care prezintă cele
două tipuri de deficienţe Profesorii itineranţi icircn general
sunt formaţi şi orientaţi icircn vederea educării adecvate şi
integrării copiilor cu deficienţe chiar dacă aceste
deficienţe sunt diferite multe dintre cadre fiind absolvente
ale icircnvăţămacircntului superior de specialitate
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
13
La acestea percepţia socială a copilului cu
deficienţă mintală şi a celui cu deficienţă de
auz nu diferă foarte mult semnificativ
subiecţii educaţiei fiind abordaţi din
perspectiva cerinţelor lor educaţionale
speciale şi contează mai puţin eticheta care este acordată
prin icircmpărţirea deficienţelor pe categorii
Cercetarea de faţă din perspectiva modului icircn care
percepţia socială asupra deficienţei sau handicapului de un
anumit tip acţionează icircn sensul orientării atitudinilor faţă de
integrarea copiilor cu deficienţe se icircnscrie icircn seria
investigărilor care vizează studiul impactului unor
fenomene sociale asupra procesului de integrare a
persoanelor cu deficienţe fiind icircn acelaşi timp doar un
demers care ne-a stacircrnit interesul pentru cercetări
ulterioare mai elaborate icircn domeniu
Bibliografie
1 Atkinson amp Hilgardrsquos - Smith E Fredrickson B Lufhes
G Nolen-Hoeksema S ―Introducere icircn psihologie ediţia
a XIV-a Bucureşti Ed Tehnică copyright 2005
2 Avramidis E Norwich B bdquoTeachersrsquo attitudes towards
integrationinclusion a review of the literature European
Journal of Special Needs Education 2002
3 Antonak RF Livneh H bdquoMeasurement of attitudes
towards persons with disabilities Disability and
Rehabilitation 2000
4 Curelaru M bdquoReprezentări sociale opinii şi atitudini
rev Psihologie Socială nr8 2001
5 Zamfir C Vlăsceanu L coord bdquoDicţionar de
sociologie Ed Babel Bucureşti 1998
Prof psihoped drd ANGELA TIMUŞ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă
de Recuperare Hipoacuzici din Braşov
Profesor univ dr DORU-VLAD POPOVICI
Universitatea din Bucureşti
POSIBILITĂŢI DE EVALUARE LA DISCIPLINA ACTIVITĂŢII DE
PREPROFESIONALIZARE PENTRU ELEVII CU DIZABILITĂŢI
Pentru icircntregirea şi nuanţarea tabloului evaluativ iniţial şi final al elevilor cu deficienţe severe profunde şi asociate din clasele V ndash X consider oportună completarea palierelor existente icircn grila de evaluare utilizată icircn şcoala noastră icircn acest an şcolar 2011 ndash 2012 cu următoarele două secvenţe de evaluare care urmăresc şi apreciază
nivelul cunoaşterii corpului uman icircn detaliu a manifestărilor şi problemelor de sănătate ale acestuia şi a unor reguli elementare de igienă corporală
aptitudinile cunoştinţele şi abilităţile necesare preprofesionalizării elevilor cu dizabilităţi
Aceste două direcţii de evaluare vizează nu numai competenţele de autoicircngrijire şi prevenţie elemente importante icircn educaţia specială ci şi pe cele practic-acţionale necesare dobacircndirii deprinderii de a munci cu folos icircntr-o societate viitoare mai echilibrată şi mai lucrativă
De aceea icircn tabelul bdquoAchiziţii instrumentale din grila iniţială de evaluare propun adăugarea punctului I activităţi de preprofesionalizare iar rubricile bdquoautonomie personală şi bdquoautonomie socială adăugarea unor itemi vizacircnd cunoaşterea corpului uman şi a fiziologiei acestuia şi respectiv comportamentul icircn cadrul familiei şi şcolii
Scala punctajele şi formulele de calcul vor rămacircne aceleaşi
ACHIZIŢII INSTRUMENTALE
I Activităţi de preprofesionalizare
Scala asperităţilor
discriminează tactil
neted-aspru
două asperităţi
patru asperităţi
şase asperităţi
mai puţin aspru ndash mai aspru
mai puţin lucios ndash mai lucios
Materiale de lucru (şi materiale comestibile)
identifică cel puţin trei materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate (lemn lut piatră)
recunoaşte două-patru materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate
asociază materialul din natură cu obiectul finit
din mediul concret
din imagini
din reprezentări (din muzeu expoziţie etc)
diferenţiază cel puţin trei materiale folosite icircn construcţii (piatră lemn metal)
apreciază corect cel puţin trei caracteristici fizice ale diverselor materiale (duritate plasticitate elasticitate rezistenţă etc)
enumeră cel puţin trei ingrediente care pot fi folosite la prepararea macircncărurilor
recunoaşte instrumente unelte folosite icircn gospodărie
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI
14
Instrumente şi tehnici de lucru
precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)
identifică
unelte de grădinărit
aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)
lucrează cu
instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)
unelte de grădinărit
manevrează aparate electrocasnice
vopseşte manual
suprafeţe plane
obiecte cu suprafeţe multiple
icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)
prelucrează manual materiale comestibile
decojeşte
rade
feliază
toacă
amestecă
caşerează cu pe diverse materiale
presează lutul icircn forme
scoate lutul din forme
modelează
tematic
liber (creativ)
măsoară diverse suprafeţe
trasează
suprafeţe
forme combinate
taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi
Confecţionarea unor obiecte
asamblează elemente din diverse materiale (carton
lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru
finisează obiectul
apreciază obiectiv
lucrarea proprie
lucrările colegilor
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
AUTONOMIA PERSONALĂ
Corpul uman şi fiziologia lui
diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
localizează prin palpare principalele organe interne
Inimă
stomac
fixat
indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli
difuz
cu precizie
diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice
procesul circulator
procesul respirator
procesul locomotor
respectă reguli elementare de igienă
personală
a icircmbrăcămintei
a icircncălţămintei
a spaţiului apropiat
AUTONOMIA SOCIALĂ
Conştientizarea regulilor de comportare civilizată
descrie comportamente
ale părinţilor bunicilor
ale fraţilor surorilor
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale sale
ale personalului şcolii
evaluează (pozitivnegativ) comportamente
ale membrilor familiei
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale personalului şcolii
ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale
Prof psihoped Cristian Dinu
Centrul Şcolar Special Ploieşti
JOCURI DIDACTICE
ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)
Scop
Verificarea număratului pacircnă la 2
Raportarea numărului la cantitate
Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de
obiecte după formă mărime şi culoare
Sarcina didactică
Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau
culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă
constituită
DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI
15
BUNE PRACTICI
Regulile jocului
Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor
răspunde icircntrebărilor educatoarei
Fiecare răspuns corect este recompensat prin
aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat
Elemente de joc personajul icircndrăgit
Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe
popice bile mingiuţe etc
Desfăşurarea jocului
Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ
păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu
jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe
jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze
numărul obiectelor din fiecare grupă
Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt
Cine alege popicele Cacircte sunt
Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare
Variantă
Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd
diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le
separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată
Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi
grupa icircn care sunt două obiecte
Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea
JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)
Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile
spaţiale
Sarcina didactică
Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri
de obiecte faţă de un reper dat
Regulile jocului
Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi
precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte
sunt aplaudate
Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor
mişcarea
Material didactic diferite jucării
Desfăşurarea jocului
Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună
cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar
educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn
diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile
Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv
Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft
Eu am găsit paharul icircn dulap
Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează
răspunsuri cum ar fi
Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor
Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă
Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le
aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare
Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de
obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor
preciza locul unde este aşezată
CERCURI COLORATE( Nivelul I)
ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri
după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre
culorile de bază
Sarcina didactică
Diferenţierea cercurilor după culoare
Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii
grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse
Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea
Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri
colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru
clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile
Desfăşurarea jocului
Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene
şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor
după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile
roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră
cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul
educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit
preşcolarii verbalizează acţiunea
Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie
După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele
formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi
grupa cercurilor albastre
Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe
cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii
au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe
un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se
verbalizează
Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu
Bibliografie selectivă
Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice
Editura EMIA Deva 2004
G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la
preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008
S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru
activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis
Bucureşti 2005
Prof psihoped Adriana Comişel
Şcoala Specială Vălenii de Munte
16
CARNAVAL DE HALLOWEEN
Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al
fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales
Cel mai icircnfricoşător costum
Cel mai original costum
Cea mai bună prezentare a unui personaj
Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare
Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea
Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni
PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ
PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI
Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare
recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea
Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri
Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos
Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea
BUNE PRACTICI
17
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
randamentului şcolar icircn special la
disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore
de icircnvǎţare
Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn
programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de
douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de
atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat
frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin
motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)
Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi
eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ
conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a
condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt
clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome
icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor
Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru
elevii cu CES
-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru
includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare
a icircnvǎţǎrii
-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor
prin programul de sprijin
-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES
-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica
elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului
acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile
integratoare
-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea
programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de
dificultǎţile pe care le au aceşti elevi
Prof itinerant Dan Magdalena
Şcoala Specială Nr2 Ploieşti
DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN
DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI
bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi
armonios personalitatea are nevoie de iubire şi
icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor
Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)
Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele
ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o
poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament
specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului
trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia
rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei
şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se
constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa
crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea
numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte
opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei
noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei
conjugale
Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui
climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi
dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un
spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa
conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea
copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei
dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de
ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea
primelor experienţe de socializare
Familia trebuie să fie un garant de securitate de
protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru
toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se
nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind
virtuţile sociale şi morale
Dimensiunea afectivă a mediului familial este
componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare
importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp
poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai
mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce
tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori
nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei
cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral
pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai
nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care
conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau
de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea
părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un
mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai
grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea
copilului
Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn
comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi
transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter
negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de
cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-
un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă
ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă
―Părinţii răi au fiii şi mai răi
Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn
cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din
acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai
naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu
certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii
Atmosfera căminului familial primeşte o mare
icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc
şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima
care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn
dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre
părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele
momente pe care le traversează familia
Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de
către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care
copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei
comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel
deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste
laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va
extinde tot sub această formă şi icircn societate
Atmosfera din familie este pentru copil soarele
apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are
nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană
pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi
icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea
lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de
unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi
bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele
mai frumoase hăinuţe
18
Profesorul trebuie să icircmbine limbajul
vorbit cu gesturile să foloseasca imagini
planşe panouri
Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi
numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E
greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui
el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu
bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii
este treaba fiecărui membru
Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii
Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu
copiii
1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea
Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să
audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le
transmită să audă totodată punctele de vedere ale
copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le
comunică aceştia
Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea
asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute
Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu
le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze
un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi
icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile
placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune
părinţilor doar ce vor să audă
Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul
icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute
2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie
sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza
gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i
disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă
Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar
respect pentru atitudinea copilului
3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi
posibila soluţie
Nu-i spune copilului nimic negativ despre el
4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la
ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la
persoana icircntacirci
5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce
apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn
cauză nu evalua trăsături de caracter
Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă
propriile lor concluzii
6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn
imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate
Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au
nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze
cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i
vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi
neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi
manifeste sentimentele
7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima
icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt
dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate
Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi
independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct
se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte
BIBLIOGRAFIE
Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-
editura Polirom Iaşi 2005
Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale
ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti
2006
Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine
copilul)-editura Trei Bucureşti 2007
Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura
Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999
Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion
Bucureşti 1993
Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas
Bucureşti 2006
Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005
Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006
Prof icircnv primar DIANA SAVU
COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI
FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-
Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte
19
DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI
AR
IA
CU
RR
ICU
LA
RĂ
O
BIE
CT
IVE
C
RIT
ER
II M
INIM
AL
E D
E
PE
RF
OR
MA
NŢ
Ă
PE
RIO
AD
A
MIJ
LO
AC
E D
E R
EA
LIZ
AR
E
ST
RA
TE
GII S
PE
CIF
ICE
E
VA
LU
AR
E
Mate
matică ş
i ştiin
ţe
Form
are
a d
eprinderii de
aplic
are
a a
lgoritm
ulu
i adunării cu tre
cere
peste
ord
in
Dezvoltare
a r
aţionam
entu
lui
mate
matic
C1 A
plic
ă icircn m
od c
ore
ct
alg
oritm
ul pentr
u o
pera
ţii de
form
a
+
+
+ u
tilizacircnd m
ate
rial concre
t
C2
Calc
ule
ază c
ore
ct
C
3
Asocia
ză o
pera
ţiei de
adunare
lim
baju
l m
ate
matic
respectiv s
ituaţii cotidie
ne
021
02
011
051
02
011
091
02
011
121
02
011
161
02
011
191
02
011
231
02
011
261
02
011
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
cu m
ate
rial concre
t
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
fără
mate
rial concre
t
-+
cu m
ate
rial concre
t
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
-
Ex de a
socie
re a
lim
baju
lui
mate
matic c
u o
pera
ţia d
e
adunare
T
est
de e
valu
are
- E
v parţ
ială
FB
-
Ev parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
S ndash
se v
a u
tiliz
a
mate
rialu
l concre
t icircn
continuare
-Ev parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
FB
-E
v fi
nală
FB
ndasho
bie
cti
ve
icircnd
ep
lin
ite
F
IŞĂ
DE
OB
SE
RV
AR
E Ş
I E
VA
LU
AR
E A
PR
OG
RE
SU
LU
I Ş
CO
LA
R
- m
od
el-
Pro
f iti
nera
nt
meto
dis
t N
ico
leta
Ad
et
Cen
tru
l Ş
co
lar
Sp
ecia
l P
loie
şti
20
Proiect Web Quest
MEDIUL ACVATIC
bdquo Acvariul meu
INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti
Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această
grădină Zoo nu există un acvariu
Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o
emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei
Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este
realizarea insectarului a ierbarului creşterea
păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si
a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu
este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care
deconectează creează buna - dispoziţie bucurie
sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se
preocupă de acest lucru
SARCINA DE LUCRU
Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo
totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un
acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui
la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu
voi trebuie să
Alegeţi un mediu acvatic
Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
Proiectează-ţi acvariul
ACVARIUL MEU
Pentru realizarea acvariului este nevoie de
Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)
Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu
aparat pentru oxigenarea apei
PEŞTIŞORII DE ACVARIU
1 Peştele ndashvoal
2Carasul auriu
3 Peştele ndashguppi
4Peştele ndashzebra
5 Peştele ndashscalar
6 Peştele cu spada
7 Peştele ndashluptator
8 Plati
9 Moli negru
10 Gurami
11 Peştele-neon
Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din
acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem
următoarele intervenţii zilnice
icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte
depuneri
scoaterea animalelor şi plantelor moarte
completarea apei
hrănirea animalelor
vom avea icircn permanenţă langă acvariu un
recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o
săptămacircnă
toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu
trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe
reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se
face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu
apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi
cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă
pentru a nu-i lovi
Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să
ţinem cont de următoarele criterii
1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne
permite spaţiul
2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante
de acvariu
3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn
permanenţă curat şi fără corpuri străine care să
afecteze peştişorii
4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura
camerei)
5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie
tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor
condiţii de viaţă
6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici
icircmpreună cu cei agresivi
7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni
8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage
atenţia peştilor ci le vom vorbi
BUNE PRACTICI
21
BUNE PRACTICI
9 vom proteja peştii de zgomotul produs
de aspirator de maşina de spălat sau de
alte zgomote care pot produce pentru
aceştia şocuri sau chiar moartea
10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a
evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului
11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben
portocaliu sperie peştii
12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru
completarea apei evacuate se va păstra numai icircn
vase de plastic sau sticlă nu de metal
13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a
putea interveni icircn caz de nevoie
PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)
Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge
(scoica) (melcul)
rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu
PROCESUL
1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii
2 Fiecare grup icircşi va alege
Un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic
Crearea mediului avatic
3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile
Un mediu acvatic
Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu
acvatic
Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
acvatic fără nici o problemă
Crearea mediului avatic
Desenează un poster la scară a acvariului tău după care
crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului
acasă sau la şcoala
1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii
acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-
curi
2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din
acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd
fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu
3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta
Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn
legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi
a-ţi completa cunoştinţele
Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati
peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen
făcut icircnainte pe aceasta
22
BUNE PRACTICI
Insuficient Suficient Bine Foarte bine
Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)
Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului
Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final
Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat
CONCLUZII
- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te
ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de
asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte
Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte
bine
1 Căutarea şi
regăsirea
informaţiilor
Nu colectează nici o
informaţie despre
tema propusă
Colectează foarte
puţine informaţii
despre tema
propusă
Colectează
informaţii cele mai
multe fiind legate de
animale
Colectează o
multitudine de
informaţii despre
peştii din lista
propusă
2 Utilizarea
resurselor
proiectului
WebQuest
Nu utilizează sursele
indicate icircn proiect şi
nici alte surse
Utilizează puţin din
sursele indicate icircn
proiect
Utilizează
majoritatea surselor
indicate icircn proiect
sau alte surse
Utilizează eficient
toate resursele din
proiect
3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte
rar manifestacircnd de-
zinteres pt activitate
Cooperează de
obicei constant si
periodic la solicitări
Cooperează
permanent şi icircşi
ajuta colegii lenţi icircn
acţiune
4 Prezentarea
raportului individual
Nu stăpacircneşte
limbajul specific
Face greşeli de
limbaj şi prezintă o
implicare fluctuantă
folosind maxim 3
resurse
Face greşeli de
limbaj care nu
afectează
icircnţelegerea fişei de
observare
Lucrarea este clar
prezentată
conţinacircnd fişa de
obsevaţie şi
informaţii scrise din
cărţi şi reviste
icircnsoţite de desene
proprii legate de
diferite specii de
peşti de acvariu
EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ
B EVALUAREA PE ECHIPE
23
Prin proiectul realizat se furnizează şi se
remarcă următoarele rezultate
Formularea de judecăţi simple (pe baza
observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)
despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor
şi a animalelor
Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea
dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor
Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra
naturii efectele acestora
Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-
primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii
simple
Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn
lumea plantelor şi a animalelor
Ghidul profesorului
Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-
melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii
şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de
acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu
modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de
selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile
VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE
Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se
derulează pe durată lungă pentru o procesare a
informaţiei structurare şi extindere eficientă a
cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul
lor
Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel
Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile
elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere
asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de
dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul
liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau
la şcoală
1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu
alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel
mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo
cunoaşterea diferitelor specii de peşti
2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit
elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi
libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu
criteriu pentru realizarea unui acvariu
3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite
de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele
sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care
pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a
acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea
unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare
icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene
4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin
descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a
modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse
diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea
critică
5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile
dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi
comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei
mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui
6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de
aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar
derularii proiectului la clasă
Web Questul responsabilizează copilul sau grupul
icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea
sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară
BIBLIOGRAFIE
1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici
Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate
perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca
Tacircrgovişte 2008
2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom
3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-
hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials
Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu
Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
BUNE PRACTICI
24
FIŞĂ DE LUCRU
pentru diferenţierea şi scrierea
corectă a literelor icirc şi acirc
1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare
__________ __________ ____________
____________ ____________ _____________
2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte
bacirctă cacircine gacircndac
______ _______ ________
pacircine gacircscă bracircnză
________ _______ ________
3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu
literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite
__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine
__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci
m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare
__săm__nţă
4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn
culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele
care conţin sunetul acircrdquo
lacircnă _______ adacircnc _________
macircţă _______ bacircrnă __________
racircde ________ cacircine __________
sacircnge _______ cacircrpă _________
gacircrlă ________ tacircrnă ___________
bacirctă _________ pacircine __________
icircmpleti _________________
bracircnduşă ________________
icircndulci___________________
icircnflori __________________
vacircnator __________________
icircnverzi__________________
macircncare ________________
sacircmbure_________________
tacircrnăcop ________________
5 Eu am scris una tu scrii mai multe
icircmpăratrarr_____________
macircnerrarr______________
cacircinerarr ______________
macircnz rarr______________
cacircntecrarr _____________
macircţa rarr_______________
gacircndacrarr______________
pacircine rarr_______________
hacircrtie rarr_______________
sacircmbure rarr ____________
ţacircnţarrarr________________
sacircnzianărarr______________
zacircnărarr_________________
vacircnătorrarr_______________
6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie
icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp
____________________________________________
blacircnd Sacircnziana zacircmbeste
_____________________________________________
pacircinea Cacircinele icircnfulecă
____________________________________________
icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa
____________________________________________
7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos
Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri
Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni
Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui
Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi
Bibliografie
1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom
2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed
Universul Enciclopedic Bucureşti 2009
Prof itinerant Iuliana Lixandru
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
25
FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului
1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt
2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează
3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc
____________ __________ __________
_______________ _______________
Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti
NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________
FICHE DrsquoEacuteVALUATION
I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR
II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles
ont une belle maison
avons un grand chien
ai une robe rouge
a une petite soeur
avez un crayon noir
as une calculette
III Complegravete par ai as a avons avez ont
Nous une grosse chatte
Jrsquo beaucoup drsquoamis
Vous un chien noir
Il Elle un livre drsquohistoire
Tu les cheveux courts
Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă
1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului
2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii
3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate
exerciţiile
Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea
Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni
BUNE PRACTICI
AVOIR avons
Tu
ont
Nous
as
avez
Ilselles
Je elle
vous
a
J
26
DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI
MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI
SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA
Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom
Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________
Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________
FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ
I Date personale
Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________
Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______
Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________
GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________
Trimis de____________________________________________________________________
II Date familiale
Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________
Relaţii icircn familie____________________________________________________________________
Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________
Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________
III Evoluţia copilului
Sarcina____________________________________Naşterea________________________________
Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________
Vorbirea in propoziţii________________________
IV Examen medical
__________________________________________________________________________________
V Examen psihologic
Organizarea spaţială _______________________________________________________________
Organizare temporală_______________________________________________________________
Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________
Lateralitate dominantă_______________________________________________________________
Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________
Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________
Trăsături de personalitate____________________________________________________________
VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs
Gradiniţa__________________________________________________________________________
Şcoala___________________________________________________________________________
Logopedie________________________________________________________________________
VII Examen logopedic
Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________
Cauze posibile _________________________________________________________
27
DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI
Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________
Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________
Pronunţarea silabelor________________________________________________________________
Sunete afectate_____________________________________________________________________
Calitatea vocii______________________________________________________________________
Motricitatea generală________________________________________________________________
Motricitatea facială__________________________________________________________________
Motricitatea linguală_________________________________________________________________
Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________
Vălul palatin_______________________________________________________________________
Dentiţia___________________________________________________________________________
Respiraţia_________________________________________________________________________
Auzul fonematic____________________________________________________________________
Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________
Scriere- Copiere ____________________________________________________________
- Dictare____________________________________________________________________
- Compunere________________________________________________________________
Citire____________________________________________________________________________
Diagnostic logopedic___________________________________________________________
Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________
______________________________________________________________________________
VII Alte date
Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________
Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________
Recomandări pentru familie___________________________________________________________
Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________
__________________________________________________________________________________
SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED
_____________________________________________
Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ
Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti
Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ
Universitatea Bucureşti
28
AMINTIRI BUNE PRACTICI
Conţinuturi (detalieri)
Obiective de
referinţă
Activităţi de
icircnvăţare Resurse Evaluare
ASISTENŢA
- fragmente din carteamdash
Viaţa ca un pom de Crăciun
- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu
Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip
Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte
Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate
Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip
- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta
Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău
Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip
Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare
Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti
CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA
PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune
lectura personalizată a programelor şcolare
planificarea calendaristică
proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor
Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate
Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate
Icircn ce scop
voi face
Ce voi face
Cu ce
voi
face
Cum voi
face
Cacirct s-a realizat
Selectarea conţinuturilor
Analiza resurselor
Determinarea activităţilor de icircnvăţare
Stabilirea instrumentelor de evaluare
Identificarea obiectivelor
29
Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI
LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo
CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo
CPăunescu EDP 1982
Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti
IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT
bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate
nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă
naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de
statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn
Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo
bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a
sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor
programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de
dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor
angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare
Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu
personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea
lor cu copiii cu nevoi speciale
Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă
pentru copiii cu dizabilităţi
Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la
diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de
gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special
sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu
dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări
socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn
şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale
de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie
de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi
alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi
gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru
Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor
judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma
curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă
adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea
durata şcolarizării poate să difere
Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative
speciale au acces la resurse psihopedagogice de
reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri
de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn
comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de
icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la
toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase
speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile
speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de
masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să
se ocupe mult mai bine de elevii
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
Conţinutul manualului
este adecvat
UTILIZARE
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi
elemente de conţinut din manual
Adaptare Omitere Adăugare
Alte materiale suport
NU
DA
Icircnlocuire
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
2
BUNE PRACTICI
COLŢ DE TOAMNĂ
Prof psihoped Sabina Pavel Centrul Şcolar Special Ploieşti
3
BUNE PRACTICI
COLŢ DE IARNĂ
Prof psihoped Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
CONCURSUL SĂRBĂTORI CU SPOR
Elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti icircndrumaţi de
cadrele didactice au confecţionat cu drag şi multă
icircndemacircnare felicitări pentru sărbătorile de iarnă
Pentru ca satisfacţia muncii elevilor să fie cacirct mai intens
trăită şi munca de echipă promovată cadrele didactice au
organizat competiţie icircntre clase dar la premiere
surpriză surpriză nu a fost acordat decacirct locul I
Fiecare clasă funcţie de specificul ei (vacircrstă tipurigrade
de deficienţă etc) a creat cacircte un panou minunat
fiecare făracircmă de creaţie exprimacircnd intens bucuria şi
frumuseţea sensibilelor suflete
4
MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII
TINERETULUI ŞI SPORTULUI
O R DI N pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea
serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale inte-
graţi icircn icircnvăţămacircntul de masă
Icircn conformitate cu Hotăracircrea Guvernului nr 5362011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei CercetăriiTineretului şi Sportului icircn temeiul art 51 alin (1) din Legea educaţiei naţionale nr 12011ministrul educaţiei cercetării tineretului şi sportului emite prezentul ordin Art 1 mdash Se aprobă Metodologia privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiiielevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă prevăzută icircn anexa care face parte integrantă din prezentul ordin Art 2 mdash La data intrării icircn vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr 53792004 privind Metodologia de organizare şi funcţion-are a serviciilor educaţionale prin cadre didactice de spri-jinitinerante pentru copiii cu cerinţe educative speciale şcolarizaţi icircn icircnvăţămacircntul de masă publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 1151 din 6 decembrie 2004 Art 3 mdash Direcţia generală educaţie şi icircnvăţare pe tot par-cursul vieţii Direcţia generală icircnvăţămacircnt icircn limbile minori-tăţilor relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali Direcţia generală management resurse umane şi reţea şcolară inspectoratele şcolare judeţeneInspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi unităţile de icircnvăţămacircnt preuniver-sitar duc la icircndeplinire prevederile prezentului ordin Art 4 mdash Prezentul ordin se publică icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I Ministrul educaţiei cercetării tineretului şi sportului Daniel Petru Funeriu Bucureşti 7 octombrie 2011 Nr 5574
M E TO D O L O G I E privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale
speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă
CAPITOLUL I Art 1 mdash Icircnvăţămacircntul special integrat reprezintă o formă de instruire şcolară diferenţiată precum şi o formă de asistenţă educaţională socială şi medicală complexă destinată copiilorelevilortinerilor cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă Aceasta trebuie să corespundă nevoilor de dezvoltare ale copiilor prin evaluarea adecvată a potenţialului de icircnvă-ţaredezvoltare şi prin asigurarea reabilitării recuperării şi compensării deficienţelor ori tulburărilor dificultăţilor de icircnvăţare Copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă beneficiază de suport educaţional prin cadre didactice de sprijin şi itiner-ante de la caz la caz Art 2 mdash Serviciile educaţionale de sprijin pentru per-soane cu cerinţe educaţionale speciale se organizează şi funcţionează icircn conformitate cu principiile care guver-nează icircnvăţămacircntul preuniversitar Art 3 mdash Icircn icircnţelesul prezentei metodologii termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii a) deficienţă mdash absenţa pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcţii (leziune anatomică tulburare fiziologică sau psihologică) a individului rezultacircnd icircn urma
unei maladii unui accident ori a unei perturbări care icircl icircmpiedică să participle normal la activitate icircn societate b) educaţie specială mdash ansamblul proceselor de punere icircn aplicare a programelor activităţilor de icircnvăţare şi asistenţă complexă de recuperare compensare psihoterapeutică medicală socială culturală adaptate persoanelor care nu reuşesc independent să atingă temporar sau pe toată durata şcolarizării un nivel de dezvoltare corespunzător vacircrstei pentru formarea competenţelor de bază icircn vede-rea pregătirii pentru viaţa de adult c) şcoală specială mdash unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care se asigură de către profesori specializaţi educaţie şi interven-ţie psihopedagogică persoanelor cu diferite tipuri şi grade de dizabilităţideficienţe d) cerinţe educaţionale speciale (CES) mdash necesităţile edu-caţionale suplimentare complementare obiectivelor gen-erale ale educaţiei adaptate particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţedizabilităţi sau tulburăridificultăţi de icircnvăţare ori de altă natură precum şi o asistenţă complexă (medicală socială educaţională etc) e) integrare (şcolară) mdash procesul de adaptare a persoanei cu CES la normele şi cerinţele şcolii pe care o urmează de stabilire a unor relaţii afective pozitive cu membrii gru-pului şcolar (grupăclasă) şi de desfăşurare cu succes a activităţilor şcolare f) incluziune (şcolară) mdash procesul permanent de icircmbună-tăţire a serviciilor oferite de unităţile de icircnvăţămacircnt pentru a cuprinde icircn procesul de educaţie toţi membrii comunită-ţii indiferent de caracteristicile dezavantajele sau dificul-tăţile acestora g) şcoală incluzivă mdash unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care se asigură o educaţie pentru toţi copiii şi reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare şi segregare CopiiiElevii din aceste unităţi de icircnvăţămacircnt beneficiază de toate drepturile şi serviciile educaţionale psihoterapeutice medicale şi sociale conform principiilor incluziunii sociale echităţii şi al asigurării egalităţii de şanse h) adaptare curriculară mdash corelarea conţinuturilor compo-nentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES din perspectiva finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia i) profesor itinerant şi de sprijin mdash cadrul didactic cu studii superioare icircn domeniul psihopedagogic care desfăşoară activităţi de icircnvăţare stimulare compensare şi recuperare cu persoanele cu CES integrate icircn unităţile de icircnvăţămacircnt de masă icircn colaborare cu toţi factorii implicaţi j) plan de servicii individualizat mdash modalitatea de pro-gramare şi coordonare coerentă a resurselor şi serviciilor individualizate pentru copiiieleviitinerii cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă focalizată pe nevoile de dezvoltare ale acestora k) program de intervenţie personalizat mdash instrumentul de proiectare şi implementare a activităţilor educaţional-terapeutice utilizat pentru eficientizarea activităţilor de intervenţie şi atingerea finalităţilor prevăzute icircn planul de servicii individualizat
l) centrul judeţeanal municipiului Bucureşti de resurse şi e asistenţă educaţională (CJRAECMBRAE) mdash unitatea specializată a icircnvăţămacircntului preuniversitar cu personali-tate juridică coordonată metodologic de inspectoratul şcolar care desfăşoară servicii de asistenţă psihopeda-gogică pentru părinţi copii cadre didactice şi care coor-donează monitorizează şi evaluează la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti activitatea şi serviciile eucaţion-ale oferite de către centrele logopedice interşcolare şi cabinetele logopedice şi cabinetele de
LEGISLAŢIE
5
LEGISLAŢIE
asistenţă psihopedagogică mediatorii şco-lari m) certificat de orientare şcolară şi profe
sională mdash documentulactul oficial eliberat de către CJRAECMBRAE conform prevederilor cuprinse icircn Legea educaţiei naţionale nr 12011 care precizează diagnosticuldeficienţa
şi orientează copiii elevii şi tinerii cu CES icircn icircnvăţămacircntul de masă sau icircn icircnvăţămacircntul special n) incapacitate mdash limitările funcţionale cauzate de disfunc-ţionalităţideficienţe fizice intelectuale sau senzoriale de condiţii de sănătate ori de mediu şi care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate motrică sau cognitivă ori un comportament
o) handicap mdash dezavantajul social rezultat icircn urma unei deficienţe sau incapacităţi şi care limitează ori icircmpiedică icircndeplinirea de către individ a unui rol aşteptat de so-cietate p) dizabilitate mdash rezultatul sau efectul unor relaţii com-plexe dintre starea de sănătate a individului factorii per-sonali şi factorii externi care reprezintă circumstanţele de viaţă ale acestui individ Datorită acestei relaţii impactul diverselor medii asupra aceluiaşi individ cu o stare de sănătate dată poate fi extrem de diferit bdquoDizabilitatea este termenul generic pentru afectări limitări ale activităţii şi restricţii de participare conform Clasificării internaţionale a funcţionării dizabilităţii şi sănătăţii q) CIF mdash Clasificarea internaţională a funcţionării dizabili-tăţii şi sănătăţii document elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii Geneva 2001 r) afectare mdash o pierdere sau o anormalitate a structurii corpului ori a unei funcţii fiziologice inclusiv funcţiile min-tale Prin noţiunea de bdquoanormalitate se icircnţelege aici variaţiile semnificative de la norma stabilită statistic (adică o deviaţie de la media populaţiei stabilită conform normelor standard măsurate) iar această noţiune trebuie utilizată exclusiv icircn acest sens conform CIF s) funcţionare mdash termen generic pentru funcţiile organis-mului structurile corpului activităţi şi participare Acestea denotă aspectele pozitive ale interacţiunii dintre individ (care are o problemă de sănătate) şi factorii contextuali icircn care se regăseşte (factori de mediu şi personali) conform CIF t) adaptare curriculară mdash corelarea conţinuturilor compo-nentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES sau alte tipuri de cerinţe educaţionale din perspective finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia u) educaţie incluzivă mdash procesul permanent de icircmbună-tăţire a instituţiei şcolare avacircnd ca scop exploatarea re-surselor existente mai ales a resurselor umane pentru a susţine participarea la procesul de icircnvăţămacircnt a tuturor persoanelor din cadrul unei comunităţi v) şcoală profesională specială mdash instituţia şcolară care prin organizarea şi desfăşurarea procesului de predare-icircnvăţare evaluare facilitează integrarea socioprofesională a elevilor prin certificarea calificărilor profesionale w) liceu special mdash unitatea de icircnvăţămacircnt care organ-izează şi desfăşoară procesul de predare-icircnvăţare-evaluare icircn mod special pentru eleviitinerii cu deficienţe senzoriale şi motorii x) centru de educaţie specială centru de resurse şi asis-tenţă educaţională centru de zi centrul de pedagogie cu-rativă şi alte tipuri de centre mdash unităţi de icircnvăţămacircnt or-ganizate de către Ministerul Educaţiei Cercetării Tinere-tului şi Sportului sau de către organizaţii neguvernamen-tale icircn parteneriat cu Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului care au ca scop şi finalitate recu-perarea compensarea reabilitarea şi integrarea şcolară şi
socială a diferitelor categorii de copiielevitineri cu CES Acestea sunt considerate alternative de educaţie special al căror conţinut poate fi fundamentat şi pe anumite peda-gogii experimentale (Montessori Freinet Waldorf etc) y) atelier protejat mdash spaţiul adaptat nevoilor persoanelor cu CESdizabilităţi cu care acestea desfăşoară activităţi de perfecţionare şi dezvoltare a abilităţilor icircn vederea inte-grării icircn viaţa activă a tinerilor atelierul poate funcţiona icircn locaţii din comunitate icircn centre de zi icircn centre rezidenţiale
sau icircn unităţi de icircnvăţămacircnt special CAPITOLUL II Organizarea serviciilor educaţionale de sprijin Art 4 mdash Icircn vederea realizării atribuţiilor specifice icircn domeniul educaţiei integrateCJRAECMBRAE organizează următoarele activităţi şi servicii a) evaluează şi orientează şcolar şi profesional icircn colaborare cu specialiştii din unităţile şcolare toţi copiiielevii cu CES b) emite certificatul de orientare şcolară şi profesională c) identifică unităţile de icircnvăţămacircnt de masă de pe raza judeţuluimunicipiului Bucureşti care asigură cele mai bune condiţii de dezvoltare psihoindividuală icircn funcţie de tipul şi gradul deficienţei d) oferă consultanţă de specialitate tuturor unităţilor de icircnvăţămacircnt icircn vederea icircndeplinirii condiţiilor optime pentru asigurarea serviciilor educaţionale de sprijin e) oferă consultanţă de specialitate pentru părinţi şi elevi f) organizează echipe multidisciplinare pentru depistarea tuturor copiilorelevilor cu CES şi pentru aplicarea planurilor de servicii individualizate g) asigură servicii de orientare a formării continue prin parteneriate cu instituţii abilitate h) organizează icircntacirclniri de lucru simpozioane etc icircn vederea diseminării exemplelor de bune practici icircn domeniul educaţiei incluzive i) identifică icircn colaborare cu specialiştii unităţilor şcolare copiielevi cu dificultăţi de icircnvăţare dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat icircn situaţie de eşec şcolar ori icircn risc de abandon şcolar şi organizează echipe multidisciplinare care să asigure servicii de educaţie remedială consiliere psihopedagogică icircn funcţie de nevoile pe termen lung sau scurt ale acestora MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 46 CAPITOLUL III Specificul serviciilor educaţionale de sprijin Art 5 mdash Integrarea şcolară a persoanelor cu CES se realizează icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă Art 6 mdash Pentru integrarea eficientă a persoanelor cu CES este necesară crearea unor servicii de sprijin specializate icircn asistenţa psihopedagogică de care să beneficieze copiiieleviitinerii integraţi precum şi a unor servicii de consultanţă pentru cadrele didactice din şcoala incluzivă ceilalţi elevi familie şi comunitate Art 7 mdash Serviciile specializate necesare pentru realizarea integrării copiilor cu CES sunt asigurate de profesorii itineranţi şi de sprijin icircn colaborare cu toţi factorii implicaţi Art 8 mdash (1) Pentru ocuparea unui post de profesor itinerant şi de sprijin trebuie icircndeplinite cumulativ următoarele condiţii a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenţă cu calificarea icircn psihopedagogie specială psihologie sau pedagogie b) absolvirea unui master didactic cu durata de 2 ani cu una specializările din domeniul psihopedagogic c) efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an şcolar realizat icircntr-o unitate de icircnvăţămacircnt icircn funcţia
6
didactică corespunzătoare studiilor sub icircndrumarea unui profesor mentor cu experienţă icircn educaţia specială
(2) Posturile de profesor itinerant şi de sprijin pot fi ocupate şi de absolvenţii unei instituţii de icircnvăţămacircnt superior studii de lungă durată cu calificarea icircn psihopedagogie specială psihologie sau pedagogie (3) Absolvenţii altor specialităţifacultăţi titulari pe catedrele de profesor itinerant şi de sprijin trebuie să icircşi completeze studiile icircn termen de 6 ani de la aplicarea prezentei metodologii prin master de 2 ani icircn psihopedagogie sau studii universitare de licenţă nivel 1 Bologna icircn domeniul psihopedagogiei Art 9 mdash (1) Posturile didactice de profesori itineranţi şi de sprijin sunt normate icircn cadrul unităţilor de icircnvăţămacircnt special fiind ocupate prin concurs icircn conformitate cu prevederile art 89 din Legea nr 12011 (2) Icircn situaţia icircn care icircntr-un judeţ nu există o unitate de icircnvăţămacircnt special profesorul itinerant şi de sprijin este icircncadrat de către unitatea de icircnvăţămacircnt de masă care are cei mai mulţi copiielevi cu CES integraţi (3) Icircn funcţie de necesităţile locale unităţile de icircnvăţămacircnt pot transforma posturicatedre didactice icircn posturi de profesori itineranţi şi de sprijin Art 10 mdash Activitatea unui profesor itinerant şi de sprijin este normată ca activitate de icircnvăţămacircnt special conform art 262 alin (3) pct f) din Legea nr 12011 Art 11 mdash (1) Normarea şi icircncadrarea profesorilor itineranţi şi de sprijin se realizează astfel a) un post pentru 8mdash12 copiielevitineri cu deficienţe moderate sau uşoare integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore b) un post pentru 4mdash6 copiielevitineri cu deficienţe grave profunde sau asociate integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore (2) Cele 16 oresăptămacircnă aferente normei de predare se realizează icircn activitate directă cu copilulelevul integrat icircn clasă sau icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt unde este icircnscris copilulelevul Art 12 mdash (1) Cel puţin jumătate din activitatea din cadrul celor 16 ore se desfăşoară icircn grupăclasă icircn timpul activităţilorlecţiilor de predare-icircnvăţare icircn parteneriat cu cadrul didactic de la grupăclasă (2) Activitatea directă cu copilulelevul integrat icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt se desfăşoară icircn afara orelor de curs (3) Numărul de ore şi disciplinele de icircnvăţămacircnt la care participă profesorul itinerant şi de sprijin sunt stabilite de comun acord cu cadrele didactice de la grupăclasă Art 13 mdash (1) Categoriile de copiielevi care beneficiază de serviciile educaţionale de sprijin sunt a) copiielevi cu certificat de orientare şcolară şi profesională eliberat de comisia de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAECMBRAE b) copiielevi cu dificultăţi de icircnvăţare de dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat icircn situaţie de eşec şcolar sau icircn risc de abandon şcolar şi beneficiază de servicii de educaţie remedialăconsiliere psihopedagogică din partea cadrelor didactice de la clasăconsilierului şcolarprofesorului logoped etc Icircn funcţie de evoluţia elevului cadrele didactice care au lucrat cu acesta pot recomanda evaluarea de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE icircn vederea asigurării unui profesor itinerant şi de sprijin 2) Toţi copiiielevii care au fost orientaţi şcolar către serviciile educaţionale de sprijin beneficiază de suportul psihopedagogic al unui profesor itinerant şi de sprijin
Art 14 mdash Icircn situaţia icircn care elevul nu atinge standardele minime de evaluare pentru fiecare disciplină domeniu de studiu de pregătire corespunzătoare a clasei icircn care se află deşi a beneficiat de toate serviciile educaţionale de sprijin acesta poate fi reorientat către o unitate de icircnvăţămacircnt special icircn conformitate cu prevederile art 54 din Legea nr 12011 Art 15 mdash (1) Icircn vederea depistării precoce CJRAECMBRAE constituie echipe multidisciplinare care realizează evaluarea tuturor copiilor cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale (2) Pentru realizarea activităţii prevăzute la alin (1) CJRAECMBRAE obţine informaţii de la medici pediatri medici de familie psihologi specialişti din direcţiile generale de asistenţă şi protecţia copilului cadre didactice din creşe grădiniţe şi centre de zi etc Art 16 mdash (1) Toţi copiiielevii evaluaţi şi identificaţi cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale vor fi orientaţi şcolar de către comisiile din cadrul CJRAECMBRAE (2) Orientarea şcolară se face icircn funcţie de tipul şi gradul deficienţei către unităţi de icircnvăţămacircnt de masă sau speciale icircn conformitate cu prevederile art 50 alin (1) din Legea nr 12011 (3) Icircn situaţia icircn care copilul este orientat şcolar spre unităţile de icircnvăţămacircnt de masă acesta va beneficia şi de serviciile educaţionale de sprijin Art 17 mdash CopilulElevul cu CES integrat va fi monitorizat şi evaluat periodic de către comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special la care este icircncadrat profesorul itinerant şi de sprijin care oferă serviciile de sprijin Art 18 mdash Anual comisia internă de expertiză complexă realizează un raport pe care icircl trimite icircmpreună cu dosarul elevului comisiei din cadrul CJRAECMBRAE propunacircnd menţinerea tipului de orientare şcolară sau modificarea acestuia icircn funcţie de rezultatele evaluării Art 19 mdash Atribuţiile profesorului itinerant şi de sprijin sunt următoarele a) colaborează cu comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special icircn vederea preluării informaţiilor privind evaluarea şi planul de servicii individualizat al copiluluielevului cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă b) colaborează cu toate cadrele didactice din unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care este icircnscris copilulelevul icircn vederea realizării unei integrări şcolare eficiente şi a punerii icircn aplicare icircn mod unitar a planului de servicii individualizat MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 47 MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 48 c) elaborează şi pune icircn aplicare planul de intervenţie personalizat realizat pe baza planului de servicii individualizat icircn parteneriat cu membrii echipei multidisciplinare d) realizează adaptarea curriculară icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă e) monitorizează aplicarea programelor curriculare adaptate şi evaluează icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă rezultatele aplicării acestora f) realizează materiale didactice instrumente de lucru şi de evaluare specifice icircn colaborare cu cadrele didactice de la grupaclasa icircn care sunt elevi cu CES g)participă icircn timpul orelor de predare-icircnvăţarela activităţile care se desfăşoară icircn clasă h) participă la activităţile educative şcolare şi extraşcolare din grupăclasă icircn calitate de observator consultant coparticipant
LEGISLAŢIE
7
i) desfăşoară activităţi de stimulare cognitivă individuală sau icircn grup
j)realizează evaluări periodice şi reproiectează programul de intervenţie personalizat icircn funcţie de rezultatele obţinute
k) consiliază părinţiitutorii copiilorelevilor care beneficiază de serviciile de sprijin şi colaborează cu aceştia l) la cererea părinţilortutorilor şisau a cadrelor didactice poate recomanda evaluarea şi orientarea şcolară de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE a tuturor acelor copiielevi care au dificultăţi de icircnvăţare şi nu beneficiază de servicii educaţionale de sprijin Art 20 mdash Profesorii itineranţi şi de sprijin sunt salarizaţi icircn conformitate cu prevederile legislaţiei icircn vigoare CAPITOLUL IV Facilităţi acordate unităţilor de icircnvăţămacircnt integratoare Art 21 mdash Icircn grupeleclasele icircn care sunt integraţi copiielevi cu CES care beneficiază de servicii educaţionale de sprijin efectivele se diminuează cu 2 copiielevi pentru fiecare copilelev integrat Art 22 mdash Cadrele didactice din unităţile de icircnvăţămacircnt integratoare beneficiază de cursuri de formare icircn domeniul educaţiei incluzive organizate de Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului Art 23 mdash (1) Cadrelor didactice care lucrează cu copiielevi cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă li se vor acorda icircn fişele de evaluare cel puţin 5 puncte pentru fiecare copilelev integrat dar nu mai mult de 10 puncte De punctajul acordat beneficiază şi profesorul itinerant şi de sprijin (2) Se recomandă inspectoratelor şcolare judeţeneal municipiului Bucureşti ca la icircntocmirea grilei cu punctajele prevăzute pentru obţinerea gradaţiei de merit şi a distincţiilor să stabilească pentru cadrele didactice din icircnvăţămacircntul de masă care integrează copiielevi cu CES un punctaj echivalent cu cel acordat pentru obţinerea unor performanţe icircn pregătirea elevilor distinşi la concursurile şi olimpiadele şcolare CAPITOLUL V Dispoziţii finale Art 24 mdash Pentru elevii cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă se asigură servicii educaţionale prin profesori itineranţi şi de sprijin pe durata icircnvăţămacircntului preşcolar şi pe icircntreaga perioadă a şcolarizării Art 25 mdash Pentru asigurarea egalităţii de şanse toţi elevii cu CES care participă la evaluările prevăzute de art 74 din Legea nr 12011 şi la exameneleconcursurile locale şi naţionale beneficiază de adaptarea condiţiilor de desfăşurare a acestora pe baza recomandărilor formulate icircn certificatul de orientare şcolară şi profesională Art 26 mdash (1) CopiiiEleviiTinerii cu CES integraţi icircn unităţile de icircnvăţămacircnt de masă beneficiază de asistenţă socială constacircnd icircn asigurarea alocaţiei zilnice de hrană a rechizitelor şcolare a cazarmamentului a icircmbrăcămintei şi a icircncălţămintei icircn cuantum egal cu cel asigurat copiilor aflaţi icircn sistemul de protecţie a copilului precum şi de găzduire gratuită icircn internatele sau centrele de asistare pentru copiii cu CES din cadrul direcţiilor generale judeţenea municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului (2) Drepturile prevăzute la alin (1) vor fi asigurate din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de icircnvăţămacircnt la care sunt icircnscrişi copiiielevii
TENDINŢE ACTUALE IcircN ATITUDINEA
CADRELOR DIDACTICE FAŢĂ DE
INTEGRAREA COPIILOR CU
DEFICIENŢE
Adesea deficienţa de auz la copii este percepută
altfel decacirct deficienţa mintală cum este cazul unor cadre
didactice care nu sunt bine informate sau nu au suficientă
experienţă icircn abordarea copiilor cu deficienţe
Şi icircn cazul specialiştilor bine informaţi şi cu o
experienţă mai bogată icircn lucrul cu copiii deficienţi există o
diferenţă de percepţie care poate influenţa decisiv
atitudinea faţă de integrarea acestei categorii de copii
Are o influenţă importantă icircn formarea percepţiei
sociale asupra deficienţei de un tip sau altul nivelul de
pregătire şi formare profesională Există inflluenţe diferite
exercitate de către mediul integrator al şcolilor obişnuite şi
de către mediul separat al şcolilor din icircnvăţămacircntul
special
Cuvinte cheie atitudine percepţie socială deficienţă
mintală deficienţă de auz integrare
Perspective teoretice
Atitudinile sunt procese psihologice latente sau
manifeste ale tuturor persoanelor care sunt exprimate sau
formulate cacircnd sunt evocate de stimuli (Antonak şi Linveh
2000) Ele se formează icircn timp prin experienţe sunt
construite social şi reprezintă atracţii sau repulsii evaluări
favorabile sau nefavorabile ale obiectelor oamenilor
evenimentelor ideilor şi reacţiile la acestea Atitudinile ca
modalităţi relativ constante de raportare a individului
grupului faţă de anumite laturi ale vieţii sociale sau faţă de
propria persoană pot furniza informaţii cu privire la modul
icircn care sentimentele şi părerile influenţează cunoaşterea
socială şi producerea comportamentului social
Atitudinile au la bază procese care nu pot fi observate
icircn mod direct deoarece sunt interne subiectului Atitudinile
se exprimă icircnsă icircn răspunsurile evaluative ale indivizilor cu
privire la obiectul atitudinii După Petty Wegener şi
Fabrigar (1997) deşi atitudinile au fost definite icircn diverse
moduri la baza lor se află dimensiunea evaluativă
Atitudinile sunt evaluări succinte ale obiectelor (propria
persoană alte persoane diverse subiecte etc) de-a lungul
unui continuum de la pozitiv la negativ Icircn urma proceselor
de elaborare a atitudinilor rezultă o activitate evaluativă
prin care obiectul atitudinii este plasat pe un punct de-a
lungul unei axe care are un pol negativ şi unul pozitiv
Cacircnd ating un grad mai icircnalt de stabilitate atitudinile se
constituie icircn icircnsuşiri caracteriale ale unei persoane Icircn
relaţie cu valorile atitudinile formează sisteme de valori-
atitudini (Linton R) care au funcţia de vectori orientativi
personali (de exemplu atitudinea faţă de sine faţă de
muncă faţă de o ideologie etc )
Aceste structuri psihice sunt orientări personale sau
de grup rezultate din combinarea de elemente afective
cognitive şi conative care exercită influenţe de
direcţionare motivare sau evaluare asupra
comportamentului Eaglz şi Chaiken (1993) explică modul
icircn care pot genera atitudinile răspunsuri cognitive(de
exemplu credinţe cu privire la obiectul atitudinii)
LEGISLAŢIE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
8
răspunsuri cognitive (de exemplu credinţe cu
privire la obiectul atitudinii) răspunsuri
afective (de exemplu emoţii sau sentimente
faţă de obiectul atitudinii) şi răspunsuri
comportamentale (spre exemplu intenţia sau efectuarea
unor acţiuni asupra obiectului atitudinii)
Se pot delimita trei caracteristici pe care atitudinile le
prezintă şi care exercită influenţe icircn interpretarea
informaţiilor relevante pentru respectiva atitudine
rezistenţa la influenţă şi predicţia comportamentelor
accesibilitatea (cacircnd asocierile dintre obiect şi evaluare
sunt puternice simpla prezentare a obiectului atitudinii
poate activa automat evaluarea acestuia) tăria
(persistenţa icircn timp rezistenţa la schimbare şi influenţele
asupra procesării informaţiilor şi comportamentelor
indivizilor) ambivalenţa (cacircnd avem atitudini care conţin
atacirct elemente pozitive cacirct şi elemente negative)
Atitudinea are rol dinamogen determinacircnd o
preparaţie pentru acţiune mai durabilă şi mai generică
decacirct motivaţia şi este apreciată ca fiind o stare de
pregătire sau de fundamentare a opţiunii pentru iniţierea şi
manifestarea unui comportament Atitudinea exercită şi o
funcţie reglatorie asupra comportamentului icircn care se
exprimă prin acţiuni corespunzătoare Aceasta are un
caracter de variabilă inferantă (Stoetzel) icircntrucacirct nu este
direct observabilă ci rezultă din comportamentele pe care
le suscită
Totodată atitudinile sunt implicate icircn relaţii şi
interacţiuni sociale exercitacircnd o funcţie de motivare şi
orientare a acestora Atitudinile exercită influenţe asupra
comportamentelor indivizilor relaţiile dintre atitudini şi
comportamente constituind un domeniu preferat de
cercetare Din această perspectivă atitudinile reflectă o
predispoziţie de a ne comporta icircn mod stereotip şi
predictibil faţă de sau icircn prezenţa membrilor unui anumit
grup (Hunt şi Hunt 2000) Atitudinile fac parte din
categoria factorilor dispoziţionali de estimarea a
comportamentului uman şi sunt buni predictori pentru
comportament atunci cacircnd sunt puternice şi constante
sunt legate direct de comportamentul prezis sunt bazate
pe experienţa personală directă şi cacircnd subiectul este
conştient de atitudinile sale
Atitudinile constituie obiect al icircnvăţării şi schimbării
Achiziţionarea de atitudini se realizează pe trei căi mai
importante contactul direct cu obiecte evenimente
persoane etc interacţiunea cu cei care deţin deja o
atitudine experienţa socială asimilată icircn grupurile formale
sau informale Aici familia se consideră că are un rol
important icircn modelarea atitudinii la copil ca urmare a
identificării acestuia cu unul dintre părinţi Atitudinile
dobacircndite icircn copilărie şi adolescenţă sunt ulterior
consolidate sau schimbate ca urmare a multiplicării
influenţelor şi relaţiilor sociale care pot avea efect de
icircntărire sau de generare de conflicte icircntre informaţiile sau
experienţele vechi şi noi
Au fost descrise legături icircntre atitudini şi reprezentările
sociale relative la obiectele atitudinilor icircn sensul că
atitudinea faţă de un obiect nu poate să apară fără
reprezentarea prealabilă a acelui obiect Reprezentările
sociale sunt ansambluri dinamice cu rol esenţial icircn
producerea şi reglarea comportamentelor icircn stabilirea
relaţiei cu mediul icircnconjurător care subordonează
atitudinile şi opiniile (expresiile verbale ale atitudinilor)
alimentează organizează şi le orientează spre cacircmpul
manifestărilor acţionale cotidiene oferind stiluri de
conduită bine conştientizate grefate pe grile atitudinale
prin care individul se racordează la concepţia grupului a
comunităţii de care aparţine
Există o serie de factori care pot contribui la formarea
atitudinilor faţă de persoanele cu handicap şi care le
imprimă un specific orientării comportamentului membrilor
societăţii faţă de integrarea socială a acestei categorii de
persoane Icircn funcţie de orientarea acestor atitudini
favorabilă sau defavorabilă faţă de persoanele cu
handicap este influenţat icircn acelaşi sens şi procesul
includerii acestor categorii de persoane icircn mediile
obişnuite
Factorii care determină constituirea unor atitudini
pozitive sau negative faţă de persoanele cu handicap şi
implicit faţă de copiii cu handicap şi care reflectă măsura
icircn care persoanele obişnuite sunt pregătite sau nu să intre
icircn relaţii cu persoanele ce prezintă un handicap pot fi din
cel puţin trei categorii factori care ţin de persoana care
exprimă opinia tipul handicapului şi contextul socio-
cultural la un moment dat Pe de altă parte mai mulţi
autori au trecut icircn revistă o serie de factori care pot
influenţa formarea atitudinilor faţă de persoanele cu
handicap dintre care amintim vacircrsta genul
naţionalitatea statutul marital nivelul educaţional nivelul
socio-economic reşedinţa icircn mediul urban sau rural
experienţa cu persoanele cu deficienţe etc (Tervo
Redinius şi Palmer 2004)
Investigarea atitudinilor faţă de persoanele cu
handicap s-a aflat icircn centrul mai multor cercetări mai ales
icircn ultimii ani Deşi studiile privind atitudinile societăţii faţă
de persoanele cu deficienţehandicap arată o evoluţie a
atitudinilor membrilor acesteia către acceptare şi toleranţă
totuşi mai există persoane care icircmpărtăşesc concepţii
greşite privind diferite categorii de persoane cu deficienţe
sau manifestă comportamente discriminatorii icircn ceea ce
priveşte oportunităţile educaţionale sau profesionale care
pot fi puse la dispoziţia acestora
Literatura de specialitate a prezentat o serie de studii
care au pus un accent deosebit pe investigarea atitudinilor
faţă de integrarea sau includerea persoanelor cu handicap
şi icircn special a copiilor cu CES handicap De o importanţă
deosebită icircn calitatea vieţii persoanelor cu handicap o au
atitudinile specialiştilor (logopezi psihoterapeuţi etc) faţă
de această categorie de persoane Investigarea atitudinilor
specialiştilor faţă de integrarea acestor persoane ajută la
identificarea celor mai potrivite măsuri de influenţare icircn
scopul formării unor relaţii bazate pe valorificare reciprocă
şi de promovare a egalităţii şanselor de participare
Metodologia cercetării
Propunem icircn cele ce urmează un studiu diferenţiat
realizat pe baza investigării atitudinii faţă de integrarea
persoanelor cu deficienţă mintală comparativ cu
integrarea persoanelor cu deficienţă de auz din
perspectiva cadrelor didactice din structurile de
icircnvăţămacircnt obişnuit şi din cele de icircnvăţămacircnt special din
Romacircnia (judeţul Braşov şi municipiul Bucureşti) icircn anul
şcolar 2010 ndash 2011
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
9
Obiectivul investigaţiei a fost compararea
atitudinilor manifestate de cadrele didactice
din icircnvăţămacircntul de masă şi din cel special
faţă de integrarea copiilor cu deficienţă
mintală şi deficienţă de auz
Icircn cadrul cercetării au fost investigate 150 de cadre
didactice repartizate icircn şase eşantioane cu cacircte 25 de
subiecţi şi pe trei categorii de persoane cadre didactice
din şcoala specială cadre didactice itinerante şi cadre
didactice care lucrează cu copiii normali (respectiv cacircte 50
de subiecţi din fiecare categorie)
Metoda de cercetare aplicată a fost investigaţia
realizată pe bază de chestionar utilizacircndu-se două
chestionare distincte unul icircn formă revizuită respectiv
inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală denumit
MRAI-R iar celălalt icircn formă adaptată cu aceeaşi itemi
dar care aborda perspectiva atitudinii faţă de persoanele
cu deficienţă de auz Jumătate din numărul de cadre
didactice respectiv cacircte 25 de subiecţi din cele trei
categorii au completat un chestionar privind atitudinile faţă
de persoanele cu deficienţă mintală iar cealaltă jumătate
din numărul de cadre didactice tot icircn aceeaşi distribuţie
au completat un chestionar privind atitudinile faţă de
persoanele cu deficienţă de auz
Inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală a fost
revizuit de Antonak şi Harth icircn anul 1994 şi cuprinde 29 de
itemi care au valoare pozitivă sau negativă icircn funcţie de
modul de orientare al atitudinilor icircn acest caz fiind luate ca
reper atitudinile pozitive faţă de persoanele cu deficienţă
mintală Itemii sunt structuraţi pe patru scale iar pe fiecare
scală sunt repartizaţi 7 maximum 8 itemi Scalele sunt
următoarele
- Scala IntegrarendashSegregare evaluează opiniile privind
integrarea persoanelor cu deficienţă mintală icircn societate
- Scala Distanţă Socială evaluează opiniile cu privire la
interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele cu şi
fără deficienţă mintală
- Scala Drepturi Private evaluează opiniile cu privire la
respectarea drepturilor persoanelor cu deficienţă mintală icircn
societate
- Scala Convingeri Nefavorabile evaluează opiniile cu
privire la unele aspecte morale şi comportamente sociale
ale persoanelor cu deficienţă mintală
Inventarul se completează individual de către
fiecare participant fără limitarea timpului iar pentru fiecare
item se marchează opinia pe un continuum de patru
puncte cu ancorele bdquodezacord total bdquodezacord bdquoacord şi
bdquoacord total
După completarea chestionarului subiecţii au fost
rugaţi să furnizeze unele informaţii personale privind
vacircrsta genul nivelul educaţional şi ocupaţia actuală
Subiecţii au fost invitaţi sa indice dacă cunosc o persoană
cu deficienţă mintală Icircn cazul icircn care răspunsul este
pozitiv aceştia trebuiau să indice tipul relaţiei pe categorii
(relaţie familială apropiată icircntacircmplătoare de vecinătate
doar cunoştinţe sau neexistenţa unei relaţii)
Pentru a cota rezultatele icircn direcţia atitudinilor
pozitive s-a ţinut seama de valoarea pozitivă sau negativă
a fiecărui item acordacircndu-se punctaje la modul următor
pentru un item pozitiv dezacord total = 1 dezacord = 2
acord = 3 acord total = 4 pentru un item negativ
dezacord total = 4 dezacord = 3 acord = 2 acord total= 1
Scorurile la scalele integrarendashsegregare drepturi
private şi convingeri nefavorabile pot avea valori cuprinse
icircntre 7 şi 28 de puncte iar la scala distanţă socială valorile
pot fi cuprinse icircntre 8 şi 32 de puncte La nivelul icircntregului
instrument de măsurare scorurile pot lua valori cuprinse
icircntre 29 şi 116 puncte
Modul de abordare icircn cazul inventarului de atitudini
faţă de deficienţa de auz a fost exact acelaşi fiind doar
icircnlocuit termenul de deficienţă mintală cu cel de deficienţă
de auz şi rezultacircnd forma adaptată a inventarului de
atitudini MRAI-R (luat drept reper)
Ipoteza cercetării pe care o supunem spre verificare
presupune că icircntre atitudinile cadrelor didactice care
lucrează icircn şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care
lucrează icircn icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice
determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare
profesională Suplimentar se va face diferenţierea
percepţiei sociale a integrării copiilor cu deficienţă
mintală comparativ cu copiii ce prezintă deficienţă de auz
aşa cum se prezintă din perspectiva specialiştilor icircn
educaţie la cele trei categorii de cadre didactice avute icircn
vedere
Rezultatele obţinute la cele două tipuri de inventare
au fost prelucrate statistic prin calculul frecvenţele
medianele şi procentelor corespunzătoare privind
atitudinea faţă de fenomenul integrării la nivel general
respectiv la nivelul tuturor itemilor inventarelor dar şi pe
cele patru scale de apreciere delimitate Pentru verificarea
diferenţelor semnificative dintre loturile de cadre didactice
s-a recurs la aplicarea testului U (Mann-Whitney) utilizabil
icircn cazul eşantioanelor independente
Comparaţie icircntre atitudinile manifestate de cadrele
didactice din şcolile speciale şi din şcolile
integratoare
Eşantioanele investigate le vom denumi prescurtat
după cum urmează Tipurile de cadre didactice care şi-au
exprimat atitudinea faţă de integrarea copiilor cu deficienţă
mintală sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special (DMS)
cadrele didactice itinerante (DMI) profesorii din
icircnvăţămacircntul general (DMG) Pentru exprimarea opiniei
faţă de integrarea copiilor cu deficienţă auditivă tipurile de
cadre didactice sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special
(DAS) profesorii itineranţi (DAI) şi cadrele didactice care
predau icircn icircnvăţămacircntul obişnuit (DAG)
Pentru delimitarea tendinţelor icircn atitudinile cadrelor
didactice investigate pe cele patru scale ale inventarelor
au fost calculate frecvenţele medianele şi procentele
corespunzătoare fiecărei scale valori pe baza cărora s-au
putut icircntocmi reprezentările grafice de la nivelul celor
patru scale după cum urmează
64
75
61
68
79
72
0
10
20
30
40
50
60
70
80
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Integrare-Segregare
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
10
Scala Integrare-Segregare cuprinde itemi
care sondează opiniile privind integrarea
copiilorpersoanelor cu deficienţe icircn
comunitatea educaţională sau socială din
perspectiva beneficiilor care pot fi obţinute prin procesul
de integrare atacirct icircn ceea ce priveşte persoanele
deficiente cacirct şi persoanele normale
Tendinţa rezultatelor obţinute la nivelul fiecărui
eşantion investigat se poate observa icircn reprezentarea
grafică de mai sus La nivelul acestei scale se evidenţiază
o distribuţie aproximativ asemănătoare din perspectiva
opţiunilor privind deficienţa mintală comparativ cu
deficienţa de auz dar pentru ultima perspectivă atitudinea
celor trei categorii de cadre didactice este uşor mai
favorabilă icircn general Menţionăm faptul că profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă manifestă cea mai puţin favorabilă
atitudine faţă de integrarea copiilor cu deficienţă mintală
(61) icircnregistracircnd cele mai multe scoruri la opţiunea
dezacord sau dezacord total spre deosebire de celelalte
loturi iar faţă de integrarea elevilor cu deficienţă de auz
manifestă o permisivitate mai mare scorurile fiind
apropiate de cele ale profesorilor itineranţi (68 se apropie
de 72) Cele mai bune atitudini faţă de integrarea copiilor
cu deficienţe mintale respectiv de auz le-au manifestat
cadrele didactice itinerante icircn proporţie de 75
(eşantionul DMI) şi de 79 (eşantionul DAI)
Scorurile sunt mai bune atunci cacircnd itemii conţin
referiri la persoane cu deficienţe icircn general (şi numai la
copii) şi cacircnd este vorba mai ales de integrarea icircn
comunitate (cu perspectivă mai largă decacirct integrarea
educaţională) sau la locul de muncă Integrarea
educaţională la nivelele superioare cum ar fi la liceu este
mai bine cotată probabil pentru faptul că la această
vacircrstă elevii au dobacircndit suficiente comportamente
adaptive care să le sprijine integrarea la acest nivel şi să
facă faţă relaţionării adecvate cu ceilalţi dar şi comunicării
cu semenii icircn ansamblu
Au fost icircnregistrate şi scoruri mai slabe mai ales din
perspectiva includerii elevilor cu deficienţe icircn programe de
după-amiaza separate de elevii normali S-a observat o
tendinţă generală de a opta pentru includerea suplimentară
a acestor copii indiferent de tipul de deficienţă icircn scopul
completării educaţiei şi stimulării adecvate a dezvoltării
acestor copii Un alt motiv ar mai fi resursele materiale şi
umane insuficiente la nivelul integrării educaţionale la
momentul actual sau faptul că dificultăţile pot fi mai mari
decacirct beneficiile icircn cadrul procesului integraţional
Icircn cadrul scalei Distanţă socială sunt incluşi itemi cu privire
la interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele
cu şi fără deficienţe itemi care indică gradul de apropiere
sau distanţare socială a persoanelor fără deficienţe faţă de
persoanele cu deficienţe icircn anumite contexte sociale
La această scală tendinţa generală la cele trei
categorii de cadre didactice este asemănătoare ca şi la
scala precedentă cu menţiunea că scorurile la acest nivel
au valori mai bune decacirct la scala integrare-segregare
Cele mai bune rezultate (icircn procent de 78 pentru
eşantionul DMS şi de peste 80 la celalalte eşantioane
cu excepţia eşantionului DMG) au fost obţinute la itemii
care se referă la interacţiuni sociale cum ar fi a merge la
film la teatru cu persoane care prezintă deficienţe a
participa la o petrecere dedicată unui copil cu deficienţă
Şi la nivelul contactelor sociale de tipul a icircnota alături de o
persoană deficientă a locui icircn bloc cu persoane din
această categorie au fost obţinute scoruri bune
Excepţie de la aceste tendinţe favorabile icircn integrarea
socială a persoanelor cu deficienţă a făcut eşantionul
DMG care a manifestat respingeri semnificative faţă de
integrarea persoanele cu deficienţă mintală comparativ cu
celelalte eşantioane (icircn general doar icircn proporţie de 76
au avut opinii favorabile relaţionării cu această categorie
de persoane)
Cu cacirct itemii se raportează la cultivarea unor relaţii mai
apropiate cu persoanele ce prezintă deficienţe cu atacirct se
manifestă o reţinere mai mare faţă de persoanele cu
deficienţă (de exemplu a permite ca propriul copil să icircşi
facă prieteni dintre persoanele care prezintă deficienţă a
lua cina icircmpreună cu persoane din această categorie)
fapt ce s-a evidenţiat icircn scoruri uşor mai reduse decacirct la
ceilalţi itemi Itemul care se referă la faptul de a fi tuns de
către o persoană competentă care prezintă deficienţă a
icircntrunit cele mai mari reţineri la nivelul acestei scale
dovedind o oarecare lipsă de icircncredere faţă de aceste
persoane
Totuşi se evidenţiază la nivelul acestei scale tendinţe
care reflectă acceptarea socială crescută a persoanelor cu
deficienţe indiferent de contextul icircn care au interacţiunile
sociale (cu excepţia subliniată mai sus) iar distanţa
socială tinde să crească mai mult icircn cadrul implicării
membrilor de familie icircn relaţii de prietenie sau de
vecinătate
78
88
75
81
91
81
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Distanţă Socială
68
79
68
71
79
75
62
64
66
68
70
72
74
76
78
80
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Drepturi Private
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
11
La nivelul scalei convingeri nefavorabile
distribuţia generală a rezultatelor obţinute
respectă configuraţia de la celelalte scale ale
chestionarului cu menţinerea la niveluri
superioare a tendinţei generale a eşantioanelor de
profesori itineranţi (cu cacircte un procentaj de 71 la fiecare
lot) urmate de eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul special şi din cel obişnuit care sunt icircn
favoarea integrării elevilor cu deficienţă de auz
(procentajele sunt de 68 pentru fiecare lot) Cele mai
scăzute niveluri privind acceptarea integrării au fost atinse
tot de eşantionul de cadre didactice din icircnvăţămacircntul de
masă care manifestă reţinere icircn integrarea copiilor cu
deficienţă mintală (căruia icirci corespunde un procent de
61)
Scorurile de la această scală au fost uşor mai scăzute
decacirct cele obţinute la celalalte scale Anumite convingeri
nefavorabile expuse au fost icircmpărtăşite şi de o mare parte
din cadrele didactice investigate cum ar fi cele referitoare
la capacitatea persoanelor cu deficienţă de a avea răbdare
pentru a obţine ceea ce icircşi doresc sau de a da dovadă de
autocontrol capacitate ce poate să aibă un rol stimulator icircn
stabilirea de relaţii icircntre această categorie de persoane şi
persoanele fără deficienţe Cea mai nefavorabilă
convingere la care au aderat multe dintre cadrele
didactice a fost cea privind imposibilitatea de manifestare
a persoanelor cu deficienţe icircn acelaşi fel cu cele care nu
au deficienţe chiar dacă contextul este considerat a fi
favorabil icircn condiţiile egalităţii de şanse sociale
Au existat şi atitudini pozitive icircn marea majoritate a
cazurilor icircn ceea ce priveşte convingerea că şcolarii cu
deficienţe nu icircşi pierd timpul jucacircndu-se la ore
recunoscacircnd valoarea includerii copiilor cu deficienţe icircn
şcolile de masă şi a implicării icircn procesul icircnvăţării
desfăşurat icircn clasă De asemenea au fost recunoscute
beneficiile integrării acestei categorii de copii şi importanţa
interacţiunilor sociale dintre persoanele cu şi fără
deficienţă cu valorizarea posibilităţilor de exprimare ale
persoanelor deficiente
Icircn general cadrele didactice au preponderent
convingeri favorabile dar au şi idei preconcepute cu privire
la persoanele cu deficienţă luacircnd icircn considerare limitele şi
dificultăţile pe care le icircntacircmpină persoanele cu deficienţă
icircn relaţiile interpersonale Pe de altă parte se mai poate
menţiona faptul că profesorii nu cred icircn procent
semnificativ că prejudiciile aduse persoanelor cu
deficienţe au fost exagerate
Pentru verificarea ipotezei cercetării formulată mai
sus s-a recurs la aplicarea testului Mann-Whitney prin
care s-au comparat perechi de eşantioane icircn vederea
delimitării semnificaţiei diferenţelor dintre rezultatele
obţinute de fiecare eşantion
Valorile testului U (Mann-Whitney) icircmpreună cu
reprezentarea grafică a rezultatelor generale la
chestionare prezentate mai jos au relevat o serie de
diferenţe semnificative icircn exprimarea atitudinilor faţă de
integrarea persoanelor cu deficienţe mintale şi de auz
Tabel cu valorile testului U (Mann-Whitney)
Se observă diferenţe semnificative icircntre categoria
profesorilor itineranţi şi icircntre cele două categorii de cadre
didactice din icircnvăţămacircntul special respectiv din
icircnvăţămacircntul general atacirct din perspectiva rezultatelor
privind deficienţa de auz (la pragurile de semnificaţie de
0025 şi 0043) cacirct mai ales din perspectiva deficienţei
mintale (pragurile de semnificaţie tind către 0 avacircnd
valorile 0001 şi 0003) ndash icircn cazul nostru verificarea
statistică este considerată validă la p=005
Pere
chi de e
şantioane
Valo
are
test
U
Pra
g d
e s
em
nific
aţie
D
MG
ndash D
MS
189
00
19
DM
G ndash
DM
I
158
00
03
DA
G ndash
DA
S
208
00
37
DA
G ndash
DA
I
225
00
43
DM
S ndash
DM
I
134
00
01
DA
S ndash
DA
I
197
00
25
DM
S ndash
DA
S
186
00
14
DM
I ndash D
AI
280
05
27
DM
G ndash
DA
G
150
00
02
71
78
68
73
7977
60
65
70
75
80
1
Graficul privind atitudinea generală faţă de
copiii cu deficienţe mintale şi de auz
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
12
Şi procentele calculate pe baza medianelor
care exprimă tendinţa generală a grupurilor
pe baza unei valori centrale relevă aceeaşi
situaţie pe o scară de la 1 la 100 cadrele
didactice itinerante se află la poziţia 78 şi 79 reprezentacircnd
nivelele cele mai ridicate de acceptare a procesului de
integrare a copiilor cu deficienţe mintale respectiv de auz
Din calculul procentelor realizate pe baza frecvenţelor pe
intervalele de dezaprobare aprobare a fenomenului
integrării a reieşit faptul că două treimi din fiecare eşantion
se situează icircn zona acordului total privind acest fenomen
iar restul de o treime din subiecţi icircn zona acordului simplu
De altfel cele două grupuri tind să se comporte ca unul
singur nefiind o diferenţă semnificativă icircntre aceste
eşantioane (la pragul de semnificaţie de 0527)
Urmărind icircn continuare raţionamentul nostru se poate
observa din reprezentarea grafică generală că profesorii
din şcolile speciale ocupă o poziţie inferioară la valorile
74 respectiv 76 cadrele didactice din şcoala specială
pentru copii cu deficienţe de auz avacircnd un nivel mai ridicat
de acceptare a integrării 36 dintre acestea exprimacircndu-
şi acordul total faţă de fenomenul integrării (spre deosebire
de profesorii din icircnvăţămacircntul special pentru copii cu
deficienţă mintală care doar icircn proporţie de 20 sunt total
de acord cu integrarea acestei categorii de copii)
De menţionat faptul că poziţiile cele două eşantioane
de profesori din icircnvăţămacircntul special sunt situate icircn zona
acordului simplu şi a acordului total faţă de integrarea
copiilor deficienţi ca şi icircn cazul profesorilor itineranţi Doar
icircn cazul cadrelor didactice din icircnvăţămacircntul general a fost
delimitat un procent de 12 dintre subiecţi care au
manifestat dezacord privind integrarea copiilor cu
deficienţe mintale Faţă de copiii cu deficienţă de auz nu s-
a icircnregistrat această poziţie icircn ansamblu la profesorii care
lucrează cu elevi normali Se mai poate observa poziţia
superioară a eşantionului din urmă (valoarea 77) icircn
comparaţie cu poziţia inferioară a grupului profesorilor din
şcoala obişnuită care şi-au exprimat opiniile privind
integrarea copiilor cu deficienţă mintală (valoarea 60 fiind
cea mai scăzută valoare dintre toate)
Perspectiva integrării elevilor cu deficienţă mintală
este defavorabilă faţă de perspectiva integrării şcolarilor
cu deficienţe de auz din punctul de vedere al atitudinilor
profesorilor din icircnvăţămacircntul de masă deşi un procent mai
mic de cadre didactice manifestă dezacord faţă de
integrarea copiilor cu deficienţă mintală (după cum
spuneam mai sus) 56 din subiecţii chestionaţi şi-au
exprimat acordul simplu şi doar 32 au fost total de acord
cu fenomenul integrării acestei categorii de copii Icircn cazul
deficienţei de auz 60 din profesori sunt total de acord şi
doar 40 dintre aceştia şi-au exprimat acordul simplu faţă
de integrarea copiilor cu deficienţe de auz
Cu privire la sensul orientării atitudinii faţă de
integrare la eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul obişnuit s-a delimitat o situaţie inversată
comparativ cu eşantioanele de profesori din icircnvăţămacircntul
special icircn sensul că icircn mediul obişnuit există o respingere
mai mare a integrării copiilor cu deficienţă mintală şi o
acceptare mai mare apropiată de poziţia cadrelor
didactice itinerante icircn cazul integrării elevilor cu deficienţă
de auz Şi icircntre eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul special s-a constatat un grad mai mare de
de acceptare a integrării copiilor cu deficienţă de auz spre
deosebire de cei cu deficienţă mintală
Din perspectiva manifestării opiniei faţă de o
deficienţă sau alta diferenţele sunt semnificative icircn cadrul
categoriei profesorilor din icircnvăţămacircntul obişnuit (la pragul
de semnficaţie de 0002) dar şi a celei a profesorilor din
icircnvăţămacircntul special (pragul are valoarea 0014) Situaţia
se poate explica prin calitatea percepţiei sociale (mai
favorabilă sau mai defavorabilă) cu privire la handicapul
determinat de cele două tipuri de deficienţe
Icircn vederea verificării ipotezei cercetării au mai fost
comparate şi rezultatele obţinute din perspectiva
categoriei profesorilor din şcoala de masă raportată la cea
a cadrelor didactice din şcoala specială pe linia tipului de
deficienţă pentru care a fost realizată investigaţia aceste
diferenţe fiind net semnificative la pragul de 0019 icircn
cazul deficienţei mintale şi la pragul de 0037 pentru
deficienţa de auz Aceste diferenţe ar putea fi argumentate
prin diferenţele existente icircn nivelul de pregătire şi de
formare profesională la aceste două categorii de cadre
didactice doar icircn puţine cazuri profesorii din icircnvăţămacircntul
obişnuit avacircnd unele informaţii şi o oarecare experienţă icircn
abordarea copiilor cu deficienţă mintală sau cu deficienţă
de auz
Se confirmă astfel ipoteza supusă verficării conform
căreia icircntre atitudinile cadrelor didactice care lucrează icircn
şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care lucrează icircn
icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice
determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare
profesională afirmaţie verificată din două perspective cea
a deficienţei mintale şi cea a deficienţei de auz
Dubla verificare a avut rolul de a evidenţia modul icircn
care percepţia socială a celor două tipuri de deficienţă
acţionează la nivelul procesului de integrare pentru
constituirea unei atitudini mai mult sau mai puţin
favorabile (sau defavorabile) din perspectiva categoriilor
de specialişti implicaţi icircn educaţia copiilor cu aceste tipuri
de deficienţe
Se mai poate contura o concluzie potrivit căreia
percepţia socială a deficienţei direcţionează icircn sens
favorizant sau frenator procesul de integrare din
perspectiva profesorilor din şcolile integratoare (agenţi
educativi care au puţină experienţă respectiv pregătire icircn
abordarea copiilor cu deficienţe) dar şi din cea a cadrelor
didactice din icircnvăţămacircntul segregat (care sunt specialişti
bine pregătiţi şi cu experienţă adecvată bogată icircn
domeniu) Percepţia socială a deficienţei de auz mai
favorabilă decacirct cea a deficienţei mintale determină
atitudini mai favorabile faţă de integrare la profesorii din
icircnvăţămacircntul special şi mai ales la cei din icircnvăţămacircntul
general dar icircn situaţia din urmă s-au constatat chiar
unele atitudini defavorabile icircn cazul integrării copiilor cu
deficienţă mintală
O constatare interesantă la momentul actual a
fost lipsa diferenţei semnificative icircn cadrul categoriei
profesorilor itineranţi care şi-au manifestat nediferenţiat
atitudinile faţă de integrarea copiilor care prezintă cele
două tipuri de deficienţe Profesorii itineranţi icircn general
sunt formaţi şi orientaţi icircn vederea educării adecvate şi
integrării copiilor cu deficienţe chiar dacă aceste
deficienţe sunt diferite multe dintre cadre fiind absolvente
ale icircnvăţămacircntului superior de specialitate
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
13
La acestea percepţia socială a copilului cu
deficienţă mintală şi a celui cu deficienţă de
auz nu diferă foarte mult semnificativ
subiecţii educaţiei fiind abordaţi din
perspectiva cerinţelor lor educaţionale
speciale şi contează mai puţin eticheta care este acordată
prin icircmpărţirea deficienţelor pe categorii
Cercetarea de faţă din perspectiva modului icircn care
percepţia socială asupra deficienţei sau handicapului de un
anumit tip acţionează icircn sensul orientării atitudinilor faţă de
integrarea copiilor cu deficienţe se icircnscrie icircn seria
investigărilor care vizează studiul impactului unor
fenomene sociale asupra procesului de integrare a
persoanelor cu deficienţe fiind icircn acelaşi timp doar un
demers care ne-a stacircrnit interesul pentru cercetări
ulterioare mai elaborate icircn domeniu
Bibliografie
1 Atkinson amp Hilgardrsquos - Smith E Fredrickson B Lufhes
G Nolen-Hoeksema S ―Introducere icircn psihologie ediţia
a XIV-a Bucureşti Ed Tehnică copyright 2005
2 Avramidis E Norwich B bdquoTeachersrsquo attitudes towards
integrationinclusion a review of the literature European
Journal of Special Needs Education 2002
3 Antonak RF Livneh H bdquoMeasurement of attitudes
towards persons with disabilities Disability and
Rehabilitation 2000
4 Curelaru M bdquoReprezentări sociale opinii şi atitudini
rev Psihologie Socială nr8 2001
5 Zamfir C Vlăsceanu L coord bdquoDicţionar de
sociologie Ed Babel Bucureşti 1998
Prof psihoped drd ANGELA TIMUŞ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă
de Recuperare Hipoacuzici din Braşov
Profesor univ dr DORU-VLAD POPOVICI
Universitatea din Bucureşti
POSIBILITĂŢI DE EVALUARE LA DISCIPLINA ACTIVITĂŢII DE
PREPROFESIONALIZARE PENTRU ELEVII CU DIZABILITĂŢI
Pentru icircntregirea şi nuanţarea tabloului evaluativ iniţial şi final al elevilor cu deficienţe severe profunde şi asociate din clasele V ndash X consider oportună completarea palierelor existente icircn grila de evaluare utilizată icircn şcoala noastră icircn acest an şcolar 2011 ndash 2012 cu următoarele două secvenţe de evaluare care urmăresc şi apreciază
nivelul cunoaşterii corpului uman icircn detaliu a manifestărilor şi problemelor de sănătate ale acestuia şi a unor reguli elementare de igienă corporală
aptitudinile cunoştinţele şi abilităţile necesare preprofesionalizării elevilor cu dizabilităţi
Aceste două direcţii de evaluare vizează nu numai competenţele de autoicircngrijire şi prevenţie elemente importante icircn educaţia specială ci şi pe cele practic-acţionale necesare dobacircndirii deprinderii de a munci cu folos icircntr-o societate viitoare mai echilibrată şi mai lucrativă
De aceea icircn tabelul bdquoAchiziţii instrumentale din grila iniţială de evaluare propun adăugarea punctului I activităţi de preprofesionalizare iar rubricile bdquoautonomie personală şi bdquoautonomie socială adăugarea unor itemi vizacircnd cunoaşterea corpului uman şi a fiziologiei acestuia şi respectiv comportamentul icircn cadrul familiei şi şcolii
Scala punctajele şi formulele de calcul vor rămacircne aceleaşi
ACHIZIŢII INSTRUMENTALE
I Activităţi de preprofesionalizare
Scala asperităţilor
discriminează tactil
neted-aspru
două asperităţi
patru asperităţi
şase asperităţi
mai puţin aspru ndash mai aspru
mai puţin lucios ndash mai lucios
Materiale de lucru (şi materiale comestibile)
identifică cel puţin trei materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate (lemn lut piatră)
recunoaşte două-patru materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate
asociază materialul din natură cu obiectul finit
din mediul concret
din imagini
din reprezentări (din muzeu expoziţie etc)
diferenţiază cel puţin trei materiale folosite icircn construcţii (piatră lemn metal)
apreciază corect cel puţin trei caracteristici fizice ale diverselor materiale (duritate plasticitate elasticitate rezistenţă etc)
enumeră cel puţin trei ingrediente care pot fi folosite la prepararea macircncărurilor
recunoaşte instrumente unelte folosite icircn gospodărie
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI
14
Instrumente şi tehnici de lucru
precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)
identifică
unelte de grădinărit
aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)
lucrează cu
instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)
unelte de grădinărit
manevrează aparate electrocasnice
vopseşte manual
suprafeţe plane
obiecte cu suprafeţe multiple
icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)
prelucrează manual materiale comestibile
decojeşte
rade
feliază
toacă
amestecă
caşerează cu pe diverse materiale
presează lutul icircn forme
scoate lutul din forme
modelează
tematic
liber (creativ)
măsoară diverse suprafeţe
trasează
suprafeţe
forme combinate
taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi
Confecţionarea unor obiecte
asamblează elemente din diverse materiale (carton
lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru
finisează obiectul
apreciază obiectiv
lucrarea proprie
lucrările colegilor
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
AUTONOMIA PERSONALĂ
Corpul uman şi fiziologia lui
diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
localizează prin palpare principalele organe interne
Inimă
stomac
fixat
indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli
difuz
cu precizie
diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice
procesul circulator
procesul respirator
procesul locomotor
respectă reguli elementare de igienă
personală
a icircmbrăcămintei
a icircncălţămintei
a spaţiului apropiat
AUTONOMIA SOCIALĂ
Conştientizarea regulilor de comportare civilizată
descrie comportamente
ale părinţilor bunicilor
ale fraţilor surorilor
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale sale
ale personalului şcolii
evaluează (pozitivnegativ) comportamente
ale membrilor familiei
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale personalului şcolii
ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale
Prof psihoped Cristian Dinu
Centrul Şcolar Special Ploieşti
JOCURI DIDACTICE
ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)
Scop
Verificarea număratului pacircnă la 2
Raportarea numărului la cantitate
Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de
obiecte după formă mărime şi culoare
Sarcina didactică
Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau
culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă
constituită
DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI
15
BUNE PRACTICI
Regulile jocului
Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor
răspunde icircntrebărilor educatoarei
Fiecare răspuns corect este recompensat prin
aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat
Elemente de joc personajul icircndrăgit
Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe
popice bile mingiuţe etc
Desfăşurarea jocului
Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ
păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu
jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe
jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze
numărul obiectelor din fiecare grupă
Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt
Cine alege popicele Cacircte sunt
Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare
Variantă
Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd
diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le
separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată
Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi
grupa icircn care sunt două obiecte
Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea
JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)
Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile
spaţiale
Sarcina didactică
Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri
de obiecte faţă de un reper dat
Regulile jocului
Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi
precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte
sunt aplaudate
Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor
mişcarea
Material didactic diferite jucării
Desfăşurarea jocului
Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună
cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar
educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn
diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile
Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv
Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft
Eu am găsit paharul icircn dulap
Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează
răspunsuri cum ar fi
Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor
Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă
Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le
aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare
Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de
obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor
preciza locul unde este aşezată
CERCURI COLORATE( Nivelul I)
ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri
după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre
culorile de bază
Sarcina didactică
Diferenţierea cercurilor după culoare
Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii
grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse
Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea
Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri
colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru
clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile
Desfăşurarea jocului
Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene
şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor
după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile
roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră
cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul
educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit
preşcolarii verbalizează acţiunea
Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie
După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele
formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi
grupa cercurilor albastre
Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe
cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii
au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe
un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se
verbalizează
Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu
Bibliografie selectivă
Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice
Editura EMIA Deva 2004
G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la
preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008
S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru
activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis
Bucureşti 2005
Prof psihoped Adriana Comişel
Şcoala Specială Vălenii de Munte
16
CARNAVAL DE HALLOWEEN
Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al
fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales
Cel mai icircnfricoşător costum
Cel mai original costum
Cea mai bună prezentare a unui personaj
Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare
Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea
Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni
PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ
PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI
Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare
recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea
Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri
Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos
Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea
BUNE PRACTICI
17
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
randamentului şcolar icircn special la
disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore
de icircnvǎţare
Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn
programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de
douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de
atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat
frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin
motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)
Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi
eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ
conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a
condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt
clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome
icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor
Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru
elevii cu CES
-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru
includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare
a icircnvǎţǎrii
-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor
prin programul de sprijin
-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES
-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica
elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului
acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile
integratoare
-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea
programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de
dificultǎţile pe care le au aceşti elevi
Prof itinerant Dan Magdalena
Şcoala Specială Nr2 Ploieşti
DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN
DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI
bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi
armonios personalitatea are nevoie de iubire şi
icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor
Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)
Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele
ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o
poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament
specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului
trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia
rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei
şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se
constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa
crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea
numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte
opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei
noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei
conjugale
Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui
climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi
dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un
spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa
conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea
copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei
dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de
ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea
primelor experienţe de socializare
Familia trebuie să fie un garant de securitate de
protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru
toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se
nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind
virtuţile sociale şi morale
Dimensiunea afectivă a mediului familial este
componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare
importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp
poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai
mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce
tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori
nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei
cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral
pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai
nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care
conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau
de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea
părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un
mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai
grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea
copilului
Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn
comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi
transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter
negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de
cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-
un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă
ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă
―Părinţii răi au fiii şi mai răi
Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn
cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din
acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai
naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu
certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii
Atmosfera căminului familial primeşte o mare
icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc
şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima
care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn
dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre
părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele
momente pe care le traversează familia
Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de
către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care
copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei
comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel
deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste
laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va
extinde tot sub această formă şi icircn societate
Atmosfera din familie este pentru copil soarele
apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are
nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană
pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi
icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea
lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de
unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi
bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele
mai frumoase hăinuţe
18
Profesorul trebuie să icircmbine limbajul
vorbit cu gesturile să foloseasca imagini
planşe panouri
Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi
numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E
greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui
el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu
bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii
este treaba fiecărui membru
Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii
Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu
copiii
1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea
Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să
audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le
transmită să audă totodată punctele de vedere ale
copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le
comunică aceştia
Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea
asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute
Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu
le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze
un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi
icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile
placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune
părinţilor doar ce vor să audă
Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul
icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute
2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie
sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza
gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i
disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă
Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar
respect pentru atitudinea copilului
3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi
posibila soluţie
Nu-i spune copilului nimic negativ despre el
4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la
ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la
persoana icircntacirci
5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce
apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn
cauză nu evalua trăsături de caracter
Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă
propriile lor concluzii
6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn
imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate
Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au
nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze
cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i
vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi
neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi
manifeste sentimentele
7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima
icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt
dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate
Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi
independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct
se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte
BIBLIOGRAFIE
Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-
editura Polirom Iaşi 2005
Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale
ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti
2006
Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine
copilul)-editura Trei Bucureşti 2007
Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura
Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999
Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion
Bucureşti 1993
Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas
Bucureşti 2006
Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005
Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006
Prof icircnv primar DIANA SAVU
COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI
FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-
Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte
19
DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI
AR
IA
CU
RR
ICU
LA
RĂ
O
BIE
CT
IVE
C
RIT
ER
II M
INIM
AL
E D
E
PE
RF
OR
MA
NŢ
Ă
PE
RIO
AD
A
MIJ
LO
AC
E D
E R
EA
LIZ
AR
E
ST
RA
TE
GII S
PE
CIF
ICE
E
VA
LU
AR
E
Mate
matică ş
i ştiin
ţe
Form
are
a d
eprinderii de
aplic
are
a a
lgoritm
ulu
i adunării cu tre
cere
peste
ord
in
Dezvoltare
a r
aţionam
entu
lui
mate
matic
C1 A
plic
ă icircn m
od c
ore
ct
alg
oritm
ul pentr
u o
pera
ţii de
form
a
+
+
+ u
tilizacircnd m
ate
rial concre
t
C2
Calc
ule
ază c
ore
ct
C
3
Asocia
ză o
pera
ţiei de
adunare
lim
baju
l m
ate
matic
respectiv s
ituaţii cotidie
ne
021
02
011
051
02
011
091
02
011
121
02
011
161
02
011
191
02
011
231
02
011
261
02
011
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
cu m
ate
rial concre
t
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
fără
mate
rial concre
t
-+
cu m
ate
rial concre
t
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
-
Ex de a
socie
re a
lim
baju
lui
mate
matic c
u o
pera
ţia d
e
adunare
T
est
de e
valu
are
- E
v parţ
ială
FB
-
Ev parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
S ndash
se v
a u
tiliz
a
mate
rialu
l concre
t icircn
continuare
-Ev parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
FB
-E
v fi
nală
FB
ndasho
bie
cti
ve
icircnd
ep
lin
ite
F
IŞĂ
DE
OB
SE
RV
AR
E Ş
I E
VA
LU
AR
E A
PR
OG
RE
SU
LU
I Ş
CO
LA
R
- m
od
el-
Pro
f iti
nera
nt
meto
dis
t N
ico
leta
Ad
et
Cen
tru
l Ş
co
lar
Sp
ecia
l P
loie
şti
20
Proiect Web Quest
MEDIUL ACVATIC
bdquo Acvariul meu
INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti
Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această
grădină Zoo nu există un acvariu
Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o
emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei
Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este
realizarea insectarului a ierbarului creşterea
păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si
a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu
este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care
deconectează creează buna - dispoziţie bucurie
sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se
preocupă de acest lucru
SARCINA DE LUCRU
Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo
totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un
acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui
la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu
voi trebuie să
Alegeţi un mediu acvatic
Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
Proiectează-ţi acvariul
ACVARIUL MEU
Pentru realizarea acvariului este nevoie de
Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)
Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu
aparat pentru oxigenarea apei
PEŞTIŞORII DE ACVARIU
1 Peştele ndashvoal
2Carasul auriu
3 Peştele ndashguppi
4Peştele ndashzebra
5 Peştele ndashscalar
6 Peştele cu spada
7 Peştele ndashluptator
8 Plati
9 Moli negru
10 Gurami
11 Peştele-neon
Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din
acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem
următoarele intervenţii zilnice
icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte
depuneri
scoaterea animalelor şi plantelor moarte
completarea apei
hrănirea animalelor
vom avea icircn permanenţă langă acvariu un
recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o
săptămacircnă
toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu
trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe
reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se
face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu
apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi
cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă
pentru a nu-i lovi
Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să
ţinem cont de următoarele criterii
1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne
permite spaţiul
2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante
de acvariu
3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn
permanenţă curat şi fără corpuri străine care să
afecteze peştişorii
4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura
camerei)
5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie
tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor
condiţii de viaţă
6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici
icircmpreună cu cei agresivi
7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni
8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage
atenţia peştilor ci le vom vorbi
BUNE PRACTICI
21
BUNE PRACTICI
9 vom proteja peştii de zgomotul produs
de aspirator de maşina de spălat sau de
alte zgomote care pot produce pentru
aceştia şocuri sau chiar moartea
10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a
evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului
11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben
portocaliu sperie peştii
12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru
completarea apei evacuate se va păstra numai icircn
vase de plastic sau sticlă nu de metal
13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a
putea interveni icircn caz de nevoie
PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)
Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge
(scoica) (melcul)
rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu
PROCESUL
1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii
2 Fiecare grup icircşi va alege
Un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic
Crearea mediului avatic
3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile
Un mediu acvatic
Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu
acvatic
Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
acvatic fără nici o problemă
Crearea mediului avatic
Desenează un poster la scară a acvariului tău după care
crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului
acasă sau la şcoala
1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii
acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-
curi
2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din
acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd
fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu
3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta
Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn
legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi
a-ţi completa cunoştinţele
Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati
peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen
făcut icircnainte pe aceasta
22
BUNE PRACTICI
Insuficient Suficient Bine Foarte bine
Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)
Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului
Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final
Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat
CONCLUZII
- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te
ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de
asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte
Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte
bine
1 Căutarea şi
regăsirea
informaţiilor
Nu colectează nici o
informaţie despre
tema propusă
Colectează foarte
puţine informaţii
despre tema
propusă
Colectează
informaţii cele mai
multe fiind legate de
animale
Colectează o
multitudine de
informaţii despre
peştii din lista
propusă
2 Utilizarea
resurselor
proiectului
WebQuest
Nu utilizează sursele
indicate icircn proiect şi
nici alte surse
Utilizează puţin din
sursele indicate icircn
proiect
Utilizează
majoritatea surselor
indicate icircn proiect
sau alte surse
Utilizează eficient
toate resursele din
proiect
3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte
rar manifestacircnd de-
zinteres pt activitate
Cooperează de
obicei constant si
periodic la solicitări
Cooperează
permanent şi icircşi
ajuta colegii lenţi icircn
acţiune
4 Prezentarea
raportului individual
Nu stăpacircneşte
limbajul specific
Face greşeli de
limbaj şi prezintă o
implicare fluctuantă
folosind maxim 3
resurse
Face greşeli de
limbaj care nu
afectează
icircnţelegerea fişei de
observare
Lucrarea este clar
prezentată
conţinacircnd fişa de
obsevaţie şi
informaţii scrise din
cărţi şi reviste
icircnsoţite de desene
proprii legate de
diferite specii de
peşti de acvariu
EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ
B EVALUAREA PE ECHIPE
23
Prin proiectul realizat se furnizează şi se
remarcă următoarele rezultate
Formularea de judecăţi simple (pe baza
observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)
despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor
şi a animalelor
Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea
dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor
Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra
naturii efectele acestora
Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-
primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii
simple
Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn
lumea plantelor şi a animalelor
Ghidul profesorului
Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-
melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii
şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de
acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu
modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de
selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile
VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE
Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se
derulează pe durată lungă pentru o procesare a
informaţiei structurare şi extindere eficientă a
cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul
lor
Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel
Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile
elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere
asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de
dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul
liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau
la şcoală
1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu
alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel
mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo
cunoaşterea diferitelor specii de peşti
2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit
elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi
libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu
criteriu pentru realizarea unui acvariu
3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite
de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele
sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care
pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a
acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea
unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare
icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene
4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin
descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a
modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse
diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea
critică
5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile
dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi
comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei
mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui
6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de
aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar
derularii proiectului la clasă
Web Questul responsabilizează copilul sau grupul
icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea
sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară
BIBLIOGRAFIE
1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici
Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate
perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca
Tacircrgovişte 2008
2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom
3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-
hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials
Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu
Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
BUNE PRACTICI
24
FIŞĂ DE LUCRU
pentru diferenţierea şi scrierea
corectă a literelor icirc şi acirc
1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare
__________ __________ ____________
____________ ____________ _____________
2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte
bacirctă cacircine gacircndac
______ _______ ________
pacircine gacircscă bracircnză
________ _______ ________
3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu
literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite
__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine
__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci
m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare
__săm__nţă
4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn
culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele
care conţin sunetul acircrdquo
lacircnă _______ adacircnc _________
macircţă _______ bacircrnă __________
racircde ________ cacircine __________
sacircnge _______ cacircrpă _________
gacircrlă ________ tacircrnă ___________
bacirctă _________ pacircine __________
icircmpleti _________________
bracircnduşă ________________
icircndulci___________________
icircnflori __________________
vacircnator __________________
icircnverzi__________________
macircncare ________________
sacircmbure_________________
tacircrnăcop ________________
5 Eu am scris una tu scrii mai multe
icircmpăratrarr_____________
macircnerrarr______________
cacircinerarr ______________
macircnz rarr______________
cacircntecrarr _____________
macircţa rarr_______________
gacircndacrarr______________
pacircine rarr_______________
hacircrtie rarr_______________
sacircmbure rarr ____________
ţacircnţarrarr________________
sacircnzianărarr______________
zacircnărarr_________________
vacircnătorrarr_______________
6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie
icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp
____________________________________________
blacircnd Sacircnziana zacircmbeste
_____________________________________________
pacircinea Cacircinele icircnfulecă
____________________________________________
icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa
____________________________________________
7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos
Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri
Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni
Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui
Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi
Bibliografie
1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom
2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed
Universul Enciclopedic Bucureşti 2009
Prof itinerant Iuliana Lixandru
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
25
FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului
1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt
2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează
3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc
____________ __________ __________
_______________ _______________
Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti
NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________
FICHE DrsquoEacuteVALUATION
I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR
II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles
ont une belle maison
avons un grand chien
ai une robe rouge
a une petite soeur
avez un crayon noir
as une calculette
III Complegravete par ai as a avons avez ont
Nous une grosse chatte
Jrsquo beaucoup drsquoamis
Vous un chien noir
Il Elle un livre drsquohistoire
Tu les cheveux courts
Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă
1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului
2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii
3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate
exerciţiile
Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea
Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni
BUNE PRACTICI
AVOIR avons
Tu
ont
Nous
as
avez
Ilselles
Je elle
vous
a
J
26
DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI
MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI
SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA
Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom
Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________
Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________
FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ
I Date personale
Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________
Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______
Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________
GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________
Trimis de____________________________________________________________________
II Date familiale
Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________
Relaţii icircn familie____________________________________________________________________
Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________
Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________
III Evoluţia copilului
Sarcina____________________________________Naşterea________________________________
Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________
Vorbirea in propoziţii________________________
IV Examen medical
__________________________________________________________________________________
V Examen psihologic
Organizarea spaţială _______________________________________________________________
Organizare temporală_______________________________________________________________
Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________
Lateralitate dominantă_______________________________________________________________
Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________
Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________
Trăsături de personalitate____________________________________________________________
VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs
Gradiniţa__________________________________________________________________________
Şcoala___________________________________________________________________________
Logopedie________________________________________________________________________
VII Examen logopedic
Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________
Cauze posibile _________________________________________________________
27
DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI
Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________
Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________
Pronunţarea silabelor________________________________________________________________
Sunete afectate_____________________________________________________________________
Calitatea vocii______________________________________________________________________
Motricitatea generală________________________________________________________________
Motricitatea facială__________________________________________________________________
Motricitatea linguală_________________________________________________________________
Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________
Vălul palatin_______________________________________________________________________
Dentiţia___________________________________________________________________________
Respiraţia_________________________________________________________________________
Auzul fonematic____________________________________________________________________
Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________
Scriere- Copiere ____________________________________________________________
- Dictare____________________________________________________________________
- Compunere________________________________________________________________
Citire____________________________________________________________________________
Diagnostic logopedic___________________________________________________________
Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________
______________________________________________________________________________
VII Alte date
Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________
Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________
Recomandări pentru familie___________________________________________________________
Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________
__________________________________________________________________________________
SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED
_____________________________________________
Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ
Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti
Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ
Universitatea Bucureşti
28
AMINTIRI BUNE PRACTICI
Conţinuturi (detalieri)
Obiective de
referinţă
Activităţi de
icircnvăţare Resurse Evaluare
ASISTENŢA
- fragmente din carteamdash
Viaţa ca un pom de Crăciun
- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu
Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip
Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte
Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate
Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip
- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta
Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău
Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip
Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare
Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti
CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA
PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune
lectura personalizată a programelor şcolare
planificarea calendaristică
proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor
Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate
Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate
Icircn ce scop
voi face
Ce voi face
Cu ce
voi
face
Cum voi
face
Cacirct s-a realizat
Selectarea conţinuturilor
Analiza resurselor
Determinarea activităţilor de icircnvăţare
Stabilirea instrumentelor de evaluare
Identificarea obiectivelor
29
Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI
LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo
CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo
CPăunescu EDP 1982
Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti
IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT
bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate
nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă
naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de
statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn
Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo
bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a
sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor
programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de
dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor
angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare
Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu
personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea
lor cu copiii cu nevoi speciale
Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă
pentru copiii cu dizabilităţi
Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la
diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de
gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special
sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu
dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări
socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn
şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale
de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie
de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi
alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi
gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru
Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor
judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma
curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă
adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea
durata şcolarizării poate să difere
Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative
speciale au acces la resurse psihopedagogice de
reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri
de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn
comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de
icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la
toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase
speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile
speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de
masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să
se ocupe mult mai bine de elevii
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
Conţinutul manualului
este adecvat
UTILIZARE
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi
elemente de conţinut din manual
Adaptare Omitere Adăugare
Alte materiale suport
NU
DA
Icircnlocuire
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
3
BUNE PRACTICI
COLŢ DE IARNĂ
Prof psihoped Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
CONCURSUL SĂRBĂTORI CU SPOR
Elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti icircndrumaţi de
cadrele didactice au confecţionat cu drag şi multă
icircndemacircnare felicitări pentru sărbătorile de iarnă
Pentru ca satisfacţia muncii elevilor să fie cacirct mai intens
trăită şi munca de echipă promovată cadrele didactice au
organizat competiţie icircntre clase dar la premiere
surpriză surpriză nu a fost acordat decacirct locul I
Fiecare clasă funcţie de specificul ei (vacircrstă tipurigrade
de deficienţă etc) a creat cacircte un panou minunat
fiecare făracircmă de creaţie exprimacircnd intens bucuria şi
frumuseţea sensibilelor suflete
4
MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII
TINERETULUI ŞI SPORTULUI
O R DI N pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea
serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale inte-
graţi icircn icircnvăţămacircntul de masă
Icircn conformitate cu Hotăracircrea Guvernului nr 5362011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei CercetăriiTineretului şi Sportului icircn temeiul art 51 alin (1) din Legea educaţiei naţionale nr 12011ministrul educaţiei cercetării tineretului şi sportului emite prezentul ordin Art 1 mdash Se aprobă Metodologia privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiiielevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă prevăzută icircn anexa care face parte integrantă din prezentul ordin Art 2 mdash La data intrării icircn vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr 53792004 privind Metodologia de organizare şi funcţion-are a serviciilor educaţionale prin cadre didactice de spri-jinitinerante pentru copiii cu cerinţe educative speciale şcolarizaţi icircn icircnvăţămacircntul de masă publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 1151 din 6 decembrie 2004 Art 3 mdash Direcţia generală educaţie şi icircnvăţare pe tot par-cursul vieţii Direcţia generală icircnvăţămacircnt icircn limbile minori-tăţilor relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali Direcţia generală management resurse umane şi reţea şcolară inspectoratele şcolare judeţeneInspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi unităţile de icircnvăţămacircnt preuniver-sitar duc la icircndeplinire prevederile prezentului ordin Art 4 mdash Prezentul ordin se publică icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I Ministrul educaţiei cercetării tineretului şi sportului Daniel Petru Funeriu Bucureşti 7 octombrie 2011 Nr 5574
M E TO D O L O G I E privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale
speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă
CAPITOLUL I Art 1 mdash Icircnvăţămacircntul special integrat reprezintă o formă de instruire şcolară diferenţiată precum şi o formă de asistenţă educaţională socială şi medicală complexă destinată copiilorelevilortinerilor cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă Aceasta trebuie să corespundă nevoilor de dezvoltare ale copiilor prin evaluarea adecvată a potenţialului de icircnvă-ţaredezvoltare şi prin asigurarea reabilitării recuperării şi compensării deficienţelor ori tulburărilor dificultăţilor de icircnvăţare Copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă beneficiază de suport educaţional prin cadre didactice de sprijin şi itiner-ante de la caz la caz Art 2 mdash Serviciile educaţionale de sprijin pentru per-soane cu cerinţe educaţionale speciale se organizează şi funcţionează icircn conformitate cu principiile care guver-nează icircnvăţămacircntul preuniversitar Art 3 mdash Icircn icircnţelesul prezentei metodologii termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii a) deficienţă mdash absenţa pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcţii (leziune anatomică tulburare fiziologică sau psihologică) a individului rezultacircnd icircn urma
unei maladii unui accident ori a unei perturbări care icircl icircmpiedică să participle normal la activitate icircn societate b) educaţie specială mdash ansamblul proceselor de punere icircn aplicare a programelor activităţilor de icircnvăţare şi asistenţă complexă de recuperare compensare psihoterapeutică medicală socială culturală adaptate persoanelor care nu reuşesc independent să atingă temporar sau pe toată durata şcolarizării un nivel de dezvoltare corespunzător vacircrstei pentru formarea competenţelor de bază icircn vede-rea pregătirii pentru viaţa de adult c) şcoală specială mdash unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care se asigură de către profesori specializaţi educaţie şi interven-ţie psihopedagogică persoanelor cu diferite tipuri şi grade de dizabilităţideficienţe d) cerinţe educaţionale speciale (CES) mdash necesităţile edu-caţionale suplimentare complementare obiectivelor gen-erale ale educaţiei adaptate particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţedizabilităţi sau tulburăridificultăţi de icircnvăţare ori de altă natură precum şi o asistenţă complexă (medicală socială educaţională etc) e) integrare (şcolară) mdash procesul de adaptare a persoanei cu CES la normele şi cerinţele şcolii pe care o urmează de stabilire a unor relaţii afective pozitive cu membrii gru-pului şcolar (grupăclasă) şi de desfăşurare cu succes a activităţilor şcolare f) incluziune (şcolară) mdash procesul permanent de icircmbună-tăţire a serviciilor oferite de unităţile de icircnvăţămacircnt pentru a cuprinde icircn procesul de educaţie toţi membrii comunită-ţii indiferent de caracteristicile dezavantajele sau dificul-tăţile acestora g) şcoală incluzivă mdash unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care se asigură o educaţie pentru toţi copiii şi reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare şi segregare CopiiiElevii din aceste unităţi de icircnvăţămacircnt beneficiază de toate drepturile şi serviciile educaţionale psihoterapeutice medicale şi sociale conform principiilor incluziunii sociale echităţii şi al asigurării egalităţii de şanse h) adaptare curriculară mdash corelarea conţinuturilor compo-nentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES din perspectiva finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia i) profesor itinerant şi de sprijin mdash cadrul didactic cu studii superioare icircn domeniul psihopedagogic care desfăşoară activităţi de icircnvăţare stimulare compensare şi recuperare cu persoanele cu CES integrate icircn unităţile de icircnvăţămacircnt de masă icircn colaborare cu toţi factorii implicaţi j) plan de servicii individualizat mdash modalitatea de pro-gramare şi coordonare coerentă a resurselor şi serviciilor individualizate pentru copiiieleviitinerii cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă focalizată pe nevoile de dezvoltare ale acestora k) program de intervenţie personalizat mdash instrumentul de proiectare şi implementare a activităţilor educaţional-terapeutice utilizat pentru eficientizarea activităţilor de intervenţie şi atingerea finalităţilor prevăzute icircn planul de servicii individualizat
l) centrul judeţeanal municipiului Bucureşti de resurse şi e asistenţă educaţională (CJRAECMBRAE) mdash unitatea specializată a icircnvăţămacircntului preuniversitar cu personali-tate juridică coordonată metodologic de inspectoratul şcolar care desfăşoară servicii de asistenţă psihopeda-gogică pentru părinţi copii cadre didactice şi care coor-donează monitorizează şi evaluează la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti activitatea şi serviciile eucaţion-ale oferite de către centrele logopedice interşcolare şi cabinetele logopedice şi cabinetele de
LEGISLAŢIE
5
LEGISLAŢIE
asistenţă psihopedagogică mediatorii şco-lari m) certificat de orientare şcolară şi profe
sională mdash documentulactul oficial eliberat de către CJRAECMBRAE conform prevederilor cuprinse icircn Legea educaţiei naţionale nr 12011 care precizează diagnosticuldeficienţa
şi orientează copiii elevii şi tinerii cu CES icircn icircnvăţămacircntul de masă sau icircn icircnvăţămacircntul special n) incapacitate mdash limitările funcţionale cauzate de disfunc-ţionalităţideficienţe fizice intelectuale sau senzoriale de condiţii de sănătate ori de mediu şi care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate motrică sau cognitivă ori un comportament
o) handicap mdash dezavantajul social rezultat icircn urma unei deficienţe sau incapacităţi şi care limitează ori icircmpiedică icircndeplinirea de către individ a unui rol aşteptat de so-cietate p) dizabilitate mdash rezultatul sau efectul unor relaţii com-plexe dintre starea de sănătate a individului factorii per-sonali şi factorii externi care reprezintă circumstanţele de viaţă ale acestui individ Datorită acestei relaţii impactul diverselor medii asupra aceluiaşi individ cu o stare de sănătate dată poate fi extrem de diferit bdquoDizabilitatea este termenul generic pentru afectări limitări ale activităţii şi restricţii de participare conform Clasificării internaţionale a funcţionării dizabilităţii şi sănătăţii q) CIF mdash Clasificarea internaţională a funcţionării dizabili-tăţii şi sănătăţii document elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii Geneva 2001 r) afectare mdash o pierdere sau o anormalitate a structurii corpului ori a unei funcţii fiziologice inclusiv funcţiile min-tale Prin noţiunea de bdquoanormalitate se icircnţelege aici variaţiile semnificative de la norma stabilită statistic (adică o deviaţie de la media populaţiei stabilită conform normelor standard măsurate) iar această noţiune trebuie utilizată exclusiv icircn acest sens conform CIF s) funcţionare mdash termen generic pentru funcţiile organis-mului structurile corpului activităţi şi participare Acestea denotă aspectele pozitive ale interacţiunii dintre individ (care are o problemă de sănătate) şi factorii contextuali icircn care se regăseşte (factori de mediu şi personali) conform CIF t) adaptare curriculară mdash corelarea conţinuturilor compo-nentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES sau alte tipuri de cerinţe educaţionale din perspective finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia u) educaţie incluzivă mdash procesul permanent de icircmbună-tăţire a instituţiei şcolare avacircnd ca scop exploatarea re-surselor existente mai ales a resurselor umane pentru a susţine participarea la procesul de icircnvăţămacircnt a tuturor persoanelor din cadrul unei comunităţi v) şcoală profesională specială mdash instituţia şcolară care prin organizarea şi desfăşurarea procesului de predare-icircnvăţare evaluare facilitează integrarea socioprofesională a elevilor prin certificarea calificărilor profesionale w) liceu special mdash unitatea de icircnvăţămacircnt care organ-izează şi desfăşoară procesul de predare-icircnvăţare-evaluare icircn mod special pentru eleviitinerii cu deficienţe senzoriale şi motorii x) centru de educaţie specială centru de resurse şi asis-tenţă educaţională centru de zi centrul de pedagogie cu-rativă şi alte tipuri de centre mdash unităţi de icircnvăţămacircnt or-ganizate de către Ministerul Educaţiei Cercetării Tinere-tului şi Sportului sau de către organizaţii neguvernamen-tale icircn parteneriat cu Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului care au ca scop şi finalitate recu-perarea compensarea reabilitarea şi integrarea şcolară şi
socială a diferitelor categorii de copiielevitineri cu CES Acestea sunt considerate alternative de educaţie special al căror conţinut poate fi fundamentat şi pe anumite peda-gogii experimentale (Montessori Freinet Waldorf etc) y) atelier protejat mdash spaţiul adaptat nevoilor persoanelor cu CESdizabilităţi cu care acestea desfăşoară activităţi de perfecţionare şi dezvoltare a abilităţilor icircn vederea inte-grării icircn viaţa activă a tinerilor atelierul poate funcţiona icircn locaţii din comunitate icircn centre de zi icircn centre rezidenţiale
sau icircn unităţi de icircnvăţămacircnt special CAPITOLUL II Organizarea serviciilor educaţionale de sprijin Art 4 mdash Icircn vederea realizării atribuţiilor specifice icircn domeniul educaţiei integrateCJRAECMBRAE organizează următoarele activităţi şi servicii a) evaluează şi orientează şcolar şi profesional icircn colaborare cu specialiştii din unităţile şcolare toţi copiiielevii cu CES b) emite certificatul de orientare şcolară şi profesională c) identifică unităţile de icircnvăţămacircnt de masă de pe raza judeţuluimunicipiului Bucureşti care asigură cele mai bune condiţii de dezvoltare psihoindividuală icircn funcţie de tipul şi gradul deficienţei d) oferă consultanţă de specialitate tuturor unităţilor de icircnvăţămacircnt icircn vederea icircndeplinirii condiţiilor optime pentru asigurarea serviciilor educaţionale de sprijin e) oferă consultanţă de specialitate pentru părinţi şi elevi f) organizează echipe multidisciplinare pentru depistarea tuturor copiilorelevilor cu CES şi pentru aplicarea planurilor de servicii individualizate g) asigură servicii de orientare a formării continue prin parteneriate cu instituţii abilitate h) organizează icircntacirclniri de lucru simpozioane etc icircn vederea diseminării exemplelor de bune practici icircn domeniul educaţiei incluzive i) identifică icircn colaborare cu specialiştii unităţilor şcolare copiielevi cu dificultăţi de icircnvăţare dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat icircn situaţie de eşec şcolar ori icircn risc de abandon şcolar şi organizează echipe multidisciplinare care să asigure servicii de educaţie remedială consiliere psihopedagogică icircn funcţie de nevoile pe termen lung sau scurt ale acestora MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 46 CAPITOLUL III Specificul serviciilor educaţionale de sprijin Art 5 mdash Integrarea şcolară a persoanelor cu CES se realizează icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă Art 6 mdash Pentru integrarea eficientă a persoanelor cu CES este necesară crearea unor servicii de sprijin specializate icircn asistenţa psihopedagogică de care să beneficieze copiiieleviitinerii integraţi precum şi a unor servicii de consultanţă pentru cadrele didactice din şcoala incluzivă ceilalţi elevi familie şi comunitate Art 7 mdash Serviciile specializate necesare pentru realizarea integrării copiilor cu CES sunt asigurate de profesorii itineranţi şi de sprijin icircn colaborare cu toţi factorii implicaţi Art 8 mdash (1) Pentru ocuparea unui post de profesor itinerant şi de sprijin trebuie icircndeplinite cumulativ următoarele condiţii a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenţă cu calificarea icircn psihopedagogie specială psihologie sau pedagogie b) absolvirea unui master didactic cu durata de 2 ani cu una specializările din domeniul psihopedagogic c) efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an şcolar realizat icircntr-o unitate de icircnvăţămacircnt icircn funcţia
6
didactică corespunzătoare studiilor sub icircndrumarea unui profesor mentor cu experienţă icircn educaţia specială
(2) Posturile de profesor itinerant şi de sprijin pot fi ocupate şi de absolvenţii unei instituţii de icircnvăţămacircnt superior studii de lungă durată cu calificarea icircn psihopedagogie specială psihologie sau pedagogie (3) Absolvenţii altor specialităţifacultăţi titulari pe catedrele de profesor itinerant şi de sprijin trebuie să icircşi completeze studiile icircn termen de 6 ani de la aplicarea prezentei metodologii prin master de 2 ani icircn psihopedagogie sau studii universitare de licenţă nivel 1 Bologna icircn domeniul psihopedagogiei Art 9 mdash (1) Posturile didactice de profesori itineranţi şi de sprijin sunt normate icircn cadrul unităţilor de icircnvăţămacircnt special fiind ocupate prin concurs icircn conformitate cu prevederile art 89 din Legea nr 12011 (2) Icircn situaţia icircn care icircntr-un judeţ nu există o unitate de icircnvăţămacircnt special profesorul itinerant şi de sprijin este icircncadrat de către unitatea de icircnvăţămacircnt de masă care are cei mai mulţi copiielevi cu CES integraţi (3) Icircn funcţie de necesităţile locale unităţile de icircnvăţămacircnt pot transforma posturicatedre didactice icircn posturi de profesori itineranţi şi de sprijin Art 10 mdash Activitatea unui profesor itinerant şi de sprijin este normată ca activitate de icircnvăţămacircnt special conform art 262 alin (3) pct f) din Legea nr 12011 Art 11 mdash (1) Normarea şi icircncadrarea profesorilor itineranţi şi de sprijin se realizează astfel a) un post pentru 8mdash12 copiielevitineri cu deficienţe moderate sau uşoare integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore b) un post pentru 4mdash6 copiielevitineri cu deficienţe grave profunde sau asociate integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore (2) Cele 16 oresăptămacircnă aferente normei de predare se realizează icircn activitate directă cu copilulelevul integrat icircn clasă sau icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt unde este icircnscris copilulelevul Art 12 mdash (1) Cel puţin jumătate din activitatea din cadrul celor 16 ore se desfăşoară icircn grupăclasă icircn timpul activităţilorlecţiilor de predare-icircnvăţare icircn parteneriat cu cadrul didactic de la grupăclasă (2) Activitatea directă cu copilulelevul integrat icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt se desfăşoară icircn afara orelor de curs (3) Numărul de ore şi disciplinele de icircnvăţămacircnt la care participă profesorul itinerant şi de sprijin sunt stabilite de comun acord cu cadrele didactice de la grupăclasă Art 13 mdash (1) Categoriile de copiielevi care beneficiază de serviciile educaţionale de sprijin sunt a) copiielevi cu certificat de orientare şcolară şi profesională eliberat de comisia de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAECMBRAE b) copiielevi cu dificultăţi de icircnvăţare de dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat icircn situaţie de eşec şcolar sau icircn risc de abandon şcolar şi beneficiază de servicii de educaţie remedialăconsiliere psihopedagogică din partea cadrelor didactice de la clasăconsilierului şcolarprofesorului logoped etc Icircn funcţie de evoluţia elevului cadrele didactice care au lucrat cu acesta pot recomanda evaluarea de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE icircn vederea asigurării unui profesor itinerant şi de sprijin 2) Toţi copiiielevii care au fost orientaţi şcolar către serviciile educaţionale de sprijin beneficiază de suportul psihopedagogic al unui profesor itinerant şi de sprijin
Art 14 mdash Icircn situaţia icircn care elevul nu atinge standardele minime de evaluare pentru fiecare disciplină domeniu de studiu de pregătire corespunzătoare a clasei icircn care se află deşi a beneficiat de toate serviciile educaţionale de sprijin acesta poate fi reorientat către o unitate de icircnvăţămacircnt special icircn conformitate cu prevederile art 54 din Legea nr 12011 Art 15 mdash (1) Icircn vederea depistării precoce CJRAECMBRAE constituie echipe multidisciplinare care realizează evaluarea tuturor copiilor cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale (2) Pentru realizarea activităţii prevăzute la alin (1) CJRAECMBRAE obţine informaţii de la medici pediatri medici de familie psihologi specialişti din direcţiile generale de asistenţă şi protecţia copilului cadre didactice din creşe grădiniţe şi centre de zi etc Art 16 mdash (1) Toţi copiiielevii evaluaţi şi identificaţi cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale vor fi orientaţi şcolar de către comisiile din cadrul CJRAECMBRAE (2) Orientarea şcolară se face icircn funcţie de tipul şi gradul deficienţei către unităţi de icircnvăţămacircnt de masă sau speciale icircn conformitate cu prevederile art 50 alin (1) din Legea nr 12011 (3) Icircn situaţia icircn care copilul este orientat şcolar spre unităţile de icircnvăţămacircnt de masă acesta va beneficia şi de serviciile educaţionale de sprijin Art 17 mdash CopilulElevul cu CES integrat va fi monitorizat şi evaluat periodic de către comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special la care este icircncadrat profesorul itinerant şi de sprijin care oferă serviciile de sprijin Art 18 mdash Anual comisia internă de expertiză complexă realizează un raport pe care icircl trimite icircmpreună cu dosarul elevului comisiei din cadrul CJRAECMBRAE propunacircnd menţinerea tipului de orientare şcolară sau modificarea acestuia icircn funcţie de rezultatele evaluării Art 19 mdash Atribuţiile profesorului itinerant şi de sprijin sunt următoarele a) colaborează cu comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special icircn vederea preluării informaţiilor privind evaluarea şi planul de servicii individualizat al copiluluielevului cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă b) colaborează cu toate cadrele didactice din unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care este icircnscris copilulelevul icircn vederea realizării unei integrări şcolare eficiente şi a punerii icircn aplicare icircn mod unitar a planului de servicii individualizat MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 47 MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 48 c) elaborează şi pune icircn aplicare planul de intervenţie personalizat realizat pe baza planului de servicii individualizat icircn parteneriat cu membrii echipei multidisciplinare d) realizează adaptarea curriculară icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă e) monitorizează aplicarea programelor curriculare adaptate şi evaluează icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă rezultatele aplicării acestora f) realizează materiale didactice instrumente de lucru şi de evaluare specifice icircn colaborare cu cadrele didactice de la grupaclasa icircn care sunt elevi cu CES g)participă icircn timpul orelor de predare-icircnvăţarela activităţile care se desfăşoară icircn clasă h) participă la activităţile educative şcolare şi extraşcolare din grupăclasă icircn calitate de observator consultant coparticipant
LEGISLAŢIE
7
i) desfăşoară activităţi de stimulare cognitivă individuală sau icircn grup
j)realizează evaluări periodice şi reproiectează programul de intervenţie personalizat icircn funcţie de rezultatele obţinute
