Post on 22-Dec-2015
1
NEARLY ZERO ENERGY BUILDINGS
(NZEB)
ROMANIA
PLAN DE CREŞTERE
A
NUMĂRULUI DE CLĂDIRI AL CĂROR
CONSUM DE ENERGIE ESTE APROAPE
EGAL CU ZERO
- plan reviziut şi actualizat, iulie 2014 -
2
CUPRINS
Cap I. INTRODUCERE ................................................................................................................... 4
I.1. Definiţia clădirii cu consum de energie aproape egal cu zero ..................................... 4
I.2. Nivel minim al energiei din surse regenerabile ............................................................ 5
I.3. Fondul naţional de clădiri ............................................................................................ 5
Cap. II. METODOLOGIA DE ESTIMARE A EFICIENŢEI ECONOMICE A SOLUŢIILOR
TEHNICE CARE ASIGURĂ ATINGEREA PERFORMANŢEI ENERGETICE
PROPRIE CLĂDIRILOR DE TIP NZEB............................................................................... 8
II.1. Raportul de ţară privind cerinţele minime determinate pe baza aplicării metodei
costului optim – valori pe tipuri de clădiri noi şi existente şi pe zone climatice ............ 9
II.2. Raportul de ţară privind performanţa energetică minim admisibilă pentru
încadrarea clădirilor în clasa de clădiri de tip NZEB – evoluţia în intervalul de
timp până în anul 2020 ............................................................................................. 38
II.3. Valorile limită maximum admise ale energiei primare şi ale emisiilor de CO2
aferente proceselor de funcţionare a clădirilor – repartizare pe tipuri de clădiri
şi pe zonele climatice de iarnă ale României ............................................................ 39
II.4. Estimarea rentabilităţii soluţiilor tehnice în conformitate cu prevederile at. 9
al (6) al DE 31/2010 UE – metodologie..................................................................... 44
Cap. III. EFICIENŢA ECONOMICĂ A SOLUŢIILOR TEHNICE PE TIPURI DE CLĂDIRI -
REZULTATELE ANALIZEI
III.1. Clădire de birouri – zona climatică II (energie primară specifică
maxim admisă, proprie clădirii de tip NZEB = 57 kWh/m2an) ................................... 45
III.2. Clădire de blocuri – zona climatică I (energie primară specifică
maxim admisă, proprie clădirii de tip NZEB = 93 kWh/m2an) ................................... 46
III.3. Clădire de blocuri – zona climatică II (energie primară specifică
maxim admisă, proprie clădirii de tip NZEB = 100 kWh/m2an) ................................. 47
III.4. Clădire de blocuri – zona climatică III (energie primară specifică
maxim admisă, proprie clădirii de tip NZEB = 111 kWh/m2an) ................................. 48
III.5. Clădire de Blocuri – zona climatică IV (energie primară specifică
maxim admisă, proprie clădirii de tip NZEB = 127 kWh/m2an) ................................. 49
III.6. Clădire de locuit unifamilială – zona climatică II (energie primară specifică maxim
admisă, proprie clădirii de tip NZEB = 111 kWh/m2an) – clădire
dotată cu Spaţiu Solar ventilat şi cu instalaţie solară de preparare a
apei clade de consum inclusă în Spaţiul Solar .......................................................... 50
Cap. IV. CLĂDIREA DE TIP NZEB DIN ROMÂNIA .................................................................... 51
3
Cap. V. CONCLUZII ..................................................................................................................... 52
V.1. Valoarea maxim admisă a energiei primare brute ....................................................... 52
V.2. Schema logică de configurare energetică a unei clădiri de tip NZEB .......................... 53
V.3. Performanţa energetică a clădirilor de tip birouri, bloc de locuinţe şi
clădire unifamilială ...................................................................................................... 55
V.4. Coeficienţi de conversie în energie primară ................................................................ 57
V.5. SRE pe conturul proprietăţii – estimarea potenţialului energetic al captării şi conversiei
energiei solare în energie electrică prin utilizarea captatoarelor
solare fotovoltaice .................................................................................................... 57
V.6. Eficienţa economică a soluţiilor tehnice – Modulul M3 ............................................... 58
V.6.1. Clădire de birouri – zona climatică II (energie primară specifică
maxim admisă proprie clădirii de tip NZEB = 57 kWh/m2an) .......................... 59
V.6.2. Clădire de blocuri – zona climatică I (energie primară specifică
maxim admisă proprie clădirii de tip NZEB = 93 kWh/m2an) .......................... 59
V.6.3. Clădire de blocuri – zona climatică II (energie primară specifică
maxim admisă proprie clădirii de tip NZEB = 100 kWh/m2an) ........................ 60
V.6.4. Clădire de blocuri – zona climatică III (energie primară specifică maxim admisă
proprie clădirii de tip NZEB = 111 kWh/m2an) ............................................... 61
V.6.5. Clădire de blocuri – zona climatică IV (energie primară specifică maxim admisă
proprie clădirii de tip NZEB = 127 kWh/m2an) ............................................... 62
V.6.6. Clădire de locuit unifamilială – zona climatică II (energie primară specifică
maxim admisă proprie clădirii de tip NZEB = 111 kWh/m2an) – dotată cu
Spaţiu Solar ventilat şi cu instalaţie solară de preparare a apei clade de
consum inclusă în Spaţiul Solar .................................................................... 63
V.7. Fundamentarea metodei indicelui climatic necesar evaluării preliminare a performanţei
energetice a unei clădiri amplasată în orice localitate din ţară .................................. 64
V.8. Concluzii complementare. .......................................................................................... 67
4
Cap I. INTRODUCERE
Prezentul plan de creştere a numărului de clădiri aproape egal cu zero reprezintă
ediţia revizuită şi actualizată a Planului de creştere a numărului de clădiri al căror consum
de energie este aproape egal cu zero - elemente de fundamentare, Redactarea I, revizia 0
– octombrie 2013, plan notificat Comisiei Europene şi afişat pe pagina de internet a
acesteia, la adresa: http://ec.europa.eu/energy/efficiency/buildings/implementation_en.htm.
La revizuirea şi actualizarea prezentului plan au fost luate în considerare atât
rezultatele cercetării finalizate în domeniu, cât şi evoluţiile intervenite la nivelul UE şi la
nivel naţional în domeniul politicilor de dezvoltare durabilă.
Planul a fost completat cu observaţiile primite de la Directoratul General pentru
Energie, referitoare la:
- aplicarea detaliată, în practică, a definiţiei clădirii cu consum de energie aproape
egal cu zero, care include indicatorul energiei primare utilizate din sursa
convenţională (a se vedea cap. II.3);
- introducerea ţintei intermediare – 2015 pentru realizarea clădirilor cu consum redus
de energie din sursele convenţionale (a se vedea tabelul II.14);
- politici şi măsuri identificate pentru renovarea clădirilor în vederea realizării de
clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero din sursele convenţionale (a
se vedea cap.V.8).
I.1. Definiţia clădirii cu consum de energie aproape egal cu
zero Potrivit Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată:
- clădirile noi, pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează începând
cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie din surse convenţionale
este aproape egal cu zero;
- clădirile noi din proprietatea/administrarea autorităţilor administraţiei publice care
urmează să fie recepţionate după 31 decembrie 2018 vor fi clădiri al căror consum de
energie din surse convenţionale este aproape egal cu zero.
Clădirea cu consum de energie aproape egal cu zero este clădirea cu o
performanţă energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie din surse
convenţionale este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit, în cea
mai mare măsură, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse
regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere.
Nivelul maximum admis al energiei primare din surse convenţionale
(combustibili fosili) şi ale emisiilor de CO2 aferente proceselor de funcţionare a
clădirilor – pe tipuri de clădiri şi pe zone climatice de iarnă ale României sunt
precizate în Tabelul II.14.
5
I.2. Nivelul minim al energiei din surse regenerabile
Sursele regenerabile de energie sunt utilizate în funcţie de fezabilitatea acestora din
punct de vedere tehnic, economic şi al mediului înconjurător şi amplasate fie pe clădire, fie
pe terenul aflat în proprietatea clădirii.
La clădirile existente la care se execută lucrări de renovare majoră, nivelul
maximum admis al energiei primare din surse convenţionale se respectă în măsura în care
investiţiile respective se justifică din punct de vedere tehnico-economic, în baza analizei
de rentabilitate pe durata normală de funcţionare a clădirii.
I.3. Fondul naţional de clădiri Din punct de vedere al definirii NZEB, sunt vizate două ţinte, care, prin evoluţia în
timp a performanţei energetice (rezultat atât al înlocuirii clădirilor existente cu clădiri noi şi
al extinderii aşezărilor urbane prin realizarea clădirilor noi de tip NZEB, cât şi al
modernizării energetice a clădirilor existente atât la nivel de anvelopă cât şi la nivel de
instalaţii, asociată cu modernizarea sistemelor centralizate de furnizare a utilităţilor
(termice şi electrice)), pot modifica profilul energetic al unei aşezări şi nu doar al unei
clădiri.
Prima ţintă o reprezintă definirea unei noi clasificări energetice a clădirilor (noi
referenţiale energetice) asociată caracteristicilor energetice proprii atât clădirilor noi cât şi
ale celor existente. Cea de a doua ţintă o reprezintă definirea configurării energetice a
clădirilor (noi / existente, după cum sunt clasificate în Legea 372 / 2005, republicată şi în
Anexa 1 a Directivei 2010/31/UE) cu referire la anvelopă, instalaţii şi profil energetic.
În România, suprafaţa construită este de 493.000.000 m2, 86% din aceasta fiind
reprezentată de clădiri rezidenţiale. Din cele 8,1 milioane de unităţi locative, locuinţele
unifamiliale sunt dominante, reprezentând 61% din acestea. Aproape 47,5% din totalul
locuinţelor sunt situate în zonele rurale. În zonele rurale 95% din unităţile locative sunt
locuinţe individuale (unifamiliale).
În zonele urbane 72% din unităţile locative sunt situate în blocuri de locuinţe (care au
în medie circa 40 de apartamente pe bloc).Peste 60% din blocurile de locuinţe au regim de
înălţime P+4 etaje, iar 16% au P+10 etaje.
România are un patrimoniu important de clădiri realizate, preponderent, în perioada
1960-1990, cu grad redus de izolare termică, consecinţă a faptului că, înainte de criza
energetică din 1973, nu au existat reglementări privind protecţia termică a cădirilor şi a
elementelor perimetrale de închidere şi care nu mai sunt adecvate scopului pentru care au
fost construite.Consumul de energie finală la aceste clădiri variază între 150 şi 400kWh/m2
an.
Pentru asigurarea consumurilor energetice totale ale unei clădiri cu consum de
energie aproape egal cu zero, sursele regenerabile de energie (nefosile),
acoperă minimum 10% din energia primară totală calculată a clădirii.
6
Se remarcă de asemenea că şi cladirile construite în primii ani după 1990 au
performanţe energetice scăzute (150-350 kWh/m2an), dar s-au îmbunătăţit performanţele
energetice la clădiri construite după anul 2000 (120 - 230 kWh/m2 an).
În cazul clădirilor nerezidenţiale consumul de energie finală variază între 120 şi 400
kWh/m2 an în funcţie de categoria clădirii (birouri, educaţie, cultură, sănatate, turism,
comerţ, etc).
La nivel naţional, consumul de energie în sectorul locuinţelor şi sectorul terţiar
(birouri, spaţii comerciale şi alte clădiri nerezidenţiale) reprezintă împreună 45% din
consumul total de energie. Consumul total de energie, pe categorii de clădiri, este
prezentat în Figura1:
Figura 1 – Consum de energie în clădiri: medie 2005-2010 (locuinţe), estimare (nerezidenţial)
(Sursa: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare
Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC” - INCD URBAN-INCERC)
Datele statistice privind consumurile de energie, disponibile din Balanţa energetică
pentru anul 2010, permit defalcarea consumurilor finale pe domeniile principale ale
economiei prezentate în Figura 2:
7
Figura 2 – Distribuția consumului final de energie (2010) pe categorii de clădiri nerezidențiale (Sursa: Institutul Național de Statistică, INCD URBAN-INCERC)
Schema de evaluare a Performanţei Energetice a Clădirilor include suplimentar
condiţiile la limită proprii fiecărei categorii de clădiri/clădiri. Directiva 2010/31/UE
formulează în Art. 9 condiţii de implementare a clădirilor de tipul cu consum energetic
aproape zero (NZEB); definirea acestui tip de clădire trebuie să includă şi particularităţi
locale obiective (parametrii climatici). Clădirea este caracterizată de performanţa
energetică foarte ridicată iar parametrul de referinţă îl reprezintă indicatorul de energie
primară determinată prin calcul.
8
Cap. II. METODOLOGIA DE ESTIMARE A EFICIENŢEI
ECONOMICE A SOLUŢIILOR TEHNICE CARE
ASIGURĂ ATINGEREA PERFORMANŢEI
ENERGETICE PROPRIE CLĂDIRILOR
DE TIP NZEB
Proiectarea şi realizarea unor clădiri al căror consum de energie este aproape de
zero, trebuie să ţină seama de următoarele realităţi ale mediului construit din România:
Clădirea cu consum de energie aproape de zero este caracterizată de consum
redus de energie provenită din surse fosile şi utilizează surse regenerabile de
energie (nefosile), într-o proporţie stabilită prin procedura de definire a cerinţelor
minime, în conformitate cu prevederile Art. 4 şi Art. 5 ale Directivei 2010/31/UE;
Atât în cazul clădirilor noi cât şi al celor existente incluse în programe naţionale şi
locale de modernizare energetică, se urmăreşte ca soluţiile tehnice adoptate să
satisfacă cerinţele minime din punct de vedere al costurilor, determinate în
concordanţă cu prevederile Regulamentului delegat al UE nr. 244 / 2012;
Parametrii energetici şi de mediu adaptabili clădirilor noi definiţi în raport cu
cerinţele minime actuale impuse clădirilor noi şi cu restricţiile climatice şi
tehnologice zonale. Definirea clădirii cu consum energetic aproape de zero
reprezintă rezultanta respectării a două componente care condiţionează
performanţa energetică a unei clădiri, după cum urmează:
– configuraţia arhitecturală a clădirii cu respectarea principiilor Dezvoltării
Durabile şi în special cu minimizarea impactului asupra mediului natural, inclusiv
asupra microclimatului zonal;
– asigurarea necesarului de utilităţi energetice, în special din reţele
districtuale urbane / zonale cu condiţia ca eficienţa energetică a acestora să
fie compatibilă cu performanţa energetică a clădirilor noi de tip NZEB. Dotarea
clădirilor cu surse de energie regenerabile nefosile (amplasate fie pe clădire, fie pe
terenul aflat în proprietatea clădirii) trebuie foarte atent analizată, în stadiul de
proiect zonal urban, din punct de vedere al impactului asupra mediului natural, pe
de o parte, şi din punct de vedere al eficienţei economice proprii clădirii, pe de
altă parte. Studiul de soluţii va conţine analiza comparată a dotării cu surse proprii
de energie cu racordarea la sisteme districtuale eficiente de furnizare a utilităţilor
energetice; principiile Dezvoltării Durabile implică atât grade de libertate în ceea ce
priveşte calitatea locuirii, cât şi minimizarea impactului asupra mediului natural.
Lucrarea abordează şi analiza eficienţei economice a soluţiilor de clădiri NZEB
prin raportare la clădirile noi configurate conform normativului în vigoare –
C 107 / 2005, cu modificările ulterioare. Analiza vizează, în special, impactul sistemelor
9
de asigurare a utilităţilor, al soluţiilor pasive de management energetic şi al dotării clădirii
cu surse regenerabile de energie (panouri solare termice, panouri fotovoltaice şi pompe de
căldură apă-apă). Obiectul analizei îl reprezintă trei tipuri de clădiri, respectiv de tip birou /
clădire publică (cu impact demonstrativ), bloc de locuinţe şi clădire unifamilială
(ambele cu maximum de frecvenţă de aplicare în viitor). Desemnarea intervalului de cost
minim care defineşte cerinţele minime precum şi asocierea etapizată în timp şi pe zone
climatice a caracteristicii energetice maximum admisă pentru încadrarea în clasa NZEB a
clădirilor (sub forma energiei primare nete) reprezintă rezultatele fazei anterioare. Sinteza
acestor rezultate se prezintă în cele ce urmează.
II.1. Raportul de ţară privind cerinţele minime determinate
pe baza aplicării metodei costului optim – valori
pe tipuri de clădiri noi şi existente şi
pe zone climatice
Modelarea dinamică a proceselor de transfer de căldură şi masă proprii spaţiilor
ocupate relevă necesitatea utilizării unor sisteme care asigură eficienţa energetică ridicată.
Rezolvarea arhitecturală a clădirilor de tip birou cu referire la gradul de vitrare al clădirii
ridică probleme speciale de definire a cerinţelor minime prin faptul că raportul de vitrare
are implicaţii atât asupra necesarului de energie pentru iluminatul artificial, cât şi pentru
realizarea regimului termic necesar.
Cunoaşterea regimului termic natural (free running temperatures) oferă informaţii cu
privire la intensitatea disconfortului în sezon estival şi cu privire la modul de diminuare a
sarcinii frigorifice.