k) consiliază părinţiitutorii copiilorelevilor care beneficiază de serviciile de sprijin şi colaborează cu aceştia l) la cererea părinţilortutorilor şisau a cadrelor didactice poate recomanda evaluarea şi orientarea şcolară de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE a tuturor acelor copiielevi care au dificultăţi de icircnvăţare şi nu beneficiază de servicii educaţionale de sprijin Art 20 mdash Profesorii itineranţi şi de sprijin sunt salarizaţi icircn conformitate cu prevederile legislaţiei icircn vigoare CAPITOLUL IV Facilităţi acordate unităţilor de icircnvăţămacircnt integratoare Art 21 mdash Icircn grupeleclasele icircn care sunt integraţi copiielevi cu CES care beneficiază de servicii educaţionale de sprijin efectivele se diminuează cu 2 copiielevi pentru fiecare copilelev integrat Art 22 mdash Cadrele didactice din unităţile de icircnvăţămacircnt integratoare beneficiază de cursuri de formare icircn domeniul educaţiei incluzive organizate de Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului Art 23 mdash (1) Cadrelor didactice care lucrează cu copiielevi cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă li se vor acorda icircn fişele de evaluare cel puţin 5 puncte pentru fiecare copilelev integrat dar nu mai mult de 10 puncte De punctajul acordat beneficiază şi profesorul itinerant şi de sprijin (2) Se recomandă inspectoratelor şcolare judeţeneal municipiului Bucureşti ca la icircntocmirea grilei cu punctajele prevăzute pentru obţinerea gradaţiei de merit şi a distincţiilor să stabilească pentru cadrele didactice din icircnvăţămacircntul de masă care integrează copiielevi cu CES un punctaj echivalent cu cel acordat pentru obţinerea unor performanţe icircn pregătirea elevilor distinşi la concursurile şi olimpiadele şcolare CAPITOLUL V Dispoziţii finale Art 24 mdash Pentru elevii cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă se asigură servicii educaţionale prin profesori itineranţi şi de sprijin pe durata icircnvăţămacircntului preşcolar şi pe icircntreaga perioadă a şcolarizării Art 25 mdash Pentru asigurarea egalităţii de şanse toţi elevii cu CES care participă la evaluările prevăzute de art 74 din Legea nr 12011 şi la exameneleconcursurile locale şi naţionale beneficiază de adaptarea condiţiilor de desfăşurare a acestora pe baza recomandărilor formulate icircn certificatul de orientare şcolară şi profesională Art 26 mdash (1) CopiiiEleviiTinerii cu CES integraţi icircn unităţile de icircnvăţămacircnt de masă beneficiază de asistenţă socială constacircnd icircn asigurarea alocaţiei zilnice de hrană a rechizitelor şcolare a cazarmamentului a icircmbrăcămintei şi a icircncălţămintei icircn cuantum egal cu cel asigurat copiilor aflaţi icircn sistemul de protecţie a copilului precum şi de găzduire gratuită icircn internatele sau centrele de asistare pentru copiii cu CES din cadrul direcţiilor generale judeţenea municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului (2) Drepturile prevăzute la alin (1) vor fi asigurate din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de icircnvăţămacircnt la care sunt icircnscrişi copiiielevii
TENDINŢE ACTUALE IcircN ATITUDINEA
CADRELOR DIDACTICE FAŢĂ DE
INTEGRAREA COPIILOR CU
DEFICIENŢE
Adesea deficienţa de auz la copii este percepută
altfel decacirct deficienţa mintală cum este cazul unor cadre
didactice care nu sunt bine informate sau nu au suficientă
experienţă icircn abordarea copiilor cu deficienţe
Şi icircn cazul specialiştilor bine informaţi şi cu o
experienţă mai bogată icircn lucrul cu copiii deficienţi există o
diferenţă de percepţie care poate influenţa decisiv
atitudinea faţă de integrarea acestei categorii de copii
Are o influenţă importantă icircn formarea percepţiei
sociale asupra deficienţei de un tip sau altul nivelul de
pregătire şi formare profesională Există inflluenţe diferite
exercitate de către mediul integrator al şcolilor obişnuite şi
de către mediul separat al şcolilor din icircnvăţămacircntul
special
Cuvinte cheie atitudine percepţie socială deficienţă
mintală deficienţă de auz integrare
Perspective teoretice
Atitudinile sunt procese psihologice latente sau
manifeste ale tuturor persoanelor care sunt exprimate sau
formulate cacircnd sunt evocate de stimuli (Antonak şi Linveh
2000) Ele se formează icircn timp prin experienţe sunt
construite social şi reprezintă atracţii sau repulsii evaluări
favorabile sau nefavorabile ale obiectelor oamenilor
evenimentelor ideilor şi reacţiile la acestea Atitudinile ca
modalităţi relativ constante de raportare a individului
grupului faţă de anumite laturi ale vieţii sociale sau faţă de
propria persoană pot furniza informaţii cu privire la modul
icircn care sentimentele şi părerile influenţează cunoaşterea
socială şi producerea comportamentului social
Atitudinile au la bază procese care nu pot fi observate
icircn mod direct deoarece sunt interne subiectului Atitudinile
se exprimă icircnsă icircn răspunsurile evaluative ale indivizilor cu
privire la obiectul atitudinii După Petty Wegener şi
Fabrigar (1997) deşi atitudinile au fost definite icircn diverse
moduri la baza lor se află dimensiunea evaluativă
Atitudinile sunt evaluări succinte ale obiectelor (propria
persoană alte persoane diverse subiecte etc) de-a lungul
unui continuum de la pozitiv la negativ Icircn urma proceselor
de elaborare a atitudinilor rezultă o activitate evaluativă
prin care obiectul atitudinii este plasat pe un punct de-a
lungul unei axe care are un pol negativ şi unul pozitiv
Cacircnd ating un grad mai icircnalt de stabilitate atitudinile se
constituie icircn icircnsuşiri caracteriale ale unei persoane Icircn
relaţie cu valorile atitudinile formează sisteme de valori-
atitudini (Linton R) care au funcţia de vectori orientativi
personali (de exemplu atitudinea faţă de sine faţă de
muncă faţă de o ideologie etc )
Aceste structuri psihice sunt orientări personale sau
de grup rezultate din combinarea de elemente afective
cognitive şi conative care exercită influenţe de
direcţionare motivare sau evaluare asupra
comportamentului Eaglz şi Chaiken (1993) explică modul
icircn care pot genera atitudinile răspunsuri cognitive(de
exemplu credinţe cu privire la obiectul atitudinii)
LEGISLAŢIE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
8
răspunsuri cognitive (de exemplu credinţe cu
privire la obiectul atitudinii) răspunsuri
afective (de exemplu emoţii sau sentimente
faţă de obiectul atitudinii) şi răspunsuri
comportamentale (spre exemplu intenţia sau efectuarea
unor acţiuni asupra obiectului atitudinii)
Se pot delimita trei caracteristici pe care atitudinile le
prezintă şi care exercită influenţe icircn interpretarea
informaţiilor relevante pentru respectiva atitudine
rezistenţa la influenţă şi predicţia comportamentelor
accesibilitatea (cacircnd asocierile dintre obiect şi evaluare
sunt puternice simpla prezentare a obiectului atitudinii
poate activa automat evaluarea acestuia) tăria
(persistenţa icircn timp rezistenţa la schimbare şi influenţele
asupra procesării informaţiilor şi comportamentelor
indivizilor) ambivalenţa (cacircnd avem atitudini care conţin
atacirct elemente pozitive cacirct şi elemente negative)
Atitudinea are rol dinamogen determinacircnd o
preparaţie pentru acţiune mai durabilă şi mai generică
decacirct motivaţia şi este apreciată ca fiind o stare de
pregătire sau de fundamentare a opţiunii pentru iniţierea şi
manifestarea unui comportament Atitudinea exercită şi o
funcţie reglatorie asupra comportamentului icircn care se
exprimă prin acţiuni corespunzătoare Aceasta are un
caracter de variabilă inferantă (Stoetzel) icircntrucacirct nu este
direct observabilă ci rezultă din comportamentele pe care
le suscită
Totodată atitudinile sunt implicate icircn relaţii şi
interacţiuni sociale exercitacircnd o funcţie de motivare şi
orientare a acestora Atitudinile exercită influenţe asupra
comportamentelor indivizilor relaţiile dintre atitudini şi
comportamente constituind un domeniu preferat de
cercetare Din această perspectivă atitudinile reflectă o
predispoziţie de a ne comporta icircn mod stereotip şi
predictibil faţă de sau icircn prezenţa membrilor unui anumit
grup (Hunt şi Hunt 2000) Atitudinile fac parte din
categoria factorilor dispoziţionali de estimarea a
comportamentului uman şi sunt buni predictori pentru
comportament atunci cacircnd sunt puternice şi constante
sunt legate direct de comportamentul prezis sunt bazate
pe experienţa personală directă şi cacircnd subiectul este
conştient de atitudinile sale
Atitudinile constituie obiect al icircnvăţării şi schimbării
Achiziţionarea de atitudini se realizează pe trei căi mai
importante contactul direct cu obiecte evenimente
persoane etc interacţiunea cu cei care deţin deja o
atitudine experienţa socială asimilată icircn grupurile formale
sau informale Aici familia se consideră că are un rol
important icircn modelarea atitudinii la copil ca urmare a
identificării acestuia cu unul dintre părinţi Atitudinile
dobacircndite icircn copilărie şi adolescenţă sunt ulterior
consolidate sau schimbate ca urmare a multiplicării
influenţelor şi relaţiilor sociale care pot avea efect de
icircntărire sau de generare de conflicte icircntre informaţiile sau
experienţele vechi şi noi
Au fost descrise legături icircntre atitudini şi reprezentările
sociale relative la obiectele atitudinilor icircn sensul că
atitudinea faţă de un obiect nu poate să apară fără
reprezentarea prealabilă a acelui obiect Reprezentările
sociale sunt ansambluri dinamice cu rol esenţial icircn
producerea şi reglarea comportamentelor icircn stabilirea
relaţiei cu mediul icircnconjurător care subordonează
atitudinile şi opiniile (expresiile verbale ale atitudinilor)
alimentează organizează şi le orientează spre cacircmpul
manifestărilor acţionale cotidiene oferind stiluri de
conduită bine conştientizate grefate pe grile atitudinale
prin care individul se racordează la concepţia grupului a
comunităţii de care aparţine
Există o serie de factori care pot contribui la formarea
atitudinilor faţă de persoanele cu handicap şi care le
imprimă un specific orientării comportamentului membrilor
societăţii faţă de integrarea socială a acestei categorii de
persoane Icircn funcţie de orientarea acestor atitudini
favorabilă sau defavorabilă faţă de persoanele cu
handicap este influenţat icircn acelaşi sens şi procesul
includerii acestor categorii de persoane icircn mediile
obişnuite
Factorii care determină constituirea unor atitudini
pozitive sau negative faţă de persoanele cu handicap şi
implicit faţă de copiii cu handicap şi care reflectă măsura
icircn care persoanele obişnuite sunt pregătite sau nu să intre
icircn relaţii cu persoanele ce prezintă un handicap pot fi din
cel puţin trei categorii factori care ţin de persoana care
exprimă opinia tipul handicapului şi contextul socio-
cultural la un moment dat Pe de altă parte mai mulţi
autori au trecut icircn revistă o serie de factori care pot
influenţa formarea atitudinilor faţă de persoanele cu
handicap dintre care amintim vacircrsta genul
naţionalitatea statutul marital nivelul educaţional nivelul
socio-economic reşedinţa icircn mediul urban sau rural
experienţa cu persoanele cu deficienţe etc (Tervo
Redinius şi Palmer 2004)
Investigarea atitudinilor faţă de persoanele cu
handicap s-a aflat icircn centrul mai multor cercetări mai ales
icircn ultimii ani Deşi studiile privind atitudinile societăţii faţă
de persoanele cu deficienţehandicap arată o evoluţie a
atitudinilor membrilor acesteia către acceptare şi toleranţă
totuşi mai există persoane care icircmpărtăşesc concepţii
greşite privind diferite categorii de persoane cu deficienţe
sau manifestă comportamente discriminatorii icircn ceea ce
priveşte oportunităţile educaţionale sau profesionale care
pot fi puse la dispoziţia acestora
Literatura de specialitate a prezentat o serie de studii
care au pus un accent deosebit pe investigarea atitudinilor
faţă de integrarea sau includerea persoanelor cu handicap
şi icircn special a copiilor cu CES handicap De o importanţă
deosebită icircn calitatea vieţii persoanelor cu handicap o au
atitudinile specialiştilor (logopezi psihoterapeuţi etc) faţă
de această categorie de persoane Investigarea atitudinilor
specialiştilor faţă de integrarea acestor persoane ajută la
identificarea celor mai potrivite măsuri de influenţare icircn
scopul formării unor relaţii bazate pe valorificare reciprocă
şi de promovare a egalităţii şanselor de participare
Metodologia cercetării
Propunem icircn cele ce urmează un studiu diferenţiat
realizat pe baza investigării atitudinii faţă de integrarea
persoanelor cu deficienţă mintală comparativ cu
integrarea persoanelor cu deficienţă de auz din
perspectiva cadrelor didactice din structurile de
icircnvăţămacircnt obişnuit şi din cele de icircnvăţămacircnt special din
Romacircnia (judeţul Braşov şi municipiul Bucureşti) icircn anul
şcolar 2010 ndash 2011
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
9
Obiectivul investigaţiei a fost compararea
atitudinilor manifestate de cadrele didactice
din icircnvăţămacircntul de masă şi din cel special
faţă de integrarea copiilor cu deficienţă
mintală şi deficienţă de auz
Icircn cadrul cercetării au fost investigate 150 de cadre
didactice repartizate icircn şase eşantioane cu cacircte 25 de
subiecţi şi pe trei categorii de persoane cadre didactice
din şcoala specială cadre didactice itinerante şi cadre
didactice care lucrează cu copiii normali (respectiv cacircte 50
de subiecţi din fiecare categorie)
Metoda de cercetare aplicată a fost investigaţia
realizată pe bază de chestionar utilizacircndu-se două
chestionare distincte unul icircn formă revizuită respectiv
inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală denumit
MRAI-R iar celălalt icircn formă adaptată cu aceeaşi itemi
dar care aborda perspectiva atitudinii faţă de persoanele
cu deficienţă de auz Jumătate din numărul de cadre
didactice respectiv cacircte 25 de subiecţi din cele trei
categorii au completat un chestionar privind atitudinile faţă
de persoanele cu deficienţă mintală iar cealaltă jumătate
din numărul de cadre didactice tot icircn aceeaşi distribuţie
au completat un chestionar privind atitudinile faţă de
persoanele cu deficienţă de auz
Inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală a fost
revizuit de Antonak şi Harth icircn anul 1994 şi cuprinde 29 de
itemi care au valoare pozitivă sau negativă icircn funcţie de
modul de orientare al atitudinilor icircn acest caz fiind luate ca
reper atitudinile pozitive faţă de persoanele cu deficienţă
mintală Itemii sunt structuraţi pe patru scale iar pe fiecare
scală sunt repartizaţi 7 maximum 8 itemi Scalele sunt
următoarele
- Scala IntegrarendashSegregare evaluează opiniile privind
integrarea persoanelor cu deficienţă mintală icircn societate
- Scala Distanţă Socială evaluează opiniile cu privire la
interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele cu şi
fără deficienţă mintală
- Scala Drepturi Private evaluează opiniile cu privire la
respectarea drepturilor persoanelor cu deficienţă mintală icircn
societate
- Scala Convingeri Nefavorabile evaluează opiniile cu
privire la unele aspecte morale şi comportamente sociale
ale persoanelor cu deficienţă mintală
Inventarul se completează individual de către
fiecare participant fără limitarea timpului iar pentru fiecare
item se marchează opinia pe un continuum de patru
puncte cu ancorele bdquodezacord total bdquodezacord bdquoacord şi
bdquoacord total
După completarea chestionarului subiecţii au fost
rugaţi să furnizeze unele informaţii personale privind
vacircrsta genul nivelul educaţional şi ocupaţia actuală
Subiecţii au fost invitaţi sa indice dacă cunosc o persoană
cu deficienţă mintală Icircn cazul icircn care răspunsul este
pozitiv aceştia trebuiau să indice tipul relaţiei pe categorii
(relaţie familială apropiată icircntacircmplătoare de vecinătate
doar cunoştinţe sau neexistenţa unei relaţii)
Pentru a cota rezultatele icircn direcţia atitudinilor
pozitive s-a ţinut seama de valoarea pozitivă sau negativă
a fiecărui item acordacircndu-se punctaje la modul următor
pentru un item pozitiv dezacord total = 1 dezacord = 2
acord = 3 acord total = 4 pentru un item negativ
dezacord total = 4 dezacord = 3 acord = 2 acord total= 1
Scorurile la scalele integrarendashsegregare drepturi
private şi convingeri nefavorabile pot avea valori cuprinse
icircntre 7 şi 28 de puncte iar la scala distanţă socială valorile
pot fi cuprinse icircntre 8 şi 32 de puncte La nivelul icircntregului
instrument de măsurare scorurile pot lua valori cuprinse
icircntre 29 şi 116 puncte
Modul de abordare icircn cazul inventarului de atitudini
faţă de deficienţa de auz a fost exact acelaşi fiind doar
icircnlocuit termenul de deficienţă mintală cu cel de deficienţă
de auz şi rezultacircnd forma adaptată a inventarului de
atitudini MRAI-R (luat drept reper)
Ipoteza cercetării pe care o supunem spre verificare
presupune că icircntre atitudinile cadrelor didactice care
lucrează icircn şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care
lucrează icircn icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice
determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare
profesională Suplimentar se va face diferenţierea
percepţiei sociale a integrării copiilor cu deficienţă
mintală comparativ cu copiii ce prezintă deficienţă de auz
aşa cum se prezintă din perspectiva specialiştilor icircn
educaţie la cele trei categorii de cadre didactice avute icircn
vedere
Rezultatele obţinute la cele două tipuri de inventare
au fost prelucrate statistic prin calculul frecvenţele
medianele şi procentelor corespunzătoare privind
atitudinea faţă de fenomenul integrării la nivel general
respectiv la nivelul tuturor itemilor inventarelor dar şi pe
cele patru scale de apreciere delimitate Pentru verificarea
diferenţelor semnificative dintre loturile de cadre didactice
s-a recurs la aplicarea testului U (Mann-Whitney) utilizabil
icircn cazul eşantioanelor independente
Comparaţie icircntre atitudinile manifestate de cadrele
didactice din şcolile speciale şi din şcolile
integratoare
Eşantioanele investigate le vom denumi prescurtat
după cum urmează Tipurile de cadre didactice care şi-au
exprimat atitudinea faţă de integrarea copiilor cu deficienţă
mintală sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special (DMS)
cadrele didactice itinerante (DMI) profesorii din
icircnvăţămacircntul general (DMG) Pentru exprimarea opiniei
faţă de integrarea copiilor cu deficienţă auditivă tipurile de
cadre didactice sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special
(DAS) profesorii itineranţi (DAI) şi cadrele didactice care
predau icircn icircnvăţămacircntul obişnuit (DAG)
Pentru delimitarea tendinţelor icircn atitudinile cadrelor
didactice investigate pe cele patru scale ale inventarelor
au fost calculate frecvenţele medianele şi procentele
corespunzătoare fiecărei scale valori pe baza cărora s-au
putut icircntocmi reprezentările grafice de la nivelul celor
patru scale după cum urmează
64
75
61
68
79
72
0
10
20
30
40
50
60
70
80
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Integrare-Segregare
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
10
Scala Integrare-Segregare cuprinde itemi
care sondează opiniile privind integrarea
copiilorpersoanelor cu deficienţe icircn
comunitatea educaţională sau socială din
perspectiva beneficiilor care pot fi obţinute prin procesul
de integrare atacirct icircn ceea ce priveşte persoanele
deficiente cacirct şi persoanele normale
Tendinţa rezultatelor obţinute la nivelul fiecărui
eşantion investigat se poate observa icircn reprezentarea
grafică de mai sus La nivelul acestei scale se evidenţiază
o distribuţie aproximativ asemănătoare din perspectiva
opţiunilor privind deficienţa mintală comparativ cu
deficienţa de auz dar pentru ultima perspectivă atitudinea
celor trei categorii de cadre didactice este uşor mai
favorabilă icircn general Menţionăm faptul că profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă manifestă cea mai puţin favorabilă
atitudine faţă de integrarea copiilor cu deficienţă mintală
(61) icircnregistracircnd cele mai multe scoruri la opţiunea
dezacord sau dezacord total spre deosebire de celelalte
loturi iar faţă de integrarea elevilor cu deficienţă de auz
manifestă o permisivitate mai mare scorurile fiind
apropiate de cele ale profesorilor itineranţi (68 se apropie
de 72) Cele mai bune atitudini faţă de integrarea copiilor
cu deficienţe mintale respectiv de auz le-au manifestat
cadrele didactice itinerante icircn proporţie de 75
(eşantionul DMI) şi de 79 (eşantionul DAI)
Scorurile sunt mai bune atunci cacircnd itemii conţin
referiri la persoane cu deficienţe icircn general (şi numai la
copii) şi cacircnd este vorba mai ales de integrarea icircn
comunitate (cu perspectivă mai largă decacirct integrarea
educaţională) sau la locul de muncă Integrarea
educaţională la nivelele superioare cum ar fi la liceu este
mai bine cotată probabil pentru faptul că la această
vacircrstă elevii au dobacircndit suficiente comportamente
adaptive care să le sprijine integrarea la acest nivel şi să
facă faţă relaţionării adecvate cu ceilalţi dar şi comunicării
cu semenii icircn ansamblu
Au fost icircnregistrate şi scoruri mai slabe mai ales din
perspectiva includerii elevilor cu deficienţe icircn programe de
după-amiaza separate de elevii normali S-a observat o
tendinţă generală de a opta pentru includerea suplimentară
a acestor copii indiferent de tipul de deficienţă icircn scopul
completării educaţiei şi stimulării adecvate a dezvoltării
acestor copii Un alt motiv ar mai fi resursele materiale şi
umane insuficiente la nivelul integrării educaţionale la
momentul actual sau faptul că dificultăţile pot fi mai mari
decacirct beneficiile icircn cadrul procesului integraţional
Icircn cadrul scalei Distanţă socială sunt incluşi itemi cu privire
la interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele
cu şi fără deficienţe itemi care indică gradul de apropiere
sau distanţare socială a persoanelor fără deficienţe faţă de
persoanele cu deficienţe icircn anumite contexte sociale
La această scală tendinţa generală la cele trei
categorii de cadre didactice este asemănătoare ca şi la
scala precedentă cu menţiunea că scorurile la acest nivel
au valori mai bune decacirct la scala integrare-segregare
Cele mai bune rezultate (icircn procent de 78 pentru
eşantionul DMS şi de peste 80 la celalalte eşantioane
cu excepţia eşantionului DMG) au fost obţinute la itemii
care se referă la interacţiuni sociale cum ar fi a merge la
film la teatru cu persoane care prezintă deficienţe a
participa la o petrecere dedicată unui copil cu deficienţă
Şi la nivelul contactelor sociale de tipul a icircnota alături de o
persoană deficientă a locui icircn bloc cu persoane din
această categorie au fost obţinute scoruri bune
Excepţie de la aceste tendinţe favorabile icircn integrarea
socială a persoanelor cu deficienţă a făcut eşantionul
DMG care a manifestat respingeri semnificative faţă de
integrarea persoanele cu deficienţă mintală comparativ cu
celelalte eşantioane (icircn general doar icircn proporţie de 76
au avut opinii favorabile relaţionării cu această categorie
de persoane)
Cu cacirct itemii se raportează la cultivarea unor relaţii mai
apropiate cu persoanele ce prezintă deficienţe cu atacirct se
manifestă o reţinere mai mare faţă de persoanele cu
deficienţă (de exemplu a permite ca propriul copil să icircşi
facă prieteni dintre persoanele care prezintă deficienţă a
lua cina icircmpreună cu persoane din această categorie)
fapt ce s-a evidenţiat icircn scoruri uşor mai reduse decacirct la
ceilalţi itemi Itemul care se referă la faptul de a fi tuns de
către o persoană competentă care prezintă deficienţă a
icircntrunit cele mai mari reţineri la nivelul acestei scale
dovedind o oarecare lipsă de icircncredere faţă de aceste
persoane
Totuşi se evidenţiază la nivelul acestei scale tendinţe
care reflectă acceptarea socială crescută a persoanelor cu
deficienţe indiferent de contextul icircn care au interacţiunile
sociale (cu excepţia subliniată mai sus) iar distanţa
socială tinde să crească mai mult icircn cadrul implicării
membrilor de familie icircn relaţii de prietenie sau de
vecinătate
78
88
75
81
91
81
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Distanţă Socială
68
79
68
71
79
75
62
64
66
68
70
72
74
76
78
80
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Drepturi Private
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
11
La nivelul scalei convingeri nefavorabile
distribuţia generală a rezultatelor obţinute
respectă configuraţia de la celelalte scale ale
chestionarului cu menţinerea la niveluri
superioare a tendinţei generale a eşantioanelor de
profesori itineranţi (cu cacircte un procentaj de 71 la fiecare
lot) urmate de eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul special şi din cel obişnuit care sunt icircn
favoarea integrării elevilor cu deficienţă de auz
(procentajele sunt de 68 pentru fiecare lot) Cele mai
scăzute niveluri privind acceptarea integrării au fost atinse
tot de eşantionul de cadre didactice din icircnvăţămacircntul de
masă care manifestă reţinere icircn integrarea copiilor cu
deficienţă mintală (căruia icirci corespunde un procent de
61)
Scorurile de la această scală au fost uşor mai scăzute
decacirct cele obţinute la celalalte scale Anumite convingeri
nefavorabile expuse au fost icircmpărtăşite şi de o mare parte
din cadrele didactice investigate cum ar fi cele referitoare
la capacitatea persoanelor cu deficienţă de a avea răbdare
pentru a obţine ceea ce icircşi doresc sau de a da dovadă de
autocontrol capacitate ce poate să aibă un rol stimulator icircn
stabilirea de relaţii icircntre această categorie de persoane şi
persoanele fără deficienţe Cea mai nefavorabilă
convingere la care au aderat multe dintre cadrele
didactice a fost cea privind imposibilitatea de manifestare
a persoanelor cu deficienţe icircn acelaşi fel cu cele care nu
au deficienţe chiar dacă contextul este considerat a fi
favorabil icircn condiţiile egalităţii de şanse sociale
Au existat şi atitudini pozitive icircn marea majoritate a
cazurilor icircn ceea ce priveşte convingerea că şcolarii cu
deficienţe nu icircşi pierd timpul jucacircndu-se la ore
recunoscacircnd valoarea includerii copiilor cu deficienţe icircn
şcolile de masă şi a implicării icircn procesul icircnvăţării
desfăşurat icircn clasă De asemenea au fost recunoscute
beneficiile integrării acestei categorii de copii şi importanţa
interacţiunilor sociale dintre persoanele cu şi fără
deficienţă cu valorizarea posibilităţilor de exprimare ale
persoanelor deficiente
Icircn general cadrele didactice au preponderent
convingeri favorabile dar au şi idei preconcepute cu privire
la persoanele cu deficienţă luacircnd icircn considerare limitele şi
dificultăţile pe care le icircntacircmpină persoanele cu deficienţă
icircn relaţiile interpersonale Pe de altă parte se mai poate
menţiona faptul că profesorii nu cred icircn procent
semnificativ că prejudiciile aduse persoanelor cu
deficienţe au fost exagerate
Pentru verificarea ipotezei cercetării formulată mai
sus s-a recurs la aplicarea testului Mann-Whitney prin
care s-au comparat perechi de eşantioane icircn vederea
delimitării semnificaţiei diferenţelor dintre rezultatele
obţinute de fiecare eşantion
Valorile testului U (Mann-Whitney) icircmpreună cu
reprezentarea grafică a rezultatelor generale la
chestionare prezentate mai jos au relevat o serie de
diferenţe semnificative icircn exprimarea atitudinilor faţă de
integrarea persoanelor cu deficienţe mintale şi de auz
Tabel cu valorile testului U (Mann-Whitney)
Se observă diferenţe semnificative icircntre categoria
profesorilor itineranţi şi icircntre cele două categorii de cadre
didactice din icircnvăţămacircntul special respectiv din
icircnvăţămacircntul general atacirct din perspectiva rezultatelor
privind deficienţa de auz (la pragurile de semnificaţie de
0025 şi 0043) cacirct mai ales din perspectiva deficienţei
mintale (pragurile de semnificaţie tind către 0 avacircnd
valorile 0001 şi 0003) ndash icircn cazul nostru verificarea
statistică este considerată validă la p=005
Pere
chi de e
şantioane
Valo
are
test
U
Pra
g d
e s
em
nific
aţie
D
MG
ndash D
MS
189
00
19
DM
G ndash
DM
I
158
00
03
DA
G ndash
DA
S
208
00
37
DA
G ndash
DA
I
225
00
43
DM
S ndash
DM
I
134
00
01
DA
S ndash
DA
I
197
00
25
DM
S ndash
DA
S
186
00
14
DM
I ndash D
AI
280
05
27
DM
G ndash
DA
G
150
00
02
71
78
68
73
7977
60
65
70
75
80
1
Graficul privind atitudinea generală faţă de
copiii cu deficienţe mintale şi de auz
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
12
Şi procentele calculate pe baza medianelor
care exprimă tendinţa generală a grupurilor
pe baza unei valori centrale relevă aceeaşi
situaţie pe o scară de la 1 la 100 cadrele
didactice itinerante se află la poziţia 78 şi 79 reprezentacircnd
nivelele cele mai ridicate de acceptare a procesului de
integrare a copiilor cu deficienţe mintale respectiv de auz
Din calculul procentelor realizate pe baza frecvenţelor pe
intervalele de dezaprobare aprobare a fenomenului
integrării a reieşit faptul că două treimi din fiecare eşantion
se situează icircn zona acordului total privind acest fenomen
iar restul de o treime din subiecţi icircn zona acordului simplu
De altfel cele două grupuri tind să se comporte ca unul
singur nefiind o diferenţă semnificativă icircntre aceste
eşantioane (la pragul de semnificaţie de 0527)
Urmărind icircn continuare raţionamentul nostru se poate
observa din reprezentarea grafică generală că profesorii
din şcolile speciale ocupă o poziţie inferioară la valorile
74 respectiv 76 cadrele didactice din şcoala specială
pentru copii cu deficienţe de auz avacircnd un nivel mai ridicat
de acceptare a integrării 36 dintre acestea exprimacircndu-
şi acordul total faţă de fenomenul integrării (spre deosebire
de profesorii din icircnvăţămacircntul special pentru copii cu
deficienţă mintală care doar icircn proporţie de 20 sunt total
de acord cu integrarea acestei categorii de copii)
De menţionat faptul că poziţiile cele două eşantioane
de profesori din icircnvăţămacircntul special sunt situate icircn zona
acordului simplu şi a acordului total faţă de integrarea
copiilor deficienţi ca şi icircn cazul profesorilor itineranţi Doar
icircn cazul cadrelor didactice din icircnvăţămacircntul general a fost
delimitat un procent de 12 dintre subiecţi care au
manifestat dezacord privind integrarea copiilor cu
deficienţe mintale Faţă de copiii cu deficienţă de auz nu s-
a icircnregistrat această poziţie icircn ansamblu la profesorii care
lucrează cu elevi normali Se mai poate observa poziţia
superioară a eşantionului din urmă (valoarea 77) icircn
comparaţie cu poziţia inferioară a grupului profesorilor din
şcoala obişnuită care şi-au exprimat opiniile privind
integrarea copiilor cu deficienţă mintală (valoarea 60 fiind
cea mai scăzută valoare dintre toate)
Perspectiva integrării elevilor cu deficienţă mintală
este defavorabilă faţă de perspectiva integrării şcolarilor
cu deficienţe de auz din punctul de vedere al atitudinilor
profesorilor din icircnvăţămacircntul de masă deşi un procent mai
mic de cadre didactice manifestă dezacord faţă de
integrarea copiilor cu deficienţă mintală (după cum
spuneam mai sus) 56 din subiecţii chestionaţi şi-au
exprimat acordul simplu şi doar 32 au fost total de acord
cu fenomenul integrării acestei categorii de copii Icircn cazul
deficienţei de auz 60 din profesori sunt total de acord şi
doar 40 dintre aceştia şi-au exprimat acordul simplu faţă
de integrarea copiilor cu deficienţe de auz
Cu privire la sensul orientării atitudinii faţă de
integrare la eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul obişnuit s-a delimitat o situaţie inversată
comparativ cu eşantioanele de profesori din icircnvăţămacircntul
special icircn sensul că icircn mediul obişnuit există o respingere
mai mare a integrării copiilor cu deficienţă mintală şi o
acceptare mai mare apropiată de poziţia cadrelor
didactice itinerante icircn cazul integrării elevilor cu deficienţă
de auz Şi icircntre eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul special s-a constatat un grad mai mare de
de acceptare a integrării copiilor cu deficienţă de auz spre
deosebire de cei cu deficienţă mintală
Din perspectiva manifestării opiniei faţă de o
deficienţă sau alta diferenţele sunt semnificative icircn cadrul
categoriei profesorilor din icircnvăţămacircntul obişnuit (la pragul
de semnficaţie de 0002) dar şi a celei a profesorilor din
icircnvăţămacircntul special (pragul are valoarea 0014) Situaţia
se poate explica prin calitatea percepţiei sociale (mai
favorabilă sau mai defavorabilă) cu privire la handicapul
determinat de cele două tipuri de deficienţe
Icircn vederea verificării ipotezei cercetării au mai fost
comparate şi rezultatele obţinute din perspectiva
categoriei profesorilor din şcoala de masă raportată la cea
a cadrelor didactice din şcoala specială pe linia tipului de
deficienţă pentru care a fost realizată investigaţia aceste
diferenţe fiind net semnificative la pragul de 0019 icircn
cazul deficienţei mintale şi la pragul de 0037 pentru
deficienţa de auz Aceste diferenţe ar putea fi argumentate
prin diferenţele existente icircn nivelul de pregătire şi de
formare profesională la aceste două categorii de cadre
didactice doar icircn puţine cazuri profesorii din icircnvăţămacircntul
obişnuit avacircnd unele informaţii şi o oarecare experienţă icircn
abordarea copiilor cu deficienţă mintală sau cu deficienţă
de auz
Se confirmă astfel ipoteza supusă verficării conform
căreia icircntre atitudinile cadrelor didactice care lucrează icircn
şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care lucrează icircn
icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice
determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare
profesională afirmaţie verificată din două perspective cea
a deficienţei mintale şi cea a deficienţei de auz
Dubla verificare a avut rolul de a evidenţia modul icircn
care percepţia socială a celor două tipuri de deficienţă
acţionează la nivelul procesului de integrare pentru
constituirea unei atitudini mai mult sau mai puţin
favorabile (sau defavorabile) din perspectiva categoriilor
de specialişti implicaţi icircn educaţia copiilor cu aceste tipuri
de deficienţe
Se mai poate contura o concluzie potrivit căreia
percepţia socială a deficienţei direcţionează icircn sens
favorizant sau frenator procesul de integrare din
perspectiva profesorilor din şcolile integratoare (agenţi
educativi care au puţină experienţă respectiv pregătire icircn
abordarea copiilor cu deficienţe) dar şi din cea a cadrelor
didactice din icircnvăţămacircntul segregat (care sunt specialişti
bine pregătiţi şi cu experienţă adecvată bogată icircn
domeniu) Percepţia socială a deficienţei de auz mai
favorabilă decacirct cea a deficienţei mintale determină
atitudini mai favorabile faţă de integrare la profesorii din
icircnvăţămacircntul special şi mai ales la cei din icircnvăţămacircntul
general dar icircn situaţia din urmă s-au constatat chiar
unele atitudini defavorabile icircn cazul integrării copiilor cu
deficienţă mintală
O constatare interesantă la momentul actual a
fost lipsa diferenţei semnificative icircn cadrul categoriei
profesorilor itineranţi care şi-au manifestat nediferenţiat
atitudinile faţă de integrarea copiilor care prezintă cele
două tipuri de deficienţe Profesorii itineranţi icircn general
sunt formaţi şi orientaţi icircn vederea educării adecvate şi
integrării copiilor cu deficienţe chiar dacă aceste
deficienţe sunt diferite multe dintre cadre fiind absolvente
ale icircnvăţămacircntului superior de specialitate
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
13
La acestea percepţia socială a copilului cu
deficienţă mintală şi a celui cu deficienţă de
auz nu diferă foarte mult semnificativ
subiecţii educaţiei fiind abordaţi din
perspectiva cerinţelor lor educaţionale
speciale şi contează mai puţin eticheta care este acordată
prin icircmpărţirea deficienţelor pe categorii
Cercetarea de faţă din perspectiva modului icircn care
percepţia socială asupra deficienţei sau handicapului de un
anumit tip acţionează icircn sensul orientării atitudinilor faţă de
integrarea copiilor cu deficienţe se icircnscrie icircn seria
investigărilor care vizează studiul impactului unor
fenomene sociale asupra procesului de integrare a
persoanelor cu deficienţe fiind icircn acelaşi timp doar un
demers care ne-a stacircrnit interesul pentru cercetări
ulterioare mai elaborate icircn domeniu
Bibliografie
1 Atkinson amp Hilgardrsquos - Smith E Fredrickson B Lufhes
G Nolen-Hoeksema S ―Introducere icircn psihologie ediţia
a XIV-a Bucureşti Ed Tehnică copyright 2005
2 Avramidis E Norwich B bdquoTeachersrsquo attitudes towards
integrationinclusion a review of the literature European
Journal of Special Needs Education 2002
3 Antonak RF Livneh H bdquoMeasurement of attitudes
towards persons with disabilities Disability and
Rehabilitation 2000
4 Curelaru M bdquoReprezentări sociale opinii şi atitudini
rev Psihologie Socială nr8 2001
5 Zamfir C Vlăsceanu L coord bdquoDicţionar de
sociologie Ed Babel Bucureşti 1998
Prof psihoped drd ANGELA TIMUŞ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă
de Recuperare Hipoacuzici din Braşov
Profesor univ dr DORU-VLAD POPOVICI
Universitatea din Bucureşti
POSIBILITĂŢI DE EVALUARE LA DISCIPLINA ACTIVITĂŢII DE
PREPROFESIONALIZARE PENTRU ELEVII CU DIZABILITĂŢI
Pentru icircntregirea şi nuanţarea tabloului evaluativ iniţial şi final al elevilor cu deficienţe severe profunde şi asociate din clasele V ndash X consider oportună completarea palierelor existente icircn grila de evaluare utilizată icircn şcoala noastră icircn acest an şcolar 2011 ndash 2012 cu următoarele două secvenţe de evaluare care urmăresc şi apreciază
nivelul cunoaşterii corpului uman icircn detaliu a manifestărilor şi problemelor de sănătate ale acestuia şi a unor reguli elementare de igienă corporală
aptitudinile cunoştinţele şi abilităţile necesare preprofesionalizării elevilor cu dizabilităţi
Aceste două direcţii de evaluare vizează nu numai competenţele de autoicircngrijire şi prevenţie elemente importante icircn educaţia specială ci şi pe cele practic-acţionale necesare dobacircndirii deprinderii de a munci cu folos icircntr-o societate viitoare mai echilibrată şi mai lucrativă
De aceea icircn tabelul bdquoAchiziţii instrumentale din grila iniţială de evaluare propun adăugarea punctului I activităţi de preprofesionalizare iar rubricile bdquoautonomie personală şi bdquoautonomie socială adăugarea unor itemi vizacircnd cunoaşterea corpului uman şi a fiziologiei acestuia şi respectiv comportamentul icircn cadrul familiei şi şcolii
Scala punctajele şi formulele de calcul vor rămacircne aceleaşi
ACHIZIŢII INSTRUMENTALE
I Activităţi de preprofesionalizare
Scala asperităţilor
discriminează tactil
neted-aspru
două asperităţi
patru asperităţi
şase asperităţi
mai puţin aspru ndash mai aspru
mai puţin lucios ndash mai lucios
Materiale de lucru (şi materiale comestibile)
identifică cel puţin trei materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate (lemn lut piatră)
recunoaşte două-patru materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate
asociază materialul din natură cu obiectul finit
din mediul concret
din imagini
din reprezentări (din muzeu expoziţie etc)
diferenţiază cel puţin trei materiale folosite icircn construcţii (piatră lemn metal)
apreciază corect cel puţin trei caracteristici fizice ale diverselor materiale (duritate plasticitate elasticitate rezistenţă etc)
enumeră cel puţin trei ingrediente care pot fi folosite la prepararea macircncărurilor
recunoaşte instrumente unelte folosite icircn gospodărie
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI
14
Instrumente şi tehnici de lucru
precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)
identifică
unelte de grădinărit
aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)
lucrează cu
instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)
unelte de grădinărit
manevrează aparate electrocasnice
vopseşte manual
suprafeţe plane
obiecte cu suprafeţe multiple
icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)
prelucrează manual materiale comestibile
decojeşte
rade
feliază
toacă
amestecă
caşerează cu pe diverse materiale
presează lutul icircn forme
scoate lutul din forme
modelează
tematic
liber (creativ)
măsoară diverse suprafeţe
trasează
suprafeţe
forme combinate
taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi
Confecţionarea unor obiecte
asamblează elemente din diverse materiale (carton
lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru
finisează obiectul
apreciază obiectiv
lucrarea proprie
lucrările colegilor
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
AUTONOMIA PERSONALĂ
Corpul uman şi fiziologia lui
diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
localizează prin palpare principalele organe interne
Inimă
stomac
fixat
indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli
difuz
cu precizie
diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice
procesul circulator
procesul respirator
procesul locomotor
respectă reguli elementare de igienă
personală
a icircmbrăcămintei
a icircncălţămintei
a spaţiului apropiat
AUTONOMIA SOCIALĂ
Conştientizarea regulilor de comportare civilizată
descrie comportamente
ale părinţilor bunicilor
ale fraţilor surorilor
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale sale
ale personalului şcolii
evaluează (pozitivnegativ) comportamente
ale membrilor familiei
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale personalului şcolii
ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale
Prof psihoped Cristian Dinu
Centrul Şcolar Special Ploieşti
JOCURI DIDACTICE
ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)
Scop
Verificarea număratului pacircnă la 2
Raportarea numărului la cantitate
Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de
obiecte după formă mărime şi culoare
Sarcina didactică
Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau
culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă
constituită
DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI
15
BUNE PRACTICI
Regulile jocului
Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor
răspunde icircntrebărilor educatoarei
Fiecare răspuns corect este recompensat prin
aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat
Elemente de joc personajul icircndrăgit
Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe
popice bile mingiuţe etc
Desfăşurarea jocului
Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ
păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu
jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe
jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze
numărul obiectelor din fiecare grupă
Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt
Cine alege popicele Cacircte sunt
Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare
Variantă
Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd
diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le
separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată
Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi
grupa icircn care sunt două obiecte
Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea
JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)
Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile
spaţiale
Sarcina didactică
Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri
de obiecte faţă de un reper dat
Regulile jocului
Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi
precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte
sunt aplaudate
Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor
mişcarea
Material didactic diferite jucării
Desfăşurarea jocului
Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună
cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar
educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn
diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile
Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv
Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft
Eu am găsit paharul icircn dulap
Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează
răspunsuri cum ar fi
Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor
Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă
Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le
aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare
Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de
obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor
preciza locul unde este aşezată
CERCURI COLORATE( Nivelul I)
ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri
după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre
culorile de bază
Sarcina didactică
Diferenţierea cercurilor după culoare
Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii
grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse
Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea
Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri
colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru
clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile
Desfăşurarea jocului
Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene
şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor
după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile
roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră
cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul
educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit
preşcolarii verbalizează acţiunea
Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie
După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele
formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi
grupa cercurilor albastre
Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe
cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii
au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe
un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se
verbalizează
Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu
Bibliografie selectivă
Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice
Editura EMIA Deva 2004
G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la
preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008
S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru
activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis
Bucureşti 2005
Prof psihoped Adriana Comişel
Şcoala Specială Vălenii de Munte
16
CARNAVAL DE HALLOWEEN
Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al
fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales
Cel mai icircnfricoşător costum
Cel mai original costum
Cea mai bună prezentare a unui personaj
Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare
Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea
Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni
PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ
PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI
Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare
recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea
Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri
Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos
Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea
BUNE PRACTICI
17
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
randamentului şcolar icircn special la
disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore
de icircnvǎţare
Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn
programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de
douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de
atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat
frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin
motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)
Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi
eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ
conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a
condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt
clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome
icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor
Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru
elevii cu CES
-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru
includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare
a icircnvǎţǎrii
-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor
prin programul de sprijin
-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES
-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica
elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului
acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile
integratoare
-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea
programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de
dificultǎţile pe care le au aceşti elevi
Prof itinerant Dan Magdalena
Şcoala Specială Nr2 Ploieşti
DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN
DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI
bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi
armonios personalitatea are nevoie de iubire şi
icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor
Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)
Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele
ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o
poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament
specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului
trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia
rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei
şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se
constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa
crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea
numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte
opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei
noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei
conjugale
Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui
climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi
dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un
spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa
conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea
copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei
dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de
ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea
primelor experienţe de socializare
Familia trebuie să fie un garant de securitate de
protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru
toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se
nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind
virtuţile sociale şi morale
Dimensiunea afectivă a mediului familial este
componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare
importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp
poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai
mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce
tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori
nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei
cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral
pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai
nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care
conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau
de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea
părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un
mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai
grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea
copilului
Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn
comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi
transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter
negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de
cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-
un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă
ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă
―Părinţii răi au fiii şi mai răi
Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn
cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din
acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai
naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu
certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii
Atmosfera căminului familial primeşte o mare
icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc
şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima
care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn
dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre
părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele
momente pe care le traversează familia
Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de
către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care
copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei
comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel
deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste
laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va
extinde tot sub această formă şi icircn societate
Atmosfera din familie este pentru copil soarele
apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are
nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană
pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi
icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea
lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de
unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi
bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele
mai frumoase hăinuţe
18
Profesorul trebuie să icircmbine limbajul
vorbit cu gesturile să foloseasca imagini
planşe panouri
Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi
numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E
greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui
el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu
bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii
este treaba fiecărui membru
Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii
Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu
copiii
1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea
Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să
audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le
transmită să audă totodată punctele de vedere ale
copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le
comunică aceştia
Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea
asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute
Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu
le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze
un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi
icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile
placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune
părinţilor doar ce vor să audă
Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul
icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute
2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie
sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza
gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i
disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă
Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar
respect pentru atitudinea copilului
3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi
posibila soluţie
Nu-i spune copilului nimic negativ despre el
4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la
ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la
persoana icircntacirci
5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce
apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn
cauză nu evalua trăsături de caracter
Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă
propriile lor concluzii
6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn
imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate
Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au
nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze
cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i
vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi
neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi
manifeste sentimentele
7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima
icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt
dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate
Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi
independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct
se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte
BIBLIOGRAFIE
Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-
editura Polirom Iaşi 2005
Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale
ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti
2006
Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine
copilul)-editura Trei Bucureşti 2007
Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura
Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999
Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion
Bucureşti 1993
Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas
Bucureşti 2006
Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005
Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006
Prof icircnv primar DIANA SAVU
COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI
FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-
Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte
19
DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI
AR
IA
CU
RR
ICU
LA
RĂ
O
BIE
CT
IVE
C
RIT
ER
II M
INIM
AL
E D
E
PE
RF
OR
MA
NŢ
Ă
PE
RIO
AD
A
MIJ
LO
AC
E D
E R
EA
LIZ
AR
E
ST
RA
TE
GII S
PE
CIF
ICE
E
VA
LU
AR
E
Mate
matică ş
i ştiin
ţe
Form
are
a d
eprinderii de
aplic
are
a a
lgoritm
ulu
i adunării cu tre
cere
peste
ord
in
Dezvoltare
a r
aţionam
entu
lui
mate
matic
C1 A
plic
ă icircn m
od c
ore
ct
alg
oritm
ul pentr
u o
pera
ţii de
form
a
+
+
+ u
tilizacircnd m
ate
rial concre
t
C2
Calc
ule
ază c
ore
ct
C
3
Asocia
ză o
pera
ţiei de
adunare
lim
baju
l m
ate
matic
respectiv s
ituaţii cotidie
ne
021
02
011
051
02
011
091
02
011
121
02
011
161
02
011
191
02
011
231
02
011
261
02
011
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
cu m
ate
rial concre
t
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
fără
mate
rial concre
t
-+
cu m
ate
rial concre
t
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
-
Ex de a
socie
re a
lim
baju
lui
mate
matic c
u o
pera
ţia d
e
adunare
T
est
de e
valu
are
- E
v parţ
ială
FB
-
Ev parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
S ndash
se v
a u
tiliz
a
mate
rialu
l concre
t icircn
continuare
-Ev parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
FB
-E
v fi
nală
FB
ndasho
bie
cti
ve
icircnd
ep
lin
ite
F
IŞĂ
DE
OB
SE
RV
AR
E Ş
I E
VA
LU
AR
E A
PR
OG
RE
SU
LU
I Ş
CO
LA
R
- m
od
el-
Pro
f iti
nera
nt
meto
dis
t N
ico
leta
Ad
et
Cen
tru
l Ş
co
lar
Sp
ecia
l P
loie
şti
20
Proiect Web Quest
MEDIUL ACVATIC
bdquo Acvariul meu
INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti
Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această
grădină Zoo nu există un acvariu
Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o
emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei
Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este
realizarea insectarului a ierbarului creşterea
păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si
a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu
este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care
deconectează creează buna - dispoziţie bucurie
sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se
preocupă de acest lucru
SARCINA DE LUCRU
Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo
totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un
acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui
la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu
voi trebuie să
Alegeţi un mediu acvatic
Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
Proiectează-ţi acvariul
ACVARIUL MEU
Pentru realizarea acvariului este nevoie de
Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)
Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu
aparat pentru oxigenarea apei
PEŞTIŞORII DE ACVARIU
1 Peştele ndashvoal
2Carasul auriu
3 Peştele ndashguppi
4Peştele ndashzebra
5 Peştele ndashscalar
6 Peştele cu spada
7 Peştele ndashluptator
8 Plati
9 Moli negru
10 Gurami
11 Peştele-neon
Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din
acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem
următoarele intervenţii zilnice
icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte
depuneri
scoaterea animalelor şi plantelor moarte
completarea apei
hrănirea animalelor
vom avea icircn permanenţă langă acvariu un
recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o
săptămacircnă
toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu
trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe
reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se
face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu
apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi
cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă
pentru a nu-i lovi
Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să
ţinem cont de următoarele criterii
1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne
permite spaţiul
2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante
de acvariu
3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn
permanenţă curat şi fără corpuri străine care să
afecteze peştişorii
4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura
camerei)
5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie
tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor
condiţii de viaţă
6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici
icircmpreună cu cei agresivi
7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni
8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage
atenţia peştilor ci le vom vorbi
BUNE PRACTICI
21
BUNE PRACTICI
9 vom proteja peştii de zgomotul produs
de aspirator de maşina de spălat sau de
alte zgomote care pot produce pentru
aceştia şocuri sau chiar moartea
10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a
evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului
11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben
portocaliu sperie peştii
12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru
completarea apei evacuate se va păstra numai icircn
vase de plastic sau sticlă nu de metal
13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a
putea interveni icircn caz de nevoie
PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)
Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge
(scoica) (melcul)
rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu
PROCESUL
1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii
2 Fiecare grup icircşi va alege
Un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic
Crearea mediului avatic
3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile
Un mediu acvatic
Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu
acvatic
Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
acvatic fără nici o problemă
Crearea mediului avatic
Desenează un poster la scară a acvariului tău după care
crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului
acasă sau la şcoala
1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii
acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-
curi
2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din
acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd
fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu
3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta
Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn
legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi
a-ţi completa cunoştinţele
Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati
peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen
făcut icircnainte pe aceasta
22
BUNE PRACTICI
Insuficient Suficient Bine Foarte bine
Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)
Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului
Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final
Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat
CONCLUZII
- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te
ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de
asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte
Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte
bine
1 Căutarea şi
regăsirea
informaţiilor
Nu colectează nici o
informaţie despre
tema propusă
Colectează foarte
puţine informaţii
despre tema
propusă
Colectează
informaţii cele mai
multe fiind legate de
animale
Colectează o
multitudine de
informaţii despre
peştii din lista
propusă
2 Utilizarea
resurselor
proiectului
WebQuest
Nu utilizează sursele
indicate icircn proiect şi
nici alte surse
Utilizează puţin din
sursele indicate icircn
proiect
Utilizează
majoritatea surselor
indicate icircn proiect
sau alte surse
Utilizează eficient
toate resursele din
proiect
3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte
rar manifestacircnd de-
zinteres pt activitate
Cooperează de
obicei constant si
periodic la solicitări
Cooperează
permanent şi icircşi
ajuta colegii lenţi icircn
acţiune
4 Prezentarea
raportului individual
Nu stăpacircneşte
limbajul specific
Face greşeli de
limbaj şi prezintă o
implicare fluctuantă
folosind maxim 3
resurse
Face greşeli de
limbaj care nu
afectează
icircnţelegerea fişei de
observare
Lucrarea este clar
prezentată
conţinacircnd fişa de
obsevaţie şi
informaţii scrise din
cărţi şi reviste
icircnsoţite de desene
proprii legate de
diferite specii de
peşti de acvariu
EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ
B EVALUAREA PE ECHIPE
23
Prin proiectul realizat se furnizează şi se
remarcă următoarele rezultate
Formularea de judecăţi simple (pe baza
observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)
despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor
şi a animalelor
Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea
dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor
Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra
naturii efectele acestora
Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-
primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii
simple
Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn
lumea plantelor şi a animalelor
Ghidul profesorului
Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-
melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii
şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de
acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu
modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de
selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile
VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE
Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se
derulează pe durată lungă pentru o procesare a
informaţiei structurare şi extindere eficientă a
cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul
lor
Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel
Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile
elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere
asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de
dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul
liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau
la şcoală
1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu
alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel
mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo
cunoaşterea diferitelor specii de peşti
2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit
elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi
libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu
criteriu pentru realizarea unui acvariu
3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite
de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele
sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care
pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a
acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea
unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare
icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene
4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin
descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a
modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse
diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea
critică
5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile
dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi
comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei
mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui
6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de
aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar
derularii proiectului la clasă
Web Questul responsabilizează copilul sau grupul
icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea
sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară
BIBLIOGRAFIE
1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici
Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate
perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca
Tacircrgovişte 2008
2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom
3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-
hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials
Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu
Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
BUNE PRACTICI
24
FIŞĂ DE LUCRU
pentru diferenţierea şi scrierea
corectă a literelor icirc şi acirc
1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare
__________ __________ ____________
____________ ____________ _____________
2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte
bacirctă cacircine gacircndac
______ _______ ________
pacircine gacircscă bracircnză
________ _______ ________
3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu
literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite
__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine
__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci
m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare
__săm__nţă
4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn
culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele
care conţin sunetul acircrdquo
lacircnă _______ adacircnc _________
macircţă _______ bacircrnă __________
racircde ________ cacircine __________
sacircnge _______ cacircrpă _________
gacircrlă ________ tacircrnă ___________
bacirctă _________ pacircine __________
icircmpleti _________________
bracircnduşă ________________
icircndulci___________________
icircnflori __________________
vacircnator __________________
icircnverzi__________________
macircncare ________________
sacircmbure_________________
tacircrnăcop ________________
5 Eu am scris una tu scrii mai multe
icircmpăratrarr_____________
macircnerrarr______________
cacircinerarr ______________
macircnz rarr______________
cacircntecrarr _____________
macircţa rarr_______________
gacircndacrarr______________
pacircine rarr_______________
hacircrtie rarr_______________
sacircmbure rarr ____________
ţacircnţarrarr________________
sacircnzianărarr______________
zacircnărarr_________________
vacircnătorrarr_______________
6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie
icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp
____________________________________________
blacircnd Sacircnziana zacircmbeste
_____________________________________________
pacircinea Cacircinele icircnfulecă
____________________________________________
icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa
____________________________________________
7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos
Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri
Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni
Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui
Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi
Bibliografie
1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom
2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed
Universul Enciclopedic Bucureşti 2009
Prof itinerant Iuliana Lixandru
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
25
FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului
1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt
2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează
3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc
____________ __________ __________
_______________ _______________
Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti
NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________
FICHE DrsquoEacuteVALUATION
I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR
II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles
ont une belle maison
avons un grand chien
ai une robe rouge
a une petite soeur
avez un crayon noir
as une calculette
III Complegravete par ai as a avons avez ont
Nous une grosse chatte
Jrsquo beaucoup drsquoamis
Vous un chien noir
Il Elle un livre drsquohistoire
Tu les cheveux courts
Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă
1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului
2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii
3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate
exerciţiile
Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea
Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni
BUNE PRACTICI
AVOIR avons
Tu
ont
Nous
as
avez
Ilselles
Je elle
vous
a
J
26
DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI
MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI
SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA
Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom
Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________
Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________
FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ
I Date personale
Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________
Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______
Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________
GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________
Trimis de____________________________________________________________________
II Date familiale
Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________
Relaţii icircn familie____________________________________________________________________
Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________
Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________
III Evoluţia copilului
Sarcina____________________________________Naşterea________________________________
Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________
Vorbirea in propoziţii________________________
IV Examen medical
__________________________________________________________________________________
V Examen psihologic
Organizarea spaţială _______________________________________________________________
Organizare temporală_______________________________________________________________
Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________
Lateralitate dominantă_______________________________________________________________
Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________
Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________
Trăsături de personalitate____________________________________________________________
VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs
Gradiniţa__________________________________________________________________________
Şcoala___________________________________________________________________________
Logopedie________________________________________________________________________
VII Examen logopedic
Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________
Cauze posibile _________________________________________________________
27
DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI
Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________
Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________
Pronunţarea silabelor________________________________________________________________
Sunete afectate_____________________________________________________________________
Calitatea vocii______________________________________________________________________
Motricitatea generală________________________________________________________________
Motricitatea facială__________________________________________________________________
Motricitatea linguală_________________________________________________________________
Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________
Vălul palatin_______________________________________________________________________
Dentiţia___________________________________________________________________________
Respiraţia_________________________________________________________________________
Auzul fonematic____________________________________________________________________
Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________
Scriere- Copiere ____________________________________________________________
- Dictare____________________________________________________________________
- Compunere________________________________________________________________
Citire____________________________________________________________________________
Diagnostic logopedic___________________________________________________________
Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________
______________________________________________________________________________
VII Alte date
Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________
Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________
Recomandări pentru familie___________________________________________________________
Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________
__________________________________________________________________________________
SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED
_____________________________________________
Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ
Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti
Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ
Universitatea Bucureşti
28
AMINTIRI BUNE PRACTICI
Conţinuturi (detalieri)
Obiective de
referinţă
Activităţi de
icircnvăţare Resurse Evaluare
ASISTENŢA
- fragmente din carteamdash
Viaţa ca un pom de Crăciun
- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu
Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip
Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte
Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate
Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip
- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta
Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău
Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip
Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare
Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti
CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA
PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune
lectura personalizată a programelor şcolare
planificarea calendaristică
proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor
Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate
Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate
Icircn ce scop
voi face
Ce voi face
Cu ce
voi
face
Cum voi
face
Cacirct s-a realizat
Selectarea conţinuturilor
Analiza resurselor
Determinarea activităţilor de icircnvăţare
Stabilirea instrumentelor de evaluare
Identificarea obiectivelor
29
Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI
LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo
CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo
CPăunescu EDP 1982
Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti
IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT
bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate
nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă
naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de
statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn
Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo
bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a
sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor
programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de
dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor
angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare
Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu
personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea
lor cu copiii cu nevoi speciale
Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă
pentru copiii cu dizabilităţi
Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la
diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de
gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special
sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu
dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări
socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn
şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale
de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie
de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi
alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi
gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru
Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor
judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma
curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă
adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea
durata şcolarizării poate să difere
Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative
speciale au acces la resurse psihopedagogice de
reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri
de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn
comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de
icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la
toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase
speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile
speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de
masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să
se ocupe mult mai bine de elevii
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
Conţinutul manualului
este adecvat
UTILIZARE
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi
elemente de conţinut din manual
Adaptare Omitere Adăugare
Alte materiale suport
NU
DA
Icircnlocuire
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
4
MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII
TINERETULUI ŞI SPORTULUI
O R DI N pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea
serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale inte-
graţi icircn icircnvăţămacircntul de masă
Icircn conformitate cu Hotăracircrea Guvernului nr 5362011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei CercetăriiTineretului şi Sportului icircn temeiul art 51 alin (1) din Legea educaţiei naţionale nr 12011ministrul educaţiei cercetării tineretului şi sportului emite prezentul ordin Art 1 mdash Se aprobă Metodologia privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiiielevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă prevăzută icircn anexa care face parte integrantă din prezentul ordin Art 2 mdash La data intrării icircn vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr 53792004 privind Metodologia de organizare şi funcţion-are a serviciilor educaţionale prin cadre didactice de spri-jinitinerante pentru copiii cu cerinţe educative speciale şcolarizaţi icircn icircnvăţămacircntul de masă publicat icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I nr 1151 din 6 decembrie 2004 Art 3 mdash Direcţia generală educaţie şi icircnvăţare pe tot par-cursul vieţii Direcţia generală icircnvăţămacircnt icircn limbile minori-tăţilor relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali Direcţia generală management resurse umane şi reţea şcolară inspectoratele şcolare judeţeneInspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi unităţile de icircnvăţămacircnt preuniver-sitar duc la icircndeplinire prevederile prezentului ordin Art 4 mdash Prezentul ordin se publică icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I Ministrul educaţiei cercetării tineretului şi sportului Daniel Petru Funeriu Bucureşti 7 octombrie 2011 Nr 5574
M E TO D O L O G I E privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale
speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă
CAPITOLUL I Art 1 mdash Icircnvăţămacircntul special integrat reprezintă o formă de instruire şcolară diferenţiată precum şi o formă de asistenţă educaţională socială şi medicală complexă destinată copiilorelevilortinerilor cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă Aceasta trebuie să corespundă nevoilor de dezvoltare ale copiilor prin evaluarea adecvată a potenţialului de icircnvă-ţaredezvoltare şi prin asigurarea reabilitării recuperării şi compensării deficienţelor ori tulburărilor dificultăţilor de icircnvăţare Copiii elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi icircn icircnvăţămacircntul de masă beneficiază de suport educaţional prin cadre didactice de sprijin şi itiner-ante de la caz la caz Art 2 mdash Serviciile educaţionale de sprijin pentru per-soane cu cerinţe educaţionale speciale se organizează şi funcţionează icircn conformitate cu principiile care guver-nează icircnvăţămacircntul preuniversitar Art 3 mdash Icircn icircnţelesul prezentei metodologii termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii a) deficienţă mdash absenţa pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcţii (leziune anatomică tulburare fiziologică sau psihologică) a individului rezultacircnd icircn urma
unei maladii unui accident ori a unei perturbări care icircl icircmpiedică să participle normal la activitate icircn societate b) educaţie specială mdash ansamblul proceselor de punere icircn aplicare a programelor activităţilor de icircnvăţare şi asistenţă complexă de recuperare compensare psihoterapeutică medicală socială culturală adaptate persoanelor care nu reuşesc independent să atingă temporar sau pe toată durata şcolarizării un nivel de dezvoltare corespunzător vacircrstei pentru formarea competenţelor de bază icircn vede-rea pregătirii pentru viaţa de adult c) şcoală specială mdash unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care se asigură de către profesori specializaţi educaţie şi interven-ţie psihopedagogică persoanelor cu diferite tipuri şi grade de dizabilităţideficienţe d) cerinţe educaţionale speciale (CES) mdash necesităţile edu-caţionale suplimentare complementare obiectivelor gen-erale ale educaţiei adaptate particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţedizabilităţi sau tulburăridificultăţi de icircnvăţare ori de altă natură precum şi o asistenţă complexă (medicală socială educaţională etc) e) integrare (şcolară) mdash procesul de adaptare a persoanei cu CES la normele şi cerinţele şcolii pe care o urmează de stabilire a unor relaţii afective pozitive cu membrii gru-pului şcolar (grupăclasă) şi de desfăşurare cu succes a activităţilor şcolare f) incluziune (şcolară) mdash procesul permanent de icircmbună-tăţire a serviciilor oferite de unităţile de icircnvăţămacircnt pentru a cuprinde icircn procesul de educaţie toţi membrii comunită-ţii indiferent de caracteristicile dezavantajele sau dificul-tăţile acestora g) şcoală incluzivă mdash unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care se asigură o educaţie pentru toţi copiii şi reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare şi segregare CopiiiElevii din aceste unităţi de icircnvăţămacircnt beneficiază de toate drepturile şi serviciile educaţionale psihoterapeutice medicale şi sociale conform principiilor incluziunii sociale echităţii şi al asigurării egalităţii de şanse h) adaptare curriculară mdash corelarea conţinuturilor compo-nentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES din perspectiva finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia i) profesor itinerant şi de sprijin mdash cadrul didactic cu studii superioare icircn domeniul psihopedagogic care desfăşoară activităţi de icircnvăţare stimulare compensare şi recuperare cu persoanele cu CES integrate icircn unităţile de icircnvăţămacircnt de masă icircn colaborare cu toţi factorii implicaţi j) plan de servicii individualizat mdash modalitatea de pro-gramare şi coordonare coerentă a resurselor şi serviciilor individualizate pentru copiiieleviitinerii cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă focalizată pe nevoile de dezvoltare ale acestora k) program de intervenţie personalizat mdash instrumentul de proiectare şi implementare a activităţilor educaţional-terapeutice utilizat pentru eficientizarea activităţilor de intervenţie şi atingerea finalităţilor prevăzute icircn planul de servicii individualizat
l) centrul judeţeanal municipiului Bucureşti de resurse şi e asistenţă educaţională (CJRAECMBRAE) mdash unitatea specializată a icircnvăţămacircntului preuniversitar cu personali-tate juridică coordonată metodologic de inspectoratul şcolar care desfăşoară servicii de asistenţă psihopeda-gogică pentru părinţi copii cadre didactice şi care coor-donează monitorizează şi evaluează la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti activitatea şi serviciile eucaţion-ale oferite de către centrele logopedice interşcolare şi cabinetele logopedice şi cabinetele de
LEGISLAŢIE
5
LEGISLAŢIE
asistenţă psihopedagogică mediatorii şco-lari m) certificat de orientare şcolară şi profe
sională mdash documentulactul oficial eliberat de către CJRAECMBRAE conform prevederilor cuprinse icircn Legea educaţiei naţionale nr 12011 care precizează diagnosticuldeficienţa
şi orientează copiii elevii şi tinerii cu CES icircn icircnvăţămacircntul de masă sau icircn icircnvăţămacircntul special n) incapacitate mdash limitările funcţionale cauzate de disfunc-ţionalităţideficienţe fizice intelectuale sau senzoriale de condiţii de sănătate ori de mediu şi care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate motrică sau cognitivă ori un comportament
o) handicap mdash dezavantajul social rezultat icircn urma unei deficienţe sau incapacităţi şi care limitează ori icircmpiedică icircndeplinirea de către individ a unui rol aşteptat de so-cietate p) dizabilitate mdash rezultatul sau efectul unor relaţii com-plexe dintre starea de sănătate a individului factorii per-sonali şi factorii externi care reprezintă circumstanţele de viaţă ale acestui individ Datorită acestei relaţii impactul diverselor medii asupra aceluiaşi individ cu o stare de sănătate dată poate fi extrem de diferit bdquoDizabilitatea este termenul generic pentru afectări limitări ale activităţii şi restricţii de participare conform Clasificării internaţionale a funcţionării dizabilităţii şi sănătăţii q) CIF mdash Clasificarea internaţională a funcţionării dizabili-tăţii şi sănătăţii document elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii Geneva 2001 r) afectare mdash o pierdere sau o anormalitate a structurii corpului ori a unei funcţii fiziologice inclusiv funcţiile min-tale Prin noţiunea de bdquoanormalitate se icircnţelege aici variaţiile semnificative de la norma stabilită statistic (adică o deviaţie de la media populaţiei stabilită conform normelor standard măsurate) iar această noţiune trebuie utilizată exclusiv icircn acest sens conform CIF s) funcţionare mdash termen generic pentru funcţiile organis-mului structurile corpului activităţi şi participare Acestea denotă aspectele pozitive ale interacţiunii dintre individ (care are o problemă de sănătate) şi factorii contextuali icircn care se regăseşte (factori de mediu şi personali) conform CIF t) adaptare curriculară mdash corelarea conţinuturilor compo-nentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES sau alte tipuri de cerinţe educaţionale din perspective finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia u) educaţie incluzivă mdash procesul permanent de icircmbună-tăţire a instituţiei şcolare avacircnd ca scop exploatarea re-surselor existente mai ales a resurselor umane pentru a susţine participarea la procesul de icircnvăţămacircnt a tuturor persoanelor din cadrul unei comunităţi v) şcoală profesională specială mdash instituţia şcolară care prin organizarea şi desfăşurarea procesului de predare-icircnvăţare evaluare facilitează integrarea socioprofesională a elevilor prin certificarea calificărilor profesionale w) liceu special mdash unitatea de icircnvăţămacircnt care organ-izează şi desfăşoară procesul de predare-icircnvăţare-evaluare icircn mod special pentru eleviitinerii cu deficienţe senzoriale şi motorii x) centru de educaţie specială centru de resurse şi asis-tenţă educaţională centru de zi centrul de pedagogie cu-rativă şi alte tipuri de centre mdash unităţi de icircnvăţămacircnt or-ganizate de către Ministerul Educaţiei Cercetării Tinere-tului şi Sportului sau de către organizaţii neguvernamen-tale icircn parteneriat cu Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului care au ca scop şi finalitate recu-perarea compensarea reabilitarea şi integrarea şcolară şi
socială a diferitelor categorii de copiielevitineri cu CES Acestea sunt considerate alternative de educaţie special al căror conţinut poate fi fundamentat şi pe anumite peda-gogii experimentale (Montessori Freinet Waldorf etc) y) atelier protejat mdash spaţiul adaptat nevoilor persoanelor cu CESdizabilităţi cu care acestea desfăşoară activităţi de perfecţionare şi dezvoltare a abilităţilor icircn vederea inte-grării icircn viaţa activă a tinerilor atelierul poate funcţiona icircn locaţii din comunitate icircn centre de zi icircn centre rezidenţiale
sau icircn unităţi de icircnvăţămacircnt special CAPITOLUL II Organizarea serviciilor educaţionale de sprijin Art 4 mdash Icircn vederea realizării atribuţiilor specifice icircn domeniul educaţiei integrateCJRAECMBRAE organizează următoarele activităţi şi servicii a) evaluează şi orientează şcolar şi profesional icircn colaborare cu specialiştii din unităţile şcolare toţi copiiielevii cu CES b) emite certificatul de orientare şcolară şi profesională c) identifică unităţile de icircnvăţămacircnt de masă de pe raza judeţuluimunicipiului Bucureşti care asigură cele mai bune condiţii de dezvoltare psihoindividuală icircn funcţie de tipul şi gradul deficienţei d) oferă consultanţă de specialitate tuturor unităţilor de icircnvăţămacircnt icircn vederea icircndeplinirii condiţiilor optime pentru asigurarea serviciilor educaţionale de sprijin e) oferă consultanţă de specialitate pentru părinţi şi elevi f) organizează echipe multidisciplinare pentru depistarea tuturor copiilorelevilor cu CES şi pentru aplicarea planurilor de servicii individualizate g) asigură servicii de orientare a formării continue prin parteneriate cu instituţii abilitate h) organizează icircntacirclniri de lucru simpozioane etc icircn vederea diseminării exemplelor de bune practici icircn domeniul educaţiei incluzive i) identifică icircn colaborare cu specialiştii unităţilor şcolare copiielevi cu dificultăţi de icircnvăţare dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat icircn situaţie de eşec şcolar ori icircn risc de abandon şcolar şi organizează echipe multidisciplinare care să asigure servicii de educaţie remedială consiliere psihopedagogică icircn funcţie de nevoile pe termen lung sau scurt ale acestora MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 46 CAPITOLUL III Specificul serviciilor educaţionale de sprijin Art 5 mdash Integrarea şcolară a persoanelor cu CES se realizează icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă Art 6 mdash Pentru integrarea eficientă a persoanelor cu CES este necesară crearea unor servicii de sprijin specializate icircn asistenţa psihopedagogică de care să beneficieze copiiieleviitinerii integraţi precum şi a unor servicii de consultanţă pentru cadrele didactice din şcoala incluzivă ceilalţi elevi familie şi comunitate Art 7 mdash Serviciile specializate necesare pentru realizarea integrării copiilor cu CES sunt asigurate de profesorii itineranţi şi de sprijin icircn colaborare cu toţi factorii implicaţi Art 8 mdash (1) Pentru ocuparea unui post de profesor itinerant şi de sprijin trebuie icircndeplinite cumulativ următoarele condiţii a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenţă cu calificarea icircn psihopedagogie specială psihologie sau pedagogie b) absolvirea unui master didactic cu durata de 2 ani cu una specializările din domeniul psihopedagogic c) efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an şcolar realizat icircntr-o unitate de icircnvăţămacircnt icircn funcţia
6
didactică corespunzătoare studiilor sub icircndrumarea unui profesor mentor cu experienţă icircn educaţia specială
(2) Posturile de profesor itinerant şi de sprijin pot fi ocupate şi de absolvenţii unei instituţii de icircnvăţămacircnt superior studii de lungă durată cu calificarea icircn psihopedagogie specială psihologie sau pedagogie (3) Absolvenţii altor specialităţifacultăţi titulari pe catedrele de profesor itinerant şi de sprijin trebuie să icircşi completeze studiile icircn termen de 6 ani de la aplicarea prezentei metodologii prin master de 2 ani icircn psihopedagogie sau studii universitare de licenţă nivel 1 Bologna icircn domeniul psihopedagogiei Art 9 mdash (1) Posturile didactice de profesori itineranţi şi de sprijin sunt normate icircn cadrul unităţilor de icircnvăţămacircnt special fiind ocupate prin concurs icircn conformitate cu prevederile art 89 din Legea nr 12011 (2) Icircn situaţia icircn care icircntr-un judeţ nu există o unitate de icircnvăţămacircnt special profesorul itinerant şi de sprijin este icircncadrat de către unitatea de icircnvăţămacircnt de masă care are cei mai mulţi copiielevi cu CES integraţi (3) Icircn funcţie de necesităţile locale unităţile de icircnvăţămacircnt pot transforma posturicatedre didactice icircn posturi de profesori itineranţi şi de sprijin Art 10 mdash Activitatea unui profesor itinerant şi de sprijin este normată ca activitate de icircnvăţămacircnt special conform art 262 alin (3) pct f) din Legea nr 12011 Art 11 mdash (1) Normarea şi icircncadrarea profesorilor itineranţi şi de sprijin se realizează astfel a) un post pentru 8mdash12 copiielevitineri cu deficienţe moderate sau uşoare integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore b) un post pentru 4mdash6 copiielevitineri cu deficienţe grave profunde sau asociate integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore (2) Cele 16 oresăptămacircnă aferente normei de predare se realizează icircn activitate directă cu copilulelevul integrat icircn clasă sau icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt unde este icircnscris copilulelevul Art 12 mdash (1) Cel puţin jumătate din activitatea din cadrul celor 16 ore se desfăşoară icircn grupăclasă icircn timpul activităţilorlecţiilor de predare-icircnvăţare icircn parteneriat cu cadrul didactic de la grupăclasă (2) Activitatea directă cu copilulelevul integrat icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt se desfăşoară icircn afara orelor de curs (3) Numărul de ore şi disciplinele de icircnvăţămacircnt la care participă profesorul itinerant şi de sprijin sunt stabilite de comun acord cu cadrele didactice de la grupăclasă Art 13 mdash (1) Categoriile de copiielevi care beneficiază de serviciile educaţionale de sprijin sunt a) copiielevi cu certificat de orientare şcolară şi profesională eliberat de comisia de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAECMBRAE b) copiielevi cu dificultăţi de icircnvăţare de dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat icircn situaţie de eşec şcolar sau icircn risc de abandon şcolar şi beneficiază de servicii de educaţie remedialăconsiliere psihopedagogică din partea cadrelor didactice de la clasăconsilierului şcolarprofesorului logoped etc Icircn funcţie de evoluţia elevului cadrele didactice care au lucrat cu acesta pot recomanda evaluarea de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE icircn vederea asigurării unui profesor itinerant şi de sprijin 2) Toţi copiiielevii care au fost orientaţi şcolar către serviciile educaţionale de sprijin beneficiază de suportul psihopedagogic al unui profesor itinerant şi de sprijin
Art 14 mdash Icircn situaţia icircn care elevul nu atinge standardele minime de evaluare pentru fiecare disciplină domeniu de studiu de pregătire corespunzătoare a clasei icircn care se află deşi a beneficiat de toate serviciile educaţionale de sprijin acesta poate fi reorientat către o unitate de icircnvăţămacircnt special icircn conformitate cu prevederile art 54 din Legea nr 12011 Art 15 mdash (1) Icircn vederea depistării precoce CJRAECMBRAE constituie echipe multidisciplinare care realizează evaluarea tuturor copiilor cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale (2) Pentru realizarea activităţii prevăzute la alin (1) CJRAECMBRAE obţine informaţii de la medici pediatri medici de familie psihologi specialişti din direcţiile generale de asistenţă şi protecţia copilului cadre didactice din creşe grădiniţe şi centre de zi etc Art 16 mdash (1) Toţi copiiielevii evaluaţi şi identificaţi cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale vor fi orientaţi şcolar de către comisiile din cadrul CJRAECMBRAE (2) Orientarea şcolară se face icircn funcţie de tipul şi gradul deficienţei către unităţi de icircnvăţămacircnt de masă sau speciale icircn conformitate cu prevederile art 50 alin (1) din Legea nr 12011 (3) Icircn situaţia icircn care copilul este orientat şcolar spre unităţile de icircnvăţămacircnt de masă acesta va beneficia şi de serviciile educaţionale de sprijin Art 17 mdash CopilulElevul cu CES integrat va fi monitorizat şi evaluat periodic de către comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special la care este icircncadrat profesorul itinerant şi de sprijin care oferă serviciile de sprijin Art 18 mdash Anual comisia internă de expertiză complexă realizează un raport pe care icircl trimite icircmpreună cu dosarul elevului comisiei din cadrul CJRAECMBRAE propunacircnd menţinerea tipului de orientare şcolară sau modificarea acestuia icircn funcţie de rezultatele evaluării Art 19 mdash Atribuţiile profesorului itinerant şi de sprijin sunt următoarele a) colaborează cu comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special icircn vederea preluării informaţiilor privind evaluarea şi planul de servicii individualizat al copiluluielevului cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă b) colaborează cu toate cadrele didactice din unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care este icircnscris copilulelevul icircn vederea realizării unei integrări şcolare eficiente şi a punerii icircn aplicare icircn mod unitar a planului de servicii individualizat MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 47 MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 48 c) elaborează şi pune icircn aplicare planul de intervenţie personalizat realizat pe baza planului de servicii individualizat icircn parteneriat cu membrii echipei multidisciplinare d) realizează adaptarea curriculară icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă e) monitorizează aplicarea programelor curriculare adaptate şi evaluează icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă rezultatele aplicării acestora f) realizează materiale didactice instrumente de lucru şi de evaluare specifice icircn colaborare cu cadrele didactice de la grupaclasa icircn care sunt elevi cu CES g)participă icircn timpul orelor de predare-icircnvăţarela activităţile care se desfăşoară icircn clasă h) participă la activităţile educative şcolare şi extraşcolare din grupăclasă icircn calitate de observator consultant coparticipant
LEGISLAŢIE
7
i) desfăşoară activităţi de stimulare cognitivă individuală sau icircn grup
j)realizează evaluări periodice şi reproiectează programul de intervenţie personalizat icircn funcţie de rezultatele obţinute
k) consiliază părinţiitutorii copiilorelevilor care beneficiază de serviciile de sprijin şi colaborează cu aceştia l) la cererea părinţilortutorilor şisau a cadrelor didactice poate recomanda evaluarea şi orientarea şcolară de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE a tuturor acelor copiielevi care au dificultăţi de icircnvăţare şi nu beneficiază de servicii educaţionale de sprijin Art 20 mdash Profesorii itineranţi şi de sprijin sunt salarizaţi icircn conformitate cu prevederile legislaţiei icircn vigoare CAPITOLUL IV Facilităţi acordate unităţilor de icircnvăţămacircnt integratoare Art 21 mdash Icircn grupeleclasele icircn care sunt integraţi copiielevi cu CES care beneficiază de servicii educaţionale de sprijin efectivele se diminuează cu 2 copiielevi pentru fiecare copilelev integrat Art 22 mdash Cadrele didactice din unităţile de icircnvăţămacircnt integratoare beneficiază de cursuri de formare icircn domeniul educaţiei incluzive organizate de Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului Art 23 mdash (1) Cadrelor didactice care lucrează cu copiielevi cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă li se vor acorda icircn fişele de evaluare cel puţin 5 puncte pentru fiecare copilelev integrat dar nu mai mult de 10 puncte De punctajul acordat beneficiază şi profesorul itinerant şi de sprijin (2) Se recomandă inspectoratelor şcolare judeţeneal municipiului Bucureşti ca la icircntocmirea grilei cu punctajele prevăzute pentru obţinerea gradaţiei de merit şi a distincţiilor să stabilească pentru cadrele didactice din icircnvăţămacircntul de masă care integrează copiielevi cu CES un punctaj echivalent cu cel acordat pentru obţinerea unor performanţe icircn pregătirea elevilor distinşi la concursurile şi olimpiadele şcolare CAPITOLUL V Dispoziţii finale Art 24 mdash Pentru elevii cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă se asigură servicii educaţionale prin profesori itineranţi şi de sprijin pe durata icircnvăţămacircntului preşcolar şi pe icircntreaga perioadă a şcolarizării Art 25 mdash Pentru asigurarea egalităţii de şanse toţi elevii cu CES care participă la evaluările prevăzute de art 74 din Legea nr 12011 şi la exameneleconcursurile locale şi naţionale beneficiază de adaptarea condiţiilor de desfăşurare a acestora pe baza recomandărilor formulate icircn certificatul de orientare şcolară şi profesională Art 26 mdash (1) CopiiiEleviiTinerii cu CES integraţi icircn unităţile de icircnvăţămacircnt de masă beneficiază de asistenţă socială constacircnd icircn asigurarea alocaţiei zilnice de hrană a rechizitelor şcolare a cazarmamentului a icircmbrăcămintei şi a icircncălţămintei icircn cuantum egal cu cel asigurat copiilor aflaţi icircn sistemul de protecţie a copilului precum şi de găzduire gratuită icircn internatele sau centrele de asistare pentru copiii cu CES din cadrul direcţiilor generale judeţenea municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului (2) Drepturile prevăzute la alin (1) vor fi asigurate din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de icircnvăţămacircnt la care sunt icircnscrişi copiiielevii
TENDINŢE ACTUALE IcircN ATITUDINEA
CADRELOR DIDACTICE FAŢĂ DE
INTEGRAREA COPIILOR CU
DEFICIENŢE
Adesea deficienţa de auz la copii este percepută
altfel decacirct deficienţa mintală cum este cazul unor cadre
didactice care nu sunt bine informate sau nu au suficientă
experienţă icircn abordarea copiilor cu deficienţe
Şi icircn cazul specialiştilor bine informaţi şi cu o
experienţă mai bogată icircn lucrul cu copiii deficienţi există o
diferenţă de percepţie care poate influenţa decisiv
atitudinea faţă de integrarea acestei categorii de copii
Are o influenţă importantă icircn formarea percepţiei
sociale asupra deficienţei de un tip sau altul nivelul de
pregătire şi formare profesională Există inflluenţe diferite
exercitate de către mediul integrator al şcolilor obişnuite şi
de către mediul separat al şcolilor din icircnvăţămacircntul
special
Cuvinte cheie atitudine percepţie socială deficienţă
mintală deficienţă de auz integrare
Perspective teoretice
Atitudinile sunt procese psihologice latente sau
manifeste ale tuturor persoanelor care sunt exprimate sau
formulate cacircnd sunt evocate de stimuli (Antonak şi Linveh
2000) Ele se formează icircn timp prin experienţe sunt
construite social şi reprezintă atracţii sau repulsii evaluări
favorabile sau nefavorabile ale obiectelor oamenilor
evenimentelor ideilor şi reacţiile la acestea Atitudinile ca
modalităţi relativ constante de raportare a individului
grupului faţă de anumite laturi ale vieţii sociale sau faţă de
propria persoană pot furniza informaţii cu privire la modul
icircn care sentimentele şi părerile influenţează cunoaşterea
socială şi producerea comportamentului social
Atitudinile au la bază procese care nu pot fi observate
icircn mod direct deoarece sunt interne subiectului Atitudinile
se exprimă icircnsă icircn răspunsurile evaluative ale indivizilor cu
privire la obiectul atitudinii După Petty Wegener şi
Fabrigar (1997) deşi atitudinile au fost definite icircn diverse
moduri la baza lor se află dimensiunea evaluativă
Atitudinile sunt evaluări succinte ale obiectelor (propria
persoană alte persoane diverse subiecte etc) de-a lungul
unui continuum de la pozitiv la negativ Icircn urma proceselor
de elaborare a atitudinilor rezultă o activitate evaluativă
prin care obiectul atitudinii este plasat pe un punct de-a
lungul unei axe care are un pol negativ şi unul pozitiv
Cacircnd ating un grad mai icircnalt de stabilitate atitudinile se
constituie icircn icircnsuşiri caracteriale ale unei persoane Icircn
relaţie cu valorile atitudinile formează sisteme de valori-
atitudini (Linton R) care au funcţia de vectori orientativi
personali (de exemplu atitudinea faţă de sine faţă de
muncă faţă de o ideologie etc )
Aceste structuri psihice sunt orientări personale sau
de grup rezultate din combinarea de elemente afective
cognitive şi conative care exercită influenţe de
direcţionare motivare sau evaluare asupra
comportamentului Eaglz şi Chaiken (1993) explică modul
icircn care pot genera atitudinile răspunsuri cognitive(de
exemplu credinţe cu privire la obiectul atitudinii)
LEGISLAŢIE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
8
răspunsuri cognitive (de exemplu credinţe cu
privire la obiectul atitudinii) răspunsuri
afective (de exemplu emoţii sau sentimente
faţă de obiectul atitudinii) şi răspunsuri
comportamentale (spre exemplu intenţia sau efectuarea
unor acţiuni asupra obiectului atitudinii)
Se pot delimita trei caracteristici pe care atitudinile le
prezintă şi care exercită influenţe icircn interpretarea
informaţiilor relevante pentru respectiva atitudine
rezistenţa la influenţă şi predicţia comportamentelor
accesibilitatea (cacircnd asocierile dintre obiect şi evaluare
sunt puternice simpla prezentare a obiectului atitudinii
poate activa automat evaluarea acestuia) tăria
(persistenţa icircn timp rezistenţa la schimbare şi influenţele
asupra procesării informaţiilor şi comportamentelor
indivizilor) ambivalenţa (cacircnd avem atitudini care conţin
atacirct elemente pozitive cacirct şi elemente negative)
Atitudinea are rol dinamogen determinacircnd o
preparaţie pentru acţiune mai durabilă şi mai generică
decacirct motivaţia şi este apreciată ca fiind o stare de
pregătire sau de fundamentare a opţiunii pentru iniţierea şi
manifestarea unui comportament Atitudinea exercită şi o
funcţie reglatorie asupra comportamentului icircn care se
exprimă prin acţiuni corespunzătoare Aceasta are un
caracter de variabilă inferantă (Stoetzel) icircntrucacirct nu este
direct observabilă ci rezultă din comportamentele pe care
le suscită
Totodată atitudinile sunt implicate icircn relaţii şi
interacţiuni sociale exercitacircnd o funcţie de motivare şi
orientare a acestora Atitudinile exercită influenţe asupra
comportamentelor indivizilor relaţiile dintre atitudini şi
comportamente constituind un domeniu preferat de
cercetare Din această perspectivă atitudinile reflectă o
predispoziţie de a ne comporta icircn mod stereotip şi
predictibil faţă de sau icircn prezenţa membrilor unui anumit
grup (Hunt şi Hunt 2000) Atitudinile fac parte din
categoria factorilor dispoziţionali de estimarea a
comportamentului uman şi sunt buni predictori pentru
comportament atunci cacircnd sunt puternice şi constante
sunt legate direct de comportamentul prezis sunt bazate
pe experienţa personală directă şi cacircnd subiectul este
conştient de atitudinile sale
Atitudinile constituie obiect al icircnvăţării şi schimbării
Achiziţionarea de atitudini se realizează pe trei căi mai
importante contactul direct cu obiecte evenimente
persoane etc interacţiunea cu cei care deţin deja o
atitudine experienţa socială asimilată icircn grupurile formale
sau informale Aici familia se consideră că are un rol
important icircn modelarea atitudinii la copil ca urmare a
identificării acestuia cu unul dintre părinţi Atitudinile
dobacircndite icircn copilărie şi adolescenţă sunt ulterior
consolidate sau schimbate ca urmare a multiplicării
influenţelor şi relaţiilor sociale care pot avea efect de
icircntărire sau de generare de conflicte icircntre informaţiile sau
experienţele vechi şi noi
Au fost descrise legături icircntre atitudini şi reprezentările
sociale relative la obiectele atitudinilor icircn sensul că
atitudinea faţă de un obiect nu poate să apară fără
reprezentarea prealabilă a acelui obiect Reprezentările
sociale sunt ansambluri dinamice cu rol esenţial icircn
producerea şi reglarea comportamentelor icircn stabilirea
relaţiei cu mediul icircnconjurător care subordonează
atitudinile şi opiniile (expresiile verbale ale atitudinilor)
alimentează organizează şi le orientează spre cacircmpul
manifestărilor acţionale cotidiene oferind stiluri de
conduită bine conştientizate grefate pe grile atitudinale
prin care individul se racordează la concepţia grupului a
comunităţii de care aparţine
Există o serie de factori care pot contribui la formarea
atitudinilor faţă de persoanele cu handicap şi care le
imprimă un specific orientării comportamentului membrilor
societăţii faţă de integrarea socială a acestei categorii de
persoane Icircn funcţie de orientarea acestor atitudini
favorabilă sau defavorabilă faţă de persoanele cu
handicap este influenţat icircn acelaşi sens şi procesul
includerii acestor categorii de persoane icircn mediile
obişnuite
Factorii care determină constituirea unor atitudini
pozitive sau negative faţă de persoanele cu handicap şi
implicit faţă de copiii cu handicap şi care reflectă măsura
icircn care persoanele obişnuite sunt pregătite sau nu să intre
icircn relaţii cu persoanele ce prezintă un handicap pot fi din
cel puţin trei categorii factori care ţin de persoana care
exprimă opinia tipul handicapului şi contextul socio-
cultural la un moment dat Pe de altă parte mai mulţi
autori au trecut icircn revistă o serie de factori care pot
influenţa formarea atitudinilor faţă de persoanele cu
handicap dintre care amintim vacircrsta genul
naţionalitatea statutul marital nivelul educaţional nivelul
socio-economic reşedinţa icircn mediul urban sau rural
experienţa cu persoanele cu deficienţe etc (Tervo
Redinius şi Palmer 2004)
Investigarea atitudinilor faţă de persoanele cu
handicap s-a aflat icircn centrul mai multor cercetări mai ales
icircn ultimii ani Deşi studiile privind atitudinile societăţii faţă
de persoanele cu deficienţehandicap arată o evoluţie a
atitudinilor membrilor acesteia către acceptare şi toleranţă
totuşi mai există persoane care icircmpărtăşesc concepţii
greşite privind diferite categorii de persoane cu deficienţe
sau manifestă comportamente discriminatorii icircn ceea ce
priveşte oportunităţile educaţionale sau profesionale care
pot fi puse la dispoziţia acestora
Literatura de specialitate a prezentat o serie de studii
care au pus un accent deosebit pe investigarea atitudinilor
faţă de integrarea sau includerea persoanelor cu handicap
şi icircn special a copiilor cu CES handicap De o importanţă
deosebită icircn calitatea vieţii persoanelor cu handicap o au
atitudinile specialiştilor (logopezi psihoterapeuţi etc) faţă
de această categorie de persoane Investigarea atitudinilor
specialiştilor faţă de integrarea acestor persoane ajută la
identificarea celor mai potrivite măsuri de influenţare icircn
scopul formării unor relaţii bazate pe valorificare reciprocă
şi de promovare a egalităţii şanselor de participare
Metodologia cercetării
Propunem icircn cele ce urmează un studiu diferenţiat
realizat pe baza investigării atitudinii faţă de integrarea
persoanelor cu deficienţă mintală comparativ cu
integrarea persoanelor cu deficienţă de auz din
perspectiva cadrelor didactice din structurile de
icircnvăţămacircnt obişnuit şi din cele de icircnvăţămacircnt special din
Romacircnia (judeţul Braşov şi municipiul Bucureşti) icircn anul
şcolar 2010 ndash 2011
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
9
Obiectivul investigaţiei a fost compararea
atitudinilor manifestate de cadrele didactice
din icircnvăţămacircntul de masă şi din cel special
faţă de integrarea copiilor cu deficienţă
mintală şi deficienţă de auz
Icircn cadrul cercetării au fost investigate 150 de cadre
didactice repartizate icircn şase eşantioane cu cacircte 25 de
subiecţi şi pe trei categorii de persoane cadre didactice
din şcoala specială cadre didactice itinerante şi cadre
didactice care lucrează cu copiii normali (respectiv cacircte 50
de subiecţi din fiecare categorie)
Metoda de cercetare aplicată a fost investigaţia
realizată pe bază de chestionar utilizacircndu-se două
chestionare distincte unul icircn formă revizuită respectiv
inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală denumit
MRAI-R iar celălalt icircn formă adaptată cu aceeaşi itemi
dar care aborda perspectiva atitudinii faţă de persoanele
cu deficienţă de auz Jumătate din numărul de cadre
didactice respectiv cacircte 25 de subiecţi din cele trei
categorii au completat un chestionar privind atitudinile faţă
de persoanele cu deficienţă mintală iar cealaltă jumătate
din numărul de cadre didactice tot icircn aceeaşi distribuţie
au completat un chestionar privind atitudinile faţă de
persoanele cu deficienţă de auz
Inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală a fost
revizuit de Antonak şi Harth icircn anul 1994 şi cuprinde 29 de
itemi care au valoare pozitivă sau negativă icircn funcţie de
modul de orientare al atitudinilor icircn acest caz fiind luate ca
reper atitudinile pozitive faţă de persoanele cu deficienţă
mintală Itemii sunt structuraţi pe patru scale iar pe fiecare
scală sunt repartizaţi 7 maximum 8 itemi Scalele sunt
următoarele
- Scala IntegrarendashSegregare evaluează opiniile privind
integrarea persoanelor cu deficienţă mintală icircn societate
- Scala Distanţă Socială evaluează opiniile cu privire la
interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele cu şi
fără deficienţă mintală
- Scala Drepturi Private evaluează opiniile cu privire la
respectarea drepturilor persoanelor cu deficienţă mintală icircn
societate
- Scala Convingeri Nefavorabile evaluează opiniile cu
privire la unele aspecte morale şi comportamente sociale
ale persoanelor cu deficienţă mintală
Inventarul se completează individual de către
fiecare participant fără limitarea timpului iar pentru fiecare
item se marchează opinia pe un continuum de patru
puncte cu ancorele bdquodezacord total bdquodezacord bdquoacord şi
bdquoacord total
După completarea chestionarului subiecţii au fost
rugaţi să furnizeze unele informaţii personale privind
vacircrsta genul nivelul educaţional şi ocupaţia actuală
Subiecţii au fost invitaţi sa indice dacă cunosc o persoană
cu deficienţă mintală Icircn cazul icircn care răspunsul este
pozitiv aceştia trebuiau să indice tipul relaţiei pe categorii
(relaţie familială apropiată icircntacircmplătoare de vecinătate
doar cunoştinţe sau neexistenţa unei relaţii)
Pentru a cota rezultatele icircn direcţia atitudinilor
pozitive s-a ţinut seama de valoarea pozitivă sau negativă
a fiecărui item acordacircndu-se punctaje la modul următor
pentru un item pozitiv dezacord total = 1 dezacord = 2
acord = 3 acord total = 4 pentru un item negativ
dezacord total = 4 dezacord = 3 acord = 2 acord total= 1
Scorurile la scalele integrarendashsegregare drepturi
private şi convingeri nefavorabile pot avea valori cuprinse
icircntre 7 şi 28 de puncte iar la scala distanţă socială valorile
pot fi cuprinse icircntre 8 şi 32 de puncte La nivelul icircntregului
instrument de măsurare scorurile pot lua valori cuprinse
icircntre 29 şi 116 puncte
Modul de abordare icircn cazul inventarului de atitudini
faţă de deficienţa de auz a fost exact acelaşi fiind doar
icircnlocuit termenul de deficienţă mintală cu cel de deficienţă
de auz şi rezultacircnd forma adaptată a inventarului de
atitudini MRAI-R (luat drept reper)
Ipoteza cercetării pe care o supunem spre verificare
presupune că icircntre atitudinile cadrelor didactice care
lucrează icircn şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care
lucrează icircn icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice
determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare
profesională Suplimentar se va face diferenţierea
percepţiei sociale a integrării copiilor cu deficienţă
mintală comparativ cu copiii ce prezintă deficienţă de auz
aşa cum se prezintă din perspectiva specialiştilor icircn
educaţie la cele trei categorii de cadre didactice avute icircn
vedere
Rezultatele obţinute la cele două tipuri de inventare
au fost prelucrate statistic prin calculul frecvenţele
medianele şi procentelor corespunzătoare privind
atitudinea faţă de fenomenul integrării la nivel general
respectiv la nivelul tuturor itemilor inventarelor dar şi pe
cele patru scale de apreciere delimitate Pentru verificarea
diferenţelor semnificative dintre loturile de cadre didactice
s-a recurs la aplicarea testului U (Mann-Whitney) utilizabil
icircn cazul eşantioanelor independente
Comparaţie icircntre atitudinile manifestate de cadrele
didactice din şcolile speciale şi din şcolile
integratoare
Eşantioanele investigate le vom denumi prescurtat
după cum urmează Tipurile de cadre didactice care şi-au
exprimat atitudinea faţă de integrarea copiilor cu deficienţă
mintală sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special (DMS)
cadrele didactice itinerante (DMI) profesorii din
icircnvăţămacircntul general (DMG) Pentru exprimarea opiniei
faţă de integrarea copiilor cu deficienţă auditivă tipurile de
cadre didactice sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special
(DAS) profesorii itineranţi (DAI) şi cadrele didactice care
predau icircn icircnvăţămacircntul obişnuit (DAG)
Pentru delimitarea tendinţelor icircn atitudinile cadrelor
didactice investigate pe cele patru scale ale inventarelor
au fost calculate frecvenţele medianele şi procentele
corespunzătoare fiecărei scale valori pe baza cărora s-au
putut icircntocmi reprezentările grafice de la nivelul celor
patru scale după cum urmează
64
75
61
68
79
72
0
10
20
30
40
50
60
70
80
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Integrare-Segregare
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
10
Scala Integrare-Segregare cuprinde itemi
care sondează opiniile privind integrarea
copiilorpersoanelor cu deficienţe icircn
comunitatea educaţională sau socială din
perspectiva beneficiilor care pot fi obţinute prin procesul
de integrare atacirct icircn ceea ce priveşte persoanele
deficiente cacirct şi persoanele normale
Tendinţa rezultatelor obţinute la nivelul fiecărui
eşantion investigat se poate observa icircn reprezentarea
grafică de mai sus La nivelul acestei scale se evidenţiază
o distribuţie aproximativ asemănătoare din perspectiva
opţiunilor privind deficienţa mintală comparativ cu
deficienţa de auz dar pentru ultima perspectivă atitudinea
celor trei categorii de cadre didactice este uşor mai
favorabilă icircn general Menţionăm faptul că profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă manifestă cea mai puţin favorabilă
atitudine faţă de integrarea copiilor cu deficienţă mintală
(61) icircnregistracircnd cele mai multe scoruri la opţiunea
dezacord sau dezacord total spre deosebire de celelalte
loturi iar faţă de integrarea elevilor cu deficienţă de auz
manifestă o permisivitate mai mare scorurile fiind
apropiate de cele ale profesorilor itineranţi (68 se apropie
de 72) Cele mai bune atitudini faţă de integrarea copiilor
cu deficienţe mintale respectiv de auz le-au manifestat
cadrele didactice itinerante icircn proporţie de 75
(eşantionul DMI) şi de 79 (eşantionul DAI)
Scorurile sunt mai bune atunci cacircnd itemii conţin
referiri la persoane cu deficienţe icircn general (şi numai la
copii) şi cacircnd este vorba mai ales de integrarea icircn
comunitate (cu perspectivă mai largă decacirct integrarea
educaţională) sau la locul de muncă Integrarea
educaţională la nivelele superioare cum ar fi la liceu este
mai bine cotată probabil pentru faptul că la această
vacircrstă elevii au dobacircndit suficiente comportamente
adaptive care să le sprijine integrarea la acest nivel şi să
facă faţă relaţionării adecvate cu ceilalţi dar şi comunicării
cu semenii icircn ansamblu
Au fost icircnregistrate şi scoruri mai slabe mai ales din
perspectiva includerii elevilor cu deficienţe icircn programe de
după-amiaza separate de elevii normali S-a observat o
tendinţă generală de a opta pentru includerea suplimentară
a acestor copii indiferent de tipul de deficienţă icircn scopul
completării educaţiei şi stimulării adecvate a dezvoltării
acestor copii Un alt motiv ar mai fi resursele materiale şi
umane insuficiente la nivelul integrării educaţionale la
momentul actual sau faptul că dificultăţile pot fi mai mari
decacirct beneficiile icircn cadrul procesului integraţional
Icircn cadrul scalei Distanţă socială sunt incluşi itemi cu privire
la interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele
cu şi fără deficienţe itemi care indică gradul de apropiere
sau distanţare socială a persoanelor fără deficienţe faţă de
persoanele cu deficienţe icircn anumite contexte sociale
La această scală tendinţa generală la cele trei
categorii de cadre didactice este asemănătoare ca şi la
scala precedentă cu menţiunea că scorurile la acest nivel
au valori mai bune decacirct la scala integrare-segregare
Cele mai bune rezultate (icircn procent de 78 pentru
eşantionul DMS şi de peste 80 la celalalte eşantioane
cu excepţia eşantionului DMG) au fost obţinute la itemii
care se referă la interacţiuni sociale cum ar fi a merge la
film la teatru cu persoane care prezintă deficienţe a
participa la o petrecere dedicată unui copil cu deficienţă
Şi la nivelul contactelor sociale de tipul a icircnota alături de o
persoană deficientă a locui icircn bloc cu persoane din
această categorie au fost obţinute scoruri bune
Excepţie de la aceste tendinţe favorabile icircn integrarea
socială a persoanelor cu deficienţă a făcut eşantionul
DMG care a manifestat respingeri semnificative faţă de
integrarea persoanele cu deficienţă mintală comparativ cu
celelalte eşantioane (icircn general doar icircn proporţie de 76
au avut opinii favorabile relaţionării cu această categorie
de persoane)
Cu cacirct itemii se raportează la cultivarea unor relaţii mai
apropiate cu persoanele ce prezintă deficienţe cu atacirct se
manifestă o reţinere mai mare faţă de persoanele cu
deficienţă (de exemplu a permite ca propriul copil să icircşi
facă prieteni dintre persoanele care prezintă deficienţă a
lua cina icircmpreună cu persoane din această categorie)
fapt ce s-a evidenţiat icircn scoruri uşor mai reduse decacirct la
ceilalţi itemi Itemul care se referă la faptul de a fi tuns de
către o persoană competentă care prezintă deficienţă a
icircntrunit cele mai mari reţineri la nivelul acestei scale
dovedind o oarecare lipsă de icircncredere faţă de aceste
persoane
Totuşi se evidenţiază la nivelul acestei scale tendinţe
care reflectă acceptarea socială crescută a persoanelor cu
deficienţe indiferent de contextul icircn care au interacţiunile
sociale (cu excepţia subliniată mai sus) iar distanţa
socială tinde să crească mai mult icircn cadrul implicării
membrilor de familie icircn relaţii de prietenie sau de
vecinătate
78
88
75
81
91
81
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Distanţă Socială
68
79
68
71
79
75
62
64
66
68
70
72
74
76
78
80
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Drepturi Private
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
11
La nivelul scalei convingeri nefavorabile
distribuţia generală a rezultatelor obţinute
respectă configuraţia de la celelalte scale ale
chestionarului cu menţinerea la niveluri
superioare a tendinţei generale a eşantioanelor de
profesori itineranţi (cu cacircte un procentaj de 71 la fiecare
lot) urmate de eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul special şi din cel obişnuit care sunt icircn
favoarea integrării elevilor cu deficienţă de auz
(procentajele sunt de 68 pentru fiecare lot) Cele mai
scăzute niveluri privind acceptarea integrării au fost atinse
tot de eşantionul de cadre didactice din icircnvăţămacircntul de
masă care manifestă reţinere icircn integrarea copiilor cu
deficienţă mintală (căruia icirci corespunde un procent de
61)
Scorurile de la această scală au fost uşor mai scăzute
decacirct cele obţinute la celalalte scale Anumite convingeri
nefavorabile expuse au fost icircmpărtăşite şi de o mare parte
din cadrele didactice investigate cum ar fi cele referitoare
la capacitatea persoanelor cu deficienţă de a avea răbdare
pentru a obţine ceea ce icircşi doresc sau de a da dovadă de
autocontrol capacitate ce poate să aibă un rol stimulator icircn
stabilirea de relaţii icircntre această categorie de persoane şi
persoanele fără deficienţe Cea mai nefavorabilă
convingere la care au aderat multe dintre cadrele
didactice a fost cea privind imposibilitatea de manifestare
a persoanelor cu deficienţe icircn acelaşi fel cu cele care nu
au deficienţe chiar dacă contextul este considerat a fi
favorabil icircn condiţiile egalităţii de şanse sociale
Au existat şi atitudini pozitive icircn marea majoritate a
cazurilor icircn ceea ce priveşte convingerea că şcolarii cu
deficienţe nu icircşi pierd timpul jucacircndu-se la ore
recunoscacircnd valoarea includerii copiilor cu deficienţe icircn
şcolile de masă şi a implicării icircn procesul icircnvăţării
desfăşurat icircn clasă De asemenea au fost recunoscute
beneficiile integrării acestei categorii de copii şi importanţa
interacţiunilor sociale dintre persoanele cu şi fără
deficienţă cu valorizarea posibilităţilor de exprimare ale
persoanelor deficiente
Icircn general cadrele didactice au preponderent
convingeri favorabile dar au şi idei preconcepute cu privire
la persoanele cu deficienţă luacircnd icircn considerare limitele şi
dificultăţile pe care le icircntacircmpină persoanele cu deficienţă
icircn relaţiile interpersonale Pe de altă parte se mai poate
menţiona faptul că profesorii nu cred icircn procent
semnificativ că prejudiciile aduse persoanelor cu
deficienţe au fost exagerate
Pentru verificarea ipotezei cercetării formulată mai
sus s-a recurs la aplicarea testului Mann-Whitney prin
care s-au comparat perechi de eşantioane icircn vederea
delimitării semnificaţiei diferenţelor dintre rezultatele
obţinute de fiecare eşantion
Valorile testului U (Mann-Whitney) icircmpreună cu
reprezentarea grafică a rezultatelor generale la
chestionare prezentate mai jos au relevat o serie de
diferenţe semnificative icircn exprimarea atitudinilor faţă de
integrarea persoanelor cu deficienţe mintale şi de auz
Tabel cu valorile testului U (Mann-Whitney)
Se observă diferenţe semnificative icircntre categoria
profesorilor itineranţi şi icircntre cele două categorii de cadre
didactice din icircnvăţămacircntul special respectiv din
icircnvăţămacircntul general atacirct din perspectiva rezultatelor
privind deficienţa de auz (la pragurile de semnificaţie de
0025 şi 0043) cacirct mai ales din perspectiva deficienţei
mintale (pragurile de semnificaţie tind către 0 avacircnd
valorile 0001 şi 0003) ndash icircn cazul nostru verificarea
statistică este considerată validă la p=005
Pere
chi de e
şantioane
Valo
are
test
U
Pra
g d
e s
em
nific
aţie
D
MG
ndash D
MS
189
00
19
DM
G ndash
DM
I
158
00
03
DA
G ndash
DA
S
208
00
37
DA
G ndash
DA
I
225
00
43
DM
S ndash
DM
I
134
00
01
DA
S ndash
DA
I
197
00
25
DM
S ndash
DA
S
186
00
14
DM
I ndash D
AI
280
05
27
DM
G ndash
DA
G
150
00
02
71
78
68
73
7977
60
65
70
75
80
1
Graficul privind atitudinea generală faţă de
copiii cu deficienţe mintale şi de auz
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
12
Şi procentele calculate pe baza medianelor
care exprimă tendinţa generală a grupurilor
pe baza unei valori centrale relevă aceeaşi
situaţie pe o scară de la 1 la 100 cadrele
didactice itinerante se află la poziţia 78 şi 79 reprezentacircnd
nivelele cele mai ridicate de acceptare a procesului de
integrare a copiilor cu deficienţe mintale respectiv de auz
Din calculul procentelor realizate pe baza frecvenţelor pe
intervalele de dezaprobare aprobare a fenomenului
integrării a reieşit faptul că două treimi din fiecare eşantion
se situează icircn zona acordului total privind acest fenomen
iar restul de o treime din subiecţi icircn zona acordului simplu
De altfel cele două grupuri tind să se comporte ca unul
singur nefiind o diferenţă semnificativă icircntre aceste
eşantioane (la pragul de semnificaţie de 0527)
Urmărind icircn continuare raţionamentul nostru se poate
observa din reprezentarea grafică generală că profesorii
din şcolile speciale ocupă o poziţie inferioară la valorile
74 respectiv 76 cadrele didactice din şcoala specială
pentru copii cu deficienţe de auz avacircnd un nivel mai ridicat
de acceptare a integrării 36 dintre acestea exprimacircndu-
şi acordul total faţă de fenomenul integrării (spre deosebire
de profesorii din icircnvăţămacircntul special pentru copii cu
deficienţă mintală care doar icircn proporţie de 20 sunt total
de acord cu integrarea acestei categorii de copii)
De menţionat faptul că poziţiile cele două eşantioane
de profesori din icircnvăţămacircntul special sunt situate icircn zona
acordului simplu şi a acordului total faţă de integrarea
copiilor deficienţi ca şi icircn cazul profesorilor itineranţi Doar
icircn cazul cadrelor didactice din icircnvăţămacircntul general a fost
delimitat un procent de 12 dintre subiecţi care au
manifestat dezacord privind integrarea copiilor cu
deficienţe mintale Faţă de copiii cu deficienţă de auz nu s-
a icircnregistrat această poziţie icircn ansamblu la profesorii care
lucrează cu elevi normali Se mai poate observa poziţia
superioară a eşantionului din urmă (valoarea 77) icircn
comparaţie cu poziţia inferioară a grupului profesorilor din
şcoala obişnuită care şi-au exprimat opiniile privind
integrarea copiilor cu deficienţă mintală (valoarea 60 fiind
cea mai scăzută valoare dintre toate)
Perspectiva integrării elevilor cu deficienţă mintală
este defavorabilă faţă de perspectiva integrării şcolarilor
cu deficienţe de auz din punctul de vedere al atitudinilor
profesorilor din icircnvăţămacircntul de masă deşi un procent mai
mic de cadre didactice manifestă dezacord faţă de
integrarea copiilor cu deficienţă mintală (după cum
spuneam mai sus) 56 din subiecţii chestionaţi şi-au
exprimat acordul simplu şi doar 32 au fost total de acord
cu fenomenul integrării acestei categorii de copii Icircn cazul
deficienţei de auz 60 din profesori sunt total de acord şi
doar 40 dintre aceştia şi-au exprimat acordul simplu faţă
de integrarea copiilor cu deficienţe de auz
Cu privire la sensul orientării atitudinii faţă de
integrare la eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul obişnuit s-a delimitat o situaţie inversată
comparativ cu eşantioanele de profesori din icircnvăţămacircntul
special icircn sensul că icircn mediul obişnuit există o respingere
mai mare a integrării copiilor cu deficienţă mintală şi o
acceptare mai mare apropiată de poziţia cadrelor
didactice itinerante icircn cazul integrării elevilor cu deficienţă
de auz Şi icircntre eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul special s-a constatat un grad mai mare de
de acceptare a integrării copiilor cu deficienţă de auz spre
deosebire de cei cu deficienţă mintală
Din perspectiva manifestării opiniei faţă de o
deficienţă sau alta diferenţele sunt semnificative icircn cadrul
categoriei profesorilor din icircnvăţămacircntul obişnuit (la pragul
de semnficaţie de 0002) dar şi a celei a profesorilor din
icircnvăţămacircntul special (pragul are valoarea 0014) Situaţia
se poate explica prin calitatea percepţiei sociale (mai
favorabilă sau mai defavorabilă) cu privire la handicapul
determinat de cele două tipuri de deficienţe
Icircn vederea verificării ipotezei cercetării au mai fost
comparate şi rezultatele obţinute din perspectiva
categoriei profesorilor din şcoala de masă raportată la cea
a cadrelor didactice din şcoala specială pe linia tipului de
deficienţă pentru care a fost realizată investigaţia aceste
diferenţe fiind net semnificative la pragul de 0019 icircn
cazul deficienţei mintale şi la pragul de 0037 pentru
deficienţa de auz Aceste diferenţe ar putea fi argumentate
prin diferenţele existente icircn nivelul de pregătire şi de
formare profesională la aceste două categorii de cadre
didactice doar icircn puţine cazuri profesorii din icircnvăţămacircntul
obişnuit avacircnd unele informaţii şi o oarecare experienţă icircn
abordarea copiilor cu deficienţă mintală sau cu deficienţă
de auz
Se confirmă astfel ipoteza supusă verficării conform
căreia icircntre atitudinile cadrelor didactice care lucrează icircn
şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care lucrează icircn
icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice
determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare
profesională afirmaţie verificată din două perspective cea
a deficienţei mintale şi cea a deficienţei de auz
Dubla verificare a avut rolul de a evidenţia modul icircn
care percepţia socială a celor două tipuri de deficienţă
acţionează la nivelul procesului de integrare pentru
constituirea unei atitudini mai mult sau mai puţin
favorabile (sau defavorabile) din perspectiva categoriilor
de specialişti implicaţi icircn educaţia copiilor cu aceste tipuri
de deficienţe
Se mai poate contura o concluzie potrivit căreia
percepţia socială a deficienţei direcţionează icircn sens
favorizant sau frenator procesul de integrare din
perspectiva profesorilor din şcolile integratoare (agenţi
educativi care au puţină experienţă respectiv pregătire icircn
abordarea copiilor cu deficienţe) dar şi din cea a cadrelor
didactice din icircnvăţămacircntul segregat (care sunt specialişti
bine pregătiţi şi cu experienţă adecvată bogată icircn
domeniu) Percepţia socială a deficienţei de auz mai
favorabilă decacirct cea a deficienţei mintale determină
atitudini mai favorabile faţă de integrare la profesorii din
icircnvăţămacircntul special şi mai ales la cei din icircnvăţămacircntul
general dar icircn situaţia din urmă s-au constatat chiar
unele atitudini defavorabile icircn cazul integrării copiilor cu
deficienţă mintală
O constatare interesantă la momentul actual a
fost lipsa diferenţei semnificative icircn cadrul categoriei
profesorilor itineranţi care şi-au manifestat nediferenţiat
atitudinile faţă de integrarea copiilor care prezintă cele
două tipuri de deficienţe Profesorii itineranţi icircn general
sunt formaţi şi orientaţi icircn vederea educării adecvate şi
integrării copiilor cu deficienţe chiar dacă aceste
deficienţe sunt diferite multe dintre cadre fiind absolvente
ale icircnvăţămacircntului superior de specialitate
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
13
La acestea percepţia socială a copilului cu
deficienţă mintală şi a celui cu deficienţă de
auz nu diferă foarte mult semnificativ
subiecţii educaţiei fiind abordaţi din
perspectiva cerinţelor lor educaţionale
speciale şi contează mai puţin eticheta care este acordată
prin icircmpărţirea deficienţelor pe categorii
Cercetarea de faţă din perspectiva modului icircn care
percepţia socială asupra deficienţei sau handicapului de un
anumit tip acţionează icircn sensul orientării atitudinilor faţă de
integrarea copiilor cu deficienţe se icircnscrie icircn seria
investigărilor care vizează studiul impactului unor
fenomene sociale asupra procesului de integrare a
persoanelor cu deficienţe fiind icircn acelaşi timp doar un
demers care ne-a stacircrnit interesul pentru cercetări
ulterioare mai elaborate icircn domeniu
Bibliografie
1 Atkinson amp Hilgardrsquos - Smith E Fredrickson B Lufhes
G Nolen-Hoeksema S ―Introducere icircn psihologie ediţia
a XIV-a Bucureşti Ed Tehnică copyright 2005
2 Avramidis E Norwich B bdquoTeachersrsquo attitudes towards
integrationinclusion a review of the literature European
Journal of Special Needs Education 2002
3 Antonak RF Livneh H bdquoMeasurement of attitudes
towards persons with disabilities Disability and
Rehabilitation 2000
4 Curelaru M bdquoReprezentări sociale opinii şi atitudini
rev Psihologie Socială nr8 2001
5 Zamfir C Vlăsceanu L coord bdquoDicţionar de
sociologie Ed Babel Bucureşti 1998
Prof psihoped drd ANGELA TIMUŞ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă
de Recuperare Hipoacuzici din Braşov
Profesor univ dr DORU-VLAD POPOVICI
Universitatea din Bucureşti
POSIBILITĂŢI DE EVALUARE LA DISCIPLINA ACTIVITĂŢII DE
PREPROFESIONALIZARE PENTRU ELEVII CU DIZABILITĂŢI
Pentru icircntregirea şi nuanţarea tabloului evaluativ iniţial şi final al elevilor cu deficienţe severe profunde şi asociate din clasele V ndash X consider oportună completarea palierelor existente icircn grila de evaluare utilizată icircn şcoala noastră icircn acest an şcolar 2011 ndash 2012 cu următoarele două secvenţe de evaluare care urmăresc şi apreciază
nivelul cunoaşterii corpului uman icircn detaliu a manifestărilor şi problemelor de sănătate ale acestuia şi a unor reguli elementare de igienă corporală
aptitudinile cunoştinţele şi abilităţile necesare preprofesionalizării elevilor cu dizabilităţi
Aceste două direcţii de evaluare vizează nu numai competenţele de autoicircngrijire şi prevenţie elemente importante icircn educaţia specială ci şi pe cele practic-acţionale necesare dobacircndirii deprinderii de a munci cu folos icircntr-o societate viitoare mai echilibrată şi mai lucrativă
De aceea icircn tabelul bdquoAchiziţii instrumentale din grila iniţială de evaluare propun adăugarea punctului I activităţi de preprofesionalizare iar rubricile bdquoautonomie personală şi bdquoautonomie socială adăugarea unor itemi vizacircnd cunoaşterea corpului uman şi a fiziologiei acestuia şi respectiv comportamentul icircn cadrul familiei şi şcolii
Scala punctajele şi formulele de calcul vor rămacircne aceleaşi
ACHIZIŢII INSTRUMENTALE
I Activităţi de preprofesionalizare
Scala asperităţilor
discriminează tactil
neted-aspru
două asperităţi
patru asperităţi
şase asperităţi
mai puţin aspru ndash mai aspru
mai puţin lucios ndash mai lucios
Materiale de lucru (şi materiale comestibile)
identifică cel puţin trei materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate (lemn lut piatră)
recunoaşte două-patru materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate
asociază materialul din natură cu obiectul finit
din mediul concret
din imagini
din reprezentări (din muzeu expoziţie etc)
diferenţiază cel puţin trei materiale folosite icircn construcţii (piatră lemn metal)
apreciază corect cel puţin trei caracteristici fizice ale diverselor materiale (duritate plasticitate elasticitate rezistenţă etc)
enumeră cel puţin trei ingrediente care pot fi folosite la prepararea macircncărurilor
recunoaşte instrumente unelte folosite icircn gospodărie
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI
14
Instrumente şi tehnici de lucru
precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)
identifică
unelte de grădinărit
aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)
lucrează cu
instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)
unelte de grădinărit
manevrează aparate electrocasnice
vopseşte manual
suprafeţe plane
obiecte cu suprafeţe multiple
icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)
prelucrează manual materiale comestibile
decojeşte
rade
feliază
toacă
amestecă
caşerează cu pe diverse materiale
presează lutul icircn forme
scoate lutul din forme
modelează
tematic
liber (creativ)
măsoară diverse suprafeţe
trasează
suprafeţe
forme combinate
taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi
Confecţionarea unor obiecte
asamblează elemente din diverse materiale (carton
lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru
finisează obiectul
apreciază obiectiv
lucrarea proprie
lucrările colegilor
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
AUTONOMIA PERSONALĂ
Corpul uman şi fiziologia lui
diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
localizează prin palpare principalele organe interne
Inimă
stomac
fixat
indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli
difuz
cu precizie
diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice
procesul circulator
procesul respirator
procesul locomotor
respectă reguli elementare de igienă
personală
a icircmbrăcămintei
a icircncălţămintei
a spaţiului apropiat
AUTONOMIA SOCIALĂ
Conştientizarea regulilor de comportare civilizată
descrie comportamente
ale părinţilor bunicilor
ale fraţilor surorilor
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale sale
ale personalului şcolii
evaluează (pozitivnegativ) comportamente
ale membrilor familiei
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale personalului şcolii
ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale
Prof psihoped Cristian Dinu
Centrul Şcolar Special Ploieşti
JOCURI DIDACTICE
ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)
Scop
Verificarea număratului pacircnă la 2
Raportarea numărului la cantitate
Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de
obiecte după formă mărime şi culoare
Sarcina didactică
Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau
culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă
constituită
DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI
15
BUNE PRACTICI
Regulile jocului
Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor
răspunde icircntrebărilor educatoarei
Fiecare răspuns corect este recompensat prin
aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat
Elemente de joc personajul icircndrăgit
Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe
popice bile mingiuţe etc
Desfăşurarea jocului
Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ
păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu
jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe
jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze
numărul obiectelor din fiecare grupă
Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt
Cine alege popicele Cacircte sunt
Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare
Variantă
Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd
diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le
separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată
Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi
grupa icircn care sunt două obiecte
Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea
JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)
Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile
spaţiale
Sarcina didactică
Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri
de obiecte faţă de un reper dat
Regulile jocului
Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi
precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte
sunt aplaudate
Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor
mişcarea
Material didactic diferite jucării
Desfăşurarea jocului
Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună
cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar
educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn
diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile
Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv
Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft
Eu am găsit paharul icircn dulap
Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează
răspunsuri cum ar fi
Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor
Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă
Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le
aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare
Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de
obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor
preciza locul unde este aşezată
CERCURI COLORATE( Nivelul I)
ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri
după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre
culorile de bază
Sarcina didactică
Diferenţierea cercurilor după culoare
Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii
grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse
Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea
Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri
colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru
clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile
Desfăşurarea jocului
Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene
şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor
după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile
roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră
cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul
educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit
preşcolarii verbalizează acţiunea
Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie
După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele
formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi
grupa cercurilor albastre
Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe
cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii
au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe
un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se
verbalizează
Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu
Bibliografie selectivă
Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice
Editura EMIA Deva 2004
G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la
preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008
S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru
activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis
Bucureşti 2005
Prof psihoped Adriana Comişel
Şcoala Specială Vălenii de Munte
16
CARNAVAL DE HALLOWEEN
Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al
fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales
Cel mai icircnfricoşător costum
Cel mai original costum
Cea mai bună prezentare a unui personaj
Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare
Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea
Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni
PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ
PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI
Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare
recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea
Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri
Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos
Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea
BUNE PRACTICI
17
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
randamentului şcolar icircn special la
disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore
de icircnvǎţare
Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn
programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de
douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de
atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat
frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin
motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)
Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi
eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ
conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a
condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt
clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome
icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor
Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru
elevii cu CES
-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru
includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare
a icircnvǎţǎrii
-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor
prin programul de sprijin
-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES
-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica
elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului
acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile
integratoare
-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea
programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de
dificultǎţile pe care le au aceşti elevi
Prof itinerant Dan Magdalena
Şcoala Specială Nr2 Ploieşti
DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN
DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI
bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi
armonios personalitatea are nevoie de iubire şi
icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor
Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)
Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele
ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o
poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament
specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului
trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia
rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei
şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se
constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa
crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea
numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte
opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei
noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei
conjugale
Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui
climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi
dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un
spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa
conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea
copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei
dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de
ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea
primelor experienţe de socializare
Familia trebuie să fie un garant de securitate de
protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru
toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se
nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind
virtuţile sociale şi morale
Dimensiunea afectivă a mediului familial este
componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare
importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp
poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai
mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce
tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori
nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei
cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral
pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai
nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care
conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau
de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea
părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un
mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai
grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea
copilului
Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn
comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi
transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter
negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de
cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-
un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă
ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă
―Părinţii răi au fiii şi mai răi
Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn
cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din
acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai
naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu
certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii
Atmosfera căminului familial primeşte o mare
icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc
şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima
care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn
dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre
părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele
momente pe care le traversează familia
Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de
către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care
copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei
comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel
deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste
laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va
extinde tot sub această formă şi icircn societate
Atmosfera din familie este pentru copil soarele
apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are
nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană
pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi
icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea
lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de
unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi
bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele
mai frumoase hăinuţe
18
Profesorul trebuie să icircmbine limbajul
vorbit cu gesturile să foloseasca imagini
planşe panouri
Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi
numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E
greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui
el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu
bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii
este treaba fiecărui membru
Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii
Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu
copiii
1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea
Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să
audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le
transmită să audă totodată punctele de vedere ale
copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le
comunică aceştia
Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea
asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute
Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu
le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze
un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi
icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile
placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune
părinţilor doar ce vor să audă
Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul
icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute
2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie
sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza
gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i
disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă
Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar
respect pentru atitudinea copilului
3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi
posibila soluţie
Nu-i spune copilului nimic negativ despre el
4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la
ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la
persoana icircntacirci
5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce
apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn
cauză nu evalua trăsături de caracter
Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă
propriile lor concluzii
6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn
imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate
Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au
nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze
cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i
vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi
neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi
manifeste sentimentele
7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima
icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt
dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate
Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi
independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct
se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte
BIBLIOGRAFIE
Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-
editura Polirom Iaşi 2005
Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale
ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti
2006
Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine
copilul)-editura Trei Bucureşti 2007
Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura
Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999
Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion
Bucureşti 1993
Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas
Bucureşti 2006
Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005
Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006
Prof icircnv primar DIANA SAVU
COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI
FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-
Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte
19
DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI
AR
IA
CU
RR
ICU
LA
RĂ
O
BIE
CT
IVE
C
RIT
ER
II M
INIM
AL
E D
E
PE
RF
OR
MA
NŢ
Ă
PE
RIO
AD
A
MIJ
LO
AC
E D
E R
EA
LIZ
AR
E
ST
RA
TE
GII S
PE
CIF
ICE
E
VA
LU
AR
E
Mate
matică ş
i ştiin
ţe
Form
are
a d
eprinderii de
aplic
are
a a
lgoritm
ulu
i adunării cu tre
cere
peste
ord
in
Dezvoltare
a r
aţionam
entu
lui
mate
matic
C1 A
plic
ă icircn m
od c
ore
ct
alg
oritm
ul pentr
u o
pera
ţii de
form
a
+
+
+ u
tilizacircnd m
ate
rial concre
t
C2
Calc
ule
ază c
ore
ct
C
3
Asocia
ză o
pera
ţiei de
adunare
lim
baju
l m
ate
matic
respectiv s
ituaţii cotidie
ne
021
02
011
051
02
011
091
02
011
121
02
011
161
02
011
191
02
011
231
02
011
261
02
011
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
cu m
ate
rial concre
t
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
fără
mate
rial concre
t
-+
cu m
ate
rial concre
t
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
-
Ex de a
socie
re a
lim
baju
lui
mate
matic c
u o
pera
ţia d
e
adunare
T
est
de e
valu
are
- E
v parţ
ială
FB
-
Ev parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
S ndash
se v
a u
tiliz
a
mate
rialu
l concre
t icircn
continuare
-Ev parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
FB
-E
v fi
nală
FB
ndasho
bie
cti
ve
icircnd
ep
lin
ite
F
IŞĂ
DE
OB
SE
RV
AR
E Ş
I E
VA
LU
AR
E A
PR
OG
RE
SU
LU
I Ş
CO
LA
R
- m
od
el-
Pro
f iti
nera
nt
meto
dis
t N
ico
leta
Ad
et
Cen
tru
l Ş
co
lar
Sp
ecia
l P
loie
şti
20
Proiect Web Quest
MEDIUL ACVATIC
bdquo Acvariul meu
INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti
Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această
grădină Zoo nu există un acvariu
Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o
emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei
Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este
realizarea insectarului a ierbarului creşterea
păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si
a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu
este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care
deconectează creează buna - dispoziţie bucurie
sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se
preocupă de acest lucru
SARCINA DE LUCRU
Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo
totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un
acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui
la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu
voi trebuie să
Alegeţi un mediu acvatic
Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
Proiectează-ţi acvariul
ACVARIUL MEU
Pentru realizarea acvariului este nevoie de
Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)
Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu
aparat pentru oxigenarea apei
PEŞTIŞORII DE ACVARIU
1 Peştele ndashvoal
2Carasul auriu
3 Peştele ndashguppi
4Peştele ndashzebra
5 Peştele ndashscalar
6 Peştele cu spada
7 Peştele ndashluptator
8 Plati
9 Moli negru
10 Gurami
11 Peştele-neon
Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din
acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem
următoarele intervenţii zilnice
icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte
depuneri
scoaterea animalelor şi plantelor moarte
completarea apei
hrănirea animalelor
vom avea icircn permanenţă langă acvariu un
recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o
săptămacircnă
toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu
trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe
reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se
face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu
apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi
cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă
pentru a nu-i lovi
Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să
ţinem cont de următoarele criterii
1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne
permite spaţiul
2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante
de acvariu
3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn
permanenţă curat şi fără corpuri străine care să
afecteze peştişorii
4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura
camerei)
5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie
tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor
condiţii de viaţă
6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici
icircmpreună cu cei agresivi
7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni
8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage
atenţia peştilor ci le vom vorbi
BUNE PRACTICI
21
BUNE PRACTICI
9 vom proteja peştii de zgomotul produs
de aspirator de maşina de spălat sau de
alte zgomote care pot produce pentru
aceştia şocuri sau chiar moartea
10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a
evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului
11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben
portocaliu sperie peştii
12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru
completarea apei evacuate se va păstra numai icircn
vase de plastic sau sticlă nu de metal
13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a
putea interveni icircn caz de nevoie
PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)
Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge
(scoica) (melcul)
rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu
PROCESUL
1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii
2 Fiecare grup icircşi va alege
Un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic
Crearea mediului avatic
3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile
Un mediu acvatic
Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu
acvatic
Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
acvatic fără nici o problemă
Crearea mediului avatic
Desenează un poster la scară a acvariului tău după care
crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului
acasă sau la şcoala
1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii
acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-
curi
2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din
acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd
fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu
3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta
Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn
legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi
a-ţi completa cunoştinţele
Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati
peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen
făcut icircnainte pe aceasta
22
BUNE PRACTICI
Insuficient Suficient Bine Foarte bine
Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)
Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului
Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final
Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat
CONCLUZII
- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te
ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de
asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte
Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte
bine
1 Căutarea şi
regăsirea
informaţiilor
Nu colectează nici o
informaţie despre
tema propusă
Colectează foarte
puţine informaţii
despre tema
propusă
Colectează
informaţii cele mai
multe fiind legate de
animale
Colectează o
multitudine de
informaţii despre
peştii din lista
propusă
2 Utilizarea
resurselor
proiectului
WebQuest
Nu utilizează sursele
indicate icircn proiect şi
nici alte surse
Utilizează puţin din
sursele indicate icircn
proiect
Utilizează
majoritatea surselor
indicate icircn proiect
sau alte surse
Utilizează eficient
toate resursele din
proiect
3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte
rar manifestacircnd de-
zinteres pt activitate
Cooperează de
obicei constant si
periodic la solicitări
Cooperează
permanent şi icircşi
ajuta colegii lenţi icircn
acţiune
4 Prezentarea
raportului individual
Nu stăpacircneşte
limbajul specific
Face greşeli de
limbaj şi prezintă o
implicare fluctuantă
folosind maxim 3
resurse
Face greşeli de
limbaj care nu
afectează
icircnţelegerea fişei de
observare
Lucrarea este clar
prezentată
conţinacircnd fişa de
obsevaţie şi
informaţii scrise din
cărţi şi reviste
icircnsoţite de desene
proprii legate de
diferite specii de
peşti de acvariu
EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ
B EVALUAREA PE ECHIPE
23
Prin proiectul realizat se furnizează şi se
remarcă următoarele rezultate
Formularea de judecăţi simple (pe baza
observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)
despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor
şi a animalelor
Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea
dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor
Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra
naturii efectele acestora
Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-
primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii
simple
Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn
lumea plantelor şi a animalelor
Ghidul profesorului
Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-
melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii
şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de
acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu
modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de
selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile
VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE
Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se
derulează pe durată lungă pentru o procesare a
informaţiei structurare şi extindere eficientă a
cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul
lor
Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel
Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile
elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere
asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de
dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul
liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau
la şcoală
1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu
alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel
mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo
cunoaşterea diferitelor specii de peşti
2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit
elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi
libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu
criteriu pentru realizarea unui acvariu
3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite
de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele
sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care
pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a
acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea
unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare
icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene
4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin
descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a
modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse
diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea
critică
5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile
dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi
comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei
mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui
6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de
aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar
derularii proiectului la clasă
Web Questul responsabilizează copilul sau grupul
icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea
sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară
BIBLIOGRAFIE
1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici
Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate
perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca
Tacircrgovişte 2008
2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom
3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-
hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials
Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu
Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
BUNE PRACTICI
24
FIŞĂ DE LUCRU
pentru diferenţierea şi scrierea
corectă a literelor icirc şi acirc
1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare
__________ __________ ____________
____________ ____________ _____________
2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte
bacirctă cacircine gacircndac
______ _______ ________
pacircine gacircscă bracircnză
________ _______ ________
3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu
literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite
__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine
__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci
m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare
__săm__nţă
4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn
culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele
care conţin sunetul acircrdquo
lacircnă _______ adacircnc _________
macircţă _______ bacircrnă __________
racircde ________ cacircine __________
sacircnge _______ cacircrpă _________
gacircrlă ________ tacircrnă ___________
bacirctă _________ pacircine __________
icircmpleti _________________
bracircnduşă ________________
icircndulci___________________
icircnflori __________________
vacircnator __________________
icircnverzi__________________
macircncare ________________
sacircmbure_________________
tacircrnăcop ________________
5 Eu am scris una tu scrii mai multe
icircmpăratrarr_____________
macircnerrarr______________
cacircinerarr ______________
macircnz rarr______________
cacircntecrarr _____________
macircţa rarr_______________
gacircndacrarr______________
pacircine rarr_______________
hacircrtie rarr_______________
sacircmbure rarr ____________
ţacircnţarrarr________________
sacircnzianărarr______________
zacircnărarr_________________
vacircnătorrarr_______________
6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie
icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp
____________________________________________
blacircnd Sacircnziana zacircmbeste
_____________________________________________
pacircinea Cacircinele icircnfulecă
____________________________________________
icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa
____________________________________________
7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos
Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri
Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni
Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui
Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi
Bibliografie
1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom
2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed
Universul Enciclopedic Bucureşti 2009
Prof itinerant Iuliana Lixandru
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
25
FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului
1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt
2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează
3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc
____________ __________ __________
_______________ _______________
Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti
NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________
FICHE DrsquoEacuteVALUATION
I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR
II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles
ont une belle maison
avons un grand chien
ai une robe rouge
a une petite soeur
avez un crayon noir
as une calculette
III Complegravete par ai as a avons avez ont
Nous une grosse chatte
Jrsquo beaucoup drsquoamis
Vous un chien noir
Il Elle un livre drsquohistoire
Tu les cheveux courts
Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă
1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului
2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii
3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate
exerciţiile
Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea
Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni
BUNE PRACTICI
AVOIR avons
Tu
ont
Nous
as
avez
Ilselles
Je elle
vous
a
J
26
DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI
MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI
SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA
Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom
Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________
Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________
FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ
I Date personale
Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________
Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______
Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________
GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________
Trimis de____________________________________________________________________
II Date familiale
Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________
Relaţii icircn familie____________________________________________________________________
Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________
Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________
III Evoluţia copilului
Sarcina____________________________________Naşterea________________________________
Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________
Vorbirea in propoziţii________________________
IV Examen medical
__________________________________________________________________________________
V Examen psihologic
Organizarea spaţială _______________________________________________________________
Organizare temporală_______________________________________________________________
Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________
Lateralitate dominantă_______________________________________________________________
Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________
Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________
Trăsături de personalitate____________________________________________________________
VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs
Gradiniţa__________________________________________________________________________
Şcoala___________________________________________________________________________
Logopedie________________________________________________________________________
VII Examen logopedic
Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________
Cauze posibile _________________________________________________________
27
DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI
Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________
Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________
Pronunţarea silabelor________________________________________________________________
Sunete afectate_____________________________________________________________________
Calitatea vocii______________________________________________________________________
Motricitatea generală________________________________________________________________
Motricitatea facială__________________________________________________________________
Motricitatea linguală_________________________________________________________________
Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________
Vălul palatin_______________________________________________________________________
Dentiţia___________________________________________________________________________
Respiraţia_________________________________________________________________________
Auzul fonematic____________________________________________________________________
Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________
Scriere- Copiere ____________________________________________________________
- Dictare____________________________________________________________________
- Compunere________________________________________________________________
Citire____________________________________________________________________________
Diagnostic logopedic___________________________________________________________
Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________
______________________________________________________________________________
VII Alte date
Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________
Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________
Recomandări pentru familie___________________________________________________________
Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________
__________________________________________________________________________________
SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED
_____________________________________________
Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ
Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti
Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ
Universitatea Bucureşti
28
AMINTIRI BUNE PRACTICI
Conţinuturi (detalieri)
Obiective de
referinţă
Activităţi de
icircnvăţare Resurse Evaluare
ASISTENŢA
- fragmente din carteamdash
Viaţa ca un pom de Crăciun
- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu
Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip
Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte
Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate
Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip
- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta
Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău
Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip
Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare
Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti
CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA
PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune
lectura personalizată a programelor şcolare
planificarea calendaristică
proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor
Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate
Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate
Icircn ce scop
voi face
Ce voi face
Cu ce
voi
face
Cum voi
face
Cacirct s-a realizat
Selectarea conţinuturilor
Analiza resurselor
Determinarea activităţilor de icircnvăţare
Stabilirea instrumentelor de evaluare
Identificarea obiectivelor
29
Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI
LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo
CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo
CPăunescu EDP 1982
Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti
IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT
bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate
nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă
naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de
statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn
Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo
bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a
sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor
programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de
dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor
angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare
Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu
personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea
lor cu copiii cu nevoi speciale
Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă
pentru copiii cu dizabilităţi
Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la
diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de
gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special
sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu
dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări
socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn
şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale
de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie
de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi
alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi
gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru
Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor
judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma
curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă
adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea
durata şcolarizării poate să difere
Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative
speciale au acces la resurse psihopedagogice de
reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri
de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn
comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de
icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la
toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase
speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile
speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de
masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să
se ocupe mult mai bine de elevii
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
Conţinutul manualului
este adecvat
UTILIZARE
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi
elemente de conţinut din manual
Adaptare Omitere Adăugare
Alte materiale suport
NU
DA
Icircnlocuire
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
5
LEGISLAŢIE
asistenţă psihopedagogică mediatorii şco-lari m) certificat de orientare şcolară şi profe
sională mdash documentulactul oficial eliberat de către CJRAECMBRAE conform prevederilor cuprinse icircn Legea educaţiei naţionale nr 12011 care precizează diagnosticuldeficienţa
şi orientează copiii elevii şi tinerii cu CES icircn icircnvăţămacircntul de masă sau icircn icircnvăţămacircntul special n) incapacitate mdash limitările funcţionale cauzate de disfunc-ţionalităţideficienţe fizice intelectuale sau senzoriale de condiţii de sănătate ori de mediu şi care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate motrică sau cognitivă ori un comportament
o) handicap mdash dezavantajul social rezultat icircn urma unei deficienţe sau incapacităţi şi care limitează ori icircmpiedică icircndeplinirea de către individ a unui rol aşteptat de so-cietate p) dizabilitate mdash rezultatul sau efectul unor relaţii com-plexe dintre starea de sănătate a individului factorii per-sonali şi factorii externi care reprezintă circumstanţele de viaţă ale acestui individ Datorită acestei relaţii impactul diverselor medii asupra aceluiaşi individ cu o stare de sănătate dată poate fi extrem de diferit bdquoDizabilitatea este termenul generic pentru afectări limitări ale activităţii şi restricţii de participare conform Clasificării internaţionale a funcţionării dizabilităţii şi sănătăţii q) CIF mdash Clasificarea internaţională a funcţionării dizabili-tăţii şi sănătăţii document elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii Geneva 2001 r) afectare mdash o pierdere sau o anormalitate a structurii corpului ori a unei funcţii fiziologice inclusiv funcţiile min-tale Prin noţiunea de bdquoanormalitate se icircnţelege aici variaţiile semnificative de la norma stabilită statistic (adică o deviaţie de la media populaţiei stabilită conform normelor standard măsurate) iar această noţiune trebuie utilizată exclusiv icircn acest sens conform CIF s) funcţionare mdash termen generic pentru funcţiile organis-mului structurile corpului activităţi şi participare Acestea denotă aspectele pozitive ale interacţiunii dintre individ (care are o problemă de sănătate) şi factorii contextuali icircn care se regăseşte (factori de mediu şi personali) conform CIF t) adaptare curriculară mdash corelarea conţinuturilor compo-nentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES sau alte tipuri de cerinţe educaţionale din perspective finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia u) educaţie incluzivă mdash procesul permanent de icircmbună-tăţire a instituţiei şcolare avacircnd ca scop exploatarea re-surselor existente mai ales a resurselor umane pentru a susţine participarea la procesul de icircnvăţămacircnt a tuturor persoanelor din cadrul unei comunităţi v) şcoală profesională specială mdash instituţia şcolară care prin organizarea şi desfăşurarea procesului de predare-icircnvăţare evaluare facilitează integrarea socioprofesională a elevilor prin certificarea calificărilor profesionale w) liceu special mdash unitatea de icircnvăţămacircnt care organ-izează şi desfăşoară procesul de predare-icircnvăţare-evaluare icircn mod special pentru eleviitinerii cu deficienţe senzoriale şi motorii x) centru de educaţie specială centru de resurse şi asis-tenţă educaţională centru de zi centrul de pedagogie cu-rativă şi alte tipuri de centre mdash unităţi de icircnvăţămacircnt or-ganizate de către Ministerul Educaţiei Cercetării Tinere-tului şi Sportului sau de către organizaţii neguvernamen-tale icircn parteneriat cu Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului care au ca scop şi finalitate recu-perarea compensarea reabilitarea şi integrarea şcolară şi
socială a diferitelor categorii de copiielevitineri cu CES Acestea sunt considerate alternative de educaţie special al căror conţinut poate fi fundamentat şi pe anumite peda-gogii experimentale (Montessori Freinet Waldorf etc) y) atelier protejat mdash spaţiul adaptat nevoilor persoanelor cu CESdizabilităţi cu care acestea desfăşoară activităţi de perfecţionare şi dezvoltare a abilităţilor icircn vederea inte-grării icircn viaţa activă a tinerilor atelierul poate funcţiona icircn locaţii din comunitate icircn centre de zi icircn centre rezidenţiale
sau icircn unităţi de icircnvăţămacircnt special CAPITOLUL II Organizarea serviciilor educaţionale de sprijin Art 4 mdash Icircn vederea realizării atribuţiilor specifice icircn domeniul educaţiei integrateCJRAECMBRAE organizează următoarele activităţi şi servicii a) evaluează şi orientează şcolar şi profesional icircn colaborare cu specialiştii din unităţile şcolare toţi copiiielevii cu CES b) emite certificatul de orientare şcolară şi profesională c) identifică unităţile de icircnvăţămacircnt de masă de pe raza judeţuluimunicipiului Bucureşti care asigură cele mai bune condiţii de dezvoltare psihoindividuală icircn funcţie de tipul şi gradul deficienţei d) oferă consultanţă de specialitate tuturor unităţilor de icircnvăţămacircnt icircn vederea icircndeplinirii condiţiilor optime pentru asigurarea serviciilor educaţionale de sprijin e) oferă consultanţă de specialitate pentru părinţi şi elevi f) organizează echipe multidisciplinare pentru depistarea tuturor copiilorelevilor cu CES şi pentru aplicarea planurilor de servicii individualizate g) asigură servicii de orientare a formării continue prin parteneriate cu instituţii abilitate h) organizează icircntacirclniri de lucru simpozioane etc icircn vederea diseminării exemplelor de bune practici icircn domeniul educaţiei incluzive i) identifică icircn colaborare cu specialiştii unităţilor şcolare copiielevi cu dificultăţi de icircnvăţare dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat icircn situaţie de eşec şcolar ori icircn risc de abandon şcolar şi organizează echipe multidisciplinare care să asigure servicii de educaţie remedială consiliere psihopedagogică icircn funcţie de nevoile pe termen lung sau scurt ale acestora MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 46 CAPITOLUL III Specificul serviciilor educaţionale de sprijin Art 5 mdash Integrarea şcolară a persoanelor cu CES se realizează icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă Art 6 mdash Pentru integrarea eficientă a persoanelor cu CES este necesară crearea unor servicii de sprijin specializate icircn asistenţa psihopedagogică de care să beneficieze copiiieleviitinerii integraţi precum şi a unor servicii de consultanţă pentru cadrele didactice din şcoala incluzivă ceilalţi elevi familie şi comunitate Art 7 mdash Serviciile specializate necesare pentru realizarea integrării copiilor cu CES sunt asigurate de profesorii itineranţi şi de sprijin icircn colaborare cu toţi factorii implicaţi Art 8 mdash (1) Pentru ocuparea unui post de profesor itinerant şi de sprijin trebuie icircndeplinite cumulativ următoarele condiţii a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenţă cu calificarea icircn psihopedagogie specială psihologie sau pedagogie b) absolvirea unui master didactic cu durata de 2 ani cu una specializările din domeniul psihopedagogic c) efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an şcolar realizat icircntr-o unitate de icircnvăţămacircnt icircn funcţia
6
didactică corespunzătoare studiilor sub icircndrumarea unui profesor mentor cu experienţă icircn educaţia specială
(2) Posturile de profesor itinerant şi de sprijin pot fi ocupate şi de absolvenţii unei instituţii de icircnvăţămacircnt superior studii de lungă durată cu calificarea icircn psihopedagogie specială psihologie sau pedagogie (3) Absolvenţii altor specialităţifacultăţi titulari pe catedrele de profesor itinerant şi de sprijin trebuie să icircşi completeze studiile icircn termen de 6 ani de la aplicarea prezentei metodologii prin master de 2 ani icircn psihopedagogie sau studii universitare de licenţă nivel 1 Bologna icircn domeniul psihopedagogiei Art 9 mdash (1) Posturile didactice de profesori itineranţi şi de sprijin sunt normate icircn cadrul unităţilor de icircnvăţămacircnt special fiind ocupate prin concurs icircn conformitate cu prevederile art 89 din Legea nr 12011 (2) Icircn situaţia icircn care icircntr-un judeţ nu există o unitate de icircnvăţămacircnt special profesorul itinerant şi de sprijin este icircncadrat de către unitatea de icircnvăţămacircnt de masă care are cei mai mulţi copiielevi cu CES integraţi (3) Icircn funcţie de necesităţile locale unităţile de icircnvăţămacircnt pot transforma posturicatedre didactice icircn posturi de profesori itineranţi şi de sprijin Art 10 mdash Activitatea unui profesor itinerant şi de sprijin este normată ca activitate de icircnvăţămacircnt special conform art 262 alin (3) pct f) din Legea nr 12011 Art 11 mdash (1) Normarea şi icircncadrarea profesorilor itineranţi şi de sprijin se realizează astfel a) un post pentru 8mdash12 copiielevitineri cu deficienţe moderate sau uşoare integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore b) un post pentru 4mdash6 copiielevitineri cu deficienţe grave profunde sau asociate integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore (2) Cele 16 oresăptămacircnă aferente normei de predare se realizează icircn activitate directă cu copilulelevul integrat icircn clasă sau icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt unde este icircnscris copilulelevul Art 12 mdash (1) Cel puţin jumătate din activitatea din cadrul celor 16 ore se desfăşoară icircn grupăclasă icircn timpul activităţilorlecţiilor de predare-icircnvăţare icircn parteneriat cu cadrul didactic de la grupăclasă (2) Activitatea directă cu copilulelevul integrat icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt se desfăşoară icircn afara orelor de curs (3) Numărul de ore şi disciplinele de icircnvăţămacircnt la care participă profesorul itinerant şi de sprijin sunt stabilite de comun acord cu cadrele didactice de la grupăclasă Art 13 mdash (1) Categoriile de copiielevi care beneficiază de serviciile educaţionale de sprijin sunt a) copiielevi cu certificat de orientare şcolară şi profesională eliberat de comisia de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAECMBRAE b) copiielevi cu dificultăţi de icircnvăţare de dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat icircn situaţie de eşec şcolar sau icircn risc de abandon şcolar şi beneficiază de servicii de educaţie remedialăconsiliere psihopedagogică din partea cadrelor didactice de la clasăconsilierului şcolarprofesorului logoped etc Icircn funcţie de evoluţia elevului cadrele didactice care au lucrat cu acesta pot recomanda evaluarea de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE icircn vederea asigurării unui profesor itinerant şi de sprijin 2) Toţi copiiielevii care au fost orientaţi şcolar către serviciile educaţionale de sprijin beneficiază de suportul psihopedagogic al unui profesor itinerant şi de sprijin
Art 14 mdash Icircn situaţia icircn care elevul nu atinge standardele minime de evaluare pentru fiecare disciplină domeniu de studiu de pregătire corespunzătoare a clasei icircn care se află deşi a beneficiat de toate serviciile educaţionale de sprijin acesta poate fi reorientat către o unitate de icircnvăţămacircnt special icircn conformitate cu prevederile art 54 din Legea nr 12011 Art 15 mdash (1) Icircn vederea depistării precoce CJRAECMBRAE constituie echipe multidisciplinare care realizează evaluarea tuturor copiilor cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale (2) Pentru realizarea activităţii prevăzute la alin (1) CJRAECMBRAE obţine informaţii de la medici pediatri medici de familie psihologi specialişti din direcţiile generale de asistenţă şi protecţia copilului cadre didactice din creşe grădiniţe şi centre de zi etc Art 16 mdash (1) Toţi copiiielevii evaluaţi şi identificaţi cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale vor fi orientaţi şcolar de către comisiile din cadrul CJRAECMBRAE (2) Orientarea şcolară se face icircn funcţie de tipul şi gradul deficienţei către unităţi de icircnvăţămacircnt de masă sau speciale icircn conformitate cu prevederile art 50 alin (1) din Legea nr 12011 (3) Icircn situaţia icircn care copilul este orientat şcolar spre unităţile de icircnvăţămacircnt de masă acesta va beneficia şi de serviciile educaţionale de sprijin Art 17 mdash CopilulElevul cu CES integrat va fi monitorizat şi evaluat periodic de către comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special la care este icircncadrat profesorul itinerant şi de sprijin care oferă serviciile de sprijin Art 18 mdash Anual comisia internă de expertiză complexă realizează un raport pe care icircl trimite icircmpreună cu dosarul elevului comisiei din cadrul CJRAECMBRAE propunacircnd menţinerea tipului de orientare şcolară sau modificarea acestuia icircn funcţie de rezultatele evaluării Art 19 mdash Atribuţiile profesorului itinerant şi de sprijin sunt următoarele a) colaborează cu comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special icircn vederea preluării informaţiilor privind evaluarea şi planul de servicii individualizat al copiluluielevului cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă b) colaborează cu toate cadrele didactice din unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care este icircnscris copilulelevul icircn vederea realizării unei integrări şcolare eficiente şi a punerii icircn aplicare icircn mod unitar a planului de servicii individualizat MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 47 MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 48 c) elaborează şi pune icircn aplicare planul de intervenţie personalizat realizat pe baza planului de servicii individualizat icircn parteneriat cu membrii echipei multidisciplinare d) realizează adaptarea curriculară icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă e) monitorizează aplicarea programelor curriculare adaptate şi evaluează icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă rezultatele aplicării acestora f) realizează materiale didactice instrumente de lucru şi de evaluare specifice icircn colaborare cu cadrele didactice de la grupaclasa icircn care sunt elevi cu CES g)participă icircn timpul orelor de predare-icircnvăţarela activităţile care se desfăşoară icircn clasă h) participă la activităţile educative şcolare şi extraşcolare din grupăclasă icircn calitate de observator consultant coparticipant
LEGISLAŢIE
7
i) desfăşoară activităţi de stimulare cognitivă individuală sau icircn grup
j)realizează evaluări periodice şi reproiectează programul de intervenţie personalizat icircn funcţie de rezultatele obţinute
k) consiliază părinţiitutorii copiilorelevilor care beneficiază de serviciile de sprijin şi colaborează cu aceştia l) la cererea părinţilortutorilor şisau a cadrelor didactice poate recomanda evaluarea şi orientarea şcolară de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE a tuturor acelor copiielevi care au dificultăţi de icircnvăţare şi nu beneficiază de servicii educaţionale de sprijin Art 20 mdash Profesorii itineranţi şi de sprijin sunt salarizaţi icircn conformitate cu prevederile legislaţiei icircn vigoare CAPITOLUL IV Facilităţi acordate unităţilor de icircnvăţămacircnt integratoare Art 21 mdash Icircn grupeleclasele icircn care sunt integraţi copiielevi cu CES care beneficiază de servicii educaţionale de sprijin efectivele se diminuează cu 2 copiielevi pentru fiecare copilelev integrat Art 22 mdash Cadrele didactice din unităţile de icircnvăţămacircnt integratoare beneficiază de cursuri de formare icircn domeniul educaţiei incluzive organizate de Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului Art 23 mdash (1) Cadrelor didactice care lucrează cu copiielevi cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă li se vor acorda icircn fişele de evaluare cel puţin 5 puncte pentru fiecare copilelev integrat dar nu mai mult de 10 puncte De punctajul acordat beneficiază şi profesorul itinerant şi de sprijin (2) Se recomandă inspectoratelor şcolare judeţeneal municipiului Bucureşti ca la icircntocmirea grilei cu punctajele prevăzute pentru obţinerea gradaţiei de merit şi a distincţiilor să stabilească pentru cadrele didactice din icircnvăţămacircntul de masă care integrează copiielevi cu CES un punctaj echivalent cu cel acordat pentru obţinerea unor performanţe icircn pregătirea elevilor distinşi la concursurile şi olimpiadele şcolare CAPITOLUL V Dispoziţii finale Art 24 mdash Pentru elevii cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă se asigură servicii educaţionale prin profesori itineranţi şi de sprijin pe durata icircnvăţămacircntului preşcolar şi pe icircntreaga perioadă a şcolarizării Art 25 mdash Pentru asigurarea egalităţii de şanse toţi elevii cu CES care participă la evaluările prevăzute de art 74 din Legea nr 12011 şi la exameneleconcursurile locale şi naţionale beneficiază de adaptarea condiţiilor de desfăşurare a acestora pe baza recomandărilor formulate icircn certificatul de orientare şcolară şi profesională Art 26 mdash (1) CopiiiEleviiTinerii cu CES integraţi icircn unităţile de icircnvăţămacircnt de masă beneficiază de asistenţă socială constacircnd icircn asigurarea alocaţiei zilnice de hrană a rechizitelor şcolare a cazarmamentului a icircmbrăcămintei şi a icircncălţămintei icircn cuantum egal cu cel asigurat copiilor aflaţi icircn sistemul de protecţie a copilului precum şi de găzduire gratuită icircn internatele sau centrele de asistare pentru copiii cu CES din cadrul direcţiilor generale judeţenea municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului (2) Drepturile prevăzute la alin (1) vor fi asigurate din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de icircnvăţămacircnt la care sunt icircnscrişi copiiielevii
TENDINŢE ACTUALE IcircN ATITUDINEA
CADRELOR DIDACTICE FAŢĂ DE
INTEGRAREA COPIILOR CU
DEFICIENŢE
Adesea deficienţa de auz la copii este percepută
altfel decacirct deficienţa mintală cum este cazul unor cadre
didactice care nu sunt bine informate sau nu au suficientă
experienţă icircn abordarea copiilor cu deficienţe
Şi icircn cazul specialiştilor bine informaţi şi cu o
experienţă mai bogată icircn lucrul cu copiii deficienţi există o
diferenţă de percepţie care poate influenţa decisiv
atitudinea faţă de integrarea acestei categorii de copii
Are o influenţă importantă icircn formarea percepţiei
sociale asupra deficienţei de un tip sau altul nivelul de
pregătire şi formare profesională Există inflluenţe diferite
exercitate de către mediul integrator al şcolilor obişnuite şi
de către mediul separat al şcolilor din icircnvăţămacircntul
special
Cuvinte cheie atitudine percepţie socială deficienţă
mintală deficienţă de auz integrare
Perspective teoretice
Atitudinile sunt procese psihologice latente sau
manifeste ale tuturor persoanelor care sunt exprimate sau
formulate cacircnd sunt evocate de stimuli (Antonak şi Linveh
2000) Ele se formează icircn timp prin experienţe sunt
construite social şi reprezintă atracţii sau repulsii evaluări
favorabile sau nefavorabile ale obiectelor oamenilor
evenimentelor ideilor şi reacţiile la acestea Atitudinile ca
modalităţi relativ constante de raportare a individului
grupului faţă de anumite laturi ale vieţii sociale sau faţă de
propria persoană pot furniza informaţii cu privire la modul
icircn care sentimentele şi părerile influenţează cunoaşterea
socială şi producerea comportamentului social
Atitudinile au la bază procese care nu pot fi observate
icircn mod direct deoarece sunt interne subiectului Atitudinile
se exprimă icircnsă icircn răspunsurile evaluative ale indivizilor cu
privire la obiectul atitudinii După Petty Wegener şi
Fabrigar (1997) deşi atitudinile au fost definite icircn diverse
moduri la baza lor se află dimensiunea evaluativă
Atitudinile sunt evaluări succinte ale obiectelor (propria
persoană alte persoane diverse subiecte etc) de-a lungul
unui continuum de la pozitiv la negativ Icircn urma proceselor
de elaborare a atitudinilor rezultă o activitate evaluativă
prin care obiectul atitudinii este plasat pe un punct de-a
lungul unei axe care are un pol negativ şi unul pozitiv
Cacircnd ating un grad mai icircnalt de stabilitate atitudinile se
constituie icircn icircnsuşiri caracteriale ale unei persoane Icircn
relaţie cu valorile atitudinile formează sisteme de valori-
atitudini (Linton R) care au funcţia de vectori orientativi
personali (de exemplu atitudinea faţă de sine faţă de
muncă faţă de o ideologie etc )
Aceste structuri psihice sunt orientări personale sau
de grup rezultate din combinarea de elemente afective
cognitive şi conative care exercită influenţe de
direcţionare motivare sau evaluare asupra
comportamentului Eaglz şi Chaiken (1993) explică modul
icircn care pot genera atitudinile răspunsuri cognitive(de
exemplu credinţe cu privire la obiectul atitudinii)
LEGISLAŢIE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
8
răspunsuri cognitive (de exemplu credinţe cu
privire la obiectul atitudinii) răspunsuri
afective (de exemplu emoţii sau sentimente
faţă de obiectul atitudinii) şi răspunsuri
comportamentale (spre exemplu intenţia sau efectuarea
unor acţiuni asupra obiectului atitudinii)
Se pot delimita trei caracteristici pe care atitudinile le
prezintă şi care exercită influenţe icircn interpretarea
informaţiilor relevante pentru respectiva atitudine
rezistenţa la influenţă şi predicţia comportamentelor
accesibilitatea (cacircnd asocierile dintre obiect şi evaluare
sunt puternice simpla prezentare a obiectului atitudinii
poate activa automat evaluarea acestuia) tăria
(persistenţa icircn timp rezistenţa la schimbare şi influenţele
asupra procesării informaţiilor şi comportamentelor
indivizilor) ambivalenţa (cacircnd avem atitudini care conţin
atacirct elemente pozitive cacirct şi elemente negative)
Atitudinea are rol dinamogen determinacircnd o
preparaţie pentru acţiune mai durabilă şi mai generică
decacirct motivaţia şi este apreciată ca fiind o stare de
pregătire sau de fundamentare a opţiunii pentru iniţierea şi
manifestarea unui comportament Atitudinea exercită şi o
funcţie reglatorie asupra comportamentului icircn care se
exprimă prin acţiuni corespunzătoare Aceasta are un
caracter de variabilă inferantă (Stoetzel) icircntrucacirct nu este
direct observabilă ci rezultă din comportamentele pe care
le suscită
Totodată atitudinile sunt implicate icircn relaţii şi
interacţiuni sociale exercitacircnd o funcţie de motivare şi
orientare a acestora Atitudinile exercită influenţe asupra
comportamentelor indivizilor relaţiile dintre atitudini şi
comportamente constituind un domeniu preferat de
cercetare Din această perspectivă atitudinile reflectă o
predispoziţie de a ne comporta icircn mod stereotip şi
predictibil faţă de sau icircn prezenţa membrilor unui anumit
grup (Hunt şi Hunt 2000) Atitudinile fac parte din
categoria factorilor dispoziţionali de estimarea a
comportamentului uman şi sunt buni predictori pentru
comportament atunci cacircnd sunt puternice şi constante
sunt legate direct de comportamentul prezis sunt bazate
pe experienţa personală directă şi cacircnd subiectul este
conştient de atitudinile sale
Atitudinile constituie obiect al icircnvăţării şi schimbării
Achiziţionarea de atitudini se realizează pe trei căi mai
importante contactul direct cu obiecte evenimente
persoane etc interacţiunea cu cei care deţin deja o
atitudine experienţa socială asimilată icircn grupurile formale
sau informale Aici familia se consideră că are un rol
important icircn modelarea atitudinii la copil ca urmare a
identificării acestuia cu unul dintre părinţi Atitudinile
dobacircndite icircn copilărie şi adolescenţă sunt ulterior
consolidate sau schimbate ca urmare a multiplicării
influenţelor şi relaţiilor sociale care pot avea efect de
icircntărire sau de generare de conflicte icircntre informaţiile sau
experienţele vechi şi noi
Au fost descrise legături icircntre atitudini şi reprezentările
sociale relative la obiectele atitudinilor icircn sensul că
atitudinea faţă de un obiect nu poate să apară fără
reprezentarea prealabilă a acelui obiect Reprezentările
sociale sunt ansambluri dinamice cu rol esenţial icircn
producerea şi reglarea comportamentelor icircn stabilirea
relaţiei cu mediul icircnconjurător care subordonează
atitudinile şi opiniile (expresiile verbale ale atitudinilor)
alimentează organizează şi le orientează spre cacircmpul
manifestărilor acţionale cotidiene oferind stiluri de
conduită bine conştientizate grefate pe grile atitudinale
prin care individul se racordează la concepţia grupului a
comunităţii de care aparţine
Există o serie de factori care pot contribui la formarea
atitudinilor faţă de persoanele cu handicap şi care le
imprimă un specific orientării comportamentului membrilor
societăţii faţă de integrarea socială a acestei categorii de
persoane Icircn funcţie de orientarea acestor atitudini
favorabilă sau defavorabilă faţă de persoanele cu
handicap este influenţat icircn acelaşi sens şi procesul
includerii acestor categorii de persoane icircn mediile
obişnuite
Factorii care determină constituirea unor atitudini
pozitive sau negative faţă de persoanele cu handicap şi
implicit faţă de copiii cu handicap şi care reflectă măsura
icircn care persoanele obişnuite sunt pregătite sau nu să intre
icircn relaţii cu persoanele ce prezintă un handicap pot fi din
cel puţin trei categorii factori care ţin de persoana care
exprimă opinia tipul handicapului şi contextul socio-
cultural la un moment dat Pe de altă parte mai mulţi
autori au trecut icircn revistă o serie de factori care pot
influenţa formarea atitudinilor faţă de persoanele cu
handicap dintre care amintim vacircrsta genul
naţionalitatea statutul marital nivelul educaţional nivelul
socio-economic reşedinţa icircn mediul urban sau rural
experienţa cu persoanele cu deficienţe etc (Tervo
Redinius şi Palmer 2004)
Investigarea atitudinilor faţă de persoanele cu
handicap s-a aflat icircn centrul mai multor cercetări mai ales
icircn ultimii ani Deşi studiile privind atitudinile societăţii faţă
de persoanele cu deficienţehandicap arată o evoluţie a
atitudinilor membrilor acesteia către acceptare şi toleranţă
totuşi mai există persoane care icircmpărtăşesc concepţii
greşite privind diferite categorii de persoane cu deficienţe
sau manifestă comportamente discriminatorii icircn ceea ce
priveşte oportunităţile educaţionale sau profesionale care
pot fi puse la dispoziţia acestora
Literatura de specialitate a prezentat o serie de studii
care au pus un accent deosebit pe investigarea atitudinilor
faţă de integrarea sau includerea persoanelor cu handicap
şi icircn special a copiilor cu CES handicap De o importanţă
deosebită icircn calitatea vieţii persoanelor cu handicap o au
atitudinile specialiştilor (logopezi psihoterapeuţi etc) faţă
de această categorie de persoane Investigarea atitudinilor
specialiştilor faţă de integrarea acestor persoane ajută la
identificarea celor mai potrivite măsuri de influenţare icircn
scopul formării unor relaţii bazate pe valorificare reciprocă
şi de promovare a egalităţii şanselor de participare
Metodologia cercetării
Propunem icircn cele ce urmează un studiu diferenţiat
realizat pe baza investigării atitudinii faţă de integrarea
persoanelor cu deficienţă mintală comparativ cu
integrarea persoanelor cu deficienţă de auz din
perspectiva cadrelor didactice din structurile de
icircnvăţămacircnt obişnuit şi din cele de icircnvăţămacircnt special din
Romacircnia (judeţul Braşov şi municipiul Bucureşti) icircn anul
şcolar 2010 ndash 2011
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
9
Obiectivul investigaţiei a fost compararea
atitudinilor manifestate de cadrele didactice
din icircnvăţămacircntul de masă şi din cel special
faţă de integrarea copiilor cu deficienţă
mintală şi deficienţă de auz
Icircn cadrul cercetării au fost investigate 150 de cadre
didactice repartizate icircn şase eşantioane cu cacircte 25 de
subiecţi şi pe trei categorii de persoane cadre didactice
din şcoala specială cadre didactice itinerante şi cadre
didactice care lucrează cu copiii normali (respectiv cacircte 50
de subiecţi din fiecare categorie)
Metoda de cercetare aplicată a fost investigaţia
realizată pe bază de chestionar utilizacircndu-se două
chestionare distincte unul icircn formă revizuită respectiv
inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală denumit
MRAI-R iar celălalt icircn formă adaptată cu aceeaşi itemi
dar care aborda perspectiva atitudinii faţă de persoanele
cu deficienţă de auz Jumătate din numărul de cadre
didactice respectiv cacircte 25 de subiecţi din cele trei
categorii au completat un chestionar privind atitudinile faţă
de persoanele cu deficienţă mintală iar cealaltă jumătate
din numărul de cadre didactice tot icircn aceeaşi distribuţie
au completat un chestionar privind atitudinile faţă de
persoanele cu deficienţă de auz
Inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală a fost
revizuit de Antonak şi Harth icircn anul 1994 şi cuprinde 29 de
itemi care au valoare pozitivă sau negativă icircn funcţie de
modul de orientare al atitudinilor icircn acest caz fiind luate ca
reper atitudinile pozitive faţă de persoanele cu deficienţă
mintală Itemii sunt structuraţi pe patru scale iar pe fiecare
scală sunt repartizaţi 7 maximum 8 itemi Scalele sunt
următoarele
- Scala IntegrarendashSegregare evaluează opiniile privind
integrarea persoanelor cu deficienţă mintală icircn societate
- Scala Distanţă Socială evaluează opiniile cu privire la
interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele cu şi
fără deficienţă mintală
- Scala Drepturi Private evaluează opiniile cu privire la
respectarea drepturilor persoanelor cu deficienţă mintală icircn
societate
- Scala Convingeri Nefavorabile evaluează opiniile cu
privire la unele aspecte morale şi comportamente sociale
ale persoanelor cu deficienţă mintală
Inventarul se completează individual de către
fiecare participant fără limitarea timpului iar pentru fiecare
item se marchează opinia pe un continuum de patru
puncte cu ancorele bdquodezacord total bdquodezacord bdquoacord şi
bdquoacord total
După completarea chestionarului subiecţii au fost
rugaţi să furnizeze unele informaţii personale privind
vacircrsta genul nivelul educaţional şi ocupaţia actuală
Subiecţii au fost invitaţi sa indice dacă cunosc o persoană
cu deficienţă mintală Icircn cazul icircn care răspunsul este
pozitiv aceştia trebuiau să indice tipul relaţiei pe categorii
(relaţie familială apropiată icircntacircmplătoare de vecinătate
doar cunoştinţe sau neexistenţa unei relaţii)
Pentru a cota rezultatele icircn direcţia atitudinilor
pozitive s-a ţinut seama de valoarea pozitivă sau negativă
a fiecărui item acordacircndu-se punctaje la modul următor
pentru un item pozitiv dezacord total = 1 dezacord = 2
acord = 3 acord total = 4 pentru un item negativ
dezacord total = 4 dezacord = 3 acord = 2 acord total= 1
Scorurile la scalele integrarendashsegregare drepturi
private şi convingeri nefavorabile pot avea valori cuprinse
icircntre 7 şi 28 de puncte iar la scala distanţă socială valorile
pot fi cuprinse icircntre 8 şi 32 de puncte La nivelul icircntregului
instrument de măsurare scorurile pot lua valori cuprinse
icircntre 29 şi 116 puncte
Modul de abordare icircn cazul inventarului de atitudini
faţă de deficienţa de auz a fost exact acelaşi fiind doar
icircnlocuit termenul de deficienţă mintală cu cel de deficienţă
de auz şi rezultacircnd forma adaptată a inventarului de
atitudini MRAI-R (luat drept reper)
Ipoteza cercetării pe care o supunem spre verificare
presupune că icircntre atitudinile cadrelor didactice care
lucrează icircn şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care
lucrează icircn icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice
determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare
profesională Suplimentar se va face diferenţierea
percepţiei sociale a integrării copiilor cu deficienţă
mintală comparativ cu copiii ce prezintă deficienţă de auz
aşa cum se prezintă din perspectiva specialiştilor icircn
educaţie la cele trei categorii de cadre didactice avute icircn
vedere
Rezultatele obţinute la cele două tipuri de inventare
au fost prelucrate statistic prin calculul frecvenţele
medianele şi procentelor corespunzătoare privind
atitudinea faţă de fenomenul integrării la nivel general
respectiv la nivelul tuturor itemilor inventarelor dar şi pe
cele patru scale de apreciere delimitate Pentru verificarea
diferenţelor semnificative dintre loturile de cadre didactice
s-a recurs la aplicarea testului U (Mann-Whitney) utilizabil
icircn cazul eşantioanelor independente
Comparaţie icircntre atitudinile manifestate de cadrele
didactice din şcolile speciale şi din şcolile
integratoare
Eşantioanele investigate le vom denumi prescurtat
după cum urmează Tipurile de cadre didactice care şi-au
exprimat atitudinea faţă de integrarea copiilor cu deficienţă
mintală sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special (DMS)
cadrele didactice itinerante (DMI) profesorii din
icircnvăţămacircntul general (DMG) Pentru exprimarea opiniei
faţă de integrarea copiilor cu deficienţă auditivă tipurile de
cadre didactice sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special
(DAS) profesorii itineranţi (DAI) şi cadrele didactice care
predau icircn icircnvăţămacircntul obişnuit (DAG)
Pentru delimitarea tendinţelor icircn atitudinile cadrelor
didactice investigate pe cele patru scale ale inventarelor
au fost calculate frecvenţele medianele şi procentele
corespunzătoare fiecărei scale valori pe baza cărora s-au
putut icircntocmi reprezentările grafice de la nivelul celor
patru scale după cum urmează
64
75
61
68
79
72
0
10
20
30
40
50
60
70
80
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Integrare-Segregare
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
10
Scala Integrare-Segregare cuprinde itemi
care sondează opiniile privind integrarea
copiilorpersoanelor cu deficienţe icircn
comunitatea educaţională sau socială din
perspectiva beneficiilor care pot fi obţinute prin procesul
de integrare atacirct icircn ceea ce priveşte persoanele
deficiente cacirct şi persoanele normale
Tendinţa rezultatelor obţinute la nivelul fiecărui
eşantion investigat se poate observa icircn reprezentarea
grafică de mai sus La nivelul acestei scale se evidenţiază
o distribuţie aproximativ asemănătoare din perspectiva
opţiunilor privind deficienţa mintală comparativ cu
deficienţa de auz dar pentru ultima perspectivă atitudinea
celor trei categorii de cadre didactice este uşor mai
favorabilă icircn general Menţionăm faptul că profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă manifestă cea mai puţin favorabilă
atitudine faţă de integrarea copiilor cu deficienţă mintală
(61) icircnregistracircnd cele mai multe scoruri la opţiunea
dezacord sau dezacord total spre deosebire de celelalte
loturi iar faţă de integrarea elevilor cu deficienţă de auz
manifestă o permisivitate mai mare scorurile fiind
apropiate de cele ale profesorilor itineranţi (68 se apropie
de 72) Cele mai bune atitudini faţă de integrarea copiilor
cu deficienţe mintale respectiv de auz le-au manifestat
cadrele didactice itinerante icircn proporţie de 75
(eşantionul DMI) şi de 79 (eşantionul DAI)
Scorurile sunt mai bune atunci cacircnd itemii conţin
referiri la persoane cu deficienţe icircn general (şi numai la
copii) şi cacircnd este vorba mai ales de integrarea icircn
comunitate (cu perspectivă mai largă decacirct integrarea
educaţională) sau la locul de muncă Integrarea
educaţională la nivelele superioare cum ar fi la liceu este
mai bine cotată probabil pentru faptul că la această
vacircrstă elevii au dobacircndit suficiente comportamente
adaptive care să le sprijine integrarea la acest nivel şi să
facă faţă relaţionării adecvate cu ceilalţi dar şi comunicării
cu semenii icircn ansamblu
Au fost icircnregistrate şi scoruri mai slabe mai ales din
perspectiva includerii elevilor cu deficienţe icircn programe de
după-amiaza separate de elevii normali S-a observat o
tendinţă generală de a opta pentru includerea suplimentară
a acestor copii indiferent de tipul de deficienţă icircn scopul
completării educaţiei şi stimulării adecvate a dezvoltării
acestor copii Un alt motiv ar mai fi resursele materiale şi
umane insuficiente la nivelul integrării educaţionale la
momentul actual sau faptul că dificultăţile pot fi mai mari
decacirct beneficiile icircn cadrul procesului integraţional
Icircn cadrul scalei Distanţă socială sunt incluşi itemi cu privire
la interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele
cu şi fără deficienţe itemi care indică gradul de apropiere
sau distanţare socială a persoanelor fără deficienţe faţă de
persoanele cu deficienţe icircn anumite contexte sociale
La această scală tendinţa generală la cele trei
categorii de cadre didactice este asemănătoare ca şi la
scala precedentă cu menţiunea că scorurile la acest nivel
au valori mai bune decacirct la scala integrare-segregare
Cele mai bune rezultate (icircn procent de 78 pentru
eşantionul DMS şi de peste 80 la celalalte eşantioane
cu excepţia eşantionului DMG) au fost obţinute la itemii
care se referă la interacţiuni sociale cum ar fi a merge la
film la teatru cu persoane care prezintă deficienţe a
participa la o petrecere dedicată unui copil cu deficienţă
Şi la nivelul contactelor sociale de tipul a icircnota alături de o
persoană deficientă a locui icircn bloc cu persoane din
această categorie au fost obţinute scoruri bune
Excepţie de la aceste tendinţe favorabile icircn integrarea
socială a persoanelor cu deficienţă a făcut eşantionul
DMG care a manifestat respingeri semnificative faţă de
integrarea persoanele cu deficienţă mintală comparativ cu
celelalte eşantioane (icircn general doar icircn proporţie de 76
au avut opinii favorabile relaţionării cu această categorie
de persoane)
Cu cacirct itemii se raportează la cultivarea unor relaţii mai
apropiate cu persoanele ce prezintă deficienţe cu atacirct se
manifestă o reţinere mai mare faţă de persoanele cu
deficienţă (de exemplu a permite ca propriul copil să icircşi
facă prieteni dintre persoanele care prezintă deficienţă a
lua cina icircmpreună cu persoane din această categorie)
fapt ce s-a evidenţiat icircn scoruri uşor mai reduse decacirct la
ceilalţi itemi Itemul care se referă la faptul de a fi tuns de
către o persoană competentă care prezintă deficienţă a
icircntrunit cele mai mari reţineri la nivelul acestei scale
dovedind o oarecare lipsă de icircncredere faţă de aceste
persoane
Totuşi se evidenţiază la nivelul acestei scale tendinţe
care reflectă acceptarea socială crescută a persoanelor cu
deficienţe indiferent de contextul icircn care au interacţiunile
sociale (cu excepţia subliniată mai sus) iar distanţa
socială tinde să crească mai mult icircn cadrul implicării
membrilor de familie icircn relaţii de prietenie sau de
vecinătate
78
88
75
81
91
81
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Distanţă Socială
68
79
68
71
79
75
62
64
66
68
70
72
74
76
78
80
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Drepturi Private
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
11
La nivelul scalei convingeri nefavorabile
distribuţia generală a rezultatelor obţinute
respectă configuraţia de la celelalte scale ale
chestionarului cu menţinerea la niveluri
superioare a tendinţei generale a eşantioanelor de
profesori itineranţi (cu cacircte un procentaj de 71 la fiecare
lot) urmate de eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul special şi din cel obişnuit care sunt icircn
favoarea integrării elevilor cu deficienţă de auz
(procentajele sunt de 68 pentru fiecare lot) Cele mai
scăzute niveluri privind acceptarea integrării au fost atinse
tot de eşantionul de cadre didactice din icircnvăţămacircntul de
masă care manifestă reţinere icircn integrarea copiilor cu
deficienţă mintală (căruia icirci corespunde un procent de
61)
Scorurile de la această scală au fost uşor mai scăzute
decacirct cele obţinute la celalalte scale Anumite convingeri
nefavorabile expuse au fost icircmpărtăşite şi de o mare parte
din cadrele didactice investigate cum ar fi cele referitoare
la capacitatea persoanelor cu deficienţă de a avea răbdare
pentru a obţine ceea ce icircşi doresc sau de a da dovadă de
autocontrol capacitate ce poate să aibă un rol stimulator icircn
stabilirea de relaţii icircntre această categorie de persoane şi
persoanele fără deficienţe Cea mai nefavorabilă
convingere la care au aderat multe dintre cadrele
didactice a fost cea privind imposibilitatea de manifestare
a persoanelor cu deficienţe icircn acelaşi fel cu cele care nu
au deficienţe chiar dacă contextul este considerat a fi
favorabil icircn condiţiile egalităţii de şanse sociale
Au existat şi atitudini pozitive icircn marea majoritate a
cazurilor icircn ceea ce priveşte convingerea că şcolarii cu
deficienţe nu icircşi pierd timpul jucacircndu-se la ore
recunoscacircnd valoarea includerii copiilor cu deficienţe icircn
şcolile de masă şi a implicării icircn procesul icircnvăţării
desfăşurat icircn clasă De asemenea au fost recunoscute
beneficiile integrării acestei categorii de copii şi importanţa
interacţiunilor sociale dintre persoanele cu şi fără
deficienţă cu valorizarea posibilităţilor de exprimare ale
persoanelor deficiente
Icircn general cadrele didactice au preponderent
convingeri favorabile dar au şi idei preconcepute cu privire
la persoanele cu deficienţă luacircnd icircn considerare limitele şi
dificultăţile pe care le icircntacircmpină persoanele cu deficienţă
icircn relaţiile interpersonale Pe de altă parte se mai poate
menţiona faptul că profesorii nu cred icircn procent
semnificativ că prejudiciile aduse persoanelor cu
deficienţe au fost exagerate
Pentru verificarea ipotezei cercetării formulată mai
sus s-a recurs la aplicarea testului Mann-Whitney prin
care s-au comparat perechi de eşantioane icircn vederea
delimitării semnificaţiei diferenţelor dintre rezultatele
obţinute de fiecare eşantion
Valorile testului U (Mann-Whitney) icircmpreună cu
reprezentarea grafică a rezultatelor generale la
chestionare prezentate mai jos au relevat o serie de
diferenţe semnificative icircn exprimarea atitudinilor faţă de
integrarea persoanelor cu deficienţe mintale şi de auz
Tabel cu valorile testului U (Mann-Whitney)
Se observă diferenţe semnificative icircntre categoria
profesorilor itineranţi şi icircntre cele două categorii de cadre
didactice din icircnvăţămacircntul special respectiv din
icircnvăţămacircntul general atacirct din perspectiva rezultatelor
privind deficienţa de auz (la pragurile de semnificaţie de
0025 şi 0043) cacirct mai ales din perspectiva deficienţei
mintale (pragurile de semnificaţie tind către 0 avacircnd
valorile 0001 şi 0003) ndash icircn cazul nostru verificarea
statistică este considerată validă la p=005
Pere
chi de e
şantioane
Valo
are
test
U
Pra
g d
e s
em
nific
aţie
D
MG
ndash D
MS
189
00
19
DM
G ndash
DM
I
158
00
03
DA
G ndash
DA
S
208
00
37
DA
G ndash
DA
I
225
00
43
DM
S ndash
DM
I
134
00
01
DA
S ndash
DA
I
197
00
25
DM
S ndash
DA
S
186
00
14
DM
I ndash D
AI
280
05
27
DM
G ndash
DA
G
150
00
02
71
78
68
73
7977
60
65
70
75
80
1
Graficul privind atitudinea generală faţă de
copiii cu deficienţe mintale şi de auz
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
12
Şi procentele calculate pe baza medianelor
care exprimă tendinţa generală a grupurilor
pe baza unei valori centrale relevă aceeaşi
situaţie pe o scară de la 1 la 100 cadrele
didactice itinerante se află la poziţia 78 şi 79 reprezentacircnd
nivelele cele mai ridicate de acceptare a procesului de
integrare a copiilor cu deficienţe mintale respectiv de auz
Din calculul procentelor realizate pe baza frecvenţelor pe
intervalele de dezaprobare aprobare a fenomenului
integrării a reieşit faptul că două treimi din fiecare eşantion
se situează icircn zona acordului total privind acest fenomen
iar restul de o treime din subiecţi icircn zona acordului simplu
De altfel cele două grupuri tind să se comporte ca unul
singur nefiind o diferenţă semnificativă icircntre aceste
eşantioane (la pragul de semnificaţie de 0527)
Urmărind icircn continuare raţionamentul nostru se poate
observa din reprezentarea grafică generală că profesorii
din şcolile speciale ocupă o poziţie inferioară la valorile
74 respectiv 76 cadrele didactice din şcoala specială
pentru copii cu deficienţe de auz avacircnd un nivel mai ridicat
de acceptare a integrării 36 dintre acestea exprimacircndu-
şi acordul total faţă de fenomenul integrării (spre deosebire
de profesorii din icircnvăţămacircntul special pentru copii cu
deficienţă mintală care doar icircn proporţie de 20 sunt total
de acord cu integrarea acestei categorii de copii)
De menţionat faptul că poziţiile cele două eşantioane
de profesori din icircnvăţămacircntul special sunt situate icircn zona
acordului simplu şi a acordului total faţă de integrarea
copiilor deficienţi ca şi icircn cazul profesorilor itineranţi Doar
icircn cazul cadrelor didactice din icircnvăţămacircntul general a fost
delimitat un procent de 12 dintre subiecţi care au
manifestat dezacord privind integrarea copiilor cu
deficienţe mintale Faţă de copiii cu deficienţă de auz nu s-
a icircnregistrat această poziţie icircn ansamblu la profesorii care
lucrează cu elevi normali Se mai poate observa poziţia
superioară a eşantionului din urmă (valoarea 77) icircn
comparaţie cu poziţia inferioară a grupului profesorilor din
şcoala obişnuită care şi-au exprimat opiniile privind
integrarea copiilor cu deficienţă mintală (valoarea 60 fiind
cea mai scăzută valoare dintre toate)
Perspectiva integrării elevilor cu deficienţă mintală
este defavorabilă faţă de perspectiva integrării şcolarilor
cu deficienţe de auz din punctul de vedere al atitudinilor
profesorilor din icircnvăţămacircntul de masă deşi un procent mai
mic de cadre didactice manifestă dezacord faţă de
integrarea copiilor cu deficienţă mintală (după cum
spuneam mai sus) 56 din subiecţii chestionaţi şi-au
exprimat acordul simplu şi doar 32 au fost total de acord
cu fenomenul integrării acestei categorii de copii Icircn cazul
deficienţei de auz 60 din profesori sunt total de acord şi
doar 40 dintre aceştia şi-au exprimat acordul simplu faţă
de integrarea copiilor cu deficienţe de auz
Cu privire la sensul orientării atitudinii faţă de
integrare la eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul obişnuit s-a delimitat o situaţie inversată
comparativ cu eşantioanele de profesori din icircnvăţămacircntul
special icircn sensul că icircn mediul obişnuit există o respingere
mai mare a integrării copiilor cu deficienţă mintală şi o
acceptare mai mare apropiată de poziţia cadrelor
didactice itinerante icircn cazul integrării elevilor cu deficienţă
de auz Şi icircntre eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul special s-a constatat un grad mai mare de
de acceptare a integrării copiilor cu deficienţă de auz spre
deosebire de cei cu deficienţă mintală
Din perspectiva manifestării opiniei faţă de o
deficienţă sau alta diferenţele sunt semnificative icircn cadrul
categoriei profesorilor din icircnvăţămacircntul obişnuit (la pragul
de semnficaţie de 0002) dar şi a celei a profesorilor din
icircnvăţămacircntul special (pragul are valoarea 0014) Situaţia
se poate explica prin calitatea percepţiei sociale (mai
favorabilă sau mai defavorabilă) cu privire la handicapul
determinat de cele două tipuri de deficienţe
Icircn vederea verificării ipotezei cercetării au mai fost
comparate şi rezultatele obţinute din perspectiva
categoriei profesorilor din şcoala de masă raportată la cea
a cadrelor didactice din şcoala specială pe linia tipului de
deficienţă pentru care a fost realizată investigaţia aceste
diferenţe fiind net semnificative la pragul de 0019 icircn
cazul deficienţei mintale şi la pragul de 0037 pentru
deficienţa de auz Aceste diferenţe ar putea fi argumentate
prin diferenţele existente icircn nivelul de pregătire şi de
formare profesională la aceste două categorii de cadre
didactice doar icircn puţine cazuri profesorii din icircnvăţămacircntul
obişnuit avacircnd unele informaţii şi o oarecare experienţă icircn
abordarea copiilor cu deficienţă mintală sau cu deficienţă
de auz
Se confirmă astfel ipoteza supusă verficării conform
căreia icircntre atitudinile cadrelor didactice care lucrează icircn
şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care lucrează icircn
icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice
determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare
profesională afirmaţie verificată din două perspective cea
a deficienţei mintale şi cea a deficienţei de auz
Dubla verificare a avut rolul de a evidenţia modul icircn
care percepţia socială a celor două tipuri de deficienţă
acţionează la nivelul procesului de integrare pentru
constituirea unei atitudini mai mult sau mai puţin
favorabile (sau defavorabile) din perspectiva categoriilor
de specialişti implicaţi icircn educaţia copiilor cu aceste tipuri
de deficienţe
Se mai poate contura o concluzie potrivit căreia
percepţia socială a deficienţei direcţionează icircn sens
favorizant sau frenator procesul de integrare din
perspectiva profesorilor din şcolile integratoare (agenţi
educativi care au puţină experienţă respectiv pregătire icircn
abordarea copiilor cu deficienţe) dar şi din cea a cadrelor
didactice din icircnvăţămacircntul segregat (care sunt specialişti
bine pregătiţi şi cu experienţă adecvată bogată icircn
domeniu) Percepţia socială a deficienţei de auz mai
favorabilă decacirct cea a deficienţei mintale determină
atitudini mai favorabile faţă de integrare la profesorii din
icircnvăţămacircntul special şi mai ales la cei din icircnvăţămacircntul
general dar icircn situaţia din urmă s-au constatat chiar
unele atitudini defavorabile icircn cazul integrării copiilor cu
deficienţă mintală
O constatare interesantă la momentul actual a
fost lipsa diferenţei semnificative icircn cadrul categoriei
profesorilor itineranţi care şi-au manifestat nediferenţiat
atitudinile faţă de integrarea copiilor care prezintă cele
două tipuri de deficienţe Profesorii itineranţi icircn general
sunt formaţi şi orientaţi icircn vederea educării adecvate şi
integrării copiilor cu deficienţe chiar dacă aceste
deficienţe sunt diferite multe dintre cadre fiind absolvente
ale icircnvăţămacircntului superior de specialitate
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
13
La acestea percepţia socială a copilului cu
deficienţă mintală şi a celui cu deficienţă de
auz nu diferă foarte mult semnificativ
subiecţii educaţiei fiind abordaţi din
perspectiva cerinţelor lor educaţionale
speciale şi contează mai puţin eticheta care este acordată
prin icircmpărţirea deficienţelor pe categorii
Cercetarea de faţă din perspectiva modului icircn care
percepţia socială asupra deficienţei sau handicapului de un
anumit tip acţionează icircn sensul orientării atitudinilor faţă de
integrarea copiilor cu deficienţe se icircnscrie icircn seria
investigărilor care vizează studiul impactului unor
fenomene sociale asupra procesului de integrare a
persoanelor cu deficienţe fiind icircn acelaşi timp doar un
demers care ne-a stacircrnit interesul pentru cercetări
ulterioare mai elaborate icircn domeniu
Bibliografie
1 Atkinson amp Hilgardrsquos - Smith E Fredrickson B Lufhes
G Nolen-Hoeksema S ―Introducere icircn psihologie ediţia
a XIV-a Bucureşti Ed Tehnică copyright 2005
2 Avramidis E Norwich B bdquoTeachersrsquo attitudes towards
integrationinclusion a review of the literature European
Journal of Special Needs Education 2002
3 Antonak RF Livneh H bdquoMeasurement of attitudes
towards persons with disabilities Disability and
Rehabilitation 2000
4 Curelaru M bdquoReprezentări sociale opinii şi atitudini
rev Psihologie Socială nr8 2001
5 Zamfir C Vlăsceanu L coord bdquoDicţionar de
sociologie Ed Babel Bucureşti 1998
Prof psihoped drd ANGELA TIMUŞ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă
de Recuperare Hipoacuzici din Braşov
Profesor univ dr DORU-VLAD POPOVICI
Universitatea din Bucureşti
POSIBILITĂŢI DE EVALUARE LA DISCIPLINA ACTIVITĂŢII DE
PREPROFESIONALIZARE PENTRU ELEVII CU DIZABILITĂŢI
Pentru icircntregirea şi nuanţarea tabloului evaluativ iniţial şi final al elevilor cu deficienţe severe profunde şi asociate din clasele V ndash X consider oportună completarea palierelor existente icircn grila de evaluare utilizată icircn şcoala noastră icircn acest an şcolar 2011 ndash 2012 cu următoarele două secvenţe de evaluare care urmăresc şi apreciază
nivelul cunoaşterii corpului uman icircn detaliu a manifestărilor şi problemelor de sănătate ale acestuia şi a unor reguli elementare de igienă corporală
aptitudinile cunoştinţele şi abilităţile necesare preprofesionalizării elevilor cu dizabilităţi
Aceste două direcţii de evaluare vizează nu numai competenţele de autoicircngrijire şi prevenţie elemente importante icircn educaţia specială ci şi pe cele practic-acţionale necesare dobacircndirii deprinderii de a munci cu folos icircntr-o societate viitoare mai echilibrată şi mai lucrativă
De aceea icircn tabelul bdquoAchiziţii instrumentale din grila iniţială de evaluare propun adăugarea punctului I activităţi de preprofesionalizare iar rubricile bdquoautonomie personală şi bdquoautonomie socială adăugarea unor itemi vizacircnd cunoaşterea corpului uman şi a fiziologiei acestuia şi respectiv comportamentul icircn cadrul familiei şi şcolii
Scala punctajele şi formulele de calcul vor rămacircne aceleaşi
ACHIZIŢII INSTRUMENTALE
I Activităţi de preprofesionalizare
Scala asperităţilor
discriminează tactil
neted-aspru
două asperităţi
patru asperităţi
şase asperităţi
mai puţin aspru ndash mai aspru
mai puţin lucios ndash mai lucios
Materiale de lucru (şi materiale comestibile)
identifică cel puţin trei materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate (lemn lut piatră)
recunoaşte două-patru materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate
asociază materialul din natură cu obiectul finit
din mediul concret
din imagini
din reprezentări (din muzeu expoziţie etc)
diferenţiază cel puţin trei materiale folosite icircn construcţii (piatră lemn metal)
apreciază corect cel puţin trei caracteristici fizice ale diverselor materiale (duritate plasticitate elasticitate rezistenţă etc)
enumeră cel puţin trei ingrediente care pot fi folosite la prepararea macircncărurilor
recunoaşte instrumente unelte folosite icircn gospodărie
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI
14
Instrumente şi tehnici de lucru
precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)
identifică
unelte de grădinărit
aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)
lucrează cu
instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)
unelte de grădinărit
manevrează aparate electrocasnice
vopseşte manual
suprafeţe plane
obiecte cu suprafeţe multiple
icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)
prelucrează manual materiale comestibile
decojeşte
rade
feliază
toacă
amestecă
caşerează cu pe diverse materiale
presează lutul icircn forme
scoate lutul din forme
modelează
tematic
liber (creativ)
măsoară diverse suprafeţe
trasează
suprafeţe
forme combinate
taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi
Confecţionarea unor obiecte
asamblează elemente din diverse materiale (carton
lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru
finisează obiectul
apreciază obiectiv
lucrarea proprie
lucrările colegilor
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
AUTONOMIA PERSONALĂ
Corpul uman şi fiziologia lui
diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
localizează prin palpare principalele organe interne
Inimă
stomac
fixat
indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli
difuz
cu precizie
diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice
procesul circulator
procesul respirator
procesul locomotor
respectă reguli elementare de igienă
personală
a icircmbrăcămintei
a icircncălţămintei
a spaţiului apropiat
AUTONOMIA SOCIALĂ
Conştientizarea regulilor de comportare civilizată
descrie comportamente
ale părinţilor bunicilor
ale fraţilor surorilor
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale sale
ale personalului şcolii
evaluează (pozitivnegativ) comportamente
ale membrilor familiei
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale personalului şcolii
ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale
Prof psihoped Cristian Dinu
Centrul Şcolar Special Ploieşti
JOCURI DIDACTICE
ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)
Scop
Verificarea număratului pacircnă la 2
Raportarea numărului la cantitate
Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de
obiecte după formă mărime şi culoare
Sarcina didactică
Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau
culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă
constituită
DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI
15
BUNE PRACTICI
Regulile jocului
Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor
răspunde icircntrebărilor educatoarei
Fiecare răspuns corect este recompensat prin
aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat
Elemente de joc personajul icircndrăgit
Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe
popice bile mingiuţe etc
Desfăşurarea jocului
Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ
păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu
jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe
jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze
numărul obiectelor din fiecare grupă
Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt
Cine alege popicele Cacircte sunt
Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare
Variantă
Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd
diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le
separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată
Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi
grupa icircn care sunt două obiecte
Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea
JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)
Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile
spaţiale
Sarcina didactică
Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri
de obiecte faţă de un reper dat
Regulile jocului
Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi
precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte
sunt aplaudate
Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor
mişcarea
Material didactic diferite jucării
Desfăşurarea jocului
Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună
cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar
educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn
diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile
Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv
Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft
Eu am găsit paharul icircn dulap
Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează
răspunsuri cum ar fi
Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor
Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă
Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le
aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare
Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de
obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor
preciza locul unde este aşezată
CERCURI COLORATE( Nivelul I)
ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri
după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre
culorile de bază
Sarcina didactică
Diferenţierea cercurilor după culoare
Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii
grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse
Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea
Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri
colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru
clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile
Desfăşurarea jocului
Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene
şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor
după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile
roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră
cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul
educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit
preşcolarii verbalizează acţiunea
Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie
După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele
formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi
grupa cercurilor albastre
Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe
cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii
au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe
un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se
verbalizează
Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu
Bibliografie selectivă
Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice
Editura EMIA Deva 2004
G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la
preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008
S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru
activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis
Bucureşti 2005
Prof psihoped Adriana Comişel
Şcoala Specială Vălenii de Munte
16
CARNAVAL DE HALLOWEEN
Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al
fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales
Cel mai icircnfricoşător costum
Cel mai original costum
Cea mai bună prezentare a unui personaj
Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare
Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea
Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni
PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ
PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI
Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare
recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea
Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri
Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos
Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea
BUNE PRACTICI
17
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
randamentului şcolar icircn special la
disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore
de icircnvǎţare
Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn
programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de
douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de
atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat
frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin
motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)
Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi
eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ
conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a
condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt
clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome
icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor
Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru
elevii cu CES
-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru
includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare
a icircnvǎţǎrii
-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor
prin programul de sprijin
-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES
-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica
elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului
acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile
integratoare
-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea
programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de
dificultǎţile pe care le au aceşti elevi
Prof itinerant Dan Magdalena
Şcoala Specială Nr2 Ploieşti
DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN
DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI
bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi
armonios personalitatea are nevoie de iubire şi
icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor
Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)
Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele
ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o
poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament
specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului
trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia
rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei
şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se
constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa
crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea
numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte
opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei
noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei
conjugale
Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui
climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi
dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un
spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa
conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea
copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei
dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de
ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea
primelor experienţe de socializare
Familia trebuie să fie un garant de securitate de
protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru
toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se
nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind
virtuţile sociale şi morale
Dimensiunea afectivă a mediului familial este
componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare
importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp
poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai
mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce
tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori
nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei
cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral
pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai
nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care
conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau
de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea
părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un
mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai
grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea
copilului
Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn
comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi
transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter
negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de
cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-
un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă
ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă
―Părinţii răi au fiii şi mai răi
Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn
cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din
acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai
naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu
certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii
Atmosfera căminului familial primeşte o mare
icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc
şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima
care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn
dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre
părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele
momente pe care le traversează familia
Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de
către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care
copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei
comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel
deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste
laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va
extinde tot sub această formă şi icircn societate
Atmosfera din familie este pentru copil soarele
apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are
nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană
pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi
icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea
lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de
unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi
bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele
mai frumoase hăinuţe
18
Profesorul trebuie să icircmbine limbajul
vorbit cu gesturile să foloseasca imagini
planşe panouri
Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi
numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E
greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui
el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu
bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii
este treaba fiecărui membru
Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii
Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu
copiii
1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea
Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să
audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le
transmită să audă totodată punctele de vedere ale
copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le
comunică aceştia
Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea
asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute
Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu
le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze
un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi
icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile
placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune
părinţilor doar ce vor să audă
Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul
icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute
2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie
sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza
gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i
disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă
Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar
respect pentru atitudinea copilului
3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi
posibila soluţie
Nu-i spune copilului nimic negativ despre el
4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la
ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la
persoana icircntacirci
5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce
apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn
cauză nu evalua trăsături de caracter
Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă
propriile lor concluzii
6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn
imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate
Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au
nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze
cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i
vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi
neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi
manifeste sentimentele
7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima
icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt
dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate
Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi
independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct
se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte
BIBLIOGRAFIE
Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-
editura Polirom Iaşi 2005
Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale
ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti
2006
Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine
copilul)-editura Trei Bucureşti 2007
Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura
Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999
Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion
Bucureşti 1993
Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas
Bucureşti 2006
Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005
Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006
Prof icircnv primar DIANA SAVU
COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI
FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-
Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte
19
DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI
AR
IA
CU
RR
ICU
LA
RĂ
O
BIE
CT
IVE
C
RIT
ER
II M
INIM
AL
E D
E
PE
RF
OR
MA
NŢ
Ă
PE
RIO
AD
A
MIJ
LO
AC
E D
E R
EA
LIZ
AR
E
ST
RA
TE
GII S
PE
CIF
ICE
E
VA
LU
AR
E
Mate
matică ş
i ştiin
ţe
Form
are
a d
eprinderii de
aplic
are
a a
lgoritm
ulu
i adunării cu tre
cere
peste
ord
in
Dezvoltare
a r
aţionam
entu
lui
mate
matic
C1 A
plic
ă icircn m
od c
ore
ct
alg
oritm
ul pentr
u o
pera
ţii de
form
a
+
+
+ u
tilizacircnd m
ate
rial concre
t
C2
Calc
ule
ază c
ore
ct
C
3
Asocia
ză o
pera
ţiei de
adunare
lim
baju
l m
ate
matic
respectiv s
ituaţii cotidie
ne
021
02
011
051
02
011
091
02
011
121
02
011
161
02
011
191
02
011
231
02
011
261
02
011
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
cu m
ate
rial concre
t
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
fără
mate
rial concre
t
-+
cu m
ate
rial concre
t
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
-
Ex de a
socie
re a
lim
baju
lui
mate
matic c
u o
pera
ţia d
e
adunare
T
est
de e
valu
are
- E
v parţ
ială
FB
-
Ev parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
S ndash
se v
a u
tiliz
a
mate
rialu
l concre
t icircn
continuare
-Ev parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
FB
-E
v fi
nală
FB
ndasho
bie
cti
ve
icircnd
ep
lin
ite
F
IŞĂ
DE
OB
SE
RV
AR
E Ş
I E
VA
LU
AR
E A
PR
OG
RE
SU
LU
I Ş
CO
LA
R
- m
od
el-
Pro
f iti
nera
nt
meto
dis
t N
ico
leta
Ad
et
Cen
tru
l Ş
co
lar
Sp
ecia
l P
loie
şti
20
Proiect Web Quest
MEDIUL ACVATIC
bdquo Acvariul meu
INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti
Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această
grădină Zoo nu există un acvariu
Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o
emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei
Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este
realizarea insectarului a ierbarului creşterea
păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si
a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu
este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care
deconectează creează buna - dispoziţie bucurie
sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se
preocupă de acest lucru
SARCINA DE LUCRU
Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo
totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un
acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui
la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu
voi trebuie să
Alegeţi un mediu acvatic
Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
Proiectează-ţi acvariul
ACVARIUL MEU
Pentru realizarea acvariului este nevoie de
Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)
Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu
aparat pentru oxigenarea apei
PEŞTIŞORII DE ACVARIU
1 Peştele ndashvoal
2Carasul auriu
3 Peştele ndashguppi
4Peştele ndashzebra
5 Peştele ndashscalar
6 Peştele cu spada
7 Peştele ndashluptator
8 Plati
9 Moli negru
10 Gurami
11 Peştele-neon
Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din
acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem
următoarele intervenţii zilnice
icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte
depuneri
scoaterea animalelor şi plantelor moarte
completarea apei
hrănirea animalelor
vom avea icircn permanenţă langă acvariu un
recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o
săptămacircnă
toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu
trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe
reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se
face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu
apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi
cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă
pentru a nu-i lovi
Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să
ţinem cont de următoarele criterii
1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne
permite spaţiul
2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante
de acvariu
3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn
permanenţă curat şi fără corpuri străine care să
afecteze peştişorii
4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura
camerei)
5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie
tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor
condiţii de viaţă
6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici
icircmpreună cu cei agresivi
7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni
8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage
atenţia peştilor ci le vom vorbi
BUNE PRACTICI
21
BUNE PRACTICI
9 vom proteja peştii de zgomotul produs
de aspirator de maşina de spălat sau de
alte zgomote care pot produce pentru
aceştia şocuri sau chiar moartea
10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a
evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului
11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben
portocaliu sperie peştii
12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru
completarea apei evacuate se va păstra numai icircn
vase de plastic sau sticlă nu de metal
13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a
putea interveni icircn caz de nevoie
PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)
Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge
(scoica) (melcul)
rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu
PROCESUL
1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii
2 Fiecare grup icircşi va alege
Un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic
Crearea mediului avatic
3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile
Un mediu acvatic
Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu
acvatic
Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
acvatic fără nici o problemă
Crearea mediului avatic
Desenează un poster la scară a acvariului tău după care
crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului
acasă sau la şcoala
1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii
acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-
curi
2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din
acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd
fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu
3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta
Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn
legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi
a-ţi completa cunoştinţele
Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati
peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen
făcut icircnainte pe aceasta
22
BUNE PRACTICI
Insuficient Suficient Bine Foarte bine
Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)
Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului
Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final
Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat
CONCLUZII
- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te
ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de
asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte
Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte
bine
1 Căutarea şi
regăsirea
informaţiilor
Nu colectează nici o
informaţie despre
tema propusă
Colectează foarte
puţine informaţii
despre tema
propusă
Colectează
informaţii cele mai
multe fiind legate de
animale
Colectează o
multitudine de
informaţii despre
peştii din lista
propusă
2 Utilizarea
resurselor
proiectului
WebQuest
Nu utilizează sursele
indicate icircn proiect şi
nici alte surse
Utilizează puţin din
sursele indicate icircn
proiect
Utilizează
majoritatea surselor
indicate icircn proiect
sau alte surse
Utilizează eficient
toate resursele din
proiect
3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte
rar manifestacircnd de-
zinteres pt activitate
Cooperează de
obicei constant si
periodic la solicitări
Cooperează
permanent şi icircşi
ajuta colegii lenţi icircn
acţiune
4 Prezentarea
raportului individual
Nu stăpacircneşte
limbajul specific
Face greşeli de
limbaj şi prezintă o
implicare fluctuantă
folosind maxim 3
resurse
Face greşeli de
limbaj care nu
afectează
icircnţelegerea fişei de
observare
Lucrarea este clar
prezentată
conţinacircnd fişa de
obsevaţie şi
informaţii scrise din
cărţi şi reviste
icircnsoţite de desene
proprii legate de
diferite specii de
peşti de acvariu
EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ
B EVALUAREA PE ECHIPE
23
Prin proiectul realizat se furnizează şi se
remarcă următoarele rezultate
Formularea de judecăţi simple (pe baza
observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)
despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor
şi a animalelor
Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea
dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor
Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra
naturii efectele acestora
Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-
primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii
simple
Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn
lumea plantelor şi a animalelor
Ghidul profesorului
Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-
melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii
şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de
acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu
modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de
selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile
VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE
Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se
derulează pe durată lungă pentru o procesare a
informaţiei structurare şi extindere eficientă a
cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul
lor
Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel
Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile
elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere
asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de
dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul
liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau
la şcoală
1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu
alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel
mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo
cunoaşterea diferitelor specii de peşti
2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit
elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi
libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu
criteriu pentru realizarea unui acvariu
3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite
de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele
sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care
pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a
acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea
unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare
icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene
4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin
descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a
modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse
diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea
critică
5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile
dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi
comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei
mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui
6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de
aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar
derularii proiectului la clasă
Web Questul responsabilizează copilul sau grupul
icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea
sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară
BIBLIOGRAFIE
1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici
Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate
perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca
Tacircrgovişte 2008
2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom
3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-
hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials
Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu
Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
BUNE PRACTICI
24
FIŞĂ DE LUCRU
pentru diferenţierea şi scrierea
corectă a literelor icirc şi acirc
1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare
__________ __________ ____________
____________ ____________ _____________
2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte
bacirctă cacircine gacircndac
______ _______ ________
pacircine gacircscă bracircnză
________ _______ ________
3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu
literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite
__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine
__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci
m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare
__săm__nţă
4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn
culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele
care conţin sunetul acircrdquo
lacircnă _______ adacircnc _________
macircţă _______ bacircrnă __________
racircde ________ cacircine __________
sacircnge _______ cacircrpă _________
gacircrlă ________ tacircrnă ___________
bacirctă _________ pacircine __________
icircmpleti _________________
bracircnduşă ________________
icircndulci___________________
icircnflori __________________
vacircnator __________________
icircnverzi__________________
macircncare ________________
sacircmbure_________________
tacircrnăcop ________________
5 Eu am scris una tu scrii mai multe
icircmpăratrarr_____________
macircnerrarr______________
cacircinerarr ______________
macircnz rarr______________
cacircntecrarr _____________
macircţa rarr_______________
gacircndacrarr______________
pacircine rarr_______________
hacircrtie rarr_______________
sacircmbure rarr ____________
ţacircnţarrarr________________
sacircnzianărarr______________
zacircnărarr_________________
vacircnătorrarr_______________
6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie
icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp
____________________________________________
blacircnd Sacircnziana zacircmbeste
_____________________________________________
pacircinea Cacircinele icircnfulecă
____________________________________________
icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa
____________________________________________
7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos
Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri
Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni
Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui
Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi
Bibliografie
1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom
2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed
Universul Enciclopedic Bucureşti 2009
Prof itinerant Iuliana Lixandru
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
25
FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului
1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt
2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează
3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc
____________ __________ __________
_______________ _______________
Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti
NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________
FICHE DrsquoEacuteVALUATION
I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR
II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles
ont une belle maison
avons un grand chien
ai une robe rouge
a une petite soeur
avez un crayon noir
as une calculette
III Complegravete par ai as a avons avez ont
Nous une grosse chatte
Jrsquo beaucoup drsquoamis
Vous un chien noir
Il Elle un livre drsquohistoire
Tu les cheveux courts
Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă
1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului
2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii
3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate
exerciţiile
Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea
Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni
BUNE PRACTICI
AVOIR avons
Tu
ont
Nous
as
avez
Ilselles
Je elle
vous
a
J
26
DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI
MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI
SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA
Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom
Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________
Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________
FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ
I Date personale
Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________
Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______
Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________
GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________
Trimis de____________________________________________________________________
II Date familiale
Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________
Relaţii icircn familie____________________________________________________________________
Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________
Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________
III Evoluţia copilului
Sarcina____________________________________Naşterea________________________________
Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________
Vorbirea in propoziţii________________________
IV Examen medical
__________________________________________________________________________________
V Examen psihologic
Organizarea spaţială _______________________________________________________________
Organizare temporală_______________________________________________________________
Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________
Lateralitate dominantă_______________________________________________________________
Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________
Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________
Trăsături de personalitate____________________________________________________________
VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs
Gradiniţa__________________________________________________________________________
Şcoala___________________________________________________________________________
Logopedie________________________________________________________________________
VII Examen logopedic
Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________
Cauze posibile _________________________________________________________
27
DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI
Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________
Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________
Pronunţarea silabelor________________________________________________________________
Sunete afectate_____________________________________________________________________
Calitatea vocii______________________________________________________________________
Motricitatea generală________________________________________________________________
Motricitatea facială__________________________________________________________________
Motricitatea linguală_________________________________________________________________
Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________
Vălul palatin_______________________________________________________________________
Dentiţia___________________________________________________________________________
Respiraţia_________________________________________________________________________
Auzul fonematic____________________________________________________________________
Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________
Scriere- Copiere ____________________________________________________________
- Dictare____________________________________________________________________
- Compunere________________________________________________________________
Citire____________________________________________________________________________
Diagnostic logopedic___________________________________________________________
Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________
______________________________________________________________________________
VII Alte date
Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________
Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________
Recomandări pentru familie___________________________________________________________
Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________
__________________________________________________________________________________
SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED
_____________________________________________
Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ
Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti
Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ
Universitatea Bucureşti
28
AMINTIRI BUNE PRACTICI
Conţinuturi (detalieri)
Obiective de
referinţă
Activităţi de
icircnvăţare Resurse Evaluare
ASISTENŢA
- fragmente din carteamdash
Viaţa ca un pom de Crăciun
- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu
Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip
Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte
Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate
Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip
- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta
Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău
Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip
Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare
Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti
CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA
PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune
lectura personalizată a programelor şcolare
planificarea calendaristică
proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor
Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate
Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate
Icircn ce scop
voi face
Ce voi face
Cu ce
voi
face
Cum voi
face
Cacirct s-a realizat
Selectarea conţinuturilor
Analiza resurselor
Determinarea activităţilor de icircnvăţare
Stabilirea instrumentelor de evaluare
Identificarea obiectivelor
29
Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI
LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo
CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo
CPăunescu EDP 1982
Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti
IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT
bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate
nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă
naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de
statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn
Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo
bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a
sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor
programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de
dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor
angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare
Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu
personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea
lor cu copiii cu nevoi speciale
Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă
pentru copiii cu dizabilităţi
Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la
diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de
gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special
sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu
dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări
socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn
şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale
de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie
de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi
alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi
gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru
Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor
judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma
curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă
adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea
durata şcolarizării poate să difere
Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative
speciale au acces la resurse psihopedagogice de
reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri
de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn
comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de
icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la
toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase
speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile
speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de
masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să
se ocupe mult mai bine de elevii
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
Conţinutul manualului
este adecvat
UTILIZARE
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi
elemente de conţinut din manual
Adaptare Omitere Adăugare
Alte materiale suport
NU
DA
Icircnlocuire
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
6
didactică corespunzătoare studiilor sub icircndrumarea unui profesor mentor cu experienţă icircn educaţia specială
(2) Posturile de profesor itinerant şi de sprijin pot fi ocupate şi de absolvenţii unei instituţii de icircnvăţămacircnt superior studii de lungă durată cu calificarea icircn psihopedagogie specială psihologie sau pedagogie (3) Absolvenţii altor specialităţifacultăţi titulari pe catedrele de profesor itinerant şi de sprijin trebuie să icircşi completeze studiile icircn termen de 6 ani de la aplicarea prezentei metodologii prin master de 2 ani icircn psihopedagogie sau studii universitare de licenţă nivel 1 Bologna icircn domeniul psihopedagogiei Art 9 mdash (1) Posturile didactice de profesori itineranţi şi de sprijin sunt normate icircn cadrul unităţilor de icircnvăţămacircnt special fiind ocupate prin concurs icircn conformitate cu prevederile art 89 din Legea nr 12011 (2) Icircn situaţia icircn care icircntr-un judeţ nu există o unitate de icircnvăţămacircnt special profesorul itinerant şi de sprijin este icircncadrat de către unitatea de icircnvăţămacircnt de masă care are cei mai mulţi copiielevi cu CES integraţi (3) Icircn funcţie de necesităţile locale unităţile de icircnvăţămacircnt pot transforma posturicatedre didactice icircn posturi de profesori itineranţi şi de sprijin Art 10 mdash Activitatea unui profesor itinerant şi de sprijin este normată ca activitate de icircnvăţămacircnt special conform art 262 alin (3) pct f) din Legea nr 12011 Art 11 mdash (1) Normarea şi icircncadrarea profesorilor itineranţi şi de sprijin se realizează astfel a) un post pentru 8mdash12 copiielevitineri cu deficienţe moderate sau uşoare integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore b) un post pentru 4mdash6 copiielevitineri cu deficienţe grave profunde sau asociate integraţi individual ori icircn grup de 2mdash3 elevi icircn grupeclase din unităţi de icircnvăţămacircnt de masă echivalent normei de predare de 16 ore (2) Cele 16 oresăptămacircnă aferente normei de predare se realizează icircn activitate directă cu copilulelevul integrat icircn clasă sau icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt unde este icircnscris copilulelevul Art 12 mdash (1) Cel puţin jumătate din activitatea din cadrul celor 16 ore se desfăşoară icircn grupăclasă icircn timpul activităţilorlecţiilor de predare-icircnvăţare icircn parteneriat cu cadrul didactic de la grupăclasă (2) Activitatea directă cu copilulelevul integrat icircn săli multifuncţionalecentre de resurse din unitatea de icircnvăţămacircnt se desfăşoară icircn afara orelor de curs (3) Numărul de ore şi disciplinele de icircnvăţămacircnt la care participă profesorul itinerant şi de sprijin sunt stabilite de comun acord cu cadrele didactice de la grupăclasă Art 13 mdash (1) Categoriile de copiielevi care beneficiază de serviciile educaţionale de sprijin sunt a) copiielevi cu certificat de orientare şcolară şi profesională eliberat de comisia de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAECMBRAE b) copiielevi cu dificultăţi de icircnvăţare de dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat icircn situaţie de eşec şcolar sau icircn risc de abandon şcolar şi beneficiază de servicii de educaţie remedialăconsiliere psihopedagogică din partea cadrelor didactice de la clasăconsilierului şcolarprofesorului logoped etc Icircn funcţie de evoluţia elevului cadrele didactice care au lucrat cu acesta pot recomanda evaluarea de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE icircn vederea asigurării unui profesor itinerant şi de sprijin 2) Toţi copiiielevii care au fost orientaţi şcolar către serviciile educaţionale de sprijin beneficiază de suportul psihopedagogic al unui profesor itinerant şi de sprijin
Art 14 mdash Icircn situaţia icircn care elevul nu atinge standardele minime de evaluare pentru fiecare disciplină domeniu de studiu de pregătire corespunzătoare a clasei icircn care se află deşi a beneficiat de toate serviciile educaţionale de sprijin acesta poate fi reorientat către o unitate de icircnvăţămacircnt special icircn conformitate cu prevederile art 54 din Legea nr 12011 Art 15 mdash (1) Icircn vederea depistării precoce CJRAECMBRAE constituie echipe multidisciplinare care realizează evaluarea tuturor copiilor cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale (2) Pentru realizarea activităţii prevăzute la alin (1) CJRAECMBRAE obţine informaţii de la medici pediatri medici de familie psihologi specialişti din direcţiile generale de asistenţă şi protecţia copilului cadre didactice din creşe grădiniţe şi centre de zi etc Art 16 mdash (1) Toţi copiiielevii evaluaţi şi identificaţi cu CES sau cu risc icircn dezvoltarea competenţelor personale vor fi orientaţi şcolar de către comisiile din cadrul CJRAECMBRAE (2) Orientarea şcolară se face icircn funcţie de tipul şi gradul deficienţei către unităţi de icircnvăţămacircnt de masă sau speciale icircn conformitate cu prevederile art 50 alin (1) din Legea nr 12011 (3) Icircn situaţia icircn care copilul este orientat şcolar spre unităţile de icircnvăţămacircnt de masă acesta va beneficia şi de serviciile educaţionale de sprijin Art 17 mdash CopilulElevul cu CES integrat va fi monitorizat şi evaluat periodic de către comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special la care este icircncadrat profesorul itinerant şi de sprijin care oferă serviciile de sprijin Art 18 mdash Anual comisia internă de expertiză complexă realizează un raport pe care icircl trimite icircmpreună cu dosarul elevului comisiei din cadrul CJRAECMBRAE propunacircnd menţinerea tipului de orientare şcolară sau modificarea acestuia icircn funcţie de rezultatele evaluării Art 19 mdash Atribuţiile profesorului itinerant şi de sprijin sunt următoarele a) colaborează cu comisia internă de expertiză complexă din unitatea de icircnvăţămacircnt special icircn vederea preluării informaţiilor privind evaluarea şi planul de servicii individualizat al copiluluielevului cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă b) colaborează cu toate cadrele didactice din unitatea de icircnvăţămacircnt icircn care este icircnscris copilulelevul icircn vederea realizării unei integrări şcolare eficiente şi a punerii icircn aplicare icircn mod unitar a planului de servicii individualizat MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 47 MONITORUL OFICIAL AL ROMAcircNIEI PARTEA I Nr 7854XI2011 48 c) elaborează şi pune icircn aplicare planul de intervenţie personalizat realizat pe baza planului de servicii individualizat icircn parteneriat cu membrii echipei multidisciplinare d) realizează adaptarea curriculară icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă e) monitorizează aplicarea programelor curriculare adaptate şi evaluează icircn parteneriat cu cadrele didactice de la grupăclasă rezultatele aplicării acestora f) realizează materiale didactice instrumente de lucru şi de evaluare specifice icircn colaborare cu cadrele didactice de la grupaclasa icircn care sunt elevi cu CES g)participă icircn timpul orelor de predare-icircnvăţarela activităţile care se desfăşoară icircn clasă h) participă la activităţile educative şcolare şi extraşcolare din grupăclasă icircn calitate de observator consultant coparticipant
LEGISLAŢIE
7
i) desfăşoară activităţi de stimulare cognitivă individuală sau icircn grup
j)realizează evaluări periodice şi reproiectează programul de intervenţie personalizat icircn funcţie de rezultatele obţinute
k) consiliază părinţiitutorii copiilorelevilor care beneficiază de serviciile de sprijin şi colaborează cu aceştia l) la cererea părinţilortutorilor şisau a cadrelor didactice poate recomanda evaluarea şi orientarea şcolară de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE a tuturor acelor copiielevi care au dificultăţi de icircnvăţare şi nu beneficiază de servicii educaţionale de sprijin Art 20 mdash Profesorii itineranţi şi de sprijin sunt salarizaţi icircn conformitate cu prevederile legislaţiei icircn vigoare CAPITOLUL IV Facilităţi acordate unităţilor de icircnvăţămacircnt integratoare Art 21 mdash Icircn grupeleclasele icircn care sunt integraţi copiielevi cu CES care beneficiază de servicii educaţionale de sprijin efectivele se diminuează cu 2 copiielevi pentru fiecare copilelev integrat Art 22 mdash Cadrele didactice din unităţile de icircnvăţămacircnt integratoare beneficiază de cursuri de formare icircn domeniul educaţiei incluzive organizate de Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului Art 23 mdash (1) Cadrelor didactice care lucrează cu copiielevi cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă li se vor acorda icircn fişele de evaluare cel puţin 5 puncte pentru fiecare copilelev integrat dar nu mai mult de 10 puncte De punctajul acordat beneficiază şi profesorul itinerant şi de sprijin (2) Se recomandă inspectoratelor şcolare judeţeneal municipiului Bucureşti ca la icircntocmirea grilei cu punctajele prevăzute pentru obţinerea gradaţiei de merit şi a distincţiilor să stabilească pentru cadrele didactice din icircnvăţămacircntul de masă care integrează copiielevi cu CES un punctaj echivalent cu cel acordat pentru obţinerea unor performanţe icircn pregătirea elevilor distinşi la concursurile şi olimpiadele şcolare CAPITOLUL V Dispoziţii finale Art 24 mdash Pentru elevii cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă se asigură servicii educaţionale prin profesori itineranţi şi de sprijin pe durata icircnvăţămacircntului preşcolar şi pe icircntreaga perioadă a şcolarizării Art 25 mdash Pentru asigurarea egalităţii de şanse toţi elevii cu CES care participă la evaluările prevăzute de art 74 din Legea nr 12011 şi la exameneleconcursurile locale şi naţionale beneficiază de adaptarea condiţiilor de desfăşurare a acestora pe baza recomandărilor formulate icircn certificatul de orientare şcolară şi profesională Art 26 mdash (1) CopiiiEleviiTinerii cu CES integraţi icircn unităţile de icircnvăţămacircnt de masă beneficiază de asistenţă socială constacircnd icircn asigurarea alocaţiei zilnice de hrană a rechizitelor şcolare a cazarmamentului a icircmbrăcămintei şi a icircncălţămintei icircn cuantum egal cu cel asigurat copiilor aflaţi icircn sistemul de protecţie a copilului precum şi de găzduire gratuită icircn internatele sau centrele de asistare pentru copiii cu CES din cadrul direcţiilor generale judeţenea municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului (2) Drepturile prevăzute la alin (1) vor fi asigurate din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de icircnvăţămacircnt la care sunt icircnscrişi copiiielevii
TENDINŢE ACTUALE IcircN ATITUDINEA
CADRELOR DIDACTICE FAŢĂ DE
INTEGRAREA COPIILOR CU
DEFICIENŢE
Adesea deficienţa de auz la copii este percepută
altfel decacirct deficienţa mintală cum este cazul unor cadre
didactice care nu sunt bine informate sau nu au suficientă
experienţă icircn abordarea copiilor cu deficienţe
Şi icircn cazul specialiştilor bine informaţi şi cu o
experienţă mai bogată icircn lucrul cu copiii deficienţi există o
diferenţă de percepţie care poate influenţa decisiv
atitudinea faţă de integrarea acestei categorii de copii
Are o influenţă importantă icircn formarea percepţiei
sociale asupra deficienţei de un tip sau altul nivelul de
pregătire şi formare profesională Există inflluenţe diferite
exercitate de către mediul integrator al şcolilor obişnuite şi
de către mediul separat al şcolilor din icircnvăţămacircntul
special
Cuvinte cheie atitudine percepţie socială deficienţă
mintală deficienţă de auz integrare
Perspective teoretice
Atitudinile sunt procese psihologice latente sau
manifeste ale tuturor persoanelor care sunt exprimate sau
formulate cacircnd sunt evocate de stimuli (Antonak şi Linveh
2000) Ele se formează icircn timp prin experienţe sunt
construite social şi reprezintă atracţii sau repulsii evaluări
favorabile sau nefavorabile ale obiectelor oamenilor
evenimentelor ideilor şi reacţiile la acestea Atitudinile ca
modalităţi relativ constante de raportare a individului
grupului faţă de anumite laturi ale vieţii sociale sau faţă de
propria persoană pot furniza informaţii cu privire la modul
icircn care sentimentele şi părerile influenţează cunoaşterea
socială şi producerea comportamentului social
Atitudinile au la bază procese care nu pot fi observate
icircn mod direct deoarece sunt interne subiectului Atitudinile
se exprimă icircnsă icircn răspunsurile evaluative ale indivizilor cu
privire la obiectul atitudinii După Petty Wegener şi
Fabrigar (1997) deşi atitudinile au fost definite icircn diverse
moduri la baza lor se află dimensiunea evaluativă
Atitudinile sunt evaluări succinte ale obiectelor (propria
persoană alte persoane diverse subiecte etc) de-a lungul
unui continuum de la pozitiv la negativ Icircn urma proceselor
de elaborare a atitudinilor rezultă o activitate evaluativă
prin care obiectul atitudinii este plasat pe un punct de-a
lungul unei axe care are un pol negativ şi unul pozitiv
Cacircnd ating un grad mai icircnalt de stabilitate atitudinile se
constituie icircn icircnsuşiri caracteriale ale unei persoane Icircn
relaţie cu valorile atitudinile formează sisteme de valori-
atitudini (Linton R) care au funcţia de vectori orientativi
personali (de exemplu atitudinea faţă de sine faţă de
muncă faţă de o ideologie etc )
Aceste structuri psihice sunt orientări personale sau
de grup rezultate din combinarea de elemente afective
cognitive şi conative care exercită influenţe de
direcţionare motivare sau evaluare asupra
comportamentului Eaglz şi Chaiken (1993) explică modul
icircn care pot genera atitudinile răspunsuri cognitive(de
exemplu credinţe cu privire la obiectul atitudinii)
LEGISLAŢIE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
8
răspunsuri cognitive (de exemplu credinţe cu
privire la obiectul atitudinii) răspunsuri
afective (de exemplu emoţii sau sentimente
faţă de obiectul atitudinii) şi răspunsuri
comportamentale (spre exemplu intenţia sau efectuarea
unor acţiuni asupra obiectului atitudinii)
Se pot delimita trei caracteristici pe care atitudinile le
prezintă şi care exercită influenţe icircn interpretarea
informaţiilor relevante pentru respectiva atitudine
rezistenţa la influenţă şi predicţia comportamentelor
accesibilitatea (cacircnd asocierile dintre obiect şi evaluare
sunt puternice simpla prezentare a obiectului atitudinii
poate activa automat evaluarea acestuia) tăria
(persistenţa icircn timp rezistenţa la schimbare şi influenţele
asupra procesării informaţiilor şi comportamentelor
indivizilor) ambivalenţa (cacircnd avem atitudini care conţin
atacirct elemente pozitive cacirct şi elemente negative)
Atitudinea are rol dinamogen determinacircnd o
preparaţie pentru acţiune mai durabilă şi mai generică
decacirct motivaţia şi este apreciată ca fiind o stare de
pregătire sau de fundamentare a opţiunii pentru iniţierea şi
manifestarea unui comportament Atitudinea exercită şi o
funcţie reglatorie asupra comportamentului icircn care se
exprimă prin acţiuni corespunzătoare Aceasta are un
caracter de variabilă inferantă (Stoetzel) icircntrucacirct nu este
direct observabilă ci rezultă din comportamentele pe care
le suscită
Totodată atitudinile sunt implicate icircn relaţii şi
interacţiuni sociale exercitacircnd o funcţie de motivare şi
orientare a acestora Atitudinile exercită influenţe asupra
comportamentelor indivizilor relaţiile dintre atitudini şi
comportamente constituind un domeniu preferat de
cercetare Din această perspectivă atitudinile reflectă o
predispoziţie de a ne comporta icircn mod stereotip şi
predictibil faţă de sau icircn prezenţa membrilor unui anumit
grup (Hunt şi Hunt 2000) Atitudinile fac parte din
categoria factorilor dispoziţionali de estimarea a
comportamentului uman şi sunt buni predictori pentru
comportament atunci cacircnd sunt puternice şi constante
sunt legate direct de comportamentul prezis sunt bazate
pe experienţa personală directă şi cacircnd subiectul este
conştient de atitudinile sale
Atitudinile constituie obiect al icircnvăţării şi schimbării
Achiziţionarea de atitudini se realizează pe trei căi mai
importante contactul direct cu obiecte evenimente
persoane etc interacţiunea cu cei care deţin deja o
atitudine experienţa socială asimilată icircn grupurile formale
sau informale Aici familia se consideră că are un rol
important icircn modelarea atitudinii la copil ca urmare a
identificării acestuia cu unul dintre părinţi Atitudinile
dobacircndite icircn copilărie şi adolescenţă sunt ulterior
consolidate sau schimbate ca urmare a multiplicării
influenţelor şi relaţiilor sociale care pot avea efect de
icircntărire sau de generare de conflicte icircntre informaţiile sau
experienţele vechi şi noi
Au fost descrise legături icircntre atitudini şi reprezentările
sociale relative la obiectele atitudinilor icircn sensul că
atitudinea faţă de un obiect nu poate să apară fără
reprezentarea prealabilă a acelui obiect Reprezentările
sociale sunt ansambluri dinamice cu rol esenţial icircn
producerea şi reglarea comportamentelor icircn stabilirea
relaţiei cu mediul icircnconjurător care subordonează
atitudinile şi opiniile (expresiile verbale ale atitudinilor)
alimentează organizează şi le orientează spre cacircmpul
manifestărilor acţionale cotidiene oferind stiluri de
conduită bine conştientizate grefate pe grile atitudinale
prin care individul se racordează la concepţia grupului a
comunităţii de care aparţine
Există o serie de factori care pot contribui la formarea
atitudinilor faţă de persoanele cu handicap şi care le
imprimă un specific orientării comportamentului membrilor
societăţii faţă de integrarea socială a acestei categorii de
persoane Icircn funcţie de orientarea acestor atitudini
favorabilă sau defavorabilă faţă de persoanele cu
handicap este influenţat icircn acelaşi sens şi procesul
includerii acestor categorii de persoane icircn mediile
obişnuite
Factorii care determină constituirea unor atitudini
pozitive sau negative faţă de persoanele cu handicap şi
implicit faţă de copiii cu handicap şi care reflectă măsura
icircn care persoanele obişnuite sunt pregătite sau nu să intre
icircn relaţii cu persoanele ce prezintă un handicap pot fi din
cel puţin trei categorii factori care ţin de persoana care
exprimă opinia tipul handicapului şi contextul socio-
cultural la un moment dat Pe de altă parte mai mulţi
autori au trecut icircn revistă o serie de factori care pot
influenţa formarea atitudinilor faţă de persoanele cu
handicap dintre care amintim vacircrsta genul
naţionalitatea statutul marital nivelul educaţional nivelul
socio-economic reşedinţa icircn mediul urban sau rural
experienţa cu persoanele cu deficienţe etc (Tervo
Redinius şi Palmer 2004)
Investigarea atitudinilor faţă de persoanele cu
handicap s-a aflat icircn centrul mai multor cercetări mai ales
icircn ultimii ani Deşi studiile privind atitudinile societăţii faţă
de persoanele cu deficienţehandicap arată o evoluţie a
atitudinilor membrilor acesteia către acceptare şi toleranţă
totuşi mai există persoane care icircmpărtăşesc concepţii
greşite privind diferite categorii de persoane cu deficienţe
sau manifestă comportamente discriminatorii icircn ceea ce
priveşte oportunităţile educaţionale sau profesionale care
pot fi puse la dispoziţia acestora
Literatura de specialitate a prezentat o serie de studii
care au pus un accent deosebit pe investigarea atitudinilor
faţă de integrarea sau includerea persoanelor cu handicap
şi icircn special a copiilor cu CES handicap De o importanţă
deosebită icircn calitatea vieţii persoanelor cu handicap o au
atitudinile specialiştilor (logopezi psihoterapeuţi etc) faţă
de această categorie de persoane Investigarea atitudinilor
specialiştilor faţă de integrarea acestor persoane ajută la
identificarea celor mai potrivite măsuri de influenţare icircn
scopul formării unor relaţii bazate pe valorificare reciprocă
şi de promovare a egalităţii şanselor de participare
Metodologia cercetării
Propunem icircn cele ce urmează un studiu diferenţiat
realizat pe baza investigării atitudinii faţă de integrarea
persoanelor cu deficienţă mintală comparativ cu
integrarea persoanelor cu deficienţă de auz din
perspectiva cadrelor didactice din structurile de
icircnvăţămacircnt obişnuit şi din cele de icircnvăţămacircnt special din
Romacircnia (judeţul Braşov şi municipiul Bucureşti) icircn anul
şcolar 2010 ndash 2011
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
9
Obiectivul investigaţiei a fost compararea
atitudinilor manifestate de cadrele didactice
din icircnvăţămacircntul de masă şi din cel special
faţă de integrarea copiilor cu deficienţă
mintală şi deficienţă de auz
Icircn cadrul cercetării au fost investigate 150 de cadre
didactice repartizate icircn şase eşantioane cu cacircte 25 de
subiecţi şi pe trei categorii de persoane cadre didactice
din şcoala specială cadre didactice itinerante şi cadre
didactice care lucrează cu copiii normali (respectiv cacircte 50
de subiecţi din fiecare categorie)
Metoda de cercetare aplicată a fost investigaţia
realizată pe bază de chestionar utilizacircndu-se două
chestionare distincte unul icircn formă revizuită respectiv
inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală denumit
MRAI-R iar celălalt icircn formă adaptată cu aceeaşi itemi
dar care aborda perspectiva atitudinii faţă de persoanele
cu deficienţă de auz Jumătate din numărul de cadre
didactice respectiv cacircte 25 de subiecţi din cele trei
categorii au completat un chestionar privind atitudinile faţă
de persoanele cu deficienţă mintală iar cealaltă jumătate
din numărul de cadre didactice tot icircn aceeaşi distribuţie
au completat un chestionar privind atitudinile faţă de
persoanele cu deficienţă de auz
Inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală a fost
revizuit de Antonak şi Harth icircn anul 1994 şi cuprinde 29 de
itemi care au valoare pozitivă sau negativă icircn funcţie de
modul de orientare al atitudinilor icircn acest caz fiind luate ca
reper atitudinile pozitive faţă de persoanele cu deficienţă
mintală Itemii sunt structuraţi pe patru scale iar pe fiecare
scală sunt repartizaţi 7 maximum 8 itemi Scalele sunt
următoarele
- Scala IntegrarendashSegregare evaluează opiniile privind
integrarea persoanelor cu deficienţă mintală icircn societate
- Scala Distanţă Socială evaluează opiniile cu privire la
interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele cu şi
fără deficienţă mintală
- Scala Drepturi Private evaluează opiniile cu privire la
respectarea drepturilor persoanelor cu deficienţă mintală icircn
societate
- Scala Convingeri Nefavorabile evaluează opiniile cu
privire la unele aspecte morale şi comportamente sociale
ale persoanelor cu deficienţă mintală
Inventarul se completează individual de către
fiecare participant fără limitarea timpului iar pentru fiecare
item se marchează opinia pe un continuum de patru
puncte cu ancorele bdquodezacord total bdquodezacord bdquoacord şi
bdquoacord total
După completarea chestionarului subiecţii au fost
rugaţi să furnizeze unele informaţii personale privind
vacircrsta genul nivelul educaţional şi ocupaţia actuală
Subiecţii au fost invitaţi sa indice dacă cunosc o persoană
cu deficienţă mintală Icircn cazul icircn care răspunsul este
pozitiv aceştia trebuiau să indice tipul relaţiei pe categorii
(relaţie familială apropiată icircntacircmplătoare de vecinătate
doar cunoştinţe sau neexistenţa unei relaţii)
Pentru a cota rezultatele icircn direcţia atitudinilor
pozitive s-a ţinut seama de valoarea pozitivă sau negativă
a fiecărui item acordacircndu-se punctaje la modul următor
pentru un item pozitiv dezacord total = 1 dezacord = 2
acord = 3 acord total = 4 pentru un item negativ
dezacord total = 4 dezacord = 3 acord = 2 acord total= 1
Scorurile la scalele integrarendashsegregare drepturi
private şi convingeri nefavorabile pot avea valori cuprinse
icircntre 7 şi 28 de puncte iar la scala distanţă socială valorile
pot fi cuprinse icircntre 8 şi 32 de puncte La nivelul icircntregului
instrument de măsurare scorurile pot lua valori cuprinse
icircntre 29 şi 116 puncte
Modul de abordare icircn cazul inventarului de atitudini
faţă de deficienţa de auz a fost exact acelaşi fiind doar
icircnlocuit termenul de deficienţă mintală cu cel de deficienţă
de auz şi rezultacircnd forma adaptată a inventarului de
atitudini MRAI-R (luat drept reper)
Ipoteza cercetării pe care o supunem spre verificare
presupune că icircntre atitudinile cadrelor didactice care
lucrează icircn şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care
lucrează icircn icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice
determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare
profesională Suplimentar se va face diferenţierea
percepţiei sociale a integrării copiilor cu deficienţă
mintală comparativ cu copiii ce prezintă deficienţă de auz
aşa cum se prezintă din perspectiva specialiştilor icircn
educaţie la cele trei categorii de cadre didactice avute icircn
vedere
Rezultatele obţinute la cele două tipuri de inventare
au fost prelucrate statistic prin calculul frecvenţele
medianele şi procentelor corespunzătoare privind
atitudinea faţă de fenomenul integrării la nivel general
respectiv la nivelul tuturor itemilor inventarelor dar şi pe
cele patru scale de apreciere delimitate Pentru verificarea
diferenţelor semnificative dintre loturile de cadre didactice
s-a recurs la aplicarea testului U (Mann-Whitney) utilizabil
icircn cazul eşantioanelor independente
Comparaţie icircntre atitudinile manifestate de cadrele
didactice din şcolile speciale şi din şcolile
integratoare
Eşantioanele investigate le vom denumi prescurtat
după cum urmează Tipurile de cadre didactice care şi-au
exprimat atitudinea faţă de integrarea copiilor cu deficienţă
mintală sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special (DMS)
cadrele didactice itinerante (DMI) profesorii din
icircnvăţămacircntul general (DMG) Pentru exprimarea opiniei
faţă de integrarea copiilor cu deficienţă auditivă tipurile de
cadre didactice sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special
(DAS) profesorii itineranţi (DAI) şi cadrele didactice care
predau icircn icircnvăţămacircntul obişnuit (DAG)
Pentru delimitarea tendinţelor icircn atitudinile cadrelor
didactice investigate pe cele patru scale ale inventarelor
au fost calculate frecvenţele medianele şi procentele
corespunzătoare fiecărei scale valori pe baza cărora s-au
putut icircntocmi reprezentările grafice de la nivelul celor
patru scale după cum urmează
64
75
61
68
79
72
0
10
20
30
40
50
60
70
80
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Integrare-Segregare
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
10
Scala Integrare-Segregare cuprinde itemi
care sondează opiniile privind integrarea
copiilorpersoanelor cu deficienţe icircn
comunitatea educaţională sau socială din
perspectiva beneficiilor care pot fi obţinute prin procesul
de integrare atacirct icircn ceea ce priveşte persoanele
deficiente cacirct şi persoanele normale
Tendinţa rezultatelor obţinute la nivelul fiecărui
eşantion investigat se poate observa icircn reprezentarea
grafică de mai sus La nivelul acestei scale se evidenţiază
o distribuţie aproximativ asemănătoare din perspectiva
opţiunilor privind deficienţa mintală comparativ cu
deficienţa de auz dar pentru ultima perspectivă atitudinea
celor trei categorii de cadre didactice este uşor mai
favorabilă icircn general Menţionăm faptul că profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă manifestă cea mai puţin favorabilă
atitudine faţă de integrarea copiilor cu deficienţă mintală
(61) icircnregistracircnd cele mai multe scoruri la opţiunea
dezacord sau dezacord total spre deosebire de celelalte
loturi iar faţă de integrarea elevilor cu deficienţă de auz
manifestă o permisivitate mai mare scorurile fiind
apropiate de cele ale profesorilor itineranţi (68 se apropie
de 72) Cele mai bune atitudini faţă de integrarea copiilor
cu deficienţe mintale respectiv de auz le-au manifestat
cadrele didactice itinerante icircn proporţie de 75
(eşantionul DMI) şi de 79 (eşantionul DAI)
Scorurile sunt mai bune atunci cacircnd itemii conţin
referiri la persoane cu deficienţe icircn general (şi numai la
copii) şi cacircnd este vorba mai ales de integrarea icircn
comunitate (cu perspectivă mai largă decacirct integrarea
educaţională) sau la locul de muncă Integrarea
educaţională la nivelele superioare cum ar fi la liceu este
mai bine cotată probabil pentru faptul că la această
vacircrstă elevii au dobacircndit suficiente comportamente
adaptive care să le sprijine integrarea la acest nivel şi să
facă faţă relaţionării adecvate cu ceilalţi dar şi comunicării
cu semenii icircn ansamblu
Au fost icircnregistrate şi scoruri mai slabe mai ales din
perspectiva includerii elevilor cu deficienţe icircn programe de
după-amiaza separate de elevii normali S-a observat o
tendinţă generală de a opta pentru includerea suplimentară
a acestor copii indiferent de tipul de deficienţă icircn scopul
completării educaţiei şi stimulării adecvate a dezvoltării
acestor copii Un alt motiv ar mai fi resursele materiale şi
umane insuficiente la nivelul integrării educaţionale la
momentul actual sau faptul că dificultăţile pot fi mai mari
decacirct beneficiile icircn cadrul procesului integraţional
Icircn cadrul scalei Distanţă socială sunt incluşi itemi cu privire
la interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele
cu şi fără deficienţe itemi care indică gradul de apropiere
sau distanţare socială a persoanelor fără deficienţe faţă de
persoanele cu deficienţe icircn anumite contexte sociale
La această scală tendinţa generală la cele trei
categorii de cadre didactice este asemănătoare ca şi la
scala precedentă cu menţiunea că scorurile la acest nivel
au valori mai bune decacirct la scala integrare-segregare
Cele mai bune rezultate (icircn procent de 78 pentru
eşantionul DMS şi de peste 80 la celalalte eşantioane
cu excepţia eşantionului DMG) au fost obţinute la itemii
care se referă la interacţiuni sociale cum ar fi a merge la
film la teatru cu persoane care prezintă deficienţe a
participa la o petrecere dedicată unui copil cu deficienţă
Şi la nivelul contactelor sociale de tipul a icircnota alături de o
persoană deficientă a locui icircn bloc cu persoane din
această categorie au fost obţinute scoruri bune
Excepţie de la aceste tendinţe favorabile icircn integrarea
socială a persoanelor cu deficienţă a făcut eşantionul
DMG care a manifestat respingeri semnificative faţă de
integrarea persoanele cu deficienţă mintală comparativ cu
celelalte eşantioane (icircn general doar icircn proporţie de 76
au avut opinii favorabile relaţionării cu această categorie
de persoane)
Cu cacirct itemii se raportează la cultivarea unor relaţii mai
apropiate cu persoanele ce prezintă deficienţe cu atacirct se
manifestă o reţinere mai mare faţă de persoanele cu
deficienţă (de exemplu a permite ca propriul copil să icircşi
facă prieteni dintre persoanele care prezintă deficienţă a
lua cina icircmpreună cu persoane din această categorie)
fapt ce s-a evidenţiat icircn scoruri uşor mai reduse decacirct la
ceilalţi itemi Itemul care se referă la faptul de a fi tuns de
către o persoană competentă care prezintă deficienţă a
icircntrunit cele mai mari reţineri la nivelul acestei scale
dovedind o oarecare lipsă de icircncredere faţă de aceste
persoane
Totuşi se evidenţiază la nivelul acestei scale tendinţe
care reflectă acceptarea socială crescută a persoanelor cu
deficienţe indiferent de contextul icircn care au interacţiunile
sociale (cu excepţia subliniată mai sus) iar distanţa
socială tinde să crească mai mult icircn cadrul implicării
membrilor de familie icircn relaţii de prietenie sau de
vecinătate
78
88
75
81
91
81
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Distanţă Socială
68
79
68
71
79
75
62
64
66
68
70
72
74
76
78
80
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Drepturi Private
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
11
La nivelul scalei convingeri nefavorabile
distribuţia generală a rezultatelor obţinute
respectă configuraţia de la celelalte scale ale
chestionarului cu menţinerea la niveluri
superioare a tendinţei generale a eşantioanelor de
profesori itineranţi (cu cacircte un procentaj de 71 la fiecare
lot) urmate de eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul special şi din cel obişnuit care sunt icircn
favoarea integrării elevilor cu deficienţă de auz
(procentajele sunt de 68 pentru fiecare lot) Cele mai
scăzute niveluri privind acceptarea integrării au fost atinse
tot de eşantionul de cadre didactice din icircnvăţămacircntul de
masă care manifestă reţinere icircn integrarea copiilor cu
deficienţă mintală (căruia icirci corespunde un procent de
61)
Scorurile de la această scală au fost uşor mai scăzute
decacirct cele obţinute la celalalte scale Anumite convingeri
nefavorabile expuse au fost icircmpărtăşite şi de o mare parte
din cadrele didactice investigate cum ar fi cele referitoare
la capacitatea persoanelor cu deficienţă de a avea răbdare
pentru a obţine ceea ce icircşi doresc sau de a da dovadă de
autocontrol capacitate ce poate să aibă un rol stimulator icircn
stabilirea de relaţii icircntre această categorie de persoane şi
persoanele fără deficienţe Cea mai nefavorabilă
convingere la care au aderat multe dintre cadrele
didactice a fost cea privind imposibilitatea de manifestare
a persoanelor cu deficienţe icircn acelaşi fel cu cele care nu
au deficienţe chiar dacă contextul este considerat a fi
favorabil icircn condiţiile egalităţii de şanse sociale
Au existat şi atitudini pozitive icircn marea majoritate a
cazurilor icircn ceea ce priveşte convingerea că şcolarii cu
deficienţe nu icircşi pierd timpul jucacircndu-se la ore
recunoscacircnd valoarea includerii copiilor cu deficienţe icircn
şcolile de masă şi a implicării icircn procesul icircnvăţării
desfăşurat icircn clasă De asemenea au fost recunoscute
beneficiile integrării acestei categorii de copii şi importanţa
interacţiunilor sociale dintre persoanele cu şi fără
deficienţă cu valorizarea posibilităţilor de exprimare ale
persoanelor deficiente
Icircn general cadrele didactice au preponderent
convingeri favorabile dar au şi idei preconcepute cu privire
la persoanele cu deficienţă luacircnd icircn considerare limitele şi
dificultăţile pe care le icircntacircmpină persoanele cu deficienţă
icircn relaţiile interpersonale Pe de altă parte se mai poate
menţiona faptul că profesorii nu cred icircn procent
semnificativ că prejudiciile aduse persoanelor cu
deficienţe au fost exagerate
Pentru verificarea ipotezei cercetării formulată mai
sus s-a recurs la aplicarea testului Mann-Whitney prin
care s-au comparat perechi de eşantioane icircn vederea
delimitării semnificaţiei diferenţelor dintre rezultatele
obţinute de fiecare eşantion
Valorile testului U (Mann-Whitney) icircmpreună cu
reprezentarea grafică a rezultatelor generale la
chestionare prezentate mai jos au relevat o serie de
diferenţe semnificative icircn exprimarea atitudinilor faţă de
integrarea persoanelor cu deficienţe mintale şi de auz
Tabel cu valorile testului U (Mann-Whitney)
Se observă diferenţe semnificative icircntre categoria
profesorilor itineranţi şi icircntre cele două categorii de cadre
didactice din icircnvăţămacircntul special respectiv din
icircnvăţămacircntul general atacirct din perspectiva rezultatelor
privind deficienţa de auz (la pragurile de semnificaţie de
0025 şi 0043) cacirct mai ales din perspectiva deficienţei
mintale (pragurile de semnificaţie tind către 0 avacircnd
valorile 0001 şi 0003) ndash icircn cazul nostru verificarea
statistică este considerată validă la p=005
Pere
chi de e
şantioane
Valo
are
test
U
Pra
g d
e s
em
nific
aţie
D
MG
ndash D
MS
189
00
19
DM
G ndash
DM
I
158
00
03
DA
G ndash
DA
S
208
00
37
DA
G ndash
DA
I
225
00
43
DM
S ndash
DM
I
134
00
01
DA
S ndash
DA
I
197
00
25
DM
S ndash
DA
S
186
00
14
DM
I ndash D
AI
280
05
27
DM
G ndash
DA
G
150
00
02
71
78
68
73
7977
60
65
70
75
80
1
Graficul privind atitudinea generală faţă de
copiii cu deficienţe mintale şi de auz
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
12
Şi procentele calculate pe baza medianelor
care exprimă tendinţa generală a grupurilor
pe baza unei valori centrale relevă aceeaşi
situaţie pe o scară de la 1 la 100 cadrele
didactice itinerante se află la poziţia 78 şi 79 reprezentacircnd
nivelele cele mai ridicate de acceptare a procesului de
integrare a copiilor cu deficienţe mintale respectiv de auz
Din calculul procentelor realizate pe baza frecvenţelor pe
intervalele de dezaprobare aprobare a fenomenului
integrării a reieşit faptul că două treimi din fiecare eşantion
se situează icircn zona acordului total privind acest fenomen
iar restul de o treime din subiecţi icircn zona acordului simplu
De altfel cele două grupuri tind să se comporte ca unul
singur nefiind o diferenţă semnificativă icircntre aceste
eşantioane (la pragul de semnificaţie de 0527)
Urmărind icircn continuare raţionamentul nostru se poate
observa din reprezentarea grafică generală că profesorii
din şcolile speciale ocupă o poziţie inferioară la valorile
74 respectiv 76 cadrele didactice din şcoala specială
pentru copii cu deficienţe de auz avacircnd un nivel mai ridicat
de acceptare a integrării 36 dintre acestea exprimacircndu-
şi acordul total faţă de fenomenul integrării (spre deosebire
de profesorii din icircnvăţămacircntul special pentru copii cu
deficienţă mintală care doar icircn proporţie de 20 sunt total
de acord cu integrarea acestei categorii de copii)
De menţionat faptul că poziţiile cele două eşantioane
de profesori din icircnvăţămacircntul special sunt situate icircn zona
acordului simplu şi a acordului total faţă de integrarea
copiilor deficienţi ca şi icircn cazul profesorilor itineranţi Doar
icircn cazul cadrelor didactice din icircnvăţămacircntul general a fost
delimitat un procent de 12 dintre subiecţi care au
manifestat dezacord privind integrarea copiilor cu
deficienţe mintale Faţă de copiii cu deficienţă de auz nu s-
a icircnregistrat această poziţie icircn ansamblu la profesorii care
lucrează cu elevi normali Se mai poate observa poziţia
superioară a eşantionului din urmă (valoarea 77) icircn
comparaţie cu poziţia inferioară a grupului profesorilor din
şcoala obişnuită care şi-au exprimat opiniile privind
integrarea copiilor cu deficienţă mintală (valoarea 60 fiind
cea mai scăzută valoare dintre toate)
Perspectiva integrării elevilor cu deficienţă mintală
este defavorabilă faţă de perspectiva integrării şcolarilor
cu deficienţe de auz din punctul de vedere al atitudinilor
profesorilor din icircnvăţămacircntul de masă deşi un procent mai
mic de cadre didactice manifestă dezacord faţă de
integrarea copiilor cu deficienţă mintală (după cum
spuneam mai sus) 56 din subiecţii chestionaţi şi-au
exprimat acordul simplu şi doar 32 au fost total de acord
cu fenomenul integrării acestei categorii de copii Icircn cazul
deficienţei de auz 60 din profesori sunt total de acord şi
doar 40 dintre aceştia şi-au exprimat acordul simplu faţă
de integrarea copiilor cu deficienţe de auz
Cu privire la sensul orientării atitudinii faţă de
integrare la eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul obişnuit s-a delimitat o situaţie inversată
comparativ cu eşantioanele de profesori din icircnvăţămacircntul
special icircn sensul că icircn mediul obişnuit există o respingere
mai mare a integrării copiilor cu deficienţă mintală şi o
acceptare mai mare apropiată de poziţia cadrelor
didactice itinerante icircn cazul integrării elevilor cu deficienţă
de auz Şi icircntre eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul special s-a constatat un grad mai mare de
de acceptare a integrării copiilor cu deficienţă de auz spre
deosebire de cei cu deficienţă mintală
Din perspectiva manifestării opiniei faţă de o
deficienţă sau alta diferenţele sunt semnificative icircn cadrul
categoriei profesorilor din icircnvăţămacircntul obişnuit (la pragul
de semnficaţie de 0002) dar şi a celei a profesorilor din
icircnvăţămacircntul special (pragul are valoarea 0014) Situaţia
se poate explica prin calitatea percepţiei sociale (mai
favorabilă sau mai defavorabilă) cu privire la handicapul
determinat de cele două tipuri de deficienţe
Icircn vederea verificării ipotezei cercetării au mai fost
comparate şi rezultatele obţinute din perspectiva
categoriei profesorilor din şcoala de masă raportată la cea
a cadrelor didactice din şcoala specială pe linia tipului de
deficienţă pentru care a fost realizată investigaţia aceste
diferenţe fiind net semnificative la pragul de 0019 icircn
cazul deficienţei mintale şi la pragul de 0037 pentru
deficienţa de auz Aceste diferenţe ar putea fi argumentate
prin diferenţele existente icircn nivelul de pregătire şi de
formare profesională la aceste două categorii de cadre
didactice doar icircn puţine cazuri profesorii din icircnvăţămacircntul
obişnuit avacircnd unele informaţii şi o oarecare experienţă icircn
abordarea copiilor cu deficienţă mintală sau cu deficienţă
de auz
Se confirmă astfel ipoteza supusă verficării conform
căreia icircntre atitudinile cadrelor didactice care lucrează icircn
şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care lucrează icircn
icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice
determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare
profesională afirmaţie verificată din două perspective cea
a deficienţei mintale şi cea a deficienţei de auz
Dubla verificare a avut rolul de a evidenţia modul icircn
care percepţia socială a celor două tipuri de deficienţă
acţionează la nivelul procesului de integrare pentru
constituirea unei atitudini mai mult sau mai puţin
favorabile (sau defavorabile) din perspectiva categoriilor
de specialişti implicaţi icircn educaţia copiilor cu aceste tipuri
de deficienţe
Se mai poate contura o concluzie potrivit căreia
percepţia socială a deficienţei direcţionează icircn sens
favorizant sau frenator procesul de integrare din
perspectiva profesorilor din şcolile integratoare (agenţi
educativi care au puţină experienţă respectiv pregătire icircn
abordarea copiilor cu deficienţe) dar şi din cea a cadrelor
didactice din icircnvăţămacircntul segregat (care sunt specialişti
bine pregătiţi şi cu experienţă adecvată bogată icircn
domeniu) Percepţia socială a deficienţei de auz mai
favorabilă decacirct cea a deficienţei mintale determină
atitudini mai favorabile faţă de integrare la profesorii din
icircnvăţămacircntul special şi mai ales la cei din icircnvăţămacircntul
general dar icircn situaţia din urmă s-au constatat chiar
unele atitudini defavorabile icircn cazul integrării copiilor cu
deficienţă mintală
O constatare interesantă la momentul actual a
fost lipsa diferenţei semnificative icircn cadrul categoriei
profesorilor itineranţi care şi-au manifestat nediferenţiat
atitudinile faţă de integrarea copiilor care prezintă cele
două tipuri de deficienţe Profesorii itineranţi icircn general
sunt formaţi şi orientaţi icircn vederea educării adecvate şi
integrării copiilor cu deficienţe chiar dacă aceste
deficienţe sunt diferite multe dintre cadre fiind absolvente
ale icircnvăţămacircntului superior de specialitate
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
13
La acestea percepţia socială a copilului cu
deficienţă mintală şi a celui cu deficienţă de
auz nu diferă foarte mult semnificativ
subiecţii educaţiei fiind abordaţi din
perspectiva cerinţelor lor educaţionale
speciale şi contează mai puţin eticheta care este acordată
prin icircmpărţirea deficienţelor pe categorii
Cercetarea de faţă din perspectiva modului icircn care
percepţia socială asupra deficienţei sau handicapului de un
anumit tip acţionează icircn sensul orientării atitudinilor faţă de
integrarea copiilor cu deficienţe se icircnscrie icircn seria
investigărilor care vizează studiul impactului unor
fenomene sociale asupra procesului de integrare a
persoanelor cu deficienţe fiind icircn acelaşi timp doar un
demers care ne-a stacircrnit interesul pentru cercetări
ulterioare mai elaborate icircn domeniu
Bibliografie
1 Atkinson amp Hilgardrsquos - Smith E Fredrickson B Lufhes
G Nolen-Hoeksema S ―Introducere icircn psihologie ediţia
a XIV-a Bucureşti Ed Tehnică copyright 2005
2 Avramidis E Norwich B bdquoTeachersrsquo attitudes towards
integrationinclusion a review of the literature European
Journal of Special Needs Education 2002
3 Antonak RF Livneh H bdquoMeasurement of attitudes
towards persons with disabilities Disability and
Rehabilitation 2000
4 Curelaru M bdquoReprezentări sociale opinii şi atitudini
rev Psihologie Socială nr8 2001
5 Zamfir C Vlăsceanu L coord bdquoDicţionar de
sociologie Ed Babel Bucureşti 1998
Prof psihoped drd ANGELA TIMUŞ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă
de Recuperare Hipoacuzici din Braşov
Profesor univ dr DORU-VLAD POPOVICI
Universitatea din Bucureşti
POSIBILITĂŢI DE EVALUARE LA DISCIPLINA ACTIVITĂŢII DE
PREPROFESIONALIZARE PENTRU ELEVII CU DIZABILITĂŢI
Pentru icircntregirea şi nuanţarea tabloului evaluativ iniţial şi final al elevilor cu deficienţe severe profunde şi asociate din clasele V ndash X consider oportună completarea palierelor existente icircn grila de evaluare utilizată icircn şcoala noastră icircn acest an şcolar 2011 ndash 2012 cu următoarele două secvenţe de evaluare care urmăresc şi apreciază
nivelul cunoaşterii corpului uman icircn detaliu a manifestărilor şi problemelor de sănătate ale acestuia şi a unor reguli elementare de igienă corporală
aptitudinile cunoştinţele şi abilităţile necesare preprofesionalizării elevilor cu dizabilităţi
Aceste două direcţii de evaluare vizează nu numai competenţele de autoicircngrijire şi prevenţie elemente importante icircn educaţia specială ci şi pe cele practic-acţionale necesare dobacircndirii deprinderii de a munci cu folos icircntr-o societate viitoare mai echilibrată şi mai lucrativă
De aceea icircn tabelul bdquoAchiziţii instrumentale din grila iniţială de evaluare propun adăugarea punctului I activităţi de preprofesionalizare iar rubricile bdquoautonomie personală şi bdquoautonomie socială adăugarea unor itemi vizacircnd cunoaşterea corpului uman şi a fiziologiei acestuia şi respectiv comportamentul icircn cadrul familiei şi şcolii
Scala punctajele şi formulele de calcul vor rămacircne aceleaşi
ACHIZIŢII INSTRUMENTALE
I Activităţi de preprofesionalizare
Scala asperităţilor
discriminează tactil
neted-aspru
două asperităţi
patru asperităţi
şase asperităţi
mai puţin aspru ndash mai aspru
mai puţin lucios ndash mai lucios
Materiale de lucru (şi materiale comestibile)
identifică cel puţin trei materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate (lemn lut piatră)
recunoaşte două-patru materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate
asociază materialul din natură cu obiectul finit
din mediul concret
din imagini
din reprezentări (din muzeu expoziţie etc)
diferenţiază cel puţin trei materiale folosite icircn construcţii (piatră lemn metal)
apreciază corect cel puţin trei caracteristici fizice ale diverselor materiale (duritate plasticitate elasticitate rezistenţă etc)
enumeră cel puţin trei ingrediente care pot fi folosite la prepararea macircncărurilor
recunoaşte instrumente unelte folosite icircn gospodărie
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI
14
Instrumente şi tehnici de lucru
precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)
identifică
unelte de grădinărit
aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)
lucrează cu
instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)
unelte de grădinărit
manevrează aparate electrocasnice
vopseşte manual
suprafeţe plane
obiecte cu suprafeţe multiple
icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)
prelucrează manual materiale comestibile
decojeşte
rade
feliază
toacă
amestecă
caşerează cu pe diverse materiale
presează lutul icircn forme
scoate lutul din forme
modelează
tematic
liber (creativ)
măsoară diverse suprafeţe
trasează
suprafeţe
forme combinate
taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi
Confecţionarea unor obiecte
asamblează elemente din diverse materiale (carton
lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru
finisează obiectul
apreciază obiectiv
lucrarea proprie
lucrările colegilor
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
AUTONOMIA PERSONALĂ
Corpul uman şi fiziologia lui
diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
localizează prin palpare principalele organe interne
Inimă
stomac
fixat
indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli
difuz
cu precizie
diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice
procesul circulator
procesul respirator
procesul locomotor
respectă reguli elementare de igienă
personală
a icircmbrăcămintei
a icircncălţămintei
a spaţiului apropiat
AUTONOMIA SOCIALĂ
Conştientizarea regulilor de comportare civilizată
descrie comportamente
ale părinţilor bunicilor
ale fraţilor surorilor
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale sale
ale personalului şcolii
evaluează (pozitivnegativ) comportamente
ale membrilor familiei
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale personalului şcolii
ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale
Prof psihoped Cristian Dinu
Centrul Şcolar Special Ploieşti
JOCURI DIDACTICE
ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)
Scop
Verificarea număratului pacircnă la 2
Raportarea numărului la cantitate
Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de
obiecte după formă mărime şi culoare
Sarcina didactică
Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau
culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă
constituită
DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI
15
BUNE PRACTICI
Regulile jocului
Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor
răspunde icircntrebărilor educatoarei
Fiecare răspuns corect este recompensat prin
aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat
Elemente de joc personajul icircndrăgit
Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe
popice bile mingiuţe etc
Desfăşurarea jocului
Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ
păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu
jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe
jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze
numărul obiectelor din fiecare grupă
Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt
Cine alege popicele Cacircte sunt
Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare
Variantă
Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd
diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le
separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată
Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi
grupa icircn care sunt două obiecte
Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea
JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)
Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile
spaţiale
Sarcina didactică
Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri
de obiecte faţă de un reper dat
Regulile jocului
Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi
precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte
sunt aplaudate
Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor
mişcarea
Material didactic diferite jucării
Desfăşurarea jocului
Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună
cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar
educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn
diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile
Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv
Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft
Eu am găsit paharul icircn dulap
Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează
răspunsuri cum ar fi
Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor
Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă
Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le
aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare
Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de
obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor
preciza locul unde este aşezată
CERCURI COLORATE( Nivelul I)
ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri
după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre
culorile de bază
Sarcina didactică
Diferenţierea cercurilor după culoare
Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii
grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse
Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea
Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri
colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru
clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile
Desfăşurarea jocului
Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene
şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor
după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile
roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră
cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul
educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit
preşcolarii verbalizează acţiunea
Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie
După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele
formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi
grupa cercurilor albastre
Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe
cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii
au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe
un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se
verbalizează
Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu
Bibliografie selectivă
Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice
Editura EMIA Deva 2004
G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la
preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008
S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru
activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis
Bucureşti 2005
Prof psihoped Adriana Comişel
Şcoala Specială Vălenii de Munte
16
CARNAVAL DE HALLOWEEN
Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al
fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales
Cel mai icircnfricoşător costum
Cel mai original costum
Cea mai bună prezentare a unui personaj
Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare
Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea
Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni
PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ
PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI
Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare
recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea
Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri
Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos
Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea
BUNE PRACTICI
17
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
randamentului şcolar icircn special la
disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore
de icircnvǎţare
Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn
programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de
douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de
atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat
frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin
motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)
Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi
eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ
conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a
condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt
clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome
icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor
Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru
elevii cu CES
-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru
includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare
a icircnvǎţǎrii
-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor
prin programul de sprijin
-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES
-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica
elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului
acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile
integratoare
-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea
programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de
dificultǎţile pe care le au aceşti elevi
Prof itinerant Dan Magdalena
Şcoala Specială Nr2 Ploieşti
DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN
DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI
bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi
armonios personalitatea are nevoie de iubire şi
icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor
Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)
Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele
ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o
poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament
specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului
trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia
rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei
şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se
constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa
crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea
numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte
opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei
noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei
conjugale
Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui
climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi
dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un
spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa
conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea
copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei
dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de
ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea
primelor experienţe de socializare
Familia trebuie să fie un garant de securitate de
protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru
toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se
nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind
virtuţile sociale şi morale
Dimensiunea afectivă a mediului familial este
componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare
importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp
poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai
mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce
tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori
nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei
cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral
pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai
nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care
conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau
de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea
părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un
mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai
grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea
copilului
Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn
comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi
transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter
negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de
cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-
un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă
ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă
―Părinţii răi au fiii şi mai răi
Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn
cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din
acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai
naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu
certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii
Atmosfera căminului familial primeşte o mare
icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc
şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima
care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn
dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre
părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele
momente pe care le traversează familia
Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de
către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care
copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei
comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel
deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste
laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va
extinde tot sub această formă şi icircn societate
Atmosfera din familie este pentru copil soarele
apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are
nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană
pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi
icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea
lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de
unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi
bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele
mai frumoase hăinuţe
18
Profesorul trebuie să icircmbine limbajul
vorbit cu gesturile să foloseasca imagini
planşe panouri
Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi
numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E
greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui
el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu
bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii
este treaba fiecărui membru
Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii
Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu
copiii
1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea
Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să
audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le
transmită să audă totodată punctele de vedere ale
copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le
comunică aceştia
Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea
asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute
Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu
le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze
un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi
icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile
placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune
părinţilor doar ce vor să audă
Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul
icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute
2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie
sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza
gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i
disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă
Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar
respect pentru atitudinea copilului
3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi
posibila soluţie
Nu-i spune copilului nimic negativ despre el
4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la
ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la
persoana icircntacirci
5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce
apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn
cauză nu evalua trăsături de caracter
Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă
propriile lor concluzii
6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn
imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate
Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au
nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze
cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i
vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi
neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi
manifeste sentimentele
7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima
icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt
dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate
Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi
independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct
se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte
BIBLIOGRAFIE
Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-
editura Polirom Iaşi 2005
Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale
ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti
2006
Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine
copilul)-editura Trei Bucureşti 2007
Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura
Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999
Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion
Bucureşti 1993
Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas
Bucureşti 2006
Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005
Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006
Prof icircnv primar DIANA SAVU
COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI
FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-
Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte
19
DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI
AR
IA
CU
RR
ICU
LA
RĂ
O
BIE
CT
IVE
C
RIT
ER
II M
INIM
AL
E D
E
PE
RF
OR
MA
NŢ
Ă
PE
RIO
AD
A
MIJ
LO
AC
E D
E R
EA
LIZ
AR
E
ST
RA
TE
GII S
PE
CIF
ICE
E
VA
LU
AR
E
Mate
matică ş
i ştiin
ţe
Form
are
a d
eprinderii de
aplic
are
a a
lgoritm
ulu
i adunării cu tre
cere
peste
ord
in
Dezvoltare
a r
aţionam
entu
lui
mate
matic
C1 A
plic
ă icircn m
od c
ore
ct
alg
oritm
ul pentr
u o
pera
ţii de
form
a
+
+
+ u
tilizacircnd m
ate
rial concre
t
C2
Calc
ule
ază c
ore
ct
C
3
Asocia
ză o
pera
ţiei de
adunare
lim
baju
l m
ate
matic
respectiv s
ituaţii cotidie
ne
021
02
011
051
02
011
091
02
011
121
02
011
161
02
011
191
02
011
231
02
011
261
02
011
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
cu m
ate
rial concre
t
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
fără
mate
rial concre
t
-+
cu m
ate
rial concre
t
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
-
Ex de a
socie
re a
lim
baju
lui
mate
matic c
u o
pera
ţia d
e
adunare
T
est
de e
valu
are
- E
v parţ
ială
FB
-
Ev parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
S ndash
se v
a u
tiliz
a
mate
rialu
l concre
t icircn
continuare
-Ev parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
FB
-E
v fi
nală
FB
ndasho
bie
cti
ve
icircnd
ep
lin
ite
F
IŞĂ
DE
OB
SE
RV
AR
E Ş
I E
VA
LU
AR
E A
PR
OG
RE
SU
LU
I Ş
CO
LA
R
- m
od
el-
Pro
f iti
nera
nt
meto
dis
t N
ico
leta
Ad
et
Cen
tru
l Ş
co
lar
Sp
ecia
l P
loie
şti
20
Proiect Web Quest
MEDIUL ACVATIC
bdquo Acvariul meu
INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti
Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această
grădină Zoo nu există un acvariu
Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o
emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei
Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este
realizarea insectarului a ierbarului creşterea
păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si
a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu
este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care
deconectează creează buna - dispoziţie bucurie
sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se
preocupă de acest lucru
SARCINA DE LUCRU
Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo
totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un
acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui
la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu
voi trebuie să
Alegeţi un mediu acvatic
Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
Proiectează-ţi acvariul
ACVARIUL MEU
Pentru realizarea acvariului este nevoie de
Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)
Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu
aparat pentru oxigenarea apei
PEŞTIŞORII DE ACVARIU
1 Peştele ndashvoal
2Carasul auriu
3 Peştele ndashguppi
4Peştele ndashzebra
5 Peştele ndashscalar
6 Peştele cu spada
7 Peştele ndashluptator
8 Plati
9 Moli negru
10 Gurami
11 Peştele-neon
Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din
acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem
următoarele intervenţii zilnice
icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte
depuneri
scoaterea animalelor şi plantelor moarte
completarea apei
hrănirea animalelor
vom avea icircn permanenţă langă acvariu un
recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o
săptămacircnă
toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu
trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe
reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se
face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu
apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi
cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă
pentru a nu-i lovi
Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să
ţinem cont de următoarele criterii
1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne
permite spaţiul
2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante
de acvariu
3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn
permanenţă curat şi fără corpuri străine care să
afecteze peştişorii
4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura
camerei)
5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie
tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor
condiţii de viaţă
6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici
icircmpreună cu cei agresivi
7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni
8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage
atenţia peştilor ci le vom vorbi
BUNE PRACTICI
21
BUNE PRACTICI
9 vom proteja peştii de zgomotul produs
de aspirator de maşina de spălat sau de
alte zgomote care pot produce pentru
aceştia şocuri sau chiar moartea
10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a
evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului
11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben
portocaliu sperie peştii
12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru
completarea apei evacuate se va păstra numai icircn
vase de plastic sau sticlă nu de metal
13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a
putea interveni icircn caz de nevoie
PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)
Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge
(scoica) (melcul)
rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu
PROCESUL
1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii
2 Fiecare grup icircşi va alege
Un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic
Crearea mediului avatic
3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile
Un mediu acvatic
Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu
acvatic
Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
acvatic fără nici o problemă
Crearea mediului avatic
Desenează un poster la scară a acvariului tău după care
crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului
acasă sau la şcoala
1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii
acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-
curi
2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din
acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd
fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu
3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta
Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn
legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi
a-ţi completa cunoştinţele
Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati
peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen
făcut icircnainte pe aceasta
22
BUNE PRACTICI
Insuficient Suficient Bine Foarte bine
Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)
Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului
Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final
Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat
CONCLUZII
- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te
ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de
asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte
Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte
bine
1 Căutarea şi
regăsirea
informaţiilor
Nu colectează nici o
informaţie despre
tema propusă
Colectează foarte
puţine informaţii
despre tema
propusă
Colectează
informaţii cele mai
multe fiind legate de
animale
Colectează o
multitudine de
informaţii despre
peştii din lista
propusă
2 Utilizarea
resurselor
proiectului
WebQuest
Nu utilizează sursele
indicate icircn proiect şi
nici alte surse
Utilizează puţin din
sursele indicate icircn
proiect
Utilizează
majoritatea surselor
indicate icircn proiect
sau alte surse
Utilizează eficient
toate resursele din
proiect
3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte
rar manifestacircnd de-
zinteres pt activitate
Cooperează de
obicei constant si
periodic la solicitări
Cooperează
permanent şi icircşi
ajuta colegii lenţi icircn
acţiune
4 Prezentarea
raportului individual
Nu stăpacircneşte
limbajul specific
Face greşeli de
limbaj şi prezintă o
implicare fluctuantă
folosind maxim 3
resurse
Face greşeli de
limbaj care nu
afectează
icircnţelegerea fişei de
observare
Lucrarea este clar
prezentată
conţinacircnd fişa de
obsevaţie şi
informaţii scrise din
cărţi şi reviste
icircnsoţite de desene
proprii legate de
diferite specii de
peşti de acvariu
EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ
B EVALUAREA PE ECHIPE
23
Prin proiectul realizat se furnizează şi se
remarcă următoarele rezultate
Formularea de judecăţi simple (pe baza
observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)
despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor
şi a animalelor
Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea
dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor
Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra
naturii efectele acestora
Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-
primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii
simple
Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn
lumea plantelor şi a animalelor
Ghidul profesorului
Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-
melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii
şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de
acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu
modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de
selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile
VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE
Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se
derulează pe durată lungă pentru o procesare a
informaţiei structurare şi extindere eficientă a
cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul
lor
Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel
Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile
elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere
asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de
dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul
liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau
la şcoală
1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu
alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel
mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo
cunoaşterea diferitelor specii de peşti
2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit
elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi
libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu
criteriu pentru realizarea unui acvariu
3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite
de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele
sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care
pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a
acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea
unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare
icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene
4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin
descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a
modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse
diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea
critică
5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile
dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi
comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei
mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui
6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de
aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar
derularii proiectului la clasă
Web Questul responsabilizează copilul sau grupul
icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea
sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară
BIBLIOGRAFIE
1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici
Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate
perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca
Tacircrgovişte 2008
2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom
3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-
hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials
Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu
Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
BUNE PRACTICI
24
FIŞĂ DE LUCRU
pentru diferenţierea şi scrierea
corectă a literelor icirc şi acirc
1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare
__________ __________ ____________
____________ ____________ _____________
2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte
bacirctă cacircine gacircndac
______ _______ ________
pacircine gacircscă bracircnză
________ _______ ________
3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu
literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite
__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine
__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci
m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare
__săm__nţă
4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn
culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele
care conţin sunetul acircrdquo
lacircnă _______ adacircnc _________
macircţă _______ bacircrnă __________
racircde ________ cacircine __________
sacircnge _______ cacircrpă _________
gacircrlă ________ tacircrnă ___________
bacirctă _________ pacircine __________
icircmpleti _________________
bracircnduşă ________________
icircndulci___________________
icircnflori __________________
vacircnator __________________
icircnverzi__________________
macircncare ________________
sacircmbure_________________
tacircrnăcop ________________
5 Eu am scris una tu scrii mai multe
icircmpăratrarr_____________
macircnerrarr______________
cacircinerarr ______________
macircnz rarr______________
cacircntecrarr _____________
macircţa rarr_______________
gacircndacrarr______________
pacircine rarr_______________
hacircrtie rarr_______________
sacircmbure rarr ____________
ţacircnţarrarr________________
sacircnzianărarr______________
zacircnărarr_________________
vacircnătorrarr_______________
6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie
icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp
____________________________________________
blacircnd Sacircnziana zacircmbeste
_____________________________________________
pacircinea Cacircinele icircnfulecă
____________________________________________
icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa
____________________________________________
7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos
Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri
Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni
Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui
Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi
Bibliografie
1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom
2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed
Universul Enciclopedic Bucureşti 2009
Prof itinerant Iuliana Lixandru
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
25
FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului
1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt
2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează
3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc
____________ __________ __________
_______________ _______________
Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti
NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________
FICHE DrsquoEacuteVALUATION
I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR
II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles
ont une belle maison
avons un grand chien
ai une robe rouge
a une petite soeur
avez un crayon noir
as une calculette
III Complegravete par ai as a avons avez ont
Nous une grosse chatte
Jrsquo beaucoup drsquoamis
Vous un chien noir
Il Elle un livre drsquohistoire
Tu les cheveux courts
Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă
1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului
2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii
3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate
exerciţiile
Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea
Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni
BUNE PRACTICI
AVOIR avons
Tu
ont
Nous
as
avez
Ilselles
Je elle
vous
a
J
26
DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI
MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI
SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA
Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom
Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________
Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________
FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ
I Date personale
Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________
Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______
Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________
GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________
Trimis de____________________________________________________________________
II Date familiale
Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________
Relaţii icircn familie____________________________________________________________________
Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________
Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________
III Evoluţia copilului
Sarcina____________________________________Naşterea________________________________
Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________
Vorbirea in propoziţii________________________
IV Examen medical
__________________________________________________________________________________
V Examen psihologic
Organizarea spaţială _______________________________________________________________
Organizare temporală_______________________________________________________________
Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________
Lateralitate dominantă_______________________________________________________________
Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________
Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________
Trăsături de personalitate____________________________________________________________
VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs
Gradiniţa__________________________________________________________________________
Şcoala___________________________________________________________________________
Logopedie________________________________________________________________________
VII Examen logopedic
Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________
Cauze posibile _________________________________________________________
27
DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI
Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________
Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________
Pronunţarea silabelor________________________________________________________________
Sunete afectate_____________________________________________________________________
Calitatea vocii______________________________________________________________________
Motricitatea generală________________________________________________________________
Motricitatea facială__________________________________________________________________
Motricitatea linguală_________________________________________________________________
Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________
Vălul palatin_______________________________________________________________________
Dentiţia___________________________________________________________________________
Respiraţia_________________________________________________________________________
Auzul fonematic____________________________________________________________________
Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________
Scriere- Copiere ____________________________________________________________
- Dictare____________________________________________________________________
- Compunere________________________________________________________________
Citire____________________________________________________________________________
Diagnostic logopedic___________________________________________________________
Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________
______________________________________________________________________________
VII Alte date
Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________
Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________
Recomandări pentru familie___________________________________________________________
Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________
__________________________________________________________________________________
SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED
_____________________________________________
Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ
Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti
Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ
Universitatea Bucureşti
28
AMINTIRI BUNE PRACTICI
Conţinuturi (detalieri)
Obiective de
referinţă
Activităţi de
icircnvăţare Resurse Evaluare
ASISTENŢA
- fragmente din carteamdash
Viaţa ca un pom de Crăciun
- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu
Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip
Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte
Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate
Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip
- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta
Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău
Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip
Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare
Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti
CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA
PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune
lectura personalizată a programelor şcolare
planificarea calendaristică
proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor
Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate
Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate
Icircn ce scop
voi face
Ce voi face
Cu ce
voi
face
Cum voi
face
Cacirct s-a realizat
Selectarea conţinuturilor
Analiza resurselor
Determinarea activităţilor de icircnvăţare
Stabilirea instrumentelor de evaluare
Identificarea obiectivelor
29
Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI
LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo
CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo
CPăunescu EDP 1982
Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti
IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT
bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate
nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă
naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de
statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn
Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo
bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a
sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor
programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de
dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor
angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare
Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu
personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea
lor cu copiii cu nevoi speciale
Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă
pentru copiii cu dizabilităţi
Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la
diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de
gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special
sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu
dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări
socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn
şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale
de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie
de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi
alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi
gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru
Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor
judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma
curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă
adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea
durata şcolarizării poate să difere
Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative
speciale au acces la resurse psihopedagogice de
reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri
de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn
comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de
icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la
toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase
speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile
speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de
masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să
se ocupe mult mai bine de elevii
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
Conţinutul manualului
este adecvat
UTILIZARE
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi
elemente de conţinut din manual
Adaptare Omitere Adăugare
Alte materiale suport
NU
DA
Icircnlocuire
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
7
i) desfăşoară activităţi de stimulare cognitivă individuală sau icircn grup
j)realizează evaluări periodice şi reproiectează programul de intervenţie personalizat icircn funcţie de rezultatele obţinute
k) consiliază părinţiitutorii copiilorelevilor care beneficiază de serviciile de sprijin şi colaborează cu aceştia l) la cererea părinţilortutorilor şisau a cadrelor didactice poate recomanda evaluarea şi orientarea şcolară de către comisia din cadrul CJRAECMBRAE a tuturor acelor copiielevi care au dificultăţi de icircnvăţare şi nu beneficiază de servicii educaţionale de sprijin Art 20 mdash Profesorii itineranţi şi de sprijin sunt salarizaţi icircn conformitate cu prevederile legislaţiei icircn vigoare CAPITOLUL IV Facilităţi acordate unităţilor de icircnvăţămacircnt integratoare Art 21 mdash Icircn grupeleclasele icircn care sunt integraţi copiielevi cu CES care beneficiază de servicii educaţionale de sprijin efectivele se diminuează cu 2 copiielevi pentru fiecare copilelev integrat Art 22 mdash Cadrele didactice din unităţile de icircnvăţămacircnt integratoare beneficiază de cursuri de formare icircn domeniul educaţiei incluzive organizate de Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului Art 23 mdash (1) Cadrelor didactice care lucrează cu copiielevi cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă li se vor acorda icircn fişele de evaluare cel puţin 5 puncte pentru fiecare copilelev integrat dar nu mai mult de 10 puncte De punctajul acordat beneficiază şi profesorul itinerant şi de sprijin (2) Se recomandă inspectoratelor şcolare judeţeneal municipiului Bucureşti ca la icircntocmirea grilei cu punctajele prevăzute pentru obţinerea gradaţiei de merit şi a distincţiilor să stabilească pentru cadrele didactice din icircnvăţămacircntul de masă care integrează copiielevi cu CES un punctaj echivalent cu cel acordat pentru obţinerea unor performanţe icircn pregătirea elevilor distinşi la concursurile şi olimpiadele şcolare CAPITOLUL V Dispoziţii finale Art 24 mdash Pentru elevii cu CES integraţi icircn unităţi de icircnvăţămacircnt de masă se asigură servicii educaţionale prin profesori itineranţi şi de sprijin pe durata icircnvăţămacircntului preşcolar şi pe icircntreaga perioadă a şcolarizării Art 25 mdash Pentru asigurarea egalităţii de şanse toţi elevii cu CES care participă la evaluările prevăzute de art 74 din Legea nr 12011 şi la exameneleconcursurile locale şi naţionale beneficiază de adaptarea condiţiilor de desfăşurare a acestora pe baza recomandărilor formulate icircn certificatul de orientare şcolară şi profesională Art 26 mdash (1) CopiiiEleviiTinerii cu CES integraţi icircn unităţile de icircnvăţămacircnt de masă beneficiază de asistenţă socială constacircnd icircn asigurarea alocaţiei zilnice de hrană a rechizitelor şcolare a cazarmamentului a icircmbrăcămintei şi a icircncălţămintei icircn cuantum egal cu cel asigurat copiilor aflaţi icircn sistemul de protecţie a copilului precum şi de găzduire gratuită icircn internatele sau centrele de asistare pentru copiii cu CES din cadrul direcţiilor generale judeţenea municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului (2) Drepturile prevăzute la alin (1) vor fi asigurate din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de icircnvăţămacircnt la care sunt icircnscrişi copiiielevii
TENDINŢE ACTUALE IcircN ATITUDINEA
CADRELOR DIDACTICE FAŢĂ DE
INTEGRAREA COPIILOR CU
DEFICIENŢE
Adesea deficienţa de auz la copii este percepută
altfel decacirct deficienţa mintală cum este cazul unor cadre
didactice care nu sunt bine informate sau nu au suficientă
experienţă icircn abordarea copiilor cu deficienţe
Şi icircn cazul specialiştilor bine informaţi şi cu o
experienţă mai bogată icircn lucrul cu copiii deficienţi există o
diferenţă de percepţie care poate influenţa decisiv
atitudinea faţă de integrarea acestei categorii de copii
Are o influenţă importantă icircn formarea percepţiei
sociale asupra deficienţei de un tip sau altul nivelul de
pregătire şi formare profesională Există inflluenţe diferite
exercitate de către mediul integrator al şcolilor obişnuite şi
de către mediul separat al şcolilor din icircnvăţămacircntul
special
Cuvinte cheie atitudine percepţie socială deficienţă
mintală deficienţă de auz integrare
Perspective teoretice
Atitudinile sunt procese psihologice latente sau
manifeste ale tuturor persoanelor care sunt exprimate sau
formulate cacircnd sunt evocate de stimuli (Antonak şi Linveh
2000) Ele se formează icircn timp prin experienţe sunt
construite social şi reprezintă atracţii sau repulsii evaluări
favorabile sau nefavorabile ale obiectelor oamenilor
evenimentelor ideilor şi reacţiile la acestea Atitudinile ca
modalităţi relativ constante de raportare a individului
grupului faţă de anumite laturi ale vieţii sociale sau faţă de
propria persoană pot furniza informaţii cu privire la modul
icircn care sentimentele şi părerile influenţează cunoaşterea
socială şi producerea comportamentului social
Atitudinile au la bază procese care nu pot fi observate
icircn mod direct deoarece sunt interne subiectului Atitudinile
se exprimă icircnsă icircn răspunsurile evaluative ale indivizilor cu
privire la obiectul atitudinii După Petty Wegener şi
Fabrigar (1997) deşi atitudinile au fost definite icircn diverse
moduri la baza lor se află dimensiunea evaluativă
Atitudinile sunt evaluări succinte ale obiectelor (propria
persoană alte persoane diverse subiecte etc) de-a lungul
unui continuum de la pozitiv la negativ Icircn urma proceselor
de elaborare a atitudinilor rezultă o activitate evaluativă
prin care obiectul atitudinii este plasat pe un punct de-a
lungul unei axe care are un pol negativ şi unul pozitiv
Cacircnd ating un grad mai icircnalt de stabilitate atitudinile se
constituie icircn icircnsuşiri caracteriale ale unei persoane Icircn
relaţie cu valorile atitudinile formează sisteme de valori-
atitudini (Linton R) care au funcţia de vectori orientativi
personali (de exemplu atitudinea faţă de sine faţă de
muncă faţă de o ideologie etc )
Aceste structuri psihice sunt orientări personale sau
de grup rezultate din combinarea de elemente afective
cognitive şi conative care exercită influenţe de
direcţionare motivare sau evaluare asupra
comportamentului Eaglz şi Chaiken (1993) explică modul
icircn care pot genera atitudinile răspunsuri cognitive(de
exemplu credinţe cu privire la obiectul atitudinii)
LEGISLAŢIE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
8
răspunsuri cognitive (de exemplu credinţe cu
privire la obiectul atitudinii) răspunsuri
afective (de exemplu emoţii sau sentimente
faţă de obiectul atitudinii) şi răspunsuri
comportamentale (spre exemplu intenţia sau efectuarea
unor acţiuni asupra obiectului atitudinii)
Se pot delimita trei caracteristici pe care atitudinile le
prezintă şi care exercită influenţe icircn interpretarea
informaţiilor relevante pentru respectiva atitudine
rezistenţa la influenţă şi predicţia comportamentelor
accesibilitatea (cacircnd asocierile dintre obiect şi evaluare
sunt puternice simpla prezentare a obiectului atitudinii
poate activa automat evaluarea acestuia) tăria
(persistenţa icircn timp rezistenţa la schimbare şi influenţele
asupra procesării informaţiilor şi comportamentelor
indivizilor) ambivalenţa (cacircnd avem atitudini care conţin
atacirct elemente pozitive cacirct şi elemente negative)
Atitudinea are rol dinamogen determinacircnd o
preparaţie pentru acţiune mai durabilă şi mai generică
decacirct motivaţia şi este apreciată ca fiind o stare de
pregătire sau de fundamentare a opţiunii pentru iniţierea şi
manifestarea unui comportament Atitudinea exercită şi o
funcţie reglatorie asupra comportamentului icircn care se
exprimă prin acţiuni corespunzătoare Aceasta are un
caracter de variabilă inferantă (Stoetzel) icircntrucacirct nu este
direct observabilă ci rezultă din comportamentele pe care
le suscită
Totodată atitudinile sunt implicate icircn relaţii şi
interacţiuni sociale exercitacircnd o funcţie de motivare şi
orientare a acestora Atitudinile exercită influenţe asupra
comportamentelor indivizilor relaţiile dintre atitudini şi
comportamente constituind un domeniu preferat de
cercetare Din această perspectivă atitudinile reflectă o
predispoziţie de a ne comporta icircn mod stereotip şi
predictibil faţă de sau icircn prezenţa membrilor unui anumit
grup (Hunt şi Hunt 2000) Atitudinile fac parte din
categoria factorilor dispoziţionali de estimarea a
comportamentului uman şi sunt buni predictori pentru
comportament atunci cacircnd sunt puternice şi constante
sunt legate direct de comportamentul prezis sunt bazate
pe experienţa personală directă şi cacircnd subiectul este
conştient de atitudinile sale
Atitudinile constituie obiect al icircnvăţării şi schimbării
Achiziţionarea de atitudini se realizează pe trei căi mai
importante contactul direct cu obiecte evenimente
persoane etc interacţiunea cu cei care deţin deja o
atitudine experienţa socială asimilată icircn grupurile formale
sau informale Aici familia se consideră că are un rol
important icircn modelarea atitudinii la copil ca urmare a
identificării acestuia cu unul dintre părinţi Atitudinile
dobacircndite icircn copilărie şi adolescenţă sunt ulterior
consolidate sau schimbate ca urmare a multiplicării
influenţelor şi relaţiilor sociale care pot avea efect de
icircntărire sau de generare de conflicte icircntre informaţiile sau
experienţele vechi şi noi
Au fost descrise legături icircntre atitudini şi reprezentările
sociale relative la obiectele atitudinilor icircn sensul că
atitudinea faţă de un obiect nu poate să apară fără
reprezentarea prealabilă a acelui obiect Reprezentările
sociale sunt ansambluri dinamice cu rol esenţial icircn
producerea şi reglarea comportamentelor icircn stabilirea
relaţiei cu mediul icircnconjurător care subordonează
atitudinile şi opiniile (expresiile verbale ale atitudinilor)
alimentează organizează şi le orientează spre cacircmpul
manifestărilor acţionale cotidiene oferind stiluri de
conduită bine conştientizate grefate pe grile atitudinale
prin care individul se racordează la concepţia grupului a
comunităţii de care aparţine
Există o serie de factori care pot contribui la formarea
atitudinilor faţă de persoanele cu handicap şi care le
imprimă un specific orientării comportamentului membrilor
societăţii faţă de integrarea socială a acestei categorii de
persoane Icircn funcţie de orientarea acestor atitudini
favorabilă sau defavorabilă faţă de persoanele cu
handicap este influenţat icircn acelaşi sens şi procesul
includerii acestor categorii de persoane icircn mediile
obişnuite
Factorii care determină constituirea unor atitudini
pozitive sau negative faţă de persoanele cu handicap şi
implicit faţă de copiii cu handicap şi care reflectă măsura
icircn care persoanele obişnuite sunt pregătite sau nu să intre
icircn relaţii cu persoanele ce prezintă un handicap pot fi din
cel puţin trei categorii factori care ţin de persoana care
exprimă opinia tipul handicapului şi contextul socio-
cultural la un moment dat Pe de altă parte mai mulţi
autori au trecut icircn revistă o serie de factori care pot
influenţa formarea atitudinilor faţă de persoanele cu
handicap dintre care amintim vacircrsta genul
naţionalitatea statutul marital nivelul educaţional nivelul
socio-economic reşedinţa icircn mediul urban sau rural
experienţa cu persoanele cu deficienţe etc (Tervo
Redinius şi Palmer 2004)
Investigarea atitudinilor faţă de persoanele cu
handicap s-a aflat icircn centrul mai multor cercetări mai ales
icircn ultimii ani Deşi studiile privind atitudinile societăţii faţă
de persoanele cu deficienţehandicap arată o evoluţie a
atitudinilor membrilor acesteia către acceptare şi toleranţă
totuşi mai există persoane care icircmpărtăşesc concepţii
greşite privind diferite categorii de persoane cu deficienţe
sau manifestă comportamente discriminatorii icircn ceea ce
priveşte oportunităţile educaţionale sau profesionale care
pot fi puse la dispoziţia acestora
Literatura de specialitate a prezentat o serie de studii
care au pus un accent deosebit pe investigarea atitudinilor
faţă de integrarea sau includerea persoanelor cu handicap
şi icircn special a copiilor cu CES handicap De o importanţă
deosebită icircn calitatea vieţii persoanelor cu handicap o au
atitudinile specialiştilor (logopezi psihoterapeuţi etc) faţă
de această categorie de persoane Investigarea atitudinilor
specialiştilor faţă de integrarea acestor persoane ajută la
identificarea celor mai potrivite măsuri de influenţare icircn
scopul formării unor relaţii bazate pe valorificare reciprocă
şi de promovare a egalităţii şanselor de participare
Metodologia cercetării
Propunem icircn cele ce urmează un studiu diferenţiat
realizat pe baza investigării atitudinii faţă de integrarea
persoanelor cu deficienţă mintală comparativ cu
integrarea persoanelor cu deficienţă de auz din
perspectiva cadrelor didactice din structurile de
icircnvăţămacircnt obişnuit şi din cele de icircnvăţămacircnt special din
Romacircnia (judeţul Braşov şi municipiul Bucureşti) icircn anul
şcolar 2010 ndash 2011
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
9
Obiectivul investigaţiei a fost compararea
atitudinilor manifestate de cadrele didactice
din icircnvăţămacircntul de masă şi din cel special
faţă de integrarea copiilor cu deficienţă
mintală şi deficienţă de auz
Icircn cadrul cercetării au fost investigate 150 de cadre
didactice repartizate icircn şase eşantioane cu cacircte 25 de
subiecţi şi pe trei categorii de persoane cadre didactice
din şcoala specială cadre didactice itinerante şi cadre
didactice care lucrează cu copiii normali (respectiv cacircte 50
de subiecţi din fiecare categorie)
Metoda de cercetare aplicată a fost investigaţia
realizată pe bază de chestionar utilizacircndu-se două
chestionare distincte unul icircn formă revizuită respectiv
inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală denumit
MRAI-R iar celălalt icircn formă adaptată cu aceeaşi itemi
dar care aborda perspectiva atitudinii faţă de persoanele
cu deficienţă de auz Jumătate din numărul de cadre
didactice respectiv cacircte 25 de subiecţi din cele trei
categorii au completat un chestionar privind atitudinile faţă
de persoanele cu deficienţă mintală iar cealaltă jumătate
din numărul de cadre didactice tot icircn aceeaşi distribuţie
au completat un chestionar privind atitudinile faţă de
persoanele cu deficienţă de auz
Inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală a fost
revizuit de Antonak şi Harth icircn anul 1994 şi cuprinde 29 de
itemi care au valoare pozitivă sau negativă icircn funcţie de
modul de orientare al atitudinilor icircn acest caz fiind luate ca
reper atitudinile pozitive faţă de persoanele cu deficienţă
mintală Itemii sunt structuraţi pe patru scale iar pe fiecare
scală sunt repartizaţi 7 maximum 8 itemi Scalele sunt
următoarele
- Scala IntegrarendashSegregare evaluează opiniile privind
integrarea persoanelor cu deficienţă mintală icircn societate
- Scala Distanţă Socială evaluează opiniile cu privire la
interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele cu şi
fără deficienţă mintală
- Scala Drepturi Private evaluează opiniile cu privire la
respectarea drepturilor persoanelor cu deficienţă mintală icircn
societate
- Scala Convingeri Nefavorabile evaluează opiniile cu
privire la unele aspecte morale şi comportamente sociale
ale persoanelor cu deficienţă mintală
Inventarul se completează individual de către
fiecare participant fără limitarea timpului iar pentru fiecare
item se marchează opinia pe un continuum de patru
puncte cu ancorele bdquodezacord total bdquodezacord bdquoacord şi
bdquoacord total
După completarea chestionarului subiecţii au fost
rugaţi să furnizeze unele informaţii personale privind
vacircrsta genul nivelul educaţional şi ocupaţia actuală
Subiecţii au fost invitaţi sa indice dacă cunosc o persoană
cu deficienţă mintală Icircn cazul icircn care răspunsul este
pozitiv aceştia trebuiau să indice tipul relaţiei pe categorii
(relaţie familială apropiată icircntacircmplătoare de vecinătate
doar cunoştinţe sau neexistenţa unei relaţii)
Pentru a cota rezultatele icircn direcţia atitudinilor
pozitive s-a ţinut seama de valoarea pozitivă sau negativă
a fiecărui item acordacircndu-se punctaje la modul următor
pentru un item pozitiv dezacord total = 1 dezacord = 2
acord = 3 acord total = 4 pentru un item negativ
dezacord total = 4 dezacord = 3 acord = 2 acord total= 1
Scorurile la scalele integrarendashsegregare drepturi
private şi convingeri nefavorabile pot avea valori cuprinse
icircntre 7 şi 28 de puncte iar la scala distanţă socială valorile
pot fi cuprinse icircntre 8 şi 32 de puncte La nivelul icircntregului
instrument de măsurare scorurile pot lua valori cuprinse
icircntre 29 şi 116 puncte
Modul de abordare icircn cazul inventarului de atitudini
faţă de deficienţa de auz a fost exact acelaşi fiind doar
icircnlocuit termenul de deficienţă mintală cu cel de deficienţă
de auz şi rezultacircnd forma adaptată a inventarului de
atitudini MRAI-R (luat drept reper)
Ipoteza cercetării pe care o supunem spre verificare
presupune că icircntre atitudinile cadrelor didactice care
lucrează icircn şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care
lucrează icircn icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice
determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare
profesională Suplimentar se va face diferenţierea
percepţiei sociale a integrării copiilor cu deficienţă
mintală comparativ cu copiii ce prezintă deficienţă de auz
aşa cum se prezintă din perspectiva specialiştilor icircn
educaţie la cele trei categorii de cadre didactice avute icircn
vedere
Rezultatele obţinute la cele două tipuri de inventare
au fost prelucrate statistic prin calculul frecvenţele
medianele şi procentelor corespunzătoare privind
atitudinea faţă de fenomenul integrării la nivel general
respectiv la nivelul tuturor itemilor inventarelor dar şi pe
cele patru scale de apreciere delimitate Pentru verificarea
diferenţelor semnificative dintre loturile de cadre didactice
s-a recurs la aplicarea testului U (Mann-Whitney) utilizabil
icircn cazul eşantioanelor independente
Comparaţie icircntre atitudinile manifestate de cadrele
didactice din şcolile speciale şi din şcolile
integratoare
Eşantioanele investigate le vom denumi prescurtat
după cum urmează Tipurile de cadre didactice care şi-au
exprimat atitudinea faţă de integrarea copiilor cu deficienţă
mintală sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special (DMS)
cadrele didactice itinerante (DMI) profesorii din
icircnvăţămacircntul general (DMG) Pentru exprimarea opiniei
faţă de integrarea copiilor cu deficienţă auditivă tipurile de
cadre didactice sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special
(DAS) profesorii itineranţi (DAI) şi cadrele didactice care
predau icircn icircnvăţămacircntul obişnuit (DAG)
Pentru delimitarea tendinţelor icircn atitudinile cadrelor
didactice investigate pe cele patru scale ale inventarelor
au fost calculate frecvenţele medianele şi procentele
corespunzătoare fiecărei scale valori pe baza cărora s-au
putut icircntocmi reprezentările grafice de la nivelul celor
patru scale după cum urmează
64
75
61
68
79
72
0
10
20
30
40
50
60
70
80
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Integrare-Segregare
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
10
Scala Integrare-Segregare cuprinde itemi
care sondează opiniile privind integrarea
copiilorpersoanelor cu deficienţe icircn
comunitatea educaţională sau socială din
perspectiva beneficiilor care pot fi obţinute prin procesul
de integrare atacirct icircn ceea ce priveşte persoanele
deficiente cacirct şi persoanele normale
Tendinţa rezultatelor obţinute la nivelul fiecărui
eşantion investigat se poate observa icircn reprezentarea
grafică de mai sus La nivelul acestei scale se evidenţiază
o distribuţie aproximativ asemănătoare din perspectiva
opţiunilor privind deficienţa mintală comparativ cu
deficienţa de auz dar pentru ultima perspectivă atitudinea
celor trei categorii de cadre didactice este uşor mai
favorabilă icircn general Menţionăm faptul că profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă manifestă cea mai puţin favorabilă
atitudine faţă de integrarea copiilor cu deficienţă mintală
(61) icircnregistracircnd cele mai multe scoruri la opţiunea
dezacord sau dezacord total spre deosebire de celelalte
loturi iar faţă de integrarea elevilor cu deficienţă de auz
manifestă o permisivitate mai mare scorurile fiind
apropiate de cele ale profesorilor itineranţi (68 se apropie
de 72) Cele mai bune atitudini faţă de integrarea copiilor
cu deficienţe mintale respectiv de auz le-au manifestat
cadrele didactice itinerante icircn proporţie de 75
(eşantionul DMI) şi de 79 (eşantionul DAI)
Scorurile sunt mai bune atunci cacircnd itemii conţin
referiri la persoane cu deficienţe icircn general (şi numai la
copii) şi cacircnd este vorba mai ales de integrarea icircn
comunitate (cu perspectivă mai largă decacirct integrarea
educaţională) sau la locul de muncă Integrarea
educaţională la nivelele superioare cum ar fi la liceu este
mai bine cotată probabil pentru faptul că la această
vacircrstă elevii au dobacircndit suficiente comportamente
adaptive care să le sprijine integrarea la acest nivel şi să
facă faţă relaţionării adecvate cu ceilalţi dar şi comunicării
cu semenii icircn ansamblu
Au fost icircnregistrate şi scoruri mai slabe mai ales din
perspectiva includerii elevilor cu deficienţe icircn programe de
după-amiaza separate de elevii normali S-a observat o
tendinţă generală de a opta pentru includerea suplimentară
a acestor copii indiferent de tipul de deficienţă icircn scopul
completării educaţiei şi stimulării adecvate a dezvoltării
acestor copii Un alt motiv ar mai fi resursele materiale şi
umane insuficiente la nivelul integrării educaţionale la
momentul actual sau faptul că dificultăţile pot fi mai mari
decacirct beneficiile icircn cadrul procesului integraţional
Icircn cadrul scalei Distanţă socială sunt incluşi itemi cu privire
la interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele
cu şi fără deficienţe itemi care indică gradul de apropiere
sau distanţare socială a persoanelor fără deficienţe faţă de
persoanele cu deficienţe icircn anumite contexte sociale
La această scală tendinţa generală la cele trei
categorii de cadre didactice este asemănătoare ca şi la
scala precedentă cu menţiunea că scorurile la acest nivel
au valori mai bune decacirct la scala integrare-segregare
Cele mai bune rezultate (icircn procent de 78 pentru
eşantionul DMS şi de peste 80 la celalalte eşantioane
cu excepţia eşantionului DMG) au fost obţinute la itemii
care se referă la interacţiuni sociale cum ar fi a merge la
film la teatru cu persoane care prezintă deficienţe a
participa la o petrecere dedicată unui copil cu deficienţă
Şi la nivelul contactelor sociale de tipul a icircnota alături de o
persoană deficientă a locui icircn bloc cu persoane din
această categorie au fost obţinute scoruri bune
Excepţie de la aceste tendinţe favorabile icircn integrarea
socială a persoanelor cu deficienţă a făcut eşantionul
DMG care a manifestat respingeri semnificative faţă de
integrarea persoanele cu deficienţă mintală comparativ cu
celelalte eşantioane (icircn general doar icircn proporţie de 76
au avut opinii favorabile relaţionării cu această categorie
de persoane)
Cu cacirct itemii se raportează la cultivarea unor relaţii mai
apropiate cu persoanele ce prezintă deficienţe cu atacirct se
manifestă o reţinere mai mare faţă de persoanele cu
deficienţă (de exemplu a permite ca propriul copil să icircşi
facă prieteni dintre persoanele care prezintă deficienţă a
lua cina icircmpreună cu persoane din această categorie)
fapt ce s-a evidenţiat icircn scoruri uşor mai reduse decacirct la
ceilalţi itemi Itemul care se referă la faptul de a fi tuns de
către o persoană competentă care prezintă deficienţă a
icircntrunit cele mai mari reţineri la nivelul acestei scale
dovedind o oarecare lipsă de icircncredere faţă de aceste
persoane
Totuşi se evidenţiază la nivelul acestei scale tendinţe
care reflectă acceptarea socială crescută a persoanelor cu
deficienţe indiferent de contextul icircn care au interacţiunile
sociale (cu excepţia subliniată mai sus) iar distanţa
socială tinde să crească mai mult icircn cadrul implicării
membrilor de familie icircn relaţii de prietenie sau de
vecinătate
78
88
75
81
91
81
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Distanţă Socială
68
79
68
71
79
75
62
64
66
68
70
72
74
76
78
80
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Drepturi Private
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
11
La nivelul scalei convingeri nefavorabile
distribuţia generală a rezultatelor obţinute
respectă configuraţia de la celelalte scale ale
chestionarului cu menţinerea la niveluri
superioare a tendinţei generale a eşantioanelor de
profesori itineranţi (cu cacircte un procentaj de 71 la fiecare
lot) urmate de eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul special şi din cel obişnuit care sunt icircn
favoarea integrării elevilor cu deficienţă de auz
(procentajele sunt de 68 pentru fiecare lot) Cele mai
scăzute niveluri privind acceptarea integrării au fost atinse
tot de eşantionul de cadre didactice din icircnvăţămacircntul de
masă care manifestă reţinere icircn integrarea copiilor cu
deficienţă mintală (căruia icirci corespunde un procent de
61)
Scorurile de la această scală au fost uşor mai scăzute
decacirct cele obţinute la celalalte scale Anumite convingeri
nefavorabile expuse au fost icircmpărtăşite şi de o mare parte
din cadrele didactice investigate cum ar fi cele referitoare
la capacitatea persoanelor cu deficienţă de a avea răbdare
pentru a obţine ceea ce icircşi doresc sau de a da dovadă de
autocontrol capacitate ce poate să aibă un rol stimulator icircn
stabilirea de relaţii icircntre această categorie de persoane şi
persoanele fără deficienţe Cea mai nefavorabilă
convingere la care au aderat multe dintre cadrele
didactice a fost cea privind imposibilitatea de manifestare
a persoanelor cu deficienţe icircn acelaşi fel cu cele care nu
au deficienţe chiar dacă contextul este considerat a fi
favorabil icircn condiţiile egalităţii de şanse sociale
Au existat şi atitudini pozitive icircn marea majoritate a
cazurilor icircn ceea ce priveşte convingerea că şcolarii cu
deficienţe nu icircşi pierd timpul jucacircndu-se la ore
recunoscacircnd valoarea includerii copiilor cu deficienţe icircn
şcolile de masă şi a implicării icircn procesul icircnvăţării
desfăşurat icircn clasă De asemenea au fost recunoscute
beneficiile integrării acestei categorii de copii şi importanţa
interacţiunilor sociale dintre persoanele cu şi fără
deficienţă cu valorizarea posibilităţilor de exprimare ale
persoanelor deficiente
Icircn general cadrele didactice au preponderent
convingeri favorabile dar au şi idei preconcepute cu privire
la persoanele cu deficienţă luacircnd icircn considerare limitele şi
dificultăţile pe care le icircntacircmpină persoanele cu deficienţă
icircn relaţiile interpersonale Pe de altă parte se mai poate
menţiona faptul că profesorii nu cred icircn procent
semnificativ că prejudiciile aduse persoanelor cu
deficienţe au fost exagerate
Pentru verificarea ipotezei cercetării formulată mai
sus s-a recurs la aplicarea testului Mann-Whitney prin
care s-au comparat perechi de eşantioane icircn vederea
delimitării semnificaţiei diferenţelor dintre rezultatele
obţinute de fiecare eşantion
Valorile testului U (Mann-Whitney) icircmpreună cu
reprezentarea grafică a rezultatelor generale la
chestionare prezentate mai jos au relevat o serie de
diferenţe semnificative icircn exprimarea atitudinilor faţă de
integrarea persoanelor cu deficienţe mintale şi de auz
Tabel cu valorile testului U (Mann-Whitney)
Se observă diferenţe semnificative icircntre categoria
profesorilor itineranţi şi icircntre cele două categorii de cadre
didactice din icircnvăţămacircntul special respectiv din
icircnvăţămacircntul general atacirct din perspectiva rezultatelor
privind deficienţa de auz (la pragurile de semnificaţie de
0025 şi 0043) cacirct mai ales din perspectiva deficienţei
mintale (pragurile de semnificaţie tind către 0 avacircnd
valorile 0001 şi 0003) ndash icircn cazul nostru verificarea
statistică este considerată validă la p=005
Pere
chi de e
şantioane
Valo
are
test
U
Pra
g d
e s
em
nific
aţie
D
MG
ndash D
MS
189
00
19
DM
G ndash
DM
I
158
00
03
DA
G ndash
DA
S
208
00
37
DA
G ndash
DA
I
225
00
43
DM
S ndash
DM
I
134
00
01
DA
S ndash
DA
I
197
00
25
DM
S ndash
DA
S
186
00
14
DM
I ndash D
AI
280
05
27
DM
G ndash
DA
G
150
00
02
71
78
68
73
7977
60
65
70
75
80
1
Graficul privind atitudinea generală faţă de
copiii cu deficienţe mintale şi de auz
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
12
Şi procentele calculate pe baza medianelor
care exprimă tendinţa generală a grupurilor
pe baza unei valori centrale relevă aceeaşi
situaţie pe o scară de la 1 la 100 cadrele
didactice itinerante se află la poziţia 78 şi 79 reprezentacircnd
nivelele cele mai ridicate de acceptare a procesului de
integrare a copiilor cu deficienţe mintale respectiv de auz
Din calculul procentelor realizate pe baza frecvenţelor pe
intervalele de dezaprobare aprobare a fenomenului
integrării a reieşit faptul că două treimi din fiecare eşantion
se situează icircn zona acordului total privind acest fenomen
iar restul de o treime din subiecţi icircn zona acordului simplu
De altfel cele două grupuri tind să se comporte ca unul
singur nefiind o diferenţă semnificativă icircntre aceste
eşantioane (la pragul de semnificaţie de 0527)
Urmărind icircn continuare raţionamentul nostru se poate
observa din reprezentarea grafică generală că profesorii
din şcolile speciale ocupă o poziţie inferioară la valorile
74 respectiv 76 cadrele didactice din şcoala specială
pentru copii cu deficienţe de auz avacircnd un nivel mai ridicat
de acceptare a integrării 36 dintre acestea exprimacircndu-
şi acordul total faţă de fenomenul integrării (spre deosebire
de profesorii din icircnvăţămacircntul special pentru copii cu
deficienţă mintală care doar icircn proporţie de 20 sunt total
de acord cu integrarea acestei categorii de copii)
De menţionat faptul că poziţiile cele două eşantioane
de profesori din icircnvăţămacircntul special sunt situate icircn zona
acordului simplu şi a acordului total faţă de integrarea
copiilor deficienţi ca şi icircn cazul profesorilor itineranţi Doar
icircn cazul cadrelor didactice din icircnvăţămacircntul general a fost
delimitat un procent de 12 dintre subiecţi care au
manifestat dezacord privind integrarea copiilor cu
deficienţe mintale Faţă de copiii cu deficienţă de auz nu s-
a icircnregistrat această poziţie icircn ansamblu la profesorii care
lucrează cu elevi normali Se mai poate observa poziţia
superioară a eşantionului din urmă (valoarea 77) icircn
comparaţie cu poziţia inferioară a grupului profesorilor din
şcoala obişnuită care şi-au exprimat opiniile privind
integrarea copiilor cu deficienţă mintală (valoarea 60 fiind
cea mai scăzută valoare dintre toate)
Perspectiva integrării elevilor cu deficienţă mintală
este defavorabilă faţă de perspectiva integrării şcolarilor
cu deficienţe de auz din punctul de vedere al atitudinilor
profesorilor din icircnvăţămacircntul de masă deşi un procent mai
mic de cadre didactice manifestă dezacord faţă de
integrarea copiilor cu deficienţă mintală (după cum
spuneam mai sus) 56 din subiecţii chestionaţi şi-au
exprimat acordul simplu şi doar 32 au fost total de acord
cu fenomenul integrării acestei categorii de copii Icircn cazul
deficienţei de auz 60 din profesori sunt total de acord şi
doar 40 dintre aceştia şi-au exprimat acordul simplu faţă
de integrarea copiilor cu deficienţe de auz
Cu privire la sensul orientării atitudinii faţă de
integrare la eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul obişnuit s-a delimitat o situaţie inversată
comparativ cu eşantioanele de profesori din icircnvăţămacircntul
special icircn sensul că icircn mediul obişnuit există o respingere
mai mare a integrării copiilor cu deficienţă mintală şi o
acceptare mai mare apropiată de poziţia cadrelor
didactice itinerante icircn cazul integrării elevilor cu deficienţă
de auz Şi icircntre eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul special s-a constatat un grad mai mare de
de acceptare a integrării copiilor cu deficienţă de auz spre
deosebire de cei cu deficienţă mintală
Din perspectiva manifestării opiniei faţă de o
deficienţă sau alta diferenţele sunt semnificative icircn cadrul
categoriei profesorilor din icircnvăţămacircntul obişnuit (la pragul
de semnficaţie de 0002) dar şi a celei a profesorilor din
icircnvăţămacircntul special (pragul are valoarea 0014) Situaţia
se poate explica prin calitatea percepţiei sociale (mai
favorabilă sau mai defavorabilă) cu privire la handicapul
determinat de cele două tipuri de deficienţe
Icircn vederea verificării ipotezei cercetării au mai fost
comparate şi rezultatele obţinute din perspectiva
categoriei profesorilor din şcoala de masă raportată la cea
a cadrelor didactice din şcoala specială pe linia tipului de
deficienţă pentru care a fost realizată investigaţia aceste
diferenţe fiind net semnificative la pragul de 0019 icircn
cazul deficienţei mintale şi la pragul de 0037 pentru
deficienţa de auz Aceste diferenţe ar putea fi argumentate
prin diferenţele existente icircn nivelul de pregătire şi de
formare profesională la aceste două categorii de cadre
didactice doar icircn puţine cazuri profesorii din icircnvăţămacircntul
obişnuit avacircnd unele informaţii şi o oarecare experienţă icircn
abordarea copiilor cu deficienţă mintală sau cu deficienţă
de auz
Se confirmă astfel ipoteza supusă verficării conform
căreia icircntre atitudinile cadrelor didactice care lucrează icircn
şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care lucrează icircn
icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice
determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare
profesională afirmaţie verificată din două perspective cea
a deficienţei mintale şi cea a deficienţei de auz
Dubla verificare a avut rolul de a evidenţia modul icircn
care percepţia socială a celor două tipuri de deficienţă
acţionează la nivelul procesului de integrare pentru
constituirea unei atitudini mai mult sau mai puţin
favorabile (sau defavorabile) din perspectiva categoriilor
de specialişti implicaţi icircn educaţia copiilor cu aceste tipuri
de deficienţe
Se mai poate contura o concluzie potrivit căreia
percepţia socială a deficienţei direcţionează icircn sens
favorizant sau frenator procesul de integrare din
perspectiva profesorilor din şcolile integratoare (agenţi
educativi care au puţină experienţă respectiv pregătire icircn
abordarea copiilor cu deficienţe) dar şi din cea a cadrelor
didactice din icircnvăţămacircntul segregat (care sunt specialişti
bine pregătiţi şi cu experienţă adecvată bogată icircn
domeniu) Percepţia socială a deficienţei de auz mai
favorabilă decacirct cea a deficienţei mintale determină
atitudini mai favorabile faţă de integrare la profesorii din
icircnvăţămacircntul special şi mai ales la cei din icircnvăţămacircntul
general dar icircn situaţia din urmă s-au constatat chiar
unele atitudini defavorabile icircn cazul integrării copiilor cu
deficienţă mintală
O constatare interesantă la momentul actual a
fost lipsa diferenţei semnificative icircn cadrul categoriei
profesorilor itineranţi care şi-au manifestat nediferenţiat
atitudinile faţă de integrarea copiilor care prezintă cele
două tipuri de deficienţe Profesorii itineranţi icircn general
sunt formaţi şi orientaţi icircn vederea educării adecvate şi
integrării copiilor cu deficienţe chiar dacă aceste
deficienţe sunt diferite multe dintre cadre fiind absolvente
ale icircnvăţămacircntului superior de specialitate
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
13
La acestea percepţia socială a copilului cu
deficienţă mintală şi a celui cu deficienţă de
auz nu diferă foarte mult semnificativ
subiecţii educaţiei fiind abordaţi din
perspectiva cerinţelor lor educaţionale
speciale şi contează mai puţin eticheta care este acordată
prin icircmpărţirea deficienţelor pe categorii
Cercetarea de faţă din perspectiva modului icircn care
percepţia socială asupra deficienţei sau handicapului de un
anumit tip acţionează icircn sensul orientării atitudinilor faţă de
integrarea copiilor cu deficienţe se icircnscrie icircn seria
investigărilor care vizează studiul impactului unor
fenomene sociale asupra procesului de integrare a
persoanelor cu deficienţe fiind icircn acelaşi timp doar un
demers care ne-a stacircrnit interesul pentru cercetări
ulterioare mai elaborate icircn domeniu
Bibliografie
1 Atkinson amp Hilgardrsquos - Smith E Fredrickson B Lufhes
G Nolen-Hoeksema S ―Introducere icircn psihologie ediţia
a XIV-a Bucureşti Ed Tehnică copyright 2005
2 Avramidis E Norwich B bdquoTeachersrsquo attitudes towards
integrationinclusion a review of the literature European
Journal of Special Needs Education 2002
3 Antonak RF Livneh H bdquoMeasurement of attitudes
towards persons with disabilities Disability and
Rehabilitation 2000
4 Curelaru M bdquoReprezentări sociale opinii şi atitudini
rev Psihologie Socială nr8 2001
5 Zamfir C Vlăsceanu L coord bdquoDicţionar de
sociologie Ed Babel Bucureşti 1998
Prof psihoped drd ANGELA TIMUŞ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă
de Recuperare Hipoacuzici din Braşov
Profesor univ dr DORU-VLAD POPOVICI
Universitatea din Bucureşti
POSIBILITĂŢI DE EVALUARE LA DISCIPLINA ACTIVITĂŢII DE
PREPROFESIONALIZARE PENTRU ELEVII CU DIZABILITĂŢI
Pentru icircntregirea şi nuanţarea tabloului evaluativ iniţial şi final al elevilor cu deficienţe severe profunde şi asociate din clasele V ndash X consider oportună completarea palierelor existente icircn grila de evaluare utilizată icircn şcoala noastră icircn acest an şcolar 2011 ndash 2012 cu următoarele două secvenţe de evaluare care urmăresc şi apreciază
nivelul cunoaşterii corpului uman icircn detaliu a manifestărilor şi problemelor de sănătate ale acestuia şi a unor reguli elementare de igienă corporală
aptitudinile cunoştinţele şi abilităţile necesare preprofesionalizării elevilor cu dizabilităţi
Aceste două direcţii de evaluare vizează nu numai competenţele de autoicircngrijire şi prevenţie elemente importante icircn educaţia specială ci şi pe cele practic-acţionale necesare dobacircndirii deprinderii de a munci cu folos icircntr-o societate viitoare mai echilibrată şi mai lucrativă
De aceea icircn tabelul bdquoAchiziţii instrumentale din grila iniţială de evaluare propun adăugarea punctului I activităţi de preprofesionalizare iar rubricile bdquoautonomie personală şi bdquoautonomie socială adăugarea unor itemi vizacircnd cunoaşterea corpului uman şi a fiziologiei acestuia şi respectiv comportamentul icircn cadrul familiei şi şcolii
Scala punctajele şi formulele de calcul vor rămacircne aceleaşi
ACHIZIŢII INSTRUMENTALE
I Activităţi de preprofesionalizare
Scala asperităţilor
discriminează tactil
neted-aspru
două asperităţi
patru asperităţi
şase asperităţi
mai puţin aspru ndash mai aspru
mai puţin lucios ndash mai lucios
Materiale de lucru (şi materiale comestibile)
identifică cel puţin trei materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate (lemn lut piatră)
recunoaşte două-patru materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate
asociază materialul din natură cu obiectul finit
din mediul concret
din imagini
din reprezentări (din muzeu expoziţie etc)
diferenţiază cel puţin trei materiale folosite icircn construcţii (piatră lemn metal)
apreciază corect cel puţin trei caracteristici fizice ale diverselor materiale (duritate plasticitate elasticitate rezistenţă etc)
enumeră cel puţin trei ingrediente care pot fi folosite la prepararea macircncărurilor
recunoaşte instrumente unelte folosite icircn gospodărie
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI
14
Instrumente şi tehnici de lucru
precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)
identifică
unelte de grădinărit
aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)
lucrează cu
instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)
unelte de grădinărit
manevrează aparate electrocasnice
vopseşte manual
suprafeţe plane
obiecte cu suprafeţe multiple
icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)
prelucrează manual materiale comestibile
decojeşte
rade
feliază
toacă
amestecă
caşerează cu pe diverse materiale
presează lutul icircn forme
scoate lutul din forme
modelează
tematic
liber (creativ)
măsoară diverse suprafeţe
trasează
suprafeţe
forme combinate
taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi
Confecţionarea unor obiecte
asamblează elemente din diverse materiale (carton
lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru
finisează obiectul
apreciază obiectiv
lucrarea proprie
lucrările colegilor
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
AUTONOMIA PERSONALĂ
Corpul uman şi fiziologia lui
diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
localizează prin palpare principalele organe interne
Inimă
stomac
fixat
indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli
difuz
cu precizie
diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice
procesul circulator
procesul respirator
procesul locomotor
respectă reguli elementare de igienă
personală
a icircmbrăcămintei
a icircncălţămintei
a spaţiului apropiat
AUTONOMIA SOCIALĂ
Conştientizarea regulilor de comportare civilizată
descrie comportamente
ale părinţilor bunicilor
ale fraţilor surorilor
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale sale
ale personalului şcolii
evaluează (pozitivnegativ) comportamente
ale membrilor familiei
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale personalului şcolii
ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale
Prof psihoped Cristian Dinu
Centrul Şcolar Special Ploieşti
JOCURI DIDACTICE
ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)
Scop
Verificarea număratului pacircnă la 2
Raportarea numărului la cantitate
Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de
obiecte după formă mărime şi culoare
Sarcina didactică
Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau
culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă
constituită
DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI
15
BUNE PRACTICI
Regulile jocului
Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor
răspunde icircntrebărilor educatoarei
Fiecare răspuns corect este recompensat prin
aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat
Elemente de joc personajul icircndrăgit
Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe
popice bile mingiuţe etc
Desfăşurarea jocului
Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ
păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu
jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe
jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze
numărul obiectelor din fiecare grupă
Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt
Cine alege popicele Cacircte sunt
Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare
Variantă
Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd
diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le
separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată
Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi
grupa icircn care sunt două obiecte
Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea
JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)
Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile
spaţiale
Sarcina didactică
Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri
de obiecte faţă de un reper dat
Regulile jocului
Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi
precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte
sunt aplaudate
Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor
mişcarea
Material didactic diferite jucării
Desfăşurarea jocului
Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună
cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar
educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn
diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile
Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv
Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft
Eu am găsit paharul icircn dulap
Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează
răspunsuri cum ar fi
Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor
Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă
Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le
aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare
Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de
obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor
preciza locul unde este aşezată
CERCURI COLORATE( Nivelul I)
ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri
după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre
culorile de bază
Sarcina didactică
Diferenţierea cercurilor după culoare
Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii
grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse
Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea
Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri
colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru
clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile
Desfăşurarea jocului
Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene
şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor
după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile
roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră
cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul
educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit
preşcolarii verbalizează acţiunea
Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie
După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele
formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi
grupa cercurilor albastre
Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe
cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii
au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe
un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se
verbalizează
Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu
Bibliografie selectivă
Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice
Editura EMIA Deva 2004
G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la
preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008
S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru
activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis
Bucureşti 2005
Prof psihoped Adriana Comişel
Şcoala Specială Vălenii de Munte
16
CARNAVAL DE HALLOWEEN
Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al
fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales
Cel mai icircnfricoşător costum
Cel mai original costum
Cea mai bună prezentare a unui personaj
Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare
Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea
Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni
PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ
PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI
Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare
recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea
Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri
Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos
Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea
BUNE PRACTICI
17
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
randamentului şcolar icircn special la
disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore
de icircnvǎţare
Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn
programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de
douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de
atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat
frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin
motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)
Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi
eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ
conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a
condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt
clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome
icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor
Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru
elevii cu CES
-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru
includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare
a icircnvǎţǎrii
-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor
prin programul de sprijin
-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES
-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica
elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului
acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile
integratoare
-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea
programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de
dificultǎţile pe care le au aceşti elevi
Prof itinerant Dan Magdalena
Şcoala Specială Nr2 Ploieşti
DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN
DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI
bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi
armonios personalitatea are nevoie de iubire şi
icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor
Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)
Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele
ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o
poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament
specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului
trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia
rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei
şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se
constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa
crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea
numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte
opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei
noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei
conjugale
Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui
climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi
dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un
spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa
conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea
copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei
dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de
ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea
primelor experienţe de socializare
Familia trebuie să fie un garant de securitate de
protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru
toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se
nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind
virtuţile sociale şi morale
Dimensiunea afectivă a mediului familial este
componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare
importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp
poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai
mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce
tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori
nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei
cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral
pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai
nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care
conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau
de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea
părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un
mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai
grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea
copilului
Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn
comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi
transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter
negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de
cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-
un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă
ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă
―Părinţii răi au fiii şi mai răi
Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn
cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din
acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai
naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu
certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii
Atmosfera căminului familial primeşte o mare
icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc
şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima
care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn
dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre
părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele
momente pe care le traversează familia
Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de
către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care
copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei
comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel
deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste
laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va
extinde tot sub această formă şi icircn societate
Atmosfera din familie este pentru copil soarele
apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are
nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană
pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi
icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea
lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de
unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi
bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele
mai frumoase hăinuţe
18
Profesorul trebuie să icircmbine limbajul
vorbit cu gesturile să foloseasca imagini
planşe panouri
Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi
numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E
greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui
el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu
bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii
este treaba fiecărui membru
Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii
Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu
copiii
1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea
Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să
audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le
transmită să audă totodată punctele de vedere ale
copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le
comunică aceştia
Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea
asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute
Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu
le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze
un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi
icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile
placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune
părinţilor doar ce vor să audă
Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul
icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute
2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie
sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza
gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i
disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă
Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar
respect pentru atitudinea copilului
3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi
posibila soluţie
Nu-i spune copilului nimic negativ despre el
4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la
ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la
persoana icircntacirci
5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce
apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn
cauză nu evalua trăsături de caracter
Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă
propriile lor concluzii
6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn
imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate
Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au
nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze
cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i
vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi
neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi
manifeste sentimentele
7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima
icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt
dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate
Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi
independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct
se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte
BIBLIOGRAFIE
Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-
editura Polirom Iaşi 2005
Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale
ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti
2006
Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine
copilul)-editura Trei Bucureşti 2007
Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura
Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999
Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion
Bucureşti 1993
Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas
Bucureşti 2006
Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005
Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006
Prof icircnv primar DIANA SAVU
COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI
FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-
Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte
19
DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI
AR
IA
CU
RR
ICU
LA
RĂ
O
BIE
CT
IVE
C
RIT
ER
II M
INIM
AL
E D
E
PE
RF
OR
MA
NŢ
Ă
PE
RIO
AD
A
MIJ
LO
AC
E D
E R
EA
LIZ
AR
E
ST
RA
TE
GII S
PE
CIF
ICE
E
VA
LU
AR
E
Mate
matică ş
i ştiin
ţe
Form
are
a d
eprinderii de
aplic
are
a a
lgoritm
ulu
i adunării cu tre
cere
peste
ord
in
Dezvoltare
a r
aţionam
entu
lui
mate
matic
C1 A
plic
ă icircn m
od c
ore
ct
alg
oritm
ul pentr
u o
pera
ţii de
form
a
+
+
+ u
tilizacircnd m
ate
rial concre
t
C2
Calc
ule
ază c
ore
ct
C
3
Asocia
ză o
pera
ţiei de
adunare
lim
baju
l m
ate
matic
respectiv s
ituaţii cotidie
ne
021
02
011
051
02
011
091
02
011
121
02
011
161
02
011
191
02
011
231
02
011
261
02
011
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
cu m
ate
rial concre
t
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
fără
mate
rial concre
t
-+
cu m
ate
rial concre
t
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
-
Ex de a
socie
re a
lim
baju
lui
mate
matic c
u o
pera
ţia d
e
adunare
T
est
de e
valu
are
- E
v parţ
ială
FB
-
Ev parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
S ndash
se v
a u
tiliz
a
mate
rialu
l concre
t icircn
continuare
-Ev parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
FB
-E
v fi
nală
FB
ndasho
bie
cti
ve
icircnd
ep
lin
ite
F
IŞĂ
DE
OB
SE
RV
AR
E Ş
I E
VA
LU
AR
E A
PR
OG
RE
SU
LU
I Ş
CO
LA
R
- m
od
el-
Pro
f iti
nera
nt
meto
dis
t N
ico
leta
Ad
et
Cen
tru
l Ş
co
lar
Sp
ecia
l P
loie
şti
20
Proiect Web Quest
MEDIUL ACVATIC
bdquo Acvariul meu
INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti
Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această
grădină Zoo nu există un acvariu
Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o
emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei
Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este
realizarea insectarului a ierbarului creşterea
păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si
a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu
este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care
deconectează creează buna - dispoziţie bucurie
sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se
preocupă de acest lucru
SARCINA DE LUCRU
Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo
totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un
acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui
la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu
voi trebuie să
Alegeţi un mediu acvatic
Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
Proiectează-ţi acvariul
ACVARIUL MEU
Pentru realizarea acvariului este nevoie de
Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)
Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu
aparat pentru oxigenarea apei
PEŞTIŞORII DE ACVARIU
1 Peştele ndashvoal
2Carasul auriu
3 Peştele ndashguppi
4Peştele ndashzebra
5 Peştele ndashscalar
6 Peştele cu spada
7 Peştele ndashluptator
8 Plati
9 Moli negru
10 Gurami
11 Peştele-neon
Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din
acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem
următoarele intervenţii zilnice
icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte
depuneri
scoaterea animalelor şi plantelor moarte
completarea apei
hrănirea animalelor
vom avea icircn permanenţă langă acvariu un
recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o
săptămacircnă
toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu
trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe
reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se
face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu
apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi
cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă
pentru a nu-i lovi
Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să
ţinem cont de următoarele criterii
1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne
permite spaţiul
2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante
de acvariu
3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn
permanenţă curat şi fără corpuri străine care să
afecteze peştişorii
4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura
camerei)
5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie
tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor
condiţii de viaţă
6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici
icircmpreună cu cei agresivi
7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni
8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage
atenţia peştilor ci le vom vorbi
BUNE PRACTICI
21
BUNE PRACTICI
9 vom proteja peştii de zgomotul produs
de aspirator de maşina de spălat sau de
alte zgomote care pot produce pentru
aceştia şocuri sau chiar moartea
10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a
evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului
11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben
portocaliu sperie peştii
12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru
completarea apei evacuate se va păstra numai icircn
vase de plastic sau sticlă nu de metal
13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a
putea interveni icircn caz de nevoie
PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)
Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge
(scoica) (melcul)
rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu
PROCESUL
1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii
2 Fiecare grup icircşi va alege
Un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic
Crearea mediului avatic
3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile
Un mediu acvatic
Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu
acvatic
Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
acvatic fără nici o problemă
Crearea mediului avatic
Desenează un poster la scară a acvariului tău după care
crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului
acasă sau la şcoala
1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii
acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-
curi
2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din
acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd
fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu
3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta
Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn
legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi
a-ţi completa cunoştinţele
Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati
peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen
făcut icircnainte pe aceasta
22
BUNE PRACTICI
Insuficient Suficient Bine Foarte bine
Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)
Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului
Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final
Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat
CONCLUZII
- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te
ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de
asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte
Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte
bine
1 Căutarea şi
regăsirea
informaţiilor
Nu colectează nici o
informaţie despre
tema propusă
Colectează foarte
puţine informaţii
despre tema
propusă
Colectează
informaţii cele mai
multe fiind legate de
animale
Colectează o
multitudine de
informaţii despre
peştii din lista
propusă
2 Utilizarea
resurselor
proiectului
WebQuest
Nu utilizează sursele
indicate icircn proiect şi
nici alte surse
Utilizează puţin din
sursele indicate icircn
proiect
Utilizează
majoritatea surselor
indicate icircn proiect
sau alte surse
Utilizează eficient
toate resursele din
proiect
3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte
rar manifestacircnd de-
zinteres pt activitate
Cooperează de
obicei constant si
periodic la solicitări
Cooperează
permanent şi icircşi
ajuta colegii lenţi icircn
acţiune
4 Prezentarea
raportului individual
Nu stăpacircneşte
limbajul specific
Face greşeli de
limbaj şi prezintă o
implicare fluctuantă
folosind maxim 3
resurse
Face greşeli de
limbaj care nu
afectează
icircnţelegerea fişei de
observare
Lucrarea este clar
prezentată
conţinacircnd fişa de
obsevaţie şi
informaţii scrise din
cărţi şi reviste
icircnsoţite de desene
proprii legate de
diferite specii de
peşti de acvariu
EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ
B EVALUAREA PE ECHIPE
23
Prin proiectul realizat se furnizează şi se
remarcă următoarele rezultate
Formularea de judecăţi simple (pe baza
observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)
despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor
şi a animalelor
Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea
dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor
Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra
naturii efectele acestora
Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-
primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii
simple
Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn
lumea plantelor şi a animalelor
Ghidul profesorului
Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-
melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii
şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de
acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu
modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de
selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile
VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE
Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se
derulează pe durată lungă pentru o procesare a
informaţiei structurare şi extindere eficientă a
cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul
lor
Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel
Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile
elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere
asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de
dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul
liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau
la şcoală
1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu
alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel
mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo
cunoaşterea diferitelor specii de peşti
2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit
elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi
libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu
criteriu pentru realizarea unui acvariu
3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite
de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele
sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care
pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a
acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea
unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare
icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene
4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin
descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a
modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse
diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea
critică
5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile
dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi
comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei
mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui
6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de
aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar
derularii proiectului la clasă
Web Questul responsabilizează copilul sau grupul
icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea
sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară
BIBLIOGRAFIE
1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici
Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate
perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca
Tacircrgovişte 2008
2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom
3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-
hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials
Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu
Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
BUNE PRACTICI
24
FIŞĂ DE LUCRU
pentru diferenţierea şi scrierea
corectă a literelor icirc şi acirc
1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare
__________ __________ ____________
____________ ____________ _____________
2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte
bacirctă cacircine gacircndac
______ _______ ________
pacircine gacircscă bracircnză
________ _______ ________
3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu
literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite
__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine
__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci
m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare
__săm__nţă
4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn
culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele
care conţin sunetul acircrdquo
lacircnă _______ adacircnc _________
macircţă _______ bacircrnă __________
racircde ________ cacircine __________
sacircnge _______ cacircrpă _________
gacircrlă ________ tacircrnă ___________
bacirctă _________ pacircine __________
icircmpleti _________________
bracircnduşă ________________
icircndulci___________________
icircnflori __________________
vacircnator __________________
icircnverzi__________________
macircncare ________________
sacircmbure_________________
tacircrnăcop ________________
5 Eu am scris una tu scrii mai multe
icircmpăratrarr_____________
macircnerrarr______________
cacircinerarr ______________
macircnz rarr______________
cacircntecrarr _____________
macircţa rarr_______________
gacircndacrarr______________
pacircine rarr_______________
hacircrtie rarr_______________
sacircmbure rarr ____________
ţacircnţarrarr________________
sacircnzianărarr______________
zacircnărarr_________________
vacircnătorrarr_______________
6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie
icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp
____________________________________________
blacircnd Sacircnziana zacircmbeste
_____________________________________________
pacircinea Cacircinele icircnfulecă
____________________________________________
icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa
____________________________________________
7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos
Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri
Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni
Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui
Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi
Bibliografie
1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom
2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed
Universul Enciclopedic Bucureşti 2009
Prof itinerant Iuliana Lixandru
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
25
FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului
1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt
2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează
3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc
____________ __________ __________
_______________ _______________
Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti
NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________
FICHE DrsquoEacuteVALUATION
I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR
II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles
ont une belle maison
avons un grand chien
ai une robe rouge
a une petite soeur
avez un crayon noir
as une calculette
III Complegravete par ai as a avons avez ont
Nous une grosse chatte
Jrsquo beaucoup drsquoamis
Vous un chien noir
Il Elle un livre drsquohistoire
Tu les cheveux courts
Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă
1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului
2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii
3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate
exerciţiile
Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea
Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni
BUNE PRACTICI
AVOIR avons
Tu
ont
Nous
as
avez
Ilselles
Je elle
vous
a
J
26
DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI
MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI
SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA
Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom
Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________
Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________
FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ
I Date personale
Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________
Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______
Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________
GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________
Trimis de____________________________________________________________________
II Date familiale
Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________
Relaţii icircn familie____________________________________________________________________
Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________
Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________
III Evoluţia copilului
Sarcina____________________________________Naşterea________________________________
Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________
Vorbirea in propoziţii________________________
IV Examen medical
__________________________________________________________________________________
V Examen psihologic
Organizarea spaţială _______________________________________________________________
Organizare temporală_______________________________________________________________
Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________
Lateralitate dominantă_______________________________________________________________
Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________
Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________
Trăsături de personalitate____________________________________________________________
VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs
Gradiniţa__________________________________________________________________________
Şcoala___________________________________________________________________________
Logopedie________________________________________________________________________
VII Examen logopedic
Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________
Cauze posibile _________________________________________________________
27
DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI
Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________
Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________
Pronunţarea silabelor________________________________________________________________
Sunete afectate_____________________________________________________________________
Calitatea vocii______________________________________________________________________
Motricitatea generală________________________________________________________________
Motricitatea facială__________________________________________________________________
Motricitatea linguală_________________________________________________________________
Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________
Vălul palatin_______________________________________________________________________
Dentiţia___________________________________________________________________________
Respiraţia_________________________________________________________________________
Auzul fonematic____________________________________________________________________
Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________
Scriere- Copiere ____________________________________________________________
- Dictare____________________________________________________________________
- Compunere________________________________________________________________
Citire____________________________________________________________________________
Diagnostic logopedic___________________________________________________________
Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________
______________________________________________________________________________
VII Alte date
Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________
Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________
Recomandări pentru familie___________________________________________________________
Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________
__________________________________________________________________________________
SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED
_____________________________________________
Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ
Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti
Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ
Universitatea Bucureşti
28
AMINTIRI BUNE PRACTICI
Conţinuturi (detalieri)
Obiective de
referinţă
Activităţi de
icircnvăţare Resurse Evaluare
ASISTENŢA
- fragmente din carteamdash
Viaţa ca un pom de Crăciun
- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu
Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip
Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte
Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate
Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip
- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta
Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău
Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip
Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare
Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti
CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA
PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune
lectura personalizată a programelor şcolare
planificarea calendaristică
proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor
Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate
Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate
Icircn ce scop
voi face
Ce voi face
Cu ce
voi
face
Cum voi
face
Cacirct s-a realizat
Selectarea conţinuturilor
Analiza resurselor
Determinarea activităţilor de icircnvăţare
Stabilirea instrumentelor de evaluare
Identificarea obiectivelor
29
Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI
LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo
CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo
CPăunescu EDP 1982
Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti
IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT
bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate
nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă
naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de
statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn
Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo
bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a
sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor
programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de
dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor
angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare
Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu
personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea
lor cu copiii cu nevoi speciale
Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă
pentru copiii cu dizabilităţi
Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la
diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de
gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special
sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu
dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări
socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn
şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale
de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie
de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi
alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi
gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru
Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor
judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma
curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă
adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea
durata şcolarizării poate să difere
Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative
speciale au acces la resurse psihopedagogice de
reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri
de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn
comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de
icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la
toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase
speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile
speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de
masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să
se ocupe mult mai bine de elevii
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
Conţinutul manualului
este adecvat
UTILIZARE
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi
elemente de conţinut din manual
Adaptare Omitere Adăugare
Alte materiale suport
NU
DA
Icircnlocuire
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
8
răspunsuri cognitive (de exemplu credinţe cu
privire la obiectul atitudinii) răspunsuri
afective (de exemplu emoţii sau sentimente
faţă de obiectul atitudinii) şi răspunsuri
comportamentale (spre exemplu intenţia sau efectuarea
unor acţiuni asupra obiectului atitudinii)
Se pot delimita trei caracteristici pe care atitudinile le
prezintă şi care exercită influenţe icircn interpretarea
informaţiilor relevante pentru respectiva atitudine
rezistenţa la influenţă şi predicţia comportamentelor
accesibilitatea (cacircnd asocierile dintre obiect şi evaluare
sunt puternice simpla prezentare a obiectului atitudinii
poate activa automat evaluarea acestuia) tăria
(persistenţa icircn timp rezistenţa la schimbare şi influenţele
asupra procesării informaţiilor şi comportamentelor
indivizilor) ambivalenţa (cacircnd avem atitudini care conţin
atacirct elemente pozitive cacirct şi elemente negative)
Atitudinea are rol dinamogen determinacircnd o
preparaţie pentru acţiune mai durabilă şi mai generică
decacirct motivaţia şi este apreciată ca fiind o stare de
pregătire sau de fundamentare a opţiunii pentru iniţierea şi
manifestarea unui comportament Atitudinea exercită şi o
funcţie reglatorie asupra comportamentului icircn care se
exprimă prin acţiuni corespunzătoare Aceasta are un
caracter de variabilă inferantă (Stoetzel) icircntrucacirct nu este
direct observabilă ci rezultă din comportamentele pe care
le suscită
Totodată atitudinile sunt implicate icircn relaţii şi
interacţiuni sociale exercitacircnd o funcţie de motivare şi
orientare a acestora Atitudinile exercită influenţe asupra
comportamentelor indivizilor relaţiile dintre atitudini şi
comportamente constituind un domeniu preferat de
cercetare Din această perspectivă atitudinile reflectă o
predispoziţie de a ne comporta icircn mod stereotip şi
predictibil faţă de sau icircn prezenţa membrilor unui anumit
grup (Hunt şi Hunt 2000) Atitudinile fac parte din
categoria factorilor dispoziţionali de estimarea a
comportamentului uman şi sunt buni predictori pentru
comportament atunci cacircnd sunt puternice şi constante
sunt legate direct de comportamentul prezis sunt bazate
pe experienţa personală directă şi cacircnd subiectul este
conştient de atitudinile sale
Atitudinile constituie obiect al icircnvăţării şi schimbării
Achiziţionarea de atitudini se realizează pe trei căi mai
importante contactul direct cu obiecte evenimente
persoane etc interacţiunea cu cei care deţin deja o
atitudine experienţa socială asimilată icircn grupurile formale
sau informale Aici familia se consideră că are un rol
important icircn modelarea atitudinii la copil ca urmare a
identificării acestuia cu unul dintre părinţi Atitudinile
dobacircndite icircn copilărie şi adolescenţă sunt ulterior
consolidate sau schimbate ca urmare a multiplicării
influenţelor şi relaţiilor sociale care pot avea efect de
icircntărire sau de generare de conflicte icircntre informaţiile sau
experienţele vechi şi noi
Au fost descrise legături icircntre atitudini şi reprezentările
sociale relative la obiectele atitudinilor icircn sensul că
atitudinea faţă de un obiect nu poate să apară fără
reprezentarea prealabilă a acelui obiect Reprezentările
sociale sunt ansambluri dinamice cu rol esenţial icircn
producerea şi reglarea comportamentelor icircn stabilirea
relaţiei cu mediul icircnconjurător care subordonează
atitudinile şi opiniile (expresiile verbale ale atitudinilor)
alimentează organizează şi le orientează spre cacircmpul
manifestărilor acţionale cotidiene oferind stiluri de
conduită bine conştientizate grefate pe grile atitudinale
prin care individul se racordează la concepţia grupului a
comunităţii de care aparţine
Există o serie de factori care pot contribui la formarea
atitudinilor faţă de persoanele cu handicap şi care le
imprimă un specific orientării comportamentului membrilor
societăţii faţă de integrarea socială a acestei categorii de
persoane Icircn funcţie de orientarea acestor atitudini
favorabilă sau defavorabilă faţă de persoanele cu
handicap este influenţat icircn acelaşi sens şi procesul
includerii acestor categorii de persoane icircn mediile
obişnuite
Factorii care determină constituirea unor atitudini
pozitive sau negative faţă de persoanele cu handicap şi
implicit faţă de copiii cu handicap şi care reflectă măsura
icircn care persoanele obişnuite sunt pregătite sau nu să intre
icircn relaţii cu persoanele ce prezintă un handicap pot fi din
cel puţin trei categorii factori care ţin de persoana care
exprimă opinia tipul handicapului şi contextul socio-
cultural la un moment dat Pe de altă parte mai mulţi
autori au trecut icircn revistă o serie de factori care pot
influenţa formarea atitudinilor faţă de persoanele cu
handicap dintre care amintim vacircrsta genul
naţionalitatea statutul marital nivelul educaţional nivelul
socio-economic reşedinţa icircn mediul urban sau rural
experienţa cu persoanele cu deficienţe etc (Tervo
Redinius şi Palmer 2004)
Investigarea atitudinilor faţă de persoanele cu
handicap s-a aflat icircn centrul mai multor cercetări mai ales
icircn ultimii ani Deşi studiile privind atitudinile societăţii faţă
de persoanele cu deficienţehandicap arată o evoluţie a
atitudinilor membrilor acesteia către acceptare şi toleranţă
totuşi mai există persoane care icircmpărtăşesc concepţii
greşite privind diferite categorii de persoane cu deficienţe
sau manifestă comportamente discriminatorii icircn ceea ce
priveşte oportunităţile educaţionale sau profesionale care
pot fi puse la dispoziţia acestora
Literatura de specialitate a prezentat o serie de studii
care au pus un accent deosebit pe investigarea atitudinilor
faţă de integrarea sau includerea persoanelor cu handicap
şi icircn special a copiilor cu CES handicap De o importanţă
deosebită icircn calitatea vieţii persoanelor cu handicap o au
atitudinile specialiştilor (logopezi psihoterapeuţi etc) faţă
de această categorie de persoane Investigarea atitudinilor
specialiştilor faţă de integrarea acestor persoane ajută la
identificarea celor mai potrivite măsuri de influenţare icircn
scopul formării unor relaţii bazate pe valorificare reciprocă
şi de promovare a egalităţii şanselor de participare
Metodologia cercetării
Propunem icircn cele ce urmează un studiu diferenţiat
realizat pe baza investigării atitudinii faţă de integrarea
persoanelor cu deficienţă mintală comparativ cu
integrarea persoanelor cu deficienţă de auz din
perspectiva cadrelor didactice din structurile de
icircnvăţămacircnt obişnuit şi din cele de icircnvăţămacircnt special din
Romacircnia (judeţul Braşov şi municipiul Bucureşti) icircn anul
şcolar 2010 ndash 2011
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
9
Obiectivul investigaţiei a fost compararea
atitudinilor manifestate de cadrele didactice
din icircnvăţămacircntul de masă şi din cel special
faţă de integrarea copiilor cu deficienţă
mintală şi deficienţă de auz
Icircn cadrul cercetării au fost investigate 150 de cadre
didactice repartizate icircn şase eşantioane cu cacircte 25 de
subiecţi şi pe trei categorii de persoane cadre didactice
din şcoala specială cadre didactice itinerante şi cadre
didactice care lucrează cu copiii normali (respectiv cacircte 50
de subiecţi din fiecare categorie)
Metoda de cercetare aplicată a fost investigaţia
realizată pe bază de chestionar utilizacircndu-se două
chestionare distincte unul icircn formă revizuită respectiv
inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală denumit
MRAI-R iar celălalt icircn formă adaptată cu aceeaşi itemi
dar care aborda perspectiva atitudinii faţă de persoanele
cu deficienţă de auz Jumătate din numărul de cadre
didactice respectiv cacircte 25 de subiecţi din cele trei
categorii au completat un chestionar privind atitudinile faţă
de persoanele cu deficienţă mintală iar cealaltă jumătate
din numărul de cadre didactice tot icircn aceeaşi distribuţie
au completat un chestionar privind atitudinile faţă de
persoanele cu deficienţă de auz
Inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală a fost
revizuit de Antonak şi Harth icircn anul 1994 şi cuprinde 29 de
itemi care au valoare pozitivă sau negativă icircn funcţie de
modul de orientare al atitudinilor icircn acest caz fiind luate ca
reper atitudinile pozitive faţă de persoanele cu deficienţă
mintală Itemii sunt structuraţi pe patru scale iar pe fiecare
scală sunt repartizaţi 7 maximum 8 itemi Scalele sunt
următoarele
- Scala IntegrarendashSegregare evaluează opiniile privind
integrarea persoanelor cu deficienţă mintală icircn societate
- Scala Distanţă Socială evaluează opiniile cu privire la
interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele cu şi
fără deficienţă mintală
- Scala Drepturi Private evaluează opiniile cu privire la
respectarea drepturilor persoanelor cu deficienţă mintală icircn
societate
- Scala Convingeri Nefavorabile evaluează opiniile cu
privire la unele aspecte morale şi comportamente sociale
ale persoanelor cu deficienţă mintală
Inventarul se completează individual de către
fiecare participant fără limitarea timpului iar pentru fiecare
item se marchează opinia pe un continuum de patru
puncte cu ancorele bdquodezacord total bdquodezacord bdquoacord şi
bdquoacord total
După completarea chestionarului subiecţii au fost
rugaţi să furnizeze unele informaţii personale privind
vacircrsta genul nivelul educaţional şi ocupaţia actuală
Subiecţii au fost invitaţi sa indice dacă cunosc o persoană
cu deficienţă mintală Icircn cazul icircn care răspunsul este
pozitiv aceştia trebuiau să indice tipul relaţiei pe categorii
(relaţie familială apropiată icircntacircmplătoare de vecinătate
doar cunoştinţe sau neexistenţa unei relaţii)
Pentru a cota rezultatele icircn direcţia atitudinilor
pozitive s-a ţinut seama de valoarea pozitivă sau negativă
a fiecărui item acordacircndu-se punctaje la modul următor
pentru un item pozitiv dezacord total = 1 dezacord = 2
acord = 3 acord total = 4 pentru un item negativ
dezacord total = 4 dezacord = 3 acord = 2 acord total= 1
Scorurile la scalele integrarendashsegregare drepturi
private şi convingeri nefavorabile pot avea valori cuprinse
icircntre 7 şi 28 de puncte iar la scala distanţă socială valorile
pot fi cuprinse icircntre 8 şi 32 de puncte La nivelul icircntregului
instrument de măsurare scorurile pot lua valori cuprinse
icircntre 29 şi 116 puncte
Modul de abordare icircn cazul inventarului de atitudini
faţă de deficienţa de auz a fost exact acelaşi fiind doar
icircnlocuit termenul de deficienţă mintală cu cel de deficienţă
de auz şi rezultacircnd forma adaptată a inventarului de
atitudini MRAI-R (luat drept reper)
Ipoteza cercetării pe care o supunem spre verificare
presupune că icircntre atitudinile cadrelor didactice care
lucrează icircn şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care
lucrează icircn icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice
determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare
profesională Suplimentar se va face diferenţierea
percepţiei sociale a integrării copiilor cu deficienţă
mintală comparativ cu copiii ce prezintă deficienţă de auz
aşa cum se prezintă din perspectiva specialiştilor icircn
educaţie la cele trei categorii de cadre didactice avute icircn
vedere
Rezultatele obţinute la cele două tipuri de inventare
au fost prelucrate statistic prin calculul frecvenţele
medianele şi procentelor corespunzătoare privind
atitudinea faţă de fenomenul integrării la nivel general
respectiv la nivelul tuturor itemilor inventarelor dar şi pe
cele patru scale de apreciere delimitate Pentru verificarea
diferenţelor semnificative dintre loturile de cadre didactice
s-a recurs la aplicarea testului U (Mann-Whitney) utilizabil
icircn cazul eşantioanelor independente
Comparaţie icircntre atitudinile manifestate de cadrele
didactice din şcolile speciale şi din şcolile
integratoare
Eşantioanele investigate le vom denumi prescurtat
după cum urmează Tipurile de cadre didactice care şi-au
exprimat atitudinea faţă de integrarea copiilor cu deficienţă
mintală sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special (DMS)
cadrele didactice itinerante (DMI) profesorii din
icircnvăţămacircntul general (DMG) Pentru exprimarea opiniei
faţă de integrarea copiilor cu deficienţă auditivă tipurile de
cadre didactice sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special
(DAS) profesorii itineranţi (DAI) şi cadrele didactice care
predau icircn icircnvăţămacircntul obişnuit (DAG)
Pentru delimitarea tendinţelor icircn atitudinile cadrelor
didactice investigate pe cele patru scale ale inventarelor
au fost calculate frecvenţele medianele şi procentele
corespunzătoare fiecărei scale valori pe baza cărora s-au
putut icircntocmi reprezentările grafice de la nivelul celor
patru scale după cum urmează
64
75
61
68
79
72
0
10
20
30
40
50
60
70
80
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Integrare-Segregare
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
10
Scala Integrare-Segregare cuprinde itemi
care sondează opiniile privind integrarea
copiilorpersoanelor cu deficienţe icircn
comunitatea educaţională sau socială din
perspectiva beneficiilor care pot fi obţinute prin procesul
de integrare atacirct icircn ceea ce priveşte persoanele
deficiente cacirct şi persoanele normale
Tendinţa rezultatelor obţinute la nivelul fiecărui
eşantion investigat se poate observa icircn reprezentarea
grafică de mai sus La nivelul acestei scale se evidenţiază
o distribuţie aproximativ asemănătoare din perspectiva
opţiunilor privind deficienţa mintală comparativ cu
deficienţa de auz dar pentru ultima perspectivă atitudinea
celor trei categorii de cadre didactice este uşor mai
favorabilă icircn general Menţionăm faptul că profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă manifestă cea mai puţin favorabilă
atitudine faţă de integrarea copiilor cu deficienţă mintală
(61) icircnregistracircnd cele mai multe scoruri la opţiunea
dezacord sau dezacord total spre deosebire de celelalte
loturi iar faţă de integrarea elevilor cu deficienţă de auz
manifestă o permisivitate mai mare scorurile fiind
apropiate de cele ale profesorilor itineranţi (68 se apropie
de 72) Cele mai bune atitudini faţă de integrarea copiilor
cu deficienţe mintale respectiv de auz le-au manifestat
cadrele didactice itinerante icircn proporţie de 75
(eşantionul DMI) şi de 79 (eşantionul DAI)
Scorurile sunt mai bune atunci cacircnd itemii conţin
referiri la persoane cu deficienţe icircn general (şi numai la
copii) şi cacircnd este vorba mai ales de integrarea icircn
comunitate (cu perspectivă mai largă decacirct integrarea
educaţională) sau la locul de muncă Integrarea
educaţională la nivelele superioare cum ar fi la liceu este
mai bine cotată probabil pentru faptul că la această
vacircrstă elevii au dobacircndit suficiente comportamente
adaptive care să le sprijine integrarea la acest nivel şi să
facă faţă relaţionării adecvate cu ceilalţi dar şi comunicării
cu semenii icircn ansamblu
Au fost icircnregistrate şi scoruri mai slabe mai ales din
perspectiva includerii elevilor cu deficienţe icircn programe de
după-amiaza separate de elevii normali S-a observat o
tendinţă generală de a opta pentru includerea suplimentară
a acestor copii indiferent de tipul de deficienţă icircn scopul
completării educaţiei şi stimulării adecvate a dezvoltării
acestor copii Un alt motiv ar mai fi resursele materiale şi
umane insuficiente la nivelul integrării educaţionale la
momentul actual sau faptul că dificultăţile pot fi mai mari
decacirct beneficiile icircn cadrul procesului integraţional
Icircn cadrul scalei Distanţă socială sunt incluşi itemi cu privire
la interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele
cu şi fără deficienţe itemi care indică gradul de apropiere
sau distanţare socială a persoanelor fără deficienţe faţă de
persoanele cu deficienţe icircn anumite contexte sociale
La această scală tendinţa generală la cele trei
categorii de cadre didactice este asemănătoare ca şi la
scala precedentă cu menţiunea că scorurile la acest nivel
au valori mai bune decacirct la scala integrare-segregare
Cele mai bune rezultate (icircn procent de 78 pentru
eşantionul DMS şi de peste 80 la celalalte eşantioane
cu excepţia eşantionului DMG) au fost obţinute la itemii
care se referă la interacţiuni sociale cum ar fi a merge la
film la teatru cu persoane care prezintă deficienţe a
participa la o petrecere dedicată unui copil cu deficienţă
Şi la nivelul contactelor sociale de tipul a icircnota alături de o
persoană deficientă a locui icircn bloc cu persoane din
această categorie au fost obţinute scoruri bune
Excepţie de la aceste tendinţe favorabile icircn integrarea
socială a persoanelor cu deficienţă a făcut eşantionul
DMG care a manifestat respingeri semnificative faţă de
integrarea persoanele cu deficienţă mintală comparativ cu
celelalte eşantioane (icircn general doar icircn proporţie de 76
au avut opinii favorabile relaţionării cu această categorie
de persoane)
Cu cacirct itemii se raportează la cultivarea unor relaţii mai
apropiate cu persoanele ce prezintă deficienţe cu atacirct se
manifestă o reţinere mai mare faţă de persoanele cu
deficienţă (de exemplu a permite ca propriul copil să icircşi
facă prieteni dintre persoanele care prezintă deficienţă a
lua cina icircmpreună cu persoane din această categorie)
fapt ce s-a evidenţiat icircn scoruri uşor mai reduse decacirct la
ceilalţi itemi Itemul care se referă la faptul de a fi tuns de
către o persoană competentă care prezintă deficienţă a
icircntrunit cele mai mari reţineri la nivelul acestei scale
dovedind o oarecare lipsă de icircncredere faţă de aceste
persoane
Totuşi se evidenţiază la nivelul acestei scale tendinţe
care reflectă acceptarea socială crescută a persoanelor cu
deficienţe indiferent de contextul icircn care au interacţiunile
sociale (cu excepţia subliniată mai sus) iar distanţa
socială tinde să crească mai mult icircn cadrul implicării
membrilor de familie icircn relaţii de prietenie sau de
vecinătate
78
88
75
81
91
81
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Distanţă Socială
68
79
68
71
79
75
62
64
66
68
70
72
74
76
78
80
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Drepturi Private
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
11
La nivelul scalei convingeri nefavorabile
distribuţia generală a rezultatelor obţinute
respectă configuraţia de la celelalte scale ale
chestionarului cu menţinerea la niveluri
superioare a tendinţei generale a eşantioanelor de
profesori itineranţi (cu cacircte un procentaj de 71 la fiecare
lot) urmate de eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul special şi din cel obişnuit care sunt icircn
favoarea integrării elevilor cu deficienţă de auz
(procentajele sunt de 68 pentru fiecare lot) Cele mai
scăzute niveluri privind acceptarea integrării au fost atinse
tot de eşantionul de cadre didactice din icircnvăţămacircntul de
masă care manifestă reţinere icircn integrarea copiilor cu
deficienţă mintală (căruia icirci corespunde un procent de
61)
Scorurile de la această scală au fost uşor mai scăzute
decacirct cele obţinute la celalalte scale Anumite convingeri
nefavorabile expuse au fost icircmpărtăşite şi de o mare parte
din cadrele didactice investigate cum ar fi cele referitoare
la capacitatea persoanelor cu deficienţă de a avea răbdare
pentru a obţine ceea ce icircşi doresc sau de a da dovadă de
autocontrol capacitate ce poate să aibă un rol stimulator icircn
stabilirea de relaţii icircntre această categorie de persoane şi
persoanele fără deficienţe Cea mai nefavorabilă
convingere la care au aderat multe dintre cadrele
didactice a fost cea privind imposibilitatea de manifestare
a persoanelor cu deficienţe icircn acelaşi fel cu cele care nu
au deficienţe chiar dacă contextul este considerat a fi
favorabil icircn condiţiile egalităţii de şanse sociale
Au existat şi atitudini pozitive icircn marea majoritate a
cazurilor icircn ceea ce priveşte convingerea că şcolarii cu
deficienţe nu icircşi pierd timpul jucacircndu-se la ore
recunoscacircnd valoarea includerii copiilor cu deficienţe icircn
şcolile de masă şi a implicării icircn procesul icircnvăţării
desfăşurat icircn clasă De asemenea au fost recunoscute
beneficiile integrării acestei categorii de copii şi importanţa
interacţiunilor sociale dintre persoanele cu şi fără
deficienţă cu valorizarea posibilităţilor de exprimare ale
persoanelor deficiente
Icircn general cadrele didactice au preponderent
convingeri favorabile dar au şi idei preconcepute cu privire
la persoanele cu deficienţă luacircnd icircn considerare limitele şi
dificultăţile pe care le icircntacircmpină persoanele cu deficienţă
icircn relaţiile interpersonale Pe de altă parte se mai poate
menţiona faptul că profesorii nu cred icircn procent
semnificativ că prejudiciile aduse persoanelor cu
deficienţe au fost exagerate
Pentru verificarea ipotezei cercetării formulată mai
sus s-a recurs la aplicarea testului Mann-Whitney prin
care s-au comparat perechi de eşantioane icircn vederea
delimitării semnificaţiei diferenţelor dintre rezultatele
obţinute de fiecare eşantion
Valorile testului U (Mann-Whitney) icircmpreună cu
reprezentarea grafică a rezultatelor generale la
chestionare prezentate mai jos au relevat o serie de
diferenţe semnificative icircn exprimarea atitudinilor faţă de
integrarea persoanelor cu deficienţe mintale şi de auz
Tabel cu valorile testului U (Mann-Whitney)
Se observă diferenţe semnificative icircntre categoria
profesorilor itineranţi şi icircntre cele două categorii de cadre
didactice din icircnvăţămacircntul special respectiv din
icircnvăţămacircntul general atacirct din perspectiva rezultatelor
privind deficienţa de auz (la pragurile de semnificaţie de
0025 şi 0043) cacirct mai ales din perspectiva deficienţei
mintale (pragurile de semnificaţie tind către 0 avacircnd
valorile 0001 şi 0003) ndash icircn cazul nostru verificarea
statistică este considerată validă la p=005
Pere
chi de e
şantioane
Valo
are
test
U
Pra
g d
e s
em
nific
aţie
D
MG
ndash D
MS
189
00
19
DM
G ndash
DM
I
158
00
03
DA
G ndash
DA
S
208
00
37
DA
G ndash
DA
I
225
00
43
DM
S ndash
DM
I
134
00
01
DA
S ndash
DA
I
197
00
25
DM
S ndash
DA
S
186
00
14
DM
I ndash D
AI
280
05
27
DM
G ndash
DA
G
150
00
02
71
78
68
73
7977
60
65
70
75
80
1
Graficul privind atitudinea generală faţă de
copiii cu deficienţe mintale şi de auz
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
12
Şi procentele calculate pe baza medianelor
care exprimă tendinţa generală a grupurilor
pe baza unei valori centrale relevă aceeaşi
situaţie pe o scară de la 1 la 100 cadrele
didactice itinerante se află la poziţia 78 şi 79 reprezentacircnd
nivelele cele mai ridicate de acceptare a procesului de
integrare a copiilor cu deficienţe mintale respectiv de auz
Din calculul procentelor realizate pe baza frecvenţelor pe
intervalele de dezaprobare aprobare a fenomenului
integrării a reieşit faptul că două treimi din fiecare eşantion
se situează icircn zona acordului total privind acest fenomen
iar restul de o treime din subiecţi icircn zona acordului simplu
De altfel cele două grupuri tind să se comporte ca unul
singur nefiind o diferenţă semnificativă icircntre aceste
eşantioane (la pragul de semnificaţie de 0527)
Urmărind icircn continuare raţionamentul nostru se poate
observa din reprezentarea grafică generală că profesorii
din şcolile speciale ocupă o poziţie inferioară la valorile
74 respectiv 76 cadrele didactice din şcoala specială
pentru copii cu deficienţe de auz avacircnd un nivel mai ridicat
de acceptare a integrării 36 dintre acestea exprimacircndu-
şi acordul total faţă de fenomenul integrării (spre deosebire
de profesorii din icircnvăţămacircntul special pentru copii cu
deficienţă mintală care doar icircn proporţie de 20 sunt total
de acord cu integrarea acestei categorii de copii)
De menţionat faptul că poziţiile cele două eşantioane
de profesori din icircnvăţămacircntul special sunt situate icircn zona
acordului simplu şi a acordului total faţă de integrarea
copiilor deficienţi ca şi icircn cazul profesorilor itineranţi Doar
icircn cazul cadrelor didactice din icircnvăţămacircntul general a fost
delimitat un procent de 12 dintre subiecţi care au
manifestat dezacord privind integrarea copiilor cu
deficienţe mintale Faţă de copiii cu deficienţă de auz nu s-
a icircnregistrat această poziţie icircn ansamblu la profesorii care
lucrează cu elevi normali Se mai poate observa poziţia
superioară a eşantionului din urmă (valoarea 77) icircn
comparaţie cu poziţia inferioară a grupului profesorilor din
şcoala obişnuită care şi-au exprimat opiniile privind
integrarea copiilor cu deficienţă mintală (valoarea 60 fiind
cea mai scăzută valoare dintre toate)
Perspectiva integrării elevilor cu deficienţă mintală
este defavorabilă faţă de perspectiva integrării şcolarilor
cu deficienţe de auz din punctul de vedere al atitudinilor
profesorilor din icircnvăţămacircntul de masă deşi un procent mai
mic de cadre didactice manifestă dezacord faţă de
integrarea copiilor cu deficienţă mintală (după cum
spuneam mai sus) 56 din subiecţii chestionaţi şi-au
exprimat acordul simplu şi doar 32 au fost total de acord
cu fenomenul integrării acestei categorii de copii Icircn cazul
deficienţei de auz 60 din profesori sunt total de acord şi
doar 40 dintre aceştia şi-au exprimat acordul simplu faţă
de integrarea copiilor cu deficienţe de auz
Cu privire la sensul orientării atitudinii faţă de
integrare la eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul obişnuit s-a delimitat o situaţie inversată
comparativ cu eşantioanele de profesori din icircnvăţămacircntul
special icircn sensul că icircn mediul obişnuit există o respingere
mai mare a integrării copiilor cu deficienţă mintală şi o
acceptare mai mare apropiată de poziţia cadrelor
didactice itinerante icircn cazul integrării elevilor cu deficienţă
de auz Şi icircntre eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul special s-a constatat un grad mai mare de
de acceptare a integrării copiilor cu deficienţă de auz spre
deosebire de cei cu deficienţă mintală
Din perspectiva manifestării opiniei faţă de o
deficienţă sau alta diferenţele sunt semnificative icircn cadrul
categoriei profesorilor din icircnvăţămacircntul obişnuit (la pragul
de semnficaţie de 0002) dar şi a celei a profesorilor din
icircnvăţămacircntul special (pragul are valoarea 0014) Situaţia
se poate explica prin calitatea percepţiei sociale (mai
favorabilă sau mai defavorabilă) cu privire la handicapul
determinat de cele două tipuri de deficienţe
Icircn vederea verificării ipotezei cercetării au mai fost
comparate şi rezultatele obţinute din perspectiva
categoriei profesorilor din şcoala de masă raportată la cea
a cadrelor didactice din şcoala specială pe linia tipului de
deficienţă pentru care a fost realizată investigaţia aceste
diferenţe fiind net semnificative la pragul de 0019 icircn
cazul deficienţei mintale şi la pragul de 0037 pentru
deficienţa de auz Aceste diferenţe ar putea fi argumentate
prin diferenţele existente icircn nivelul de pregătire şi de
formare profesională la aceste două categorii de cadre
didactice doar icircn puţine cazuri profesorii din icircnvăţămacircntul
obişnuit avacircnd unele informaţii şi o oarecare experienţă icircn
abordarea copiilor cu deficienţă mintală sau cu deficienţă
de auz
Se confirmă astfel ipoteza supusă verficării conform
căreia icircntre atitudinile cadrelor didactice care lucrează icircn
şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care lucrează icircn
icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice
determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare
profesională afirmaţie verificată din două perspective cea
a deficienţei mintale şi cea a deficienţei de auz
Dubla verificare a avut rolul de a evidenţia modul icircn
care percepţia socială a celor două tipuri de deficienţă
acţionează la nivelul procesului de integrare pentru
constituirea unei atitudini mai mult sau mai puţin
favorabile (sau defavorabile) din perspectiva categoriilor
de specialişti implicaţi icircn educaţia copiilor cu aceste tipuri
de deficienţe
Se mai poate contura o concluzie potrivit căreia
percepţia socială a deficienţei direcţionează icircn sens
favorizant sau frenator procesul de integrare din
perspectiva profesorilor din şcolile integratoare (agenţi
educativi care au puţină experienţă respectiv pregătire icircn
abordarea copiilor cu deficienţe) dar şi din cea a cadrelor
didactice din icircnvăţămacircntul segregat (care sunt specialişti
bine pregătiţi şi cu experienţă adecvată bogată icircn
domeniu) Percepţia socială a deficienţei de auz mai
favorabilă decacirct cea a deficienţei mintale determină
atitudini mai favorabile faţă de integrare la profesorii din
icircnvăţămacircntul special şi mai ales la cei din icircnvăţămacircntul
general dar icircn situaţia din urmă s-au constatat chiar
unele atitudini defavorabile icircn cazul integrării copiilor cu
deficienţă mintală
O constatare interesantă la momentul actual a
fost lipsa diferenţei semnificative icircn cadrul categoriei
profesorilor itineranţi care şi-au manifestat nediferenţiat
atitudinile faţă de integrarea copiilor care prezintă cele
două tipuri de deficienţe Profesorii itineranţi icircn general
sunt formaţi şi orientaţi icircn vederea educării adecvate şi
integrării copiilor cu deficienţe chiar dacă aceste
deficienţe sunt diferite multe dintre cadre fiind absolvente
ale icircnvăţămacircntului superior de specialitate
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
13
La acestea percepţia socială a copilului cu
deficienţă mintală şi a celui cu deficienţă de
auz nu diferă foarte mult semnificativ
subiecţii educaţiei fiind abordaţi din
perspectiva cerinţelor lor educaţionale
speciale şi contează mai puţin eticheta care este acordată
prin icircmpărţirea deficienţelor pe categorii
Cercetarea de faţă din perspectiva modului icircn care
percepţia socială asupra deficienţei sau handicapului de un
anumit tip acţionează icircn sensul orientării atitudinilor faţă de
integrarea copiilor cu deficienţe se icircnscrie icircn seria
investigărilor care vizează studiul impactului unor
fenomene sociale asupra procesului de integrare a
persoanelor cu deficienţe fiind icircn acelaşi timp doar un
demers care ne-a stacircrnit interesul pentru cercetări
ulterioare mai elaborate icircn domeniu
Bibliografie
1 Atkinson amp Hilgardrsquos - Smith E Fredrickson B Lufhes
G Nolen-Hoeksema S ―Introducere icircn psihologie ediţia
a XIV-a Bucureşti Ed Tehnică copyright 2005
2 Avramidis E Norwich B bdquoTeachersrsquo attitudes towards
integrationinclusion a review of the literature European
Journal of Special Needs Education 2002
3 Antonak RF Livneh H bdquoMeasurement of attitudes
towards persons with disabilities Disability and
Rehabilitation 2000
4 Curelaru M bdquoReprezentări sociale opinii şi atitudini
rev Psihologie Socială nr8 2001
5 Zamfir C Vlăsceanu L coord bdquoDicţionar de
sociologie Ed Babel Bucureşti 1998
Prof psihoped drd ANGELA TIMUŞ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă
de Recuperare Hipoacuzici din Braşov
Profesor univ dr DORU-VLAD POPOVICI
Universitatea din Bucureşti
POSIBILITĂŢI DE EVALUARE LA DISCIPLINA ACTIVITĂŢII DE
PREPROFESIONALIZARE PENTRU ELEVII CU DIZABILITĂŢI
Pentru icircntregirea şi nuanţarea tabloului evaluativ iniţial şi final al elevilor cu deficienţe severe profunde şi asociate din clasele V ndash X consider oportună completarea palierelor existente icircn grila de evaluare utilizată icircn şcoala noastră icircn acest an şcolar 2011 ndash 2012 cu următoarele două secvenţe de evaluare care urmăresc şi apreciază
nivelul cunoaşterii corpului uman icircn detaliu a manifestărilor şi problemelor de sănătate ale acestuia şi a unor reguli elementare de igienă corporală
aptitudinile cunoştinţele şi abilităţile necesare preprofesionalizării elevilor cu dizabilităţi
Aceste două direcţii de evaluare vizează nu numai competenţele de autoicircngrijire şi prevenţie elemente importante icircn educaţia specială ci şi pe cele practic-acţionale necesare dobacircndirii deprinderii de a munci cu folos icircntr-o societate viitoare mai echilibrată şi mai lucrativă
De aceea icircn tabelul bdquoAchiziţii instrumentale din grila iniţială de evaluare propun adăugarea punctului I activităţi de preprofesionalizare iar rubricile bdquoautonomie personală şi bdquoautonomie socială adăugarea unor itemi vizacircnd cunoaşterea corpului uman şi a fiziologiei acestuia şi respectiv comportamentul icircn cadrul familiei şi şcolii
Scala punctajele şi formulele de calcul vor rămacircne aceleaşi
ACHIZIŢII INSTRUMENTALE
I Activităţi de preprofesionalizare
Scala asperităţilor
discriminează tactil
neted-aspru
două asperităţi
patru asperităţi
şase asperităţi
mai puţin aspru ndash mai aspru
mai puţin lucios ndash mai lucios
Materiale de lucru (şi materiale comestibile)
identifică cel puţin trei materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate (lemn lut piatră)
recunoaşte două-patru materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate
asociază materialul din natură cu obiectul finit
din mediul concret
din imagini
din reprezentări (din muzeu expoziţie etc)
diferenţiază cel puţin trei materiale folosite icircn construcţii (piatră lemn metal)
apreciază corect cel puţin trei caracteristici fizice ale diverselor materiale (duritate plasticitate elasticitate rezistenţă etc)
enumeră cel puţin trei ingrediente care pot fi folosite la prepararea macircncărurilor
recunoaşte instrumente unelte folosite icircn gospodărie
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI
14
Instrumente şi tehnici de lucru
precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)
identifică
unelte de grădinărit
aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)
lucrează cu
instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)
unelte de grădinărit
manevrează aparate electrocasnice
vopseşte manual
suprafeţe plane
obiecte cu suprafeţe multiple
icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)
prelucrează manual materiale comestibile
decojeşte
rade
feliază
toacă
amestecă
caşerează cu pe diverse materiale
presează lutul icircn forme
scoate lutul din forme
modelează
tematic
liber (creativ)
măsoară diverse suprafeţe
trasează
suprafeţe
forme combinate
taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi
Confecţionarea unor obiecte
asamblează elemente din diverse materiale (carton
lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru
finisează obiectul
apreciază obiectiv
lucrarea proprie
lucrările colegilor
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
AUTONOMIA PERSONALĂ
Corpul uman şi fiziologia lui
diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
localizează prin palpare principalele organe interne
Inimă
stomac
fixat
indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli
difuz
cu precizie
diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice
procesul circulator
procesul respirator
procesul locomotor
respectă reguli elementare de igienă
personală
a icircmbrăcămintei
a icircncălţămintei
a spaţiului apropiat
AUTONOMIA SOCIALĂ
Conştientizarea regulilor de comportare civilizată
descrie comportamente
ale părinţilor bunicilor
ale fraţilor surorilor
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale sale
ale personalului şcolii
evaluează (pozitivnegativ) comportamente
ale membrilor familiei
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale personalului şcolii
ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale
Prof psihoped Cristian Dinu
Centrul Şcolar Special Ploieşti
JOCURI DIDACTICE
ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)
Scop
Verificarea număratului pacircnă la 2
Raportarea numărului la cantitate
Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de
obiecte după formă mărime şi culoare
Sarcina didactică
Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau
culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă
constituită
DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI
15
BUNE PRACTICI
Regulile jocului
Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor
răspunde icircntrebărilor educatoarei
Fiecare răspuns corect este recompensat prin
aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat
Elemente de joc personajul icircndrăgit
Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe
popice bile mingiuţe etc
Desfăşurarea jocului
Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ
păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu
jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe
jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze
numărul obiectelor din fiecare grupă
Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt
Cine alege popicele Cacircte sunt
Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare
Variantă
Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd
diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le
separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată
Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi
grupa icircn care sunt două obiecte
Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea
JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)
Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile
spaţiale
Sarcina didactică
Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri
de obiecte faţă de un reper dat
Regulile jocului
Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi
precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte
sunt aplaudate
Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor
mişcarea
Material didactic diferite jucării
Desfăşurarea jocului
Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună
cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar
educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn
diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile
Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv
Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft
Eu am găsit paharul icircn dulap
Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează
răspunsuri cum ar fi
Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor
Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă
Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le
aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare
Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de
obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor
preciza locul unde este aşezată
CERCURI COLORATE( Nivelul I)
ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri
după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre
culorile de bază
Sarcina didactică
Diferenţierea cercurilor după culoare
Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii
grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse
Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea
Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri
colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru
clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile
Desfăşurarea jocului
Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene
şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor
după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile
roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră
cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul
educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit
preşcolarii verbalizează acţiunea
Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie
După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele
formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi
grupa cercurilor albastre
Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe
cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii
au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe
un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se
verbalizează
Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu
Bibliografie selectivă
Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice
Editura EMIA Deva 2004
G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la
preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008
S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru
activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis
Bucureşti 2005
Prof psihoped Adriana Comişel
Şcoala Specială Vălenii de Munte
16
CARNAVAL DE HALLOWEEN
Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al
fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales
Cel mai icircnfricoşător costum
Cel mai original costum
Cea mai bună prezentare a unui personaj
Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare
Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea
Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni
PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ
PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI
Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare
recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea
Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri
Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos
Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea
BUNE PRACTICI
17
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
randamentului şcolar icircn special la
disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore
de icircnvǎţare
Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn
programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de
douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de
atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat
frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin
motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)
Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi
eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ
conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a
condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt
clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome
icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor
Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru
elevii cu CES
-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru
includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare
a icircnvǎţǎrii
-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor
prin programul de sprijin
-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES
-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica
elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului
acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile
integratoare
-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea
programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de
dificultǎţile pe care le au aceşti elevi
Prof itinerant Dan Magdalena
Şcoala Specială Nr2 Ploieşti
DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN
DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI
bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi
armonios personalitatea are nevoie de iubire şi
icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor
Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)
Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele
ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o
poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament
specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului
trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia
rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei
şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se
constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa
crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea
numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte
opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei
noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei
conjugale
Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui
climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi
dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un
spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa
conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea
copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei
dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de
ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea
primelor experienţe de socializare
Familia trebuie să fie un garant de securitate de
protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru
toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se
nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind
virtuţile sociale şi morale
Dimensiunea afectivă a mediului familial este
componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare
importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp
poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai
mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce
tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori
nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei
cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral
pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai
nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care
conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau
de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea
părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un
mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai
grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea
copilului
Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn
comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi
transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter
negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de
cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-
un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă
ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă
―Părinţii răi au fiii şi mai răi
Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn
cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din
acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai
naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu
certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii
Atmosfera căminului familial primeşte o mare
icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc
şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima
care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn
dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre
părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele
momente pe care le traversează familia
Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de
către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care
copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei
comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel
deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste
laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va
extinde tot sub această formă şi icircn societate
Atmosfera din familie este pentru copil soarele
apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are
nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană
pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi
icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea
lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de
unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi
bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele
mai frumoase hăinuţe
18
Profesorul trebuie să icircmbine limbajul
vorbit cu gesturile să foloseasca imagini
planşe panouri
Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi
numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E
greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui
el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu
bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii
este treaba fiecărui membru
Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii
Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu
copiii
1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea
Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să
audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le
transmită să audă totodată punctele de vedere ale
copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le
comunică aceştia
Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea
asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute
Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu
le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze
un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi
icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile
placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune
părinţilor doar ce vor să audă
Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul
icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute
2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie
sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza
gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i
disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă
Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar
respect pentru atitudinea copilului
3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi
posibila soluţie
Nu-i spune copilului nimic negativ despre el
4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la
ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la
persoana icircntacirci
5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce
apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn
cauză nu evalua trăsături de caracter
Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă
propriile lor concluzii
6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn
imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate
Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au
nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze
cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i
vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi
neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi
manifeste sentimentele
7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima
icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt
dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate
Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi
independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct
se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte
BIBLIOGRAFIE
Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-
editura Polirom Iaşi 2005
Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale
ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti
2006
Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine
copilul)-editura Trei Bucureşti 2007
Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura
Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999
Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion
Bucureşti 1993
Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas
Bucureşti 2006
Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005
Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006
Prof icircnv primar DIANA SAVU
COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI
FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-
Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte
19
DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI
AR
IA
CU
RR
ICU
LA
RĂ
O
BIE
CT
IVE
C
RIT
ER
II M
INIM
AL
E D
E
PE
RF
OR
MA
NŢ
Ă
PE
RIO
AD
A
MIJ
LO
AC
E D
E R
EA
LIZ
AR
E
ST
RA
TE
GII S
PE
CIF
ICE
E
VA
LU
AR
E
Mate
matică ş
i ştiin
ţe
Form
are
a d
eprinderii de
aplic
are
a a
lgoritm
ulu
i adunării cu tre
cere
peste
ord
in
Dezvoltare
a r
aţionam
entu
lui
mate
matic
C1 A
plic
ă icircn m
od c
ore
ct
alg
oritm
ul pentr
u o
pera
ţii de
form
a
+
+
+ u
tilizacircnd m
ate
rial concre
t
C2
Calc
ule
ază c
ore
ct
C
3
Asocia
ză o
pera
ţiei de
adunare
lim
baju
l m
ate
matic
respectiv s
ituaţii cotidie
ne
021
02
011
051
02
011
091
02
011
121
02
011
161
02
011
191
02
011
231
02
011
261
02
011
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
cu m
ate
rial concre
t
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
fără
mate
rial concre
t
-+
cu m
ate
rial concre
t
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
-
Ex de a
socie
re a
lim
baju
lui
mate
matic c
u o
pera
ţia d
e
adunare
T
est
de e
valu
are
- E
v parţ
ială
FB
-
Ev parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
S ndash
se v
a u
tiliz
a
mate
rialu
l concre
t icircn
continuare
-Ev parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
FB
-E
v fi
nală
FB
ndasho
bie
cti
ve
icircnd
ep
lin
ite
F
IŞĂ
DE
OB
SE
RV
AR
E Ş
I E
VA
LU
AR
E A
PR
OG
RE
SU
LU
I Ş
CO
LA
R
- m
od
el-
Pro
f iti
nera
nt
meto
dis
t N
ico
leta
Ad
et
Cen
tru
l Ş
co
lar
Sp
ecia
l P
loie
şti
20
Proiect Web Quest
MEDIUL ACVATIC
bdquo Acvariul meu
INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti
Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această
grădină Zoo nu există un acvariu
Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o
emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei
Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este
realizarea insectarului a ierbarului creşterea
păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si
a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu
este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care
deconectează creează buna - dispoziţie bucurie
sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se
preocupă de acest lucru
SARCINA DE LUCRU
Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo
totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un
acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui
la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu
voi trebuie să
Alegeţi un mediu acvatic
Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
Proiectează-ţi acvariul
ACVARIUL MEU
Pentru realizarea acvariului este nevoie de
Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)
Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu
aparat pentru oxigenarea apei
PEŞTIŞORII DE ACVARIU
1 Peştele ndashvoal
2Carasul auriu
3 Peştele ndashguppi
4Peştele ndashzebra
5 Peştele ndashscalar
6 Peştele cu spada
7 Peştele ndashluptator
8 Plati
9 Moli negru
10 Gurami
11 Peştele-neon
Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din
acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem
următoarele intervenţii zilnice
icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte
depuneri
scoaterea animalelor şi plantelor moarte
completarea apei
hrănirea animalelor
vom avea icircn permanenţă langă acvariu un
recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o
săptămacircnă
toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu
trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe
reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se
face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu
apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi
cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă
pentru a nu-i lovi
Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să
ţinem cont de următoarele criterii
1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne
permite spaţiul
2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante
de acvariu
3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn
permanenţă curat şi fără corpuri străine care să
afecteze peştişorii
4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura
camerei)
5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie
tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor
condiţii de viaţă
6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici
icircmpreună cu cei agresivi
7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni
8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage
atenţia peştilor ci le vom vorbi
BUNE PRACTICI
21
BUNE PRACTICI
9 vom proteja peştii de zgomotul produs
de aspirator de maşina de spălat sau de
alte zgomote care pot produce pentru
aceştia şocuri sau chiar moartea
10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a
evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului
11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben
portocaliu sperie peştii
12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru
completarea apei evacuate se va păstra numai icircn
vase de plastic sau sticlă nu de metal
13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a
putea interveni icircn caz de nevoie
PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)
Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge
(scoica) (melcul)
rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu
PROCESUL
1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii
2 Fiecare grup icircşi va alege
Un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic
Crearea mediului avatic
3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile
Un mediu acvatic
Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu
acvatic
Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
acvatic fără nici o problemă
Crearea mediului avatic
Desenează un poster la scară a acvariului tău după care
crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului
acasă sau la şcoala
1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii
acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-
curi
2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din
acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd
fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu
3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta
Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn
legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi
a-ţi completa cunoştinţele
Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati
peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen
făcut icircnainte pe aceasta
22
BUNE PRACTICI
Insuficient Suficient Bine Foarte bine
Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)
Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului
Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final
Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat
CONCLUZII
- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te
ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de
asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte
Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte
bine
1 Căutarea şi
regăsirea
informaţiilor
Nu colectează nici o
informaţie despre
tema propusă
Colectează foarte
puţine informaţii
despre tema
propusă
Colectează
informaţii cele mai
multe fiind legate de
animale
Colectează o
multitudine de
informaţii despre
peştii din lista
propusă
2 Utilizarea
resurselor
proiectului
WebQuest
Nu utilizează sursele
indicate icircn proiect şi
nici alte surse
Utilizează puţin din
sursele indicate icircn
proiect
Utilizează
majoritatea surselor
indicate icircn proiect
sau alte surse
Utilizează eficient
toate resursele din
proiect
3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte
rar manifestacircnd de-
zinteres pt activitate
Cooperează de
obicei constant si
periodic la solicitări
Cooperează
permanent şi icircşi
ajuta colegii lenţi icircn
acţiune
4 Prezentarea
raportului individual
Nu stăpacircneşte
limbajul specific
Face greşeli de
limbaj şi prezintă o
implicare fluctuantă
folosind maxim 3
resurse
Face greşeli de
limbaj care nu
afectează
icircnţelegerea fişei de
observare
Lucrarea este clar
prezentată
conţinacircnd fişa de
obsevaţie şi
informaţii scrise din
cărţi şi reviste
icircnsoţite de desene
proprii legate de
diferite specii de
peşti de acvariu
EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ
B EVALUAREA PE ECHIPE
23
Prin proiectul realizat se furnizează şi se
remarcă următoarele rezultate
Formularea de judecăţi simple (pe baza
observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)
despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor
şi a animalelor
Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea
dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor
Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra
naturii efectele acestora
Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-
primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii
simple
Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn
lumea plantelor şi a animalelor
Ghidul profesorului
Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-
melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii
şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de
acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu
modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de
selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile
VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE
Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se
derulează pe durată lungă pentru o procesare a
informaţiei structurare şi extindere eficientă a
cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul
lor
Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel
Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile
elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere
asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de
dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul
liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau
la şcoală
1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu
alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel
mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo
cunoaşterea diferitelor specii de peşti
2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit
elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi
libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu
criteriu pentru realizarea unui acvariu
3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite
de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele
sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care
pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a
acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea
unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare
icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene
4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin
descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a
modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse
diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea
critică
5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile
dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi
comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei
mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui
6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de
aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar
derularii proiectului la clasă
Web Questul responsabilizează copilul sau grupul
icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea
sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară
BIBLIOGRAFIE
1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici
Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate
perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca
Tacircrgovişte 2008
2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom
3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-
hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials
Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu
Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
BUNE PRACTICI
24
FIŞĂ DE LUCRU
pentru diferenţierea şi scrierea
corectă a literelor icirc şi acirc
1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare
__________ __________ ____________
____________ ____________ _____________
2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte
bacirctă cacircine gacircndac
______ _______ ________
pacircine gacircscă bracircnză
________ _______ ________
3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu
literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite
__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine
__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci
m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare
__săm__nţă
4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn
culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele
care conţin sunetul acircrdquo
lacircnă _______ adacircnc _________
macircţă _______ bacircrnă __________
racircde ________ cacircine __________
sacircnge _______ cacircrpă _________
gacircrlă ________ tacircrnă ___________
bacirctă _________ pacircine __________
icircmpleti _________________
bracircnduşă ________________
icircndulci___________________
icircnflori __________________
vacircnator __________________
icircnverzi__________________
macircncare ________________
sacircmbure_________________
tacircrnăcop ________________
5 Eu am scris una tu scrii mai multe
icircmpăratrarr_____________
macircnerrarr______________
cacircinerarr ______________
macircnz rarr______________
cacircntecrarr _____________
macircţa rarr_______________
gacircndacrarr______________
pacircine rarr_______________
hacircrtie rarr_______________
sacircmbure rarr ____________
ţacircnţarrarr________________
sacircnzianărarr______________
zacircnărarr_________________
vacircnătorrarr_______________
6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie
icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp
____________________________________________
blacircnd Sacircnziana zacircmbeste
_____________________________________________
pacircinea Cacircinele icircnfulecă
____________________________________________
icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa
____________________________________________
7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos
Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri
Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni
Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui
Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi
Bibliografie
1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom
2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed
Universul Enciclopedic Bucureşti 2009
Prof itinerant Iuliana Lixandru
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
25
FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului
1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt
2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează
3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc
____________ __________ __________
_______________ _______________
Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti
NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________
FICHE DrsquoEacuteVALUATION
I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR
II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles
ont une belle maison
avons un grand chien
ai une robe rouge
a une petite soeur
avez un crayon noir
as une calculette
III Complegravete par ai as a avons avez ont
Nous une grosse chatte
Jrsquo beaucoup drsquoamis
Vous un chien noir
Il Elle un livre drsquohistoire
Tu les cheveux courts
Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă
1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului
2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii
3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate
exerciţiile
Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea
Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni
BUNE PRACTICI
AVOIR avons
Tu
ont
Nous
as
avez
Ilselles
Je elle
vous
a
J
26
DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI
MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI
SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA
Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom
Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________
Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________
FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ
I Date personale
Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________
Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______
Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________
GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________
Trimis de____________________________________________________________________
II Date familiale
Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________
Relaţii icircn familie____________________________________________________________________
Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________
Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________
III Evoluţia copilului
Sarcina____________________________________Naşterea________________________________
Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________
Vorbirea in propoziţii________________________
IV Examen medical
__________________________________________________________________________________
V Examen psihologic
Organizarea spaţială _______________________________________________________________
Organizare temporală_______________________________________________________________
Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________
Lateralitate dominantă_______________________________________________________________
Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________
Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________
Trăsături de personalitate____________________________________________________________
VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs
Gradiniţa__________________________________________________________________________
Şcoala___________________________________________________________________________
Logopedie________________________________________________________________________
VII Examen logopedic
Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________
Cauze posibile _________________________________________________________
27
DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI
Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________
Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________
Pronunţarea silabelor________________________________________________________________
Sunete afectate_____________________________________________________________________
Calitatea vocii______________________________________________________________________
Motricitatea generală________________________________________________________________
Motricitatea facială__________________________________________________________________
Motricitatea linguală_________________________________________________________________
Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________
Vălul palatin_______________________________________________________________________
Dentiţia___________________________________________________________________________
Respiraţia_________________________________________________________________________
Auzul fonematic____________________________________________________________________
Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________
Scriere- Copiere ____________________________________________________________
- Dictare____________________________________________________________________
- Compunere________________________________________________________________
Citire____________________________________________________________________________
Diagnostic logopedic___________________________________________________________
Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________
______________________________________________________________________________
VII Alte date
Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________
Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________
Recomandări pentru familie___________________________________________________________
Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________
__________________________________________________________________________________
SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED
_____________________________________________
Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ
Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti
Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ
Universitatea Bucureşti
28
AMINTIRI BUNE PRACTICI
Conţinuturi (detalieri)
Obiective de
referinţă
Activităţi de
icircnvăţare Resurse Evaluare
ASISTENŢA
- fragmente din carteamdash
Viaţa ca un pom de Crăciun
- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu
Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip
Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte
Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate
Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip
- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta
Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău
Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip
Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare
Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti
CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA
PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune
lectura personalizată a programelor şcolare
planificarea calendaristică
proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor
Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate
Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate
Icircn ce scop
voi face
Ce voi face
Cu ce
voi
face
Cum voi
face
Cacirct s-a realizat
Selectarea conţinuturilor
Analiza resurselor
Determinarea activităţilor de icircnvăţare
Stabilirea instrumentelor de evaluare
Identificarea obiectivelor
29
Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI
LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo
CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo
CPăunescu EDP 1982
Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti
IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT
bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate
nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă
naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de
statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn
Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo
bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a
sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor
programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de
dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor
angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare
Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu
personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea
lor cu copiii cu nevoi speciale
Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă
pentru copiii cu dizabilităţi
Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la
diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de
gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special
sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu
dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări
socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn
şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale
de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie
de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi
alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi
gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru
Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor
judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma
curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă
adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea
durata şcolarizării poate să difere
Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative
speciale au acces la resurse psihopedagogice de
reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri
de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn
comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de
icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la
toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase
speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile
speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de
masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să
se ocupe mult mai bine de elevii
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
Conţinutul manualului
este adecvat
UTILIZARE
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi
elemente de conţinut din manual
Adaptare Omitere Adăugare
Alte materiale suport
NU
DA
Icircnlocuire
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
9
Obiectivul investigaţiei a fost compararea
atitudinilor manifestate de cadrele didactice
din icircnvăţămacircntul de masă şi din cel special
faţă de integrarea copiilor cu deficienţă
mintală şi deficienţă de auz
Icircn cadrul cercetării au fost investigate 150 de cadre
didactice repartizate icircn şase eşantioane cu cacircte 25 de
subiecţi şi pe trei categorii de persoane cadre didactice
din şcoala specială cadre didactice itinerante şi cadre
didactice care lucrează cu copiii normali (respectiv cacircte 50
de subiecţi din fiecare categorie)
Metoda de cercetare aplicată a fost investigaţia
realizată pe bază de chestionar utilizacircndu-se două
chestionare distincte unul icircn formă revizuită respectiv
inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală denumit
MRAI-R iar celălalt icircn formă adaptată cu aceeaşi itemi
dar care aborda perspectiva atitudinii faţă de persoanele
cu deficienţă de auz Jumătate din numărul de cadre
didactice respectiv cacircte 25 de subiecţi din cele trei
categorii au completat un chestionar privind atitudinile faţă
de persoanele cu deficienţă mintală iar cealaltă jumătate
din numărul de cadre didactice tot icircn aceeaşi distribuţie
au completat un chestionar privind atitudinile faţă de
persoanele cu deficienţă de auz
Inventarul de atitudini faţă de deficienţa mintală a fost
revizuit de Antonak şi Harth icircn anul 1994 şi cuprinde 29 de
itemi care au valoare pozitivă sau negativă icircn funcţie de
modul de orientare al atitudinilor icircn acest caz fiind luate ca
reper atitudinile pozitive faţă de persoanele cu deficienţă
mintală Itemii sunt structuraţi pe patru scale iar pe fiecare
scală sunt repartizaţi 7 maximum 8 itemi Scalele sunt
următoarele
- Scala IntegrarendashSegregare evaluează opiniile privind
integrarea persoanelor cu deficienţă mintală icircn societate
- Scala Distanţă Socială evaluează opiniile cu privire la
interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele cu şi
fără deficienţă mintală
- Scala Drepturi Private evaluează opiniile cu privire la
respectarea drepturilor persoanelor cu deficienţă mintală icircn
societate
- Scala Convingeri Nefavorabile evaluează opiniile cu
privire la unele aspecte morale şi comportamente sociale
ale persoanelor cu deficienţă mintală
Inventarul se completează individual de către
fiecare participant fără limitarea timpului iar pentru fiecare
item se marchează opinia pe un continuum de patru
puncte cu ancorele bdquodezacord total bdquodezacord bdquoacord şi
bdquoacord total
După completarea chestionarului subiecţii au fost
rugaţi să furnizeze unele informaţii personale privind
vacircrsta genul nivelul educaţional şi ocupaţia actuală
Subiecţii au fost invitaţi sa indice dacă cunosc o persoană
cu deficienţă mintală Icircn cazul icircn care răspunsul este
pozitiv aceştia trebuiau să indice tipul relaţiei pe categorii
(relaţie familială apropiată icircntacircmplătoare de vecinătate
doar cunoştinţe sau neexistenţa unei relaţii)
Pentru a cota rezultatele icircn direcţia atitudinilor
pozitive s-a ţinut seama de valoarea pozitivă sau negativă
a fiecărui item acordacircndu-se punctaje la modul următor
pentru un item pozitiv dezacord total = 1 dezacord = 2
acord = 3 acord total = 4 pentru un item negativ
dezacord total = 4 dezacord = 3 acord = 2 acord total= 1
Scorurile la scalele integrarendashsegregare drepturi
private şi convingeri nefavorabile pot avea valori cuprinse
icircntre 7 şi 28 de puncte iar la scala distanţă socială valorile
pot fi cuprinse icircntre 8 şi 32 de puncte La nivelul icircntregului
instrument de măsurare scorurile pot lua valori cuprinse
icircntre 29 şi 116 puncte
Modul de abordare icircn cazul inventarului de atitudini
faţă de deficienţa de auz a fost exact acelaşi fiind doar
icircnlocuit termenul de deficienţă mintală cu cel de deficienţă
de auz şi rezultacircnd forma adaptată a inventarului de
atitudini MRAI-R (luat drept reper)
Ipoteza cercetării pe care o supunem spre verificare
presupune că icircntre atitudinile cadrelor didactice care
lucrează icircn şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care
lucrează icircn icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice
determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare
profesională Suplimentar se va face diferenţierea
percepţiei sociale a integrării copiilor cu deficienţă
mintală comparativ cu copiii ce prezintă deficienţă de auz
aşa cum se prezintă din perspectiva specialiştilor icircn
educaţie la cele trei categorii de cadre didactice avute icircn
vedere
Rezultatele obţinute la cele două tipuri de inventare
au fost prelucrate statistic prin calculul frecvenţele
medianele şi procentelor corespunzătoare privind
atitudinea faţă de fenomenul integrării la nivel general
respectiv la nivelul tuturor itemilor inventarelor dar şi pe
cele patru scale de apreciere delimitate Pentru verificarea
diferenţelor semnificative dintre loturile de cadre didactice
s-a recurs la aplicarea testului U (Mann-Whitney) utilizabil
icircn cazul eşantioanelor independente
Comparaţie icircntre atitudinile manifestate de cadrele
didactice din şcolile speciale şi din şcolile
integratoare
Eşantioanele investigate le vom denumi prescurtat
după cum urmează Tipurile de cadre didactice care şi-au
exprimat atitudinea faţă de integrarea copiilor cu deficienţă
mintală sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special (DMS)
cadrele didactice itinerante (DMI) profesorii din
icircnvăţămacircntul general (DMG) Pentru exprimarea opiniei
faţă de integrarea copiilor cu deficienţă auditivă tipurile de
cadre didactice sunt profesorii din icircnvăţămacircntul special
(DAS) profesorii itineranţi (DAI) şi cadrele didactice care
predau icircn icircnvăţămacircntul obişnuit (DAG)
Pentru delimitarea tendinţelor icircn atitudinile cadrelor
didactice investigate pe cele patru scale ale inventarelor
au fost calculate frecvenţele medianele şi procentele
corespunzătoare fiecărei scale valori pe baza cărora s-au
putut icircntocmi reprezentările grafice de la nivelul celor
patru scale după cum urmează
64
75
61
68
79
72
0
10
20
30
40
50
60
70
80
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Integrare-Segregare
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
10
Scala Integrare-Segregare cuprinde itemi
care sondează opiniile privind integrarea
copiilorpersoanelor cu deficienţe icircn
comunitatea educaţională sau socială din
perspectiva beneficiilor care pot fi obţinute prin procesul
de integrare atacirct icircn ceea ce priveşte persoanele
deficiente cacirct şi persoanele normale
Tendinţa rezultatelor obţinute la nivelul fiecărui
eşantion investigat se poate observa icircn reprezentarea
grafică de mai sus La nivelul acestei scale se evidenţiază
o distribuţie aproximativ asemănătoare din perspectiva
opţiunilor privind deficienţa mintală comparativ cu
deficienţa de auz dar pentru ultima perspectivă atitudinea
celor trei categorii de cadre didactice este uşor mai
favorabilă icircn general Menţionăm faptul că profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă manifestă cea mai puţin favorabilă
atitudine faţă de integrarea copiilor cu deficienţă mintală
(61) icircnregistracircnd cele mai multe scoruri la opţiunea
dezacord sau dezacord total spre deosebire de celelalte
loturi iar faţă de integrarea elevilor cu deficienţă de auz
manifestă o permisivitate mai mare scorurile fiind
apropiate de cele ale profesorilor itineranţi (68 se apropie
de 72) Cele mai bune atitudini faţă de integrarea copiilor
cu deficienţe mintale respectiv de auz le-au manifestat
cadrele didactice itinerante icircn proporţie de 75
(eşantionul DMI) şi de 79 (eşantionul DAI)
Scorurile sunt mai bune atunci cacircnd itemii conţin
referiri la persoane cu deficienţe icircn general (şi numai la
copii) şi cacircnd este vorba mai ales de integrarea icircn
comunitate (cu perspectivă mai largă decacirct integrarea
educaţională) sau la locul de muncă Integrarea
educaţională la nivelele superioare cum ar fi la liceu este
mai bine cotată probabil pentru faptul că la această
vacircrstă elevii au dobacircndit suficiente comportamente
adaptive care să le sprijine integrarea la acest nivel şi să
facă faţă relaţionării adecvate cu ceilalţi dar şi comunicării
cu semenii icircn ansamblu
Au fost icircnregistrate şi scoruri mai slabe mai ales din
perspectiva includerii elevilor cu deficienţe icircn programe de
după-amiaza separate de elevii normali S-a observat o
tendinţă generală de a opta pentru includerea suplimentară
a acestor copii indiferent de tipul de deficienţă icircn scopul
completării educaţiei şi stimulării adecvate a dezvoltării
acestor copii Un alt motiv ar mai fi resursele materiale şi
umane insuficiente la nivelul integrării educaţionale la
momentul actual sau faptul că dificultăţile pot fi mai mari
decacirct beneficiile icircn cadrul procesului integraţional
Icircn cadrul scalei Distanţă socială sunt incluşi itemi cu privire
la interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele
cu şi fără deficienţe itemi care indică gradul de apropiere
sau distanţare socială a persoanelor fără deficienţe faţă de
persoanele cu deficienţe icircn anumite contexte sociale
La această scală tendinţa generală la cele trei
categorii de cadre didactice este asemănătoare ca şi la
scala precedentă cu menţiunea că scorurile la acest nivel
au valori mai bune decacirct la scala integrare-segregare
Cele mai bune rezultate (icircn procent de 78 pentru
eşantionul DMS şi de peste 80 la celalalte eşantioane
cu excepţia eşantionului DMG) au fost obţinute la itemii
care se referă la interacţiuni sociale cum ar fi a merge la
film la teatru cu persoane care prezintă deficienţe a
participa la o petrecere dedicată unui copil cu deficienţă
Şi la nivelul contactelor sociale de tipul a icircnota alături de o
persoană deficientă a locui icircn bloc cu persoane din
această categorie au fost obţinute scoruri bune
Excepţie de la aceste tendinţe favorabile icircn integrarea
socială a persoanelor cu deficienţă a făcut eşantionul
DMG care a manifestat respingeri semnificative faţă de
integrarea persoanele cu deficienţă mintală comparativ cu
celelalte eşantioane (icircn general doar icircn proporţie de 76
au avut opinii favorabile relaţionării cu această categorie
de persoane)
Cu cacirct itemii se raportează la cultivarea unor relaţii mai
apropiate cu persoanele ce prezintă deficienţe cu atacirct se
manifestă o reţinere mai mare faţă de persoanele cu
deficienţă (de exemplu a permite ca propriul copil să icircşi
facă prieteni dintre persoanele care prezintă deficienţă a
lua cina icircmpreună cu persoane din această categorie)
fapt ce s-a evidenţiat icircn scoruri uşor mai reduse decacirct la
ceilalţi itemi Itemul care se referă la faptul de a fi tuns de
către o persoană competentă care prezintă deficienţă a
icircntrunit cele mai mari reţineri la nivelul acestei scale
dovedind o oarecare lipsă de icircncredere faţă de aceste
persoane
Totuşi se evidenţiază la nivelul acestei scale tendinţe
care reflectă acceptarea socială crescută a persoanelor cu
deficienţe indiferent de contextul icircn care au interacţiunile
sociale (cu excepţia subliniată mai sus) iar distanţa
socială tinde să crească mai mult icircn cadrul implicării
membrilor de familie icircn relaţii de prietenie sau de
vecinătate
78
88
75
81
91
81
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Distanţă Socială
68
79
68
71
79
75
62
64
66
68
70
72
74
76
78
80
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Drepturi Private
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
11
La nivelul scalei convingeri nefavorabile
distribuţia generală a rezultatelor obţinute
respectă configuraţia de la celelalte scale ale
chestionarului cu menţinerea la niveluri
superioare a tendinţei generale a eşantioanelor de
profesori itineranţi (cu cacircte un procentaj de 71 la fiecare
lot) urmate de eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul special şi din cel obişnuit care sunt icircn
favoarea integrării elevilor cu deficienţă de auz
(procentajele sunt de 68 pentru fiecare lot) Cele mai
scăzute niveluri privind acceptarea integrării au fost atinse
tot de eşantionul de cadre didactice din icircnvăţămacircntul de
masă care manifestă reţinere icircn integrarea copiilor cu
deficienţă mintală (căruia icirci corespunde un procent de
61)
Scorurile de la această scală au fost uşor mai scăzute
decacirct cele obţinute la celalalte scale Anumite convingeri
nefavorabile expuse au fost icircmpărtăşite şi de o mare parte
din cadrele didactice investigate cum ar fi cele referitoare
la capacitatea persoanelor cu deficienţă de a avea răbdare
pentru a obţine ceea ce icircşi doresc sau de a da dovadă de
autocontrol capacitate ce poate să aibă un rol stimulator icircn
stabilirea de relaţii icircntre această categorie de persoane şi
persoanele fără deficienţe Cea mai nefavorabilă
convingere la care au aderat multe dintre cadrele
didactice a fost cea privind imposibilitatea de manifestare
a persoanelor cu deficienţe icircn acelaşi fel cu cele care nu
au deficienţe chiar dacă contextul este considerat a fi
favorabil icircn condiţiile egalităţii de şanse sociale
Au existat şi atitudini pozitive icircn marea majoritate a
cazurilor icircn ceea ce priveşte convingerea că şcolarii cu
deficienţe nu icircşi pierd timpul jucacircndu-se la ore
recunoscacircnd valoarea includerii copiilor cu deficienţe icircn
şcolile de masă şi a implicării icircn procesul icircnvăţării
desfăşurat icircn clasă De asemenea au fost recunoscute
beneficiile integrării acestei categorii de copii şi importanţa
interacţiunilor sociale dintre persoanele cu şi fără
deficienţă cu valorizarea posibilităţilor de exprimare ale
persoanelor deficiente
Icircn general cadrele didactice au preponderent
convingeri favorabile dar au şi idei preconcepute cu privire
la persoanele cu deficienţă luacircnd icircn considerare limitele şi
dificultăţile pe care le icircntacircmpină persoanele cu deficienţă
icircn relaţiile interpersonale Pe de altă parte se mai poate
menţiona faptul că profesorii nu cred icircn procent
semnificativ că prejudiciile aduse persoanelor cu
deficienţe au fost exagerate
Pentru verificarea ipotezei cercetării formulată mai
sus s-a recurs la aplicarea testului Mann-Whitney prin
care s-au comparat perechi de eşantioane icircn vederea
delimitării semnificaţiei diferenţelor dintre rezultatele
obţinute de fiecare eşantion
Valorile testului U (Mann-Whitney) icircmpreună cu
reprezentarea grafică a rezultatelor generale la
chestionare prezentate mai jos au relevat o serie de
diferenţe semnificative icircn exprimarea atitudinilor faţă de
integrarea persoanelor cu deficienţe mintale şi de auz
Tabel cu valorile testului U (Mann-Whitney)
Se observă diferenţe semnificative icircntre categoria
profesorilor itineranţi şi icircntre cele două categorii de cadre
didactice din icircnvăţămacircntul special respectiv din
icircnvăţămacircntul general atacirct din perspectiva rezultatelor
privind deficienţa de auz (la pragurile de semnificaţie de
0025 şi 0043) cacirct mai ales din perspectiva deficienţei
mintale (pragurile de semnificaţie tind către 0 avacircnd
valorile 0001 şi 0003) ndash icircn cazul nostru verificarea
statistică este considerată validă la p=005
Pere
chi de e
şantioane
Valo
are
test
U
Pra
g d
e s
em
nific
aţie
D
MG
ndash D
MS
189
00
19
DM
G ndash
DM
I
158
00
03
DA
G ndash
DA
S
208
00
37
DA
G ndash
DA
I
225
00
43
DM
S ndash
DM
I
134
00
01
DA
S ndash
DA
I
197
00
25
DM
S ndash
DA
S
186
00
14
DM
I ndash D
AI
280
05
27
DM
G ndash
DA
G
150
00
02
71
78
68
73
7977
60
65
70
75
80
1
Graficul privind atitudinea generală faţă de
copiii cu deficienţe mintale şi de auz
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
12
Şi procentele calculate pe baza medianelor
care exprimă tendinţa generală a grupurilor
pe baza unei valori centrale relevă aceeaşi
situaţie pe o scară de la 1 la 100 cadrele
didactice itinerante se află la poziţia 78 şi 79 reprezentacircnd
nivelele cele mai ridicate de acceptare a procesului de
integrare a copiilor cu deficienţe mintale respectiv de auz
Din calculul procentelor realizate pe baza frecvenţelor pe
intervalele de dezaprobare aprobare a fenomenului
integrării a reieşit faptul că două treimi din fiecare eşantion
se situează icircn zona acordului total privind acest fenomen
iar restul de o treime din subiecţi icircn zona acordului simplu
De altfel cele două grupuri tind să se comporte ca unul
singur nefiind o diferenţă semnificativă icircntre aceste
eşantioane (la pragul de semnificaţie de 0527)
Urmărind icircn continuare raţionamentul nostru se poate
observa din reprezentarea grafică generală că profesorii
din şcolile speciale ocupă o poziţie inferioară la valorile
74 respectiv 76 cadrele didactice din şcoala specială
pentru copii cu deficienţe de auz avacircnd un nivel mai ridicat
de acceptare a integrării 36 dintre acestea exprimacircndu-
şi acordul total faţă de fenomenul integrării (spre deosebire
de profesorii din icircnvăţămacircntul special pentru copii cu
deficienţă mintală care doar icircn proporţie de 20 sunt total
de acord cu integrarea acestei categorii de copii)
De menţionat faptul că poziţiile cele două eşantioane
de profesori din icircnvăţămacircntul special sunt situate icircn zona
acordului simplu şi a acordului total faţă de integrarea
copiilor deficienţi ca şi icircn cazul profesorilor itineranţi Doar
icircn cazul cadrelor didactice din icircnvăţămacircntul general a fost
delimitat un procent de 12 dintre subiecţi care au
manifestat dezacord privind integrarea copiilor cu
deficienţe mintale Faţă de copiii cu deficienţă de auz nu s-
a icircnregistrat această poziţie icircn ansamblu la profesorii care
lucrează cu elevi normali Se mai poate observa poziţia
superioară a eşantionului din urmă (valoarea 77) icircn
comparaţie cu poziţia inferioară a grupului profesorilor din
şcoala obişnuită care şi-au exprimat opiniile privind
integrarea copiilor cu deficienţă mintală (valoarea 60 fiind
cea mai scăzută valoare dintre toate)
Perspectiva integrării elevilor cu deficienţă mintală
este defavorabilă faţă de perspectiva integrării şcolarilor
cu deficienţe de auz din punctul de vedere al atitudinilor
profesorilor din icircnvăţămacircntul de masă deşi un procent mai
mic de cadre didactice manifestă dezacord faţă de
integrarea copiilor cu deficienţă mintală (după cum
spuneam mai sus) 56 din subiecţii chestionaţi şi-au
exprimat acordul simplu şi doar 32 au fost total de acord
cu fenomenul integrării acestei categorii de copii Icircn cazul
deficienţei de auz 60 din profesori sunt total de acord şi
doar 40 dintre aceştia şi-au exprimat acordul simplu faţă
de integrarea copiilor cu deficienţe de auz
Cu privire la sensul orientării atitudinii faţă de
integrare la eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul obişnuit s-a delimitat o situaţie inversată
comparativ cu eşantioanele de profesori din icircnvăţămacircntul
special icircn sensul că icircn mediul obişnuit există o respingere
mai mare a integrării copiilor cu deficienţă mintală şi o
acceptare mai mare apropiată de poziţia cadrelor
didactice itinerante icircn cazul integrării elevilor cu deficienţă
de auz Şi icircntre eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul special s-a constatat un grad mai mare de
de acceptare a integrării copiilor cu deficienţă de auz spre
deosebire de cei cu deficienţă mintală
Din perspectiva manifestării opiniei faţă de o
deficienţă sau alta diferenţele sunt semnificative icircn cadrul
categoriei profesorilor din icircnvăţămacircntul obişnuit (la pragul
de semnficaţie de 0002) dar şi a celei a profesorilor din
icircnvăţămacircntul special (pragul are valoarea 0014) Situaţia
se poate explica prin calitatea percepţiei sociale (mai
favorabilă sau mai defavorabilă) cu privire la handicapul
determinat de cele două tipuri de deficienţe
Icircn vederea verificării ipotezei cercetării au mai fost
comparate şi rezultatele obţinute din perspectiva
categoriei profesorilor din şcoala de masă raportată la cea
a cadrelor didactice din şcoala specială pe linia tipului de
deficienţă pentru care a fost realizată investigaţia aceste
diferenţe fiind net semnificative la pragul de 0019 icircn
cazul deficienţei mintale şi la pragul de 0037 pentru
deficienţa de auz Aceste diferenţe ar putea fi argumentate
prin diferenţele existente icircn nivelul de pregătire şi de
formare profesională la aceste două categorii de cadre
didactice doar icircn puţine cazuri profesorii din icircnvăţămacircntul
obişnuit avacircnd unele informaţii şi o oarecare experienţă icircn
abordarea copiilor cu deficienţă mintală sau cu deficienţă
de auz
Se confirmă astfel ipoteza supusă verficării conform
căreia icircntre atitudinile cadrelor didactice care lucrează icircn
şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care lucrează icircn
icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice
determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare
profesională afirmaţie verificată din două perspective cea
a deficienţei mintale şi cea a deficienţei de auz
Dubla verificare a avut rolul de a evidenţia modul icircn
care percepţia socială a celor două tipuri de deficienţă
acţionează la nivelul procesului de integrare pentru
constituirea unei atitudini mai mult sau mai puţin
favorabile (sau defavorabile) din perspectiva categoriilor
de specialişti implicaţi icircn educaţia copiilor cu aceste tipuri
de deficienţe
Se mai poate contura o concluzie potrivit căreia
percepţia socială a deficienţei direcţionează icircn sens
favorizant sau frenator procesul de integrare din
perspectiva profesorilor din şcolile integratoare (agenţi
educativi care au puţină experienţă respectiv pregătire icircn
abordarea copiilor cu deficienţe) dar şi din cea a cadrelor
didactice din icircnvăţămacircntul segregat (care sunt specialişti
bine pregătiţi şi cu experienţă adecvată bogată icircn
domeniu) Percepţia socială a deficienţei de auz mai
favorabilă decacirct cea a deficienţei mintale determină
atitudini mai favorabile faţă de integrare la profesorii din
icircnvăţămacircntul special şi mai ales la cei din icircnvăţămacircntul
general dar icircn situaţia din urmă s-au constatat chiar
unele atitudini defavorabile icircn cazul integrării copiilor cu
deficienţă mintală
O constatare interesantă la momentul actual a
fost lipsa diferenţei semnificative icircn cadrul categoriei
profesorilor itineranţi care şi-au manifestat nediferenţiat
atitudinile faţă de integrarea copiilor care prezintă cele
două tipuri de deficienţe Profesorii itineranţi icircn general
sunt formaţi şi orientaţi icircn vederea educării adecvate şi
integrării copiilor cu deficienţe chiar dacă aceste
deficienţe sunt diferite multe dintre cadre fiind absolvente
ale icircnvăţămacircntului superior de specialitate
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
13
La acestea percepţia socială a copilului cu
deficienţă mintală şi a celui cu deficienţă de
auz nu diferă foarte mult semnificativ
subiecţii educaţiei fiind abordaţi din
perspectiva cerinţelor lor educaţionale
speciale şi contează mai puţin eticheta care este acordată
prin icircmpărţirea deficienţelor pe categorii
Cercetarea de faţă din perspectiva modului icircn care
percepţia socială asupra deficienţei sau handicapului de un
anumit tip acţionează icircn sensul orientării atitudinilor faţă de
integrarea copiilor cu deficienţe se icircnscrie icircn seria
investigărilor care vizează studiul impactului unor
fenomene sociale asupra procesului de integrare a
persoanelor cu deficienţe fiind icircn acelaşi timp doar un
demers care ne-a stacircrnit interesul pentru cercetări
ulterioare mai elaborate icircn domeniu
Bibliografie
1 Atkinson amp Hilgardrsquos - Smith E Fredrickson B Lufhes
G Nolen-Hoeksema S ―Introducere icircn psihologie ediţia
a XIV-a Bucureşti Ed Tehnică copyright 2005
2 Avramidis E Norwich B bdquoTeachersrsquo attitudes towards
integrationinclusion a review of the literature European
Journal of Special Needs Education 2002
3 Antonak RF Livneh H bdquoMeasurement of attitudes
towards persons with disabilities Disability and
Rehabilitation 2000
4 Curelaru M bdquoReprezentări sociale opinii şi atitudini
rev Psihologie Socială nr8 2001
5 Zamfir C Vlăsceanu L coord bdquoDicţionar de
sociologie Ed Babel Bucureşti 1998
Prof psihoped drd ANGELA TIMUŞ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă
de Recuperare Hipoacuzici din Braşov
Profesor univ dr DORU-VLAD POPOVICI
Universitatea din Bucureşti
POSIBILITĂŢI DE EVALUARE LA DISCIPLINA ACTIVITĂŢII DE
PREPROFESIONALIZARE PENTRU ELEVII CU DIZABILITĂŢI
Pentru icircntregirea şi nuanţarea tabloului evaluativ iniţial şi final al elevilor cu deficienţe severe profunde şi asociate din clasele V ndash X consider oportună completarea palierelor existente icircn grila de evaluare utilizată icircn şcoala noastră icircn acest an şcolar 2011 ndash 2012 cu următoarele două secvenţe de evaluare care urmăresc şi apreciază
nivelul cunoaşterii corpului uman icircn detaliu a manifestărilor şi problemelor de sănătate ale acestuia şi a unor reguli elementare de igienă corporală
aptitudinile cunoştinţele şi abilităţile necesare preprofesionalizării elevilor cu dizabilităţi
Aceste două direcţii de evaluare vizează nu numai competenţele de autoicircngrijire şi prevenţie elemente importante icircn educaţia specială ci şi pe cele practic-acţionale necesare dobacircndirii deprinderii de a munci cu folos icircntr-o societate viitoare mai echilibrată şi mai lucrativă
De aceea icircn tabelul bdquoAchiziţii instrumentale din grila iniţială de evaluare propun adăugarea punctului I activităţi de preprofesionalizare iar rubricile bdquoautonomie personală şi bdquoautonomie socială adăugarea unor itemi vizacircnd cunoaşterea corpului uman şi a fiziologiei acestuia şi respectiv comportamentul icircn cadrul familiei şi şcolii
Scala punctajele şi formulele de calcul vor rămacircne aceleaşi
ACHIZIŢII INSTRUMENTALE
I Activităţi de preprofesionalizare
Scala asperităţilor
discriminează tactil
neted-aspru
două asperităţi
patru asperităţi
şase asperităţi
mai puţin aspru ndash mai aspru
mai puţin lucios ndash mai lucios
Materiale de lucru (şi materiale comestibile)
identifică cel puţin trei materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate (lemn lut piatră)
recunoaşte două-patru materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate
asociază materialul din natură cu obiectul finit
din mediul concret
din imagini
din reprezentări (din muzeu expoziţie etc)
diferenţiază cel puţin trei materiale folosite icircn construcţii (piatră lemn metal)
apreciază corect cel puţin trei caracteristici fizice ale diverselor materiale (duritate plasticitate elasticitate rezistenţă etc)
enumeră cel puţin trei ingrediente care pot fi folosite la prepararea macircncărurilor
recunoaşte instrumente unelte folosite icircn gospodărie
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI
14
Instrumente şi tehnici de lucru
precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)
identifică
unelte de grădinărit
aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)
lucrează cu
instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)
unelte de grădinărit
manevrează aparate electrocasnice
vopseşte manual
suprafeţe plane
obiecte cu suprafeţe multiple
icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)
prelucrează manual materiale comestibile
decojeşte
rade
feliază
toacă
amestecă
caşerează cu pe diverse materiale
presează lutul icircn forme
scoate lutul din forme
modelează
tematic
liber (creativ)
măsoară diverse suprafeţe
trasează
suprafeţe
forme combinate
taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi
Confecţionarea unor obiecte
asamblează elemente din diverse materiale (carton
lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru
finisează obiectul
apreciază obiectiv
lucrarea proprie
lucrările colegilor
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
AUTONOMIA PERSONALĂ
Corpul uman şi fiziologia lui
diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
localizează prin palpare principalele organe interne
Inimă
stomac
fixat
indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli
difuz
cu precizie
diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice
procesul circulator
procesul respirator
procesul locomotor
respectă reguli elementare de igienă
personală
a icircmbrăcămintei
a icircncălţămintei
a spaţiului apropiat
AUTONOMIA SOCIALĂ
Conştientizarea regulilor de comportare civilizată
descrie comportamente
ale părinţilor bunicilor
ale fraţilor surorilor
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale sale
ale personalului şcolii
evaluează (pozitivnegativ) comportamente
ale membrilor familiei
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale personalului şcolii
ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale
Prof psihoped Cristian Dinu
Centrul Şcolar Special Ploieşti
JOCURI DIDACTICE
ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)
Scop
Verificarea număratului pacircnă la 2
Raportarea numărului la cantitate
Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de
obiecte după formă mărime şi culoare
Sarcina didactică
Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau
culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă
constituită
DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI
15
BUNE PRACTICI
Regulile jocului
Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor
răspunde icircntrebărilor educatoarei
Fiecare răspuns corect este recompensat prin
aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat
Elemente de joc personajul icircndrăgit
Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe
popice bile mingiuţe etc
Desfăşurarea jocului
Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ
păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu
jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe
jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze
numărul obiectelor din fiecare grupă
Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt
Cine alege popicele Cacircte sunt
Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare
Variantă
Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd
diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le
separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată
Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi
grupa icircn care sunt două obiecte
Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea
JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)
Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile
spaţiale
Sarcina didactică
Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri
de obiecte faţă de un reper dat
Regulile jocului
Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi
precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte
sunt aplaudate
Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor
mişcarea
Material didactic diferite jucării
Desfăşurarea jocului
Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună
cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar
educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn
diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile
Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv
Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft
Eu am găsit paharul icircn dulap
Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează
răspunsuri cum ar fi
Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor
Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă
Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le
aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare
Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de
obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor
preciza locul unde este aşezată
CERCURI COLORATE( Nivelul I)
ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri
după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre
culorile de bază
Sarcina didactică
Diferenţierea cercurilor după culoare
Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii
grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse
Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea
Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri
colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru
clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile
Desfăşurarea jocului
Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene
şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor
după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile
roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră
cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul
educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit
preşcolarii verbalizează acţiunea
Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie
După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele
formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi
grupa cercurilor albastre
Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe
cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii
au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe
un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se
verbalizează
Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu
Bibliografie selectivă
Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice
Editura EMIA Deva 2004
G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la
preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008
S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru
activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis
Bucureşti 2005
Prof psihoped Adriana Comişel
Şcoala Specială Vălenii de Munte
16
CARNAVAL DE HALLOWEEN
Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al
fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales
Cel mai icircnfricoşător costum
Cel mai original costum
Cea mai bună prezentare a unui personaj
Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare
Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea
Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni
PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ
PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI
Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare
recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea
Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri
Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos
Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea
BUNE PRACTICI
17
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
randamentului şcolar icircn special la
disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore
de icircnvǎţare
Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn
programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de
douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de
atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat
frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin
motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)
Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi
eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ
conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a
condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt
clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome
icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor
Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru
elevii cu CES
-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru
includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare
a icircnvǎţǎrii
-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor
prin programul de sprijin
-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES
-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica
elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului
acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile
integratoare
-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea
programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de
dificultǎţile pe care le au aceşti elevi
Prof itinerant Dan Magdalena
Şcoala Specială Nr2 Ploieşti
DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN
DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI
bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi
armonios personalitatea are nevoie de iubire şi
icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor
Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)
Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele
ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o
poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament
specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului
trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia
rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei
şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se
constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa
crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea
numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte
opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei
noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei
conjugale
Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui
climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi
dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un
spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa
conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea
copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei
dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de
ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea
primelor experienţe de socializare
Familia trebuie să fie un garant de securitate de
protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru
toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se
nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind
virtuţile sociale şi morale
Dimensiunea afectivă a mediului familial este
componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare
importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp
poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai
mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce
tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori
nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei
cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral
pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai
nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care
conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau
de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea
părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un
mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai
grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea
copilului
Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn
comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi
transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter
negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de
cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-
un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă
ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă
―Părinţii răi au fiii şi mai răi
Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn
cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din
acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai
naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu
certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii
Atmosfera căminului familial primeşte o mare
icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc
şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima
care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn
dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre
părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele
momente pe care le traversează familia
Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de
către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care
copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei
comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel
deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste
laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va
extinde tot sub această formă şi icircn societate
Atmosfera din familie este pentru copil soarele
apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are
nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană
pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi
icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea
lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de
unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi
bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele
mai frumoase hăinuţe
18
Profesorul trebuie să icircmbine limbajul
vorbit cu gesturile să foloseasca imagini
planşe panouri
Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi
numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E
greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui
el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu
bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii
este treaba fiecărui membru
Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii
Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu
copiii
1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea
Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să
audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le
transmită să audă totodată punctele de vedere ale
copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le
comunică aceştia
Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea
asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute
Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu
le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze
un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi
icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile
placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune
părinţilor doar ce vor să audă
Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul
icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute
2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie
sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza
gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i
disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă
Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar
respect pentru atitudinea copilului
3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi
posibila soluţie
Nu-i spune copilului nimic negativ despre el
4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la
ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la
persoana icircntacirci
5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce
apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn
cauză nu evalua trăsături de caracter
Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă
propriile lor concluzii
6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn
imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate
Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au
nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze
cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i
vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi
neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi
manifeste sentimentele
7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima
icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt
dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate
Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi
independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct
se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte
BIBLIOGRAFIE
Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-
editura Polirom Iaşi 2005
Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale
ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti
2006
Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine
copilul)-editura Trei Bucureşti 2007
Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura
Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999
Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion
Bucureşti 1993
Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas
Bucureşti 2006
Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005
Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006
Prof icircnv primar DIANA SAVU
COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI
FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-
Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte
19
DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI
AR
IA
CU
RR
ICU
LA
RĂ
O
BIE
CT
IVE
C
RIT
ER
II M
INIM
AL
E D
E
PE
RF
OR
MA
NŢ
Ă
PE
RIO
AD
A
MIJ
LO
AC
E D
E R
EA
LIZ
AR
E
ST
RA
TE
GII S
PE
CIF
ICE
E
VA
LU
AR
E
Mate
matică ş
i ştiin
ţe
Form
are
a d
eprinderii de
aplic
are
a a
lgoritm
ulu
i adunării cu tre
cere
peste
ord
in
Dezvoltare
a r
aţionam
entu
lui
mate
matic
C1 A
plic
ă icircn m
od c
ore
ct
alg
oritm
ul pentr
u o
pera
ţii de
form
a
+
+
+ u
tilizacircnd m
ate
rial concre
t
C2
Calc
ule
ază c
ore
ct
C
3
Asocia
ză o
pera
ţiei de
adunare
lim
baju
l m
ate
matic
respectiv s
ituaţii cotidie
ne
021
02
011
051
02
011
091
02
011
121
02
011
161
02
011
191
02
011
231
02
011
261
02
011
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
cu m
ate
rial concre
t
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
fără
mate
rial concre
t
-+
cu m
ate
rial concre
t
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
-
Ex de a
socie
re a
lim
baju
lui
mate
matic c
u o
pera
ţia d
e
adunare
T
est
de e
valu
are
- E
v parţ
ială
FB
-
Ev parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
S ndash
se v
a u
tiliz
a
mate
rialu
l concre
t icircn
continuare
-Ev parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
FB
-E
v fi
nală
FB
ndasho
bie
cti
ve
icircnd
ep
lin
ite
F
IŞĂ
DE
OB
SE
RV
AR
E Ş
I E
VA
LU
AR
E A
PR
OG
RE
SU
LU
I Ş
CO
LA
R
- m
od
el-
Pro
f iti
nera
nt
meto
dis
t N
ico
leta
Ad
et
Cen
tru
l Ş
co
lar
Sp
ecia
l P
loie
şti
20
Proiect Web Quest
MEDIUL ACVATIC
bdquo Acvariul meu
INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti
Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această
grădină Zoo nu există un acvariu
Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o
emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei
Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este
realizarea insectarului a ierbarului creşterea
păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si
a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu
este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care
deconectează creează buna - dispoziţie bucurie
sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se
preocupă de acest lucru
SARCINA DE LUCRU
Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo
totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un
acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui
la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu
voi trebuie să
Alegeţi un mediu acvatic
Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
Proiectează-ţi acvariul
ACVARIUL MEU
Pentru realizarea acvariului este nevoie de
Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)
Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu
aparat pentru oxigenarea apei
PEŞTIŞORII DE ACVARIU
1 Peştele ndashvoal
2Carasul auriu
3 Peştele ndashguppi
4Peştele ndashzebra
5 Peştele ndashscalar
6 Peştele cu spada
7 Peştele ndashluptator
8 Plati
9 Moli negru
10 Gurami
11 Peştele-neon
Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din
acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem
următoarele intervenţii zilnice
icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte
depuneri
scoaterea animalelor şi plantelor moarte
completarea apei
hrănirea animalelor
vom avea icircn permanenţă langă acvariu un
recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o
săptămacircnă
toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu
trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe
reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se
face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu
apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi
cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă
pentru a nu-i lovi
Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să
ţinem cont de următoarele criterii
1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne
permite spaţiul
2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante
de acvariu
3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn
permanenţă curat şi fără corpuri străine care să
afecteze peştişorii
4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura
camerei)
5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie
tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor
condiţii de viaţă
6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici
icircmpreună cu cei agresivi
7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni
8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage
atenţia peştilor ci le vom vorbi
BUNE PRACTICI
21
BUNE PRACTICI
9 vom proteja peştii de zgomotul produs
de aspirator de maşina de spălat sau de
alte zgomote care pot produce pentru
aceştia şocuri sau chiar moartea
10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a
evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului
11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben
portocaliu sperie peştii
12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru
completarea apei evacuate se va păstra numai icircn
vase de plastic sau sticlă nu de metal
13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a
putea interveni icircn caz de nevoie
PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)
Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge
(scoica) (melcul)
rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu
PROCESUL
1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii
2 Fiecare grup icircşi va alege
Un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic
Crearea mediului avatic
3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile
Un mediu acvatic
Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu
acvatic
Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
acvatic fără nici o problemă
Crearea mediului avatic
Desenează un poster la scară a acvariului tău după care
crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului
acasă sau la şcoala
1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii
acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-
curi
2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din
acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd
fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu
3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta
Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn
legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi
a-ţi completa cunoştinţele
Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati
peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen
făcut icircnainte pe aceasta
22
BUNE PRACTICI
Insuficient Suficient Bine Foarte bine
Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)
Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului
Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final
Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat
CONCLUZII
- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te
ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de
asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte
Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte
bine
1 Căutarea şi
regăsirea
informaţiilor
Nu colectează nici o
informaţie despre
tema propusă
Colectează foarte
puţine informaţii
despre tema
propusă
Colectează
informaţii cele mai
multe fiind legate de
animale
Colectează o
multitudine de
informaţii despre
peştii din lista
propusă
2 Utilizarea
resurselor
proiectului
WebQuest
Nu utilizează sursele
indicate icircn proiect şi
nici alte surse
Utilizează puţin din
sursele indicate icircn
proiect
Utilizează
majoritatea surselor
indicate icircn proiect
sau alte surse
Utilizează eficient
toate resursele din
proiect
3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte
rar manifestacircnd de-
zinteres pt activitate
Cooperează de
obicei constant si
periodic la solicitări
Cooperează
permanent şi icircşi
ajuta colegii lenţi icircn
acţiune
4 Prezentarea
raportului individual
Nu stăpacircneşte
limbajul specific
Face greşeli de
limbaj şi prezintă o
implicare fluctuantă
folosind maxim 3
resurse
Face greşeli de
limbaj care nu
afectează
icircnţelegerea fişei de
observare
Lucrarea este clar
prezentată
conţinacircnd fişa de
obsevaţie şi
informaţii scrise din
cărţi şi reviste
icircnsoţite de desene
proprii legate de
diferite specii de
peşti de acvariu
EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ
B EVALUAREA PE ECHIPE
23
Prin proiectul realizat se furnizează şi se
remarcă următoarele rezultate
Formularea de judecăţi simple (pe baza
observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)
despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor
şi a animalelor
Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea
dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor
Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra
naturii efectele acestora
Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-
primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii
simple
Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn
lumea plantelor şi a animalelor
Ghidul profesorului
Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-
melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii
şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de
acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu
modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de
selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile
VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE
Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se
derulează pe durată lungă pentru o procesare a
informaţiei structurare şi extindere eficientă a
cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul
lor
Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel
Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile
elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere
asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de
dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul
liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau
la şcoală
1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu
alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel
mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo
cunoaşterea diferitelor specii de peşti
2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit
elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi
libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu
criteriu pentru realizarea unui acvariu
3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite
de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele
sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care
pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a
acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea
unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare
icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene
4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin
descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a
modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse
diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea
critică
5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile
dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi
comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei
mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui
6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de
aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar
derularii proiectului la clasă
Web Questul responsabilizează copilul sau grupul
icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea
sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară
BIBLIOGRAFIE
1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici
Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate
perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca
Tacircrgovişte 2008
2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom
3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-
hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials
Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu
Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
BUNE PRACTICI
24
FIŞĂ DE LUCRU
pentru diferenţierea şi scrierea
corectă a literelor icirc şi acirc
1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare
__________ __________ ____________
____________ ____________ _____________
2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte
bacirctă cacircine gacircndac
______ _______ ________
pacircine gacircscă bracircnză
________ _______ ________
3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu
literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite
__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine
__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci
m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare
__săm__nţă
4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn
culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele
care conţin sunetul acircrdquo
lacircnă _______ adacircnc _________
macircţă _______ bacircrnă __________
racircde ________ cacircine __________
sacircnge _______ cacircrpă _________
gacircrlă ________ tacircrnă ___________
bacirctă _________ pacircine __________
icircmpleti _________________
bracircnduşă ________________
icircndulci___________________
icircnflori __________________
vacircnator __________________
icircnverzi__________________
macircncare ________________
sacircmbure_________________
tacircrnăcop ________________
5 Eu am scris una tu scrii mai multe
icircmpăratrarr_____________
macircnerrarr______________
cacircinerarr ______________
macircnz rarr______________
cacircntecrarr _____________
macircţa rarr_______________
gacircndacrarr______________
pacircine rarr_______________
hacircrtie rarr_______________
sacircmbure rarr ____________
ţacircnţarrarr________________
sacircnzianărarr______________
zacircnărarr_________________
vacircnătorrarr_______________
6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie
icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp
____________________________________________
blacircnd Sacircnziana zacircmbeste
_____________________________________________
pacircinea Cacircinele icircnfulecă
____________________________________________
icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa
____________________________________________
7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos
Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri
Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni
Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui
Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi
Bibliografie
1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom
2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed
Universul Enciclopedic Bucureşti 2009
Prof itinerant Iuliana Lixandru
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
25
FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului
1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt
2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează
3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc
____________ __________ __________
_______________ _______________
Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti
NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________
FICHE DrsquoEacuteVALUATION
I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR
II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles
ont une belle maison
avons un grand chien
ai une robe rouge
a une petite soeur
avez un crayon noir
as une calculette
III Complegravete par ai as a avons avez ont
Nous une grosse chatte
Jrsquo beaucoup drsquoamis
Vous un chien noir
Il Elle un livre drsquohistoire
Tu les cheveux courts
Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă
1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului
2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii
3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate
exerciţiile
Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea
Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni
BUNE PRACTICI
AVOIR avons
Tu
ont
Nous
as
avez
Ilselles
Je elle
vous
a
J
26
DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI
MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI
SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA
Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom
Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________
Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________
FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ
I Date personale
Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________
Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______
Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________
GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________
Trimis de____________________________________________________________________
II Date familiale
Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________
Relaţii icircn familie____________________________________________________________________
Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________
Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________
III Evoluţia copilului
Sarcina____________________________________Naşterea________________________________
Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________
Vorbirea in propoziţii________________________
IV Examen medical
__________________________________________________________________________________
V Examen psihologic
Organizarea spaţială _______________________________________________________________
Organizare temporală_______________________________________________________________
Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________
Lateralitate dominantă_______________________________________________________________
Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________
Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________
Trăsături de personalitate____________________________________________________________
VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs
Gradiniţa__________________________________________________________________________
Şcoala___________________________________________________________________________
Logopedie________________________________________________________________________
VII Examen logopedic
Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________
Cauze posibile _________________________________________________________
27
DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI
Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________
Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________
Pronunţarea silabelor________________________________________________________________
Sunete afectate_____________________________________________________________________
Calitatea vocii______________________________________________________________________
Motricitatea generală________________________________________________________________
Motricitatea facială__________________________________________________________________
Motricitatea linguală_________________________________________________________________
Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________
Vălul palatin_______________________________________________________________________
Dentiţia___________________________________________________________________________
Respiraţia_________________________________________________________________________
Auzul fonematic____________________________________________________________________
Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________
Scriere- Copiere ____________________________________________________________
- Dictare____________________________________________________________________
- Compunere________________________________________________________________
Citire____________________________________________________________________________
Diagnostic logopedic___________________________________________________________
Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________
______________________________________________________________________________
VII Alte date
Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________
Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________
Recomandări pentru familie___________________________________________________________
Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________
__________________________________________________________________________________
SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED
_____________________________________________
Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ
Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti
Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ
Universitatea Bucureşti
28
AMINTIRI BUNE PRACTICI
Conţinuturi (detalieri)
Obiective de
referinţă
Activităţi de
icircnvăţare Resurse Evaluare
ASISTENŢA
- fragmente din carteamdash
Viaţa ca un pom de Crăciun
- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu
Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip
Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte
Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate
Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip
- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta
Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău
Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip
Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare
Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti
CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA
PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune
lectura personalizată a programelor şcolare
planificarea calendaristică
proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor
Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate
Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate
Icircn ce scop
voi face
Ce voi face
Cu ce
voi
face
Cum voi
face
Cacirct s-a realizat
Selectarea conţinuturilor
Analiza resurselor
Determinarea activităţilor de icircnvăţare
Stabilirea instrumentelor de evaluare
Identificarea obiectivelor
29
Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI
LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo
CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo
CPăunescu EDP 1982
Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti
IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT
bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate
nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă
naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de
statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn
Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo
bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a
sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor
programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de
dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor
angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare
Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu
personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea
lor cu copiii cu nevoi speciale
Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă
pentru copiii cu dizabilităţi
Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la
diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de
gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special
sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu
dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări
socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn
şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale
de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie
de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi
alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi
gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru
Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor
judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma
curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă
adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea
durata şcolarizării poate să difere
Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative
speciale au acces la resurse psihopedagogice de
reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri
de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn
comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de
icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la
toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase
speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile
speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de
masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să
se ocupe mult mai bine de elevii
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
Conţinutul manualului
este adecvat
UTILIZARE
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi
elemente de conţinut din manual
Adaptare Omitere Adăugare
Alte materiale suport
NU
DA
Icircnlocuire
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
10
Scala Integrare-Segregare cuprinde itemi
care sondează opiniile privind integrarea
copiilorpersoanelor cu deficienţe icircn
comunitatea educaţională sau socială din
perspectiva beneficiilor care pot fi obţinute prin procesul
de integrare atacirct icircn ceea ce priveşte persoanele
deficiente cacirct şi persoanele normale
Tendinţa rezultatelor obţinute la nivelul fiecărui
eşantion investigat se poate observa icircn reprezentarea
grafică de mai sus La nivelul acestei scale se evidenţiază
o distribuţie aproximativ asemănătoare din perspectiva
opţiunilor privind deficienţa mintală comparativ cu
deficienţa de auz dar pentru ultima perspectivă atitudinea
celor trei categorii de cadre didactice este uşor mai
favorabilă icircn general Menţionăm faptul că profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă manifestă cea mai puţin favorabilă
atitudine faţă de integrarea copiilor cu deficienţă mintală
(61) icircnregistracircnd cele mai multe scoruri la opţiunea
dezacord sau dezacord total spre deosebire de celelalte
loturi iar faţă de integrarea elevilor cu deficienţă de auz
manifestă o permisivitate mai mare scorurile fiind
apropiate de cele ale profesorilor itineranţi (68 se apropie
de 72) Cele mai bune atitudini faţă de integrarea copiilor
cu deficienţe mintale respectiv de auz le-au manifestat
cadrele didactice itinerante icircn proporţie de 75
(eşantionul DMI) şi de 79 (eşantionul DAI)
Scorurile sunt mai bune atunci cacircnd itemii conţin
referiri la persoane cu deficienţe icircn general (şi numai la
copii) şi cacircnd este vorba mai ales de integrarea icircn
comunitate (cu perspectivă mai largă decacirct integrarea
educaţională) sau la locul de muncă Integrarea
educaţională la nivelele superioare cum ar fi la liceu este
mai bine cotată probabil pentru faptul că la această
vacircrstă elevii au dobacircndit suficiente comportamente
adaptive care să le sprijine integrarea la acest nivel şi să
facă faţă relaţionării adecvate cu ceilalţi dar şi comunicării
cu semenii icircn ansamblu
Au fost icircnregistrate şi scoruri mai slabe mai ales din
perspectiva includerii elevilor cu deficienţe icircn programe de
după-amiaza separate de elevii normali S-a observat o
tendinţă generală de a opta pentru includerea suplimentară
a acestor copii indiferent de tipul de deficienţă icircn scopul
completării educaţiei şi stimulării adecvate a dezvoltării
acestor copii Un alt motiv ar mai fi resursele materiale şi
umane insuficiente la nivelul integrării educaţionale la
momentul actual sau faptul că dificultăţile pot fi mai mari
decacirct beneficiile icircn cadrul procesului integraţional
Icircn cadrul scalei Distanţă socială sunt incluşi itemi cu privire
la interacţiunile sau contactele sociale dintre persoanele
cu şi fără deficienţe itemi care indică gradul de apropiere
sau distanţare socială a persoanelor fără deficienţe faţă de
persoanele cu deficienţe icircn anumite contexte sociale
La această scală tendinţa generală la cele trei
categorii de cadre didactice este asemănătoare ca şi la
scala precedentă cu menţiunea că scorurile la acest nivel
au valori mai bune decacirct la scala integrare-segregare
Cele mai bune rezultate (icircn procent de 78 pentru
eşantionul DMS şi de peste 80 la celalalte eşantioane
cu excepţia eşantionului DMG) au fost obţinute la itemii
care se referă la interacţiuni sociale cum ar fi a merge la
film la teatru cu persoane care prezintă deficienţe a
participa la o petrecere dedicată unui copil cu deficienţă
Şi la nivelul contactelor sociale de tipul a icircnota alături de o
persoană deficientă a locui icircn bloc cu persoane din
această categorie au fost obţinute scoruri bune
Excepţie de la aceste tendinţe favorabile icircn integrarea
socială a persoanelor cu deficienţă a făcut eşantionul
DMG care a manifestat respingeri semnificative faţă de
integrarea persoanele cu deficienţă mintală comparativ cu
celelalte eşantioane (icircn general doar icircn proporţie de 76
au avut opinii favorabile relaţionării cu această categorie
de persoane)
Cu cacirct itemii se raportează la cultivarea unor relaţii mai
apropiate cu persoanele ce prezintă deficienţe cu atacirct se
manifestă o reţinere mai mare faţă de persoanele cu
deficienţă (de exemplu a permite ca propriul copil să icircşi
facă prieteni dintre persoanele care prezintă deficienţă a
lua cina icircmpreună cu persoane din această categorie)
fapt ce s-a evidenţiat icircn scoruri uşor mai reduse decacirct la
ceilalţi itemi Itemul care se referă la faptul de a fi tuns de
către o persoană competentă care prezintă deficienţă a
icircntrunit cele mai mari reţineri la nivelul acestei scale
dovedind o oarecare lipsă de icircncredere faţă de aceste
persoane
Totuşi se evidenţiază la nivelul acestei scale tendinţe
care reflectă acceptarea socială crescută a persoanelor cu
deficienţe indiferent de contextul icircn care au interacţiunile
sociale (cu excepţia subliniată mai sus) iar distanţa
socială tinde să crească mai mult icircn cadrul implicării
membrilor de familie icircn relaţii de prietenie sau de
vecinătate
78
88
75
81
91
81
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Distanţă Socială
68
79
68
71
79
75
62
64
66
68
70
72
74
76
78
80
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
Rezultatele la scala Drepturi Private
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
11
La nivelul scalei convingeri nefavorabile
distribuţia generală a rezultatelor obţinute
respectă configuraţia de la celelalte scale ale
chestionarului cu menţinerea la niveluri
superioare a tendinţei generale a eşantioanelor de
profesori itineranţi (cu cacircte un procentaj de 71 la fiecare
lot) urmate de eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul special şi din cel obişnuit care sunt icircn
favoarea integrării elevilor cu deficienţă de auz
(procentajele sunt de 68 pentru fiecare lot) Cele mai
scăzute niveluri privind acceptarea integrării au fost atinse
tot de eşantionul de cadre didactice din icircnvăţămacircntul de
masă care manifestă reţinere icircn integrarea copiilor cu
deficienţă mintală (căruia icirci corespunde un procent de
61)
Scorurile de la această scală au fost uşor mai scăzute
decacirct cele obţinute la celalalte scale Anumite convingeri
nefavorabile expuse au fost icircmpărtăşite şi de o mare parte
din cadrele didactice investigate cum ar fi cele referitoare
la capacitatea persoanelor cu deficienţă de a avea răbdare
pentru a obţine ceea ce icircşi doresc sau de a da dovadă de
autocontrol capacitate ce poate să aibă un rol stimulator icircn
stabilirea de relaţii icircntre această categorie de persoane şi
persoanele fără deficienţe Cea mai nefavorabilă
convingere la care au aderat multe dintre cadrele
didactice a fost cea privind imposibilitatea de manifestare
a persoanelor cu deficienţe icircn acelaşi fel cu cele care nu
au deficienţe chiar dacă contextul este considerat a fi
favorabil icircn condiţiile egalităţii de şanse sociale
Au existat şi atitudini pozitive icircn marea majoritate a
cazurilor icircn ceea ce priveşte convingerea că şcolarii cu
deficienţe nu icircşi pierd timpul jucacircndu-se la ore
recunoscacircnd valoarea includerii copiilor cu deficienţe icircn
şcolile de masă şi a implicării icircn procesul icircnvăţării
desfăşurat icircn clasă De asemenea au fost recunoscute
beneficiile integrării acestei categorii de copii şi importanţa
interacţiunilor sociale dintre persoanele cu şi fără
deficienţă cu valorizarea posibilităţilor de exprimare ale
persoanelor deficiente
Icircn general cadrele didactice au preponderent
convingeri favorabile dar au şi idei preconcepute cu privire
la persoanele cu deficienţă luacircnd icircn considerare limitele şi
dificultăţile pe care le icircntacircmpină persoanele cu deficienţă
icircn relaţiile interpersonale Pe de altă parte se mai poate
menţiona faptul că profesorii nu cred icircn procent
semnificativ că prejudiciile aduse persoanelor cu
deficienţe au fost exagerate
Pentru verificarea ipotezei cercetării formulată mai
sus s-a recurs la aplicarea testului Mann-Whitney prin
care s-au comparat perechi de eşantioane icircn vederea
delimitării semnificaţiei diferenţelor dintre rezultatele
obţinute de fiecare eşantion
Valorile testului U (Mann-Whitney) icircmpreună cu
reprezentarea grafică a rezultatelor generale la
chestionare prezentate mai jos au relevat o serie de
diferenţe semnificative icircn exprimarea atitudinilor faţă de
integrarea persoanelor cu deficienţe mintale şi de auz
Tabel cu valorile testului U (Mann-Whitney)
Se observă diferenţe semnificative icircntre categoria
profesorilor itineranţi şi icircntre cele două categorii de cadre
didactice din icircnvăţămacircntul special respectiv din
icircnvăţămacircntul general atacirct din perspectiva rezultatelor
privind deficienţa de auz (la pragurile de semnificaţie de
0025 şi 0043) cacirct mai ales din perspectiva deficienţei
mintale (pragurile de semnificaţie tind către 0 avacircnd
valorile 0001 şi 0003) ndash icircn cazul nostru verificarea
statistică este considerată validă la p=005
Pere
chi de e
şantioane
Valo
are
test
U
Pra
g d
e s
em
nific
aţie
D
MG
ndash D
MS
189
00
19
DM
G ndash
DM
I
158
00
03
DA
G ndash
DA
S
208
00
37
DA
G ndash
DA
I
225
00
43
DM
S ndash
DM
I
134
00
01
DA
S ndash
DA
I
197
00
25
DM
S ndash
DA
S
186
00
14
DM
I ndash D
AI
280
05
27
DM
G ndash
DA
G
150
00
02
71
78
68
73
7977
60
65
70
75
80
1
Graficul privind atitudinea generală faţă de
copiii cu deficienţe mintale şi de auz
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
12
Şi procentele calculate pe baza medianelor
care exprimă tendinţa generală a grupurilor
pe baza unei valori centrale relevă aceeaşi
situaţie pe o scară de la 1 la 100 cadrele
didactice itinerante se află la poziţia 78 şi 79 reprezentacircnd
nivelele cele mai ridicate de acceptare a procesului de
integrare a copiilor cu deficienţe mintale respectiv de auz
Din calculul procentelor realizate pe baza frecvenţelor pe
intervalele de dezaprobare aprobare a fenomenului
integrării a reieşit faptul că două treimi din fiecare eşantion
se situează icircn zona acordului total privind acest fenomen
iar restul de o treime din subiecţi icircn zona acordului simplu
De altfel cele două grupuri tind să se comporte ca unul
singur nefiind o diferenţă semnificativă icircntre aceste
eşantioane (la pragul de semnificaţie de 0527)
Urmărind icircn continuare raţionamentul nostru se poate
observa din reprezentarea grafică generală că profesorii
din şcolile speciale ocupă o poziţie inferioară la valorile
74 respectiv 76 cadrele didactice din şcoala specială
pentru copii cu deficienţe de auz avacircnd un nivel mai ridicat
de acceptare a integrării 36 dintre acestea exprimacircndu-
şi acordul total faţă de fenomenul integrării (spre deosebire
de profesorii din icircnvăţămacircntul special pentru copii cu
deficienţă mintală care doar icircn proporţie de 20 sunt total
de acord cu integrarea acestei categorii de copii)
De menţionat faptul că poziţiile cele două eşantioane
de profesori din icircnvăţămacircntul special sunt situate icircn zona
acordului simplu şi a acordului total faţă de integrarea
copiilor deficienţi ca şi icircn cazul profesorilor itineranţi Doar
icircn cazul cadrelor didactice din icircnvăţămacircntul general a fost
delimitat un procent de 12 dintre subiecţi care au
manifestat dezacord privind integrarea copiilor cu
deficienţe mintale Faţă de copiii cu deficienţă de auz nu s-
a icircnregistrat această poziţie icircn ansamblu la profesorii care
lucrează cu elevi normali Se mai poate observa poziţia
superioară a eşantionului din urmă (valoarea 77) icircn
comparaţie cu poziţia inferioară a grupului profesorilor din
şcoala obişnuită care şi-au exprimat opiniile privind
integrarea copiilor cu deficienţă mintală (valoarea 60 fiind
cea mai scăzută valoare dintre toate)
Perspectiva integrării elevilor cu deficienţă mintală
este defavorabilă faţă de perspectiva integrării şcolarilor
cu deficienţe de auz din punctul de vedere al atitudinilor
profesorilor din icircnvăţămacircntul de masă deşi un procent mai
mic de cadre didactice manifestă dezacord faţă de
integrarea copiilor cu deficienţă mintală (după cum
spuneam mai sus) 56 din subiecţii chestionaţi şi-au
exprimat acordul simplu şi doar 32 au fost total de acord
cu fenomenul integrării acestei categorii de copii Icircn cazul
deficienţei de auz 60 din profesori sunt total de acord şi
doar 40 dintre aceştia şi-au exprimat acordul simplu faţă
de integrarea copiilor cu deficienţe de auz
Cu privire la sensul orientării atitudinii faţă de
integrare la eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul obişnuit s-a delimitat o situaţie inversată
comparativ cu eşantioanele de profesori din icircnvăţămacircntul
special icircn sensul că icircn mediul obişnuit există o respingere
mai mare a integrării copiilor cu deficienţă mintală şi o
acceptare mai mare apropiată de poziţia cadrelor
didactice itinerante icircn cazul integrării elevilor cu deficienţă
de auz Şi icircntre eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul special s-a constatat un grad mai mare de
de acceptare a integrării copiilor cu deficienţă de auz spre
deosebire de cei cu deficienţă mintală
Din perspectiva manifestării opiniei faţă de o
deficienţă sau alta diferenţele sunt semnificative icircn cadrul
categoriei profesorilor din icircnvăţămacircntul obişnuit (la pragul
de semnficaţie de 0002) dar şi a celei a profesorilor din
icircnvăţămacircntul special (pragul are valoarea 0014) Situaţia
se poate explica prin calitatea percepţiei sociale (mai
favorabilă sau mai defavorabilă) cu privire la handicapul
determinat de cele două tipuri de deficienţe
Icircn vederea verificării ipotezei cercetării au mai fost
comparate şi rezultatele obţinute din perspectiva
categoriei profesorilor din şcoala de masă raportată la cea
a cadrelor didactice din şcoala specială pe linia tipului de
deficienţă pentru care a fost realizată investigaţia aceste
diferenţe fiind net semnificative la pragul de 0019 icircn
cazul deficienţei mintale şi la pragul de 0037 pentru
deficienţa de auz Aceste diferenţe ar putea fi argumentate
prin diferenţele existente icircn nivelul de pregătire şi de
formare profesională la aceste două categorii de cadre
didactice doar icircn puţine cazuri profesorii din icircnvăţămacircntul
obişnuit avacircnd unele informaţii şi o oarecare experienţă icircn
abordarea copiilor cu deficienţă mintală sau cu deficienţă
de auz
Se confirmă astfel ipoteza supusă verficării conform
căreia icircntre atitudinile cadrelor didactice care lucrează icircn
şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care lucrează icircn
icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice
determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare
profesională afirmaţie verificată din două perspective cea
a deficienţei mintale şi cea a deficienţei de auz
Dubla verificare a avut rolul de a evidenţia modul icircn
care percepţia socială a celor două tipuri de deficienţă
acţionează la nivelul procesului de integrare pentru
constituirea unei atitudini mai mult sau mai puţin
favorabile (sau defavorabile) din perspectiva categoriilor
de specialişti implicaţi icircn educaţia copiilor cu aceste tipuri
de deficienţe
Se mai poate contura o concluzie potrivit căreia
percepţia socială a deficienţei direcţionează icircn sens
favorizant sau frenator procesul de integrare din
perspectiva profesorilor din şcolile integratoare (agenţi
educativi care au puţină experienţă respectiv pregătire icircn
abordarea copiilor cu deficienţe) dar şi din cea a cadrelor
didactice din icircnvăţămacircntul segregat (care sunt specialişti
bine pregătiţi şi cu experienţă adecvată bogată icircn
domeniu) Percepţia socială a deficienţei de auz mai
favorabilă decacirct cea a deficienţei mintale determină
atitudini mai favorabile faţă de integrare la profesorii din
icircnvăţămacircntul special şi mai ales la cei din icircnvăţămacircntul
general dar icircn situaţia din urmă s-au constatat chiar
unele atitudini defavorabile icircn cazul integrării copiilor cu
deficienţă mintală
O constatare interesantă la momentul actual a
fost lipsa diferenţei semnificative icircn cadrul categoriei
profesorilor itineranţi care şi-au manifestat nediferenţiat
atitudinile faţă de integrarea copiilor care prezintă cele
două tipuri de deficienţe Profesorii itineranţi icircn general
sunt formaţi şi orientaţi icircn vederea educării adecvate şi
integrării copiilor cu deficienţe chiar dacă aceste
deficienţe sunt diferite multe dintre cadre fiind absolvente
ale icircnvăţămacircntului superior de specialitate
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
13
La acestea percepţia socială a copilului cu
deficienţă mintală şi a celui cu deficienţă de
auz nu diferă foarte mult semnificativ
subiecţii educaţiei fiind abordaţi din
perspectiva cerinţelor lor educaţionale
speciale şi contează mai puţin eticheta care este acordată
prin icircmpărţirea deficienţelor pe categorii
Cercetarea de faţă din perspectiva modului icircn care
percepţia socială asupra deficienţei sau handicapului de un
anumit tip acţionează icircn sensul orientării atitudinilor faţă de
integrarea copiilor cu deficienţe se icircnscrie icircn seria
investigărilor care vizează studiul impactului unor
fenomene sociale asupra procesului de integrare a
persoanelor cu deficienţe fiind icircn acelaşi timp doar un
demers care ne-a stacircrnit interesul pentru cercetări
ulterioare mai elaborate icircn domeniu
Bibliografie
1 Atkinson amp Hilgardrsquos - Smith E Fredrickson B Lufhes
G Nolen-Hoeksema S ―Introducere icircn psihologie ediţia
a XIV-a Bucureşti Ed Tehnică copyright 2005
2 Avramidis E Norwich B bdquoTeachersrsquo attitudes towards
integrationinclusion a review of the literature European
Journal of Special Needs Education 2002
3 Antonak RF Livneh H bdquoMeasurement of attitudes
towards persons with disabilities Disability and
Rehabilitation 2000
4 Curelaru M bdquoReprezentări sociale opinii şi atitudini
rev Psihologie Socială nr8 2001
5 Zamfir C Vlăsceanu L coord bdquoDicţionar de
sociologie Ed Babel Bucureşti 1998
Prof psihoped drd ANGELA TIMUŞ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă
de Recuperare Hipoacuzici din Braşov
Profesor univ dr DORU-VLAD POPOVICI
Universitatea din Bucureşti
POSIBILITĂŢI DE EVALUARE LA DISCIPLINA ACTIVITĂŢII DE
PREPROFESIONALIZARE PENTRU ELEVII CU DIZABILITĂŢI
Pentru icircntregirea şi nuanţarea tabloului evaluativ iniţial şi final al elevilor cu deficienţe severe profunde şi asociate din clasele V ndash X consider oportună completarea palierelor existente icircn grila de evaluare utilizată icircn şcoala noastră icircn acest an şcolar 2011 ndash 2012 cu următoarele două secvenţe de evaluare care urmăresc şi apreciază
nivelul cunoaşterii corpului uman icircn detaliu a manifestărilor şi problemelor de sănătate ale acestuia şi a unor reguli elementare de igienă corporală
aptitudinile cunoştinţele şi abilităţile necesare preprofesionalizării elevilor cu dizabilităţi
Aceste două direcţii de evaluare vizează nu numai competenţele de autoicircngrijire şi prevenţie elemente importante icircn educaţia specială ci şi pe cele practic-acţionale necesare dobacircndirii deprinderii de a munci cu folos icircntr-o societate viitoare mai echilibrată şi mai lucrativă
De aceea icircn tabelul bdquoAchiziţii instrumentale din grila iniţială de evaluare propun adăugarea punctului I activităţi de preprofesionalizare iar rubricile bdquoautonomie personală şi bdquoautonomie socială adăugarea unor itemi vizacircnd cunoaşterea corpului uman şi a fiziologiei acestuia şi respectiv comportamentul icircn cadrul familiei şi şcolii
Scala punctajele şi formulele de calcul vor rămacircne aceleaşi
ACHIZIŢII INSTRUMENTALE
I Activităţi de preprofesionalizare
Scala asperităţilor
discriminează tactil
neted-aspru
două asperităţi
patru asperităţi
şase asperităţi
mai puţin aspru ndash mai aspru
mai puţin lucios ndash mai lucios
Materiale de lucru (şi materiale comestibile)
identifică cel puţin trei materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate (lemn lut piatră)
recunoaşte două-patru materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate
asociază materialul din natură cu obiectul finit
din mediul concret
din imagini
din reprezentări (din muzeu expoziţie etc)
diferenţiază cel puţin trei materiale folosite icircn construcţii (piatră lemn metal)
apreciază corect cel puţin trei caracteristici fizice ale diverselor materiale (duritate plasticitate elasticitate rezistenţă etc)
enumeră cel puţin trei ingrediente care pot fi folosite la prepararea macircncărurilor
recunoaşte instrumente unelte folosite icircn gospodărie
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI
14
Instrumente şi tehnici de lucru
precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)
identifică
unelte de grădinărit
aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)
lucrează cu
instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)
unelte de grădinărit
manevrează aparate electrocasnice
vopseşte manual
suprafeţe plane
obiecte cu suprafeţe multiple
icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)
prelucrează manual materiale comestibile
decojeşte
rade
feliază
toacă
amestecă
caşerează cu pe diverse materiale
presează lutul icircn forme
scoate lutul din forme
modelează
tematic
liber (creativ)
măsoară diverse suprafeţe
trasează
suprafeţe
forme combinate
taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi
Confecţionarea unor obiecte
asamblează elemente din diverse materiale (carton
lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru
finisează obiectul
apreciază obiectiv
lucrarea proprie
lucrările colegilor
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
AUTONOMIA PERSONALĂ
Corpul uman şi fiziologia lui
diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
localizează prin palpare principalele organe interne
Inimă
stomac
fixat
indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli
difuz
cu precizie
diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice
procesul circulator
procesul respirator
procesul locomotor
respectă reguli elementare de igienă
personală
a icircmbrăcămintei
a icircncălţămintei
a spaţiului apropiat
AUTONOMIA SOCIALĂ
Conştientizarea regulilor de comportare civilizată
descrie comportamente
ale părinţilor bunicilor
ale fraţilor surorilor
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale sale
ale personalului şcolii
evaluează (pozitivnegativ) comportamente
ale membrilor familiei
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale personalului şcolii
ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale
Prof psihoped Cristian Dinu
Centrul Şcolar Special Ploieşti
JOCURI DIDACTICE
ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)
Scop
Verificarea număratului pacircnă la 2
Raportarea numărului la cantitate
Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de
obiecte după formă mărime şi culoare
Sarcina didactică
Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau
culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă
constituită
DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI
15
BUNE PRACTICI
Regulile jocului
Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor
răspunde icircntrebărilor educatoarei
Fiecare răspuns corect este recompensat prin
aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat
Elemente de joc personajul icircndrăgit
Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe
popice bile mingiuţe etc
Desfăşurarea jocului
Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ
păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu
jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe
jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze
numărul obiectelor din fiecare grupă
Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt
Cine alege popicele Cacircte sunt
Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare
Variantă
Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd
diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le
separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată
Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi
grupa icircn care sunt două obiecte
Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea
JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)
Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile
spaţiale
Sarcina didactică
Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri
de obiecte faţă de un reper dat
Regulile jocului
Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi
precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte
sunt aplaudate
Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor
mişcarea
Material didactic diferite jucării
Desfăşurarea jocului
Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună
cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar
educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn
diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile
Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv
Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft
Eu am găsit paharul icircn dulap
Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează
răspunsuri cum ar fi
Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor
Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă
Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le
aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare
Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de
obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor
preciza locul unde este aşezată
CERCURI COLORATE( Nivelul I)
ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri
după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre
culorile de bază
Sarcina didactică
Diferenţierea cercurilor după culoare
Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii
grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse
Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea
Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri
colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru
clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile
Desfăşurarea jocului
Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene
şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor
după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile
roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră
cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul
educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit
preşcolarii verbalizează acţiunea
Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie
După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele
formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi
grupa cercurilor albastre
Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe
cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii
au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe
un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se
verbalizează
Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu
Bibliografie selectivă
Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice
Editura EMIA Deva 2004
G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la
preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008
S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru
activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis
Bucureşti 2005
Prof psihoped Adriana Comişel
Şcoala Specială Vălenii de Munte
16
CARNAVAL DE HALLOWEEN
Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al
fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales
Cel mai icircnfricoşător costum
Cel mai original costum
Cea mai bună prezentare a unui personaj
Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare
Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea
Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni
PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ
PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI
Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare
recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea
Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri
Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos
Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea
BUNE PRACTICI
17
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
randamentului şcolar icircn special la
disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore
de icircnvǎţare
Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn
programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de
douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de
atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat
frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin
motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)
Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi
eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ
conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a
condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt
clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome
icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor
Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru
elevii cu CES
-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru
includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare
a icircnvǎţǎrii
-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor
prin programul de sprijin
-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES
-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica
elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului
acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile
integratoare
-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea
programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de
dificultǎţile pe care le au aceşti elevi
Prof itinerant Dan Magdalena
Şcoala Specială Nr2 Ploieşti
DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN
DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI
bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi
armonios personalitatea are nevoie de iubire şi
icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor
Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)
Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele
ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o
poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament
specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului
trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia
rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei
şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se
constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa
crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea
numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte
opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei
noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei
conjugale
Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui
climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi
dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un
spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa
conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea
copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei
dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de
ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea
primelor experienţe de socializare
Familia trebuie să fie un garant de securitate de
protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru
toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se
nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind
virtuţile sociale şi morale
Dimensiunea afectivă a mediului familial este
componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare
importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp
poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai
mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce
tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori
nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei
cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral
pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai
nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care
conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau
de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea
părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un
mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai
grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea
copilului
Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn
comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi
transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter
negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de
cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-
un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă
ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă
―Părinţii răi au fiii şi mai răi
Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn
cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din
acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai
naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu
certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii
Atmosfera căminului familial primeşte o mare
icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc
şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima
care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn
dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre
părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele
momente pe care le traversează familia
Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de
către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care
copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei
comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel
deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste
laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va
extinde tot sub această formă şi icircn societate
Atmosfera din familie este pentru copil soarele
apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are
nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană
pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi
icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea
lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de
unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi
bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele
mai frumoase hăinuţe
18
Profesorul trebuie să icircmbine limbajul
vorbit cu gesturile să foloseasca imagini
planşe panouri
Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi
numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E
greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui
el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu
bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii
este treaba fiecărui membru
Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii
Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu
copiii
1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea
Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să
audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le
transmită să audă totodată punctele de vedere ale
copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le
comunică aceştia
Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea
asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute
Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu
le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze
un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi
icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile
placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune
părinţilor doar ce vor să audă
Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul
icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute
2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie
sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza
gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i
disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă
Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar
respect pentru atitudinea copilului
3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi
posibila soluţie
Nu-i spune copilului nimic negativ despre el
4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la
ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la
persoana icircntacirci
5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce
apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn
cauză nu evalua trăsături de caracter
Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă
propriile lor concluzii
6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn
imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate
Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au
nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze
cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i
vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi
neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi
manifeste sentimentele
7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima
icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt
dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate
Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi
independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct
se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte
BIBLIOGRAFIE
Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-
editura Polirom Iaşi 2005
Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale
ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti
2006
Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine
copilul)-editura Trei Bucureşti 2007
Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura
Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999
Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion
Bucureşti 1993
Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas
Bucureşti 2006
Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005
Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006
Prof icircnv primar DIANA SAVU
COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI
FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-
Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte
19
DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI
AR
IA
CU
RR
ICU
LA
RĂ
O
BIE
CT
IVE
C
RIT
ER
II M
INIM
AL
E D
E
PE
RF
OR
MA
NŢ
Ă
PE
RIO
AD
A
MIJ
LO
AC
E D
E R
EA
LIZ
AR
E
ST
RA
TE
GII S
PE
CIF
ICE
E
VA
LU
AR
E
Mate
matică ş
i ştiin
ţe
Form
are
a d
eprinderii de
aplic
are
a a
lgoritm
ulu
i adunării cu tre
cere
peste
ord
in
Dezvoltare
a r
aţionam
entu
lui
mate
matic
C1 A
plic
ă icircn m
od c
ore
ct
alg
oritm
ul pentr
u o
pera
ţii de
form
a
+
+
+ u
tilizacircnd m
ate
rial concre
t
C2
Calc
ule
ază c
ore
ct
C
3
Asocia
ză o
pera
ţiei de
adunare
lim
baju
l m
ate
matic
respectiv s
ituaţii cotidie
ne
021
02
011
051
02
011
091
02
011
121
02
011
161
02
011
191
02
011
231
02
011
261
02
011
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
cu m
ate
rial concre
t
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
fără
mate
rial concre
t
-+
cu m
ate
rial concre
t
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
-
Ex de a
socie
re a
lim
baju
lui
mate
matic c
u o
pera
ţia d
e
adunare
T
est
de e
valu
are
- E
v parţ
ială
FB
-
Ev parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
S ndash
se v
a u
tiliz
a
mate
rialu
l concre
t icircn
continuare
-Ev parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
FB
-E
v fi
nală
FB
ndasho
bie
cti
ve
icircnd
ep
lin
ite
F
IŞĂ
DE
OB
SE
RV
AR
E Ş
I E
VA
LU
AR
E A
PR
OG
RE
SU
LU
I Ş
CO
LA
R
- m
od
el-
Pro
f iti
nera
nt
meto
dis
t N
ico
leta
Ad
et
Cen
tru
l Ş
co
lar
Sp
ecia
l P
loie
şti
20
Proiect Web Quest
MEDIUL ACVATIC
bdquo Acvariul meu
INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti
Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această
grădină Zoo nu există un acvariu
Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o
emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei
Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este
realizarea insectarului a ierbarului creşterea
păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si
a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu
este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care
deconectează creează buna - dispoziţie bucurie
sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se
preocupă de acest lucru
SARCINA DE LUCRU
Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo
totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un
acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui
la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu
voi trebuie să
Alegeţi un mediu acvatic
Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
Proiectează-ţi acvariul
ACVARIUL MEU
Pentru realizarea acvariului este nevoie de
Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)
Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu
aparat pentru oxigenarea apei
PEŞTIŞORII DE ACVARIU
1 Peştele ndashvoal
2Carasul auriu
3 Peştele ndashguppi
4Peştele ndashzebra
5 Peştele ndashscalar
6 Peştele cu spada
7 Peştele ndashluptator
8 Plati
9 Moli negru
10 Gurami
11 Peştele-neon
Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din
acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem
următoarele intervenţii zilnice
icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte
depuneri
scoaterea animalelor şi plantelor moarte
completarea apei
hrănirea animalelor
vom avea icircn permanenţă langă acvariu un
recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o
săptămacircnă
toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu
trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe
reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se
face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu
apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi
cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă
pentru a nu-i lovi
Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să
ţinem cont de următoarele criterii
1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne
permite spaţiul
2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante
de acvariu
3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn
permanenţă curat şi fără corpuri străine care să
afecteze peştişorii
4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura
camerei)
5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie
tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor
condiţii de viaţă
6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici
icircmpreună cu cei agresivi
7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni
8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage
atenţia peştilor ci le vom vorbi
BUNE PRACTICI
21
BUNE PRACTICI
9 vom proteja peştii de zgomotul produs
de aspirator de maşina de spălat sau de
alte zgomote care pot produce pentru
aceştia şocuri sau chiar moartea
10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a
evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului
11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben
portocaliu sperie peştii
12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru
completarea apei evacuate se va păstra numai icircn
vase de plastic sau sticlă nu de metal
13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a
putea interveni icircn caz de nevoie
PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)
Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge
(scoica) (melcul)
rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu
PROCESUL
1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii
2 Fiecare grup icircşi va alege
Un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic
Crearea mediului avatic
3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile
Un mediu acvatic
Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu
acvatic
Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
acvatic fără nici o problemă
Crearea mediului avatic
Desenează un poster la scară a acvariului tău după care
crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului
acasă sau la şcoala
1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii
acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-
curi
2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din
acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd
fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu
3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta
Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn
legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi
a-ţi completa cunoştinţele
Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati
peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen
făcut icircnainte pe aceasta
22
BUNE PRACTICI
Insuficient Suficient Bine Foarte bine
Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)
Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului
Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final
Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat
CONCLUZII
- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te
ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de
asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte
Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte
bine
1 Căutarea şi
regăsirea
informaţiilor
Nu colectează nici o
informaţie despre
tema propusă
Colectează foarte
puţine informaţii
despre tema
propusă
Colectează
informaţii cele mai
multe fiind legate de
animale
Colectează o
multitudine de
informaţii despre
peştii din lista
propusă
2 Utilizarea
resurselor
proiectului
WebQuest
Nu utilizează sursele
indicate icircn proiect şi
nici alte surse
Utilizează puţin din
sursele indicate icircn
proiect
Utilizează
majoritatea surselor
indicate icircn proiect
sau alte surse
Utilizează eficient
toate resursele din
proiect
3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte
rar manifestacircnd de-
zinteres pt activitate
Cooperează de
obicei constant si
periodic la solicitări
Cooperează
permanent şi icircşi
ajuta colegii lenţi icircn
acţiune
4 Prezentarea
raportului individual
Nu stăpacircneşte
limbajul specific
Face greşeli de
limbaj şi prezintă o
implicare fluctuantă
folosind maxim 3
resurse
Face greşeli de
limbaj care nu
afectează
icircnţelegerea fişei de
observare
Lucrarea este clar
prezentată
conţinacircnd fişa de
obsevaţie şi
informaţii scrise din
cărţi şi reviste
icircnsoţite de desene
proprii legate de
diferite specii de
peşti de acvariu
EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ
B EVALUAREA PE ECHIPE
23
Prin proiectul realizat se furnizează şi se
remarcă următoarele rezultate
Formularea de judecăţi simple (pe baza
observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)
despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor
şi a animalelor
Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea
dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor
Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra
naturii efectele acestora
Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-
primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii
simple
Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn
lumea plantelor şi a animalelor
Ghidul profesorului
Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-
melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii
şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de
acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu
modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de
selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile
VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE
Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se
derulează pe durată lungă pentru o procesare a
informaţiei structurare şi extindere eficientă a
cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul
lor
Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel
Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile
elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere
asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de
dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul
liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau
la şcoală
1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu
alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel
mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo
cunoaşterea diferitelor specii de peşti
2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit
elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi
libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu
criteriu pentru realizarea unui acvariu
3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite
de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele
sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care
pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a
acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea
unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare
icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene
4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin
descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a
modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse
diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea
critică
5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile
dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi
comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei
mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui
6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de
aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar
derularii proiectului la clasă
Web Questul responsabilizează copilul sau grupul
icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea
sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară
BIBLIOGRAFIE
1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici
Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate
perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca
Tacircrgovişte 2008
2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom
3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-
hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials
Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu
Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
BUNE PRACTICI
24
FIŞĂ DE LUCRU
pentru diferenţierea şi scrierea
corectă a literelor icirc şi acirc
1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare
__________ __________ ____________
____________ ____________ _____________
2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte
bacirctă cacircine gacircndac
______ _______ ________
pacircine gacircscă bracircnză
________ _______ ________
3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu
literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite
__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine
__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci
m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare
__săm__nţă
4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn
culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele
care conţin sunetul acircrdquo
lacircnă _______ adacircnc _________
macircţă _______ bacircrnă __________
racircde ________ cacircine __________
sacircnge _______ cacircrpă _________
gacircrlă ________ tacircrnă ___________
bacirctă _________ pacircine __________
icircmpleti _________________
bracircnduşă ________________
icircndulci___________________
icircnflori __________________
vacircnator __________________
icircnverzi__________________
macircncare ________________
sacircmbure_________________
tacircrnăcop ________________
5 Eu am scris una tu scrii mai multe
icircmpăratrarr_____________
macircnerrarr______________
cacircinerarr ______________
macircnz rarr______________
cacircntecrarr _____________
macircţa rarr_______________
gacircndacrarr______________
pacircine rarr_______________
hacircrtie rarr_______________
sacircmbure rarr ____________
ţacircnţarrarr________________
sacircnzianărarr______________
zacircnărarr_________________
vacircnătorrarr_______________
6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie
icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp
____________________________________________
blacircnd Sacircnziana zacircmbeste
_____________________________________________
pacircinea Cacircinele icircnfulecă
____________________________________________
icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa
____________________________________________
7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos
Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri
Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni
Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui
Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi
Bibliografie
1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom
2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed
Universul Enciclopedic Bucureşti 2009
Prof itinerant Iuliana Lixandru
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
25
FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului
1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt
2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează
3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc
____________ __________ __________
_______________ _______________
Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti
NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________
FICHE DrsquoEacuteVALUATION
I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR
II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles
ont une belle maison
avons un grand chien
ai une robe rouge
a une petite soeur
avez un crayon noir
as une calculette
III Complegravete par ai as a avons avez ont
Nous une grosse chatte
Jrsquo beaucoup drsquoamis
Vous un chien noir
Il Elle un livre drsquohistoire
Tu les cheveux courts
Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă
1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului
2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii
3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate
exerciţiile
Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea
Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni
BUNE PRACTICI
AVOIR avons
Tu
ont
Nous
as
avez
Ilselles
Je elle
vous
a
J
26
DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI
MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI
SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA
Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom
Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________
Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________
FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ
I Date personale
Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________
Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______
Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________
GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________
Trimis de____________________________________________________________________
II Date familiale
Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________
Relaţii icircn familie____________________________________________________________________
Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________
Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________
III Evoluţia copilului
Sarcina____________________________________Naşterea________________________________
Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________
Vorbirea in propoziţii________________________
IV Examen medical
__________________________________________________________________________________
V Examen psihologic
Organizarea spaţială _______________________________________________________________
Organizare temporală_______________________________________________________________
Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________
Lateralitate dominantă_______________________________________________________________
Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________
Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________
Trăsături de personalitate____________________________________________________________
VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs
Gradiniţa__________________________________________________________________________
Şcoala___________________________________________________________________________
Logopedie________________________________________________________________________
VII Examen logopedic
Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________
Cauze posibile _________________________________________________________
27
DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI
Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________
Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________
Pronunţarea silabelor________________________________________________________________
Sunete afectate_____________________________________________________________________
Calitatea vocii______________________________________________________________________
Motricitatea generală________________________________________________________________
Motricitatea facială__________________________________________________________________
Motricitatea linguală_________________________________________________________________
Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________
Vălul palatin_______________________________________________________________________
Dentiţia___________________________________________________________________________
Respiraţia_________________________________________________________________________
Auzul fonematic____________________________________________________________________
Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________
Scriere- Copiere ____________________________________________________________
- Dictare____________________________________________________________________
- Compunere________________________________________________________________
Citire____________________________________________________________________________
Diagnostic logopedic___________________________________________________________
Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________
______________________________________________________________________________
VII Alte date
Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________
Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________
Recomandări pentru familie___________________________________________________________
Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________
__________________________________________________________________________________
SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED
_____________________________________________
Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ
Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti
Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ
Universitatea Bucureşti
28
AMINTIRI BUNE PRACTICI
Conţinuturi (detalieri)
Obiective de
referinţă
Activităţi de
icircnvăţare Resurse Evaluare
ASISTENŢA
- fragmente din carteamdash
Viaţa ca un pom de Crăciun
- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu
Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip
Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte
Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate
Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip
- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta
Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău
Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip
Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare
Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti
CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA
PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune
lectura personalizată a programelor şcolare
planificarea calendaristică
proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor
Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate
Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate
Icircn ce scop
voi face
Ce voi face
Cu ce
voi
face
Cum voi
face
Cacirct s-a realizat
Selectarea conţinuturilor
Analiza resurselor
Determinarea activităţilor de icircnvăţare
Stabilirea instrumentelor de evaluare
Identificarea obiectivelor
29
Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI
LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo
CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo
CPăunescu EDP 1982
Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti
IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT
bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate
nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă
naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de
statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn
Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo
bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a
sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor
programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de
dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor
angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare
Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu
personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea
lor cu copiii cu nevoi speciale
Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă
pentru copiii cu dizabilităţi
Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la
diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de
gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special
sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu
dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări
socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn
şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale
de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie
de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi
alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi
gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru
Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor
judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma
curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă
adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea
durata şcolarizării poate să difere
Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative
speciale au acces la resurse psihopedagogice de
reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri
de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn
comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de
icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la
toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase
speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile
speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de
masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să
se ocupe mult mai bine de elevii
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
Conţinutul manualului
este adecvat
UTILIZARE
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi
elemente de conţinut din manual
Adaptare Omitere Adăugare
Alte materiale suport
NU
DA
Icircnlocuire
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
11
La nivelul scalei convingeri nefavorabile
distribuţia generală a rezultatelor obţinute
respectă configuraţia de la celelalte scale ale
chestionarului cu menţinerea la niveluri
superioare a tendinţei generale a eşantioanelor de
profesori itineranţi (cu cacircte un procentaj de 71 la fiecare
lot) urmate de eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul special şi din cel obişnuit care sunt icircn
favoarea integrării elevilor cu deficienţă de auz
(procentajele sunt de 68 pentru fiecare lot) Cele mai
scăzute niveluri privind acceptarea integrării au fost atinse
tot de eşantionul de cadre didactice din icircnvăţămacircntul de
masă care manifestă reţinere icircn integrarea copiilor cu
deficienţă mintală (căruia icirci corespunde un procent de
61)
Scorurile de la această scală au fost uşor mai scăzute
decacirct cele obţinute la celalalte scale Anumite convingeri
nefavorabile expuse au fost icircmpărtăşite şi de o mare parte
din cadrele didactice investigate cum ar fi cele referitoare
la capacitatea persoanelor cu deficienţă de a avea răbdare
pentru a obţine ceea ce icircşi doresc sau de a da dovadă de
autocontrol capacitate ce poate să aibă un rol stimulator icircn
stabilirea de relaţii icircntre această categorie de persoane şi
persoanele fără deficienţe Cea mai nefavorabilă
convingere la care au aderat multe dintre cadrele
didactice a fost cea privind imposibilitatea de manifestare
a persoanelor cu deficienţe icircn acelaşi fel cu cele care nu
au deficienţe chiar dacă contextul este considerat a fi
favorabil icircn condiţiile egalităţii de şanse sociale
Au existat şi atitudini pozitive icircn marea majoritate a
cazurilor icircn ceea ce priveşte convingerea că şcolarii cu
deficienţe nu icircşi pierd timpul jucacircndu-se la ore
recunoscacircnd valoarea includerii copiilor cu deficienţe icircn
şcolile de masă şi a implicării icircn procesul icircnvăţării
desfăşurat icircn clasă De asemenea au fost recunoscute
beneficiile integrării acestei categorii de copii şi importanţa
interacţiunilor sociale dintre persoanele cu şi fără
deficienţă cu valorizarea posibilităţilor de exprimare ale
persoanelor deficiente
Icircn general cadrele didactice au preponderent
convingeri favorabile dar au şi idei preconcepute cu privire
la persoanele cu deficienţă luacircnd icircn considerare limitele şi
dificultăţile pe care le icircntacircmpină persoanele cu deficienţă
icircn relaţiile interpersonale Pe de altă parte se mai poate
menţiona faptul că profesorii nu cred icircn procent
semnificativ că prejudiciile aduse persoanelor cu
deficienţe au fost exagerate
Pentru verificarea ipotezei cercetării formulată mai
sus s-a recurs la aplicarea testului Mann-Whitney prin
care s-au comparat perechi de eşantioane icircn vederea
delimitării semnificaţiei diferenţelor dintre rezultatele
obţinute de fiecare eşantion
Valorile testului U (Mann-Whitney) icircmpreună cu
reprezentarea grafică a rezultatelor generale la
chestionare prezentate mai jos au relevat o serie de
diferenţe semnificative icircn exprimarea atitudinilor faţă de
integrarea persoanelor cu deficienţe mintale şi de auz
Tabel cu valorile testului U (Mann-Whitney)
Se observă diferenţe semnificative icircntre categoria
profesorilor itineranţi şi icircntre cele două categorii de cadre
didactice din icircnvăţămacircntul special respectiv din
icircnvăţămacircntul general atacirct din perspectiva rezultatelor
privind deficienţa de auz (la pragurile de semnificaţie de
0025 şi 0043) cacirct mai ales din perspectiva deficienţei
mintale (pragurile de semnificaţie tind către 0 avacircnd
valorile 0001 şi 0003) ndash icircn cazul nostru verificarea
statistică este considerată validă la p=005
Pere
chi de e
şantioane
Valo
are
test
U
Pra
g d
e s
em
nific
aţie
D
MG
ndash D
MS
189
00
19
DM
G ndash
DM
I
158
00
03
DA
G ndash
DA
S
208
00
37
DA
G ndash
DA
I
225
00
43
DM
S ndash
DM
I
134
00
01
DA
S ndash
DA
I
197
00
25
DM
S ndash
DA
S
186
00
14
DM
I ndash D
AI
280
05
27
DM
G ndash
DA
G
150
00
02
71
78
68
73
7977
60
65
70
75
80
1
Graficul privind atitudinea generală faţă de
copiii cu deficienţe mintale şi de auz
DMS DMI DMG DAS DAI DAG
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
12
Şi procentele calculate pe baza medianelor
care exprimă tendinţa generală a grupurilor
pe baza unei valori centrale relevă aceeaşi
situaţie pe o scară de la 1 la 100 cadrele
didactice itinerante se află la poziţia 78 şi 79 reprezentacircnd
nivelele cele mai ridicate de acceptare a procesului de
integrare a copiilor cu deficienţe mintale respectiv de auz
Din calculul procentelor realizate pe baza frecvenţelor pe
intervalele de dezaprobare aprobare a fenomenului
integrării a reieşit faptul că două treimi din fiecare eşantion
se situează icircn zona acordului total privind acest fenomen
iar restul de o treime din subiecţi icircn zona acordului simplu
De altfel cele două grupuri tind să se comporte ca unul
singur nefiind o diferenţă semnificativă icircntre aceste
eşantioane (la pragul de semnificaţie de 0527)
Urmărind icircn continuare raţionamentul nostru se poate
observa din reprezentarea grafică generală că profesorii
din şcolile speciale ocupă o poziţie inferioară la valorile
74 respectiv 76 cadrele didactice din şcoala specială
pentru copii cu deficienţe de auz avacircnd un nivel mai ridicat
de acceptare a integrării 36 dintre acestea exprimacircndu-
şi acordul total faţă de fenomenul integrării (spre deosebire
de profesorii din icircnvăţămacircntul special pentru copii cu
deficienţă mintală care doar icircn proporţie de 20 sunt total
de acord cu integrarea acestei categorii de copii)
De menţionat faptul că poziţiile cele două eşantioane
de profesori din icircnvăţămacircntul special sunt situate icircn zona
acordului simplu şi a acordului total faţă de integrarea
copiilor deficienţi ca şi icircn cazul profesorilor itineranţi Doar
icircn cazul cadrelor didactice din icircnvăţămacircntul general a fost
delimitat un procent de 12 dintre subiecţi care au
manifestat dezacord privind integrarea copiilor cu
deficienţe mintale Faţă de copiii cu deficienţă de auz nu s-
a icircnregistrat această poziţie icircn ansamblu la profesorii care
lucrează cu elevi normali Se mai poate observa poziţia
superioară a eşantionului din urmă (valoarea 77) icircn
comparaţie cu poziţia inferioară a grupului profesorilor din
şcoala obişnuită care şi-au exprimat opiniile privind
integrarea copiilor cu deficienţă mintală (valoarea 60 fiind
cea mai scăzută valoare dintre toate)
Perspectiva integrării elevilor cu deficienţă mintală
este defavorabilă faţă de perspectiva integrării şcolarilor
cu deficienţe de auz din punctul de vedere al atitudinilor
profesorilor din icircnvăţămacircntul de masă deşi un procent mai
mic de cadre didactice manifestă dezacord faţă de
integrarea copiilor cu deficienţă mintală (după cum
spuneam mai sus) 56 din subiecţii chestionaţi şi-au
exprimat acordul simplu şi doar 32 au fost total de acord
cu fenomenul integrării acestei categorii de copii Icircn cazul
deficienţei de auz 60 din profesori sunt total de acord şi
doar 40 dintre aceştia şi-au exprimat acordul simplu faţă
de integrarea copiilor cu deficienţe de auz
Cu privire la sensul orientării atitudinii faţă de
integrare la eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul obişnuit s-a delimitat o situaţie inversată
comparativ cu eşantioanele de profesori din icircnvăţămacircntul
special icircn sensul că icircn mediul obişnuit există o respingere
mai mare a integrării copiilor cu deficienţă mintală şi o
acceptare mai mare apropiată de poziţia cadrelor
didactice itinerante icircn cazul integrării elevilor cu deficienţă
de auz Şi icircntre eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul special s-a constatat un grad mai mare de
de acceptare a integrării copiilor cu deficienţă de auz spre
deosebire de cei cu deficienţă mintală
Din perspectiva manifestării opiniei faţă de o
deficienţă sau alta diferenţele sunt semnificative icircn cadrul
categoriei profesorilor din icircnvăţămacircntul obişnuit (la pragul
de semnficaţie de 0002) dar şi a celei a profesorilor din
icircnvăţămacircntul special (pragul are valoarea 0014) Situaţia
se poate explica prin calitatea percepţiei sociale (mai
favorabilă sau mai defavorabilă) cu privire la handicapul
determinat de cele două tipuri de deficienţe
Icircn vederea verificării ipotezei cercetării au mai fost
comparate şi rezultatele obţinute din perspectiva
categoriei profesorilor din şcoala de masă raportată la cea
a cadrelor didactice din şcoala specială pe linia tipului de
deficienţă pentru care a fost realizată investigaţia aceste
diferenţe fiind net semnificative la pragul de 0019 icircn
cazul deficienţei mintale şi la pragul de 0037 pentru
deficienţa de auz Aceste diferenţe ar putea fi argumentate
prin diferenţele existente icircn nivelul de pregătire şi de
formare profesională la aceste două categorii de cadre
didactice doar icircn puţine cazuri profesorii din icircnvăţămacircntul
obişnuit avacircnd unele informaţii şi o oarecare experienţă icircn
abordarea copiilor cu deficienţă mintală sau cu deficienţă
de auz
Se confirmă astfel ipoteza supusă verficării conform
căreia icircntre atitudinile cadrelor didactice care lucrează icircn
şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care lucrează icircn
icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice
determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare
profesională afirmaţie verificată din două perspective cea
a deficienţei mintale şi cea a deficienţei de auz
Dubla verificare a avut rolul de a evidenţia modul icircn
care percepţia socială a celor două tipuri de deficienţă
acţionează la nivelul procesului de integrare pentru
constituirea unei atitudini mai mult sau mai puţin
favorabile (sau defavorabile) din perspectiva categoriilor
de specialişti implicaţi icircn educaţia copiilor cu aceste tipuri
de deficienţe
Se mai poate contura o concluzie potrivit căreia
percepţia socială a deficienţei direcţionează icircn sens
favorizant sau frenator procesul de integrare din
perspectiva profesorilor din şcolile integratoare (agenţi
educativi care au puţină experienţă respectiv pregătire icircn
abordarea copiilor cu deficienţe) dar şi din cea a cadrelor
didactice din icircnvăţămacircntul segregat (care sunt specialişti
bine pregătiţi şi cu experienţă adecvată bogată icircn
domeniu) Percepţia socială a deficienţei de auz mai
favorabilă decacirct cea a deficienţei mintale determină
atitudini mai favorabile faţă de integrare la profesorii din
icircnvăţămacircntul special şi mai ales la cei din icircnvăţămacircntul
general dar icircn situaţia din urmă s-au constatat chiar
unele atitudini defavorabile icircn cazul integrării copiilor cu
deficienţă mintală
O constatare interesantă la momentul actual a
fost lipsa diferenţei semnificative icircn cadrul categoriei
profesorilor itineranţi care şi-au manifestat nediferenţiat
atitudinile faţă de integrarea copiilor care prezintă cele
două tipuri de deficienţe Profesorii itineranţi icircn general
sunt formaţi şi orientaţi icircn vederea educării adecvate şi
integrării copiilor cu deficienţe chiar dacă aceste
deficienţe sunt diferite multe dintre cadre fiind absolvente
ale icircnvăţămacircntului superior de specialitate
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
13
La acestea percepţia socială a copilului cu
deficienţă mintală şi a celui cu deficienţă de
auz nu diferă foarte mult semnificativ
subiecţii educaţiei fiind abordaţi din
perspectiva cerinţelor lor educaţionale
speciale şi contează mai puţin eticheta care este acordată
prin icircmpărţirea deficienţelor pe categorii
Cercetarea de faţă din perspectiva modului icircn care
percepţia socială asupra deficienţei sau handicapului de un
anumit tip acţionează icircn sensul orientării atitudinilor faţă de
integrarea copiilor cu deficienţe se icircnscrie icircn seria
investigărilor care vizează studiul impactului unor
fenomene sociale asupra procesului de integrare a
persoanelor cu deficienţe fiind icircn acelaşi timp doar un
demers care ne-a stacircrnit interesul pentru cercetări
ulterioare mai elaborate icircn domeniu
Bibliografie
1 Atkinson amp Hilgardrsquos - Smith E Fredrickson B Lufhes
G Nolen-Hoeksema S ―Introducere icircn psihologie ediţia
a XIV-a Bucureşti Ed Tehnică copyright 2005
2 Avramidis E Norwich B bdquoTeachersrsquo attitudes towards
integrationinclusion a review of the literature European
Journal of Special Needs Education 2002
3 Antonak RF Livneh H bdquoMeasurement of attitudes
towards persons with disabilities Disability and
Rehabilitation 2000
4 Curelaru M bdquoReprezentări sociale opinii şi atitudini
rev Psihologie Socială nr8 2001
5 Zamfir C Vlăsceanu L coord bdquoDicţionar de
sociologie Ed Babel Bucureşti 1998
Prof psihoped drd ANGELA TIMUŞ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă
de Recuperare Hipoacuzici din Braşov
Profesor univ dr DORU-VLAD POPOVICI
Universitatea din Bucureşti
POSIBILITĂŢI DE EVALUARE LA DISCIPLINA ACTIVITĂŢII DE
PREPROFESIONALIZARE PENTRU ELEVII CU DIZABILITĂŢI
Pentru icircntregirea şi nuanţarea tabloului evaluativ iniţial şi final al elevilor cu deficienţe severe profunde şi asociate din clasele V ndash X consider oportună completarea palierelor existente icircn grila de evaluare utilizată icircn şcoala noastră icircn acest an şcolar 2011 ndash 2012 cu următoarele două secvenţe de evaluare care urmăresc şi apreciază
nivelul cunoaşterii corpului uman icircn detaliu a manifestărilor şi problemelor de sănătate ale acestuia şi a unor reguli elementare de igienă corporală
aptitudinile cunoştinţele şi abilităţile necesare preprofesionalizării elevilor cu dizabilităţi
Aceste două direcţii de evaluare vizează nu numai competenţele de autoicircngrijire şi prevenţie elemente importante icircn educaţia specială ci şi pe cele practic-acţionale necesare dobacircndirii deprinderii de a munci cu folos icircntr-o societate viitoare mai echilibrată şi mai lucrativă
De aceea icircn tabelul bdquoAchiziţii instrumentale din grila iniţială de evaluare propun adăugarea punctului I activităţi de preprofesionalizare iar rubricile bdquoautonomie personală şi bdquoautonomie socială adăugarea unor itemi vizacircnd cunoaşterea corpului uman şi a fiziologiei acestuia şi respectiv comportamentul icircn cadrul familiei şi şcolii
Scala punctajele şi formulele de calcul vor rămacircne aceleaşi
ACHIZIŢII INSTRUMENTALE
I Activităţi de preprofesionalizare
Scala asperităţilor
discriminează tactil
neted-aspru
două asperităţi
patru asperităţi
şase asperităţi
mai puţin aspru ndash mai aspru
mai puţin lucios ndash mai lucios
Materiale de lucru (şi materiale comestibile)
identifică cel puţin trei materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate (lemn lut piatră)
recunoaşte două-patru materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate
asociază materialul din natură cu obiectul finit
din mediul concret
din imagini
din reprezentări (din muzeu expoziţie etc)
diferenţiază cel puţin trei materiale folosite icircn construcţii (piatră lemn metal)
apreciază corect cel puţin trei caracteristici fizice ale diverselor materiale (duritate plasticitate elasticitate rezistenţă etc)
enumeră cel puţin trei ingrediente care pot fi folosite la prepararea macircncărurilor
recunoaşte instrumente unelte folosite icircn gospodărie
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI
14
Instrumente şi tehnici de lucru
precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)
identifică
unelte de grădinărit
aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)
lucrează cu
instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)
unelte de grădinărit
manevrează aparate electrocasnice
vopseşte manual
suprafeţe plane
obiecte cu suprafeţe multiple
icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)
prelucrează manual materiale comestibile
decojeşte
rade
feliază
toacă
amestecă
caşerează cu pe diverse materiale
presează lutul icircn forme
scoate lutul din forme
modelează
tematic
liber (creativ)
măsoară diverse suprafeţe
trasează
suprafeţe
forme combinate
taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi
Confecţionarea unor obiecte
asamblează elemente din diverse materiale (carton
lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru
finisează obiectul
apreciază obiectiv
lucrarea proprie
lucrările colegilor
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
AUTONOMIA PERSONALĂ
Corpul uman şi fiziologia lui
diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
localizează prin palpare principalele organe interne
Inimă
stomac
fixat
indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli
difuz
cu precizie
diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice
procesul circulator
procesul respirator
procesul locomotor
respectă reguli elementare de igienă
personală
a icircmbrăcămintei
a icircncălţămintei
a spaţiului apropiat
AUTONOMIA SOCIALĂ
Conştientizarea regulilor de comportare civilizată
descrie comportamente
ale părinţilor bunicilor
ale fraţilor surorilor
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale sale
ale personalului şcolii
evaluează (pozitivnegativ) comportamente
ale membrilor familiei
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale personalului şcolii
ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale
Prof psihoped Cristian Dinu
Centrul Şcolar Special Ploieşti
JOCURI DIDACTICE
ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)
Scop
Verificarea număratului pacircnă la 2
Raportarea numărului la cantitate
Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de
obiecte după formă mărime şi culoare
Sarcina didactică
Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau
culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă
constituită
DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI
15
BUNE PRACTICI
Regulile jocului
Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor
răspunde icircntrebărilor educatoarei
Fiecare răspuns corect este recompensat prin
aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat
Elemente de joc personajul icircndrăgit
Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe
popice bile mingiuţe etc
Desfăşurarea jocului
Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ
păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu
jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe
jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze
numărul obiectelor din fiecare grupă
Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt
Cine alege popicele Cacircte sunt
Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare
Variantă
Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd
diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le
separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată
Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi
grupa icircn care sunt două obiecte
Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea
JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)
Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile
spaţiale
Sarcina didactică
Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri
de obiecte faţă de un reper dat
Regulile jocului
Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi
precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte
sunt aplaudate
Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor
mişcarea
Material didactic diferite jucării
Desfăşurarea jocului
Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună
cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar
educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn
diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile
Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv
Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft
Eu am găsit paharul icircn dulap
Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează
răspunsuri cum ar fi
Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor
Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă
Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le
aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare
Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de
obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor
preciza locul unde este aşezată
CERCURI COLORATE( Nivelul I)
ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri
după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre
culorile de bază
Sarcina didactică
Diferenţierea cercurilor după culoare
Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii
grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse
Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea
Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri
colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru
clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile
Desfăşurarea jocului
Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene
şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor
după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile
roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră
cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul
educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit
preşcolarii verbalizează acţiunea
Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie
După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele
formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi
grupa cercurilor albastre
Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe
cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii
au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe
un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se
verbalizează
Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu
Bibliografie selectivă
Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice
Editura EMIA Deva 2004
G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la
preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008
S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru
activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis
Bucureşti 2005
Prof psihoped Adriana Comişel
Şcoala Specială Vălenii de Munte
16
CARNAVAL DE HALLOWEEN
Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al
fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales
Cel mai icircnfricoşător costum
Cel mai original costum
Cea mai bună prezentare a unui personaj
Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare
Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea
Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni
PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ
PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI
Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare
recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea
Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri
Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos
Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea
BUNE PRACTICI
17
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
randamentului şcolar icircn special la
disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore
de icircnvǎţare
Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn
programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de
douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de
atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat
frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin
motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)
Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi
eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ
conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a
condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt
clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome
icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor
Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru
elevii cu CES
-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru
includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare
a icircnvǎţǎrii
-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor
prin programul de sprijin
-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES
-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica
elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului
acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile
integratoare
-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea
programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de
dificultǎţile pe care le au aceşti elevi
Prof itinerant Dan Magdalena
Şcoala Specială Nr2 Ploieşti
DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN
DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI
bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi
armonios personalitatea are nevoie de iubire şi
icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor
Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)
Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele
ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o
poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament
specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului
trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia
rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei
şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se
constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa
crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea
numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte
opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei
noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei
conjugale
Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui
climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi
dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un
spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa
conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea
copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei
dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de
ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea
primelor experienţe de socializare
Familia trebuie să fie un garant de securitate de
protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru
toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se
nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind
virtuţile sociale şi morale
Dimensiunea afectivă a mediului familial este
componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare
importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp
poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai
mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce
tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori
nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei
cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral
pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai
nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care
conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau
de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea
părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un
mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai
grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea
copilului
Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn
comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi
transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter
negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de
cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-
un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă
ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă
―Părinţii răi au fiii şi mai răi
Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn
cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din
acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai
naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu
certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii
Atmosfera căminului familial primeşte o mare
icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc
şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima
care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn
dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre
părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele
momente pe care le traversează familia
Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de
către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care
copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei
comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel
deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste
laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va
extinde tot sub această formă şi icircn societate
Atmosfera din familie este pentru copil soarele
apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are
nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană
pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi
icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea
lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de
unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi
bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele
mai frumoase hăinuţe
18
Profesorul trebuie să icircmbine limbajul
vorbit cu gesturile să foloseasca imagini
planşe panouri
Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi
numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E
greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui
el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu
bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii
este treaba fiecărui membru
Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii
Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu
copiii
1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea
Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să
audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le
transmită să audă totodată punctele de vedere ale
copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le
comunică aceştia
Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea
asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute
Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu
le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze
un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi
icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile
placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune
părinţilor doar ce vor să audă
Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul
icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute
2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie
sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza
gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i
disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă
Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar
respect pentru atitudinea copilului
3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi
posibila soluţie
Nu-i spune copilului nimic negativ despre el
4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la
ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la
persoana icircntacirci
5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce
apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn
cauză nu evalua trăsături de caracter
Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă
propriile lor concluzii
6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn
imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate
Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au
nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze
cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i
vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi
neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi
manifeste sentimentele
7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima
icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt
dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate
Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi
independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct
se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte
BIBLIOGRAFIE
Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-
editura Polirom Iaşi 2005
Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale
ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti
2006
Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine
copilul)-editura Trei Bucureşti 2007
Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura
Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999
Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion
Bucureşti 1993
Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas
Bucureşti 2006
Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005
Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006
Prof icircnv primar DIANA SAVU
COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI
FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-
Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte
19
DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI
AR
IA
CU
RR
ICU
LA
RĂ
O
BIE
CT
IVE
C
RIT
ER
II M
INIM
AL
E D
E
PE
RF
OR
MA
NŢ
Ă
PE
RIO
AD
A
MIJ
LO
AC
E D
E R
EA
LIZ
AR
E
ST
RA
TE
GII S
PE
CIF
ICE
E
VA
LU
AR
E
Mate
matică ş
i ştiin
ţe
Form
are
a d
eprinderii de
aplic
are
a a
lgoritm
ulu
i adunării cu tre
cere
peste
ord
in
Dezvoltare
a r
aţionam
entu
lui
mate
matic
C1 A
plic
ă icircn m
od c
ore
ct
alg
oritm
ul pentr
u o
pera
ţii de
form
a
+
+
+ u
tilizacircnd m
ate
rial concre
t
C2
Calc
ule
ază c
ore
ct
C
3
Asocia
ză o
pera
ţiei de
adunare
lim
baju
l m
ate
matic
respectiv s
ituaţii cotidie
ne
021
02
011
051
02
011
091
02
011
121
02
011
161
02
011
191
02
011
231
02
011
261
02
011
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
cu m
ate
rial concre
t
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
fără
mate
rial concre
t
-+
cu m
ate
rial concre
t
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
-
Ex de a
socie
re a
lim
baju
lui
mate
matic c
u o
pera
ţia d
e
adunare
T
est
de e
valu
are
- E
v parţ
ială
FB
-
Ev parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
S ndash
se v
a u
tiliz
a
mate
rialu
l concre
t icircn
continuare
-Ev parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
FB
-E
v fi
nală
FB
ndasho
bie
cti
ve
icircnd
ep
lin
ite
F
IŞĂ
DE
OB
SE
RV
AR
E Ş
I E
VA
LU
AR
E A
PR
OG
RE
SU
LU
I Ş
CO
LA
R
- m
od
el-
Pro
f iti
nera
nt
meto
dis
t N
ico
leta
Ad
et
Cen
tru
l Ş
co
lar
Sp
ecia
l P
loie
şti
20
Proiect Web Quest
MEDIUL ACVATIC
bdquo Acvariul meu
INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti
Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această
grădină Zoo nu există un acvariu
Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o
emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei
Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este
realizarea insectarului a ierbarului creşterea
păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si
a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu
este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care
deconectează creează buna - dispoziţie bucurie
sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se
preocupă de acest lucru
SARCINA DE LUCRU
Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo
totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un
acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui
la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu
voi trebuie să
Alegeţi un mediu acvatic
Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
Proiectează-ţi acvariul
ACVARIUL MEU
Pentru realizarea acvariului este nevoie de
Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)
Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu
aparat pentru oxigenarea apei
PEŞTIŞORII DE ACVARIU
1 Peştele ndashvoal
2Carasul auriu
3 Peştele ndashguppi
4Peştele ndashzebra
5 Peştele ndashscalar
6 Peştele cu spada
7 Peştele ndashluptator
8 Plati
9 Moli negru
10 Gurami
11 Peştele-neon
Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din
acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem
următoarele intervenţii zilnice
icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte
depuneri
scoaterea animalelor şi plantelor moarte
completarea apei
hrănirea animalelor
vom avea icircn permanenţă langă acvariu un
recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o
săptămacircnă
toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu
trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe
reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se
face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu
apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi
cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă
pentru a nu-i lovi
Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să
ţinem cont de următoarele criterii
1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne
permite spaţiul
2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante
de acvariu
3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn
permanenţă curat şi fără corpuri străine care să
afecteze peştişorii
4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura
camerei)
5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie
tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor
condiţii de viaţă
6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici
icircmpreună cu cei agresivi
7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni
8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage
atenţia peştilor ci le vom vorbi
BUNE PRACTICI
21
BUNE PRACTICI
9 vom proteja peştii de zgomotul produs
de aspirator de maşina de spălat sau de
alte zgomote care pot produce pentru
aceştia şocuri sau chiar moartea
10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a
evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului
11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben
portocaliu sperie peştii
12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru
completarea apei evacuate se va păstra numai icircn
vase de plastic sau sticlă nu de metal
13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a
putea interveni icircn caz de nevoie
PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)
Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge
(scoica) (melcul)
rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu
PROCESUL
1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii
2 Fiecare grup icircşi va alege
Un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic
Crearea mediului avatic
3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile
Un mediu acvatic
Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu
acvatic
Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
acvatic fără nici o problemă
Crearea mediului avatic
Desenează un poster la scară a acvariului tău după care
crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului
acasă sau la şcoala
1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii
acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-
curi
2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din
acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd
fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu
3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta
Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn
legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi
a-ţi completa cunoştinţele
Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati
peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen
făcut icircnainte pe aceasta
22
BUNE PRACTICI
Insuficient Suficient Bine Foarte bine
Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)
Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului
Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final
Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat
CONCLUZII
- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te
ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de
asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte
Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte
bine
1 Căutarea şi
regăsirea
informaţiilor
Nu colectează nici o
informaţie despre
tema propusă
Colectează foarte
puţine informaţii
despre tema
propusă
Colectează
informaţii cele mai
multe fiind legate de
animale
Colectează o
multitudine de
informaţii despre
peştii din lista
propusă
2 Utilizarea
resurselor
proiectului
WebQuest
Nu utilizează sursele
indicate icircn proiect şi
nici alte surse
Utilizează puţin din
sursele indicate icircn
proiect
Utilizează
majoritatea surselor
indicate icircn proiect
sau alte surse
Utilizează eficient
toate resursele din
proiect
3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte
rar manifestacircnd de-
zinteres pt activitate
Cooperează de
obicei constant si
periodic la solicitări
Cooperează
permanent şi icircşi
ajuta colegii lenţi icircn
acţiune
4 Prezentarea
raportului individual
Nu stăpacircneşte
limbajul specific
Face greşeli de
limbaj şi prezintă o
implicare fluctuantă
folosind maxim 3
resurse
Face greşeli de
limbaj care nu
afectează
icircnţelegerea fişei de
observare
Lucrarea este clar
prezentată
conţinacircnd fişa de
obsevaţie şi
informaţii scrise din
cărţi şi reviste
icircnsoţite de desene
proprii legate de
diferite specii de
peşti de acvariu
EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ
B EVALUAREA PE ECHIPE
23
Prin proiectul realizat se furnizează şi se
remarcă următoarele rezultate
Formularea de judecăţi simple (pe baza
observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)
despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor
şi a animalelor
Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea
dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor
Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra
naturii efectele acestora
Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-
primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii
simple
Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn
lumea plantelor şi a animalelor
Ghidul profesorului
Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-
melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii
şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de
acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu
modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de
selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile
VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE
Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se
derulează pe durată lungă pentru o procesare a
informaţiei structurare şi extindere eficientă a
cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul
lor
Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel
Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile
elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere
asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de
dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul
liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau
la şcoală
1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu
alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel
mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo
cunoaşterea diferitelor specii de peşti
2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit
elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi
libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu
criteriu pentru realizarea unui acvariu
3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite
de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele
sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care
pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a
acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea
unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare
icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene
4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin
descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a
modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse
diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea
critică
5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile
dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi
comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei
mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui
6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de
aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar
derularii proiectului la clasă
Web Questul responsabilizează copilul sau grupul
icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea
sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară
BIBLIOGRAFIE
1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici
Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate
perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca
Tacircrgovişte 2008
2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom
3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-
hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials
Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu
Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
BUNE PRACTICI
24
FIŞĂ DE LUCRU
pentru diferenţierea şi scrierea
corectă a literelor icirc şi acirc
1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare
__________ __________ ____________
____________ ____________ _____________
2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte
bacirctă cacircine gacircndac
______ _______ ________
pacircine gacircscă bracircnză
________ _______ ________
3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu
literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite
__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine
__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci
m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare
__săm__nţă
4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn
culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele
care conţin sunetul acircrdquo
lacircnă _______ adacircnc _________
macircţă _______ bacircrnă __________
racircde ________ cacircine __________
sacircnge _______ cacircrpă _________
gacircrlă ________ tacircrnă ___________
bacirctă _________ pacircine __________
icircmpleti _________________
bracircnduşă ________________
icircndulci___________________
icircnflori __________________
vacircnator __________________
icircnverzi__________________
macircncare ________________
sacircmbure_________________
tacircrnăcop ________________
5 Eu am scris una tu scrii mai multe
icircmpăratrarr_____________
macircnerrarr______________
cacircinerarr ______________
macircnz rarr______________
cacircntecrarr _____________
macircţa rarr_______________
gacircndacrarr______________
pacircine rarr_______________
hacircrtie rarr_______________
sacircmbure rarr ____________
ţacircnţarrarr________________
sacircnzianărarr______________
zacircnărarr_________________
vacircnătorrarr_______________
6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie
icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp
____________________________________________
blacircnd Sacircnziana zacircmbeste
_____________________________________________
pacircinea Cacircinele icircnfulecă
____________________________________________
icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa
____________________________________________
7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos
Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri
Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni
Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui
Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi
Bibliografie
1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom
2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed
Universul Enciclopedic Bucureşti 2009
Prof itinerant Iuliana Lixandru
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
25
FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului
1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt
2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează
3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc
____________ __________ __________
_______________ _______________
Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti
NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________
FICHE DrsquoEacuteVALUATION
I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR
II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles
ont une belle maison
avons un grand chien
ai une robe rouge
a une petite soeur
avez un crayon noir
as une calculette
III Complegravete par ai as a avons avez ont
Nous une grosse chatte
Jrsquo beaucoup drsquoamis
Vous un chien noir
Il Elle un livre drsquohistoire
Tu les cheveux courts
Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă
1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului
2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii
3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate
exerciţiile
Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea
Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni
BUNE PRACTICI
AVOIR avons
Tu
ont
Nous
as
avez
Ilselles
Je elle
vous
a
J
26
DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI
MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI
SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA
Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom
Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________
Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________
FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ
I Date personale
Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________
Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______
Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________
GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________
Trimis de____________________________________________________________________
II Date familiale
Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________
Relaţii icircn familie____________________________________________________________________
Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________
Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________
III Evoluţia copilului
Sarcina____________________________________Naşterea________________________________
Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________
Vorbirea in propoziţii________________________
IV Examen medical
__________________________________________________________________________________
V Examen psihologic
Organizarea spaţială _______________________________________________________________
Organizare temporală_______________________________________________________________
Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________
Lateralitate dominantă_______________________________________________________________
Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________
Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________
Trăsături de personalitate____________________________________________________________
VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs
Gradiniţa__________________________________________________________________________
Şcoala___________________________________________________________________________
Logopedie________________________________________________________________________
VII Examen logopedic
Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________
Cauze posibile _________________________________________________________
27
DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI
Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________
Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________
Pronunţarea silabelor________________________________________________________________
Sunete afectate_____________________________________________________________________
Calitatea vocii______________________________________________________________________
Motricitatea generală________________________________________________________________
Motricitatea facială__________________________________________________________________
Motricitatea linguală_________________________________________________________________
Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________
Vălul palatin_______________________________________________________________________
Dentiţia___________________________________________________________________________
Respiraţia_________________________________________________________________________
Auzul fonematic____________________________________________________________________
Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________
Scriere- Copiere ____________________________________________________________
- Dictare____________________________________________________________________
- Compunere________________________________________________________________
Citire____________________________________________________________________________
Diagnostic logopedic___________________________________________________________
Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________
______________________________________________________________________________
VII Alte date
Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________
Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________
Recomandări pentru familie___________________________________________________________
Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________
__________________________________________________________________________________
SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED
_____________________________________________
Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ
Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti
Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ
Universitatea Bucureşti
28
AMINTIRI BUNE PRACTICI
Conţinuturi (detalieri)
Obiective de
referinţă
Activităţi de
icircnvăţare Resurse Evaluare
ASISTENŢA
- fragmente din carteamdash
Viaţa ca un pom de Crăciun
- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu
Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip
Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte
Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate
Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip
- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta
Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău
Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip
Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare
Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti
CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA
PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune
lectura personalizată a programelor şcolare
planificarea calendaristică
proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor
Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate
Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate
Icircn ce scop
voi face
Ce voi face
Cu ce
voi
face
Cum voi
face
Cacirct s-a realizat
Selectarea conţinuturilor
Analiza resurselor
Determinarea activităţilor de icircnvăţare
Stabilirea instrumentelor de evaluare
Identificarea obiectivelor
29
Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI
LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo
CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo
CPăunescu EDP 1982
Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti
IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT
bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate
nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă
naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de
statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn
Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo
bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a
sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor
programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de
dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor
angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare
Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu
personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea
lor cu copiii cu nevoi speciale
Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă
pentru copiii cu dizabilităţi
Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la
diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de
gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special
sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu
dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări
socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn
şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale
de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie
de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi
alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi
gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru
Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor
judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma
curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă
adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea
durata şcolarizării poate să difere
Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative
speciale au acces la resurse psihopedagogice de
reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri
de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn
comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de
icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la
toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase
speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile
speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de
masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să
se ocupe mult mai bine de elevii
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
Conţinutul manualului
este adecvat
UTILIZARE
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi
elemente de conţinut din manual
Adaptare Omitere Adăugare
Alte materiale suport
NU
DA
Icircnlocuire
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
12
Şi procentele calculate pe baza medianelor
care exprimă tendinţa generală a grupurilor
pe baza unei valori centrale relevă aceeaşi
situaţie pe o scară de la 1 la 100 cadrele
didactice itinerante se află la poziţia 78 şi 79 reprezentacircnd
nivelele cele mai ridicate de acceptare a procesului de
integrare a copiilor cu deficienţe mintale respectiv de auz
Din calculul procentelor realizate pe baza frecvenţelor pe
intervalele de dezaprobare aprobare a fenomenului
integrării a reieşit faptul că două treimi din fiecare eşantion
se situează icircn zona acordului total privind acest fenomen
iar restul de o treime din subiecţi icircn zona acordului simplu
De altfel cele două grupuri tind să se comporte ca unul
singur nefiind o diferenţă semnificativă icircntre aceste
eşantioane (la pragul de semnificaţie de 0527)
Urmărind icircn continuare raţionamentul nostru se poate
observa din reprezentarea grafică generală că profesorii
din şcolile speciale ocupă o poziţie inferioară la valorile
74 respectiv 76 cadrele didactice din şcoala specială
pentru copii cu deficienţe de auz avacircnd un nivel mai ridicat
de acceptare a integrării 36 dintre acestea exprimacircndu-
şi acordul total faţă de fenomenul integrării (spre deosebire
de profesorii din icircnvăţămacircntul special pentru copii cu
deficienţă mintală care doar icircn proporţie de 20 sunt total
de acord cu integrarea acestei categorii de copii)
De menţionat faptul că poziţiile cele două eşantioane
de profesori din icircnvăţămacircntul special sunt situate icircn zona
acordului simplu şi a acordului total faţă de integrarea
copiilor deficienţi ca şi icircn cazul profesorilor itineranţi Doar
icircn cazul cadrelor didactice din icircnvăţămacircntul general a fost
delimitat un procent de 12 dintre subiecţi care au
manifestat dezacord privind integrarea copiilor cu
deficienţe mintale Faţă de copiii cu deficienţă de auz nu s-
a icircnregistrat această poziţie icircn ansamblu la profesorii care
lucrează cu elevi normali Se mai poate observa poziţia
superioară a eşantionului din urmă (valoarea 77) icircn
comparaţie cu poziţia inferioară a grupului profesorilor din
şcoala obişnuită care şi-au exprimat opiniile privind
integrarea copiilor cu deficienţă mintală (valoarea 60 fiind
cea mai scăzută valoare dintre toate)
Perspectiva integrării elevilor cu deficienţă mintală
este defavorabilă faţă de perspectiva integrării şcolarilor
cu deficienţe de auz din punctul de vedere al atitudinilor
profesorilor din icircnvăţămacircntul de masă deşi un procent mai
mic de cadre didactice manifestă dezacord faţă de
integrarea copiilor cu deficienţă mintală (după cum
spuneam mai sus) 56 din subiecţii chestionaţi şi-au
exprimat acordul simplu şi doar 32 au fost total de acord
cu fenomenul integrării acestei categorii de copii Icircn cazul
deficienţei de auz 60 din profesori sunt total de acord şi
doar 40 dintre aceştia şi-au exprimat acordul simplu faţă
de integrarea copiilor cu deficienţe de auz
Cu privire la sensul orientării atitudinii faţă de
integrare la eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul obişnuit s-a delimitat o situaţie inversată
comparativ cu eşantioanele de profesori din icircnvăţămacircntul
special icircn sensul că icircn mediul obişnuit există o respingere
mai mare a integrării copiilor cu deficienţă mintală şi o
acceptare mai mare apropiată de poziţia cadrelor
didactice itinerante icircn cazul integrării elevilor cu deficienţă
de auz Şi icircntre eşantioanele de cadre didactice din
icircnvăţămacircntul special s-a constatat un grad mai mare de
de acceptare a integrării copiilor cu deficienţă de auz spre
deosebire de cei cu deficienţă mintală
Din perspectiva manifestării opiniei faţă de o
deficienţă sau alta diferenţele sunt semnificative icircn cadrul
categoriei profesorilor din icircnvăţămacircntul obişnuit (la pragul
de semnficaţie de 0002) dar şi a celei a profesorilor din
icircnvăţămacircntul special (pragul are valoarea 0014) Situaţia
se poate explica prin calitatea percepţiei sociale (mai
favorabilă sau mai defavorabilă) cu privire la handicapul
determinat de cele două tipuri de deficienţe
Icircn vederea verificării ipotezei cercetării au mai fost
comparate şi rezultatele obţinute din perspectiva
categoriei profesorilor din şcoala de masă raportată la cea
a cadrelor didactice din şcoala specială pe linia tipului de
deficienţă pentru care a fost realizată investigaţia aceste
diferenţe fiind net semnificative la pragul de 0019 icircn
cazul deficienţei mintale şi la pragul de 0037 pentru
deficienţa de auz Aceste diferenţe ar putea fi argumentate
prin diferenţele existente icircn nivelul de pregătire şi de
formare profesională la aceste două categorii de cadre
didactice doar icircn puţine cazuri profesorii din icircnvăţămacircntul
obişnuit avacircnd unele informaţii şi o oarecare experienţă icircn
abordarea copiilor cu deficienţă mintală sau cu deficienţă
de auz
Se confirmă astfel ipoteza supusă verficării conform
căreia icircntre atitudinile cadrelor didactice care lucrează icircn
şcolile integratoare şi cele ale profesorilor care lucrează icircn
icircnvăţămacircntul special există diferenţe specifice
determinate de nivelul diferit de pregătire şi formare
profesională afirmaţie verificată din două perspective cea
a deficienţei mintale şi cea a deficienţei de auz
Dubla verificare a avut rolul de a evidenţia modul icircn
care percepţia socială a celor două tipuri de deficienţă
acţionează la nivelul procesului de integrare pentru
constituirea unei atitudini mai mult sau mai puţin
favorabile (sau defavorabile) din perspectiva categoriilor
de specialişti implicaţi icircn educaţia copiilor cu aceste tipuri
de deficienţe
Se mai poate contura o concluzie potrivit căreia
percepţia socială a deficienţei direcţionează icircn sens
favorizant sau frenator procesul de integrare din
perspectiva profesorilor din şcolile integratoare (agenţi
educativi care au puţină experienţă respectiv pregătire icircn
abordarea copiilor cu deficienţe) dar şi din cea a cadrelor
didactice din icircnvăţămacircntul segregat (care sunt specialişti
bine pregătiţi şi cu experienţă adecvată bogată icircn
domeniu) Percepţia socială a deficienţei de auz mai
favorabilă decacirct cea a deficienţei mintale determină
atitudini mai favorabile faţă de integrare la profesorii din
icircnvăţămacircntul special şi mai ales la cei din icircnvăţămacircntul
general dar icircn situaţia din urmă s-au constatat chiar
unele atitudini defavorabile icircn cazul integrării copiilor cu
deficienţă mintală
O constatare interesantă la momentul actual a
fost lipsa diferenţei semnificative icircn cadrul categoriei
profesorilor itineranţi care şi-au manifestat nediferenţiat
atitudinile faţă de integrarea copiilor care prezintă cele
două tipuri de deficienţe Profesorii itineranţi icircn general
sunt formaţi şi orientaţi icircn vederea educării adecvate şi
integrării copiilor cu deficienţe chiar dacă aceste
deficienţe sunt diferite multe dintre cadre fiind absolvente
ale icircnvăţămacircntului superior de specialitate
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
13
La acestea percepţia socială a copilului cu
deficienţă mintală şi a celui cu deficienţă de
auz nu diferă foarte mult semnificativ
subiecţii educaţiei fiind abordaţi din
perspectiva cerinţelor lor educaţionale
speciale şi contează mai puţin eticheta care este acordată
prin icircmpărţirea deficienţelor pe categorii
Cercetarea de faţă din perspectiva modului icircn care
percepţia socială asupra deficienţei sau handicapului de un
anumit tip acţionează icircn sensul orientării atitudinilor faţă de
integrarea copiilor cu deficienţe se icircnscrie icircn seria
investigărilor care vizează studiul impactului unor
fenomene sociale asupra procesului de integrare a
persoanelor cu deficienţe fiind icircn acelaşi timp doar un
demers care ne-a stacircrnit interesul pentru cercetări
ulterioare mai elaborate icircn domeniu
Bibliografie
1 Atkinson amp Hilgardrsquos - Smith E Fredrickson B Lufhes
G Nolen-Hoeksema S ―Introducere icircn psihologie ediţia
a XIV-a Bucureşti Ed Tehnică copyright 2005
2 Avramidis E Norwich B bdquoTeachersrsquo attitudes towards
integrationinclusion a review of the literature European
Journal of Special Needs Education 2002
3 Antonak RF Livneh H bdquoMeasurement of attitudes
towards persons with disabilities Disability and
Rehabilitation 2000
4 Curelaru M bdquoReprezentări sociale opinii şi atitudini
rev Psihologie Socială nr8 2001
5 Zamfir C Vlăsceanu L coord bdquoDicţionar de
sociologie Ed Babel Bucureşti 1998
Prof psihoped drd ANGELA TIMUŞ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă
de Recuperare Hipoacuzici din Braşov
Profesor univ dr DORU-VLAD POPOVICI
Universitatea din Bucureşti
POSIBILITĂŢI DE EVALUARE LA DISCIPLINA ACTIVITĂŢII DE
PREPROFESIONALIZARE PENTRU ELEVII CU DIZABILITĂŢI
Pentru icircntregirea şi nuanţarea tabloului evaluativ iniţial şi final al elevilor cu deficienţe severe profunde şi asociate din clasele V ndash X consider oportună completarea palierelor existente icircn grila de evaluare utilizată icircn şcoala noastră icircn acest an şcolar 2011 ndash 2012 cu următoarele două secvenţe de evaluare care urmăresc şi apreciază
nivelul cunoaşterii corpului uman icircn detaliu a manifestărilor şi problemelor de sănătate ale acestuia şi a unor reguli elementare de igienă corporală
aptitudinile cunoştinţele şi abilităţile necesare preprofesionalizării elevilor cu dizabilităţi
Aceste două direcţii de evaluare vizează nu numai competenţele de autoicircngrijire şi prevenţie elemente importante icircn educaţia specială ci şi pe cele practic-acţionale necesare dobacircndirii deprinderii de a munci cu folos icircntr-o societate viitoare mai echilibrată şi mai lucrativă
De aceea icircn tabelul bdquoAchiziţii instrumentale din grila iniţială de evaluare propun adăugarea punctului I activităţi de preprofesionalizare iar rubricile bdquoautonomie personală şi bdquoautonomie socială adăugarea unor itemi vizacircnd cunoaşterea corpului uman şi a fiziologiei acestuia şi respectiv comportamentul icircn cadrul familiei şi şcolii
Scala punctajele şi formulele de calcul vor rămacircne aceleaşi
ACHIZIŢII INSTRUMENTALE
I Activităţi de preprofesionalizare
Scala asperităţilor
discriminează tactil
neted-aspru
două asperităţi
patru asperităţi
şase asperităţi
mai puţin aspru ndash mai aspru
mai puţin lucios ndash mai lucios
Materiale de lucru (şi materiale comestibile)
identifică cel puţin trei materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate (lemn lut piatră)
recunoaşte două-patru materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate
asociază materialul din natură cu obiectul finit
din mediul concret
din imagini
din reprezentări (din muzeu expoziţie etc)
diferenţiază cel puţin trei materiale folosite icircn construcţii (piatră lemn metal)
apreciază corect cel puţin trei caracteristici fizice ale diverselor materiale (duritate plasticitate elasticitate rezistenţă etc)
enumeră cel puţin trei ingrediente care pot fi folosite la prepararea macircncărurilor
recunoaşte instrumente unelte folosite icircn gospodărie
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI
14
Instrumente şi tehnici de lucru
precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)
identifică
unelte de grădinărit
aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)
lucrează cu
instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)
unelte de grădinărit
manevrează aparate electrocasnice
vopseşte manual
suprafeţe plane
obiecte cu suprafeţe multiple
icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)
prelucrează manual materiale comestibile
decojeşte
rade
feliază
toacă
amestecă
caşerează cu pe diverse materiale
presează lutul icircn forme
scoate lutul din forme
modelează
tematic
liber (creativ)
măsoară diverse suprafeţe
trasează
suprafeţe
forme combinate
taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi
Confecţionarea unor obiecte
asamblează elemente din diverse materiale (carton
lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru
finisează obiectul
apreciază obiectiv
lucrarea proprie
lucrările colegilor
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
AUTONOMIA PERSONALĂ
Corpul uman şi fiziologia lui
diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
localizează prin palpare principalele organe interne
Inimă
stomac
fixat
indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli
difuz
cu precizie
diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice
procesul circulator
procesul respirator
procesul locomotor
respectă reguli elementare de igienă
personală
a icircmbrăcămintei
a icircncălţămintei
a spaţiului apropiat
AUTONOMIA SOCIALĂ
Conştientizarea regulilor de comportare civilizată
descrie comportamente
ale părinţilor bunicilor
ale fraţilor surorilor
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale sale
ale personalului şcolii
evaluează (pozitivnegativ) comportamente
ale membrilor familiei
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale personalului şcolii
ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale
Prof psihoped Cristian Dinu
Centrul Şcolar Special Ploieşti
JOCURI DIDACTICE
ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)
Scop
Verificarea număratului pacircnă la 2
Raportarea numărului la cantitate
Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de
obiecte după formă mărime şi culoare
Sarcina didactică
Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau
culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă
constituită
DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI
15
BUNE PRACTICI
Regulile jocului
Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor
răspunde icircntrebărilor educatoarei
Fiecare răspuns corect este recompensat prin
aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat
Elemente de joc personajul icircndrăgit
Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe
popice bile mingiuţe etc
Desfăşurarea jocului
Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ
păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu
jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe
jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze
numărul obiectelor din fiecare grupă
Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt
Cine alege popicele Cacircte sunt
Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare
Variantă
Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd
diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le
separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată
Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi
grupa icircn care sunt două obiecte
Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea
JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)
Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile
spaţiale
Sarcina didactică
Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri
de obiecte faţă de un reper dat
Regulile jocului
Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi
precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte
sunt aplaudate
Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor
mişcarea
Material didactic diferite jucării
Desfăşurarea jocului
Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună
cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar
educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn
diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile
Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv
Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft
Eu am găsit paharul icircn dulap
Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează
răspunsuri cum ar fi
Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor
Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă
Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le
aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare
Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de
obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor
preciza locul unde este aşezată
CERCURI COLORATE( Nivelul I)
ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri
după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre
culorile de bază
Sarcina didactică
Diferenţierea cercurilor după culoare
Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii
grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse
Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea
Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri
colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru
clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile
Desfăşurarea jocului
Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene
şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor
după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile
roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră
cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul
educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit
preşcolarii verbalizează acţiunea
Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie
După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele
formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi
grupa cercurilor albastre
Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe
cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii
au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe
un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se
verbalizează
Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu
Bibliografie selectivă
Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice
Editura EMIA Deva 2004
G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la
preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008
S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru
activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis
Bucureşti 2005
Prof psihoped Adriana Comişel
Şcoala Specială Vălenii de Munte
16
CARNAVAL DE HALLOWEEN
Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al
fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales
Cel mai icircnfricoşător costum
Cel mai original costum
Cea mai bună prezentare a unui personaj
Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare
Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea
Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni
PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ
PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI
Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare
recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea
Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri
Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos
Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea
BUNE PRACTICI
17
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
randamentului şcolar icircn special la
disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore
de icircnvǎţare
Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn
programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de
douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de
atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat
frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin
motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)
Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi
eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ
conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a
condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt
clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome
icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor
Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru
elevii cu CES
-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru
includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare
a icircnvǎţǎrii
-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor
prin programul de sprijin
-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES
-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica
elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului
acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile
integratoare
-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea
programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de
dificultǎţile pe care le au aceşti elevi
Prof itinerant Dan Magdalena
Şcoala Specială Nr2 Ploieşti
DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN
DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI
bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi
armonios personalitatea are nevoie de iubire şi
icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor
Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)
Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele
ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o
poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament
specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului
trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia
rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei
şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se
constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa
crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea
numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte
opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei
noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei
conjugale
Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui
climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi
dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un
spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa
conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea
copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei
dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de
ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea
primelor experienţe de socializare
Familia trebuie să fie un garant de securitate de
protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru
toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se
nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind
virtuţile sociale şi morale
Dimensiunea afectivă a mediului familial este
componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare
importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp
poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai
mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce
tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori
nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei
cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral
pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai
nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care
conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau
de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea
părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un
mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai
grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea
copilului
Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn
comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi
transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter
negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de
cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-
un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă
ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă
―Părinţii răi au fiii şi mai răi
Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn
cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din
acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai
naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu
certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii
Atmosfera căminului familial primeşte o mare
icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc
şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima
care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn
dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre
părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele
momente pe care le traversează familia
Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de
către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care
copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei
comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel
deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste
laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va
extinde tot sub această formă şi icircn societate
Atmosfera din familie este pentru copil soarele
apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are
nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană
pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi
icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea
lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de
unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi
bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele
mai frumoase hăinuţe
18
Profesorul trebuie să icircmbine limbajul
vorbit cu gesturile să foloseasca imagini
planşe panouri
Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi
numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E
greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui
el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu
bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii
este treaba fiecărui membru
Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii
Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu
copiii
1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea
Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să
audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le
transmită să audă totodată punctele de vedere ale
copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le
comunică aceştia
Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea
asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute
Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu
le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze
un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi
icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile
placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune
părinţilor doar ce vor să audă
Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul
icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute
2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie
sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza
gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i
disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă
Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar
respect pentru atitudinea copilului
3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi
posibila soluţie
Nu-i spune copilului nimic negativ despre el
4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la
ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la
persoana icircntacirci
5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce
apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn
cauză nu evalua trăsături de caracter
Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă
propriile lor concluzii
6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn
imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate
Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au
nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze
cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i
vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi
neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi
manifeste sentimentele
7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima
icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt
dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate
Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi
independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct
se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte
BIBLIOGRAFIE
Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-
editura Polirom Iaşi 2005
Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale
ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti
2006
Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine
copilul)-editura Trei Bucureşti 2007
Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura
Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999
Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion
Bucureşti 1993
Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas
Bucureşti 2006
Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005
Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006
Prof icircnv primar DIANA SAVU
COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI
FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-
Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte
19
DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI
AR
IA
CU
RR
ICU
LA
RĂ
O
BIE
CT
IVE
C
RIT
ER
II M
INIM
AL
E D
E
PE
RF
OR
MA
NŢ
Ă
PE
RIO
AD
A
MIJ
LO
AC
E D
E R
EA
LIZ
AR
E
ST
RA
TE
GII S
PE
CIF
ICE
E
VA
LU
AR
E
Mate
matică ş
i ştiin
ţe
Form
are
a d
eprinderii de
aplic
are
a a
lgoritm
ulu
i adunării cu tre
cere
peste
ord
in
Dezvoltare
a r
aţionam
entu
lui
mate
matic
C1 A
plic
ă icircn m
od c
ore
ct
alg
oritm
ul pentr
u o
pera
ţii de
form
a
+
+
+ u
tilizacircnd m
ate
rial concre
t
C2
Calc
ule
ază c
ore
ct
C
3
Asocia
ză o
pera
ţiei de
adunare
lim
baju
l m
ate
matic
respectiv s
ituaţii cotidie
ne
021
02
011
051
02
011
091
02
011
121
02
011
161
02
011
191
02
011
231
02
011
261
02
011
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
cu m
ate
rial concre
t
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
fără
mate
rial concre
t
-+
cu m
ate
rial concre
t
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
-
Ex de a
socie
re a
lim
baju
lui
mate
matic c
u o
pera
ţia d
e
adunare
T
est
de e
valu
are
- E
v parţ
ială
FB
-
Ev parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
S ndash
se v
a u
tiliz
a
mate
rialu
l concre
t icircn
continuare
-Ev parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
FB
-E
v fi
nală
FB
ndasho
bie
cti
ve
icircnd
ep
lin
ite
F
IŞĂ
DE
OB
SE
RV
AR
E Ş
I E
VA
LU
AR
E A
PR
OG
RE
SU
LU
I Ş
CO
LA
R
- m
od
el-
Pro
f iti
nera
nt
meto
dis
t N
ico
leta
Ad
et
Cen
tru
l Ş
co
lar
Sp
ecia
l P
loie
şti
20
Proiect Web Quest
MEDIUL ACVATIC
bdquo Acvariul meu
INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti
Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această
grădină Zoo nu există un acvariu
Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o
emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei
Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este
realizarea insectarului a ierbarului creşterea
păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si
a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu
este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care
deconectează creează buna - dispoziţie bucurie
sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se
preocupă de acest lucru
SARCINA DE LUCRU
Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo
totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un
acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui
la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu
voi trebuie să
Alegeţi un mediu acvatic
Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
Proiectează-ţi acvariul
ACVARIUL MEU
Pentru realizarea acvariului este nevoie de
Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)
Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu
aparat pentru oxigenarea apei
PEŞTIŞORII DE ACVARIU
1 Peştele ndashvoal
2Carasul auriu
3 Peştele ndashguppi
4Peştele ndashzebra
5 Peştele ndashscalar
6 Peştele cu spada
7 Peştele ndashluptator
8 Plati
9 Moli negru
10 Gurami
11 Peştele-neon
Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din
acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem
următoarele intervenţii zilnice
icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte
depuneri
scoaterea animalelor şi plantelor moarte
completarea apei
hrănirea animalelor
vom avea icircn permanenţă langă acvariu un
recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o
săptămacircnă
toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu
trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe
reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se
face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu
apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi
cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă
pentru a nu-i lovi
Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să
ţinem cont de următoarele criterii
1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne
permite spaţiul
2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante
de acvariu
3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn
permanenţă curat şi fără corpuri străine care să
afecteze peştişorii
4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura
camerei)
5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie
tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor
condiţii de viaţă
6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici
icircmpreună cu cei agresivi
7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni
8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage
atenţia peştilor ci le vom vorbi
BUNE PRACTICI
21
BUNE PRACTICI
9 vom proteja peştii de zgomotul produs
de aspirator de maşina de spălat sau de
alte zgomote care pot produce pentru
aceştia şocuri sau chiar moartea
10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a
evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului
11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben
portocaliu sperie peştii
12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru
completarea apei evacuate se va păstra numai icircn
vase de plastic sau sticlă nu de metal
13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a
putea interveni icircn caz de nevoie
PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)
Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge
(scoica) (melcul)
rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu
PROCESUL
1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii
2 Fiecare grup icircşi va alege
Un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic
Crearea mediului avatic
3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile
Un mediu acvatic
Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu
acvatic
Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
acvatic fără nici o problemă
Crearea mediului avatic
Desenează un poster la scară a acvariului tău după care
crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului
acasă sau la şcoala
1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii
acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-
curi
2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din
acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd
fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu
3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta
Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn
legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi
a-ţi completa cunoştinţele
Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati
peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen
făcut icircnainte pe aceasta
22
BUNE PRACTICI
Insuficient Suficient Bine Foarte bine
Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)
Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului
Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final
Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat
CONCLUZII
- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te
ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de
asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte
Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte
bine
1 Căutarea şi
regăsirea
informaţiilor
Nu colectează nici o
informaţie despre
tema propusă
Colectează foarte
puţine informaţii
despre tema
propusă
Colectează
informaţii cele mai
multe fiind legate de
animale
Colectează o
multitudine de
informaţii despre
peştii din lista
propusă
2 Utilizarea
resurselor
proiectului
WebQuest
Nu utilizează sursele
indicate icircn proiect şi
nici alte surse
Utilizează puţin din
sursele indicate icircn
proiect
Utilizează
majoritatea surselor
indicate icircn proiect
sau alte surse
Utilizează eficient
toate resursele din
proiect
3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte
rar manifestacircnd de-
zinteres pt activitate
Cooperează de
obicei constant si
periodic la solicitări
Cooperează
permanent şi icircşi
ajuta colegii lenţi icircn
acţiune
4 Prezentarea
raportului individual
Nu stăpacircneşte
limbajul specific
Face greşeli de
limbaj şi prezintă o
implicare fluctuantă
folosind maxim 3
resurse
Face greşeli de
limbaj care nu
afectează
icircnţelegerea fişei de
observare
Lucrarea este clar
prezentată
conţinacircnd fişa de
obsevaţie şi
informaţii scrise din
cărţi şi reviste
icircnsoţite de desene
proprii legate de
diferite specii de
peşti de acvariu
EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ
B EVALUAREA PE ECHIPE
23
Prin proiectul realizat se furnizează şi se
remarcă următoarele rezultate
Formularea de judecăţi simple (pe baza
observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)
despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor
şi a animalelor
Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea
dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor
Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra
naturii efectele acestora
Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-
primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii
simple
Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn
lumea plantelor şi a animalelor
Ghidul profesorului
Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-
melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii
şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de
acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu
modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de
selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile
VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE
Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se
derulează pe durată lungă pentru o procesare a
informaţiei structurare şi extindere eficientă a
cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul
lor
Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel
Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile
elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere
asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de
dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul
liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau
la şcoală
1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu
alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel
mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo
cunoaşterea diferitelor specii de peşti
2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit
elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi
libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu
criteriu pentru realizarea unui acvariu
3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite
de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele
sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care
pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a
acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea
unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare
icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene
4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin
descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a
modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse
diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea
critică
5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile
dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi
comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei
mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui
6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de
aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar
derularii proiectului la clasă
Web Questul responsabilizează copilul sau grupul
icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea
sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară
BIBLIOGRAFIE
1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici
Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate
perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca
Tacircrgovişte 2008
2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom
3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-
hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials
Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu
Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
BUNE PRACTICI
24
FIŞĂ DE LUCRU
pentru diferenţierea şi scrierea
corectă a literelor icirc şi acirc
1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare
__________ __________ ____________
____________ ____________ _____________
2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte
bacirctă cacircine gacircndac
______ _______ ________
pacircine gacircscă bracircnză
________ _______ ________
3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu
literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite
__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine
__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci
m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare
__săm__nţă
4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn
culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele
care conţin sunetul acircrdquo
lacircnă _______ adacircnc _________
macircţă _______ bacircrnă __________
racircde ________ cacircine __________
sacircnge _______ cacircrpă _________
gacircrlă ________ tacircrnă ___________
bacirctă _________ pacircine __________
icircmpleti _________________
bracircnduşă ________________
icircndulci___________________
icircnflori __________________
vacircnator __________________
icircnverzi__________________
macircncare ________________
sacircmbure_________________
tacircrnăcop ________________
5 Eu am scris una tu scrii mai multe
icircmpăratrarr_____________
macircnerrarr______________
cacircinerarr ______________
macircnz rarr______________
cacircntecrarr _____________
macircţa rarr_______________
gacircndacrarr______________
pacircine rarr_______________
hacircrtie rarr_______________
sacircmbure rarr ____________
ţacircnţarrarr________________
sacircnzianărarr______________
zacircnărarr_________________
vacircnătorrarr_______________
6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie
icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp
____________________________________________
blacircnd Sacircnziana zacircmbeste
_____________________________________________
pacircinea Cacircinele icircnfulecă
____________________________________________
icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa
____________________________________________
7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos
Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri
Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni
Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui
Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi
Bibliografie
1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom
2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed
Universul Enciclopedic Bucureşti 2009
Prof itinerant Iuliana Lixandru
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
25
FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului
1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt
2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează
3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc
____________ __________ __________
_______________ _______________
Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti
NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________
FICHE DrsquoEacuteVALUATION
I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR
II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles
ont une belle maison
avons un grand chien
ai une robe rouge
a une petite soeur
avez un crayon noir
as une calculette
III Complegravete par ai as a avons avez ont
Nous une grosse chatte
Jrsquo beaucoup drsquoamis
Vous un chien noir
Il Elle un livre drsquohistoire
Tu les cheveux courts
Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă
1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului
2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii
3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate
exerciţiile
Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea
Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni
BUNE PRACTICI
AVOIR avons
Tu
ont
Nous
as
avez
Ilselles
Je elle
vous
a
J
26
DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI
MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI
SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA
Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom
Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________
Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________
FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ
I Date personale
Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________
Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______
Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________
GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________
Trimis de____________________________________________________________________
II Date familiale
Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________
Relaţii icircn familie____________________________________________________________________
Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________
Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________
III Evoluţia copilului
Sarcina____________________________________Naşterea________________________________
Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________
Vorbirea in propoziţii________________________
IV Examen medical
__________________________________________________________________________________
V Examen psihologic
Organizarea spaţială _______________________________________________________________
Organizare temporală_______________________________________________________________
Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________
Lateralitate dominantă_______________________________________________________________
Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________
Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________
Trăsături de personalitate____________________________________________________________
VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs
Gradiniţa__________________________________________________________________________
Şcoala___________________________________________________________________________
Logopedie________________________________________________________________________
VII Examen logopedic
Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________
Cauze posibile _________________________________________________________
27
DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI
Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________
Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________
Pronunţarea silabelor________________________________________________________________
Sunete afectate_____________________________________________________________________
Calitatea vocii______________________________________________________________________
Motricitatea generală________________________________________________________________
Motricitatea facială__________________________________________________________________
Motricitatea linguală_________________________________________________________________
Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________
Vălul palatin_______________________________________________________________________
Dentiţia___________________________________________________________________________
Respiraţia_________________________________________________________________________
Auzul fonematic____________________________________________________________________
Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________
Scriere- Copiere ____________________________________________________________
- Dictare____________________________________________________________________
- Compunere________________________________________________________________
Citire____________________________________________________________________________
Diagnostic logopedic___________________________________________________________
Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________
______________________________________________________________________________
VII Alte date
Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________
Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________
Recomandări pentru familie___________________________________________________________
Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________
__________________________________________________________________________________
SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED
_____________________________________________
Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ
Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti
Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ
Universitatea Bucureşti
28
AMINTIRI BUNE PRACTICI
Conţinuturi (detalieri)
Obiective de
referinţă
Activităţi de
icircnvăţare Resurse Evaluare
ASISTENŢA
- fragmente din carteamdash
Viaţa ca un pom de Crăciun
- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu
Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip
Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte
Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate
Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip
- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta
Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău
Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip
Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare
Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti
CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA
PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune
lectura personalizată a programelor şcolare
planificarea calendaristică
proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor
Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate
Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate
Icircn ce scop
voi face
Ce voi face
Cu ce
voi
face
Cum voi
face
Cacirct s-a realizat
Selectarea conţinuturilor
Analiza resurselor
Determinarea activităţilor de icircnvăţare
Stabilirea instrumentelor de evaluare
Identificarea obiectivelor
29
Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI
LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo
CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo
CPăunescu EDP 1982
Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti
IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT
bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate
nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă
naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de
statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn
Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo
bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a
sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor
programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de
dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor
angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare
Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu
personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea
lor cu copiii cu nevoi speciale
Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă
pentru copiii cu dizabilităţi
Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la
diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de
gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special
sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu
dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări
socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn
şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale
de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie
de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi
alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi
gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru
Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor
judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma
curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă
adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea
durata şcolarizării poate să difere
Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative
speciale au acces la resurse psihopedagogice de
reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri
de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn
comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de
icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la
toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase
speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile
speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de
masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să
se ocupe mult mai bine de elevii
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
Conţinutul manualului
este adecvat
UTILIZARE
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi
elemente de conţinut din manual
Adaptare Omitere Adăugare
Alte materiale suport
NU
DA
Icircnlocuire
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
13
La acestea percepţia socială a copilului cu
deficienţă mintală şi a celui cu deficienţă de
auz nu diferă foarte mult semnificativ
subiecţii educaţiei fiind abordaţi din
perspectiva cerinţelor lor educaţionale
speciale şi contează mai puţin eticheta care este acordată
prin icircmpărţirea deficienţelor pe categorii
Cercetarea de faţă din perspectiva modului icircn care
percepţia socială asupra deficienţei sau handicapului de un
anumit tip acţionează icircn sensul orientării atitudinilor faţă de
integrarea copiilor cu deficienţe se icircnscrie icircn seria
investigărilor care vizează studiul impactului unor
fenomene sociale asupra procesului de integrare a
persoanelor cu deficienţe fiind icircn acelaşi timp doar un
demers care ne-a stacircrnit interesul pentru cercetări
ulterioare mai elaborate icircn domeniu
Bibliografie
1 Atkinson amp Hilgardrsquos - Smith E Fredrickson B Lufhes
G Nolen-Hoeksema S ―Introducere icircn psihologie ediţia
a XIV-a Bucureşti Ed Tehnică copyright 2005
2 Avramidis E Norwich B bdquoTeachersrsquo attitudes towards
integrationinclusion a review of the literature European
Journal of Special Needs Education 2002
3 Antonak RF Livneh H bdquoMeasurement of attitudes
towards persons with disabilities Disability and
Rehabilitation 2000
4 Curelaru M bdquoReprezentări sociale opinii şi atitudini
rev Psihologie Socială nr8 2001
5 Zamfir C Vlăsceanu L coord bdquoDicţionar de
sociologie Ed Babel Bucureşti 1998
Prof psihoped drd ANGELA TIMUŞ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă
de Recuperare Hipoacuzici din Braşov
Profesor univ dr DORU-VLAD POPOVICI
Universitatea din Bucureşti
POSIBILITĂŢI DE EVALUARE LA DISCIPLINA ACTIVITĂŢII DE
PREPROFESIONALIZARE PENTRU ELEVII CU DIZABILITĂŢI
Pentru icircntregirea şi nuanţarea tabloului evaluativ iniţial şi final al elevilor cu deficienţe severe profunde şi asociate din clasele V ndash X consider oportună completarea palierelor existente icircn grila de evaluare utilizată icircn şcoala noastră icircn acest an şcolar 2011 ndash 2012 cu următoarele două secvenţe de evaluare care urmăresc şi apreciază
nivelul cunoaşterii corpului uman icircn detaliu a manifestărilor şi problemelor de sănătate ale acestuia şi a unor reguli elementare de igienă corporală
aptitudinile cunoştinţele şi abilităţile necesare preprofesionalizării elevilor cu dizabilităţi
Aceste două direcţii de evaluare vizează nu numai competenţele de autoicircngrijire şi prevenţie elemente importante icircn educaţia specială ci şi pe cele practic-acţionale necesare dobacircndirii deprinderii de a munci cu folos icircntr-o societate viitoare mai echilibrată şi mai lucrativă
De aceea icircn tabelul bdquoAchiziţii instrumentale din grila iniţială de evaluare propun adăugarea punctului I activităţi de preprofesionalizare iar rubricile bdquoautonomie personală şi bdquoautonomie socială adăugarea unor itemi vizacircnd cunoaşterea corpului uman şi a fiziologiei acestuia şi respectiv comportamentul icircn cadrul familiei şi şcolii
Scala punctajele şi formulele de calcul vor rămacircne aceleaşi
ACHIZIŢII INSTRUMENTALE
I Activităţi de preprofesionalizare
Scala asperităţilor
discriminează tactil
neted-aspru
două asperităţi
patru asperităţi
şase asperităţi
mai puţin aspru ndash mai aspru
mai puţin lucios ndash mai lucios
Materiale de lucru (şi materiale comestibile)
identifică cel puţin trei materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate (lemn lut piatră)
recunoaşte două-patru materiale din mediul icircnconjurător care pot fi prelucrate
asociază materialul din natură cu obiectul finit
din mediul concret
din imagini
din reprezentări (din muzeu expoziţie etc)
diferenţiază cel puţin trei materiale folosite icircn construcţii (piatră lemn metal)
apreciază corect cel puţin trei caracteristici fizice ale diverselor materiale (duritate plasticitate elasticitate rezistenţă etc)
enumeră cel puţin trei ingrediente care pot fi folosite la prepararea macircncărurilor
recunoaşte instrumente unelte folosite icircn gospodărie
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI
14
Instrumente şi tehnici de lucru
precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)
identifică
unelte de grădinărit
aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)
lucrează cu
instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)
unelte de grădinărit
manevrează aparate electrocasnice
vopseşte manual
suprafeţe plane
obiecte cu suprafeţe multiple
icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)
prelucrează manual materiale comestibile
decojeşte
rade
feliază
toacă
amestecă
caşerează cu pe diverse materiale
presează lutul icircn forme
scoate lutul din forme
modelează
tematic
liber (creativ)
măsoară diverse suprafeţe
trasează
suprafeţe
forme combinate
taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi
Confecţionarea unor obiecte
asamblează elemente din diverse materiale (carton
lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru
finisează obiectul
apreciază obiectiv
lucrarea proprie
lucrările colegilor
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
AUTONOMIA PERSONALĂ
Corpul uman şi fiziologia lui
diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
localizează prin palpare principalele organe interne
Inimă
stomac
fixat
indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli
difuz
cu precizie
diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice
procesul circulator
procesul respirator
procesul locomotor
respectă reguli elementare de igienă
personală
a icircmbrăcămintei
a icircncălţămintei
a spaţiului apropiat
AUTONOMIA SOCIALĂ
Conştientizarea regulilor de comportare civilizată
descrie comportamente
ale părinţilor bunicilor
ale fraţilor surorilor
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale sale
ale personalului şcolii
evaluează (pozitivnegativ) comportamente
ale membrilor familiei
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale personalului şcolii
ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale
Prof psihoped Cristian Dinu
Centrul Şcolar Special Ploieşti
JOCURI DIDACTICE
ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)
Scop
Verificarea număratului pacircnă la 2
Raportarea numărului la cantitate
Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de
obiecte după formă mărime şi culoare
Sarcina didactică
Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau
culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă
constituită
DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI
15
BUNE PRACTICI
Regulile jocului
Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor
răspunde icircntrebărilor educatoarei
Fiecare răspuns corect este recompensat prin
aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat
Elemente de joc personajul icircndrăgit
Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe
popice bile mingiuţe etc
Desfăşurarea jocului
Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ
păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu
jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe
jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze
numărul obiectelor din fiecare grupă
Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt
Cine alege popicele Cacircte sunt
Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare
Variantă
Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd
diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le
separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată
Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi
grupa icircn care sunt două obiecte
Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea
JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)
Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile
spaţiale
Sarcina didactică
Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri
de obiecte faţă de un reper dat
Regulile jocului
Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi
precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte
sunt aplaudate
Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor
mişcarea
Material didactic diferite jucării
Desfăşurarea jocului
Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună
cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar
educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn
diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile
Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv
Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft
Eu am găsit paharul icircn dulap
Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează
răspunsuri cum ar fi
Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor
Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă
Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le
aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare
Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de
obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor
preciza locul unde este aşezată
CERCURI COLORATE( Nivelul I)
ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri
după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre
culorile de bază
Sarcina didactică
Diferenţierea cercurilor după culoare
Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii
grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse
Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea
Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri
colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru
clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile
Desfăşurarea jocului
Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene
şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor
după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile
roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră
cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul
educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit
preşcolarii verbalizează acţiunea
Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie
După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele
formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi
grupa cercurilor albastre
Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe
cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii
au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe
un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se
verbalizează
Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu
Bibliografie selectivă
Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice
Editura EMIA Deva 2004
G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la
preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008
S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru
activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis
Bucureşti 2005
Prof psihoped Adriana Comişel
Şcoala Specială Vălenii de Munte
16
CARNAVAL DE HALLOWEEN
Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al
fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales
Cel mai icircnfricoşător costum
Cel mai original costum
Cea mai bună prezentare a unui personaj
Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare
Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea
Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni
PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ
PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI
Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare
recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea
Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri
Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos
Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea
BUNE PRACTICI
17
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
randamentului şcolar icircn special la
disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore
de icircnvǎţare
Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn
programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de
douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de
atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat
frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin
motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)
Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi
eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ
conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a
condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt
clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome
icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor
Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru
elevii cu CES
-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru
includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare
a icircnvǎţǎrii
-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor
prin programul de sprijin
-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES
-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica
elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului
acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile
integratoare
-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea
programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de
dificultǎţile pe care le au aceşti elevi
Prof itinerant Dan Magdalena
Şcoala Specială Nr2 Ploieşti
DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN
DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI
bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi
armonios personalitatea are nevoie de iubire şi
icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor
Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)
Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele
ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o
poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament
specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului
trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia
rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei
şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se
constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa
crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea
numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte
opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei
noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei
conjugale
Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui
climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi
dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un
spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa
conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea
copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei
dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de
ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea
primelor experienţe de socializare
Familia trebuie să fie un garant de securitate de
protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru
toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se
nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind
virtuţile sociale şi morale
Dimensiunea afectivă a mediului familial este
componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare
importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp
poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai
mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce
tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori
nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei
cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral
pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai
nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care
conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau
de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea
părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un
mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai
grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea
copilului
Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn
comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi
transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter
negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de
cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-
un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă
ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă
―Părinţii răi au fiii şi mai răi
Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn
cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din
acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai
naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu
certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii
Atmosfera căminului familial primeşte o mare
icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc
şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima
care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn
dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre
părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele
momente pe care le traversează familia
Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de
către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care
copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei
comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel
deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste
laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va
extinde tot sub această formă şi icircn societate
Atmosfera din familie este pentru copil soarele
apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are
nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană
pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi
icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea
lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de
unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi
bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele
mai frumoase hăinuţe
18
Profesorul trebuie să icircmbine limbajul
vorbit cu gesturile să foloseasca imagini
planşe panouri
Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi
numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E
greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui
el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu
bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii
este treaba fiecărui membru
Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii
Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu
copiii
1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea
Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să
audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le
transmită să audă totodată punctele de vedere ale
copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le
comunică aceştia
Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea
asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute
Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu
le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze
un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi
icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile
placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune
părinţilor doar ce vor să audă
Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul
icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute
2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie
sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza
gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i
disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă
Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar
respect pentru atitudinea copilului
3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi
posibila soluţie
Nu-i spune copilului nimic negativ despre el
4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la
ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la
persoana icircntacirci
5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce
apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn
cauză nu evalua trăsături de caracter
Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă
propriile lor concluzii
6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn
imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate
Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au
nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze
cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i
vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi
neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi
manifeste sentimentele
7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima
icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt
dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate
Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi
independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct
se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte
BIBLIOGRAFIE
Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-
editura Polirom Iaşi 2005
Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale
ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti
2006
Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine
copilul)-editura Trei Bucureşti 2007
Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura
Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999
Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion
Bucureşti 1993
Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas
Bucureşti 2006
Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005
Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006
Prof icircnv primar DIANA SAVU
COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI
FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-
Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte
19
DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI
AR
IA
CU
RR
ICU
LA
RĂ
O
BIE
CT
IVE
C
RIT
ER
II M
INIM
AL
E D
E
PE
RF
OR
MA
NŢ
Ă
PE
RIO
AD
A
MIJ
LO
AC
E D
E R
EA
LIZ
AR
E
ST
RA
TE
GII S
PE
CIF
ICE
E
VA
LU
AR
E
Mate
matică ş
i ştiin
ţe
Form
are
a d
eprinderii de
aplic
are
a a
lgoritm
ulu
i adunării cu tre
cere
peste
ord
in
Dezvoltare
a r
aţionam
entu
lui
mate
matic
C1 A
plic
ă icircn m
od c
ore
ct
alg
oritm
ul pentr
u o
pera
ţii de
form
a
+
+
+ u
tilizacircnd m
ate
rial concre
t
C2
Calc
ule
ază c
ore
ct
C
3
Asocia
ză o
pera
ţiei de
adunare
lim
baju
l m
ate
matic
respectiv s
ituaţii cotidie
ne
021
02
011
051
02
011
091
02
011
121
02
011
161
02
011
191
02
011
231
02
011
261
02
011
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
cu m
ate
rial concre
t
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
fără
mate
rial concre
t
-+
cu m
ate
rial concre
t
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
-
Ex de a
socie
re a
lim
baju
lui
mate
matic c
u o
pera
ţia d
e
adunare
T
est
de e
valu
are
- E
v parţ
ială
FB
-
Ev parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
S ndash
se v
a u
tiliz
a
mate
rialu
l concre
t icircn
continuare
-Ev parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
FB
-E
v fi
nală
FB
ndasho
bie
cti
ve
icircnd
ep
lin
ite
F
IŞĂ
DE
OB
SE
RV
AR
E Ş
I E
VA
LU
AR
E A
PR
OG
RE
SU
LU
I Ş
CO
LA
R
- m
od
el-
Pro
f iti
nera
nt
meto
dis
t N
ico
leta
Ad
et
Cen
tru
l Ş
co
lar
Sp
ecia
l P
loie
şti
20
Proiect Web Quest
MEDIUL ACVATIC
bdquo Acvariul meu
INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti
Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această
grădină Zoo nu există un acvariu
Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o
emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei
Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este
realizarea insectarului a ierbarului creşterea
păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si
a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu
este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care
deconectează creează buna - dispoziţie bucurie
sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se
preocupă de acest lucru
SARCINA DE LUCRU
Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo
totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un
acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui
la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu
voi trebuie să
Alegeţi un mediu acvatic
Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
Proiectează-ţi acvariul
ACVARIUL MEU
Pentru realizarea acvariului este nevoie de
Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)
Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu
aparat pentru oxigenarea apei
PEŞTIŞORII DE ACVARIU
1 Peştele ndashvoal
2Carasul auriu
3 Peştele ndashguppi
4Peştele ndashzebra
5 Peştele ndashscalar
6 Peştele cu spada
7 Peştele ndashluptator
8 Plati
9 Moli negru
10 Gurami
11 Peştele-neon
Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din
acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem
următoarele intervenţii zilnice
icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte
depuneri
scoaterea animalelor şi plantelor moarte
completarea apei
hrănirea animalelor
vom avea icircn permanenţă langă acvariu un
recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o
săptămacircnă
toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu
trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe
reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se
face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu
apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi
cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă
pentru a nu-i lovi
Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să
ţinem cont de următoarele criterii
1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne
permite spaţiul
2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante
de acvariu
3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn
permanenţă curat şi fără corpuri străine care să
afecteze peştişorii
4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura
camerei)
5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie
tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor
condiţii de viaţă
6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici
icircmpreună cu cei agresivi
7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni
8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage
atenţia peştilor ci le vom vorbi
BUNE PRACTICI
21
BUNE PRACTICI
9 vom proteja peştii de zgomotul produs
de aspirator de maşina de spălat sau de
alte zgomote care pot produce pentru
aceştia şocuri sau chiar moartea
10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a
evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului
11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben
portocaliu sperie peştii
12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru
completarea apei evacuate se va păstra numai icircn
vase de plastic sau sticlă nu de metal
13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a
putea interveni icircn caz de nevoie
PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)
Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge
(scoica) (melcul)
rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu
PROCESUL
1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii
2 Fiecare grup icircşi va alege
Un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic
Crearea mediului avatic
3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile
Un mediu acvatic
Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu
acvatic
Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
acvatic fără nici o problemă
Crearea mediului avatic
Desenează un poster la scară a acvariului tău după care
crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului
acasă sau la şcoala
1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii
acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-
curi
2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din
acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd
fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu
3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta
Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn
legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi
a-ţi completa cunoştinţele
Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati
peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen
făcut icircnainte pe aceasta
22
BUNE PRACTICI
Insuficient Suficient Bine Foarte bine
Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)
Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului
Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final
Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat
CONCLUZII
- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te
ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de
asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte
Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte
bine
1 Căutarea şi
regăsirea
informaţiilor
Nu colectează nici o
informaţie despre
tema propusă
Colectează foarte
puţine informaţii
despre tema
propusă
Colectează
informaţii cele mai
multe fiind legate de
animale
Colectează o
multitudine de
informaţii despre
peştii din lista
propusă
2 Utilizarea
resurselor
proiectului
WebQuest
Nu utilizează sursele
indicate icircn proiect şi
nici alte surse
Utilizează puţin din
sursele indicate icircn
proiect
Utilizează
majoritatea surselor
indicate icircn proiect
sau alte surse
Utilizează eficient
toate resursele din
proiect
3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte
rar manifestacircnd de-
zinteres pt activitate
Cooperează de
obicei constant si
periodic la solicitări
Cooperează
permanent şi icircşi
ajuta colegii lenţi icircn
acţiune
4 Prezentarea
raportului individual
Nu stăpacircneşte
limbajul specific
Face greşeli de
limbaj şi prezintă o
implicare fluctuantă
folosind maxim 3
resurse
Face greşeli de
limbaj care nu
afectează
icircnţelegerea fişei de
observare
Lucrarea este clar
prezentată
conţinacircnd fişa de
obsevaţie şi
informaţii scrise din
cărţi şi reviste
icircnsoţite de desene
proprii legate de
diferite specii de
peşti de acvariu
EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ
B EVALUAREA PE ECHIPE
23
Prin proiectul realizat se furnizează şi se
remarcă următoarele rezultate
Formularea de judecăţi simple (pe baza
observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)
despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor
şi a animalelor
Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea
dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor
Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra
naturii efectele acestora
Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-
primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii
simple
Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn
lumea plantelor şi a animalelor
Ghidul profesorului
Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-
melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii
şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de
acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu
modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de
selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile
VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE
Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se
derulează pe durată lungă pentru o procesare a
informaţiei structurare şi extindere eficientă a
cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul
lor
Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel
Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile
elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere
asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de
dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul
liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau
la şcoală
1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu
alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel
mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo
cunoaşterea diferitelor specii de peşti
2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit
elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi
libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu
criteriu pentru realizarea unui acvariu
3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite
de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele
sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care
pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a
acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea
unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare
icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene
4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin
descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a
modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse
diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea
critică
5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile
dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi
comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei
mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui
6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de
aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar
derularii proiectului la clasă
Web Questul responsabilizează copilul sau grupul
icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea
sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară
BIBLIOGRAFIE
1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici
Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate
perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca
Tacircrgovişte 2008
2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom
3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-
hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials
Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu
Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
BUNE PRACTICI
24
FIŞĂ DE LUCRU
pentru diferenţierea şi scrierea
corectă a literelor icirc şi acirc
1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare
__________ __________ ____________
____________ ____________ _____________
2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte
bacirctă cacircine gacircndac
______ _______ ________
pacircine gacircscă bracircnză
________ _______ ________
3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu
literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite
__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine
__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci
m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare
__săm__nţă
4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn
culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele
care conţin sunetul acircrdquo
lacircnă _______ adacircnc _________
macircţă _______ bacircrnă __________
racircde ________ cacircine __________
sacircnge _______ cacircrpă _________
gacircrlă ________ tacircrnă ___________
bacirctă _________ pacircine __________
icircmpleti _________________
bracircnduşă ________________
icircndulci___________________
icircnflori __________________
vacircnator __________________
icircnverzi__________________
macircncare ________________
sacircmbure_________________
tacircrnăcop ________________
5 Eu am scris una tu scrii mai multe
icircmpăratrarr_____________
macircnerrarr______________
cacircinerarr ______________
macircnz rarr______________
cacircntecrarr _____________
macircţa rarr_______________
gacircndacrarr______________
pacircine rarr_______________
hacircrtie rarr_______________
sacircmbure rarr ____________
ţacircnţarrarr________________
sacircnzianărarr______________
zacircnărarr_________________
vacircnătorrarr_______________
6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie
icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp
____________________________________________
blacircnd Sacircnziana zacircmbeste
_____________________________________________
pacircinea Cacircinele icircnfulecă
____________________________________________
icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa
____________________________________________
7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos
Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri
Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni
Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui
Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi
Bibliografie
1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom
2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed
Universul Enciclopedic Bucureşti 2009
Prof itinerant Iuliana Lixandru
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
25
FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului
1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt
2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează
3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc
____________ __________ __________
_______________ _______________
Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti
NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________
FICHE DrsquoEacuteVALUATION
I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR
II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles
ont une belle maison
avons un grand chien
ai une robe rouge
a une petite soeur
avez un crayon noir
as une calculette
III Complegravete par ai as a avons avez ont
Nous une grosse chatte
Jrsquo beaucoup drsquoamis
Vous un chien noir
Il Elle un livre drsquohistoire
Tu les cheveux courts
Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă
1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului
2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii
3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate
exerciţiile
Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea
Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni
BUNE PRACTICI
AVOIR avons
Tu
ont
Nous
as
avez
Ilselles
Je elle
vous
a
J
26
DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI
MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI
SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA
Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom
Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________
Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________
FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ
I Date personale
Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________
Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______
Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________
GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________
Trimis de____________________________________________________________________
II Date familiale
Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________
Relaţii icircn familie____________________________________________________________________
Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________
Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________
III Evoluţia copilului
Sarcina____________________________________Naşterea________________________________
Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________
Vorbirea in propoziţii________________________
IV Examen medical
__________________________________________________________________________________
V Examen psihologic
Organizarea spaţială _______________________________________________________________
Organizare temporală_______________________________________________________________
Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________
Lateralitate dominantă_______________________________________________________________
Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________
Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________
Trăsături de personalitate____________________________________________________________
VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs
Gradiniţa__________________________________________________________________________
Şcoala___________________________________________________________________________
Logopedie________________________________________________________________________
VII Examen logopedic
Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________
Cauze posibile _________________________________________________________
27
DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI
Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________
Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________
Pronunţarea silabelor________________________________________________________________
Sunete afectate_____________________________________________________________________
Calitatea vocii______________________________________________________________________
Motricitatea generală________________________________________________________________
Motricitatea facială__________________________________________________________________
Motricitatea linguală_________________________________________________________________
Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________
Vălul palatin_______________________________________________________________________
Dentiţia___________________________________________________________________________
Respiraţia_________________________________________________________________________
Auzul fonematic____________________________________________________________________
Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________
Scriere- Copiere ____________________________________________________________
- Dictare____________________________________________________________________
- Compunere________________________________________________________________
Citire____________________________________________________________________________
Diagnostic logopedic___________________________________________________________
Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________
______________________________________________________________________________
VII Alte date
Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________
Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________
Recomandări pentru familie___________________________________________________________
Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________
__________________________________________________________________________________
SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED
_____________________________________________
Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ
Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti
Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ
Universitatea Bucureşti
28
AMINTIRI BUNE PRACTICI
Conţinuturi (detalieri)
Obiective de
referinţă
Activităţi de
icircnvăţare Resurse Evaluare
ASISTENŢA
- fragmente din carteamdash
Viaţa ca un pom de Crăciun
- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu
Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip
Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte
Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate
Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip
- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta
Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău
Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip
Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare
Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti
CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA
PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune
lectura personalizată a programelor şcolare
planificarea calendaristică
proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor
Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate
Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate
Icircn ce scop
voi face
Ce voi face
Cu ce
voi
face
Cum voi
face
Cacirct s-a realizat
Selectarea conţinuturilor
Analiza resurselor
Determinarea activităţilor de icircnvăţare
Stabilirea instrumentelor de evaluare
Identificarea obiectivelor
29
Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI
LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo
CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo
CPăunescu EDP 1982
Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti
IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT
bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate
nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă
naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de
statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn
Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo
bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a
sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor
programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de
dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor
angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare
Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu
personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea
lor cu copiii cu nevoi speciale
Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă
pentru copiii cu dizabilităţi
Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la
diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de
gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special
sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu
dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări
socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn
şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale
de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie
de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi
alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi
gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru
Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor
judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma
curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă
adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea
durata şcolarizării poate să difere
Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative
speciale au acces la resurse psihopedagogice de
reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri
de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn
comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de
icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la
toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase
speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile
speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de
masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să
se ocupe mult mai bine de elevii
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
Conţinutul manualului
este adecvat
UTILIZARE
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi
elemente de conţinut din manual
Adaptare Omitere Adăugare
Alte materiale suport
NU
DA
Icircnlocuire
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
14
Instrumente şi tehnici de lucru
precizează utilitatea a cel puţin trei unelte instrumente folosite icircn gospodărie (foarfece ac ciocan fierăstrău cleşte etc)
identifică
unelte de grădinărit
aparate electrocasnice uzuale (frigider aspirator fier de călcat etc)
lucrează cu
instrumente unelte din gospodărie (foarfecă ciocan)
unelte de grădinărit
manevrează aparate electrocasnice
vopseşte manual
suprafeţe plane
obiecte cu suprafeţe multiple
icircmpleteşte utilizacircnd materiale diverse (sfoară lacircnă nuiele pănuşi etc)
prelucrează manual materiale comestibile
decojeşte
rade
feliază
toacă
amestecă
caşerează cu pe diverse materiale
presează lutul icircn forme
scoate lutul din forme
modelează
tematic
liber (creativ)
măsoară diverse suprafeţe
trasează
suprafeţe
forme combinate
taie cu fierăstrăul lemnul şi alte materiale moi
Confecţionarea unor obiecte
asamblează elemente din diverse materiale (carton
lemn piele nuiele etc) respectacircnd etapele de lucru
finisează obiectul
apreciază obiectiv
lucrarea proprie
lucrările colegilor
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
AUTONOMIA PERSONALĂ
Corpul uman şi fiziologia lui
diferenţiază senzaţii generate de disfuncţionalităţi fizice sau boli (durere usturime icircnţepături amorţeală macircncărime etc)
respectă reguli de igienă şi protecţia muncii
localizează prin palpare principalele organe interne
Inimă
stomac
fixat
indică prin palpare zone corporale icircn care resimt simptome ale unor boli
difuz
cu precizie
diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procese fiziologice
procesul circulator
procesul respirator
procesul locomotor
respectă reguli elementare de igienă
personală
a icircmbrăcămintei
a icircncălţămintei
a spaţiului apropiat
AUTONOMIA SOCIALĂ
Conştientizarea regulilor de comportare civilizată
descrie comportamente
ale părinţilor bunicilor
ale fraţilor surorilor
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale sale
ale personalului şcolii
evaluează (pozitivnegativ) comportamente
ale membrilor familiei
ale prietenilor
ale colegilor
ale profesorilor
ale personalului şcolii
ale unor personaje din poveşti povestiri filme ale sale
Prof psihoped Cristian Dinu
Centrul Şcolar Special Ploieşti
JOCURI DIDACTICE
ALEGE CUM IcircŢI PLACE ( Nivelul I)
Scop
Verificarea număratului pacircnă la 2
Raportarea numărului la cantitate
Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de
obiecte după formă mărime şi culoare
Sarcina didactică
Separarea obiectelor de aceeaşi formă mărime sau
culoare şi numărarea obiectelor din fiecare grupă
constituită
DOCUMENTARE şi BUNE PRACTICI
15
BUNE PRACTICI
Regulile jocului
Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor
răspunde icircntrebărilor educatoarei
Fiecare răspuns corect este recompensat prin
aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat
Elemente de joc personajul icircndrăgit
Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe
popice bile mingiuţe etc
Desfăşurarea jocului
Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ
păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu
jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe
jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze
numărul obiectelor din fiecare grupă
Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt
Cine alege popicele Cacircte sunt
Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare
Variantă
Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd
diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le
separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată
Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi
grupa icircn care sunt două obiecte
Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea
JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)
Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile
spaţiale
Sarcina didactică
Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri
de obiecte faţă de un reper dat
Regulile jocului
Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi
precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte
sunt aplaudate
Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor
mişcarea
Material didactic diferite jucării
Desfăşurarea jocului
Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună
cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar
educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn
diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile
Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv
Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft
Eu am găsit paharul icircn dulap
Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează
răspunsuri cum ar fi
Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor
Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă
Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le
aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare
Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de
obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor
preciza locul unde este aşezată
CERCURI COLORATE( Nivelul I)
ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri
după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre
culorile de bază
Sarcina didactică
Diferenţierea cercurilor după culoare
Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii
grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse
Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea
Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri
colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru
clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile
Desfăşurarea jocului
Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene
şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor
după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile
roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră
cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul
educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit
preşcolarii verbalizează acţiunea
Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie
După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele
formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi
grupa cercurilor albastre
Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe
cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii
au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe
un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se
verbalizează
Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu
Bibliografie selectivă
Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice
Editura EMIA Deva 2004
G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la
preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008
S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru
activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis
Bucureşti 2005
Prof psihoped Adriana Comişel
Şcoala Specială Vălenii de Munte
16
CARNAVAL DE HALLOWEEN
Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al
fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales
Cel mai icircnfricoşător costum
Cel mai original costum
Cea mai bună prezentare a unui personaj
Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare
Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea
Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni
PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ
PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI
Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare
recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea
Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri
Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos
Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea
BUNE PRACTICI
17
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
randamentului şcolar icircn special la
disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore
de icircnvǎţare
Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn
programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de
douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de
atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat
frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin
motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)
Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi
eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ
conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a
condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt
clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome
icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor
Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru
elevii cu CES
-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru
includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare
a icircnvǎţǎrii
-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor
prin programul de sprijin
-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES
-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica
elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului
acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile
integratoare
-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea
programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de
dificultǎţile pe care le au aceşti elevi
Prof itinerant Dan Magdalena
Şcoala Specială Nr2 Ploieşti
DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN
DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI
bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi
armonios personalitatea are nevoie de iubire şi
icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor
Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)
Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele
ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o
poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament
specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului
trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia
rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei
şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se
constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa
crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea
numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte
opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei
noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei
conjugale
Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui
climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi
dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un
spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa
conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea
copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei
dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de
ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea
primelor experienţe de socializare
Familia trebuie să fie un garant de securitate de
protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru
toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se
nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind
virtuţile sociale şi morale
Dimensiunea afectivă a mediului familial este
componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare
importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp
poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai
mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce
tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori
nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei
cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral
pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai
nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care
conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau
de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea
părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un
mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai
grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea
copilului
Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn
comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi
transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter
negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de
cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-
un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă
ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă
―Părinţii răi au fiii şi mai răi
Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn
cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din
acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai
naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu
certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii
Atmosfera căminului familial primeşte o mare
icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc
şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima
care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn
dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre
părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele
momente pe care le traversează familia
Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de
către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care
copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei
comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel
deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste
laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va
extinde tot sub această formă şi icircn societate
Atmosfera din familie este pentru copil soarele
apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are
nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană
pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi
icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea
lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de
unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi
bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele
mai frumoase hăinuţe
18
Profesorul trebuie să icircmbine limbajul
vorbit cu gesturile să foloseasca imagini
planşe panouri
Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi
numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E
greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui
el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu
bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii
este treaba fiecărui membru
Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii
Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu
copiii
1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea
Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să
audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le
transmită să audă totodată punctele de vedere ale
copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le
comunică aceştia
Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea
asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute
Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu
le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze
un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi
icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile
placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune
părinţilor doar ce vor să audă
Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul
icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute
2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie
sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza
gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i
disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă
Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar
respect pentru atitudinea copilului
3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi
posibila soluţie
Nu-i spune copilului nimic negativ despre el
4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la
ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la
persoana icircntacirci
5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce
apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn
cauză nu evalua trăsături de caracter
Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă
propriile lor concluzii
6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn
imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate
Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au
nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze
cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i
vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi
neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi
manifeste sentimentele
7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima
icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt
dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate
Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi
independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct
se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte
BIBLIOGRAFIE
Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-
editura Polirom Iaşi 2005
Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale
ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti
2006
Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine
copilul)-editura Trei Bucureşti 2007
Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura
Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999
Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion
Bucureşti 1993
Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas
Bucureşti 2006
Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005
Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006
Prof icircnv primar DIANA SAVU
COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI
FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-
Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte
19
DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI
AR
IA
CU
RR
ICU
LA
RĂ
O
BIE
CT
IVE
C
RIT
ER
II M
INIM
AL
E D
E
PE
RF
OR
MA
NŢ
Ă
PE
RIO
AD
A
MIJ
LO
AC
E D
E R
EA
LIZ
AR
E
ST
RA
TE
GII S
PE
CIF
ICE
E
VA
LU
AR
E
Mate
matică ş
i ştiin
ţe
Form
are
a d
eprinderii de
aplic
are
a a
lgoritm
ulu
i adunării cu tre
cere
peste
ord
in
Dezvoltare
a r
aţionam
entu
lui
mate
matic
C1 A
plic
ă icircn m
od c
ore
ct
alg
oritm
ul pentr
u o
pera
ţii de
form
a
+
+
+ u
tilizacircnd m
ate
rial concre
t
C2
Calc
ule
ază c
ore
ct
C
3
Asocia
ză o
pera
ţiei de
adunare
lim
baju
l m
ate
matic
respectiv s
ituaţii cotidie
ne
021
02
011
051
02
011
091
02
011
121
02
011
161
02
011
191
02
011
231
02
011
261
02
011
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
cu m
ate
rial concre
t
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
fără
mate
rial concre
t
-+
cu m
ate
rial concre
t
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
-
Ex de a
socie
re a
lim
baju
lui
mate
matic c
u o
pera
ţia d
e
adunare
T
est
de e
valu
are
- E
v parţ
ială
FB
-
Ev parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
S ndash
se v
a u
tiliz
a
mate
rialu
l concre
t icircn
continuare
-Ev parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
FB
-E
v fi
nală
FB
ndasho
bie
cti
ve
icircnd
ep
lin
ite
F
IŞĂ
DE
OB
SE
RV
AR
E Ş
I E
VA
LU
AR
E A
PR
OG
RE
SU
LU
I Ş
CO
LA
R
- m
od
el-
Pro
f iti
nera
nt
meto
dis
t N
ico
leta
Ad
et
Cen
tru
l Ş
co
lar
Sp
ecia
l P
loie
şti
20
Proiect Web Quest
MEDIUL ACVATIC
bdquo Acvariul meu
INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti
Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această
grădină Zoo nu există un acvariu
Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o
emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei
Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este
realizarea insectarului a ierbarului creşterea
păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si
a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu
este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care
deconectează creează buna - dispoziţie bucurie
sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se
preocupă de acest lucru
SARCINA DE LUCRU
Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo
totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un
acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui
la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu
voi trebuie să
Alegeţi un mediu acvatic
Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
Proiectează-ţi acvariul
ACVARIUL MEU
Pentru realizarea acvariului este nevoie de
Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)
Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu
aparat pentru oxigenarea apei
PEŞTIŞORII DE ACVARIU
1 Peştele ndashvoal
2Carasul auriu
3 Peştele ndashguppi
4Peştele ndashzebra
5 Peştele ndashscalar
6 Peştele cu spada
7 Peştele ndashluptator
8 Plati
9 Moli negru
10 Gurami
11 Peştele-neon
Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din
acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem
următoarele intervenţii zilnice
icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte
depuneri
scoaterea animalelor şi plantelor moarte
completarea apei
hrănirea animalelor
vom avea icircn permanenţă langă acvariu un
recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o
săptămacircnă
toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu
trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe
reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se
face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu
apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi
cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă
pentru a nu-i lovi
Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să
ţinem cont de următoarele criterii
1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne
permite spaţiul
2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante
de acvariu
3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn
permanenţă curat şi fără corpuri străine care să
afecteze peştişorii
4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura
camerei)
5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie
tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor
condiţii de viaţă
6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici
icircmpreună cu cei agresivi
7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni
8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage
atenţia peştilor ci le vom vorbi
BUNE PRACTICI
21
BUNE PRACTICI
9 vom proteja peştii de zgomotul produs
de aspirator de maşina de spălat sau de
alte zgomote care pot produce pentru
aceştia şocuri sau chiar moartea
10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a
evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului
11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben
portocaliu sperie peştii
12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru
completarea apei evacuate se va păstra numai icircn
vase de plastic sau sticlă nu de metal
13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a
putea interveni icircn caz de nevoie
PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)
Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge
(scoica) (melcul)
rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu
PROCESUL
1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii
2 Fiecare grup icircşi va alege
Un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic
Crearea mediului avatic
3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile
Un mediu acvatic
Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu
acvatic
Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
acvatic fără nici o problemă
Crearea mediului avatic
Desenează un poster la scară a acvariului tău după care
crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului
acasă sau la şcoala
1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii
acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-
curi
2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din
acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd
fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu
3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta
Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn
legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi
a-ţi completa cunoştinţele
Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati
peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen
făcut icircnainte pe aceasta
22
BUNE PRACTICI
Insuficient Suficient Bine Foarte bine
Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)
Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului
Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final
Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat
CONCLUZII
- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te
ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de
asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte
Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte
bine
1 Căutarea şi
regăsirea
informaţiilor
Nu colectează nici o
informaţie despre
tema propusă
Colectează foarte
puţine informaţii
despre tema
propusă
Colectează
informaţii cele mai
multe fiind legate de
animale
Colectează o
multitudine de
informaţii despre
peştii din lista
propusă
2 Utilizarea
resurselor
proiectului
WebQuest
Nu utilizează sursele
indicate icircn proiect şi
nici alte surse
Utilizează puţin din
sursele indicate icircn
proiect
Utilizează
majoritatea surselor
indicate icircn proiect
sau alte surse
Utilizează eficient
toate resursele din
proiect
3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte
rar manifestacircnd de-
zinteres pt activitate
Cooperează de
obicei constant si
periodic la solicitări
Cooperează
permanent şi icircşi
ajuta colegii lenţi icircn
acţiune
4 Prezentarea
raportului individual
Nu stăpacircneşte
limbajul specific
Face greşeli de
limbaj şi prezintă o
implicare fluctuantă
folosind maxim 3
resurse
Face greşeli de
limbaj care nu
afectează
icircnţelegerea fişei de
observare
Lucrarea este clar
prezentată
conţinacircnd fişa de
obsevaţie şi
informaţii scrise din
cărţi şi reviste
icircnsoţite de desene
proprii legate de
diferite specii de
peşti de acvariu
EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ
B EVALUAREA PE ECHIPE
23
Prin proiectul realizat se furnizează şi se
remarcă următoarele rezultate
Formularea de judecăţi simple (pe baza
observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)
despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor
şi a animalelor
Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea
dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor
Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra
naturii efectele acestora
Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-
primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii
simple
Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn
lumea plantelor şi a animalelor
Ghidul profesorului
Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-
melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii
şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de
acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu
modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de
selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile
VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE
Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se
derulează pe durată lungă pentru o procesare a
informaţiei structurare şi extindere eficientă a
cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul
lor
Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel
Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile
elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere
asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de
dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul
liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau
la şcoală
1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu
alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel
mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo
cunoaşterea diferitelor specii de peşti
2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit
elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi
libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu
criteriu pentru realizarea unui acvariu
3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite
de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele
sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care
pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a
acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea
unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare
icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene
4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin
descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a
modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse
diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea
critică
5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile
dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi
comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei
mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui
6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de
aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar
derularii proiectului la clasă
Web Questul responsabilizează copilul sau grupul
icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea
sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară
BIBLIOGRAFIE
1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici
Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate
perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca
Tacircrgovişte 2008
2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom
3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-
hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials
Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu
Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
BUNE PRACTICI
24
FIŞĂ DE LUCRU
pentru diferenţierea şi scrierea
corectă a literelor icirc şi acirc
1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare
__________ __________ ____________
____________ ____________ _____________
2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte
bacirctă cacircine gacircndac
______ _______ ________
pacircine gacircscă bracircnză
________ _______ ________
3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu
literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite
__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine
__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci
m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare
__săm__nţă
4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn
culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele
care conţin sunetul acircrdquo
lacircnă _______ adacircnc _________
macircţă _______ bacircrnă __________
racircde ________ cacircine __________
sacircnge _______ cacircrpă _________
gacircrlă ________ tacircrnă ___________
bacirctă _________ pacircine __________
icircmpleti _________________
bracircnduşă ________________
icircndulci___________________
icircnflori __________________
vacircnator __________________
icircnverzi__________________
macircncare ________________
sacircmbure_________________
tacircrnăcop ________________
5 Eu am scris una tu scrii mai multe
icircmpăratrarr_____________
macircnerrarr______________
cacircinerarr ______________
macircnz rarr______________
cacircntecrarr _____________
macircţa rarr_______________
gacircndacrarr______________
pacircine rarr_______________
hacircrtie rarr_______________
sacircmbure rarr ____________
ţacircnţarrarr________________
sacircnzianărarr______________
zacircnărarr_________________
vacircnătorrarr_______________
6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie
icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp
____________________________________________
blacircnd Sacircnziana zacircmbeste
_____________________________________________
pacircinea Cacircinele icircnfulecă
____________________________________________
icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa
____________________________________________
7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos
Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri
Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni
Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui
Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi
Bibliografie
1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom
2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed
Universul Enciclopedic Bucureşti 2009
Prof itinerant Iuliana Lixandru
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
25
FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului
1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt
2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează
3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc
____________ __________ __________
_______________ _______________
Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti
NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________
FICHE DrsquoEacuteVALUATION
I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR
II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles
ont une belle maison
avons un grand chien
ai une robe rouge
a une petite soeur
avez un crayon noir
as une calculette
III Complegravete par ai as a avons avez ont
Nous une grosse chatte
Jrsquo beaucoup drsquoamis
Vous un chien noir
Il Elle un livre drsquohistoire
Tu les cheveux courts
Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă
1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului
2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii
3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate
exerciţiile
Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea
Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni
BUNE PRACTICI
AVOIR avons
Tu
ont
Nous
as
avez
Ilselles
Je elle
vous
a
J
26
DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI
MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI
SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA
Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom
Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________
Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________
FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ
I Date personale
Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________
Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______
Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________
GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________
Trimis de____________________________________________________________________
II Date familiale
Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________
Relaţii icircn familie____________________________________________________________________
Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________
Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________
III Evoluţia copilului
Sarcina____________________________________Naşterea________________________________
Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________
Vorbirea in propoziţii________________________
IV Examen medical
__________________________________________________________________________________
V Examen psihologic
Organizarea spaţială _______________________________________________________________
Organizare temporală_______________________________________________________________
Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________
Lateralitate dominantă_______________________________________________________________
Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________
Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________
Trăsături de personalitate____________________________________________________________
VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs
Gradiniţa__________________________________________________________________________
Şcoala___________________________________________________________________________
Logopedie________________________________________________________________________
VII Examen logopedic
Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________
Cauze posibile _________________________________________________________
27
DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI
Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________
Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________
Pronunţarea silabelor________________________________________________________________
Sunete afectate_____________________________________________________________________
Calitatea vocii______________________________________________________________________
Motricitatea generală________________________________________________________________
Motricitatea facială__________________________________________________________________
Motricitatea linguală_________________________________________________________________
Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________
Vălul palatin_______________________________________________________________________
Dentiţia___________________________________________________________________________
Respiraţia_________________________________________________________________________
Auzul fonematic____________________________________________________________________
Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________
Scriere- Copiere ____________________________________________________________
- Dictare____________________________________________________________________
- Compunere________________________________________________________________
Citire____________________________________________________________________________
Diagnostic logopedic___________________________________________________________
Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________
______________________________________________________________________________
VII Alte date
Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________
Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________
Recomandări pentru familie___________________________________________________________
Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________
__________________________________________________________________________________
SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED
_____________________________________________
Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ
Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti
Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ
Universitatea Bucureşti
28
AMINTIRI BUNE PRACTICI
Conţinuturi (detalieri)
Obiective de
referinţă
Activităţi de
icircnvăţare Resurse Evaluare
ASISTENŢA
- fragmente din carteamdash
Viaţa ca un pom de Crăciun
- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu
Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip
Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte
Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate
Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip
- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta
Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău
Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip
Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare
Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti
CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA
PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune
lectura personalizată a programelor şcolare
planificarea calendaristică
proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor
Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate
Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate
Icircn ce scop
voi face
Ce voi face
Cu ce
voi
face
Cum voi
face
Cacirct s-a realizat
Selectarea conţinuturilor
Analiza resurselor
Determinarea activităţilor de icircnvăţare
Stabilirea instrumentelor de evaluare
Identificarea obiectivelor
29
Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI
LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo
CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo
CPăunescu EDP 1982
Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti
IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT
bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate
nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă
naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de
statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn
Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo
bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a
sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor
programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de
dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor
angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare
Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu
personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea
lor cu copiii cu nevoi speciale
Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă
pentru copiii cu dizabilităţi
Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la
diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de
gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special
sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu
dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări
socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn
şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale
de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie
de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi
alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi
gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru
Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor
judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma
curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă
adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea
durata şcolarizării poate să difere
Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative
speciale au acces la resurse psihopedagogice de
reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri
de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn
comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de
icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la
toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase
speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile
speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de
masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să
se ocupe mult mai bine de elevii
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
Conţinutul manualului
este adecvat
UTILIZARE
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi
elemente de conţinut din manual
Adaptare Omitere Adăugare
Alte materiale suport
NU
DA
Icircnlocuire
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
15
BUNE PRACTICI
Regulile jocului
Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor
răspunde icircntrebărilor educatoarei
Fiecare răspuns corect este recompensat prin
aplauze iar cel greşit va fi icircndreptat
Elemente de joc personajul icircndrăgit
Material didactic creioane ascuţitori cărţi ceşcuţe
popice bile mingiuţe etc
Desfăşurarea jocului
Un personaj icircndrăgit de copii (iepuraş ursuleţ
păpuşă) soseşte icircn clasă şi aduce copiilor o cutie cu
jucării Personajul va ruga preşcolarii să-l ajute să separe
jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze
numărul obiectelor din fiecare grupă
Exemplu Cine alege creioanele roşii Cacircte sunt
Cine alege popicele Cacircte sunt
Separaţi popicele mari de cele mici Cacircte sunt din fiecare
Variantă
Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentacircnd
diverse obiecte Preşcolarii vor avea sarcina de a le
separa şi de a le aduce educatoarei icircn ordinea solicitată
Exemplu Aduceţi grupa icircn care este un obiect Aduceţi
grupa icircn care sunt două obiecte
Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea
JUCĂRIILE BUCLUCAŞE (Nivelul I)
Scop Icircmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile
spaţiale
Sarcina didactică
Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri
de obiecte faţă de un reper dat
Regulile jocului
Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi
precizează poziţia spaţială ocupată Răspunsurile corecte
sunt aplaudate
Elemente de joc aplauze icircnchisul şi deschisul ochilor
mişcarea
Material didactic diferite jucării
Desfăşurarea jocului
Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite icircmpreună
cu icircntreaga grupă de copii Copiii icircnchid ochii iar
educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării icircn
diferite locuri din clasă Copiii trebuie să caute jucăriile
Cacircnd le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv
Exemplu Eu am găsit maşinuţa pe raft
Eu am găsit paharul icircn dulap
Dacă s-au ascuns grupe de obiecte copiii formulează
răspunsuri cum ar fi
Eu am găsit grupa de păpuşi lacircngă televizor
Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă
Variantă Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le
aşeze icircn diferite poziţii spaţiale indicate de educatoare
Variantă Un copil numit de educatoare aşază o grupă de
obiecte icircntr-un anumit loc din clasă iar restul copiilor vor
preciza locul unde este aşezată
CERCURI COLORATE( Nivelul I)
ScopFormarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri
după culoare Verificarea reprezentărilor copiilor despre
culorile de bază
Sarcina didactică
Diferenţierea cercurilor după culoare
Reguli de joc La semnalul educatoarei preşcolarii
grupează cercurile după culoare icircn cele trei cutii aduse
Elemente de joc macircnuirea materialului mişcarea
Material didactic pentru fiecare copil şase cercuri
colorate trei cutii colorate icircn roşu galben şi albastru
clopoţel trei turnuri icircn aceleaşi culori ca cercurile
Desfăşurarea jocului
Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii galbene
şi albastre Educatoarea solicită sortarea şi gruparea lor
după culoare icircn cele trei cutii astfel icircn cutia roşie cercurile
roşii icircn cutia galbenă cercurile galbene şi icircn cutia albastră
cercurile albastre Preşcolarii icircncep să lucreze la semnalul
educatoarei (un clopoţel o bătaie icircn tobă etc) La sfacircrşit
preşcolarii verbalizează acţiunea
Exemplu Eu am aşezat cercurile roşii icircn cutia roşie
După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele
formate grupa cercurilor roşii grupa cercurilor galbene şi
grupa cercurilor albastre
Variantă Educatoarea aduce icircn faţa copiilor mai multe
cercuri colorate (din carton decupate la mijloc) Preşcolarii
au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe
un suport formacircnd un turn colorat Acţiunea se
verbalizează
Exemplu Eu aşez (arunc) cercul roşu la turnul roşu
Bibliografie selectivă
Aurelia Ana Cioflica S Matematicienii-Jocuri didactice
Editura EMIA Deva 2004
G Ghetu Diagnosticarea capacităţilor matematice la
preşcolari Editura Rovimed PublishersBacău 2008
S Antonovici C Jalba G Nicu Jocuri didactice pentru
activitaţile matematice din gradiniţă Editura Aramis
Bucureşti 2005
Prof psihoped Adriana Comişel
Şcoala Specială Vălenii de Munte
16
CARNAVAL DE HALLOWEEN
Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al
fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales
Cel mai icircnfricoşător costum
Cel mai original costum
Cea mai bună prezentare a unui personaj
Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare
Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea
Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni
PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ
PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI
Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare
recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea
Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri
Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos
Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea
BUNE PRACTICI
17
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
randamentului şcolar icircn special la
disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore
de icircnvǎţare
Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn
programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de
douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de
atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat
frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin
motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)
Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi
eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ
conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a
condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt
clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome
icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor
Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru
elevii cu CES
-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru
includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare
a icircnvǎţǎrii
-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor
prin programul de sprijin
-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES
-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica
elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului
acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile
integratoare
-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea
programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de
dificultǎţile pe care le au aceşti elevi
Prof itinerant Dan Magdalena
Şcoala Specială Nr2 Ploieşti
DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN
DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI
bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi
armonios personalitatea are nevoie de iubire şi
icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor
Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)
Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele
ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o
poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament
specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului
trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia
rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei
şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se
constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa
crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea
numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte
opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei
noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei
conjugale
Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui
climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi
dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un
spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa
conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea
copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei
dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de
ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea
primelor experienţe de socializare
Familia trebuie să fie un garant de securitate de
protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru
toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se
nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind
virtuţile sociale şi morale
Dimensiunea afectivă a mediului familial este
componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare
importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp
poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai
mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce
tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori
nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei
cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral
pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai
nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care
conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau
de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea
părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un
mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai
grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea
copilului
Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn
comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi
transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter
negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de
cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-
un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă
ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă
―Părinţii răi au fiii şi mai răi
Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn
cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din
acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai
naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu
certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii
Atmosfera căminului familial primeşte o mare
icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc
şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima
care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn
dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre
părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele
momente pe care le traversează familia
Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de
către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care
copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei
comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel
deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste
laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va
extinde tot sub această formă şi icircn societate
Atmosfera din familie este pentru copil soarele
apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are
nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană
pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi
icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea
lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de
unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi
bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele
mai frumoase hăinuţe
18
Profesorul trebuie să icircmbine limbajul
vorbit cu gesturile să foloseasca imagini
planşe panouri
Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi
numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E
greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui
el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu
bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii
este treaba fiecărui membru
Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii
Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu
copiii
1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea
Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să
audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le
transmită să audă totodată punctele de vedere ale
copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le
comunică aceştia
Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea
asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute
Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu
le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze
un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi
icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile
placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune
părinţilor doar ce vor să audă
Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul
icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute
2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie
sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza
gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i
disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă
Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar
respect pentru atitudinea copilului
3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi
posibila soluţie
Nu-i spune copilului nimic negativ despre el
4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la
ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la
persoana icircntacirci
5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce
apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn
cauză nu evalua trăsături de caracter
Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă
propriile lor concluzii
6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn
imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate
Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au
nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze
cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i
vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi
neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi
manifeste sentimentele
7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima
icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt
dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate
Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi
independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct
se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte
BIBLIOGRAFIE
Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-
editura Polirom Iaşi 2005
Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale
ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti
2006
Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine
copilul)-editura Trei Bucureşti 2007
Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura
Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999
Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion
Bucureşti 1993
Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas
Bucureşti 2006
Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005
Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006
Prof icircnv primar DIANA SAVU
COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI
FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-
Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte
19
DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI
AR
IA
CU
RR
ICU
LA
RĂ
O
BIE
CT
IVE
C
RIT
ER
II M
INIM
AL
E D
E
PE
RF
OR
MA
NŢ
Ă
PE
RIO
AD
A
MIJ
LO
AC
E D
E R
EA
LIZ
AR
E
ST
RA
TE
GII S
PE
CIF
ICE
E
VA
LU
AR
E
Mate
matică ş
i ştiin
ţe
Form
are
a d
eprinderii de
aplic
are
a a
lgoritm
ulu
i adunării cu tre
cere
peste
ord
in
Dezvoltare
a r
aţionam
entu
lui
mate
matic
C1 A
plic
ă icircn m
od c
ore
ct
alg
oritm
ul pentr
u o
pera
ţii de
form
a
+
+
+ u
tilizacircnd m
ate
rial concre
t
C2
Calc
ule
ază c
ore
ct
C
3
Asocia
ză o
pera
ţiei de
adunare
lim
baju
l m
ate
matic
respectiv s
ituaţii cotidie
ne
021
02
011
051
02
011
091
02
011
121
02
011
161
02
011
191
02
011
231
02
011
261
02
011
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
cu m
ate
rial concre
t
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
fără
mate
rial concre
t
-+
cu m
ate
rial concre
t
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
-
Ex de a
socie
re a
lim
baju
lui
mate
matic c
u o
pera
ţia d
e
adunare
T
est
de e
valu
are
- E
v parţ
ială
FB
-
Ev parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
S ndash
se v
a u
tiliz
a
mate
rialu
l concre
t icircn
continuare
-Ev parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
FB
-E
v fi
nală
FB
ndasho
bie
cti
ve
icircnd
ep
lin
ite
F
IŞĂ
DE
OB
SE
RV
AR
E Ş
I E
VA
LU
AR
E A
PR
OG
RE
SU
LU
I Ş
CO
LA
R
- m
od
el-
Pro
f iti
nera
nt
meto
dis
t N
ico
leta
Ad
et
Cen
tru
l Ş
co
lar
Sp
ecia
l P
loie
şti
20
Proiect Web Quest
MEDIUL ACVATIC
bdquo Acvariul meu
INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti
Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această
grădină Zoo nu există un acvariu
Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o
emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei
Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este
realizarea insectarului a ierbarului creşterea
păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si
a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu
este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care
deconectează creează buna - dispoziţie bucurie
sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se
preocupă de acest lucru
SARCINA DE LUCRU
Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo
totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un
acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui
la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu
voi trebuie să
Alegeţi un mediu acvatic
Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
Proiectează-ţi acvariul
ACVARIUL MEU
Pentru realizarea acvariului este nevoie de
Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)
Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu
aparat pentru oxigenarea apei
PEŞTIŞORII DE ACVARIU
1 Peştele ndashvoal
2Carasul auriu
3 Peştele ndashguppi
4Peştele ndashzebra
5 Peştele ndashscalar
6 Peştele cu spada
7 Peştele ndashluptator
8 Plati
9 Moli negru
10 Gurami
11 Peştele-neon
Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din
acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem
următoarele intervenţii zilnice
icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte
depuneri
scoaterea animalelor şi plantelor moarte
completarea apei
hrănirea animalelor
vom avea icircn permanenţă langă acvariu un
recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o
săptămacircnă
toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu
trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe
reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se
face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu
apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi
cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă
pentru a nu-i lovi
Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să
ţinem cont de următoarele criterii
1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne
permite spaţiul
2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante
de acvariu
3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn
permanenţă curat şi fără corpuri străine care să
afecteze peştişorii
4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura
camerei)
5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie
tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor
condiţii de viaţă
6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici
icircmpreună cu cei agresivi
7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni
8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage
atenţia peştilor ci le vom vorbi
BUNE PRACTICI
21
BUNE PRACTICI
9 vom proteja peştii de zgomotul produs
de aspirator de maşina de spălat sau de
alte zgomote care pot produce pentru
aceştia şocuri sau chiar moartea
10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a
evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului
11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben
portocaliu sperie peştii
12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru
completarea apei evacuate se va păstra numai icircn
vase de plastic sau sticlă nu de metal
13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a
putea interveni icircn caz de nevoie
PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)
Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge
(scoica) (melcul)
rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu
PROCESUL
1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii
2 Fiecare grup icircşi va alege
Un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic
Crearea mediului avatic
3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile
Un mediu acvatic
Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu
acvatic
Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
acvatic fără nici o problemă
Crearea mediului avatic
Desenează un poster la scară a acvariului tău după care
crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului
acasă sau la şcoala
1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii
acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-
curi
2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din
acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd
fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu
3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta
Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn
legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi
a-ţi completa cunoştinţele
Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati
peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen
făcut icircnainte pe aceasta
22
BUNE PRACTICI
Insuficient Suficient Bine Foarte bine
Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)
Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului
Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final
Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat
CONCLUZII
- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te
ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de
asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte
Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte
bine
1 Căutarea şi
regăsirea
informaţiilor
Nu colectează nici o
informaţie despre
tema propusă
Colectează foarte
puţine informaţii
despre tema
propusă
Colectează
informaţii cele mai
multe fiind legate de
animale
Colectează o
multitudine de
informaţii despre
peştii din lista
propusă
2 Utilizarea
resurselor
proiectului
WebQuest
Nu utilizează sursele
indicate icircn proiect şi
nici alte surse
Utilizează puţin din
sursele indicate icircn
proiect
Utilizează
majoritatea surselor
indicate icircn proiect
sau alte surse
Utilizează eficient
toate resursele din
proiect
3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte
rar manifestacircnd de-
zinteres pt activitate
Cooperează de
obicei constant si
periodic la solicitări
Cooperează
permanent şi icircşi
ajuta colegii lenţi icircn
acţiune
4 Prezentarea
raportului individual
Nu stăpacircneşte
limbajul specific
Face greşeli de
limbaj şi prezintă o
implicare fluctuantă
folosind maxim 3
resurse
Face greşeli de
limbaj care nu
afectează
icircnţelegerea fişei de
observare
Lucrarea este clar
prezentată
conţinacircnd fişa de
obsevaţie şi
informaţii scrise din
cărţi şi reviste
icircnsoţite de desene
proprii legate de
diferite specii de
peşti de acvariu
EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ
B EVALUAREA PE ECHIPE
23
Prin proiectul realizat se furnizează şi se
remarcă următoarele rezultate
Formularea de judecăţi simple (pe baza
observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)
despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor
şi a animalelor
Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea
dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor
Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra
naturii efectele acestora
Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-
primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii
simple
Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn
lumea plantelor şi a animalelor
Ghidul profesorului
Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-
melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii
şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de
acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu
modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de
selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile
VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE
Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se
derulează pe durată lungă pentru o procesare a
informaţiei structurare şi extindere eficientă a
cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul
lor
Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel
Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile
elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere
asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de
dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul
liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau
la şcoală
1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu
alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel
mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo
cunoaşterea diferitelor specii de peşti
2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit
elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi
libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu
criteriu pentru realizarea unui acvariu
3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite
de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele
sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care
pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a
acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea
unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare
icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene
4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin
descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a
modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse
diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea
critică
5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile
dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi
comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei
mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui
6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de
aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar
derularii proiectului la clasă
Web Questul responsabilizează copilul sau grupul
icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea
sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară
BIBLIOGRAFIE
1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici
Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate
perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca
Tacircrgovişte 2008
2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom
3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-
hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials
Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu
Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
BUNE PRACTICI
24
FIŞĂ DE LUCRU
pentru diferenţierea şi scrierea
corectă a literelor icirc şi acirc
1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare
__________ __________ ____________
____________ ____________ _____________
2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte
bacirctă cacircine gacircndac
______ _______ ________
pacircine gacircscă bracircnză
________ _______ ________
3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu
literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite
__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine
__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci
m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare
__săm__nţă
4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn
culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele
care conţin sunetul acircrdquo
lacircnă _______ adacircnc _________
macircţă _______ bacircrnă __________
racircde ________ cacircine __________
sacircnge _______ cacircrpă _________
gacircrlă ________ tacircrnă ___________
bacirctă _________ pacircine __________
icircmpleti _________________
bracircnduşă ________________
icircndulci___________________
icircnflori __________________
vacircnator __________________
icircnverzi__________________
macircncare ________________
sacircmbure_________________
tacircrnăcop ________________
5 Eu am scris una tu scrii mai multe
icircmpăratrarr_____________
macircnerrarr______________
cacircinerarr ______________
macircnz rarr______________
cacircntecrarr _____________
macircţa rarr_______________
gacircndacrarr______________
pacircine rarr_______________
hacircrtie rarr_______________
sacircmbure rarr ____________
ţacircnţarrarr________________
sacircnzianărarr______________
zacircnărarr_________________
vacircnătorrarr_______________
6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie
icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp
____________________________________________
blacircnd Sacircnziana zacircmbeste
_____________________________________________
pacircinea Cacircinele icircnfulecă
____________________________________________
icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa
____________________________________________
7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos
Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri
Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni
Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui
Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi
Bibliografie
1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom
2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed
Universul Enciclopedic Bucureşti 2009
Prof itinerant Iuliana Lixandru
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
25
FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului
1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt
2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează
3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc
____________ __________ __________
_______________ _______________
Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti
NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________
FICHE DrsquoEacuteVALUATION
I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR
II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles
ont une belle maison
avons un grand chien
ai une robe rouge
a une petite soeur
avez un crayon noir
as une calculette
III Complegravete par ai as a avons avez ont
Nous une grosse chatte
Jrsquo beaucoup drsquoamis
Vous un chien noir
Il Elle un livre drsquohistoire
Tu les cheveux courts
Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă
1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului
2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii
3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate
exerciţiile
Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea
Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni
BUNE PRACTICI
AVOIR avons
Tu
ont
Nous
as
avez
Ilselles
Je elle
vous
a
J
26
DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI
MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI
SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA
Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom
Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________
Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________
FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ
I Date personale
Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________
Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______
Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________
GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________
Trimis de____________________________________________________________________
II Date familiale
Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________
Relaţii icircn familie____________________________________________________________________
Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________
Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________
III Evoluţia copilului
Sarcina____________________________________Naşterea________________________________
Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________
Vorbirea in propoziţii________________________
IV Examen medical
__________________________________________________________________________________
V Examen psihologic
Organizarea spaţială _______________________________________________________________
Organizare temporală_______________________________________________________________
Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________
Lateralitate dominantă_______________________________________________________________
Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________
Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________
Trăsături de personalitate____________________________________________________________
VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs
Gradiniţa__________________________________________________________________________
Şcoala___________________________________________________________________________
Logopedie________________________________________________________________________
VII Examen logopedic
Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________
Cauze posibile _________________________________________________________
27
DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI
Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________
Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________
Pronunţarea silabelor________________________________________________________________
Sunete afectate_____________________________________________________________________
Calitatea vocii______________________________________________________________________
Motricitatea generală________________________________________________________________
Motricitatea facială__________________________________________________________________
Motricitatea linguală_________________________________________________________________
Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________
Vălul palatin_______________________________________________________________________
Dentiţia___________________________________________________________________________
Respiraţia_________________________________________________________________________
Auzul fonematic____________________________________________________________________
Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________
Scriere- Copiere ____________________________________________________________
- Dictare____________________________________________________________________
- Compunere________________________________________________________________
Citire____________________________________________________________________________
Diagnostic logopedic___________________________________________________________
Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________
______________________________________________________________________________
VII Alte date
Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________
Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________
Recomandări pentru familie___________________________________________________________
Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________
__________________________________________________________________________________
SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED
_____________________________________________
Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ
Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti
Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ
Universitatea Bucureşti
28
AMINTIRI BUNE PRACTICI
Conţinuturi (detalieri)
Obiective de
referinţă
Activităţi de
icircnvăţare Resurse Evaluare
ASISTENŢA
- fragmente din carteamdash
Viaţa ca un pom de Crăciun
- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu
Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip
Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte
Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate
Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip
- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta
Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău
Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip
Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare
Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti
CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA
PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune
lectura personalizată a programelor şcolare
planificarea calendaristică
proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor
Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate
Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate
Icircn ce scop
voi face
Ce voi face
Cu ce
voi
face
Cum voi
face
Cacirct s-a realizat
Selectarea conţinuturilor
Analiza resurselor
Determinarea activităţilor de icircnvăţare
Stabilirea instrumentelor de evaluare
Identificarea obiectivelor
29
Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI
LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo
CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo
CPăunescu EDP 1982
Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti
IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT
bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate
nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă
naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de
statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn
Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo
bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a
sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor
programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de
dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor
angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare
Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu
personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea
lor cu copiii cu nevoi speciale
Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă
pentru copiii cu dizabilităţi
Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la
diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de
gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special
sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu
dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări
socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn
şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale
de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie
de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi
alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi
gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru
Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor
judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma
curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă
adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea
durata şcolarizării poate să difere
Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative
speciale au acces la resurse psihopedagogice de
reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri
de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn
comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de
icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la
toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase
speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile
speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de
masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să
se ocupe mult mai bine de elevii
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
Conţinutul manualului
este adecvat
UTILIZARE
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi
elemente de conţinut din manual
Adaptare Omitere Adăugare
Alte materiale suport
NU
DA
Icircnlocuire
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
16
CARNAVAL DE HALLOWEEN
Toamna a venit aducacircnd cu ea mirosul icircmbietor al
fructelor şi foşnetul frunzelor uscate Icircntr-o astfel de seară magică icircncojuraţi de dovleci şi icircmbrăcaţi icircn diverse costume care mai de care mai icircnspăimacircntătoare elevii claselor a III a A şi a IV a A din Şcoala cu clasele I-VIII Nr2 Boldeşti-Scăieni au decis să sărbătorească Halloweenul Au dansat şi s-au luptat cu spiritele celor morţi pe muzica specifică acestei sărbători După dans au ales
Cel mai icircnfricoşător costum
Cel mai original costum
Cea mai bună prezentare a unui personaj
Această activitate a fost coordonată de doamnele icircnvăţătoare
Prof icircnvprimar Manuela Stan Prof icircnvprimar Florica Manea
Şcoala cu cls I-VIII Nr2 Boldeştindash Scăieni
PROGRAM DE SPRIJIN ndash AJUTOR ACORDAT ELEVILOR CU CES DIN ŞCOLILE DE MASĂ
PENTRU REDUCEREA ABSENTEISMULUI
Din ce icircn ce mai multi copii cu dificultǎţi de icircnvăţare
recunoscuţi sau nu ca avacircnd nevoi speciale de educaţie icircnvaţǎ icircn şcolile obişnuite Este o tendinţǎ şi o realitate cǎ elevii cu CES au nevoie dar şi posibilitatea de a fi acceptaţi icircn şcolile de masǎ Ei trebuie sǎ steaicircnveţe alǎturi de ceilalţi copii CINE SUNT EI Sunt copii cu ADHD deficienţe mintale uşoare asociate sau nu cu disgrafie discalculie dislexie mai rar copii cu deficienţe severe (mai ales acolo unde nu existǎ şcoli speciale) sindrom Down tulburǎri de comportament Ei sunt cei care perturbǎ desfǎşurarea orelor prin intervenţii verbale sau de mişcare inatenţie nu dau curs cerinţelor nu fac faţǎ cerinţelor şcolare-nu reţin informaţia nu reuşesc sǎ icircnveţe litere sauşi cifre nu pot efectua calcule lecturi de text au un comportament agresiv nu socializeazǎ refuzǎ comunicarea
Nedepistaţi la timp ca avacircnd reale probleme şi nu din lipsǎ de voinţǎ şi motivaţie de a icircnvǎţa astfel de elevi sunt ―abonaţi la absenteism şi ulterior abandon şcolar Absenteismul survine ca urmare a plictiselii la ore nu icircntelege nimic sau aproape nimic din lecţii ulterior lipsa atenţiei frica de note mici şi foarte mici catalogarea sa de cǎtre colegi şi profesori ca ―elev problemǎ ruşinea clasei frica de repetenţie frica de coerciţia pǎrinţilor chinul din orele icircn care se dau evaluǎri
Elevul cu CES (depistat sau nu) dacǎ este lǎsat repetent nu va mai dori sa meargǎ mai departe şi va abandona şcoala icircngroşacircnd racircndurile şomerilor consumatorilor de substanţe vagabondajetc Programul de sprijin care este implementat icircn sistemul de icircnvǎţǎmacircnt din Romania de cacircţiva ani a venit icircn ajutorul elevilor cu CES dar şi al pǎrinţilor acestora şi al cadrelor didactice fiind de un real folos
Activitǎţile desfǎşurate de profesorul de sprijin (cu pregǎtire psihologicǎ pedagogicǎ) metodele utilizate icircn dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare de scris-citit şi calcul au efecte pozitive asupra evoluţiei copiilor icircn ceea ce priveşte achiziţiile cognitive comportamentale şi de socializare Activitǎţile de consiliere a pǎrinţilor şi cadrelor didactice de la clasa icircn ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi evaluare a acestor elevi cu CES au dus la cresterea icircn timp a motivaţiei elevilor şi nevoia de rezultate mai bune creşterea icircncrederii de sine şi a imaginii de sine Nu puţine au fost cazurile de elevi cu CES care depistaţi la timp şi urmacircnd programul de sprijin au reuşit sǎ depǎşeascǎ barierele interioare ale neputinţei dar şi cele ale grupului de apartenenţǎ (al clasei) fiind un bun exemplu pentru colegii normal dezvoltaţi intelectual dar dezinteresaţi Exemple Cazul 1 Elevul EB - clasa a 8-a este icircn programul de sprijin din clasa a 5-a Diagnosticat cu intelect liminar dificultǎţi de icircnvǎţare elemente ADHD Icircn clasa a 6-a a icircnceput sǎ absenteze foarte mult nemaidorind sǎ frecventeze şcoala deoarece colegii racircdeau frecvent de el fǎceau glume pe seama lui icircl jigneau fapt care-i producea inhibiţii tulburǎri afectiv-emoţionale şi de comunicare majore Datoritǎ intervenţiei profesorului de sprijin icircmpreunǎ cu profesorul diriginte şi familia prin terapii specifice comportamentale acesta a icircnceput sǎ-şi schimbe atitudinea faţǎ deşcoalǎ şi faţǎ de cei din jur Ca urmare s-a produs o modificare pozitivǎ icircn atitudine ţinutǎ comunicare reducerea absenteismului şi creşterea
BUNE PRACTICI
17
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
randamentului şcolar icircn special la
disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore
de icircnvǎţare
Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn
programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de
douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de
atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat
frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin
motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)
Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi
eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ
conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a
condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt
clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome
icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor
Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru
elevii cu CES
-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru
includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare
a icircnvǎţǎrii
-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor
prin programul de sprijin
-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES
-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica
elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului
acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile
integratoare
-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea
programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de
dificultǎţile pe care le au aceşti elevi
Prof itinerant Dan Magdalena
Şcoala Specială Nr2 Ploieşti
DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN
DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI
bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi
armonios personalitatea are nevoie de iubire şi
icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor
Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)
Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele
ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o
poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament
specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului
trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia
rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei
şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se
constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa
crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea
numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte
opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei
noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei
conjugale
Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui
climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi
dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un
spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa
conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea
copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei
dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de
ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea
primelor experienţe de socializare
Familia trebuie să fie un garant de securitate de
protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru
toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se
nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind
virtuţile sociale şi morale
Dimensiunea afectivă a mediului familial este
componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare
importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp
poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai
mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce
tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori
nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei
cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral
pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai
nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care
conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau
de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea
părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un
mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai
grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea
copilului
Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn
comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi
transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter
negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de
cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-
un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă
ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă
―Părinţii răi au fiii şi mai răi
Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn
cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din
acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai
naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu
certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii
Atmosfera căminului familial primeşte o mare
icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc
şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima
care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn
dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre
părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele
momente pe care le traversează familia
Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de
către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care
copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei
comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel
deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste
laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va
extinde tot sub această formă şi icircn societate
Atmosfera din familie este pentru copil soarele
apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are
nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană
pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi
icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea
lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de
unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi
bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele
mai frumoase hăinuţe
18
Profesorul trebuie să icircmbine limbajul
vorbit cu gesturile să foloseasca imagini
planşe panouri
Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi
numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E
greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui
el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu
bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii
este treaba fiecărui membru
Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii
Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu
copiii
1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea
Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să
audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le
transmită să audă totodată punctele de vedere ale
copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le
comunică aceştia
Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea
asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute
Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu
le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze
un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi
icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile
placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune
părinţilor doar ce vor să audă
Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul
icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute
2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie
sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza
gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i
disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă
Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar
respect pentru atitudinea copilului
3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi
posibila soluţie
Nu-i spune copilului nimic negativ despre el
4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la
ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la
persoana icircntacirci
5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce
apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn
cauză nu evalua trăsături de caracter
Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă
propriile lor concluzii
6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn
imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate
Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au
nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze
cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i
vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi
neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi
manifeste sentimentele
7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima
icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt
dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate
Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi
independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct
se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte
BIBLIOGRAFIE
Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-
editura Polirom Iaşi 2005
Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale
ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti
2006
Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine
copilul)-editura Trei Bucureşti 2007
Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura
Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999
Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion
Bucureşti 1993
Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas
Bucureşti 2006
Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005
Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006
Prof icircnv primar DIANA SAVU
COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI
FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-
Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte
19
DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI
AR
IA
CU
RR
ICU
LA
RĂ
O
BIE
CT
IVE
C
RIT
ER
II M
INIM
AL
E D
E
PE
RF
OR
MA
NŢ
Ă
PE
RIO
AD
A
MIJ
LO
AC
E D
E R
EA
LIZ
AR
E
ST
RA
TE
GII S
PE
CIF
ICE
E
VA
LU
AR
E
Mate
matică ş
i ştiin
ţe
Form
are
a d
eprinderii de
aplic
are
a a
lgoritm
ulu
i adunării cu tre
cere
peste
ord
in
Dezvoltare
a r
aţionam
entu
lui
mate
matic
C1 A
plic
ă icircn m
od c
ore
ct
alg
oritm
ul pentr
u o
pera
ţii de
form
a
+
+
+ u
tilizacircnd m
ate
rial concre
t
C2
Calc
ule
ază c
ore
ct
C
3
Asocia
ză o
pera
ţiei de
adunare
lim
baju
l m
ate
matic
respectiv s
ituaţii cotidie
ne
021
02
011
051
02
011
091
02
011
121
02
011
161
02
011
191
02
011
231
02
011
261
02
011
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
cu m
ate
rial concre
t
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
fără
mate
rial concre
t
-+
cu m
ate
rial concre
t
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
-
Ex de a
socie
re a
lim
baju
lui
mate
matic c
u o
pera
ţia d
e
adunare
T
est
de e
valu
are
- E
v parţ
ială
FB
-
Ev parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
S ndash
se v
a u
tiliz
a
mate
rialu
l concre
t icircn
continuare
-Ev parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
FB
-E
v fi
nală
FB
ndasho
bie
cti
ve
icircnd
ep
lin
ite
F
IŞĂ
DE
OB
SE
RV
AR
E Ş
I E
VA
LU
AR
E A
PR
OG
RE
SU
LU
I Ş
CO
LA
R
- m
od
el-
Pro
f iti
nera
nt
meto
dis
t N
ico
leta
Ad
et
Cen
tru
l Ş
co
lar
Sp
ecia
l P
loie
şti
20
Proiect Web Quest
MEDIUL ACVATIC
bdquo Acvariul meu
INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti
Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această
grădină Zoo nu există un acvariu
Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o
emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei
Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este
realizarea insectarului a ierbarului creşterea
păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si
a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu
este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care
deconectează creează buna - dispoziţie bucurie
sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se
preocupă de acest lucru
SARCINA DE LUCRU
Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo
totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un
acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui
la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu
voi trebuie să
Alegeţi un mediu acvatic
Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
Proiectează-ţi acvariul
ACVARIUL MEU
Pentru realizarea acvariului este nevoie de
Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)
Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu
aparat pentru oxigenarea apei
PEŞTIŞORII DE ACVARIU
1 Peştele ndashvoal
2Carasul auriu
3 Peştele ndashguppi
4Peştele ndashzebra
5 Peştele ndashscalar
6 Peştele cu spada
7 Peştele ndashluptator
8 Plati
9 Moli negru
10 Gurami
11 Peştele-neon
Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din
acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem
următoarele intervenţii zilnice
icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte
depuneri
scoaterea animalelor şi plantelor moarte
completarea apei
hrănirea animalelor
vom avea icircn permanenţă langă acvariu un
recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o
săptămacircnă
toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu
trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe
reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se
face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu
apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi
cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă
pentru a nu-i lovi
Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să
ţinem cont de următoarele criterii
1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne
permite spaţiul
2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante
de acvariu
3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn
permanenţă curat şi fără corpuri străine care să
afecteze peştişorii
4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura
camerei)
5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie
tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor
condiţii de viaţă
6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici
icircmpreună cu cei agresivi
7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni
8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage
atenţia peştilor ci le vom vorbi
BUNE PRACTICI
21
BUNE PRACTICI
9 vom proteja peştii de zgomotul produs
de aspirator de maşina de spălat sau de
alte zgomote care pot produce pentru
aceştia şocuri sau chiar moartea
10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a
evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului
11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben
portocaliu sperie peştii
12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru
completarea apei evacuate se va păstra numai icircn
vase de plastic sau sticlă nu de metal
13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a
putea interveni icircn caz de nevoie
PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)
Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge
(scoica) (melcul)
rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu
PROCESUL
1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii
2 Fiecare grup icircşi va alege
Un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic
Crearea mediului avatic
3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile
Un mediu acvatic
Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu
acvatic
Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
acvatic fără nici o problemă
Crearea mediului avatic
Desenează un poster la scară a acvariului tău după care
crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului
acasă sau la şcoala
1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii
acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-
curi
2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din
acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd
fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu
3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta
Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn
legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi
a-ţi completa cunoştinţele
Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati
peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen
făcut icircnainte pe aceasta
22
BUNE PRACTICI
Insuficient Suficient Bine Foarte bine
Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)
Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului
Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final
Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat
CONCLUZII
- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te
ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de
asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte
Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte
bine
1 Căutarea şi
regăsirea
informaţiilor
Nu colectează nici o
informaţie despre
tema propusă
Colectează foarte
puţine informaţii
despre tema
propusă
Colectează
informaţii cele mai
multe fiind legate de
animale
Colectează o
multitudine de
informaţii despre
peştii din lista
propusă
2 Utilizarea
resurselor
proiectului
WebQuest
Nu utilizează sursele
indicate icircn proiect şi
nici alte surse
Utilizează puţin din
sursele indicate icircn
proiect
Utilizează
majoritatea surselor
indicate icircn proiect
sau alte surse
Utilizează eficient
toate resursele din
proiect
3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte
rar manifestacircnd de-
zinteres pt activitate
Cooperează de
obicei constant si
periodic la solicitări
Cooperează
permanent şi icircşi
ajuta colegii lenţi icircn
acţiune
4 Prezentarea
raportului individual
Nu stăpacircneşte
limbajul specific
Face greşeli de
limbaj şi prezintă o
implicare fluctuantă
folosind maxim 3
resurse
Face greşeli de
limbaj care nu
afectează
icircnţelegerea fişei de
observare
Lucrarea este clar
prezentată
conţinacircnd fişa de
obsevaţie şi
informaţii scrise din
cărţi şi reviste
icircnsoţite de desene
proprii legate de
diferite specii de
peşti de acvariu
EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ
B EVALUAREA PE ECHIPE
23
Prin proiectul realizat se furnizează şi se
remarcă următoarele rezultate
Formularea de judecăţi simple (pe baza
observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)
despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor
şi a animalelor
Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea
dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor
Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra
naturii efectele acestora
Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-
primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii
simple
Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn
lumea plantelor şi a animalelor
Ghidul profesorului
Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-
melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii
şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de
acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu
modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de
selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile
VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE
Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se
derulează pe durată lungă pentru o procesare a
informaţiei structurare şi extindere eficientă a
cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul
lor
Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel
Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile
elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere
asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de
dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul
liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau
la şcoală
1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu
alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel
mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo
cunoaşterea diferitelor specii de peşti
2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit
elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi
libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu
criteriu pentru realizarea unui acvariu
3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite
de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele
sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care
pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a
acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea
unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare
icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene
4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin
descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a
modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse
diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea
critică
5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile
dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi
comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei
mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui
6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de
aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar
derularii proiectului la clasă
Web Questul responsabilizează copilul sau grupul
icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea
sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară
BIBLIOGRAFIE
1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici
Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate
perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca
Tacircrgovişte 2008
2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom
3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-
hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials
Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu
Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
BUNE PRACTICI
24
FIŞĂ DE LUCRU
pentru diferenţierea şi scrierea
corectă a literelor icirc şi acirc
1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare
__________ __________ ____________
____________ ____________ _____________
2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte
bacirctă cacircine gacircndac
______ _______ ________
pacircine gacircscă bracircnză
________ _______ ________
3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu
literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite
__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine
__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci
m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare
__săm__nţă
4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn
culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele
care conţin sunetul acircrdquo
lacircnă _______ adacircnc _________
macircţă _______ bacircrnă __________
racircde ________ cacircine __________
sacircnge _______ cacircrpă _________
gacircrlă ________ tacircrnă ___________
bacirctă _________ pacircine __________
icircmpleti _________________
bracircnduşă ________________
icircndulci___________________
icircnflori __________________
vacircnator __________________
icircnverzi__________________
macircncare ________________
sacircmbure_________________
tacircrnăcop ________________
5 Eu am scris una tu scrii mai multe
icircmpăratrarr_____________
macircnerrarr______________
cacircinerarr ______________
macircnz rarr______________
cacircntecrarr _____________
macircţa rarr_______________
gacircndacrarr______________
pacircine rarr_______________
hacircrtie rarr_______________
sacircmbure rarr ____________
ţacircnţarrarr________________
sacircnzianărarr______________
zacircnărarr_________________
vacircnătorrarr_______________
6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie
icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp
____________________________________________
blacircnd Sacircnziana zacircmbeste
_____________________________________________
pacircinea Cacircinele icircnfulecă
____________________________________________
icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa
____________________________________________
7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos
Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri
Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni
Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui
Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi
Bibliografie
1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom
2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed
Universul Enciclopedic Bucureşti 2009
Prof itinerant Iuliana Lixandru
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
25
FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului
1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt
2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează
3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc
____________ __________ __________
_______________ _______________
Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti
NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________
FICHE DrsquoEacuteVALUATION
I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR
II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles
ont une belle maison
avons un grand chien
ai une robe rouge
a une petite soeur
avez un crayon noir
as une calculette
III Complegravete par ai as a avons avez ont
Nous une grosse chatte
Jrsquo beaucoup drsquoamis
Vous un chien noir
Il Elle un livre drsquohistoire
Tu les cheveux courts
Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă
1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului
2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii
3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate
exerciţiile
Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea
Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni
BUNE PRACTICI
AVOIR avons
Tu
ont
Nous
as
avez
Ilselles
Je elle
vous
a
J
26
DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI
MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI
SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA
Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom
Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________
Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________
FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ
I Date personale
Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________
Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______
Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________
GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________
Trimis de____________________________________________________________________
II Date familiale
Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________
Relaţii icircn familie____________________________________________________________________
Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________
Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________
III Evoluţia copilului
Sarcina____________________________________Naşterea________________________________
Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________
Vorbirea in propoziţii________________________
IV Examen medical
__________________________________________________________________________________
V Examen psihologic
Organizarea spaţială _______________________________________________________________
Organizare temporală_______________________________________________________________
Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________
Lateralitate dominantă_______________________________________________________________
Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________
Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________
Trăsături de personalitate____________________________________________________________
VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs
Gradiniţa__________________________________________________________________________
Şcoala___________________________________________________________________________
Logopedie________________________________________________________________________
VII Examen logopedic
Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________
Cauze posibile _________________________________________________________
27
DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI
Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________
Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________
Pronunţarea silabelor________________________________________________________________
Sunete afectate_____________________________________________________________________
Calitatea vocii______________________________________________________________________
Motricitatea generală________________________________________________________________
Motricitatea facială__________________________________________________________________
Motricitatea linguală_________________________________________________________________
Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________
Vălul palatin_______________________________________________________________________
Dentiţia___________________________________________________________________________
Respiraţia_________________________________________________________________________
Auzul fonematic____________________________________________________________________
Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________
Scriere- Copiere ____________________________________________________________
- Dictare____________________________________________________________________
- Compunere________________________________________________________________
Citire____________________________________________________________________________
Diagnostic logopedic___________________________________________________________
Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________
______________________________________________________________________________
VII Alte date
Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________
Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________
Recomandări pentru familie___________________________________________________________
Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________
__________________________________________________________________________________
SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED
_____________________________________________
Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ
Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti
Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ
Universitatea Bucureşti
28
AMINTIRI BUNE PRACTICI
Conţinuturi (detalieri)
Obiective de
referinţă
Activităţi de
icircnvăţare Resurse Evaluare
ASISTENŢA
- fragmente din carteamdash
Viaţa ca un pom de Crăciun
- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu
Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip
Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte
Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate
Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip
- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta
Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău
Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip
Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare
Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti
CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA
PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune
lectura personalizată a programelor şcolare
planificarea calendaristică
proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor
Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate
Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate
Icircn ce scop
voi face
Ce voi face
Cu ce
voi
face
Cum voi
face
Cacirct s-a realizat
Selectarea conţinuturilor
Analiza resurselor
Determinarea activităţilor de icircnvăţare
Stabilirea instrumentelor de evaluare
Identificarea obiectivelor
29
Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI
LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo
CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo
CPăunescu EDP 1982
Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti
IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT
bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate
nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă
naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de
statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn
Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo
bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a
sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor
programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de
dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor
angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare
Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu
personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea
lor cu copiii cu nevoi speciale
Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă
pentru copiii cu dizabilităţi
Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la
diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de
gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special
sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu
dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări
socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn
şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale
de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie
de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi
alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi
gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru
Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor
judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma
curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă
adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea
durata şcolarizării poate să difere
Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative
speciale au acces la resurse psihopedagogice de
reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri
de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn
comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de
icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la
toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase
speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile
speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de
masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să
se ocupe mult mai bine de elevii
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
Conţinutul manualului
este adecvat
UTILIZARE
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi
elemente de conţinut din manual
Adaptare Omitere Adăugare
Alte materiale suport
NU
DA
Icircnlocuire
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
17
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
randamentului şcolar icircn special la
disciplinele unde icircntacircmpina dificultǎţi majore
de icircnvǎţare
Cazul 2 Eleva IE- clasa a 7-a este icircn
programul de sprijin din clasa a 5-a A rǎmas repetentǎ de
douǎ ori Diagnosticatǎ cu intelect liminar tulburǎri de
atenţie discalculie Anii şcolari anteriori a absentat
frecvent de la şcoalǎ inclusiv de la orele de sprijin
motivacircnd cǎ nu se poate trezi (eleva icircnvǎţa după-amiaza)
Icircn urma deselor discuţii cu pǎrinţii profesorul diriginte şi
eleva aplicarea terapiilor specifice eleva a icircnceput sǎ
conştientizeze necesitatea frecventǎrii şcolii fapt ce a
condus la creşterea motivaţiei icircn absolvirea mǎcar a opt
clase A reuşit sǎ constientizeze necesitatea unei diplome
icircn gǎsirea unui loc de muncǎ icircn viitor
Mǎsuri de prevenţie a absenteismului scolar pentru
elevii cu CES
-identificarea şi evaluarea elevilor cu CES pentru
includerea icircn programe specifice de recuperareameliorare
a icircnvǎţǎrii
-consiliere asistenţǎ sprijin icircn icircnvǎţare acordat elevilor
prin programul de sprijin
-monitorizarea evoluţiei şcolare a elevilor cu CES
-organizarea de icircntacirclniri şi dezbateri pe problematica
elevilor cu CES (icircn special reducerea absenteismului
acestora) cu pǎrinţii şi cadrele didactice din şcolile
integratoare
-sprijin acordat de profesorii itineranţi icircn elaborarea
programelor de recuperare (flexibilizare) funcţie de
dificultǎţile pe care le au aceşti elevi
Prof itinerant Dan Magdalena
Şcoala Specială Nr2 Ploieşti
DESPRE FAMILIE ŞI ROLUL EI IcircN
DEZVOLTAREA AFECTIVITĂŢII COPILULUI
bdquoCopilul pentru a-şi dezvolta complet şi
armonios personalitatea are nevoie de iubire şi
icircnţelegere (declaraţia Adunării Generale a Naţiunilor
Unite din 1959 asupra drepturilor copilului)
Copilul este o fiinţă cu icircnsuşiri calitativ diferite de cele
ale adultului şi are icircn mod legitim dreptul de a ocupa o
poziţie privilegiată şi de a se bucura de un ―tratament
specific Sănătatea dezvoltarea şi educaţia copilului
trebuie să fie icircn centrul preocupărilor familiei Familia
rămacircne grupul social vital icircn asigurarea icircngrijirii protecţiei
şi educaţiei copilului Icircn contextul schimbărilor sociale se
constată o diversificare a modelelor familiale frecvenţa
crescacircndă a coabitărilor (concubinaje) creşterea
numărului divorţurilor a familiilor cu un singur părinte
opţiunea unor femei de a avea un copil icircn afara căsătoriei
noile forme coexistacircnd cu modelul ―clasic al familiei
conjugale
Icircn viaţa de familie un rol deosebit icircl are crearea unui
climat sau mediu familial optim bazat pe icircnţelegere şi
dragoste Căminul familial casa icircn care trăim este un
spaţiu cu totul aparte deosebit de important pentru viaţa
conjugală a soţilor dar şi pentru creşterea şi educarea
copiilor Climatul mediul familial are cel puţin trei
dimensiuni factor de coagulare icircn plan afectiv loc de
ocrotire de siguranţă şi spaţiu eterogen pentru icircnvăţarea
primelor experienţe de socializare
Familia trebuie să fie un garant de securitate de
protecţie fizică afectivă mentală morală şi socială pentru
toţi membrii ei dar mai cu seamă pentru copii Icircn familie se
nasc oameni persoane cetăţeni şi tot aici ei deprind
virtuţile sociale şi morale
Dimensiunea afectivă a mediului familial este
componenta de cea mai mare forţă de cea mai mare
importanţă pentru viaţa de familie dar icircn acelaşi timp
poate deveni şi componenta cea mai vulnerabilă Cea mai
mică tulburare icircn echilibrul afectiv al părinţilor poate aduce
tulburări nebănuit de mari icircn psihicul copiilor Uneori
nesăbuinţa partenerilor poate duce la destrămarea familiei
cu consecinţe extrem de grave icircn plan psihic şi moral
pentru toţi membrii ei Nimeni nu se poate considera mai
nefericit decacirct un om şi cu atacirct mai mult un copil care
conştientizează că nu mai este iubit de părinţi de fraţi sau
de surori Lipsa dragostei pentru copil mai ales din partea
părinţilor poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia Un
mediu familial lipsit de căldură sufletească sau şi mai
grav viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formarea
copilului
Defectele părinţilor se vor regăsi mai tacircrziu icircn
comportamentul copilului devenit adult Părinţii lacomi
transmit vracircnd-nevracircnd această trăsătură de caracter
negativ şi copiilor icirci icircmping pe calea avariţiei a obţinerii de
cacirct mai mulţi bani şi bunuri materiale Copiii crescuţi icircntr-
un climat violent pot deveni la racircndul lor la vacircrsta adultă
ei icircnşişi violenţi Juvenal făcea următoarea remarcă
―Părinţii răi au fiii şi mai răi
Dacă aceştia sunt crescuţi icircn lăcomie şi celelalte vicii icircn
cele din urmă ei se răzvrătesc icircmpotriva părinţilor Din
acest motiv duioşia şi tandreţea sunt icircnţelese ca cele mai
naturale mai fireşti manifestări ale vieţii Ele asigură cu
certitudine căldura şi confortul sufletesc al icircntregii familii
Atmosfera căminului familial primeşte o mare
icircncărcătură afectivă dacă dragostea se dăruieşte reciproc
şi dacă fiecare persoană din familie doreşte să fie prima
care să poată oferi acest lucru Această icircntrecere icircn
dragoste generează respectul şi deschide dialogul icircntre
părinţi şi copii chiar icircn cele mai delicate şi mai grele
momente pe care le traversează familia
Un climat afectiv creat cu măsură şi icircnţelepciune de
către părinţi icircn casă se constituie icircn prima şcoală la care
copilul icircnvaţă să pună relaţiile dintre membri unei
comunităţi sub semnul armoniei şi echilibrului nu sub cel
deşănţat al egoismului urii şi furiei Odată icircnsuşite aceste
laquolecţiiraquode către copil icircn familie se poate sconta că el le va
extinde tot sub această formă şi icircn societate
Atmosfera din familie este pentru copil soarele
apa căldura şi solul pentru o plantă Un copil nu are
nevoie numai de macircncare pentru trup ci şi de hrană
pentru suflet de aceea armonia căminului dragostea şi
icircnţelegerea dintre părinţi prezenţa şi atenţia lor atitudinea
lor dreaptă şi nepărtinitoare faţă de copii sentimentul de
unitate a familiei contează mai mult decacirct toate jucăriile şi
bunătăţile din lume decacirct cele mai exotice vacanţe şi cele
mai frumoase hăinuţe
18
Profesorul trebuie să icircmbine limbajul
vorbit cu gesturile să foloseasca imagini
planşe panouri
Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi
numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E
greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui
el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu
bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii
este treaba fiecărui membru
Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii
Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu
copiii
1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea
Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să
audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le
transmită să audă totodată punctele de vedere ale
copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le
comunică aceştia
Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea
asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute
Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu
le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze
un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi
icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile
placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune
părinţilor doar ce vor să audă
Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul
icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute
2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie
sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza
gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i
disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă
Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar
respect pentru atitudinea copilului
3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi
posibila soluţie
Nu-i spune copilului nimic negativ despre el
4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la
ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la
persoana icircntacirci
5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce
apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn
cauză nu evalua trăsături de caracter
Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă
propriile lor concluzii
6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn
imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate
Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au
nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze
cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i
vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi
neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi
manifeste sentimentele
7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima
icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt
dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate
Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi
independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct
se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte
BIBLIOGRAFIE
Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-
editura Polirom Iaşi 2005
Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale
ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti
2006
Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine
copilul)-editura Trei Bucureşti 2007
Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura
Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999
Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion
Bucureşti 1993
Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas
Bucureşti 2006
Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005
Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006
Prof icircnv primar DIANA SAVU
COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI
FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-
Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte
19
DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI
AR
IA
CU
RR
ICU
LA
RĂ
O
BIE
CT
IVE
C
RIT
ER
II M
INIM
AL
E D
E
PE
RF
OR
MA
NŢ
Ă
PE
RIO
AD
A
MIJ
LO
AC
E D
E R
EA
LIZ
AR
E
ST
RA
TE
GII S
PE
CIF
ICE
E
VA
LU
AR
E
Mate
matică ş
i ştiin
ţe
Form
are
a d
eprinderii de
aplic
are
a a
lgoritm
ulu
i adunării cu tre
cere
peste
ord
in
Dezvoltare
a r
aţionam
entu
lui
mate
matic
C1 A
plic
ă icircn m
od c
ore
ct
alg
oritm
ul pentr
u o
pera
ţii de
form
a
+
+
+ u
tilizacircnd m
ate
rial concre
t
C2
Calc
ule
ază c
ore
ct
C
3
Asocia
ză o
pera
ţiei de
adunare
lim
baju
l m
ate
matic
respectiv s
ituaţii cotidie
ne
021
02
011
051
02
011
091
02
011
121
02
011
161
02
011
191
02
011
231
02
011
261
02
011
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
cu m
ate
rial concre
t
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
fără
mate
rial concre
t
-+
cu m
ate
rial concre
t
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
-
Ex de a
socie
re a
lim
baju
lui
mate
matic c
u o
pera
ţia d
e
adunare
T
est
de e
valu
are
- E
v parţ
ială
FB
-
Ev parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
S ndash
se v
a u
tiliz
a
mate
rialu
l concre
t icircn
continuare
-Ev parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
FB
-E
v fi
nală
FB
ndasho
bie
cti
ve
icircnd
ep
lin
ite
F
IŞĂ
DE
OB
SE
RV
AR
E Ş
I E
VA
LU
AR
E A
PR
OG
RE
SU
LU
I Ş
CO
LA
R
- m
od
el-
Pro
f iti
nera
nt
meto
dis
t N
ico
leta
Ad
et
Cen
tru
l Ş
co
lar
Sp
ecia
l P
loie
şti
20
Proiect Web Quest
MEDIUL ACVATIC
bdquo Acvariul meu
INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti
Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această
grădină Zoo nu există un acvariu
Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o
emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei
Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este
realizarea insectarului a ierbarului creşterea
păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si
a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu
este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care
deconectează creează buna - dispoziţie bucurie
sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se
preocupă de acest lucru
SARCINA DE LUCRU
Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo
totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un
acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui
la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu
voi trebuie să
Alegeţi un mediu acvatic
Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
Proiectează-ţi acvariul
ACVARIUL MEU
Pentru realizarea acvariului este nevoie de
Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)
Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu
aparat pentru oxigenarea apei
PEŞTIŞORII DE ACVARIU
1 Peştele ndashvoal
2Carasul auriu
3 Peştele ndashguppi
4Peştele ndashzebra
5 Peştele ndashscalar
6 Peştele cu spada
7 Peştele ndashluptator
8 Plati
9 Moli negru
10 Gurami
11 Peştele-neon
Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din
acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem
următoarele intervenţii zilnice
icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte
depuneri
scoaterea animalelor şi plantelor moarte
completarea apei
hrănirea animalelor
vom avea icircn permanenţă langă acvariu un
recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o
săptămacircnă
toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu
trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe
reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se
face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu
apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi
cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă
pentru a nu-i lovi
Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să
ţinem cont de următoarele criterii
1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne
permite spaţiul
2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante
de acvariu
3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn
permanenţă curat şi fără corpuri străine care să
afecteze peştişorii
4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura
camerei)
5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie
tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor
condiţii de viaţă
6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici
icircmpreună cu cei agresivi
7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni
8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage
atenţia peştilor ci le vom vorbi
BUNE PRACTICI
21
BUNE PRACTICI
9 vom proteja peştii de zgomotul produs
de aspirator de maşina de spălat sau de
alte zgomote care pot produce pentru
aceştia şocuri sau chiar moartea
10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a
evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului
11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben
portocaliu sperie peştii
12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru
completarea apei evacuate se va păstra numai icircn
vase de plastic sau sticlă nu de metal
13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a
putea interveni icircn caz de nevoie
PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)
Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge
(scoica) (melcul)
rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu
PROCESUL
1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii
2 Fiecare grup icircşi va alege
Un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic
Crearea mediului avatic
3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile
Un mediu acvatic
Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu
acvatic
Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
acvatic fără nici o problemă
Crearea mediului avatic
Desenează un poster la scară a acvariului tău după care
crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului
acasă sau la şcoala
1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii
acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-
curi
2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din
acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd
fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu
3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta
Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn
legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi
a-ţi completa cunoştinţele
Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati
peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen
făcut icircnainte pe aceasta
22
BUNE PRACTICI
Insuficient Suficient Bine Foarte bine
Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)
Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului
Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final
Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat
CONCLUZII
- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te
ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de
asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte
Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte
bine
1 Căutarea şi
regăsirea
informaţiilor
Nu colectează nici o
informaţie despre
tema propusă
Colectează foarte
puţine informaţii
despre tema
propusă
Colectează
informaţii cele mai
multe fiind legate de
animale
Colectează o
multitudine de
informaţii despre
peştii din lista
propusă
2 Utilizarea
resurselor
proiectului
WebQuest
Nu utilizează sursele
indicate icircn proiect şi
nici alte surse
Utilizează puţin din
sursele indicate icircn
proiect
Utilizează
majoritatea surselor
indicate icircn proiect
sau alte surse
Utilizează eficient
toate resursele din
proiect
3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte
rar manifestacircnd de-
zinteres pt activitate
Cooperează de
obicei constant si
periodic la solicitări
Cooperează
permanent şi icircşi
ajuta colegii lenţi icircn
acţiune
4 Prezentarea
raportului individual
Nu stăpacircneşte
limbajul specific
Face greşeli de
limbaj şi prezintă o
implicare fluctuantă
folosind maxim 3
resurse
Face greşeli de
limbaj care nu
afectează
icircnţelegerea fişei de
observare
Lucrarea este clar
prezentată
conţinacircnd fişa de
obsevaţie şi
informaţii scrise din
cărţi şi reviste
icircnsoţite de desene
proprii legate de
diferite specii de
peşti de acvariu
EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ
B EVALUAREA PE ECHIPE
23
Prin proiectul realizat se furnizează şi se
remarcă următoarele rezultate
Formularea de judecăţi simple (pe baza
observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)
despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor
şi a animalelor
Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea
dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor
Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra
naturii efectele acestora
Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-
primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii
simple
Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn
lumea plantelor şi a animalelor
Ghidul profesorului
Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-
melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii
şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de
acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu
modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de
selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile
VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE
Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se
derulează pe durată lungă pentru o procesare a
informaţiei structurare şi extindere eficientă a
cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul
lor
Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel
Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile
elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere
asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de
dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul
liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau
la şcoală
1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu
alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel
mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo
cunoaşterea diferitelor specii de peşti
2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit
elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi
libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu
criteriu pentru realizarea unui acvariu
3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite
de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele
sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care
pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a
acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea
unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare
icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene
4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin
descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a
modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse
diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea
critică
5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile
dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi
comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei
mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui
6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de
aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar
derularii proiectului la clasă
Web Questul responsabilizează copilul sau grupul
icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea
sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară
BIBLIOGRAFIE
1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici
Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate
perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca
Tacircrgovişte 2008
2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom
3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-
hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials
Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu
Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
BUNE PRACTICI
24
FIŞĂ DE LUCRU
pentru diferenţierea şi scrierea
corectă a literelor icirc şi acirc
1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare
__________ __________ ____________
____________ ____________ _____________
2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte
bacirctă cacircine gacircndac
______ _______ ________
pacircine gacircscă bracircnză
________ _______ ________
3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu
literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite
__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine
__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci
m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare
__săm__nţă
4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn
culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele
care conţin sunetul acircrdquo
lacircnă _______ adacircnc _________
macircţă _______ bacircrnă __________
racircde ________ cacircine __________
sacircnge _______ cacircrpă _________
gacircrlă ________ tacircrnă ___________
bacirctă _________ pacircine __________
icircmpleti _________________
bracircnduşă ________________
icircndulci___________________
icircnflori __________________
vacircnator __________________
icircnverzi__________________
macircncare ________________
sacircmbure_________________
tacircrnăcop ________________
5 Eu am scris una tu scrii mai multe
icircmpăratrarr_____________
macircnerrarr______________
cacircinerarr ______________
macircnz rarr______________
cacircntecrarr _____________
macircţa rarr_______________
gacircndacrarr______________
pacircine rarr_______________
hacircrtie rarr_______________
sacircmbure rarr ____________
ţacircnţarrarr________________
sacircnzianărarr______________
zacircnărarr_________________
vacircnătorrarr_______________
6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie
icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp
____________________________________________
blacircnd Sacircnziana zacircmbeste
_____________________________________________
pacircinea Cacircinele icircnfulecă
____________________________________________
icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa
____________________________________________
7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos
Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri
Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni
Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui
Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi
Bibliografie
1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom
2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed
Universul Enciclopedic Bucureşti 2009
Prof itinerant Iuliana Lixandru
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
25
FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului
1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt
2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează
3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc
____________ __________ __________
_______________ _______________
Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti
NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________
FICHE DrsquoEacuteVALUATION
I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR
II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles
ont une belle maison
avons un grand chien
ai une robe rouge
a une petite soeur
avez un crayon noir
as une calculette
III Complegravete par ai as a avons avez ont
Nous une grosse chatte
Jrsquo beaucoup drsquoamis
Vous un chien noir
Il Elle un livre drsquohistoire
Tu les cheveux courts
Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă
1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului
2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii
3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate
exerciţiile
Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea
Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni
BUNE PRACTICI
AVOIR avons
Tu
ont
Nous
as
avez
Ilselles
Je elle
vous
a
J
26
DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI
MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI
SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA
Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom
Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________
Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________
FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ
I Date personale
Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________
Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______
Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________
GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________
Trimis de____________________________________________________________________
II Date familiale
Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________
Relaţii icircn familie____________________________________________________________________
Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________
Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________
III Evoluţia copilului
Sarcina____________________________________Naşterea________________________________
Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________
Vorbirea in propoziţii________________________
IV Examen medical
__________________________________________________________________________________
V Examen psihologic
Organizarea spaţială _______________________________________________________________
Organizare temporală_______________________________________________________________
Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________
Lateralitate dominantă_______________________________________________________________
Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________
Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________
Trăsături de personalitate____________________________________________________________
VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs
Gradiniţa__________________________________________________________________________
Şcoala___________________________________________________________________________
Logopedie________________________________________________________________________
VII Examen logopedic
Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________
Cauze posibile _________________________________________________________
27
DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI
Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________
Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________
Pronunţarea silabelor________________________________________________________________
Sunete afectate_____________________________________________________________________
Calitatea vocii______________________________________________________________________
Motricitatea generală________________________________________________________________
Motricitatea facială__________________________________________________________________
Motricitatea linguală_________________________________________________________________
Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________
Vălul palatin_______________________________________________________________________
Dentiţia___________________________________________________________________________
Respiraţia_________________________________________________________________________
Auzul fonematic____________________________________________________________________
Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________
Scriere- Copiere ____________________________________________________________
- Dictare____________________________________________________________________
- Compunere________________________________________________________________
Citire____________________________________________________________________________
Diagnostic logopedic___________________________________________________________
Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________
______________________________________________________________________________
VII Alte date
Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________
Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________
Recomandări pentru familie___________________________________________________________
Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________
__________________________________________________________________________________
SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED
_____________________________________________
Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ
Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti
Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ
Universitatea Bucureşti
28
AMINTIRI BUNE PRACTICI
Conţinuturi (detalieri)
Obiective de
referinţă
Activităţi de
icircnvăţare Resurse Evaluare
ASISTENŢA
- fragmente din carteamdash
Viaţa ca un pom de Crăciun
- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu
Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip
Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte
Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate
Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip
- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta
Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău
Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip
Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare
Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti
CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA
PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune
lectura personalizată a programelor şcolare
planificarea calendaristică
proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor
Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate
Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate
Icircn ce scop
voi face
Ce voi face
Cu ce
voi
face
Cum voi
face
Cacirct s-a realizat
Selectarea conţinuturilor
Analiza resurselor
Determinarea activităţilor de icircnvăţare
Stabilirea instrumentelor de evaluare
Identificarea obiectivelor
29
Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI
LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo
CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo
CPăunescu EDP 1982
Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti
IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT
bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate
nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă
naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de
statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn
Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo
bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a
sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor
programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de
dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor
angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare
Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu
personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea
lor cu copiii cu nevoi speciale
Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă
pentru copiii cu dizabilităţi
Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la
diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de
gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special
sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu
dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări
socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn
şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale
de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie
de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi
alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi
gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru
Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor
judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma
curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă
adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea
durata şcolarizării poate să difere
Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative
speciale au acces la resurse psihopedagogice de
reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri
de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn
comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de
icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la
toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase
speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile
speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de
masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să
se ocupe mult mai bine de elevii
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
Conţinutul manualului
este adecvat
UTILIZARE
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi
elemente de conţinut din manual
Adaptare Omitere Adăugare
Alte materiale suport
NU
DA
Icircnlocuire
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
18
Profesorul trebuie să icircmbine limbajul
vorbit cu gesturile să foloseasca imagini
planşe panouri
Dizarmonia din casă neicircnţelegerile şi violenţa (fie şi
numai verbală) dintre părinţi icircl afectează pe orice copil E
greşit să-ţi spui ―nu e treaba lui ce e icircntre mine şi tatăl lui
el are tot ce-i trebuie Copilul suferă aşa cum nici nu
bănuieşti de aceea tot ce se petrece icircn sacircnul unei familii
este treaba fiecărui membru
Se poate să fii şi afectuos şi eficient cu copiii
Cum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi icircn relaţiile cu
copiii
1 Icircnţelepciunea icircncepe odată cu ascultarea
Ascultarea empatică a copiilor icirci face capabili pe părinţi să
audă sentimentele pe care vorbele se străduiesc să le
transmită să audă totodată punctele de vedere ale
copiilor şi astfel să icircnţeleagă esenţa lucrurilor pe care le
comunică aceştia
Părinţii trebuie să aibă inima deschisă pentru a putea
asculta tot felul de adevăruri fie ele plăcute ori neplăcute
Mulţi părinţi se tem să asculte pentru că s-ar putea să nu
le placă ceea ce aud Dacă părinţii nu reuşesc să creeze
un climat de icircncredere care să-i icircncurajeze pe copii să-şi
icircmpărtăşească pacircnă şi sentimentele inoportune opiniile
placircngerile şi ideile copiii nu vor fi sinceri Le vor spune
părinţilor doar ce vor să audă
Cum pot crea părinţii un climat de icircncredere Prin felul
icircn care reacţionează la adevărurile neplăcute
2Nu nega percepţiile copilului nu-i pune icircn discuţie
sentimentele nu-i tăgădui dorinţele nu-i ridiculariza
gustul nu-i denigra părerile nu-l discredita nu-i
disputa trăirile Icircn loc de acestea confirmă
Să confirmi nu icircnseamnă să fii de acord Exprimă doar
respect pentru atitudinea copilului
3 Icircn loc să critici icircndrumă Formulează problema şi
posibila soluţie
Nu-i spune copilului nimic negativ despre el
4Cacircnd vă icircnfuriaţi descrieţi ce vedeţi ce simţiţi şi la
ce vă aşteptaţi icircncepacircnd propoziţiile cu verbul la
persoana icircntacirci
5Cacircnd lauzi cacircnd vrei să-i spui copilului tău ce
apreciezi la el sau la ceea ce a făcut descrie actele icircn
cauză nu evalua trăsături de caracter
Cuvintele de recunoaştere icirci ajută pe copii să tragă
propriile lor concluzii
6Icircnvaţă să spui nu icircntr-un fel mai nedureros oferind icircn
imaginaţie ceea ce nu poţi oferi icircn realitate
Copiilor le e greu să distingă icircntre nevoi şi dorinţă Ei au
nevoie de absolut tot ce cer Părinţilor le e greu să refuze
cererile copiilor Ar vrea să le icircndeplinească dorinţele să-i
vadă că sunt fericiţi Confirmacircndu-le dorinţa şi
neenervacircndu-se părinţii le dau posibilitatea copiilor să-ţi
manifeste sentimentele
7Daţi-le copiilor dreptul de a alege şi de a se exprima
icircn chestiunile care le afectează viaţa Copiii sunt
dependenţi de părinţi iar dependenţa generează ostilitate
Părintele trebuie să-i ofere copilului ocazii de a resimţi
independenţa Cu cacirct e mai mare independenţa cu atacirct
se icircmpuţinează resentimentele faţă de părinte
BIBLIOGRAFIE
Cosmovici Andrei Iacob Luminiţa-bdquo Psihologie şcolară-
editura Polirom Iaşi 2005
Golu Ioana-bdquoComponente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale
ale performanţei şcolare-editura Cartea Universitară Bucureşti
2006
Petrea Irina-bdquoŞi tu poţi fi Supernanny(Cum să icircţi creşti bine
copilul)-editura Trei Bucureşti 2007
Oprescu Nicolae ndash Pedagogie Baze teoretice Editura
Fundaţiei bdquoRomacircnia de macircine Bucureşti 1999
Verza E (1993) Psihologia vacircrstelor Editura Hyperion
Bucureşti 1993
Dr Haim G Ginott-bdquoIcircntre părinte şi copil-editura Humanitas
Bucureşti 2006
Revista Icircnvăţămacircntul primarnr3-4 editura Miniped 2005
Revista icircnvăţămacircntul primar nr4 editura Miniped 2006
Prof icircnv primar DIANA SAVU
COLEGIUL NAŢIONAL bdquoMIHAI EMINESCU IAŞI
FIŞĂ DE LUCRU -anotimpurile-
Asociază corect obiectele cu anotimpul potrivit
DOCUMENTAREhellip şi BUNE PRACTICI
Prof psihoped Adriana Comişel Şcoala Specială Vălenii de Munte
19
DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI
AR
IA
CU
RR
ICU
LA
RĂ
O
BIE
CT
IVE
C
RIT
ER
II M
INIM
AL
E D
E
PE
RF
OR
MA
NŢ
Ă
PE
RIO
AD
A
MIJ
LO
AC
E D
E R
EA
LIZ
AR
E
ST
RA
TE
GII S
PE
CIF
ICE
E
VA
LU
AR
E
Mate
matică ş
i ştiin
ţe
Form
are
a d
eprinderii de
aplic
are
a a
lgoritm
ulu
i adunării cu tre
cere
peste
ord
in
Dezvoltare
a r
aţionam
entu
lui
mate
matic
C1 A
plic
ă icircn m
od c
ore
ct
alg
oritm
ul pentr
u o
pera
ţii de
form
a
+
+
+ u
tilizacircnd m
ate
rial concre
t
C2
Calc
ule
ază c
ore
ct
C
3
Asocia
ză o
pera
ţiei de
adunare
lim
baju
l m
ate
matic
respectiv s
ituaţii cotidie
ne
021
02
011
051
02
011
091
02
011
121
02
011
161
02
011
191
02
011
231
02
011
261
02
011
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
cu m
ate
rial concre
t
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
fără
mate
rial concre
t
-+
cu m
ate
rial concre
t
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
-
Ex de a
socie
re a
lim
baju
lui
mate
matic c
u o
pera
ţia d
e
adunare
T
est
de e
valu
are
- E
v parţ
ială
FB
-
Ev parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
S ndash
se v
a u
tiliz
a
mate
rialu
l concre
t icircn
continuare
-Ev parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
FB
-E
v fi
nală
FB
ndasho
bie
cti
ve
icircnd
ep
lin
ite
F
IŞĂ
DE
OB
SE
RV
AR
E Ş
I E
VA
LU
AR
E A
PR
OG
RE
SU
LU
I Ş
CO
LA
R
- m
od
el-
Pro
f iti
nera
nt
meto
dis
t N
ico
leta
Ad
et
Cen
tru
l Ş
co
lar
Sp
ecia
l P
loie
şti
20
Proiect Web Quest
MEDIUL ACVATIC
bdquo Acvariul meu
INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti
Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această
grădină Zoo nu există un acvariu
Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o
emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei
Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este
realizarea insectarului a ierbarului creşterea
păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si
a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu
este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care
deconectează creează buna - dispoziţie bucurie
sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se
preocupă de acest lucru
SARCINA DE LUCRU
Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo
totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un
acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui
la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu
voi trebuie să
Alegeţi un mediu acvatic
Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
Proiectează-ţi acvariul
ACVARIUL MEU
Pentru realizarea acvariului este nevoie de
Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)
Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu
aparat pentru oxigenarea apei
PEŞTIŞORII DE ACVARIU
1 Peştele ndashvoal
2Carasul auriu
3 Peştele ndashguppi
4Peştele ndashzebra
5 Peştele ndashscalar
6 Peştele cu spada
7 Peştele ndashluptator
8 Plati
9 Moli negru
10 Gurami
11 Peştele-neon
Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din
acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem
următoarele intervenţii zilnice
icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte
depuneri
scoaterea animalelor şi plantelor moarte
completarea apei
hrănirea animalelor
vom avea icircn permanenţă langă acvariu un
recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o
săptămacircnă
toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu
trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe
reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se
face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu
apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi
cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă
pentru a nu-i lovi
Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să
ţinem cont de următoarele criterii
1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne
permite spaţiul
2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante
de acvariu
3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn
permanenţă curat şi fără corpuri străine care să
afecteze peştişorii
4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura
camerei)
5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie
tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor
condiţii de viaţă
6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici
icircmpreună cu cei agresivi
7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni
8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage
atenţia peştilor ci le vom vorbi
BUNE PRACTICI
21
BUNE PRACTICI
9 vom proteja peştii de zgomotul produs
de aspirator de maşina de spălat sau de
alte zgomote care pot produce pentru
aceştia şocuri sau chiar moartea
10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a
evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului
11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben
portocaliu sperie peştii
12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru
completarea apei evacuate se va păstra numai icircn
vase de plastic sau sticlă nu de metal
13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a
putea interveni icircn caz de nevoie
PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)
Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge
(scoica) (melcul)
rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu
PROCESUL
1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii
2 Fiecare grup icircşi va alege
Un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic
Crearea mediului avatic
3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile
Un mediu acvatic
Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu
acvatic
Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
acvatic fără nici o problemă
Crearea mediului avatic
Desenează un poster la scară a acvariului tău după care
crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului
acasă sau la şcoala
1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii
acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-
curi
2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din
acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd
fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu
3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta
Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn
legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi
a-ţi completa cunoştinţele
Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati
peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen
făcut icircnainte pe aceasta
22
BUNE PRACTICI
Insuficient Suficient Bine Foarte bine
Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)
Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului
Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final
Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat
CONCLUZII
- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te
ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de
asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte
Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte
bine
1 Căutarea şi
regăsirea
informaţiilor
Nu colectează nici o
informaţie despre
tema propusă
Colectează foarte
puţine informaţii
despre tema
propusă
Colectează
informaţii cele mai
multe fiind legate de
animale
Colectează o
multitudine de
informaţii despre
peştii din lista
propusă
2 Utilizarea
resurselor
proiectului
WebQuest
Nu utilizează sursele
indicate icircn proiect şi
nici alte surse
Utilizează puţin din
sursele indicate icircn
proiect
Utilizează
majoritatea surselor
indicate icircn proiect
sau alte surse
Utilizează eficient
toate resursele din
proiect
3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte
rar manifestacircnd de-
zinteres pt activitate
Cooperează de
obicei constant si
periodic la solicitări
Cooperează
permanent şi icircşi
ajuta colegii lenţi icircn
acţiune
4 Prezentarea
raportului individual
Nu stăpacircneşte
limbajul specific
Face greşeli de
limbaj şi prezintă o
implicare fluctuantă
folosind maxim 3
resurse
Face greşeli de
limbaj care nu
afectează
icircnţelegerea fişei de
observare
Lucrarea este clar
prezentată
conţinacircnd fişa de
obsevaţie şi
informaţii scrise din
cărţi şi reviste
icircnsoţite de desene
proprii legate de
diferite specii de
peşti de acvariu
EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ
B EVALUAREA PE ECHIPE
23
Prin proiectul realizat se furnizează şi se
remarcă următoarele rezultate
Formularea de judecăţi simple (pe baza
observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)
despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor
şi a animalelor
Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea
dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor
Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra
naturii efectele acestora
Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-
primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii
simple
Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn
lumea plantelor şi a animalelor
Ghidul profesorului
Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-
melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii
şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de
acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu
modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de
selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile
VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE
Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se
derulează pe durată lungă pentru o procesare a
informaţiei structurare şi extindere eficientă a
cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul
lor
Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel
Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile
elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere
asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de
dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul
liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau
la şcoală
1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu
alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel
mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo
cunoaşterea diferitelor specii de peşti
2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit
elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi
libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu
criteriu pentru realizarea unui acvariu
3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite
de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele
sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care
pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a
acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea
unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare
icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene
4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin
descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a
modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse
diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea
critică
5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile
dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi
comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei
mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui
6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de
aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar
derularii proiectului la clasă
Web Questul responsabilizează copilul sau grupul
icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea
sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară
BIBLIOGRAFIE
1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici
Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate
perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca
Tacircrgovişte 2008
2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom
3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-
hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials
Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu
Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
BUNE PRACTICI
24
FIŞĂ DE LUCRU
pentru diferenţierea şi scrierea
corectă a literelor icirc şi acirc
1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare
__________ __________ ____________
____________ ____________ _____________
2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte
bacirctă cacircine gacircndac
______ _______ ________
pacircine gacircscă bracircnză
________ _______ ________
3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu
literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite
__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine
__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci
m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare
__săm__nţă
4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn
culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele
care conţin sunetul acircrdquo
lacircnă _______ adacircnc _________
macircţă _______ bacircrnă __________
racircde ________ cacircine __________
sacircnge _______ cacircrpă _________
gacircrlă ________ tacircrnă ___________
bacirctă _________ pacircine __________
icircmpleti _________________
bracircnduşă ________________
icircndulci___________________
icircnflori __________________
vacircnator __________________
icircnverzi__________________
macircncare ________________
sacircmbure_________________
tacircrnăcop ________________
5 Eu am scris una tu scrii mai multe
icircmpăratrarr_____________
macircnerrarr______________
cacircinerarr ______________
macircnz rarr______________
cacircntecrarr _____________
macircţa rarr_______________
gacircndacrarr______________
pacircine rarr_______________
hacircrtie rarr_______________
sacircmbure rarr ____________
ţacircnţarrarr________________
sacircnzianărarr______________
zacircnărarr_________________
vacircnătorrarr_______________
6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie
icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp
____________________________________________
blacircnd Sacircnziana zacircmbeste
_____________________________________________
pacircinea Cacircinele icircnfulecă
____________________________________________
icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa
____________________________________________
7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos
Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri
Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni
Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui
Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi
Bibliografie
1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom
2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed
Universul Enciclopedic Bucureşti 2009
Prof itinerant Iuliana Lixandru
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
25
FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului
1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt
2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează
3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc
____________ __________ __________
_______________ _______________
Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti
NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________
FICHE DrsquoEacuteVALUATION
I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR
II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles
ont une belle maison
avons un grand chien
ai une robe rouge
a une petite soeur
avez un crayon noir
as une calculette
III Complegravete par ai as a avons avez ont
Nous une grosse chatte
Jrsquo beaucoup drsquoamis
Vous un chien noir
Il Elle un livre drsquohistoire
Tu les cheveux courts
Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă
1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului
2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii
3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate
exerciţiile
Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea
Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni
BUNE PRACTICI
AVOIR avons
Tu
ont
Nous
as
avez
Ilselles
Je elle
vous
a
J
26
DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI
MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI
SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA
Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom
Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________
Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________
FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ
I Date personale
Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________
Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______
Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________
GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________
Trimis de____________________________________________________________________
II Date familiale
Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________
Relaţii icircn familie____________________________________________________________________
Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________
Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________
III Evoluţia copilului
Sarcina____________________________________Naşterea________________________________
Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________
Vorbirea in propoziţii________________________
IV Examen medical
__________________________________________________________________________________
V Examen psihologic
Organizarea spaţială _______________________________________________________________
Organizare temporală_______________________________________________________________
Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________
Lateralitate dominantă_______________________________________________________________
Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________
Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________
Trăsături de personalitate____________________________________________________________
VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs
Gradiniţa__________________________________________________________________________
Şcoala___________________________________________________________________________
Logopedie________________________________________________________________________
VII Examen logopedic
Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________
Cauze posibile _________________________________________________________
27
DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI
Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________
Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________
Pronunţarea silabelor________________________________________________________________
Sunete afectate_____________________________________________________________________
Calitatea vocii______________________________________________________________________
Motricitatea generală________________________________________________________________
Motricitatea facială__________________________________________________________________
Motricitatea linguală_________________________________________________________________
Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________
Vălul palatin_______________________________________________________________________
Dentiţia___________________________________________________________________________
Respiraţia_________________________________________________________________________
Auzul fonematic____________________________________________________________________
Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________
Scriere- Copiere ____________________________________________________________
- Dictare____________________________________________________________________
- Compunere________________________________________________________________
Citire____________________________________________________________________________
Diagnostic logopedic___________________________________________________________
Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________
______________________________________________________________________________
VII Alte date
Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________
Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________
Recomandări pentru familie___________________________________________________________
Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________
__________________________________________________________________________________
SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED
_____________________________________________
Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ
Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti
Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ
Universitatea Bucureşti
28
AMINTIRI BUNE PRACTICI
Conţinuturi (detalieri)
Obiective de
referinţă
Activităţi de
icircnvăţare Resurse Evaluare
ASISTENŢA
- fragmente din carteamdash
Viaţa ca un pom de Crăciun
- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu
Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip
Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte
Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate
Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip
- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta
Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău
Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip
Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare
Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti
CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA
PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune
lectura personalizată a programelor şcolare
planificarea calendaristică
proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor
Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate
Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate
Icircn ce scop
voi face
Ce voi face
Cu ce
voi
face
Cum voi
face
Cacirct s-a realizat
Selectarea conţinuturilor
Analiza resurselor
Determinarea activităţilor de icircnvăţare
Stabilirea instrumentelor de evaluare
Identificarea obiectivelor
29
Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI
LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo
CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo
CPăunescu EDP 1982
Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti
IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT
bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate
nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă
naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de
statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn
Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo
bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a
sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor
programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de
dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor
angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare
Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu
personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea
lor cu copiii cu nevoi speciale
Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă
pentru copiii cu dizabilităţi
Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la
diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de
gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special
sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu
dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări
socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn
şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale
de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie
de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi
alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi
gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru
Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor
judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma
curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă
adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea
durata şcolarizării poate să difere
Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative
speciale au acces la resurse psihopedagogice de
reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri
de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn
comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de
icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la
toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase
speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile
speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de
masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să
se ocupe mult mai bine de elevii
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
Conţinutul manualului
este adecvat
UTILIZARE
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi
elemente de conţinut din manual
Adaptare Omitere Adăugare
Alte materiale suport
NU
DA
Icircnlocuire
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
19
DOCUMENTAREhellipşi BUNE PRACTICI
AR
IA
CU
RR
ICU
LA
RĂ
O
BIE
CT
IVE
C
RIT
ER
II M
INIM
AL
E D
E
PE
RF
OR
MA
NŢ
Ă
PE
RIO
AD
A
MIJ
LO
AC
E D
E R
EA
LIZ
AR
E
ST
RA
TE
GII S
PE
CIF
ICE
E
VA
LU
AR
E
Mate
matică ş
i ştiin
ţe
Form
are
a d
eprinderii de
aplic
are
a a
lgoritm
ulu
i adunării cu tre
cere
peste
ord
in
Dezvoltare
a r
aţionam
entu
lui
mate
matic
C1 A
plic
ă icircn m
od c
ore
ct
alg
oritm
ul pentr
u o
pera
ţii de
form
a
+
+
+ u
tilizacircnd m
ate
rial concre
t
C2
Calc
ule
ază c
ore
ct
C
3
Asocia
ză o
pera
ţiei de
adunare
lim
baju
l m
ate
matic
respectiv s
ituaţii cotidie
ne
021
02
011
051
02
011
091
02
011
121
02
011
161
02
011
191
02
011
231
02
011
261
02
011
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
cu m
ate
rial concre
t
- E
xerc
iţii
de f
orm
are
a u
nei zeci (
+ =
10)
fără
mate
rial concre
t
-+
cu m
ate
rial concre
t
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
+
utiliz
acircnd c
alc
ulu
l icircn
scris
-
Ex de a
socie
re a
lim
baju
lui
mate
matic c
u o
pera
ţia d
e
adunare
T
est
de e
valu
are
- E
v parţ
ială
FB
-
Ev parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
S ndash
se v
a u
tiliz
a
mate
rialu
l concre
t icircn
continuare
-Ev parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
FB
-E
v parţ
ială
S ndash
necesită
consolidare
-E
v parţ
ială
FB
-E
v fi
nală
FB
ndasho
bie
cti
ve
icircnd
ep
lin
ite
F
IŞĂ
DE
OB
SE
RV
AR
E Ş
I E
VA
LU
AR
E A
PR
OG
RE
SU
LU
I Ş
CO
LA
R
- m
od
el-
Pro
f iti
nera
nt
meto
dis
t N
ico
leta
Ad
et
Cen
tru
l Ş
co
lar
Sp
ecia
l P
loie
şti
20
Proiect Web Quest
MEDIUL ACVATIC
bdquo Acvariul meu
INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti
Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această
grădină Zoo nu există un acvariu
Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o
emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei
Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este
realizarea insectarului a ierbarului creşterea
păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si
a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu
este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care
deconectează creează buna - dispoziţie bucurie
sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se
preocupă de acest lucru
SARCINA DE LUCRU
Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo
totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un
acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui
la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu
voi trebuie să
Alegeţi un mediu acvatic
Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
Proiectează-ţi acvariul
ACVARIUL MEU
Pentru realizarea acvariului este nevoie de
Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)
Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu
aparat pentru oxigenarea apei
PEŞTIŞORII DE ACVARIU
1 Peştele ndashvoal
2Carasul auriu
3 Peştele ndashguppi
4Peştele ndashzebra
5 Peştele ndashscalar
6 Peştele cu spada
7 Peştele ndashluptator
8 Plati
9 Moli negru
10 Gurami
11 Peştele-neon
Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din
acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem
următoarele intervenţii zilnice
icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte
depuneri
scoaterea animalelor şi plantelor moarte
completarea apei
hrănirea animalelor
vom avea icircn permanenţă langă acvariu un
recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o
săptămacircnă
toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu
trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe
reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se
face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu
apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi
cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă
pentru a nu-i lovi
Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să
ţinem cont de următoarele criterii
1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne
permite spaţiul
2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante
de acvariu
3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn
permanenţă curat şi fără corpuri străine care să
afecteze peştişorii
4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura
camerei)
5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie
tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor
condiţii de viaţă
6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici
icircmpreună cu cei agresivi
7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni
8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage
atenţia peştilor ci le vom vorbi
BUNE PRACTICI
21
BUNE PRACTICI
9 vom proteja peştii de zgomotul produs
de aspirator de maşina de spălat sau de
alte zgomote care pot produce pentru
aceştia şocuri sau chiar moartea
10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a
evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului
11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben
portocaliu sperie peştii
12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru
completarea apei evacuate se va păstra numai icircn
vase de plastic sau sticlă nu de metal
13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a
putea interveni icircn caz de nevoie
PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)
Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge
(scoica) (melcul)
rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu
PROCESUL
1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii
2 Fiecare grup icircşi va alege
Un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic
Crearea mediului avatic
3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile
Un mediu acvatic
Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu
acvatic
Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
acvatic fără nici o problemă
Crearea mediului avatic
Desenează un poster la scară a acvariului tău după care
crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului
acasă sau la şcoala
1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii
acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-
curi
2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din
acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd
fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu
3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta
Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn
legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi
a-ţi completa cunoştinţele
Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati
peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen
făcut icircnainte pe aceasta
22
BUNE PRACTICI
Insuficient Suficient Bine Foarte bine
Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)
Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului
Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final
Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat
CONCLUZII
- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te
ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de
asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte
Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte
bine
1 Căutarea şi
regăsirea
informaţiilor
Nu colectează nici o
informaţie despre
tema propusă
Colectează foarte
puţine informaţii
despre tema
propusă
Colectează
informaţii cele mai
multe fiind legate de
animale
Colectează o
multitudine de
informaţii despre
peştii din lista
propusă
2 Utilizarea
resurselor
proiectului
WebQuest
Nu utilizează sursele
indicate icircn proiect şi
nici alte surse
Utilizează puţin din
sursele indicate icircn
proiect
Utilizează
majoritatea surselor
indicate icircn proiect
sau alte surse
Utilizează eficient
toate resursele din
proiect
3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte
rar manifestacircnd de-
zinteres pt activitate
Cooperează de
obicei constant si
periodic la solicitări
Cooperează
permanent şi icircşi
ajuta colegii lenţi icircn
acţiune
4 Prezentarea
raportului individual
Nu stăpacircneşte
limbajul specific
Face greşeli de
limbaj şi prezintă o
implicare fluctuantă
folosind maxim 3
resurse
Face greşeli de
limbaj care nu
afectează
icircnţelegerea fişei de
observare
Lucrarea este clar
prezentată
conţinacircnd fişa de
obsevaţie şi
informaţii scrise din
cărţi şi reviste
icircnsoţite de desene
proprii legate de
diferite specii de
peşti de acvariu
EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ
B EVALUAREA PE ECHIPE
23
Prin proiectul realizat se furnizează şi se
remarcă următoarele rezultate
Formularea de judecăţi simple (pe baza
observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)
despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor
şi a animalelor
Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea
dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor
Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra
naturii efectele acestora
Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-
primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii
simple
Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn
lumea plantelor şi a animalelor
Ghidul profesorului
Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-
melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii
şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de
acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu
modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de
selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile
VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE
Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se
derulează pe durată lungă pentru o procesare a
informaţiei structurare şi extindere eficientă a
cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul
lor
Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel
Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile
elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere
asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de
dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul
liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau
la şcoală
1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu
alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel
mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo
cunoaşterea diferitelor specii de peşti
2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit
elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi
libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu
criteriu pentru realizarea unui acvariu
3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite
de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele
sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care
pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a
acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea
unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare
icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene
4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin
descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a
modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse
diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea
critică
5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile
dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi
comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei
mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui
6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de
aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar
derularii proiectului la clasă
Web Questul responsabilizează copilul sau grupul
icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea
sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară
BIBLIOGRAFIE
1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici
Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate
perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca
Tacircrgovişte 2008
2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom
3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-
hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials
Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu
Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
BUNE PRACTICI
24
FIŞĂ DE LUCRU
pentru diferenţierea şi scrierea
corectă a literelor icirc şi acirc
1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare
__________ __________ ____________
____________ ____________ _____________
2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte
bacirctă cacircine gacircndac
______ _______ ________
pacircine gacircscă bracircnză
________ _______ ________
3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu
literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite
__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine
__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci
m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare
__săm__nţă
4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn
culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele
care conţin sunetul acircrdquo
lacircnă _______ adacircnc _________
macircţă _______ bacircrnă __________
racircde ________ cacircine __________
sacircnge _______ cacircrpă _________
gacircrlă ________ tacircrnă ___________
bacirctă _________ pacircine __________
icircmpleti _________________
bracircnduşă ________________
icircndulci___________________
icircnflori __________________
vacircnator __________________
icircnverzi__________________
macircncare ________________
sacircmbure_________________
tacircrnăcop ________________
5 Eu am scris una tu scrii mai multe
icircmpăratrarr_____________
macircnerrarr______________
cacircinerarr ______________
macircnz rarr______________
cacircntecrarr _____________
macircţa rarr_______________
gacircndacrarr______________
pacircine rarr_______________
hacircrtie rarr_______________
sacircmbure rarr ____________
ţacircnţarrarr________________
sacircnzianărarr______________
zacircnărarr_________________
vacircnătorrarr_______________
6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie
icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp
____________________________________________
blacircnd Sacircnziana zacircmbeste
_____________________________________________
pacircinea Cacircinele icircnfulecă
____________________________________________
icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa
____________________________________________
7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos
Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri
Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni
Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui
Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi
Bibliografie
1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom
2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed
Universul Enciclopedic Bucureşti 2009
Prof itinerant Iuliana Lixandru
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
25
FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului
1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt
2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează
3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc
____________ __________ __________
_______________ _______________
Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti
NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________
FICHE DrsquoEacuteVALUATION
I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR
II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles
ont une belle maison
avons un grand chien
ai une robe rouge
a une petite soeur
avez un crayon noir
as une calculette
III Complegravete par ai as a avons avez ont
Nous une grosse chatte
Jrsquo beaucoup drsquoamis
Vous un chien noir
Il Elle un livre drsquohistoire
Tu les cheveux courts
Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă
1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului
2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii
3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate
exerciţiile
Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea
Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni
BUNE PRACTICI
AVOIR avons
Tu
ont
Nous
as
avez
Ilselles
Je elle
vous
a
J
26
DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI
MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI
SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA
Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom
Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________
Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________
FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ
I Date personale
Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________
Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______
Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________
GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________
Trimis de____________________________________________________________________
II Date familiale
Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________
Relaţii icircn familie____________________________________________________________________
Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________
Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________
III Evoluţia copilului
Sarcina____________________________________Naşterea________________________________
Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________
Vorbirea in propoziţii________________________
IV Examen medical
__________________________________________________________________________________
V Examen psihologic
Organizarea spaţială _______________________________________________________________
Organizare temporală_______________________________________________________________
Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________
Lateralitate dominantă_______________________________________________________________
Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________
Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________
Trăsături de personalitate____________________________________________________________
VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs
Gradiniţa__________________________________________________________________________
Şcoala___________________________________________________________________________
Logopedie________________________________________________________________________
VII Examen logopedic
Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________
Cauze posibile _________________________________________________________
27
DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI
Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________
Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________
Pronunţarea silabelor________________________________________________________________
Sunete afectate_____________________________________________________________________
Calitatea vocii______________________________________________________________________
Motricitatea generală________________________________________________________________
Motricitatea facială__________________________________________________________________
Motricitatea linguală_________________________________________________________________
Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________
Vălul palatin_______________________________________________________________________
Dentiţia___________________________________________________________________________
Respiraţia_________________________________________________________________________
Auzul fonematic____________________________________________________________________
Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________
Scriere- Copiere ____________________________________________________________
- Dictare____________________________________________________________________
- Compunere________________________________________________________________
Citire____________________________________________________________________________
Diagnostic logopedic___________________________________________________________
Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________
______________________________________________________________________________
VII Alte date
Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________
Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________
Recomandări pentru familie___________________________________________________________
Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________
__________________________________________________________________________________
SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED
_____________________________________________
Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ
Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti
Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ
Universitatea Bucureşti
28
AMINTIRI BUNE PRACTICI
Conţinuturi (detalieri)
Obiective de
referinţă
Activităţi de
icircnvăţare Resurse Evaluare
ASISTENŢA
- fragmente din carteamdash
Viaţa ca un pom de Crăciun
- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu
Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip
Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte
Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate
Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip
- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta
Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău
Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip
Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare
Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti
CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA
PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune
lectura personalizată a programelor şcolare
planificarea calendaristică
proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor
Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate
Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate
Icircn ce scop
voi face
Ce voi face
Cu ce
voi
face
Cum voi
face
Cacirct s-a realizat
Selectarea conţinuturilor
Analiza resurselor
Determinarea activităţilor de icircnvăţare
Stabilirea instrumentelor de evaluare
Identificarea obiectivelor
29
Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI
LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo
CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo
CPăunescu EDP 1982
Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti
IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT
bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate
nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă
naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de
statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn
Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo
bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a
sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor
programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de
dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor
angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare
Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu
personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea
lor cu copiii cu nevoi speciale
Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă
pentru copiii cu dizabilităţi
Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la
diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de
gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special
sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu
dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări
socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn
şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale
de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie
de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi
alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi
gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru
Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor
judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma
curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă
adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea
durata şcolarizării poate să difere
Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative
speciale au acces la resurse psihopedagogice de
reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri
de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn
comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de
icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la
toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase
speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile
speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de
masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să
se ocupe mult mai bine de elevii
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
Conţinutul manualului
este adecvat
UTILIZARE
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi
elemente de conţinut din manual
Adaptare Omitere Adăugare
Alte materiale suport
NU
DA
Icircnlocuire
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
20
Proiect Web Quest
MEDIUL ACVATIC
bdquo Acvariul meu
INTRODUCERE Eşti un zoolog de la Gradina Botanică din Bucureşti
Oamenii care vin aici sunt supăraţi deoarece icircn această
grădină Zoo nu există un acvariu
Apropierea de natură este un gacircnd un sentiment o
emoţie pe care le simte omul icircncă din perioada copilariei
Un argument al dorinţei de cunoaştere a naturii este
realizarea insectarului a ierbarului creşterea
păsărelelor de apartament a hamsterilor a peştişorilor si
a broaştelor ţestoase in acvarii Realizarea unui acvariu
este o bucurie o indeletnicire practică in timpul liber care
deconectează creează buna - dispoziţie bucurie
sufletească şi icircntăreşte voinţa şi răbdarea celui care se
preocupă de acest lucru
SARCINA DE LUCRU
Vizitatorii sunt foarte icircncacircntaţi despre vizita lor la Zoo
totuşi ei sunt trişti pentru că grădina zoologică nu are un
acvariu pe care ei să icircl poată vedea Sarcina ta este să pui
la punct un nou acvariu Icircnainte de a construi un acvariu
voi trebuie să
Alegeţi un mediu acvatic
Alege-ţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
Proiectează-ţi acvariul
ACVARIUL MEU
Pentru realizarea acvariului este nevoie de
Un vas (de preferat din sticlă sau material plastic transparent)
Ustensile _pentru curaţenia din acvariu _pentru prinderea peştişorilor si fixarea plantelor de acvariu _pentru hrănirea peştilor si curaţarea geamurilor _pentru sădirea şi icircngrijirea plantelor de acvariu
aparat pentru oxigenarea apei
PEŞTIŞORII DE ACVARIU
1 Peştele ndashvoal
2Carasul auriu
3 Peştele ndashguppi
4Peştele ndashzebra
5 Peştele ndashscalar
6 Peştele cu spada
7 Peştele ndashluptator
8 Plati
9 Moli negru
10 Gurami
11 Peştele-neon
Pentru a fi adevăraţi prieteni ai micilor fiinţe din
acvariu trebuie să avem grijă să parcurgem
următoarele intervenţii zilnice
icircndepărtarea resturilor de hrană sau alte
depuneri
scoaterea animalelor şi plantelor moarte
completarea apei
hrănirea animalelor
vom avea icircn permanenţă langă acvariu un
recipient cu rezerva de hrană pentru cel puţin o
săptămacircnă
toate intervenţiile pe care le facem icircn acvariu
trebuie să fie liniştite fără grabă sau bruscheţe
reamenajarea acvariului sau schimbarea apei se
face incepacircnd cu mutarea peştilor icircn alt vas cu
apă stătuta pregătit anterior peştii vor fi prinşi
cu ustensile speciale (fileu sită ) cu mare grijă
pentru a nu-i lovi
Pentru a realiza cu adevărat un acvariu trebuie să
ţinem cont de următoarele criterii
1 să introducem icircn acvariu atacircţia peştişori cacirct ne
permite spaţiul
2 să alegem şi să plantăm cele mai potrivite plante
de acvariu
3 nisipul de pe fundul acvariului să fie icircn
permanenţă curat şi fără corpuri străine care să
afecteze peştişorii
4 temperatura apei să fie scăzută (la temperatura
camerei)
5 peştişorii pe care-i introducem icircn acvariu să fie
tineri deoarece se adaptează mai uşor noilor
condiţii de viaţă
6 să nu introducem icircn acvariu peşti paşnici
icircmpreună cu cei agresivi
7 să evităm lovirea peştilor pentru a nu-i răni
8 nu vom bate icircn pereţii acvariului pentru a atrage
atenţia peştilor ci le vom vorbi
BUNE PRACTICI
21
BUNE PRACTICI
9 vom proteja peştii de zgomotul produs
de aspirator de maşina de spălat sau de
alte zgomote care pot produce pentru
aceştia şocuri sau chiar moartea
10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a
evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului
11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben
portocaliu sperie peştii
12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru
completarea apei evacuate se va păstra numai icircn
vase de plastic sau sticlă nu de metal
13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a
putea interveni icircn caz de nevoie
PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)
Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge
(scoica) (melcul)
rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu
PROCESUL
1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii
2 Fiecare grup icircşi va alege
Un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic
Crearea mediului avatic
3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile
Un mediu acvatic
Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu
acvatic
Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
acvatic fără nici o problemă
Crearea mediului avatic
Desenează un poster la scară a acvariului tău după care
crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului
acasă sau la şcoala
1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii
acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-
curi
2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din
acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd
fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu
3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta
Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn
legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi
a-ţi completa cunoştinţele
Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati
peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen
făcut icircnainte pe aceasta
22
BUNE PRACTICI
Insuficient Suficient Bine Foarte bine
Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)
Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului
Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final
Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat
CONCLUZII
- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te
ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de
asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte
Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte
bine
1 Căutarea şi
regăsirea
informaţiilor
Nu colectează nici o
informaţie despre
tema propusă
Colectează foarte
puţine informaţii
despre tema
propusă
Colectează
informaţii cele mai
multe fiind legate de
animale
Colectează o
multitudine de
informaţii despre
peştii din lista
propusă
2 Utilizarea
resurselor
proiectului
WebQuest
Nu utilizează sursele
indicate icircn proiect şi
nici alte surse
Utilizează puţin din
sursele indicate icircn
proiect
Utilizează
majoritatea surselor
indicate icircn proiect
sau alte surse
Utilizează eficient
toate resursele din
proiect
3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte
rar manifestacircnd de-
zinteres pt activitate
Cooperează de
obicei constant si
periodic la solicitări
Cooperează
permanent şi icircşi
ajuta colegii lenţi icircn
acţiune
4 Prezentarea
raportului individual
Nu stăpacircneşte
limbajul specific
Face greşeli de
limbaj şi prezintă o
implicare fluctuantă
folosind maxim 3
resurse
Face greşeli de
limbaj care nu
afectează
icircnţelegerea fişei de
observare
Lucrarea este clar
prezentată
conţinacircnd fişa de
obsevaţie şi
informaţii scrise din
cărţi şi reviste
icircnsoţite de desene
proprii legate de
diferite specii de
peşti de acvariu
EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ
B EVALUAREA PE ECHIPE
23
Prin proiectul realizat se furnizează şi se
remarcă următoarele rezultate
Formularea de judecăţi simple (pe baza
observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)
despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor
şi a animalelor
Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea
dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor
Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra
naturii efectele acestora
Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-
primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii
simple
Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn
lumea plantelor şi a animalelor
Ghidul profesorului
Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-
melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii
şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de
acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu
modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de
selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile
VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE
Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se
derulează pe durată lungă pentru o procesare a
informaţiei structurare şi extindere eficientă a
cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul
lor
Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel
Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile
elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere
asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de
dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul
liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau
la şcoală
1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu
alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel
mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo
cunoaşterea diferitelor specii de peşti
2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit
elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi
libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu
criteriu pentru realizarea unui acvariu
3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite
de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele
sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care
pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a
acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea
unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare
icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene
4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin
descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a
modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse
diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea
critică
5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile
dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi
comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei
mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui
6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de
aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar
derularii proiectului la clasă
Web Questul responsabilizează copilul sau grupul
icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea
sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară
BIBLIOGRAFIE
1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici
Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate
perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca
Tacircrgovişte 2008
2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom
3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-
hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials
Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu
Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
BUNE PRACTICI
24
FIŞĂ DE LUCRU
pentru diferenţierea şi scrierea
corectă a literelor icirc şi acirc
1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare
__________ __________ ____________
____________ ____________ _____________
2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte
bacirctă cacircine gacircndac
______ _______ ________
pacircine gacircscă bracircnză
________ _______ ________
3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu
literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite
__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine
__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci
m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare
__săm__nţă
4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn
culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele
care conţin sunetul acircrdquo
lacircnă _______ adacircnc _________
macircţă _______ bacircrnă __________
racircde ________ cacircine __________
sacircnge _______ cacircrpă _________
gacircrlă ________ tacircrnă ___________
bacirctă _________ pacircine __________
icircmpleti _________________
bracircnduşă ________________
icircndulci___________________
icircnflori __________________
vacircnator __________________
icircnverzi__________________
macircncare ________________
sacircmbure_________________
tacircrnăcop ________________
5 Eu am scris una tu scrii mai multe
icircmpăratrarr_____________
macircnerrarr______________
cacircinerarr ______________
macircnz rarr______________
cacircntecrarr _____________
macircţa rarr_______________
gacircndacrarr______________
pacircine rarr_______________
hacircrtie rarr_______________
sacircmbure rarr ____________
ţacircnţarrarr________________
sacircnzianărarr______________
zacircnărarr_________________
vacircnătorrarr_______________
6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie
icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp
____________________________________________
blacircnd Sacircnziana zacircmbeste
_____________________________________________
pacircinea Cacircinele icircnfulecă
____________________________________________
icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa
____________________________________________
7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos
Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri
Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni
Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui
Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi
Bibliografie
1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom
2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed
Universul Enciclopedic Bucureşti 2009
Prof itinerant Iuliana Lixandru
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
25
FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului
1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt
2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează
3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc
____________ __________ __________
_______________ _______________
Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti
NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________
FICHE DrsquoEacuteVALUATION
I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR
II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles
ont une belle maison
avons un grand chien
ai une robe rouge
a une petite soeur
avez un crayon noir
as une calculette
III Complegravete par ai as a avons avez ont
Nous une grosse chatte
Jrsquo beaucoup drsquoamis
Vous un chien noir
Il Elle un livre drsquohistoire
Tu les cheveux courts
Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă
1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului
2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii
3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate
exerciţiile
Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea
Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni
BUNE PRACTICI
AVOIR avons
Tu
ont
Nous
as
avez
Ilselles
Je elle
vous
a
J
26
DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI
MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI
SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA
Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom
Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________
Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________
FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ
I Date personale
Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________
Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______
Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________
GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________
Trimis de____________________________________________________________________
II Date familiale
Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________
Relaţii icircn familie____________________________________________________________________
Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________
Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________
III Evoluţia copilului
Sarcina____________________________________Naşterea________________________________
Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________
Vorbirea in propoziţii________________________
IV Examen medical
__________________________________________________________________________________
V Examen psihologic
Organizarea spaţială _______________________________________________________________
Organizare temporală_______________________________________________________________
Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________
Lateralitate dominantă_______________________________________________________________
Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________
Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________
Trăsături de personalitate____________________________________________________________
VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs
Gradiniţa__________________________________________________________________________
Şcoala___________________________________________________________________________
Logopedie________________________________________________________________________
VII Examen logopedic
Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________
Cauze posibile _________________________________________________________
27
DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI
Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________
Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________
Pronunţarea silabelor________________________________________________________________
Sunete afectate_____________________________________________________________________
Calitatea vocii______________________________________________________________________
Motricitatea generală________________________________________________________________
Motricitatea facială__________________________________________________________________
Motricitatea linguală_________________________________________________________________
Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________
Vălul palatin_______________________________________________________________________
Dentiţia___________________________________________________________________________
Respiraţia_________________________________________________________________________
Auzul fonematic____________________________________________________________________
Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________
Scriere- Copiere ____________________________________________________________
- Dictare____________________________________________________________________
- Compunere________________________________________________________________
Citire____________________________________________________________________________
Diagnostic logopedic___________________________________________________________
Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________
______________________________________________________________________________
VII Alte date
Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________
Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________
Recomandări pentru familie___________________________________________________________
Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________
__________________________________________________________________________________
SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED
_____________________________________________
Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ
Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti
Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ
Universitatea Bucureşti
28
AMINTIRI BUNE PRACTICI
Conţinuturi (detalieri)
Obiective de
referinţă
Activităţi de
icircnvăţare Resurse Evaluare
ASISTENŢA
- fragmente din carteamdash
Viaţa ca un pom de Crăciun
- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu
Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip
Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte
Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate
Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip
- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta
Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău
Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip
Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare
Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti
CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA
PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune
lectura personalizată a programelor şcolare
planificarea calendaristică
proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor
Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate
Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate
Icircn ce scop
voi face
Ce voi face
Cu ce
voi
face
Cum voi
face
Cacirct s-a realizat
Selectarea conţinuturilor
Analiza resurselor
Determinarea activităţilor de icircnvăţare
Stabilirea instrumentelor de evaluare
Identificarea obiectivelor
29
Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI
LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo
CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo
CPăunescu EDP 1982
Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti
IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT
bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate
nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă
naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de
statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn
Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo
bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a
sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor
programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de
dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor
angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare
Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu
personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea
lor cu copiii cu nevoi speciale
Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă
pentru copiii cu dizabilităţi
Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la
diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de
gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special
sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu
dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări
socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn
şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale
de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie
de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi
alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi
gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru
Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor
judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma
curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă
adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea
durata şcolarizării poate să difere
Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative
speciale au acces la resurse psihopedagogice de
reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri
de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn
comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de
icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la
toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase
speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile
speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de
masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să
se ocupe mult mai bine de elevii
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
Conţinutul manualului
este adecvat
UTILIZARE
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi
elemente de conţinut din manual
Adaptare Omitere Adăugare
Alte materiale suport
NU
DA
Icircnlocuire
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
21
BUNE PRACTICI
9 vom proteja peştii de zgomotul produs
de aspirator de maşina de spălat sau de
alte zgomote care pot produce pentru
aceştia şocuri sau chiar moartea
10 atenţie la instalaţia electrică din acvariu pentru a
evita scurtcircuitarea lor cacirct şi a omului
11 gesturile bruşte şi culorile roşu galben
portocaliu sperie peştii
12 apa pentru primenirea acvariului sau pentru
completarea apei evacuate se va păstra numai icircn
vase de plastic sau sticlă nu de metal
13 acvariul trebuie supravegheat zilnic pentru a
putea interveni icircn caz de nevoie
PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE Surse on ndashline wwwanimallro wwwacvariuroghidincepatori wwwonestoproacvaristica wwwacvariidevisroforumtopicacvariul_meu wwwzoopediaropesti wwwpozeleonlinero wwwlibrarienetgtcarti wwwmarianvladro wwwwhitemanro wwwfotodeltaro wwwiubesctulcearo wwwacvariuroindexphp Surse off-line Ghicitori O surcică argintie Poartă-n spate o cetate Numa-n apă şade vie şi din ea doar capul scoate (peştisorul) (melcul)
Tipsie peste tipsie Are coarne dar nu-mpunge La mijloc carne vie Şi pe leneşi nu-i ajunge
(scoica) (melcul)
rsquorsquoCu animalele şi cu plantele putem comunica fără cuvinterdquo ndash Mihail Sadoveanu
PROCESUL
1 Organizaţi-vă icircn grupri de cacircte 3 copii
2 Fiecare grup icircşi va alege
Un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu acvatic
Crearea mediului avatic
3 Icircn funcţie de rolul pe care l-aţi ales rezolvaţi sarcinile
Un mediu acvatic
Căutaţi un loc bun pentru un mediu acvatic
Cacircte două animale care pot trăi icircn acel mediu
acvatic
Căutaţi două animale care pot trăi icircn acest mediu
acvatic fără nici o problemă
Crearea mediului avatic
Desenează un poster la scară a acvariului tău după care
crează o versiune reală a acvariului in limita posibilului
acasă sau la şcoala
1 Icircntocmeşte o lista cu ustensilele necesare icircngrijirii
acvariului subliniază numele pe care ai putut să le pro-
curi
2 Icircn orele libere studiază mai mult timp pestişorii din
acvariu consemnează icircntr-o fişa ceea ce observi cacircnd
fişa va fi destul de completă ataşeaz-o la portofoliu
3 Pictează un acvariu din imaginaţia ta
Procura-ţi cărţi reviste care să conţina informaţii icircn
legătură cu amenajarea unui acvariu pentru a le studia şi
a-ţi completa cunoştinţele
Joc opţional Stracircngeţi pene pestriţe si confecţionati
peştisori tăind cu ajutorul unei foarfece după un desen
făcut icircnainte pe aceasta
22
BUNE PRACTICI
Insuficient Suficient Bine Foarte bine
Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)
Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului
Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final
Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat
CONCLUZII
- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te
ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de
asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte
Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte
bine
1 Căutarea şi
regăsirea
informaţiilor
Nu colectează nici o
informaţie despre
tema propusă
Colectează foarte
puţine informaţii
despre tema
propusă
Colectează
informaţii cele mai
multe fiind legate de
animale
Colectează o
multitudine de
informaţii despre
peştii din lista
propusă
2 Utilizarea
resurselor
proiectului
WebQuest
Nu utilizează sursele
indicate icircn proiect şi
nici alte surse
Utilizează puţin din
sursele indicate icircn
proiect
Utilizează
majoritatea surselor
indicate icircn proiect
sau alte surse
Utilizează eficient
toate resursele din
proiect
3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte
rar manifestacircnd de-
zinteres pt activitate
Cooperează de
obicei constant si
periodic la solicitări
Cooperează
permanent şi icircşi
ajuta colegii lenţi icircn
acţiune
4 Prezentarea
raportului individual
Nu stăpacircneşte
limbajul specific
Face greşeli de
limbaj şi prezintă o
implicare fluctuantă
folosind maxim 3
resurse
Face greşeli de
limbaj care nu
afectează
icircnţelegerea fişei de
observare
Lucrarea este clar
prezentată
conţinacircnd fişa de
obsevaţie şi
informaţii scrise din
cărţi şi reviste
icircnsoţite de desene
proprii legate de
diferite specii de
peşti de acvariu
EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ
B EVALUAREA PE ECHIPE
23
Prin proiectul realizat se furnizează şi se
remarcă următoarele rezultate
Formularea de judecăţi simple (pe baza
observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)
despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor
şi a animalelor
Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea
dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor
Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra
naturii efectele acestora
Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-
primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii
simple
Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn
lumea plantelor şi a animalelor
Ghidul profesorului
Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-
melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii
şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de
acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu
modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de
selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile
VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE
Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se
derulează pe durată lungă pentru o procesare a
informaţiei structurare şi extindere eficientă a
cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul
lor
Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel
Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile
elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere
asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de
dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul
liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau
la şcoală
1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu
alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel
mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo
cunoaşterea diferitelor specii de peşti
2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit
elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi
libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu
criteriu pentru realizarea unui acvariu
3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite
de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele
sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care
pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a
acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea
unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare
icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene
4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin
descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a
modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse
diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea
critică
5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile
dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi
comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei
mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui
6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de
aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar
derularii proiectului la clasă
Web Questul responsabilizează copilul sau grupul
icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea
sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară
BIBLIOGRAFIE
1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici
Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate
perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca
Tacircrgovişte 2008
2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom
3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-
hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials
Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu
Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
BUNE PRACTICI
24
FIŞĂ DE LUCRU
pentru diferenţierea şi scrierea
corectă a literelor icirc şi acirc
1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare
__________ __________ ____________
____________ ____________ _____________
2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte
bacirctă cacircine gacircndac
______ _______ ________
pacircine gacircscă bracircnză
________ _______ ________
3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu
literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite
__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine
__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci
m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare
__săm__nţă
4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn
culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele
care conţin sunetul acircrdquo
lacircnă _______ adacircnc _________
macircţă _______ bacircrnă __________
racircde ________ cacircine __________
sacircnge _______ cacircrpă _________
gacircrlă ________ tacircrnă ___________
bacirctă _________ pacircine __________
icircmpleti _________________
bracircnduşă ________________
icircndulci___________________
icircnflori __________________
vacircnator __________________
icircnverzi__________________
macircncare ________________
sacircmbure_________________
tacircrnăcop ________________
5 Eu am scris una tu scrii mai multe
icircmpăratrarr_____________
macircnerrarr______________
cacircinerarr ______________
macircnz rarr______________
cacircntecrarr _____________
macircţa rarr_______________
gacircndacrarr______________
pacircine rarr_______________
hacircrtie rarr_______________
sacircmbure rarr ____________
ţacircnţarrarr________________
sacircnzianărarr______________
zacircnărarr_________________
vacircnătorrarr_______________
6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie
icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp
____________________________________________
blacircnd Sacircnziana zacircmbeste
_____________________________________________
pacircinea Cacircinele icircnfulecă
____________________________________________
icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa
____________________________________________
7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos
Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri
Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni
Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui
Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi
Bibliografie
1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom
2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed
Universul Enciclopedic Bucureşti 2009
Prof itinerant Iuliana Lixandru
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
25
FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului
1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt
2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează
3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc
____________ __________ __________
_______________ _______________
Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti
NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________
FICHE DrsquoEacuteVALUATION
I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR
II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles
ont une belle maison
avons un grand chien
ai une robe rouge
a une petite soeur
avez un crayon noir
as une calculette
III Complegravete par ai as a avons avez ont
Nous une grosse chatte
Jrsquo beaucoup drsquoamis
Vous un chien noir
Il Elle un livre drsquohistoire
Tu les cheveux courts
Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă
1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului
2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii
3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate
exerciţiile
Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea
Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni
BUNE PRACTICI
AVOIR avons
Tu
ont
Nous
as
avez
Ilselles
Je elle
vous
a
J
26
DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI
MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI
SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA
Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom
Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________
Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________
FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ
I Date personale
Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________
Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______
Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________
GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________
Trimis de____________________________________________________________________
II Date familiale
Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________
Relaţii icircn familie____________________________________________________________________
Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________
Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________
III Evoluţia copilului
Sarcina____________________________________Naşterea________________________________
Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________
Vorbirea in propoziţii________________________
IV Examen medical
__________________________________________________________________________________
V Examen psihologic
Organizarea spaţială _______________________________________________________________
Organizare temporală_______________________________________________________________
Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________
Lateralitate dominantă_______________________________________________________________
Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________
Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________
Trăsături de personalitate____________________________________________________________
VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs
Gradiniţa__________________________________________________________________________
Şcoala___________________________________________________________________________
Logopedie________________________________________________________________________
VII Examen logopedic
Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________
Cauze posibile _________________________________________________________
27
DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI
Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________
Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________
Pronunţarea silabelor________________________________________________________________
Sunete afectate_____________________________________________________________________
Calitatea vocii______________________________________________________________________
Motricitatea generală________________________________________________________________
Motricitatea facială__________________________________________________________________
Motricitatea linguală_________________________________________________________________
Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________
Vălul palatin_______________________________________________________________________
Dentiţia___________________________________________________________________________
Respiraţia_________________________________________________________________________
Auzul fonematic____________________________________________________________________
Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________
Scriere- Copiere ____________________________________________________________
- Dictare____________________________________________________________________
- Compunere________________________________________________________________
Citire____________________________________________________________________________
Diagnostic logopedic___________________________________________________________
Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________
______________________________________________________________________________
VII Alte date
Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________
Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________
Recomandări pentru familie___________________________________________________________
Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________
__________________________________________________________________________________
SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED
_____________________________________________
Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ
Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti
Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ
Universitatea Bucureşti
28
AMINTIRI BUNE PRACTICI
Conţinuturi (detalieri)
Obiective de
referinţă
Activităţi de
icircnvăţare Resurse Evaluare
ASISTENŢA
- fragmente din carteamdash
Viaţa ca un pom de Crăciun
- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu
Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip
Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte
Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate
Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip
- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta
Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău
Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip
Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare
Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti
CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA
PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune
lectura personalizată a programelor şcolare
planificarea calendaristică
proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor
Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate
Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate
Icircn ce scop
voi face
Ce voi face
Cu ce
voi
face
Cum voi
face
Cacirct s-a realizat
Selectarea conţinuturilor
Analiza resurselor
Determinarea activităţilor de icircnvăţare
Stabilirea instrumentelor de evaluare
Identificarea obiectivelor
29
Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI
LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo
CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo
CPăunescu EDP 1982
Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti
IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT
bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate
nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă
naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de
statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn
Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo
bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a
sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor
programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de
dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor
angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare
Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu
personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea
lor cu copiii cu nevoi speciale
Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă
pentru copiii cu dizabilităţi
Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la
diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de
gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special
sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu
dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări
socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn
şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale
de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie
de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi
alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi
gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru
Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor
judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma
curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă
adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea
durata şcolarizării poate să difere
Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative
speciale au acces la resurse psihopedagogice de
reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri
de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn
comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de
icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la
toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase
speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile
speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de
masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să
se ocupe mult mai bine de elevii
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
Conţinutul manualului
este adecvat
UTILIZARE
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi
elemente de conţinut din manual
Adaptare Omitere Adăugare
Alte materiale suport
NU
DA
Icircnlocuire
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
22
BUNE PRACTICI
Insuficient Suficient Bine Foarte bine
Eforturi minime de a lucra icircn echipă atacirct icircn prezen-tarea grafică (reprezentata prin desene) cacirct şi icircn cea practică (icircn realizarea pro-dusului final)
Lucrează bine icircn echipă şi colaborează mai mult la partea practică ndash desene confecţionare şi chiar amenajarea acvariului
Lucrează bine şi se ajută reciproc icircn icircndeplinirea sarcinilor şi colectarea de informaţii atacirct despre amenajarea acvariului cacirct şi a mediului de viată acva-tic Prezentarea portofoliu-lui pune in evidentă calită-ţile membrilor implicate icircn realizarea proiectului final
Icircşi desemnează clar liderii care să evidenţieze calita-ţile grupului prin icircnsuşirea d e c u n o ş t i n ţ e ndashdemonstracircnd eficienţa documentării pe baza surselor indicategăsite abilitarea de gestionare a informaţiilor şi de prezen-tare a acestora icircntr-un format accesibil a produsu-lui realizat
CONCLUZII
- Felicitări Tu ai realizat un acvariu pentru vizitatorii de la Grădina Zoologică din Tacircrgovişte Acum cere cuiva să te
ducă la o Grădină Zoologică apropiată de tine Poate că vei vedea un acvariu similar cu cel realizat de tine Observă de
asemenea şi celălalte medii reprezentate acolo şi icircncearcă să le identifici pe fiecare icircn parte
Nivel Insuficient Suficient Bine Foarte
bine
1 Căutarea şi
regăsirea
informaţiilor
Nu colectează nici o
informaţie despre
tema propusă
Colectează foarte
puţine informaţii
despre tema
propusă
Colectează
informaţii cele mai
multe fiind legate de
animale
Colectează o
multitudine de
informaţii despre
peştii din lista
propusă
2 Utilizarea
resurselor
proiectului
WebQuest
Nu utilizează sursele
indicate icircn proiect şi
nici alte surse
Utilizează puţin din
sursele indicate icircn
proiect
Utilizează
majoritatea surselor
indicate icircn proiect
sau alte surse
Utilizează eficient
toate resursele din
proiect
3 Cooperativitatea Nu cooperează Cooperează foarte
rar manifestacircnd de-
zinteres pt activitate
Cooperează de
obicei constant si
periodic la solicitări
Cooperează
permanent şi icircşi
ajuta colegii lenţi icircn
acţiune
4 Prezentarea
raportului individual
Nu stăpacircneşte
limbajul specific
Face greşeli de
limbaj şi prezintă o
implicare fluctuantă
folosind maxim 3
resurse
Face greşeli de
limbaj care nu
afectează
icircnţelegerea fişei de
observare
Lucrarea este clar
prezentată
conţinacircnd fişa de
obsevaţie şi
informaţii scrise din
cărţi şi reviste
icircnsoţite de desene
proprii legate de
diferite specii de
peşti de acvariu
EVALUAREA A EVALUAREA INDIVIDUALĂ
B EVALUAREA PE ECHIPE
23
Prin proiectul realizat se furnizează şi se
remarcă următoarele rezultate
Formularea de judecăţi simple (pe baza
observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)
despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor
şi a animalelor
Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea
dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor
Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra
naturii efectele acestora
Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-
primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii
simple
Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn
lumea plantelor şi a animalelor
Ghidul profesorului
Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-
melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii
şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de
acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu
modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de
selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile
VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE
Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se
derulează pe durată lungă pentru o procesare a
informaţiei structurare şi extindere eficientă a
cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul
lor
Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel
Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile
elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere
asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de
dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul
liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau
la şcoală
1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu
alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel
mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo
cunoaşterea diferitelor specii de peşti
2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit
elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi
libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu
criteriu pentru realizarea unui acvariu
3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite
de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele
sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care
pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a
acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea
unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare
icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene
4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin
descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a
modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse
diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea
critică
5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile
dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi
comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei
mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui
6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de
aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar
derularii proiectului la clasă
Web Questul responsabilizează copilul sau grupul
icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea
sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară
BIBLIOGRAFIE
1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici
Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate
perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca
Tacircrgovişte 2008
2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom
3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-
hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials
Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu
Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
BUNE PRACTICI
24
FIŞĂ DE LUCRU
pentru diferenţierea şi scrierea
corectă a literelor icirc şi acirc
1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare
__________ __________ ____________
____________ ____________ _____________
2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte
bacirctă cacircine gacircndac
______ _______ ________
pacircine gacircscă bracircnză
________ _______ ________
3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu
literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite
__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine
__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci
m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare
__săm__nţă
4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn
culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele
care conţin sunetul acircrdquo
lacircnă _______ adacircnc _________
macircţă _______ bacircrnă __________
racircde ________ cacircine __________
sacircnge _______ cacircrpă _________
gacircrlă ________ tacircrnă ___________
bacirctă _________ pacircine __________
icircmpleti _________________
bracircnduşă ________________
icircndulci___________________
icircnflori __________________
vacircnator __________________
icircnverzi__________________
macircncare ________________
sacircmbure_________________
tacircrnăcop ________________
5 Eu am scris una tu scrii mai multe
icircmpăratrarr_____________
macircnerrarr______________
cacircinerarr ______________
macircnz rarr______________
cacircntecrarr _____________
macircţa rarr_______________
gacircndacrarr______________
pacircine rarr_______________
hacircrtie rarr_______________
sacircmbure rarr ____________
ţacircnţarrarr________________
sacircnzianărarr______________
zacircnărarr_________________
vacircnătorrarr_______________
6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie
icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp
____________________________________________
blacircnd Sacircnziana zacircmbeste
_____________________________________________
pacircinea Cacircinele icircnfulecă
____________________________________________
icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa
____________________________________________
7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos
Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri
Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni
Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui
Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi
Bibliografie
1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom
2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed
Universul Enciclopedic Bucureşti 2009
Prof itinerant Iuliana Lixandru
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
25
FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului
1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt
2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează
3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc
____________ __________ __________
_______________ _______________
Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti
NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________
FICHE DrsquoEacuteVALUATION
I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR
II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles
ont une belle maison
avons un grand chien
ai une robe rouge
a une petite soeur
avez un crayon noir
as une calculette
III Complegravete par ai as a avons avez ont
Nous une grosse chatte
Jrsquo beaucoup drsquoamis
Vous un chien noir
Il Elle un livre drsquohistoire
Tu les cheveux courts
Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă
1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului
2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii
3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate
exerciţiile
Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea
Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni
BUNE PRACTICI
AVOIR avons
Tu
ont
Nous
as
avez
Ilselles
Je elle
vous
a
J
26
DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI
MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI
SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA
Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom
Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________
Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________
FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ
I Date personale
Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________
Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______
Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________
GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________
Trimis de____________________________________________________________________
II Date familiale
Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________
Relaţii icircn familie____________________________________________________________________
Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________
Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________
III Evoluţia copilului
Sarcina____________________________________Naşterea________________________________
Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________
Vorbirea in propoziţii________________________
IV Examen medical
__________________________________________________________________________________
V Examen psihologic
Organizarea spaţială _______________________________________________________________
Organizare temporală_______________________________________________________________
Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________
Lateralitate dominantă_______________________________________________________________
Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________
Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________
Trăsături de personalitate____________________________________________________________
VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs
Gradiniţa__________________________________________________________________________
Şcoala___________________________________________________________________________
Logopedie________________________________________________________________________
VII Examen logopedic
Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________
Cauze posibile _________________________________________________________
27
DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI
Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________
Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________
Pronunţarea silabelor________________________________________________________________
Sunete afectate_____________________________________________________________________
Calitatea vocii______________________________________________________________________
Motricitatea generală________________________________________________________________
Motricitatea facială__________________________________________________________________
Motricitatea linguală_________________________________________________________________
Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________
Vălul palatin_______________________________________________________________________
Dentiţia___________________________________________________________________________
Respiraţia_________________________________________________________________________
Auzul fonematic____________________________________________________________________
Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________
Scriere- Copiere ____________________________________________________________
- Dictare____________________________________________________________________
- Compunere________________________________________________________________
Citire____________________________________________________________________________
Diagnostic logopedic___________________________________________________________
Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________
______________________________________________________________________________
VII Alte date
Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________
Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________
Recomandări pentru familie___________________________________________________________
Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________
__________________________________________________________________________________
SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED
_____________________________________________
Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ
Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti
Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ
Universitatea Bucureşti
28
AMINTIRI BUNE PRACTICI
Conţinuturi (detalieri)
Obiective de
referinţă
Activităţi de
icircnvăţare Resurse Evaluare
ASISTENŢA
- fragmente din carteamdash
Viaţa ca un pom de Crăciun
- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu
Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip
Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte
Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate
Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip
- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta
Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău
Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip
Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare
Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti
CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA
PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune
lectura personalizată a programelor şcolare
planificarea calendaristică
proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor
Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate
Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate
Icircn ce scop
voi face
Ce voi face
Cu ce
voi
face
Cum voi
face
Cacirct s-a realizat
Selectarea conţinuturilor
Analiza resurselor
Determinarea activităţilor de icircnvăţare
Stabilirea instrumentelor de evaluare
Identificarea obiectivelor
29
Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI
LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo
CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo
CPăunescu EDP 1982
Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti
IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT
bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate
nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă
naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de
statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn
Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo
bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a
sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor
programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de
dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor
angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare
Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu
personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea
lor cu copiii cu nevoi speciale
Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă
pentru copiii cu dizabilităţi
Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la
diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de
gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special
sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu
dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări
socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn
şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale
de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie
de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi
alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi
gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru
Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor
judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma
curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă
adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea
durata şcolarizării poate să difere
Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative
speciale au acces la resurse psihopedagogice de
reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri
de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn
comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de
icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la
toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase
speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile
speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de
masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să
se ocupe mult mai bine de elevii
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
Conţinutul manualului
este adecvat
UTILIZARE
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi
elemente de conţinut din manual
Adaptare Omitere Adăugare
Alte materiale suport
NU
DA
Icircnlocuire
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
23
Prin proiectul realizat se furnizează şi se
remarcă următoarele rezultate
Formularea de judecăţi simple (pe baza
observării directe şi a explorării mediului icircnconjurător)
despre cauzele şi efectele unor procese din viaţa plantelor
şi a animalelor
Investigarea cu privire la mediului natural icircn naşterea
dezvoltarea icircnmulţirea şi hrănirea vieţuitoarelor
Identificarea acţiunilor negative ale omului asupra
naturii efectele acestora
Definirea pe sine icircn raport cu mediul natural ex-
primacircnd puncte de vedere prin judecăţi şi afirmaţii
simple
Dezvoltarea şi transferarea noţiunii de prietenie icircn
lumea plantelor şi a animalelor
Ghidul profesorului
Profesor itinerant Vilculescu Florina-Eugenia Şcoala Speciala Filipeştii de Tacircrg Icircnvatamant gimnazial copii integraţi individual Durata proiectului 20 ore OBSERVAŢIE Proiectul urmăreşte cunoaşterea şi aplicarea nor-
melor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii
şi adoptarea unor atitudini de prietenie şi respect faţă de
acesta familiarizarea elevilor cu documentarea şi cu
modul de operare pe internet dezvoltarea capacităţii de
selecţie şi prelucrare a informaţiei disponibile
VALENŢELE PROIECTULUI WEB QUEST-METODĂ MODERNĂ IcircN PROCESUL DE PREDARE-IcircNVĂŢARE
Proiectul Web Quest prezentat Mediul acvatic se
derulează pe durată lungă pentru o procesare a
informaţiei structurare şi extindere eficientă a
cunoştinţelor la elevii cu dificultăţi de icircnvaţare icircn beneficiul
lor
Am urmărit părţile constitutive ale proiectului astfel
Icircn introducere am prezentat lecţia activităţile
elevilor pentru a fi motivate oferindu-le cacircteva repere
asupra etapelor următoare ndash trezind sentimente de
dragoste şi protective pentru vietăţile acvatice icircn timpul
liber fiind preocupaţi de realizarea unui acvariu acasă sau
la şcoală
1 Sarcina de lucru constă icircn construirea unui acvariu
alegacircnd mediul acvatic animalele care trăiesc icircn acel
mediu şi proiectarea acvariului Acvariul meursquorsquo
cunoaşterea diferitelor specii de peşti
2 Sarcini de tip reproducere (redare de informaţii) solicit
elevilor abilităţi de selecţie elaborate comunicare şi
libertate intervenţii zilnice pentru fiinţele de acvariu
criteriu pentru realizarea unui acvariu
3 Procesul şi sursele de informative ghicitori icircnsoţite
de imagini şi grupuri de copii organizate cu următoarele
sarcini ndash crearea mediului acvatic cacircte doua animale care
pot trăi icircn acel mediu acvatic desenarea unui poster a
acvariului după care crearea versiunii reale icircntocmirea
unei liste cu ustensile necesare şi a unei fişe de observare
icircn urma studiului peştilor confecţionarea peştilor din pene
4 Criterii de evaluare individuale sau de grup prin
descrierea şi detalierea descriptorilor de performanţă a
modului cum icircnvaţă elevii să utilizeze informaţii din surse
diverse (internetul) ca apoi să-şi dezvolte gacircndirea
critică
5 Concluziile subliniază reuşitele elevilor achiziţiile
dobacircndite de elevi pe parcursul proiectului investigarea şi
comunicarea mediului natural şi sesizarea importanţei
mediului natural icircn viaţa omului şi icircntelegerea protejarii lui
6 Ghidul didactic cuprinde autorul proiectuluidate de
aplicare- nivelul de aplicare disciplina timpul necesar
derularii proiectului la clasă
Web Questul responsabilizează copilul sau grupul
icircmbunătăţeşte relaţiile din interiorul grupului şi rezolvarea
sarcinilor răspunsurilor impuse fiind de calitate superioară
BIBLIOGRAFIE
1 Ana-Maria Suduc M Bicirczoi G Gorghiu Tehnici
Informaţionale Computerizate Aplicaţii destinate
perfecţionării cadrelor didactice Editura Bibliotheca
Tacircrgovişte 2008
2 BlueVoda Website Builder http wwwbluevodacom
3 BlueVodaTutorials http wwwvodahostcomweb-
hostingvideo-tutorialsbluevoda-tutorials
Prof itinerant Florina-Eugenia Vicirclculescu
Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
BUNE PRACTICI
24
FIŞĂ DE LUCRU
pentru diferenţierea şi scrierea
corectă a literelor icirc şi acirc
1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare
__________ __________ ____________
____________ ____________ _____________
2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte
bacirctă cacircine gacircndac
______ _______ ________
pacircine gacircscă bracircnză
________ _______ ________
3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu
literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite
__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine
__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci
m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare
__săm__nţă
4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn
culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele
care conţin sunetul acircrdquo
lacircnă _______ adacircnc _________
macircţă _______ bacircrnă __________
racircde ________ cacircine __________
sacircnge _______ cacircrpă _________
gacircrlă ________ tacircrnă ___________
bacirctă _________ pacircine __________
icircmpleti _________________
bracircnduşă ________________
icircndulci___________________
icircnflori __________________
vacircnator __________________
icircnverzi__________________
macircncare ________________
sacircmbure_________________
tacircrnăcop ________________
5 Eu am scris una tu scrii mai multe
icircmpăratrarr_____________
macircnerrarr______________
cacircinerarr ______________
macircnz rarr______________
cacircntecrarr _____________
macircţa rarr_______________
gacircndacrarr______________
pacircine rarr_______________
hacircrtie rarr_______________
sacircmbure rarr ____________
ţacircnţarrarr________________
sacircnzianărarr______________
zacircnărarr_________________
vacircnătorrarr_______________
6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie
icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp
____________________________________________
blacircnd Sacircnziana zacircmbeste
_____________________________________________
pacircinea Cacircinele icircnfulecă
____________________________________________
icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa
____________________________________________
7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos
Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri
Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni
Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui
Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi
Bibliografie
1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom
2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed
Universul Enciclopedic Bucureşti 2009
Prof itinerant Iuliana Lixandru
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
25
FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului
1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt
2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează
3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc
____________ __________ __________
_______________ _______________
Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti
NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________
FICHE DrsquoEacuteVALUATION
I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR
II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles
ont une belle maison
avons un grand chien
ai une robe rouge
a une petite soeur
avez un crayon noir
as une calculette
III Complegravete par ai as a avons avez ont
Nous une grosse chatte
Jrsquo beaucoup drsquoamis
Vous un chien noir
Il Elle un livre drsquohistoire
Tu les cheveux courts
Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă
1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului
2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii
3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate
exerciţiile
Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea
Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni
BUNE PRACTICI
AVOIR avons
Tu
ont
Nous
as
avez
Ilselles
Je elle
vous
a
J
26
DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI
MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI
SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA
Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom
Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________
Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________
FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ
I Date personale
Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________
Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______
Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________
GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________
Trimis de____________________________________________________________________
II Date familiale
Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________
Relaţii icircn familie____________________________________________________________________
Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________
Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________
III Evoluţia copilului
Sarcina____________________________________Naşterea________________________________
Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________
Vorbirea in propoziţii________________________
IV Examen medical
__________________________________________________________________________________
V Examen psihologic
Organizarea spaţială _______________________________________________________________
Organizare temporală_______________________________________________________________
Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________
Lateralitate dominantă_______________________________________________________________
Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________
Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________
Trăsături de personalitate____________________________________________________________
VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs
Gradiniţa__________________________________________________________________________
Şcoala___________________________________________________________________________
Logopedie________________________________________________________________________
VII Examen logopedic
Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________
Cauze posibile _________________________________________________________
27
DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI
Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________
Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________
Pronunţarea silabelor________________________________________________________________
Sunete afectate_____________________________________________________________________
Calitatea vocii______________________________________________________________________
Motricitatea generală________________________________________________________________
Motricitatea facială__________________________________________________________________
Motricitatea linguală_________________________________________________________________
Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________
Vălul palatin_______________________________________________________________________
Dentiţia___________________________________________________________________________
Respiraţia_________________________________________________________________________
Auzul fonematic____________________________________________________________________
Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________
Scriere- Copiere ____________________________________________________________
- Dictare____________________________________________________________________
- Compunere________________________________________________________________
Citire____________________________________________________________________________
Diagnostic logopedic___________________________________________________________
Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________
______________________________________________________________________________
VII Alte date
Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________
Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________
Recomandări pentru familie___________________________________________________________
Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________
__________________________________________________________________________________
SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED
_____________________________________________
Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ
Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti
Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ
Universitatea Bucureşti
28
AMINTIRI BUNE PRACTICI
Conţinuturi (detalieri)
Obiective de
referinţă
Activităţi de
icircnvăţare Resurse Evaluare
ASISTENŢA
- fragmente din carteamdash
Viaţa ca un pom de Crăciun
- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu
Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip
Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte
Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate
Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip
- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta
Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău
Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip
Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare
Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti
CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA
PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune
lectura personalizată a programelor şcolare
planificarea calendaristică
proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor
Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate
Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate
Icircn ce scop
voi face
Ce voi face
Cu ce
voi
face
Cum voi
face
Cacirct s-a realizat
Selectarea conţinuturilor
Analiza resurselor
Determinarea activităţilor de icircnvăţare
Stabilirea instrumentelor de evaluare
Identificarea obiectivelor
29
Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI
LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo
CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo
CPăunescu EDP 1982
Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti
IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT
bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate
nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă
naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de
statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn
Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo
bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a
sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor
programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de
dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor
angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare
Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu
personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea
lor cu copiii cu nevoi speciale
Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă
pentru copiii cu dizabilităţi
Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la
diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de
gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special
sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu
dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări
socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn
şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale
de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie
de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi
alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi
gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru
Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor
judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma
curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă
adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea
durata şcolarizării poate să difere
Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative
speciale au acces la resurse psihopedagogice de
reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri
de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn
comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de
icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la
toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase
speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile
speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de
masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să
se ocupe mult mai bine de elevii
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
Conţinutul manualului
este adecvat
UTILIZARE
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi
elemente de conţinut din manual
Adaptare Omitere Adăugare
Alte materiale suport
NU
DA
Icircnlocuire
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
24
FIŞĂ DE LUCRU
pentru diferenţierea şi scrierea
corectă a literelor icirc şi acirc
1Scrieţi cuvintele care denumesc imaginile următoare
__________ __________ ____________
____________ ____________ _____________
2 Despăţiţi icircn silabe următoarele cuvinte
bacirctă cacircine gacircndac
______ _______ ________
pacircine gacircscă bracircnză
________ _______ ________
3 Icircnlocuieşte spaţiile libere din următoarele cuvinte cu
literele icirc ldquo sau acirc rdquo şi citiţi cuvintele potrivite
__neca c__ntec __nălţime b__rnă __nţelege c__ine
__nflorit br__duşă __neca ad__nc __ndulci
m__ncare r__s h__rtie m__ţă c__ntec __nt__mplare
__săm__nţă
4 Despărţiţi icircn silabe cuvintele următoare şi subliniaţi icircn
culori diferite silabele care conţin sunetul ldquoicirc şi silabele
care conţin sunetul acircrdquo
lacircnă _______ adacircnc _________
macircţă _______ bacircrnă __________
racircde ________ cacircine __________
sacircnge _______ cacircrpă _________
gacircrlă ________ tacircrnă ___________
bacirctă _________ pacircine __________
icircmpleti _________________
bracircnduşă ________________
icircndulci___________________
icircnflori __________________
vacircnator __________________
icircnverzi__________________
macircncare ________________
sacircmbure_________________
tacircrnăcop ________________
5 Eu am scris una tu scrii mai multe
icircmpăratrarr_____________
macircnerrarr______________
cacircinerarr ______________
macircnz rarr______________
cacircntecrarr _____________
macircţa rarr_______________
gacircndacrarr______________
pacircine rarr_______________
hacircrtie rarr_______________
sacircmbure rarr ____________
ţacircnţarrarr________________
sacircnzianărarr______________
zacircnărarr_________________
vacircnătorrarr_______________
6 Ordonează cuvintele icircn propoziţie
icircn Cacircnepa icircnfloreşte cacircmp
____________________________________________
blacircnd Sacircnziana zacircmbeste
_____________________________________________
pacircinea Cacircinele icircnfulecă
____________________________________________
icircncurcă icircncălţămintea Bracircnduşa
____________________________________________
7 Repetă seriile de cuvinte de mai jos
Icircmpăraticircnălţ imeicircnf lori Gacircnsacgacircndacgacircnguri
Adacircnc adacircncime azvacircrli Icircnvineţi icircnvezi icircngălbeni
Icircncăpereicircncurcăicircndulci Bacircrnă bacirctă bacircntui
Icircntrebare icircntacircmplare icircnrobi Icircndrăzni icircndulci icircncălzi
Bibliografie
1Sursa imaginilor web httpclassroomclipartcom
2 Dicţionarul explicativ al Limbii Romacircne ediţia a II-a ed
Universul Enciclopedic Bucureşti 2009
Prof itinerant Iuliana Lixandru
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
25
FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului
1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt
2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează
3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc
____________ __________ __________
_______________ _______________
Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti
NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________
FICHE DrsquoEacuteVALUATION
I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR
II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles
ont une belle maison
avons un grand chien
ai une robe rouge
a une petite soeur
avez un crayon noir
as une calculette
III Complegravete par ai as a avons avez ont
Nous une grosse chatte
Jrsquo beaucoup drsquoamis
Vous un chien noir
Il Elle un livre drsquohistoire
Tu les cheveux courts
Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă
1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului
2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii
3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate
exerciţiile
Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea
Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni
BUNE PRACTICI
AVOIR avons
Tu
ont
Nous
as
avez
Ilselles
Je elle
vous
a
J
26
DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI
MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI
SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA
Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom
Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________
Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________
FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ
I Date personale
Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________
Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______
Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________
GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________
Trimis de____________________________________________________________________
II Date familiale
Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________
Relaţii icircn familie____________________________________________________________________
Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________
Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________
III Evoluţia copilului
Sarcina____________________________________Naşterea________________________________
Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________
Vorbirea in propoziţii________________________
IV Examen medical
__________________________________________________________________________________
V Examen psihologic
Organizarea spaţială _______________________________________________________________
Organizare temporală_______________________________________________________________
Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________
Lateralitate dominantă_______________________________________________________________
Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________
Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________
Trăsături de personalitate____________________________________________________________
VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs
Gradiniţa__________________________________________________________________________
Şcoala___________________________________________________________________________
Logopedie________________________________________________________________________
VII Examen logopedic
Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________
Cauze posibile _________________________________________________________
27
DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI
Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________
Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________
Pronunţarea silabelor________________________________________________________________
Sunete afectate_____________________________________________________________________
Calitatea vocii______________________________________________________________________
Motricitatea generală________________________________________________________________
Motricitatea facială__________________________________________________________________
Motricitatea linguală_________________________________________________________________
Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________
Vălul palatin_______________________________________________________________________
Dentiţia___________________________________________________________________________
Respiraţia_________________________________________________________________________
Auzul fonematic____________________________________________________________________
Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________
Scriere- Copiere ____________________________________________________________
- Dictare____________________________________________________________________
- Compunere________________________________________________________________
Citire____________________________________________________________________________
Diagnostic logopedic___________________________________________________________
Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________
______________________________________________________________________________
VII Alte date
Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________
Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________
Recomandări pentru familie___________________________________________________________
Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________
__________________________________________________________________________________
SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED
_____________________________________________
Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ
Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti
Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ
Universitatea Bucureşti
28
AMINTIRI BUNE PRACTICI
Conţinuturi (detalieri)
Obiective de
referinţă
Activităţi de
icircnvăţare Resurse Evaluare
ASISTENŢA
- fragmente din carteamdash
Viaţa ca un pom de Crăciun
- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu
Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip
Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte
Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate
Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip
- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta
Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău
Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip
Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare
Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti
CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA
PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune
lectura personalizată a programelor şcolare
planificarea calendaristică
proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor
Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate
Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate
Icircn ce scop
voi face
Ce voi face
Cu ce
voi
face
Cum voi
face
Cacirct s-a realizat
Selectarea conţinuturilor
Analiza resurselor
Determinarea activităţilor de icircnvăţare
Stabilirea instrumentelor de evaluare
Identificarea obiectivelor
29
Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI
LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo
CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo
CPăunescu EDP 1982
Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti
IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT
bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate
nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă
naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de
statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn
Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo
bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a
sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor
programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de
dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor
angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare
Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu
personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea
lor cu copiii cu nevoi speciale
Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă
pentru copiii cu dizabilităţi
Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la
diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de
gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special
sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu
dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări
socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn
şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale
de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie
de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi
alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi
gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru
Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor
judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma
curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă
adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea
durata şcolarizării poate să difere
Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative
speciale au acces la resurse psihopedagogice de
reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri
de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn
comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de
icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la
toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase
speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile
speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de
masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să
se ocupe mult mai bine de elevii
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
Conţinutul manualului
este adecvat
UTILIZARE
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi
elemente de conţinut din manual
Adaptare Omitere Adăugare
Alte materiale suport
NU
DA
Icircnlocuire
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
25
FIŞĂ DE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ Disciplina Cunoaşterea mediului
1Coloraţi desenele icircn care este vacircnt
2 Uniţi ceea ce se potriveşte şi apoi colorează
3Colorează fructele care se coc toamna şi scrie cum se numesc
____________ __________ __________
_______________ _______________
Prof psihoped Aura Dumitrache Centrul Şcolar Special Ploieşti
NOM_______________________________ DATE______________________________ CLASSE____________________________
FICHE DrsquoEacuteVALUATION
I Trouve la conjugaison du verbe AVOIR
II Complegravete par jrsquo tu ilelle nous vous ilselles
ont une belle maison
avons un grand chien
ai une robe rouge
a une petite soeur
avez un crayon noir
as une calculette
III Complegravete par ai as a avons avez ont
Nous une grosse chatte
Jrsquo beaucoup drsquoamis
Vous un chien noir
Il Elle un livre drsquohistoire
Tu les cheveux courts
Ils Elles un cheval blanc Descriptori de performanţă
1 Pentru nota 5 elevul trebuie să recunoască două forme ale verbului
2 Pentru nota 7 elevul trebuie să rezolve corect două exerciţii
3 Pentru nota 10 elevul trebuie să rezolve corect toate
exerciţiile
Prof Limba Franceză Mădălina Bricircnzea
Şcoala cu cls I-VIII Nr1 Boldeşti - Scăieni
BUNE PRACTICI
AVOIR avons
Tu
ont
Nous
as
avez
Ilselles
Je elle
vous
a
J
26
DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI
MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI
SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA
Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom
Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________
Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________
FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ
I Date personale
Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________
Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______
Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________
GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________
Trimis de____________________________________________________________________
II Date familiale
Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________
Relaţii icircn familie____________________________________________________________________
Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________
Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________
III Evoluţia copilului
Sarcina____________________________________Naşterea________________________________
Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________
Vorbirea in propoziţii________________________
IV Examen medical
__________________________________________________________________________________
V Examen psihologic
Organizarea spaţială _______________________________________________________________
Organizare temporală_______________________________________________________________
Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________
Lateralitate dominantă_______________________________________________________________
Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________
Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________
Trăsături de personalitate____________________________________________________________
VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs
Gradiniţa__________________________________________________________________________
Şcoala___________________________________________________________________________
Logopedie________________________________________________________________________
VII Examen logopedic
Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________
Cauze posibile _________________________________________________________
27
DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI
Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________
Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________
Pronunţarea silabelor________________________________________________________________
Sunete afectate_____________________________________________________________________
Calitatea vocii______________________________________________________________________
Motricitatea generală________________________________________________________________
Motricitatea facială__________________________________________________________________
Motricitatea linguală_________________________________________________________________
Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________
Vălul palatin_______________________________________________________________________
Dentiţia___________________________________________________________________________
Respiraţia_________________________________________________________________________
Auzul fonematic____________________________________________________________________
Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________
Scriere- Copiere ____________________________________________________________
- Dictare____________________________________________________________________
- Compunere________________________________________________________________
Citire____________________________________________________________________________
Diagnostic logopedic___________________________________________________________
Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________
______________________________________________________________________________
VII Alte date
Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________
Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________
Recomandări pentru familie___________________________________________________________
Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________
__________________________________________________________________________________
SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED
_____________________________________________
Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ
Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti
Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ
Universitatea Bucureşti
28
AMINTIRI BUNE PRACTICI
Conţinuturi (detalieri)
Obiective de
referinţă
Activităţi de
icircnvăţare Resurse Evaluare
ASISTENŢA
- fragmente din carteamdash
Viaţa ca un pom de Crăciun
- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu
Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip
Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte
Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate
Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip
- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta
Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău
Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip
Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare
Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti
CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA
PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune
lectura personalizată a programelor şcolare
planificarea calendaristică
proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor
Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate
Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate
Icircn ce scop
voi face
Ce voi face
Cu ce
voi
face
Cum voi
face
Cacirct s-a realizat
Selectarea conţinuturilor
Analiza resurselor
Determinarea activităţilor de icircnvăţare
Stabilirea instrumentelor de evaluare
Identificarea obiectivelor
29
Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI
LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo
CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo
CPăunescu EDP 1982
Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti
IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT
bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate
nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă
naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de
statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn
Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo
bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a
sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor
programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de
dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor
angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare
Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu
personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea
lor cu copiii cu nevoi speciale
Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă
pentru copiii cu dizabilităţi
Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la
diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de
gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special
sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu
dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări
socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn
şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale
de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie
de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi
alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi
gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru
Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor
judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma
curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă
adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea
durata şcolarizării poate să difere
Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative
speciale au acces la resurse psihopedagogice de
reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri
de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn
comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de
icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la
toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase
speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile
speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de
masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să
se ocupe mult mai bine de elevii
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
Conţinutul manualului
este adecvat
UTILIZARE
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi
elemente de conţinut din manual
Adaptare Omitere Adăugare
Alte materiale suport
NU
DA
Icircnlocuire
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
26
DOCUMENTARE şi hellipBUNE PRACTICI
MINISTERUL MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI
SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE SI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ PRAHOVA
Ploieşti str Bobacirclna nr26 telfax 0244 513700 email cjraeprahovayahoocom
Cabinet Logopedic Interşcolar Nr2 Nr fişă__________
Colegiul Naţional laquo Jean Monnet laquo Ploieşti Data __________
FISĂ LOGOPEDICĂ DE EXAMINARE COMPLEXĂ
I Date personale
Numele şi prenumele ____________________________ Data nasterii _________________
Domiciliul__________________________Strada _________________________________Nr_______
Blocul_______Scara________Etaj________Apart________Telefon___________________________
GradiniţăŞcoala________________________GrupaClasa_______Ed v______________________
Trimis de____________________________________________________________________
II Date familiale
Tatăl Vacircrsta __________Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Mama Vacircrsta _________ Ocupaţia ___________________Locul de muncă ___________________
Numărul membrilor familiei_____ Al cacirctelea copil este _____________________________________
Relaţii icircn familie____________________________________________________________________
Starea sănătăţii membrilor familiei _____________________________________________________
Tulburări de limbaj in familie___________________________________________________________
III Evoluţia copilului
Sarcina____________________________________Naşterea________________________________
Mersul nesusţinut____________________________Primele cuvinte___________________________
Vorbirea in propoziţii________________________
IV Examen medical
__________________________________________________________________________________
V Examen psihologic
Organizarea spaţială _______________________________________________________________
Organizare temporală_______________________________________________________________
Lateralitatea macircnă______________picior___________ochi________ureche____________________
Lateralitate dominantă_______________________________________________________________
Comportamentul icircn familie ____________________________________________________________
Comportamentul icircn colectivitate________________________________________________________
Trăsături de personalitate____________________________________________________________
VI Traseul educaţional (şcolar) parcurs
Gradiniţa__________________________________________________________________________
Şcoala___________________________________________________________________________
Logopedie________________________________________________________________________
VII Examen logopedic
Apariţia tulburărilor de limbaj__________________________________________________________
Cauze posibile _________________________________________________________
27
DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI
Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________
Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________
Pronunţarea silabelor________________________________________________________________
Sunete afectate_____________________________________________________________________
Calitatea vocii______________________________________________________________________
Motricitatea generală________________________________________________________________
Motricitatea facială__________________________________________________________________
Motricitatea linguală_________________________________________________________________
Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________
Vălul palatin_______________________________________________________________________
Dentiţia___________________________________________________________________________
Respiraţia_________________________________________________________________________
Auzul fonematic____________________________________________________________________
Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________
Scriere- Copiere ____________________________________________________________
- Dictare____________________________________________________________________
- Compunere________________________________________________________________
Citire____________________________________________________________________________
Diagnostic logopedic___________________________________________________________
Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________
______________________________________________________________________________
VII Alte date
Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________
Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________
Recomandări pentru familie___________________________________________________________
Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________
__________________________________________________________________________________
SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED
_____________________________________________
Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ
Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti
Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ
Universitatea Bucureşti
28
AMINTIRI BUNE PRACTICI
Conţinuturi (detalieri)
Obiective de
referinţă
Activităţi de
icircnvăţare Resurse Evaluare
ASISTENŢA
- fragmente din carteamdash
Viaţa ca un pom de Crăciun
- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu
Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip
Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte
Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate
Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip
- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta
Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău
Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip
Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare
Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti
CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA
PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune
lectura personalizată a programelor şcolare
planificarea calendaristică
proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor
Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate
Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate
Icircn ce scop
voi face
Ce voi face
Cu ce
voi
face
Cum voi
face
Cacirct s-a realizat
Selectarea conţinuturilor
Analiza resurselor
Determinarea activităţilor de icircnvăţare
Stabilirea instrumentelor de evaluare
Identificarea obiectivelor
29
Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI
LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo
CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo
CPăunescu EDP 1982
Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti
IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT
bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate
nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă
naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de
statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn
Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo
bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a
sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor
programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de
dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor
angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare
Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu
personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea
lor cu copiii cu nevoi speciale
Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă
pentru copiii cu dizabilităţi
Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la
diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de
gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special
sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu
dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări
socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn
şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale
de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie
de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi
alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi
gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru
Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor
judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma
curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă
adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea
durata şcolarizării poate să difere
Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative
speciale au acces la resurse psihopedagogice de
reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri
de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn
comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de
icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la
toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase
speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile
speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de
masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să
se ocupe mult mai bine de elevii
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
Conţinutul manualului
este adecvat
UTILIZARE
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi
elemente de conţinut din manual
Adaptare Omitere Adăugare
Alte materiale suport
NU
DA
Icircnlocuire
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
27
DOCUMENTARE şi helliphellipBUNE PRACTICI
Pronunţarea independentă a sunetelor_______________________________________
Pronunţarea după model a sunetelor__________________________________________
Pronunţarea silabelor________________________________________________________________
Sunete afectate_____________________________________________________________________
Calitatea vocii______________________________________________________________________
Motricitatea generală________________________________________________________________
Motricitatea facială__________________________________________________________________
Motricitatea linguală_________________________________________________________________
Conformaţia aparatului fono-articulator__________________________________________________
Vălul palatin_______________________________________________________________________
Dentiţia___________________________________________________________________________
Respiraţia_________________________________________________________________________
Auzul fonematic____________________________________________________________________
Ritmul si fluenţa vorbirii______________________________________________________________
Scriere- Copiere ____________________________________________________________
- Dictare____________________________________________________________________
- Compunere________________________________________________________________
Citire____________________________________________________________________________
Diagnostic logopedic___________________________________________________________
Indicaţii privind activitatea de corectare___________________________________________
______________________________________________________________________________
VII Alte date
Durata terapiei logopedice ___________________________________________________________
Incadrarea in colectiv după corectare sau ameliorare_______________________________________
Recomandări pentru familie___________________________________________________________
Prezentarea cazului la incheierea activităţii ____________________________________________
__________________________________________________________________________________
SEMNĂTURĂ PROFESOR LOGOPED
_____________________________________________
Fişă elaborată de Prof logoped Corina Nuţ
Cabinetul Logopedic Şcolar Nr2 Ploieşti
Colaborator Prof Univ Dr ECATERINA VRĂSMAŞ
Universitatea Bucureşti
28
AMINTIRI BUNE PRACTICI
Conţinuturi (detalieri)
Obiective de
referinţă
Activităţi de
icircnvăţare Resurse Evaluare
ASISTENŢA
- fragmente din carteamdash
Viaţa ca un pom de Crăciun
- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu
Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip
Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte
Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate
Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip
- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta
Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău
Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip
Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare
Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti
CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA
PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune
lectura personalizată a programelor şcolare
planificarea calendaristică
proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor
Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate
Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate
Icircn ce scop
voi face
Ce voi face
Cu ce
voi
face
Cum voi
face
Cacirct s-a realizat
Selectarea conţinuturilor
Analiza resurselor
Determinarea activităţilor de icircnvăţare
Stabilirea instrumentelor de evaluare
Identificarea obiectivelor
29
Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI
LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo
CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo
CPăunescu EDP 1982
Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti
IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT
bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate
nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă
naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de
statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn
Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo
bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a
sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor
programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de
dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor
angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare
Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu
personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea
lor cu copiii cu nevoi speciale
Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă
pentru copiii cu dizabilităţi
Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la
diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de
gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special
sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu
dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări
socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn
şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale
de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie
de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi
alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi
gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru
Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor
judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma
curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă
adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea
durata şcolarizării poate să difere
Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative
speciale au acces la resurse psihopedagogice de
reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri
de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn
comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de
icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la
toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase
speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile
speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de
masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să
se ocupe mult mai bine de elevii
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
Conţinutul manualului
este adecvat
UTILIZARE
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi
elemente de conţinut din manual
Adaptare Omitere Adăugare
Alte materiale suport
NU
DA
Icircnlocuire
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
28
AMINTIRI BUNE PRACTICI
Conţinuturi (detalieri)
Obiective de
referinţă
Activităţi de
icircnvăţare Resurse Evaluare
ASISTENŢA
- fragmente din carteamdash
Viaţa ca un pom de Crăciun
- Icircmi place te-ai descurcat bine Ai multă răbdare şi tact pedagogic ştii să te apropii de copii Cu timpul se vor umaniza ai să vezi Fiecare va icircnvăţa să facă ceva Şi dacă reuşesc să stea icircn bancă toată ora e mare lucru Să nu crezi că nu o să ai satisfacţii E foarte important să nu dezarmezi şi hellipvăd că nu te laşi Sunt multe lucruri pe care trebuie să le icircnveţe copii dar şi multe pe care trebuie să le icircnveţi tu
Doamna directoare mare icircmi zacircmbeşte complice cu ochii la caloriferhellip Nici eu nici dumneaei nu spunem nimic E o icircnţelegere tacită Pare un subiect tabu Mă văicăresc totuşi - Sunt prea multe fetiţe icircn clasă Şaptesprezecehellip şi majoritatea au probleme grave M-am obişnuit cu ele dar parcăhellip Icircncercam imposibilul munceam mult eram icircn clasa icircntacirci şi la propriu şi la figurat Mai mult intuitiv decacirct din ştiinţă foloseam tot felul de metode practice de icircnvăţare şi făceam mult material didactic planşe şi jetoane cu litere şi imagini planşe cu cifre planşe cu scene din poveştihellip Mă simţeam nedreptăţită persecutată dar eram ambiţioasă şi inventivăhellip
Doamna directoare a venit icircn prima asistenţăhellip Am fost luată prin surprindere dar nu pe nepregătite La Abecedar am ajuns la litera O Am pictat imagini am decupat litere din carton colorat Organizez tot felul de jocuri ca să le menţin cacirct de cacirct atenţia Alegem litera dintre alte litere şi o ridicăm icircn sus desenăm litera colorăm litera modelăm litera din sacircrmă moale şi din plastilinăhellip Eugenia duce litera de plastilină la gură Vrea s-o mănacircnce Oare crede că-i covrig Mihaela vede iar albina Nuţica racircde icircntruna şi icircn loc de litera O strigă fără noimă şapte şapte Otilia nu stă locului o clipă Acum e icircn bancă acum e pe sub bănci de unde apare cu hacircrtie colorată cu care icircncepe să se joace Mă apropii de ea şi o ajut să răsucească hărtia şi să o icircndoaie icircn forma literei O de la Otilia I-o prind de breteaua şorţuleţului şi e icircncacircntată şi cuminte
Cornelia a desenat icircn toate literele de O de pe foaia velină ochi nasuri şi guri şi le-a făcut să semene cu nişte feţe de copii triste şi caudate
Doamna directoare stă calmă şi zacircmbitoare la ca-tedră şi notează ceva icircntr-un caiet Mă simt ca o coajă de ou sparthellip Oul spart şi gălbenuşul curgacircnd icircn afară din poza din abecedar de la litera O M-am făracircmiţat icircn zeci de bucăţele fragile şi imposibil de adunat icircnapoi icircntr-un icircntreg Mai mult de jumătate din fetiţe au reuşit să scrie şi să ci-tească pacircnă la urmă cele două cuvinte din abecedar ou şi oi Dar euhellipeuhellip
- Ştii M-ai dat gata Te văicăreşti degeabahellip Pacircnă la urmă trebuie să-ţi spun hellipAm să te ţin minte de la această asistenţă Nu am văzut niciodată icircn vreo clasă chiloţei icircntinşi la uscat E o premieră icircn şcoala asta
Nu ştiu ce să-i răspund şi nu ştiu ce să cred e bine e rău
Icircmi simt sufletul apăsat şi sunt nemulţumită Mi-e milă de mine de fetiţehellip E o luptă inegală nejustificată şi mi-aş dori ca icircnainte de a le fi icircnvăţat literele să le fi icircnvăţat să meargă la veceu Icircn facultate nu ni s-a povestit nimic despre astahellip
Oare ce o fi scris icircn caiet doamna directoare
Prof psihoped Kati-Rodica Enache Centrul Şcolar Special Ploieşti
CREATIVITATEA ȘI RUTINĂ IcircN ELABORAREA
PLANIFICĂRILOR ȘCOLARE Se ştie că un lucru bine făcut are la bază o etapă premergătoare Proiectarea didactică este etapa premergătoare a actului didactic Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de icircnvăţător profesor care constă icircn anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării Proiectarea demersului didactic presupune
lectura personalizată a programelor şcolare
planificarea calendaristică
proiectarea unităţilor de icircnvăţare sau a lecţiilor
Proiectul unităţii de icircnvăţare Unitatea de invăţare Nrore alocate
Icircn completarea tabelului se urmăreşte corelarea celor cinci coloane Pe baza indicaţiilor din planificare (obiective de referinţă şi conţinuturi) se fac detalierile pe orizontală ordonacircnd activităţile icircn succesiunea derulării raportacircndu-le la cacircte un obiectiv de referinţă şi specificacircnd resursele necesare bunei desfăşurări a procesului didactic Conceptul de unitate de icircnvăţare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat flexibilizacircnd proiectarea didactică şi definind icircn acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic Proiectul unităţii de icircnvăţare este gacircndit ca un instrument pragmatic al proiectării eficiente De aceea el reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic profesionist Icircn funcţie de experienţa fiecărui cadru didactic anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse icircntr-o rubrică specială Proiectarea unităţii de icircnvăţare ca şi a lecţiei icircncepe prin parcurgerea de către profesor a unor paşi succesivi care precizează elementele procesului de proiectare icircntr-o succesiune logică Elementele procesului sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de icircnvăţare care trebuie proiectată Identificarea unei unităţi de icircnvăţare se face prin tema acesteia Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei utilizacircnd surse diverse este primul pas icircn identificarea unităţilor de icircnvăţare icircn care va fi icircmpărţită materia anului şcolar respectiv icircn organizarea unui demers didactic personalizat Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor icircnvăţării formulări fie originale fie preluate din lista de conţinuturi fie din manual formulări care reflectă din partea profesorului o icircnţelegere profundă a scopurilor activităţii sale talent pedagogic inspiraţie creativitate
Icircn ce scop
voi face
Ce voi face
Cu ce
voi
face
Cum voi
face
Cacirct s-a realizat
Selectarea conţinuturilor
Analiza resurselor
Determinarea activităţilor de icircnvăţare
Stabilirea instrumentelor de evaluare
Identificarea obiectivelor
29
Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI
LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo
CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo
CPăunescu EDP 1982
Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti
IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT
bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate
nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă
naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de
statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn
Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo
bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a
sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor
programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de
dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor
angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare
Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu
personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea
lor cu copiii cu nevoi speciale
Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă
pentru copiii cu dizabilităţi
Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la
diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de
gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special
sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu
dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări
socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn
şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale
de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie
de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi
alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi
gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru
Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor
judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma
curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă
adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea
durata şcolarizării poate să difere
Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative
speciale au acces la resurse psihopedagogice de
reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri
de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn
comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de
icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la
toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase
speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile
speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de
masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să
se ocupe mult mai bine de elevii
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
Conţinutul manualului
este adecvat
UTILIZARE
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi
elemente de conţinut din manual
Adaptare Omitere Adăugare
Alte materiale suport
NU
DA
Icircnlocuire
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
29
Activităţile de icircnvăţare se construiesc pe baza corelării dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prevăzute prin programe şi presupun orientarea către un anumit scop redat prin tema activităţii Icircn proiectul unităţii de icircnvăţare profesorul va alătura fiecărei activităţi de icircnvăţare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei şi realizării demersului didactic Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de icircnvăţare Astfel icircn funcţie de propria viziune profesorul va menţiona icircn această rubrică forme de organizare a clasei mijloace de icircnvăţămacircnt alocarea de timp precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile icircn derularea scenariului didactic Icircn condiţiile actualului curriculum lectura programei şi a manualelor nu mai este obligatoriu liniară Programa trebuie parcursă icircn mod necesar de către toţi dar ea ca şi manualele se pliază unei citiri personale şi adaptate Asupra conţinuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităţilor de icircnvăţare pe care le-a stabilit Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual profesorul poate interveni icircn diferite moduri ndash adaptare icircnlocuire omitere adăugare ndash sau pot utiliza alte materiale suport conform următoarei scheme
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-icircnvăţare şi icircn deplină concordanţă cu aceasta Focalizată pe unitatea de icircnvăţare evaluarea ar trebui să asigure evidenţierea progresului icircnregistrat de elev icircn raport cu sine icircnsuşi pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute icircn programă Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul ci mai ales ceea ce poate el sa facă utilizacircnd ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor şcolare trebuie icircnsoţită icircn mod sistematic de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare elev Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a competenţelor fiecăruia şi pot fi stabilite modalităţile prin care poate fi reglată de la o etapă la alta activitatea de icircnvăţare ndash formare a elevilor icircn mod diferenţiat pentru ca toţi elevii să poată atinge icircn final dacă este posibil standardele curriculare de performanţă Bibliografie bdquoGhid metodologic pentru aplicarea programelor de LIMBA ȘI
LITERATURA ROMAcircNĂ ndash icircnvăţămacircnt primar şi gimnazialrdquo
CNC 2002 bdquoMetodologia invăţării limbii romacircne icircn şcoala ajutătoarerdquo
CPăunescu EDP 1982
Icircnvăţător Angela Cimpoieşu Centrul Şcolar Special Ploieşti
IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL vs IcircNVĂŢĂMAcircNTUL SPECIAL INTEGRAT
bdquoToţi cetăţenii romacircni au drept egal la educaţie la toate
nivelurile şi toate formele indiferent de genrasă
naţionalitate religie sau afiliere politică şi indiferent de
statutul social sau economic Acest drept este prevăzut icircn
Legea icircnvăţămacircntului nr 841995rdquo
bdquoIcircnvăţămacircntul special aflat icircn subordinea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării este parte componentă a
sistemului de icircnvăţămacircnt romacircnesc şi oferă tuturor copiilor
programe educaţionale potrivite cu nevoile lor de
dezvoltare Educaţia specială este icircn răspunderea tuturor
angajaţilor unei şcoli şi este flexibilă şi atotcuprinzătoare
Profesorii calificaţi icircmpreună cu alţi specialişti şi cu
personalul nedidactic dovedesc devotament icircn activitatea
lor cu copiii cu nevoi speciale
Ce formă de icircnvăţămacircnt este mai eficientă
pentru copiii cu dizabilităţi
Icircn Romacircnia copiii cu dizabilităţi au acces la
diferite forme de educaţie şi pot fi icircnscrişi icircn funcţie de
gradul de dizabilitate icircn sistemul de icircnvăţămacircnt special
sau icircn icircnvăţămacircntul de masă Copiii cu deficienţe medii cu
dificultăţi de icircnvăţare şi tulburări de limbaj cu tulburări
socio-afective sau de comportament sunt integraţi icircn
şcolile de masă unde pot beneficia de servicii educaţionale
de sprijin Icircnvăţămacircntul special este organizat icircn funcţie
de tipul de deficienţă ndash mentală de auz de văz motorie şi
alte deficienţe asociate Identificarea tipului de deficienţă şi
gradul acesteia sunt de competenţa Comisiei pentru
Protecţia Copilului instituţie aflată icircn subordinea consiliilor
judeţene Copiii din icircnvăţămacircntul special pot urma
curriculumul şcolii de masă curriculumul şcolii de masă
adaptat sau curriculumul şcolii speciale De asemenea
durata şcolarizării poate să difere
Pe timpul şcolarizării copiii cu cerinţe educative
speciale au acces la resurse psihopedagogice de
reabilitare şi recuperare medicală şi socială şi la alte tipuri
de servicii de intervenţie specifice disponibile icircn
comunitate sau la instituţii specializate inclusiv cele de
icircnvăţămacircnt special Icircnvăţămacircntul special este organizat la
toate nivelurile icircnvăţămacircntului pe grupe sau icircn clase
speciale şi icircn unele cazuri individual clasele din şcolile
speciale sunt mai mici ca număr decacirct cele din şcolile de
masă acest lucru oferă posibilitatea cadrelor didactice să
se ocupe mult mai bine de elevii
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
Conţinutul manualului
este adecvat
UTILIZARE
Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi
elemente de conţinut din manual
Adaptare Omitere Adăugare
Alte materiale suport
NU
DA
Icircnlocuire
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
30
Cu siguranţă se caută o soluţie avem icircnsă
o mare problemă referitoare la aceşti copii
şi la nivelul şcolilor speciale nu există un
curriculum potrivit nevoilor lor de dezvoltare şi
posibilitatilor lor de adaptare deşi profesorii din aceste
şcoli sunt bine formaţi şi dedicaţi muncii lor pun suflet icircn
desfaşurarea activităţilor se ataşează de acesti copiii
(consider că fiind singurele motivaţii pentru a rămacircne icircn
acest sistem) Icircn ceea ce priveşte serviciile de sprijin icircn
icircnvăţămacircntul de masă numărul profesorilor de sprijin
itineranţi trebuie să crească rolul lor şi activităţile
acestora trebuie clarificate şi alocări bugetare mai mari
trebuie acordate ambelor categorii atacirct profesorilor
itineranţide sprijin cacirct şi profesorilor din şcolile de masă
sprijinul trebuie să includă şi un curriculum flexibil care să
permită adaptările curriculare ce se impun metodologie
specifică diferitelor tipuri şi grade de deficienţă materiale
didactice individualizate documente şcolare adaptate la
nevoile de icircnvăţare şi dezvoltare a elevilor specialişti icircn
diferite domenii sprijin icircn icircnvăţare terapii specifice de
compensare şi recuperare Metodologia de aplicare a
curriculumului şi terapiile specifice folosite de profesorii
din şcolile speciale trebuie să răspundă cerinţei privind
flexibilitatea şi să ofere posibilitatea de a fi adaptat la
nevoile fiecărui copil
Formarea iniţială şi formarea continuă a profesorilor
din şcolile speciale le permite acestora să adopte abordări
curriculare şi metodologice adaptate nevoilor copiilor
sarcina suplimentara ce ocupa mult timp Profesorii din
icircnvăţămacircntul de masă nu sunt icircncă pregătiţi să lucreze cu
copiii cu deficienţe sau nu sunt motivati
Eu consider că nu toti dascălii au răbdarea şi
icircntelegerea necesară nu toţi se pot apropia de aceşti
copii sensibili ce trăiesc icircn lumea lor ei au nevoie de
lucruri aparent mărunte dar care să le faca viaţa mai
frumoasă Cu siguranţă pentru aceşti copii important
este felul icircn care noi adulţii icircncercăm să le oferim
ajutor să le găsim un loc potrivit icircn societate unde să fie
trataţi normal Copiii cu deficienţe au acces icircn şcolile
publice şi pot beneficia de servicii de sprijin care să le
faciliteze acest tip de integrare educaţia speciala este cu
atacirct mai amplă cu cacirct ea trebuie să includă atacirct principiile
abordate de şcolile obişnuite cacirct şi principiile dezvoltate
de educaţia specială icircn practica icircnsa lucrurile stau cu
totul altfel Icircndrăznesc să mă icircntreb cacirct de bine sunt
pregătiţi copiii părinţii acestora şi cadrele didactice pentru
diversitatea existentă icircn fiecare grup şi cầt de bine sunt
pregătiţi să o accepte
Se presupune ca educaţia incluzivă vine să sprijine
acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe icircnv-
ăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din
viaţa cotidiană icircntr-o manieră cooperantă şi solidară unde
procesul de icircnvăţare este realizat icircn spiritul respectului şi
acceptării celor din jur prin strategii didactice bazate pe
cooperare
Educatorul poate favoriza unele procese de interac-
ţiune socială icircn clasele eterogene ale şcolii incluzive dife-
renţele dintre copii fiind percepute ca modalităţi de icircm-
bogăţire a practicii pedagogice iar strategiile icircnvăţării ca
modalităţi de abordare a diversităţii Fiecare copil trebuie
icircnţeles ca un participant activ la icircnvăţare pentru că fiecare
aduce cu sine icircn procesul complex al icircnvăţării şi dezvolt-
ării o experienţă un stil de icircnvăţare un model social o
interacţiune specifică un ritm personal un model de abor-
dare un context cultural căruia icirci aparţine o valoare
Icircn concluzie principalele diferenţe icircntre icircnvăţămacircntul
de masă şi icircnvăţămacircntul special apar atunci cacircnd vorbim
de locul unde aceşti copiii icircnvaţă (de exemplu pentru cea
mai mare parte dintre ţări copiii cu dizabilităţi sunt educaţi
icircn şcoli speciale) dar şi de nevoia de individualizare a
icircnvăţării pentru a veni icircn icircntacircmpinarea nevoilor copilului De
asemenea modificările privind numărul de copii la clasă
sunt considerate icircn general importante Şcolile speciale
de regulă au o rată favorabilă profesor-elev iar icircn şcolile
de masă numărul de copii la clasă a fost redus icircn cazul icircn
care clasele includ copii cu dizabilităţi
Fireşte părerea mea este aceea că educaţia elevilor
cu deficienţe se realizează icircn principal icircn şcoli speciale ele
sunt adaptate la cerinţele specifice ale elevilor lor au un
raport foarte favorabil icircntre numărul de profesori şi cel de
elevi şi beneficiază de consultatii suplimentare din partea
unor specialisti precum profesori educatori psihologi şi
logopezi de cabinete special amenajate atractive Icircn
general se vorbeşte despre nevoia de a icircmbunătăţii
educaţia pentru elevii cu nevoi speciale de instruire ne
lovim icircnsă de lipsa accesibilităţii şi a resurselor
bdquoCaută să devii un om mai bun şi asigură- te că
şti cine eşti tu icircnainte de a cunoaşte pe cineva şi a
aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti rdquo
Gabriel Garcia
Prof itinerant Iris Ionelia Diţă
Şcoala Specială Vălenii de Munte
FIŞĂ DE LUCRU
Cuvacircntul
1 Desparte icircn silabe cuvintele din imagini şi
marchează silabele prin linii
DOCUMENTARE
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
31
2 Alcătuiţi cuvinte pornind de la silabele date
co _______ cro __________ ________ __________ ________ __________ cre ________ ra _________ ________ _________ ________ _________ ge ________ ce_________ ________ _________ ________ _________
3 Pune icircn tren obiectele icircn functie de numărul de silabe al cuvintelor
FIŞĂ DE LUCRU
DIFERENŢIEREA GRUPURILOR DE LITERE GE-GI
GHE-GHI CE-CI CHE-CHI
1 Icircncercuiţi grupurile de litere icircnvăţate
a Cezar citea ceva b Georgian şi Virginia intră icircn casă
c Enache deschide caietul
d Gheorghită are un ghiozdan nou
2 Completaţi următoarele cuvinte cu grupurile de litere
icircnvăţate
Anel lian amă te
m veci tară fracircne
Neniţă bicletă plăntă venă
3 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte fugi bicicletă ghiocel gimnastică chibrituri icircnghesuială eugen vecinele _____________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4 Denumiţi următoarele imagini _______________ _______________ _______________________
5 Taie cu o linie varianta greşită
mingie - minge ger - gier
ghiaţă - gheaţă nechează - nechiază
giam - geam roche - rochie
chiuvetă - ghiuvetă unghie - unghe
ceocănitoare - ciocănitoare chiamă - cheamă
6 Scrieţi cuvinte care conţin grupurile de litere icircnvăţate fiinţe lucruri acţiuni ge ____________________________________________
gi_____________________________________________
ghe____________________________________________
ghi____________________________________________
Prof itinerant Anna Maria Măncilă
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
1 2 3
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
32
TEST ADAPTAT DE EVALUARE
INIŢIALĂ
- elev cu CES integrat icircn icircnvăţămacircntul de masă-
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Limba si literatura romacircnă
Clasa a III-a
Citeşte textul de mai jos pentru a răspunde
cerinţelor (textul este citit de icircnvăţător)
A fost odată un pui de găină Puiul era tare
neascultător Mama lui i-a spus să nu se ducă icircn cracircng că
acolo e vulpea
- Ei şi cine e vulpea Să poftească să-mi iasă icircn cale că
eu icirci scot ochii cu ciocul
- Dimineaţa pe cacircnd mergea prin cracircng puiul vede că
dintr-un tufiş iese o lighioană Puişorul icircncremeni
Dar vulpea nu-l macircncă Ea icircl priveşte ca o bunicuţă blacircndă
şi-i spuse
- Nu-ţi fac nimic micuţule Eu nu mănacircnc păsări De vină
este numai vulpoiul
1 Transcrie din text propoziţiile subliniate
______________________________________________
______________________________________________
2 Desparte icircn silabe următoarele cuvinte
găină ndash ______________ pui ndash ____________
mama -______________
3Denumeşte imaginile ( imagini cu denumiri monosilabice
ex cal pui leu)
4 Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele mama pui găină
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Itemul 2 Răspuns corect şi complet desparte corect
icircn silabe cele trei cuvinte menţionate
Itemul 3 Răspuns corect şi complet denumeşte
corect cele trei imagini date
Itemul 4 Răspuns corect alcătuieşte corect oral
propoziţii şi le transcrie aproape corect
EVALUARE FINALĂ
Obs Calificativul Suficient reflectă atacirct
progresul elevului integrat cacirct şi existenţa unor
adaptări curriculare
Nivelul competenţelor de limbă şi comunicare a
elevului cu CES care a susţinut acest test adaptat
evidenţiat icircn urma evaluării iniţiale a reflectat următoarele
aspecte
Competenţe de limbă şi comunicare
identifică cu ajutor componentele unei imagini
citeşte icircn ritm propriu cuvinte monosilabice la prima
vedere
identifică sunetele icircn cuvinte şi locul acestora
completează cuvinte lacunare monosilabice
prezintă dificultăţi icircn scrierea după dictare a cuvintelor
(bisilabice)
transcrierea textelor se realizează greoi cu greşeli de
tipul omisiuni de litere confuzii de litere omisiuni de
cuvinte
alcătuieşte oral propoziţii simple cu cuvinte bisilabice
date
Obiectivele propuse pe semestrul I au vizat
citirea corectă a cuvintelor monosilabice şi
bisilabice
scrierea corectă după dictare a cuvintelor
monosilabice şi bisilabice
transcrierea corectă a unui text dat
Prof itinerant Nicoleta Daniela Prună
Centrul Şcolar Special Ploieşti
BUNE PRACTICI
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
SUFICIENT (itemii iniţiali formulaţi pentru icircntreaga
clasă au fost adaptaţi potenţialului elevului cu CES)
Itemul 1 Răspuns corect şi complet scrie corect cele
două propoziţii fără greşeli de ortografie ori de punc-
tuaţie
ITEMI
Rezolvă integral corect 3 itemi parţial 1 item
CALIFICATIVUL FINAL
SUFICIENT
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
33
PROIECTUL NAŢIONAL POVEŞTILE
COPILĂRIEI
Ediţia a II- a 2011-2012
Categoria cultural - artistic
INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţieiunităţii de icircnvăţămacircnt aplicante
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
TILEAGD
Adresa completă Str UNIRII Nr38 TILEAGD jud Bihor
cod poştal 417585
Nr de telefonfax 0259435061
Director profSILVIA FICUŢ mail
director_silviayahoocom
Director adjunct profLUCIA ADRIANA ROMANSCHI mail -
lucia_bentanyahoocom
Site şi adresă poştă electronică httpscolididacticro
cseitileagd cseitileagdyahoocom
Persoană de contact (nume şi prenume funcţie date de
contact) prof TOCUŢ MARIA DORINA Consilier
educativ tel 0766xxxxxx tocut_dorinayahoocom
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Titlul proiectului POVEŞTILE COPILĂRIEI
Categoria icircn care se icircncadrează proiectul cultural -
artistic
REZUMATUL PROIECTULUI
Este un proiect adresat elevilor cu CES şi colegilor
lor din clasele I-IV şi V-VIII din centre incluzive şi din alte
unităţi furnizoare de educaţie dar şi cadrelor didactice
menite a se ocupa de recuperarea educarea şi instruirea
acestora
Proiectul va avea trei activităţi Prima activitate va fi
de lansare a invitaţiilor ocazie cu care se va promova
proiectul regulamentul de participare şi alte detalii menite a
eficientiza munca tututror
A doua activitate va avea două secţiuni secţiunea I
O scenă de poveste concurs de pictură şi grafică
secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video ( filmuleţe cu scenete icircnregistrate)
Activitatea a treia va fi cea de realizare şi
publicare CD ului cu ISBN CSEI TILEAGD -POVEŞTILE
COPILĂRIEI Aici vor fi publicate toate lucrările
participante şi aspecte reprezentative din desfăşurarea
acestuia
ELEMENTE ALE PROIECTULUI
a Este activitate expoziţie -concurs
b Numar de elevi implicţi minim 400
c Activităţi propuse icircn ordinea icircn care se vor
desfăşura
1 Activitate de promovare a concursului
lansarea invitaţiilor şi informarea asupra
regulamentului concursului
2 Expoziţie şi concurs cu două secţiuni
Secţiunea I O scenă de poveste concurs
de pictură şi grafică Secţiunea II Micul actor de
poveste concurs de icircnregistrări video ( filmuleţe cu
scenete icircnregistrate)
3 Pregătirea realizarea şi publicarea CD-ului cu
ISBN CSEI TILEAGDmdashPOVEŞTILE COPILĂRIEI
PARTENERI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR
ARANY YANOS GYERMEKOTTHON
BERETTYOUJFALU UNGARIA
JELKENLI YBO ndashTATVAN TURCIA
CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAŢIE
INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
TILEAGD
ŞCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII
bdquoCONSTANTIN ŞERBAN ALEŞD
COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN TIMIŞOARA
ndashTIMIŞ
LICEUL TEORETIC GELU VOIEVOD GILĂU-
CLUJ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ELENA DOAMNA
GALAŢI
ŞCOALA ALICE VOINESCU DROBETA
TURNU SEVERIN
ŞCOALA GENERALĂ NR2 SAcircNTANA-ARAD
ŞCOALA CU CLASELE I-VIIIBĂLCESCU -
PETOFI SATU MARE
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 6
ALEXANDRIA TELEORMAN
ŞCOALA GENERALĂ RAPOLTU MARE-
HUNEDOARA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIHAILENI SIBIU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SIcircNTANDREI
CENTRUL ŞCOLAR SPECIAL PLOIEŞTI
PRAHOVA
ŞCOALA ION POP RETEGANUL RETEAG
ASOCIAŢIA PENTRU SERVICII
COMUNITARE PROHUMANITAS ORADEA
PREZENTAREA PROIECTULUI Nevoia elevilor de a
avea modele pozitive frumoase blacircnde conciliante cu
care să se identifice şi să experimenteze sentimente de
succes pozitive o tot mai acută nevoie de securitate şi de
ataşament ( o tot mai acută lipsă de implicare a părinţilor
icircn viaţa instructiv-educativă a copiilor m-a condus la
promovarea acestui tip de activităţi
Poveştile basmele ar trebui utilizate la această
grupă de vacircrstă atacirct icircn scopul dezvoltării cognitive ale
elevilor cacirct mai ales cu scopul ameliorării vieţii afective şi
emoţionale ale copiilor Copiii iubesc şi ascultă cu
plăcere poveştile ei pot fi implicaţi foarte uşor icircn mod
activ icircn poveste şi nu de puţine ori identificacircndu-se cu
personajele se naşte icircn copil dorinţa de a face lucruri
bune frumoase muguri pe care se pot clădii normele
morale
BUNE PRACTICI
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
34
Exploatarea potenţialului motivaţional
intrinsec de care copii dau dovadă icircn relaţia
cu poveştile poate conduce la dobacircndirea
abilităţilor artistice( pictură teatru film)
abilităţi cognitive dar şi abilităţi sociale
Prin experimentarea evenimentelor pozitive
negative ca personaj de poveste copiii dobacircndesc
instrumente şi strategii de a minimaliza distresul emoţional
icircntacirclnit aproape la un număr foarte mare de copii şi la
aproape orice copil cu dizabilităţi de icircnvăţare
Obiectivul general scopul
Iniţierea şi derularea activităţilor de expunere a
lucrărilor şi concurs( secţiunea I şi II ) icircn scopul
experimentării sentimentelor pozitive de succes cu
implicaţii icircn dezvoltarea emoţională ulterioară a tuturor
participanţilor
Obiectivele specifice ale proiectului
Formarea deprinderilor de exprimare şi redare
prin pictură sau grafică a scenelor şi personajelor din
poveşti
Dezvoltarea capacităţii de empatie (costumare
imitarea comportamentului unor personaje de poveste)
Dezvoltarea capacităţilor motrico-expresiv şi
artistice prin implicarea elevilor icircn realizarea unor filmuleţe
cu scene din poveste
Formarea şi dezvoltarea comportamentelor
prosociale (prin comparare cu comportamentul
personajelor pozitive) inhibarea prin autoreglare a
comportamentelor agresive antisociale
Stimularea creativităţii a expresivităţii antrenarea
competenţelor artistico-plastice interpretative şi
actoriceşti
Sensibilizarea comunităţii locale privind
problematica copiilor cu CES prin implicarea altor instituţii
furnizoare de educaţie din judeţ alte judeţe şi din Ungaria
Turcia
Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
Copii cu CES din centrele incluzive din judeţul Bihor şi
din alte judeţe copii cu CES din Ungaria Turcia copii din
şcolile de masă din Bihor şi alte judeţe dar profesorilor ce
se ocupă de instruirea dar mai ales de formarea copiilor ca
personalităţi capabile să trăiască icircn comunitate să
respecte nevoile şi valorile acesteia icircn diversitatea ei
Durata proiectului februarie-iulie 2012
Locul desfăşurării CSEI Tileagd şi httpscolididacticro
cseitileagd wwwdidacticro wwwiteachro şi alte mijloace
de comunicare şi promovare prin parteneri
Participanţi (elevi cadre didactice parinti
reprezentanti ai comunitatii etc) Coordonatorii şi
reprezentanţi ai instituţiilor partenere din ţară şi din afara
ei cadrele didactice implicate din CSEI Tileagd f Descrieţi
pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Invitaţia va fi lansată pe portalurile de mai sus dar şi
prin contact mail ai coordonatorilor ai unităţii aplicante şi al
unităţilor partenere din Ungaria Turcia şi cele din unităţile
partenere
g Responsabil prof Maria Dorina Tocuţ profHerlaş
Simona prof Fodor Istvan Gal Jozsefne Erzsebet prof
psihoped Lorincz Matild icircnv Olar Angela prof Ahmet
Morsumbul
h Beneficiari toţi eleviii şi profesorii participanţi
i Modalităţi de evaluare Prin numărul de fişele de
icircnscriere
a Activitatea nr 2
b Titlul activităţii POVEŞTILE PRIN OCHII NOŞTRI
c Dataperioada de desfăşurare 14-20 mai 2012
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
e Participanţi (elevi cadre didactice parinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc)
Elevi cu CES din centre incluzive elevi cu CES şi
colegii lor din şcolile de masă din ţară şi din afara ţării
profesorii lor părinţii reprezentanţii partenerilor
proiectului invitaţi-reprezentanţi ai comunităţii locale ai
mass-mediei locale f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Această activitate are două secţiuni Secţiune I O scenă de poveste concurs de pictură
grafică şi colaje
Secţiunea II Micul actor de poveste concurs de
icircnregistrări video (filmuleţe cu scenete
icircnregistrate)
Expoziţia va fi realizată cu lucrări ale elevilor cu CES
din şcolile partenere lucrări primite prin poşta de la elevi
din Ungaria şi din toată toată ţara şi va fi deschisă icircn
perioada 15-20 mai va putea fi vizitată de invitaţi părinţi
reprezentanţi ai comunităţii locale reprezentanţi mass-
media etc după un program stabilit
Icircn programul de vizitarea expoziţie vor fi rulate prin
proiecţie scenetele participante la secţiunea a II a
iar vizitatorii vor fi cei care vor propune filmuleţele pentru
diverse premii Vor fi selecţionate un număr de 3-5
filmuleţe ce vor fi prezentate publicului pentru acorda
premiului de popularitate
Jurizarea şi decernarea premiilor va avea loc icircn data
de 18 mai 2012
g Responsabil psiholog Maria Constantinescu
profedLolo Lucia profesor psihoped Lucia Romanschi
prof Lucica Sacircrbu prof Ioana Petrica
h Beneficiari Toţi elevii participanţi cu lucrări elevi ai
şcoliilor partenere prin implicarea lor activă icircn aceste
activităţi toţi eleviii şcolii noastre profesorii coordonatori
i Modalităţi de evaluare Fişele de icircnscriere completate cu
toţi participanţii Numărul de participanţi
a Activitatea nr 3
b Titlul activităţii Realizarea CD-ului CSEI Tileagd -
Poveştile copilărieirdquo CD ce conţine toate lucrările
participante la concurs
c Dataperioada de desfăşurare 1iunie-1 iulie
d Locul desfăşurării CSEI TILEAGD
BUNE PRACTICI
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
35
e Participanţi (elevi cadre didactice părinţi
reprezentanţi ai comunităţii etc) profesorii
responsabili cu colectarea şi prelucrarea datelor cu
redactarea şi prelucrarea electronică a lucrărilor
f Descrieţi pe scurt activitatea icircn cel mult 5-10 racircnduri
Lucrările premiate vor fi desprinse de pe panoul de
expunere vor fi identificate datele despre autor şi
coordonator pe racircnd vor fi fotografiate şi transformate icircn
document electronic
Aceeaşi procedură va fi aplicată filmuleţelor cu
specificaţia că din acestea vor fi capturate imagini
semnificative Colectivul redacţional va consemna şi
aspecte reprezentative din timpul desfăşurării activităţilor
Documentul complet va fi dus icircntr-o editură icircn vederea
icircnregistrării cu ISBN
g Responsabil Prof psihoped Tocuţ Maria Dorina prof
psihoped Silvia Ficuţ prof psihoped Romanschi Lucia
prof Psihoped Otilia Urs
h Beneficiari Toţi elevii participanţi profesorii
coordonatori CSEI Tileagd ca instituţie colectivul
redacţional
i Modalităţi de evaluare Prin recenziile realizate de experţi
Director Profpsihoped Silvia Ficuţ
Prof psihoped Adriana Lucia Romanschi
Prof psihopedag Maria Dorina Tocuţ
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Tileagd
jud Bihor
EVALUARE INIŢIALĂ LIMBA ROMAcircNĂ CLS V-VI COPII CU CES
1 Priveşte cu atenţie imaginea şi alcătuieşte o scurtă povestire orală
2 Citeşte icircn gacircnd şi apoi cu voce tare textul următor
―Cacircnd i-a ajuns la ureche sunetul necunoscut a rămas
icircncremenit pe loc cu laba ridicată cu pasul icircntrerupt
Ursoaica a păşit icircndată lacircngă el să-i facă zid de apărare
S-a ridicat icircncet icircn două labe ciulind urechile rotind ochii
lărgind nările Dar lătratul s-a icircndepărtat
(Cezar Petrescu- Fram ursul polar)
3 Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru verbele
din textul citit
4 Desparte corect icircn silabe cuvintele minge sunet nara pădure toamnacuvinte __________________________________________________________________________________________________________________________________________
NR
N
ota
7
Nota
6
Nota
5
1
Alc
atu
ieş
te
o
po
ve
sti
re
o
ra
la
form
ată
din
8
-10
pro
po
zitii
cu
mic
i gre
şeli d
e e
xprim
are
- 5-7
pro
poziţii
cu m
ici
gre
şeli d
e e
xprim
are
-
3-5
pro
poziţii
cu m
ici gre
şeli
de
exprim
are
2
Citeşte
icircn r
itm
pro
pri
u
textu
l dat
cu r
eveniri in
cacircm
pul citirii
-citeşte
icircn
ritm
pro
pri
u
textu
l dat
pe
sila
be
şi
cu
reveniri
icircn
cacircm
pul
citirii
-citeşte
icircn r
itm
pro
priu t
extu
l dat
pe litere
(şi pe s
ilabe)
cu r
evenir
i icircn
cacircm
pul citirii
3
Id
en
ti
fi
că
6
substa
ntive ş
i 5 v
erb
e
icircn text
-identifică 4 substa
ntive
şi 3 v
erb
e
-identifică
3
substa
ntive
şi
2
verb
e
4
Despart
e
core
ct
icircn
sila
be
5
cuvin
te
cu
un
ele
g
reşeli
de
red
are
g
rafi
că
a
litere
lor
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
3
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli d
e s
criere
-despart
e
core
ct
icircn
sila
be
1-2
cuvin
te
cu
unele
gre
şeli
de
scriere
Descri
pto
ri d
e p
erf
orm
an
ţă
Prof itinerant Rodica Popa Centrul Şcolar Special Ploieşti
Substantive Verbe
BUNE PRACTICI
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
36
PERIOADA STIMULARE SENZORIALĂ LABIOLECTURA ORTOFONIE
Octombrie Decembrie Ianuarie Februarie Aprilie AprilieMai
Iunie
Stimulare tactil ndash kinestezicaacircă - activităţi de identificare a corpurilor prin pipăit - activi tăicirc ii de identi f icare a proprietăţilor de masă şi de structura ale corpurilor - activităţi de identificare a temperaturii corpurilor Stimulare vizuală - activităţi ludice de identificare a obiectelor dupa culoare şi forma - activităţi de asociere icircn perechi - activiăţi de sortaregrupare Activităţi complexe şi combinate de stimulare senzorială Stimularea tactil ndash vibratorie - recunoaşterea corpurilor prin pipăire (jocuri didactice cu prezenţa şi absenţa controlului vizual) - activităţi de grupare a corpurilor dupa structură şi temperatură Stimulare vizuală - activităţi ludice de percepere vizuală a proprietăţilor obiectelor - activităţi de clasificare ordonare grupare a obiectelor dupa mărime culoare formă Stimulare gustativăolfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială celor patru gusturi fundamentale Stimulare auditivă - exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii de localizare a sursei sonore cu şi fără protezare Stimulare tactil ndash vibratorie - exerciţii de apreciere şi comparare a masei şi temperaturii corpurilor - dezvoltarea capacităţii de percepere a vibraţiilor emise de diferite surse Stimulare vizuală - activităţi de ordonare grupare dupa mărime culoare formă - activităţi de coordonare oculo ndash motorie şi de concentrare a atenţiei pe stimuli ficşi sau icircn mişcare - activităţi de asociere şi memorare a imaginii şi pozţiei obiectelor icircn funcţie de anumite repere Stimulare gustativă şi olfactivă - activităţi ludice de asociere senzorială - obţinerea unor reacţii adecvate a percepţia gusturilor fundamentale - activităţi de memorare gustativă şi olfactivă icircn absenţa contactului vizual Stimulare auditivă - exerciţii de identificare a sursei sonore cu şi fără protezare Probe de evaluare finală a competenţelor senzoriale dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de orientare a privirii spre buzele interlocutorului
- exerciţii de percepere aschemei labio ndash vizuale a vocalelor
- Exerciţii de percepere a vocalelor icircn ordinea A U O I E
- jocuri terapeutice pentru icircntelegerea şi reproducerea expresi i lor emoţionale faciale (bucurie tristeţe uimire spaima plictiseală)
- exerciţii recapitulative de consolidare şi evaluare
- exerciţii de centrare a
privirii şi ateţiei pe buzele interlocutorului - exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a silabelor deschise şi icircnchise şi a cuvintelor mono şi bisilabice (icircn prezenţa şi icircn absenţa asocierii cu perceperea vibraţi i lor corzilor vocale)
- exerciţii de percepere a
schemei labio ndash vizuale a fenomenelor prin asociere icircntre expresia vizuală a fenomenelor şi percepţia tactil ndash vibratorie
- exerciţii de percepere a schemelor labio ndash lectura pentru silabe şi cuvinte monosilabice
- exerciţii de labio ndash lectura a
silabelor deschise şi icircnchise cu P B M N T D N
- exerciţii de labio ndash lectura a diftongilor
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
- exerciţii de respiraţie pentru real izarea echilibrului inspir ndash expir
- exerciţii ritmate pentru dezvoltarea motricităţii g e n e r a l e ş i fonoarticulatorii
- exercţii recapitulative
de consolidare şi evaluare
- exerciţ i i pentru educarea respiraţiei fonatorii - exerciţ i i pentru
dezvoltarea motricităţii aparatului fono - articulator
- exerciţii de emisie r e f l e c t a t ă ş i i nd ep en d en t ă a vocalelor
- exerciţ i i pentru emiterea lui pb (cu ajutorul balonului)
- exerciţii ritmate pentru
educaţia respirţtiei fonatorii
- exerciţii de gimnastică a o r g a n e l o r fonoarticulatorii (prin asociere senzorială)
- pronunţarea scurtă şi prelungită a vocalelor silabelor deschise şi seriilor de logotomi
- pronunţarea ritmată a cuvintelor mono şi bisilabice
- citire imagini
Probe de evaluare finală a competenţelor dobacircndite şi dezvoltate
PROGRAM TERAPEUTIC DE DEMUTIZARE
-continuare din nr2-
ACTIVITĂŢI RECUPERATORII SPECIFICE TERAPIEI PROPRIU-ZISE CONFORM OBIECTIVELOR PROPUSE
Logoped Georgiana Brişan Centrul Şcolar Special Ploieşti
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
37
TEHNICA DE LOGOPEDIE - MASAJUL LOGOPEDIC
Aşa cum anunţă şi titlul acestui articol este
vorba despre o tehnică de intervenţie logopedică mai puţin promovată faţă de metodele clasice de recuperare a limbajului cred eu că din cauza specificului diagnosticului pentru care a fost dezvoltată (paralizie cerebrală) Cum icircnsă logopedul este şi o adevărată facircntacircnă de noi şi noi procedee găsesc foarte utilă informaţia următoare icircn macircinile celor pasionaţi de munca lor şi de ce nu şi ale părinţilor dornici să participe activ la procesul de recuperare a copilului lor Masajul logoedic icircncepe cu masajul gneral al feţei apoi
se trece la manipulări ale organelor fonatoare chiar şi icircn gură Bineicircnţeles trebuie ţinut cont de specificul fiecărui copil nu toţi reacţionacircnd pozitiv la această tehnică Intervenţia trebuie să fie non invazivă şi de natură să producă senzaţia de plăcere Pentru verificarea şi diminuarea hipersensibilităţii care poate provoca muşcătură sau spasm se recomandă icircnainte de icircncepere atingeri uşoare ale braţelor umerilor gacirctului frunţii obrajilor
Primele exerciţii sunt de masaj facial prin mişcări de macircngacirciere fermă cu degetele desfăşurate astfel de la mijlocul frunţii spre tacircmple de la spracircncene spre tacircmple de la colţul intern spre cel extern al ochiului icircntacirci pe pleoapa de sus apoi pe cea de jos de la nas spre tacircmple de la comisura bucală spre urechi de la mijlocul bărbiei spre lobii urechii ceafa se macircngacircie de jos icircn sus părţile laterale ale gacirctului de sus icircn jos netezirea simultană a obrajilor spre urechi netezirea pliurilor gurii de la nas icircn jos netezirea mandibulei de la bărbie spre urechi masaj icircn cerc icircn jurul gurii Urmează relaxarea muşchilor gacirctului prin răsucire lentă aplecare icircn faţă şi icircn spate dreapta şi stacircnga cu ajutorul macircinii logopedului Masajul pentru relaxarea muşchilor buzelor cuprinde netezirea pliului mimical de la nas spre comisurile bucale netezirea buzei de sus de la colţuri spre mijloc netezirea buzei de jos vibrarea buzelor cu ajutorul arătătorului bătăi şi ciupituri uşoare cu degetele peste buze Masajul gingiilor (alveolelor) icircncepe cu mişcări orizontale şi apoi verticale cu degetul Dacă sensibilitatea copilului permite puteţi icircnfăşura degetul icircn tifon sau in alte materiale de texuri diferite Palatul dur se poate masa cu degetul pe linia de mijloc de la dinţi spre palatul moale De asemenea puteţi icircnfăşura degetul cu un material Pentru limbă se fac mişcări uşoare de la vacircrf spre gacirct fără să atingeţi zona reflexului de vomă Mişcări active ale limbii se pot obţine şi cu ajutorul hranei tari ( bomboane aduse aproape de limbă pentru a le linge) De asemenea cu ajutorul unei spatule simple (un beţişor de lemn steril) limba poate fi icircmpinsă dreapta stacircnga sus şi jos Interiorul obrajilor se masează de asemenea cu degetul prin mişcări de rotire şi bătăti uşoare Exteriorul acestora prin ciupituri si bătăi cu degetele (cacircntat la pian) Toate acest exerciţii pot provoca hipersalivaţie de aceea după fiecare exerciţiu se face o pauză pentru a-i da copilului posibilitatea să inghită Se recomandă icircn ajutorul acestor exerciţii şi folosirea accesoriilor (spatule de lemn de la farmacie jucarii de silicon pentru bebelusi) astfel se introduce spatula icircntre obraz şi gingie pe fiecare parte şi se realizază masarea mecanică a obrazului prin icircmpingere uşoară se stimulează muşcătura prin presarea spatulei pe dinţi atacirct anterior cacirct şi posterior se presează spatula icircn diferite puncte pentru conştientizarea poziţionării limbii icircn punctul respectiv se introduce inelul de silicon in gură şi se
simulează masticaţia apoi se stimulează musculatura linguală prin intorducere- icircmpingere Ca etapă premergătoare acestor exerciţii se poate da spatula jucăria copilului pentru a o manipula singur poziţionacircnd-o prin imitaţie icircn diferite puncte ale gurii icircn scopul obişnuirii şi creşterii gradului de acceptare a tehnicilor ulterioare Aceste exerciţii mi-au fost de ajutor icircn cazul copiilor cu hipoacuzie icircn procesul demutizării al copiilor cu tetrapareză spastică al celor cu sindrom Down şi chiar autism Sunt convinsă că le veţi găsi utilitate fie icircn această formă fie adaptate chiar de dvs icircn multe dintre demersurile terapeutice logopedice de terapie ocupaţională etc Bibliografie Arhipova EF Korrekţionnaya rabota s detimi s DŢP Dorocevoi period Mokova 1989 Lisina MI Problemi ontogeneze obschenia Moskova 1986 Olărescu V Logopeda Perspectiva diagnosticului logopedic Chişinău 2008
Logoped Andreea Nuţă Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg
PROIECT EDUCAŢIONAL ldquoCOPII SUNTEM TOŢIrdquo
Decembrie 2011
BUNE PRACTICI
Icircn prag de sărbători prof Vali Petre de la SAM Toma Caragiu Ploieşti icircmpreună cu elevi din această şcoală au venit la Centrul Şcolar Special Ploieşti pentru a colinda Glasurile cristaline ale corului de fete au făcut ca fiecare colţ de suflet să tresară iar această bucurie a fost icircntregită de cadourile dăruite cu mare drag elevilor noştri Icircnsăşi acestea la racircndul lor au avut parte de mari surprize elevii Centrului Şcolar Special Ploieşti au arătat că ştiu şi să dăruiască nu doar să primească astfel icircntr-un schimb echitabil de frumos au colindat la racircndul lor şi ei icircncurajaţi fiind mai ales de d-na prof-educ Lucia Zamfir Cum s-a icircncheiat această icircntrevedere Evident printr-un colind icircmpreună trăit şi cacircntat Iată că şi cu prilejul acestor sărbători elevi atacirct de diferiţi şi-au dat macircna din nou fiind COPII şi atacirct
Prof Nicoleta Adet Centrul Şcolar Special Ploieşti
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
38
DEZVOLTAREA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE IcircN CADRUL
OREI DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMAcircNĂ LA
ELEVII CU CES Misiunea profesorului de limba romană este una dificilă cacircnd se confruntă cu elevi cu CES fiindcă disciplina predată presupune numeroase responsabilităţi Profesorul trebuie să dovedească creativitate icircn conceperea strategiilor de lucru astfel icircncacirct să reuşească să-i implice icircn activitatea didactică icircn aceeaşi măsură şi pe elevii cu dizabilităţi Elevii cu cerinţe speciale au mare nevoie de afectivitate de aceea dascălul va trebui icircn primul racircnd să le cacircştige icircncrederea pentru ca aceştia să-şi poată exprima propriile sentimente propriile atitudini sau viziunea personală despre viaţă Consider că utilizarea Teoriei Inteligenţelor Multiple reprezintă o strategie eficientă icircn dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă a elevilor cu CES Pentru aplicarea la clasă a Teoriei Inteligenţelor Multiple este nevoie de timp de răbdare de imaginaţie şi de implicare Dacă vom reuşi să identificăm la elevi aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm ne vom simţi mai aproape de nevoile lor Text suport D-l Goehellip de I L Caragiale Inteligenţa lingvistică Sarcini de lucru
Selectează din opera D-l Goehellip de I L Caragiale trei cuvinte care exprimă acţiuni Alcătuieşte cu ele propoziţii
Identifică icircn textul dat două cuvinte care exprimă icircnsuşiri Spune cuvintele cu sens opus lor
Inteligenţa logico-matematică Sarcini de lucru
Precizează numărul personajelor implicate icircn acţiunea operei literare studiate
Realizează un rebus cu numele personajelor din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa kinestezică Sarcini de lucru
Citeşte cu glas tare rar replicile lui Goe
Mimează disperarea lui Goe cacircnd a rămas blocat icircn toaleta trenului
Inteligenţa spaţială Sarcini de lucru
Inventează o imagine care să-l reprezinte pe Goe
Pictează cacircteva scene inspirate din schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa interpersonală Sarcini de lucru
Spune trei icircnsuşiri ale lui Goe pe care le-ai aflat de la colegii tăi
Enumeră două impresii ale colegilor privind schiţa studiată pe care doreşti să ţi le notezi icircn propriul jurnal
Inteligenţa intrapersonală Sarcini de lucru
Numeşte un sentiment pe care l-ai trăit cacircnd ai citit pentru prima dată schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Povesteşte primele tale gacircnduri pe care le-ai avut după citirea schiţa D-l Goehellip de I L Caragiale
Inteligenţa muzicală Sarcini de lucru
Desparte icircn silabe primul enunţ al textului D-l Goehellip de I L Caragiale Compune o melodie pentru acest enunţ
Folosind cuvintele Goe tren bilet pălărie mamiţa compune un scurt text pe o melodie proprie
Prof Limba Romacircnă Magdalena Toboş Şcoala cu cls I-VIII Nr 2 Boldeşti-Scăieni
MODALITĂŢI DE ABORDARE A COPILULUI CU DEVIERI
COMPORTAMENTALE
Un copil nu este un adult icircn miniatura el este o fiinţa
umana care urmează să crească şi să devină adult
Comportamentul copilului este oglinda dezvoltării lui
psihice Este reacţia personalităţii lui icircn formare faţă de
lumea din afară şi faţă de propria lui persoană
Comportamentul este diferit icircn funcţie de vacircrstă
factori temperamentali constituţionali factori sociali
Tulburările de comportament reprezintă apariţia unor
manifestări de conduită care depaşesc limita normalităţii la
vacircrsta respectivă
Aceste abateri exprimă atitudinea structurata a
copilului faţa de muncă faţă de alte persoane factori de
autoritate educative faţă de lucruri si chiar faţă de propria
persoană
Ele sunt numeroase icircn copilărie şi uneori pot fi
confundate cu psihopatia sau cu delincvenţă juvenilă
Cauzele apariţiei unei tulburări de comportament la
copil sunt multiple Rolul factorilor genetici nu este icircnca prea
clar precizat O altă cauză ar putea fi educaţia
necorespunzătoare libertate exagerată sau o educaţie prea
autoritară ineflexibilă neunitară sau contradictorie
BUNE PRACTICI DOCUMENTARE
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
39
O alta cauză a tulburărilor de comportament
ale copiilor pot fi tulburările de personalitate
ale educatorilor (educatori cu labilitate
emoţională fie cu educatori prea rigizi)
O altă cauză o constituie condiţiile de mediu extern
defavorabile Cel mai adesea un astfel de copil trăieşte icircntr
-un mediu insuficient sub raportul stimulării şi al corecţiei
pe care copilul trebuie să icircl primească prin experienţa
socială a altora sau trăieşte icircntr-un mediu care-l solicită
prin bogaţia simţurilor peste posibilităţile lui de adaptare
Pentru a putea controla cu eficienţă
comportamentul copilului părintele trebuie mai icircntacirci să
icircnţeleagă motivele acestui comportament Unii sunt extrem
de independenţi şi icircncăpăţacircnaţi icircncă din primii ani de viaţă
icircn timp ce alţii sunt de la icircnceput mai dependenţi de părinţi
şi se mulţumesc cu ceea ce primesc Un copil cu
temperament dificil este mult mai posibil să reacţioneze
agresiv la frustrare şi să opună mai multă rezistenţă la
instrucţiunile părinţilor
Un rol important icircl are si personalitatea părintelui
Părinţii care sunt inconsecvenţi nerăbdători care au reacţii
exagerate sau care cer prea mult de la copil prin
incapacitatea lor de a răspunde corect copilului pot
provoca comportamente deviante din partea acestuia
Acelaşi rezultat icircl obţin şi aici părinţii care nu le
acordă copiilor suficientă atenţie care sunt prea permisivi
Icircnsă cele mai comune cauze ale comportamentului agresiv
al copilului sunt comportamentele agresive şi coercitive ale
părinţilor Icircn corectarea comportamentului copilului părinţii
fac de regulă o serie de greşeli
Ei nu icircntăresc prin recompensă comportamentul
pozitiv al copilului Copiii răspund mult mai bine la
recompensă decacirct la pedeapsă sau la dezinteres De
multe ori părinţii consideră normal faptul că un copil se
comportă bine iar acel comportament nu este
recompensat icircn niciun fel Cacircnd un comportament pozitiv
este urmat de o recompensă chiar şi numai o apreciere
verbală pozitivă un zacircmbet o icircmbrăţişare acel
comportament va fi icircntărit şi posibilitatea ca el să fie repetat
de către copil creşte
Pe lacircngă acestea recompensarea
coportamentelor pozitive icircntăreşte stima de sine a copilului
icircl face să se simtă bine icircn propria piele şi icirci creşte
icircncrederea icircn sine
Părinţii pot evita conştient sau inconştient
confruntarea pe loc cu comportamentul greşit al copilului
icircn mod ideal părintele ar trebui să reacţioneze dupa
următoarea schemă icirci comandă copilului să se oprească
icircl avertizează să se oprească şi icircl pedepseşte dacă
comportamentul nu a icircncetat Atunci cacircnd părintele
neglijează să pedepsească un comportament greşit
copilul rămacircne cu impresia ca totuşi poate continua să se
comporte astfel
De obicei părintele nu pedepseşte un comportament
negativ fie pentru că consideră că nu are timp fie pentru
că vrea să evite un conflict cu copilul Dar menţionăm aici
că utilizarea exagerată a pedepsei poate duce la
demoralizarea copilului la deteriorarea relaţiei părinte ndash
copil sau la apariţia unor resentimente ce pot promova
probleme psihologice mult mai grave
O altă greşeală frecventă a părinţilor este aceea de
a răspunde la comportamentul negativ prin icircntărirea lui
intenţionată Acest patern de reicircntărire este de forma
Nu Nu Nu Da
Sunt genul de părinţi inconsecvenţi care pacircna la
urmă cedează la argumentele copilului Copilul trage icircn
acest caz o concluzie de tipul dacă insist mai mult pacircnă
la urma mama va ceda De cele mai multe ori părintele
simte că icircşi pierde puterile icircn faţa cerinţei constante a
copilului
El ajunge la concluzia că nu poate face nimic pentru
a icircntrerupe comportamentul negativ al copilului şi este mai
uşor să cedeze decicirct să-l disciplineze
O altă greşeală a părinţilor este inconsecvenţa icircn
corectarea comportamentului negativ al copilului Este
vorba atacirct de inconsecvenţa unui părinte icircn legătură cu
propriile sale decizii cacirct şi de inconsecvenţă dintre cei doi
părinţi care tratează diferit comportamentul greşit al
copilului sau se contrazic icircn privinţa măsurilor de
corectare a acestuia Atunci cacircnd părinţii nu se sprijină
unul pe celălalt icircn privinţa strategiilor de disciplinare a
copilului şi se contrazic pe aceasta temă este mai uşor
pentru copil să-i manipuleze pe amacircndoi
Părinţii care comunică pasiv au tendinţa de a pune
nevoile şi dorinţele copilului deasupra propriilor sale nevoi
ei sunt foarte uşor manipulaţi de copil şi nu reuşesc să se
facă ascultaţi de acesta Scopul lor este de a menţine
liniştea icircn casă şi icircn concluzie icircşi ghidează icircntregul
comportament icircn acest sens Adesea acestor părinţi le
este teamă să se adreseze autoritar crezacircnd ca astfel vor
pierde afecţiunea copilului şi vor intra icircn conflict cu el
Părinţii care comunică agresiv cu copilul lor sunt
aceia care pun dorinţele şi nevoile lor mai presus
DOCUMENTARE
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
40
de nevoile copilului Icircn icircncercarea lor
disperată de a impune reguli icircn casă calcă icircn
picioare demnitatea copilului Ei utilizează
ameniţări pedepse jigniri la adresa copilului
Aspectul esenţial al acestui stil este dominarea copilului
prin putere Un astfel de părinte nu ţine niciodată cont de
opinia copilului ceracircndu-i acestuia să facă lucrurile exact
aşa cum icirci spune el fapt ce are efect extrem de negativ
asupra stimei de sine a copilului
Părinţii care comunică asertiv icircşi exprimă ideile şi
cerinţele faţă de copil icircn mod rezonabil dar ăn acelaşi
timp clar şi direct Ei ţin cont de nevoile copilului şi icirci
ascultă cu atenţie cerinţele
Aceşti părinţi icircşi icircncurajează copilul să gacircndească
independent şi să se comporte adecvat Ei icirci explică
icircntotdeauna copilului motivele pentru care trebuie
respectate regulile şi icirci dau acestuia şansa de a se
exprima
Bibliografie
1 Mitrofan Iolanda (coord) 2001 Psihopatologia
Psihoterapia şi consilierea copilului Bucureşti
Educatoare Ecaterina Chirilă Centrul Şcolar Special Ploieşti
ŞCOALA
cu clasele I-VIII
Nr1 Boldeştindash Scăieni
ŞCOALĂ INTEGRATOARE
Oraşul Boldeşti-Scǎieni este un oraş mic cu aprox
11500 de locuitori situat la 11 km Nord de Municipiul
Ploieşti pe şoseaua Ploieşti ndash Văleni de Munte icircn zona de
contact a Subcarpaţilor de Curburǎ cu Cacircmpia Romacircnǎ
Structura pe etnii a oraşului 95 romacircni şi 5rromi
Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Boldeşti- Scăieni este cea
mai mare dintre cele trei şcoli generale din oraş şi singura
care integrează elevi de etnie rromă
Şcoala este amplasată icircn partea centrală a oraşului
la poalele dealului Seciu spre Crama Seciu Este o clădire
nouă inauguratatilde icircn anul 2000 dar icircncatilde neterminatatilde cea
mai icircnaltă cladire din oraş vizibilă de pe drumul naţional
Aici sunt şcolarizaţi un număr total de 736 elevi şi
preşcolari( 681 elevi şi 40 de preşcolari) din care 329 elevi
din ciclul primar 352 elevi din ciclul gimnazial şi o grupă
de 12 elevi laquo A doua şansă raquo Din totalul elevilor 120 sunt
elevi de
etnie rromă cu situaţia materială precară Ca unitate
şcolară cu personalitate juridică coordonează activitatea
a două unităţi şcolare structuri Şcoala cu clsI-IV Seciu şi
Grădiniţa cu program normal Nr1 Boldeşti- Scăieni
Este Centru de comunicare şi Centru de colectare a
datelor avacircnd arondate un număr de 7 unităţi şcolare din
zonă realizand o bună colaborare şi comunicare icircn acest
sens atacirct cu Inspectoratul Şcolar cacirct şi cu şcolile
arondate
Şcoala dispune de personal didactic calificat şi titular icircn
marea majoritate personal didactic 44 ( prescolar 2
primar 14 gimnazial 28) cadre didactice - titulare 40
suplinitoare 4personal didactic auxiliar 35 (secretar
şef contabil şef bibliotecar analist programator)
personal nedidactic 6
Raportul număr elevi număr cadre didactice ndashicircn medie
15 elevi 1 cadru didactic iar media de vacircrstǎ este de 40
de ani
Descrierea spaţiilor
Clatildedirea şcolii are formatilde de bdquoU braţele inegale şi are
2 etaje
12 săli de clasă ( cacircte 4 pe fiecare etaj)dotate cu
mobilier nou şi material didactic modern (calculatoare
icircn fiecare sală de clasă planşe flipcharturi etc)
4 laboratoare + anexele acestora (fizică chimie
biologie informatică) dotate corespunzător şi
racordate la apă şi gaze
1 Cabinet Interşcolar de Asistenţă Psihopedagogică
1 Cabinet pentru desfăşurarea activităţii de sprijin
Sală de sport modernă echipată la standarde
europene şi prevăzută cu vestiare
Teren de sport cu gazon sintetic şi nocturnă
Bibliotecă (cu peste 11500 de volume)
Subsolul şcolii echipat la standarde europene este
destinat adăpostului pentru Apărare civilă
Centrală termică proprie de mare randament care
asigurǎ o bunǎ icircncǎlzire a tuturor spaţiilor
Cancelarie modernă
Sala de festivităţi
Arhivă
O curte interioarǎ ndash spaţiu de recreaţie pentru copii
frumos amenajatǎ cu bănci si ghivece mari cu
pomişori
PROFILUL UNEI ŞCOLIINTEGRATOARE
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
41
Pornind de la viziunea unei societăţi demo -
cratice icircn care şcoala şi comunitatea colabo -
rează pentru educarea unor buni cetăţeni ne-
am asumat misiunea de a contribui la transformarea unităţii
de icircnvăţămacircnt icircntr-o comunitate şcolară capabilă sǎ
realizeze performanţǎ prin icircnvǎţarea cu mijloace moderne
sǎ asigure o calitate superioarǎ a procesului educaţional şi
realizarea şanselor egale icircn educaţie tuturor elevilor
indiferent de etnie şi religie icircn cadrul unor parteneriate cu
comunitatea locală şi cu instituţii cointeresate icircn formarea
şi dezvoltarea personalitǎţii individuale
Icircn acest sens s-au derulat şi se deruleazǎ la nivelul
şcolii o serie de proiecte educative icircn parteneriat
Proiectul PHARE laquo Acces la educaţie al grupurilor deza-
vantajate raquo icircn parteneriat cu ISJ Prahova CCD Praho-
va Consiliul judeţean Prahova
Proiectul ―Şcoala aşa cum este ― implementat de Centrul
educaţia 2000+ finanţat de UNICEFşi MEdCT
Proiectul internaţional MOZAIC -Interculturalitate icircn
comunităţi multietnice- icircn parteneriat cu Fundaţia
Pestalozzi Elveţia
Proiectul de educaţie ecologică Gacircndeşte verde
gacircndeşte curat icircn parteneriat cu Consiliul Judeţean
Primăria oraşului şi firma SALUB SA
Program de prevenire a delincvenţei juvenile icircn
parteneriat cu Poliţia de proximitate
Avacircnd icircn vedere că icircn structura populaţiei şcolare
există un număr de aproximativ 120 de copii care provin
din familii foarte sărace sau dezorganizate cu situaţia
materială precară aceasta conduce la absenteism şi
abandon şcolar Se monitorizează icircndeaproape situaţia
acestor elevi icircn cadrul acestor proiecte
ndash sunt organizate programe de prevenire şi ameliorare a
abandonului şcolar integrarea minoritǎţilor programe de
remediere pentru elevii cu dificultăţi la icircnvăţătură ―Şcoală
după şcoalăşi Programul ―A doua şansă
- sunt consiliaţi părinţii prin lectorate şedinţe individuale
de consiliere icircn colaborare cu consilierul şcolar
- sunt organizate icircntacirclniri cu pǎrinţii elevilor cu nevoi
speciale şi a celor cu risc de abandon şcolar icircn cadrul unui
program ―Şcoala pǎrinţilor icircn care sunt dezbǎtute teme
legate de nevoile individuale ale copilului cum ne ajutǎm
copilul la temeimplicarea pǎrinţilor icircn activitatea şcolarǎ
―Şcoala ndash a doua familie reprezintă identificarea şcolii cu
locul unde te simţi icircn siguranţă te simţi protejat iubit şi
unde vii icircntotdeauna cu plăcere
Acest slogan se aflǎ pe unul dintre panourile de la
intrarea icircn şcoalǎ şi pe pliantele de prezentare a şcolii Pe
panourile din şcoalǎ mai apar şi alte sloganuri Toţi
diferiţi toţi egali care reprezintă valorizarea pozitivă a
diferenţelor şi promovarea icircn şcoală a diversităţii culturale
şi etnice fără prejudecăţi şi etichetări
Premiile obţinute de elevii şcolii la fazele judeţene
şi naţionale ale olimpiadelor şcolare aproximativ 36 premii
şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor
şi concursurilor şcolare anual cacirct şi rezultatele la
evaluarile naţionale peste media judeţului constituie unul
dintre atuurile şcolii
Alte atuuri ale şcolii
studierea limbilor străine (engleză si franceza) şi a
informaticii
derularea unor programe educaţionale Şcoala după
şcoala pentru elevii cu cerinţe educative speciale si cu
risc de abandon şcolar aceştia primind sprijin şi din partea
specialistilor de psihopedagogie specială (logoped
psihodiagnostician profesor itinerant) care desfăşoară
activităţi specializate de intervenţie
programe de pregatire pentru performanţă icircn sport-
echipă de baschet
existenţa unui cabinet interşcolar de asistenţa
psihopedagogică unde copiii pǎrinţii şi profesorii primesc
consiliere şi a unui cabinet pentru desfăşurarea
activităţilor de sprijin
existenţa a două microbuze şcolare care transportă
copiii de la domiciliu la şcoală şi invers
Valorile promovate icircn şcoala sunt specifice unei culturi incluzive
fiecare elev este icircncurajat să se simtă binevenit icircn
şcoală
cadrele didactice care au copii cu nevoi educative
speciale colaborează cu consilierul şcolar şi profesorul
itinerant
personalul didactic şi comitetul de părinti au bune relaţii
de lucru
şcoala depune eforturi pentru a reduce practicile
discriminatorii şi pentru ca elevii să fie valorizaţi icircn mod
egal
practica educaţională se axează pe potenţialul
aptitudinal de care dispune fiecare copil icircn virtutea căruia
poate achiziţiona un minim de cunoştinţe şi capacităţi
şcoala valorificacircnd cacirct mai bine potenţialul respectiv
Director Prof Ioana Petcu
Şcoala cu cls-VIII Nr 1 Boldeşti- Scăieni
PROFILUL UNEI ŞCOLI INTEGRATOARE
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom
1
Instituţii resursă - icircnvăţămacircnt special şi special integrat 1 Centrul Şcolar Special Ploieşti 0244574563
2 Şcoala Specială Nr 2 Ploieşti 0244552027
3 Şcoala Specială Filipeştii de Tacircrg 0244389218
4Şcoala Specială Breaza 0244341356
5 Şcoala Specială Vălenii de Munte 0244281949
6CJRAE Prahova 0244513700
7CJAP Prahova 0344104544
8 DJASPC Prahova 0244586100
DE CE O REVISTĂ A IcircNVĂŢĂMAcircNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT
Perioada tranzitorie determinată de noi schimbări icircn sensul atingerii unui nivel per-formant este proprie şi icircnvăţămacircntului special şi special integrat iar icircn acest context este nevoie de un nucleu informaţional atacirct pentru cadrele didactice (din icircnvăţămacircntul special şi special integrat din icircnvăţămacircntul de masă) cacirct şi pentru partenerii lor educaţionali (printre
aceştia incluzacircnd elevii şi părinţii acestora consilierii şcolari logopezii etc)
hellip Şi nu ar fi păcat să irosim gacircndurile şi competenţele atacirctor oameni speciali fiindcă nu-i
aşa pentru a lucra cu copiii speciali trebuie să fii un om special
Copiii sunt asemenea florilor Nu-i cere florii să se deschidă doar fiindcă-i primăvară oferă-i căldură si ea va icircnflori
Coordonatorii
Mulţumim tuturor colaboratorilor atacirct celor din judeţul Prahova cacirct şi celor din judeţele Iaşi şi Bihor Numărul 4 al revistei va apărea icircn luna aprilie 2012
Aşteptăm articolele dumneavoastră la adresa de e-mail precizată la ―Contact
articole care să se supună următoarelor criterii de redactare
Dimensiunea caracterelor Titlul ndash majuscule Arial Font 10 Bold Center Articolul ndash Arial Font 9 Justify
Dimensiunea articolului 4000-9000 caractere (cu spaţii)
Tematica articolului educaţie educaţie specială şi special integrată icircn special modele de bune practici
Bibliografie nume autor prenume autor titlul cărţii editura locul apariţiei anul publicării
Redactare cu diacritice
Aşteptăm articole şi pentru rubrica ―Profilul unei şcoli integratoare
Vizitaţi şi site-ul httpcentrulscspecialploiestiwordpresscom