În cele ce urmează se prezintă fişele care fundamentează analiza de cost optim
proprie clădirilor publice de tip Birouri, precum şi concluziile analizei. Urmează fişele
proprii clădirilor de tip Bloc de locuinţe şi Clădirilor de locuit unifamiliale. Se subliniază
faptul că valorile rezultate au fost înaintate CE, ca date de ţară. Alături de fişele tehnice se
prezintă şi curbele de variaţie a Costului optim în funcţie de Energia primară pentru tipurile
susmenţionate de clădiri.
10
Clădiri de tip Birou
Tabelul II.1
Tabel ilustrativ pentru enumerarea variantelor / măsurilor semnificative selectate
Măsură Caz de
referinţă
Varianta
C 107/2005, cu
modificările
ulterioare fără
obloane
Varianta
C 107/2005, cu
modificările
ulterioare cu
obloane şi
recuper. de
căldură
Varianta
C 107/2005, cu
modificările
ulterioare cu
obloane, recuper.
de căldură, PS,
PFV
Pachetul PS
fără obloane
Pachetul PS cu
obloane şi
recuper. de
căldură
Pachetul PS cu
obloane,
recuper. de
căldură, PS,
PFV
Izolaţia acoperişului 1,099 W/m2K 0,25 W/m
2K 0,25 W/m
2K 0,25 W/m
2K 0,21 W/m
2K 0,21 W/m
2K 0,21 W/m
2K
Izolaţia peretelui 1,441 W/m2K 0,625 W/m
2K 0,625 W/m
2K 0,625 W/m
2K 0,303 W/m
2K 0,303 W/m
2K 0,303 W/m
2K
Ferestre 2,646 W/m
2K
(duble)
2,00 W/m2K
(termoizolant)
2,00 W/m2K
(termoizolant) şi
obloane termoizolante
pentru ore de
neocupare iarna
2,00 W/m2K
(termoizolant) şi
obloane termoizolante
pentru ore de
neocupare iarna
1,30 W/m2K
(termoizolant)
1,30 W/m2K
(termoizolant)
şi obloane
termoizolante
pentru ore de
neocupare iarna
1,30 W/m2K
(termoizolant) şi
obloane
termoizolante pentru
ore de neocupare
iarna
Ponderea suprafeţei
vitrate din anvelopa
totală a clădirii
30,85% 17,42% 17,42% 17,42% 17,42% 17,42% 17,42%
Măsuri legate de
clădire (masa termală
etc.)
266.060 J/m2K 266.060 J/m
2K 266.060 J/m
2K 266.060 J/m
2K 266.060 J/m
2K 266.060 J/m
2K 266.060 J/m
2K
Sistem de încălzire Centrală, reţea
districtuală
Centrală, reţea
districtuală
Centrală, reţea
districtuală
Centrală, reţea
districtuală
Centrală, reţea
districtuală
Centrală, reţea
districtuală
Centrală, reţea
districtuală
Apă caldă menajeră Centrală, reţea
districtuală
Centrală, reţea
districtuală
Centrală, reţea
districtuală
Centrală, reţea
districtuală
Centrală, reţea
districtuală
Centrală, reţea
districtuală
Centrală, reţea
districtuală
11
Măsură Caz de
referinţă
Varianta
C 107/2005, cu
modificările
ulterioare fără
obloane
Varianta
C 107/2005, cu
modificările
ulterioare cu
obloane şi
recuper. de
căldură
Varianta
C 107/2005, cu
modificările
ulterioare cu
obloane, recuper.
de căldură, PS,
PFV
Pachetul PS
fără obloane
Pachetul PS cu
obloane şi
recuper. de
căldură
Pachetul PS cu
obloane,
recuper. de
căldură, PS,
PFV
Sistem de ventilaţie
(inclusiv ventilaţia pe
timp de noapte)
naturală
neorganizată
naturală –
ventilare naturală
neorganizată,
storuri mobile
(vara, ore
ocupare)
recuperator de
căldură, ventilare
mecanică, infiltraţii,
storuri mobile (vara,
ore ocupare)
recuperator de
căldură, ventilare
mecanică, infiltraţii,
storuri mobile (vara,
ore ocupare)
naturală –
ventilare
naturală
neorganizată,
storuri mobile
(vara, ore
ocupare)
recuperator de
căldură, ventilare
mecanică,
infiltraţii, storuri
mobile (vara, ore
ocupare)
recuperator de
căldură, ventilare
mecanică, infiltraţii,
storuri mobile (vara,
ore ocupare)
Sistemul de răcire a
spaţiului
echipamente
split – EER =
2.5
echipamente split
–
EER = 2.7
răcire radiantă –
EER = 2.7
răcire radiantă –
EER = 2.7
echipamente
split – EER =
2.7
răcire radiantă –
EER = 2.7
răcire radiantă –
EER = 2.7
Măsuri bazate pe SER - - -
instalaţie solară ptr.
ACM în sezon estival
şi panouri fotovoltaice
- -
instalaţie solară ptr.
ACM în sezon
estival şi panouri
fotovoltaice
Schimbarea vectorului
energetic - - - - - - -
Tip iluminat iluminat
incandescent
iluminat
economic
iluminat
economic
iluminat
economic
iluminat
economic iluminat economic
iluminat
economic
Enumerarea măsurilor este cu titlu ilustrativ.
Pentru anvelopa clădirii: U în W/m2K
Pentru sistem: eficienţa
Pot fi selectate mai multe niveluri de îmbunătăţire (de exemplu: valorile de transfer termic diferite pentru ferestre)
12
Tabelul II.2
Tabel cu rezultatele calculării cererii de energie – clădire publică
Măsură / pachet / variantă (astfel
cum este descrisă în tabelul II.1)
Necesar energetic Consum energetic [kWh/m2a]
En
erg
ia l
ivra
tă
sp
ec
ific
ată
pe
r s
urs
ă
Ce
rere
a
de
en
erg
ie
pri
ma
ră
kW
h/m
2,a
Reducerea necesarului de energie în energie primară în
comparaţie cu clădirea de
referinţă (stare actuală
SA1) %
Pentru încălzire
Pentru răcire
Încălzire Răcire Ventilaţie Apă caldă
menajeră
Iluminat &
logistica
Stare actuala – SA1
124,12 36,55 142,82 14,62 - 6,12 45,68 E.distr. = 148,94
296,50 - E.electric = 60,30
Stare actuala – SA2
124,07 14,03 132,97 5,61 - 6,12 17,68 E.distr. = 139,09
190,38 35,79
E.electric = 23,29
Protecţie termica
C107/2005, cu modificările ulterioare –
C 107-1
55,66 6,58 61,15 2,63 - 6,20 16,42
E.distr. = 67,35
112,55 62,04 E.electric = 19,05
Protecţie termica
C107/2005, cu modificările ulterioare –
C 107-2
22,40 6,50 29,62 2,63 5,71 6,20 16,42
E.distr. = 35,82
98,18 66,88 E.electric = 24,76
Protecţie termica
C107/2005, cu modificările ulterioare –
C 107-3
22,40 6,50 26,06 2,63 5,71 6,20 16,42
E.distr. = 26,06
36,50 87,69 E.electric = 4,68
13
Măsură / pachet / variantă (astfel
cum este descrisă în tabelul 4)
Necesar energetic Consum energetic [kWh/m2a]
En
erg
ia l
ivra
tă s
pe
cif
ica
tă
pe
r s
urs
ă
Ce
rere
a
de
en
erg
ie
pri
ma
ră
kW
h/m
2,a
Reducerea necesarului de energie în energie primară în
comparaţie cu clădirea de
referinţă (stare actuală
SA1)
%
Pentru încălzire
Pentru răcire
Încălzire Răcire Ventilaţie Apă caldă
menajeră
Iluminat &
logistica
Pachetul de modernizare
PS1 35,56 7,00 40,01 2,80 - 4,68 16,42
E.distr. = 44,69 91,92 69,00
E.electric = 19,22
Pachetul de modernizare
PS2 16,56 7,00 19,83 2,80 5,71 4,68 16,42
E.distr. = 24,51 88,11 70,28
E.electric = 24,93
Pachetul de modernizare
PS3 16,56 7,00 19,83 2,80 5,71 4,68 16,42
E.distr. = 19,83
31,14 89,50 E.electric = 4,85
14
Tabelul II.3.
Date de ieşire şi calculul costului global
MACROECONOMIC
Vari
an
tă / p
ac
he
t / m
ăs
ură
as
tfe
l c
um
este
pre
zen
tată
în t
ab
elu
l II.
2.
Co
stu
l in
vesti
ţie
i in
iţia
le
(ra
po
rta
t la a
nu
l d
e
încep
ere
) [l
ei /
mp
]
Costul anual de
funcţionare
Perioada de calcul1
20, 30 ani
Co
stu
l em
isiilo
r d
e g
aze c
u
efe
ct
de s
eră
(n
um
ai
pe
ntr
u c
alc
ulu
l m
ac
ro-
ec
on
om
ic)
[lei
/ m
p.]
Valo
are
re
zid
ua
lă
[le
i /m
p.]
Rata
d
e a
ctu
ali
za
re (
rate
dif
eri
te p
en
tru
calc
ulu
l
ma
cro
ec
on
om
ic ş
i p
en
tru
cel fi
nan
cia
r)
Du
rata
d
e v
iaţă
ec
on
om
ică
es
tim
ată
[a
ni]
Co
stu
l d
e e
lim
ina
re
(da
că
este
c
azu
l) [
lei
/ m
p]
Co
stu
l g
lob
al
calc
ula
t
[lei / m
p]
Co
stu
l a
nu
al
de
într
eţi
ne
re [
lei
/ m
p.
an
]
Co
stu
l o
pe
raţi
on
al
[le
i /
mp
.an
] Costul energiei2 pe tip
de combustibil pe baza
scenariului preţului mediu
la energie [lei / mp.]
Termic Electric
Stare actuala SA1 0,00 100 0,00 1.298,47 1.153,85 309,31 0,00 0,03 50 0,00 2.861,63
Stare actuala SA2 12,31 70,44 0,00 1.212,59 445,70 224,36 0,00 0,03 50 0,00 1.965,39
Protecţie termică conform
C107/2005, cu modificările
ulterioare-1
268,86 87,21 0,00 587,14 364,56 123,82 47,73 0,03 50 0,00 1.431,60
Pachetul de modernizare
C107/2005, cu modificările
ulterioare-2
437,89 87,21 0,00 281,27 473,86 89,85 47,73 0,03 50 0,00 1.370,07
Pachetul de modernizare
C107/2005, cu modificările
ulterioare-3
1.084,39 165,71 0,00 227,22 89,55 42,66 47,73 0,03 50 0,00 1.609,52
Pachetul de modernizare 441,36 111,30 0,00 389,64 367,78 95,01 65,83 0,03 50 0,00 1.405,09
1 Pentru clădiri rezidenţiale şi publice, se ia în considerare o perioadă de calcul de 30 de ani, iar pentru clădirile comerciale nerezidenţiale, de cel puţin 20 de ani.
2 Trebuie luat în considerare efectul evoluţiei (preconizate) a preţurilor în viitor, dacă se vizează înlocuirea componentelor în timpul perioadei de calcul.
15
Vari
an
tă / p
ac
he
t / m
ăs
ură
as
tfe
l c
um
este
pre
zen
tată
în t
ab
elu
l II.
2.
Co
stu
l in
vesti
ţie
i in
iţia
le
(ra
po
rta
t la a
nu
l d
e
încep
ere
) [l
ei /
mp
]
Costul anual de
funcţionare
Perioada de calcul1
20, 30 ani
Co
stu
l em
isiilo
r d
e g
aze c
u
efe
ct
de s
eră
(n
um
ai
pe
ntr
u c
alc
ulu
l m
ac
ro-
ec
on
om
ic)
[lei
/ m
p.]
Valo
are
re
zid
ua
lă
[le
i /m
p.]
Rata
d
e a
ctu
ali
za
re (
rate
dif
eri
te p
en
tru
calc
ulu
l
ma
cro
ec
on
om
ic ş
i p
en
tru
cel fi
nan
cia
r)
Du
rata
d
e v
iaţă
ec
on
om
ică
es
tim
ată
[a
ni]
Co
stu
l d
e e
lim
ina
re
(da
că
este
c
azu
l) [
lei
/ m
p]
Co
stu
l g
lob
al
calc
ula
t
[lei / m
p]
Co
stu
l a
nu
al
de
într
eţi
ne
re [
lei
/ m
p.
an
]
Co
stu
l o
pe
raţi
on
al
[le
i /
mp
.an
] Costul energiei2 pe tip
de combustibil pe baza
scenariului preţului mediu
la energie [lei / mp.]
Termic Electric
PS1
Pachetul de modernizare
PS2 610,39 87,21 0,00 213,68 438,93 80,21 65,83 0,03 50 0,00 1.430,42
Pachetul de modernizare
PS3 1.218,27 165,71 0,00 172,85 92,73 34,97 65,83 0,03 50 0,00 1.684,55
FINANCIAR
Vari
an
tă / p
ac
he
t / m
ăs
ură
as
tfe
l c
um
este
pre
ze
nta
tă în
ta
be
lul
II.
2
Co
stu
l in
vesti
ţie
i in
iţia
le
(ra
po
rta
t la a
nu
l d
e
încep
ere
) [l
ei /
mp
]
Costul anual de
funcţionare
Perioada de calcul1
20, 30 ani
Co
stu
l em
isiilo
r d
e g
aze
cu
efe
ct
de s
eră
(n
um
ai
pe
ntr
u c
alc
ulu
l m
ac
ro-
ec
on
om
ic)
[lei
/ m
p.]
Valo
are
re
zid
ua
lă
Rata
d
e a
ctu
ali
za
re (
rate
dif
eri
te p
en
tru
calc
ulu
l
ma
cro
ec
on
om
ic ş
i
pe
ntr
u
cel fi
nan
cia
r)
Du
rata
d
e v
iaţă
ec
on
om
ică
es
tim
ată
[a
ni]
Co
stu
l d
e e
lim
ina
re
(da
că
este
c
azu
l) [
lei
/ m
p]
Co
stu
l g
lob
al
calc
ula
t
[lei / m
p]
Co
stu
l a
nu
al
de
într
eţi
ne
re [
lei
/ m
p.
an
]
Co
stu
l o
pe
raţi
on
al
[le
i /
mp
.an
]
Costul energiei2 pe tip
de combustibil pe
baza scenariului
preţului mediu la
energie [lei / mp.]
Termic Electric
Stare actuala SA1 0,00 124,00 0,00 1.610,10 1.513,81 0,00 0,00 0,03 50 0,00 3.247,91
1 Pentru clădiri rezidenţiale şi publice, se ia în considerare o perioadă de calcul de 30 de ani, iar pentru clădirile comerciale nerezidenţiale, de cel puţin 20 de ani.
2 Trebuie luat în considerare efectul evoluţiei (preconizate) a preţurilor în viitor, dacă se vizează înlocuirea componentelor în timpul perioadei de calcul.
16
Vari
an
tă / p
ac
he
t / m
ăs
ură
as
tfe
l c
um
este
pre
ze
nta
tă în
ta
be
lul
II.
2
Co
stu
l in
vesti
ţie
i in
iţia
le
(ra
po
rta
t la a
nu
l d
e
încep
ere
) [l
ei /
mp
]
Costul anual de
funcţionare
Perioada de calcul1
20, 30 ani
Co
stu
l em
isiilo
r d
e g
aze
cu
efe
ct
de s
eră
(n
um
ai
pe
ntr
u c
alc
ulu
l m
ac
ro-
ec
on
om
ic)
[lei
/ m
p.]
Valo
are
re
zid
ua
lă
Rata
d
e a
ctu
ali
za
re (
rate
dif
eri
te p
en
tru
calc
ulu
l
ma
cro
ec
on
om
ic ş
i
pe
ntr
u
cel fi
nan
cia
r)
Du
rata
d
e v
iaţă
ec
on
om
ică
es
tim
ată
[a
ni]
Co
stu
l d
e e
lim
ina
re
(da
că
este
c
azu
l) [
lei
/ m
p]
Co
stu
l g
lob
al
calc
ula
t
[lei / m
p]
Co
stu
l a
nu
al
de
într
eţi
ne
re [
lei
/ m
p.
an
]
Co
stu
l o
pe
raţi
on
al
[le
i /
mp
.an
]
Costul energiei2 pe tip
de combustibil pe
baza scenariului
preţului mediu la
energie [lei / mp.]
Termic Electric
Stare actuala SA2 15,26 87,35 0,00 1.503,61 584,74 0,00 0,00 0,03 50 0,00 2.190,95
Protecţie termică
conform C107 /
2010-1
333,39 108,14 0,00 728,05 478,29 0,00 47,73 0,03 50 0,00 1.647,88
Pachetul de
modernizare
C107/2005, cu
modificările
ulterioare-2
542,98 108,18 0,00 348,77 621,68 0,00 47,73 0,03 50 0,00 1.621,57
Pachetul de
modernizare
C107/2005, cu
modificările
ulterioare-3
1.344,64 205,48 0,00 281,75 117,49 0,00 47,73 0,03 50 0,00 1.949,36
Pachetul de
modernizare PS1 547,92 138,01 0,00 483,15 482,51 0,00 65,83 0,03 50 0,00 1.650,96
Pachetul de
modernizare PS2 756,88 108,14 0,00 264,96 553,66 0,00 65,83 0,03 50 0,00 1.683,34
Pachetul de
modernizare PS3 1.510,66 205,48 0,00 214,33 121,70 0,00 65,83 0,03 50 0,00 2.052,16
17
Tabelul II.4.
Tabel comparativ atât pentru clădirile noi, cât şi pentru clădirile existente
Clădire de
referinţă (stare
actuală)
kWh/m2,an
Intervalul / nivelul optim din punct
de vedere al costurilor
(de la – la) (pentru o abordare la
nivelul componentelor, în unitatea
relevantă)
kWh/m2,an
Cerinţe actuale
pentru clădirile de
referinţă
kWh/m2,an
Decalaj
%
296,50 62-100 112,55 12,55
Justificarea decalajului:
Cerinţele actuale privind anvelopa clădirii sunt cele conform normativului C107 / 2010
(în prezent utilizate pentru proiectarea clădirilor noi) şi conduc la valoarea energiei primare
de 112,55 kWh/m2an. În normativ nu se fac precizări care vizează sistemele clădirii).
Trecerea de la valoarea de 112,55 kWh/m2an la valoarea de 98,18 kWh/m2an (cu referire
la energia primară) se realizează prin dotarea clădirii cu obloane termoizolante mobile
pentru intervalele de neocupare în sezonul rece şi prin dotare cu sistem de ventilare
mecanică care include recuperator de căldură (72% eficienţa). Decalajul faţă de intervalul
optim se anulează.
Plan de reducere a decalajului nejustificabil:
Pentru clădirile publice existente se adoptă soluţiile de tip C 107, asociate cu
introducerea măsurilor rezultate din analiza de cost optim, menţionate (C 107-2). Analiza de sensibilitate – clădire birouri zona climatică II (analiza macroeconomică)
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
5500
6000
6500
25 50 75 100 125 150 175 200 225 250 275 300 325 350
Energie primara specifica [kWh/mp.]
Co
st
glo
bal sp
ecif
ic [
lei/m
p.]
Cost global Baza
Cost global S1
Cost global S2
Cost global S3
Cost global S4
Poly. (Cost globalBaza)Poly. (Cost globalS2)Poly. (Cost globalS4)Poly. (Cost globalS3)Poly. (Cost globalS1)
Fig. II.11. Analiza de sensibilitate macroeconomică – clădire de tip birouri, zona climatică II
18
Analiza de sensibilitate – clădire birouri zona climatică II (analiza financiară)
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
5500
6000
6500
7000
7500
8000
25 50 75 100 125 150 175 200 225 250 275 300 325 350
Energie primara specifica [kWh/mp.]
Co
st
glo
ba
l s
pe
cif
ic [
lei/
mp
.]
Cost global Baza
Cost global S1
Cost global S2
Cost global S3
Cost global S4
Poly. (Cost globalBaza)Poly. (Cost globalS2)Poly. (Cost globalS4)Poly. (Cost globalS3)Poly. (Cost globalS1)
Fig. II.12. Analiza de sensibilitate financiară – clădire de tip birouri, zona climatică II
19
Clădiri de tip Bloc de locuinţe
Tabelul II.5.
Tabel ilustrativ pentru enumerarea variantelor / măsurilor selectate
Măsură Caz de referinţă
Varianta
C 107/2005, cu
modificările
ulterioare fără
obloane
Varianta
C 107/2005, cu
modificările
ulterioare cu
obloane şi
recuper. de
căldură
Varianta
C 107/2005, cu
modificările
ulterioare cu
obloane, recuper.
de căldură, PS,
PFV
Pachetul PS
fără obloane
Pachetul PS cu
obloane şi
recuper. de
căldură
Varianta
C 107/2005, cu
modificările
ulterioare
cu obloane,
recuper. de
căldură, PS, PFV
Izolaţia
acoperişului 2,726 W/m
2K 0,243 W/m
2K 0,243 W/m
2K 0,243 W/m
2K 0,243 W/m
2K 0,243 W/m
2K 0,243 W/m
2K
Izolaţia
peretelui 1,208 W/m
2K 0,429 W/m
2K 0,429 W/m
2K 0,429 W/m
2K 0,218 W/m
2K 0,218 W/m
2K 0,218 W/m
2K
Ferestre 2,564 W/m2K (duble)
2,000 W/m2K
(termoizolant)
1,289 W/m2K
(termoizolant)
1,289 W/m2K
(termoizolant)
1,298 W/m2K
(termoizolant)
0,899 W/m2K
(termoizolant)
0,899 W/m2K
(termoizolant)
Ponderea
suprafeţei
vitrate din
anvelopa totală
a clădirii
12,53% 12,53% 12,53% 12,53% 12,53% 12,53% 12,53%
Măsuri legate
de clădire
(masa termală
etc.)
266.060 J/m2K 266.060 J/m
2K 266.060 J/m
2K 266.060 J/m
2K 266.060 J/m
2K 266.060 J/m
2K 266.060 J/m
2K
Sistem de
încălzire
Centrală, reţea
districtuală
Centrală, reţea
districtuală
Centrală, reţea
districtuală
Centrală, reţea
districtuală
Centrală, reţea
districtuală
Centrală, reţea
districtuală
Centrală, reţea
districtuală
Apă caldă
menajeră
Centrală, reţea
districtuală
Centrală, reţea
districtuală
Centrală, reţea
districtuală
Centrală, reţea
districtuală
Centrală, reţea
districtuală
Centrală, reţea
districtuală
Centrală, reţea
districtuală
20
Măsură Caz de referinţă
Varianta
C 107/2005, cu
modificările
ulterioare fără
obloane
Varianta
C 107/2005, cu
modificările
ulterioare cu
obloane şi
recuper. de
căldură
Varianta
C 107/2005, cu
modificările
ulterioare cu
obloane, recuper.
de căldură, PS,
PFV
Pachetul PS
fără obloane
Pachetul PS cu
obloane şi
recuper. de
căldură
Varianta
C 107/2005, cu
modificările
ulterioare
cu obloane,
recuper. de
căldură, PS, PFV
Sistem de
ventilaţie
(inclusiv
ventilaţia pe
timp de noapte)
naturală
ventilare naturală
neorganizată, storuri
mobile (vara, ore
ocupare)
recuperator de
căldură, ventilare
mecanică –storuri
mobile (vara, ore
ocupare)
recuperator de
căldură, ventilare
mecanică –storuri
mobile (vara, ore
ocupare)
naturală –
ventilare
naturală
neorganizată,
storuri mobile
(vara, ore
ocupare)
recuperator de
căldură, ventilare
mecanică –storuri
mobile (vara, ore
ocupare)
recuperator de
căldură, ventilare
mecanică –storuri
mobile (vara, ore
ocupare)
Sistemul de
răcire a
spaţiului
echipamente split –
EER = 2.5
echipamente split –
EER = 2.7
răcire radiantă –
EER = 2.7
răcire radiantă –
EER = 2.7
echipamente
split – EER =
2.7
răcire radiantă –
EER = 2.7
răcire radiantă –
EER = 2.7
Măsuri bazate
pe SER - - -
instalaţie solară ptr.
ACM în sezon estival
şi panouri fotovoltaice
- -
instalaţie solară ptr.
ACM în sezon
estival şi panouri
fotovoltaice
Schimbarea
vectorului
energetic
- - - - - - -
Tip iluminat iluminat
incandescent
iluminat
incandescent
iluminat
economic
iluminat
economic
iluminat
economic iluminat economic
iluminat
economic
Enumerarea măsurilor este cu titlu ilustrativ.
Pentru anvelopa clădirii: U în W/m2K
Pentru sistem: eficienţa
Pot fi selectate mai multe niveluri de îmbunătăţire (de exemplu: valorile de transfer termic diferite pentru ferestre)
21
Tabelul II.6.
Tabel cu rezultatele calculării cererii de energie – clădire de tip bloc
Măsură / pachet / variantă (astfel
cum este descrisă în tabelul II.5.)
Necesar energetic Consum energetic [kWh/m
2a]
En
erg
ia l
ivra
tă
sp
ec
ific
ată
pe
r s
urs
ă
Ce
rere
a
de
en
erg
ie
pri
ma
ră
kW
h/m
2,a
Reducerea necesarului
de energie în energie
primară în comparaţie cu
clădirea de referinţă
%
Pentru încălzire
Pentru răcire
Încălzire Răcire Ventilaţie Apă caldă
menajeră
Iluminat &
logistica
Stare actuală – SA1
124,48 3,60 151,68 1,44 - 86,77 17,38 E.distr. = 238,45
271,07 - E.electric = 18,82
Stare actuală – SA2
129,16 0,74 157,32 0,30 - 86,77 7,22 E.distr. = 244,09
246,70 8,99
E.electric = 7,52
Pachetul de modernizare
C107/2005, cu modificările ulterioare –
C 107-1
56,80 0,74 62,93 0,30 - 58,97 7,22
E.distr. = 121,90
133,06 50,91 E.electric = 7,52
Pachetul de modernizare
C107/2005, cu modificările ulterioare –
C 107-2
27,48 0,74 31,75 0,30 6,98 58,97 7,22
E.distr. = 90,72
122,34 54,87 E.electric = 14,49
Pachetul de modernizare
C107/2005, cu modificările ulterioare –
C 107-3
27,48 0,74 31,75 0,30 6,98 58,97 7,22
E.distr. = 31,75
41,79 84,58 E.electric = 4,68
E.electric = 7,57
22
Măsură / pachet / variantă (astfel
cum este descrisă în tabelul II.5.)
Necesar energetic Consum energetic [kWh/m
2a]
En
erg
ia l
ivra
tă
sp
ec
ific
ată
pe
r s
urs
ă
Ce
rere
a
de
en
erg
ie
pri
ma
ră
kW
h/m
2,a
Reducerea necesarului
de energie în energie
primară în comparaţie cu
clădirea de referinţă
%
Pentru încălzire
Pentru răcire
Încălzire Răcire Ventilaţie Apă caldă
menajeră
Iluminat &
logistica
Pachetul de modernizare –
PS1 49,05 0,87 51,06 0,35 - 59,09 7,22 E.distr. = 110,15 122,27 54,89
Pachetul de modernizare –
PS2 22,01 0,87 23,28 0,35 6,98 59,09 7,22
E.distr. = 82,37 114,71 57,68
E.electric = 14,54
Pachetul de modernizare –
PS3 22,01 0,87 23,28 0,35 6,98 59,09 7,22
E.distr. = 23,28 33,91 87,79
E.electric = 4,68
23
Tabelul II.7.
Date de ieşire şi calculul costului global
MACROECONOMIC
Vari
an
tă / p
ac
he
t / m
ăs
ură
as
tfe
l c
um
este
pre
zen
tată
în t
ab
elu
l II.
6
Co
stu
l in
vesti
ţie
i in
iţia
le
(ra
po
rta
t la a
nu
l d
e
încep
ere
) [l
ei /
mp
]
Costul anual de
funcţionare
Perioada de calcul1
20, 30 ani
Co
stu
l em
isiilo
r d
e g
aze c
u
efe
ct
de s
eră
(n
um
ai
pe
ntr
u c
alc
ulu
l m
ac
ro-
ec
on
om
ic)
[lei
/ m
p.]
Valo
are
re
zid
ua
lă
Rata
d
e a
ctu
ali
za
re (
rate
dif
eri
te p
en
tru
calc
ulu
l
ma
cro
ec
on
om
ic ş
i p
en
tru
cel fi
nan
cia
r)
Du
rata
d
e v
iaţă
ec
on
om
ică
es
tim
ată
[a
ni]
Co
stu
l d
e e
lim
ina
re
(da
că
este
c
azu
l) [
lei
/ m
p]
Co
stu
l g
lob
al
calc
ula
t
[lei / m
p]
Co
stu
l a
nu
al
de
într
eţi
ne
re
[le
i /
mp
. a
n]
Co
stu
l o
pe
raţi
on
al
[le
i /
mp
.an
]
Costul energiei2 pe tip
de combustibil pe baza
scenariului preţului
mediu la energie [lei /
mp.]
Termic Electric
Stare actuala – SA1 0,00 100,75 0,00 1.039,41 360,16 343,42 0,00 0,03 50 0,00 2.883,16
Stare actuala – SA2 11,55 87,87 0,00 2.128,02 143,83 328,60 0,00 0,03 50 0,00 2.699,86
Pachetul de modernizare
C107/2005, cu modificările
ulterioare – C 107-1
203,40 87,87 0,00 1.062,74 143,83 171,45 56,99 0,03 50 0,00 1.669,29
Pachetul de modernizare
C107/2005, cu modificările
ulterioare – C 107-2
351,92 87,87 0,00 790,89 277,30 144,97 56,99 0,03 50 0,00 1.652,96
Pachetul de modernizare
C107/2005, cu modificările
ulterioare – C 107-3
939,81 166,95 0,00 276,78 89,55 49,97 56,99 0,03 50 0,00 1.523,07
1 Pentru clădiri rezidenţiale şi publice, se ia în considerare o perioadă de calcul de 30 de ani, iar pentru clădirile comerciale nerezidenţiale, de cel puţin 20 de ani.
2 Trebuie luat în considerare efectul evoluţiei (preconizate) a preţurilor în viitor, dacă se vizează înlocuirea componentelor în timpul perioadei de calcul.
24
Vari
an
tă / p
ac
he
t / m
ăs
ură
as
tfe
l c
um
este
pre
zen
tată
în t
ab
elu
l II.
6
Co
stu
l in
vesti
ţie
i in
iţia
le
(ra
po
rta
t la a
nu
l d
e
încep
ere
) [l
ei /
mp
]
Costul anual de
funcţionare
Perioada de calcul1
20, 30 ani
Co
stu
l em
isiilo
r d
e g
aze c
u
efe
ct
de s
eră
(n
um
ai
pe
ntr
u c
alc
ulu
l m
ac
ro-
ec
on
om
ic)
[lei
/ m
p.]
Valo
are
re
zid
ua
lă
Rata
d
e a
ctu
ali
za
re (
rate
dif
eri
te p
en
tru
calc
ulu
l
ma
cro
ec
on
om
ic ş
i p
en
tru
cel fi
nan
cia
r)
Du
rata
d
e v
iaţă
ec
on
om
ică
es
tim
ată
[a
ni]
Co
stu
l d
e e
lim
ina
re
(da
că
este
c
azu
l) [
lei
/ m
p]
Co
stu
l g
lob
al
calc
ula
t
[lei / m
p]
Co
stu
l a
nu
al
de
într
eţi
ne
re
[le
i /
mp
. a
n]
Co
stu
l o
pe
raţi
on
al
[le
i /
mp
.an
]
Costul energiei2 pe tip
de combustibil pe baza
scenariului preţului
mediu la energie [lei /
mp.]
Termic Electric
Pachetul de modernizare –
PS1 322,95 87,87 0,00 960,32 144,82 156,44 85,15 0,03 50 0,00 1.672,40
Pachetul de modernizare –
PS2 471,47 87,87 0,00 718,09 278,30 134,33 85,15 0,03 50 0,00 1.690,06
Pachetul de modernizare –
PS3 1.059,77 166,96 0,00 202,92 89,55 39,07 85,15 0,03 50 0,00 1.558,27
25
FINANCIAR
Vari
an
tă / p
ac
he
t / m
ăs
ură
as
tfe
l c
um
este
pre
zen
tată
în t
ab
elu
l II.
6.
Co
stu
l in
vesti
ţie
i in
iţia
le
(ra
po
rta
t la a
nu
l d
e
încep
ere
) [l
ei /
mp
]
Costul anual de
funcţionare
Perioada de calcul1
20, 30 ani
Co
stu
l em
isiilo
r d
e g
aze c
u
efe
ct
de s
eră
(n
um
ai
pe
ntr
u c
alc
ulu
l m
ac
ro-
ec
on
om
ic)
[le
i /
mp
.]
Valo
are
re
zid
ua
lă
Rata
d
e a
ctu
ali
za
re (
rate
dif
eri
te p
en
tru
calc
ulu
l
ma
cro
ec
on
om
ic ş
i p
en
tru
cel fi
nan
cia
r)
Du
rata
d
e v
iaţă
ec
on
om
ică
es
tim
ată
[a
ni]
Co
stu
l d
e e
lim
ina
re
(da
că
este
c
azu
l) [
lei
/ m
p]
Co
stu
l g
lob
al
calc
ula
t
[lei / m
p]
Co
stu
l a
nu
al
de
într
eţi
ne
re
[le
i /
mp
. a
n]
Co
stu
l o
pe
raţi
on
al
[le
i /
mp
.an
]
Costul energiei2 pe tip
de combustibil pe baza
scenariului preţului
mediu la energie
[lei / mp.]
Termic Electric
Stare actuala – SA1 0,00 124,93 0,00 2.577,74 472,54 0,00 0,00 0,03 50 0,00 3.175,19
Stare actuala – SA2 14,32 108,95 0,00 2.638,74 188,70 0,00 0,00 0,03 50 0,00 2.950,71
Pachetul de modernizare
C107/2005, cu
modificările ulterioare – C
107-1
252,21 108,95 0,00 1.317,80 188,70 0,00 56,99 0,03 50 0,00 1.867,67
Pachetul de modernizare
C107/2005, cu
modificările ulterioare – C
107-2
436,39 108,95 0,00 980,71 363,81 0,00 56,99 0,03 50 0,00 1.889,85
Pachetul de modernizare
C107/2005, cu
modificările ulterioare – C
107-3
1.165,37 207,02 0,00 343,21 117,49 0,00 56,99 0,03 50 0,00 1.833,09
Pachetul de modernizare 400,46 108,95 0,00 1.190,80 190,00 0,00 85,15 0,03 50 0,00 1.890,21
1 Pentru clădiri rezidenţiale şi publice, se ia în considerare o perioadă de calcul de 30 de ani, iar pentru clădirile comerciale nerezidenţiale, de cel puţin 20 de ani.
2 Trebuie luat în considerare efectul evoluţiei (preconizate) a preţurilor în viitor, dacă se vizează înlocuirea componentelor în timpul perioadei de calcul.
26
Vari
an
tă / p
ac
he
t / m
ăs
ură
as
tfe
l c
um
este
pre
zen
tată
în t
ab
elu
l II.
6.
Co
stu
l in
vesti
ţie
i in
iţia
le
(ra
po
rta
t la a
nu
l d
e
încep
ere
) [l
ei /
mp
]
Costul anual de
funcţionare
Perioada de calcul1
20, 30 ani
Co
stu
l em
isiilo
r d
e g
aze c
u
efe
ct
de s
eră
(n
um
ai
pe
ntr
u c
alc
ulu
l m
ac
ro-
ec
on
om
ic)
[le
i /
mp
.]
Valo
are
re
zid
ua
lă
Rata
d
e a
ctu
ali
za
re (
rate
dif
eri
te p
en
tru
calc
ulu
l
ma
cro
ec
on
om
ic ş
i p
en
tru
cel fi
nan
cia
r)
Du
rata
d
e v
iaţă
ec
on
om
ică
es
tim
ată
[a
ni]
Co
stu
l d
e e
lim
ina
re
(da
că
este
c
azu
l) [
lei
/ m
p]
Co
stu
l g
lob
al
calc
ula
t
[lei / m
p]
Co
stu
l a
nu
al
de
într
eţi
ne
re
[le
i /
mp
. a
n]
Co
stu
l o
pe
raţi
on
al
[le
i /
mp
.an
]
Costul energiei2 pe tip
de combustibil pe baza
scenariului preţului
mediu la energie
[lei / mp.]
Termic Electric
– PS1
Pachetul de modernizare
– PS2 584,63 108,95 0,00 890,43 365,11 0,00 85,15 0,03 50 0,00 1.949,12
Pachetul de modernizare
– PS3 1.314,11 207,03 0,00 251,62 117,49 0,00 85,15 0,03 50 0,00 1.890,25
27
Tabelul II.8.
Tabel comparativ atât pentru clădirile noi, cât şi pentru clădirile existente
Clădire de
referinţă (stare
actuala)
kWh/m2, a
Intervalul / nivelul optim din punct
de vedere al costurilor (de la – la)
(pentru o abordare la nivelul
componentelor, în unitatea relevantă)
kWh/m2, a
Cerinţe actuale
pentru clădirile de
referinţă kWh/m2,
a
Decalaj
%
271,07 56 -112 133,06 18,80
Justificarea decalajului:
Cerinţele actuale privind anvelopa clădirii sunt cele conform normativului C107 / 2010
(în prezent utilizate pentru proiectarea clădirilor noi) şi conduc la valoarea energiei primare
de 133,06 kWh/m2an. În normativ nu se fac precizări care vizează sistemele clădirii).
Trecerea de la valoarea de 133,06 kWh/m2an la valoarea de 122,34 kWh/m2an (cu referire
la energia primară) se realizează prin dotarea clădirii cu obloane termoizolante mobile
pentru orele de noapte în sezonul rece şi prin dotare cu sistem de ventilare mecanică care
include recuperator de căldură (72% eficienţa) pentru fiecare unitate de locuire în parte.
Decalajul faţă de intervalul optim devine de numai 9,23% <15%.
Plan de reducere a decalajului nejustificabil:
Pentru clădirile de tip bloc de locuinţe existente se adoptă soluţiile de tip C 107,
asociate cu introducerea măsurilor rezultate din analiza de cost optim, menţionate (C 107-2). Analiza de sensibilitate – clădire bloc de locuinţe, zona climaatică II (Analiza macroeconomică)
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
5500
6000
6500
7000
50 75 100 125 150 175 200 225 250 275 300 325 350 375 400
Energie primara specifica [kWh/mp.]
Co
st
glo
ba
l s
pe
cif
ic [
lei/
mp
.]
Cost global B
Cost global S1
Cost global S2
Cost global S3
Cost global S4
Fig. II.13. Analiza de sensibilitate macroeconomică – clădire tip bloc de locuinţe, zona climatică II
28
Analiza de sensibilitate – clădire bloc de locuinţe, zona climaatică II (Analiza financiară)
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
5500
6000
6500
7000
7500
8000
50 75 100 125 150 175 200 225 250 275 300 325 350 375 400
Energie primara specifica [kWh/mp.]
Co
st
glo
bal sp
ecif
ic [
lei/m
p.]
Cost global B
Cost global S1
Cost global S2
Cost global S3
Cost global S4
Fig. II.14. Analiza de sensibilitate financiară – clădire tip bloc de locuinţe, zona climatică II
29
Clădiri de locuit de tip unifamiliale
Tabelul II.9.
Tabel ilustrativ pentru enumerarea variantelor / măsurilor selectate
Măsură Caz de referinţă
Varianta
C 107/2005,
cu
modificările
ulterioare
fără obloane
Varianta
C 107/2005, cu
modificările
ulterioare cu
obloane şi
recuper. de
căldură
Varianta
C 107/2005,
cu
modificările
ulterioare
cu obloane,
recuper. de
căldură,
PS, PFV
Pachetul PS fără
obloane
Pachetul PS cu
obloane şi
recuper. de
căldură
Varianta
C 107/2005, cu
modificările
ulterioare
cu obloane,
recuper. de
căldură,
PS, PFV
Izolaţia acoperişului 0,895 W/m2K 0,157 W/m
2K 0,157 W/m
2K 0,157 W/m
2K 0,157 W/m
2K 0,157 W/m
2K 0,157 W/m
2K
Izolaţia peretelui 0,939 W/m2K 0,398 W/m
2K 0,398 W/m
2K 0,398 W/m
2K 0,165 W/m
2K 0,165 W/m
2K 0,165 W/m
2K
Ferestre 2,326 W/m
2K
(duble)
1,299 W/m2K
(termoizolant)
0,500 W/m2K
(termoizolant)
0,50 W/m2K
(termoizolant)
1,298 W/m2K
(termoizolant)
0,452 W/m2K
(termoizolant)
0,452 W/m2K
(termoizolant)
Ponderea suprafeţei vitrate
din anvelopa totală a clădirii 5,13 % 5,13 % 5,13 % 5,13 % 5,13 % 5,13 % 5,13 %
Măsuri legate de clădire
(masa termală etc.) 266.060 J/m
2K 266.060 J/m
2K 266.060 J/m
2K 266.060 J/m
2K 266.060 J/m
2K 266.060 J/m
2K 266.060 J/m
2K
Sistem de încălzire Centrală proprie Centrală proprie Centrală proprie Centrală proprie Centrală proprie Centrală proprie Centrală proprie
Apă caldă menajeră Centrală proprie Centrală proprie Centrală proprie Centrală proprie Centrală proprie Centrală proprie Centrală proprie
Sistem de ventilaţie (inclusiv
ventilaţia pe timp de noapte) naturală
ventilare
naturală
neorganizată,
storuri mobile
(vara, ore
ocupare)
recuperator de
căldură, ventilare
mecanică –storuri
mobile (vara, ore
ocupare)
recuperator de
căldură,
ventilare
mecanică –
storuri mobile
(vara, ore
ocupare)
naturală –
ventilare naturală
organizată, storuri
mobile (vara, ore
ocupare)
recuperator de
căldură,
ventilare
mecanică –
storuri mobile
(vara, ore
ocupare)
recuperator de
căldură, ventilare
mecanică –storuri
mobile (vara, ore
ocupare)
30
Măsură Caz de referinţă
Varianta
C 107/2005,
cu
modificările
ulterioare
fără obloane
Varianta
C 107/2005, cu
modificările
ulterioare cu
obloane şi
recuper. de
căldură
Varianta
C 107/2005,
cu
modificările
ulterioare
cu obloane,
recuper. de
căldură,
PS, PFV
Pachetul PS fără
obloane
Pachetul PS cu
obloane şi
recuper. de
căldură
Varianta
C 107/2005, cu
modificările
ulterioare
cu obloane,
recuper. de
căldură,
PS, PFV
Sistemul de răcire a
spaţiului
echipamente
split – EER = 2.5
echipamente
split –
EER = 2.7
echipamente split
– EER = 2.7
echipamente
split –
EER = 2.7
echipamente split
– EER = 2.7
echipamente
split – EER =
2.7
echipamente split –
EER = 2.7
Măsuri bazate pe SER - - -
instalaţie solară
ptr. ACM în
sezon estival şi
panouri
fotovoltaice
- -
instalaţie solară ptr.
ACM în sezon
estival şi panouri
fotovoltaice
Schimbarea vectorului
energetic - - - - - - -
Tip iluminare iluminat
incandescent
iluminat
economic
iluminat
economic
iluminat
economic iluminat economic
iluminat
economic
iluminat
economic
Enumerarea măsurilor este cu titlu ilustrativ.
Pentru anvelopa clădirii: U în W/m2K
Pentru sistem: eficienţa
Pot fi selectate mai multe niveluri de îmbunătăţire (de exemplu: valorile de transfer termic diferite pentru ferestre)
31
Tabelul II.10.
Tabel cu rezultatele calculării cererii de energie – clădire unifamiliala
Măsură / pachet / variantă (astfel cum este descrisă
în tabelul II.9.)
Necesar energetic Consum energetic [kWh/m
2a]
En
erg
ia l
ivra
tă
sp
ec
ific
ată
pe
r
su
rsă
Ce
rere
a
de
en
erg
ie p
rim
ară
kW
h/m
2,a
Reducerea necesarului de energie în energie primară în
comparaţie cu clădirea de referinţă
% Pentru încălzire
Pentru răcire
Încălzire Răcire Ventilaţie
Apă caldă
menajeră
Iluminat &
logistica
Stare actuala – SA1 320,51 3,70 465,78 1,48 - 91,50 17,42
E.term. = 557,27
701,55 - E.electric =
18,91
Stare actuala – SA2 315,89 3,70 397,47 1,48 - 78,32 7,23
E.term. = 475,79
579,50 15,54 E.electric =
8,71
Pachetul de modernizare C107/2005, cu modificările
ulterioare – C 107-1
167,45 0,89 202,54 0,36 - 52,21 7,23
E.term. = 254,75
317,94 53,66 E.electric =
7,59
Pachetul de modernizare C107/2005, cu modificările
ulterioare – C 107-2
108,15 1,10 128,95 0,44 6,00 52,21 7,23
E.term. = 181,16
247,77 63,89 E.electric =
13,67
Măsură / pachet / variantă (astfel cum este descrisă
în tabelul II.9.)
Necesar energetic Consum energetic [kWh/m
2a]
En
erg
ia l
ivra
tă
sp
ec
ific
ată
pe
r
su
rsă
Ce
rere
a
de
en
erg
ie p
rim
ară
kW
h/m
2,a
Reducerea necesarului de energie în energie primară în
comparaţie cu clădirea de referinţă
% Pentru încălzire
Pentru răcire
Încălzire Răcire Ventilaţie
Apă caldă
menajeră
Iluminat &
logistica
32
Pachetul de modernizare C107/2005, cu modificările
ulterioare – C 107-3
108,15 1,10 128,95 0,44 6,00 52,21 7,23
E.term. = 152,15
190,28 72,27 E.electric =
4,68
Pachetul de modernizare – PS1
136,13 0,40 163,18 0,16 - 52,21 7,23
E.term. = 215,39
271,37 60,45 E.electric =
7,39
Pachetul de modernizare – PS2
76,15 0,48 90,30 0,19 6,00 52,21 7,23
E.term. = 142,52
201,91 70,57 E.electric =
13,42
Pachetul de modernizare – PS3
76,15 0,48 90,30 0,19 6,00 52,21 7,23
E.term. = 113,51
145,07 78,86 E.electric =
4,68
33
Tabelul II.11.
Date de ieşire şi calculul costului global
MACROECONOMIC
Vari
an
tă / p
ac
he
t / m
ăs
ură
as
tfe
l c
um
este
pre
zen
tată
în t
ab
elu
l II.
10.
Co
stu
l in
vesti
ţie
i in
iţia
le
(ra
po
rta
t la a
nu
l d
e
încep
ere
) [
lei
/ m
p]
Costul anual de
funcţionare
Perioada de calcul1
20, 30 ani
Co
stu
l em
isiilo
r d
e g
aze c
u
efe
ct
de s
eră
(n
um
ai
pe
ntr
u c
alc
ulu
l m
ac
ro-
ec
on
om
ic)
[lei
/ m
p.]
Valo
are
re
zid
ua
lă
Rata
d
e a
ctu
ali
za
re (
rate
dif
eri
te p
en
tru
calc
ulu
l
ma
cro
ec
on
om
ic ş
i p
en
tru
cel fi
nan
cia
r)
Du
rata
d
e v
iaţă
ec
on
om
ică
es
tim
ată
[a
ni]
Co
stu
l d
e e
lim
ina
re
(da
că
este
c
azu
l) [
lei
/ m
p]
Co
stu
l g
lob
al
calc
ula
t
[lei / m
p]
Co
stu
l a
nu
al
de
într
eţi
ne
re
[le
i /
mp
. a
n]
Co
stu
l o
pe
raţi
on
al
[le
i /
mp
.an
]
Costul energiei2 pe tip de
combustibil pe baza
scenariului preţului
mediu la energie
[lei / mp.]
Termic Electric
Stare actuala – SA1 49,78 24,02 0,00 4.858,41 361,80 753,62 0,00 0,04 50 0,00 6.047,64
Stare actuala – SA2 62,81 140,60 0,00 4.148,01 166,73 628,92 0,00 0,04 50 0,00 5.147,07
Pachetul de modernizare
C107/2005, cu modificările
ulterioare – C 107-1
680,31 140,60 0,00 2.220,98 145,15 342,45 252,66 0,04 50 0,00 3.529,49
Pachetul de modernizare
C107/2005, cu modificările
ulterioare – C 107-2
826,18 140,60 0,00 1.579,40 261,58 259,68 252,66 0,04 50 0,00 3.067,44
Pachetul de modernizare
C107/2005, cu modificările
ulterioare – C 107-3
1.389,84 211,35 0,00 1.326,51 89,55 204,82 252,66 0,04 50 0,00 3.222,08
1 Pentru clădiri rezidenţiale şi publice, se ia în considerare o perioadă de calcul de 30 de ani, iar pentru clădirile comerciale nerezidenţiale, de cel puţin 20 de ani.
2 Trebuie luat în considerare efectul evoluţiei (preconizate) a preţurilor în viitor, dacă se vizează înlocuirea componentelor în timpul perioadei de calcul.
34
Vari
an
tă / p
ac
he
t / m
ăs
ură
as
tfe
l c
um
este
pre
zen
tată
în t
ab
elu
l II.
10.
Co
stu
l in
vesti
ţie
i in
iţia
le
(ra
po
rta
t la a
nu
l d
e
încep
ere
) [
lei
/ m
p]
Costul anual de
funcţionare
Perioada de calcul1
20, 30 ani
Co
stu
l em
isiilo
r d
e g
aze c
u
efe
ct
de s
eră
(n
um
ai
pe
ntr
u c
alc
ulu
l m
ac
ro-
ec
on
om
ic)
[lei
/ m
p.]
Valo
are
re
zid
ua
lă
Rata
d
e a
ctu
ali
za
re (
rate
dif
eri
te p
en
tru
calc
ulu
l
ma
cro
ec
on
om
ic ş
i p
en
tru
cel fi
nan
cia
r)
Du
rata
d
e v
iaţă
ec
on
om
ică
es
tim
ată
[a
ni]
Co
stu
l d
e e
lim
ina
re
(da
că
este
c
azu
l) [
lei
/ m
p]
Co
stu
l g
lob
al
calc
ula
t
[lei / m
p]
Co
stu
l a
nu
al
de
într
eţi
ne
re
[le
i /
mp
. a
n]
Co
stu
l o
pe
raţi
on
al
[le
i /
mp
.an
]
Costul energiei2 pe tip de
combustibil pe baza
scenariului preţului
mediu la energie
[lei / mp.]
Termic Electric
Pachetul de modernizare –
PS1 911,80 140,60 0,00 1.877,82 141,39 291,44 326,67 0,04 50 0,00 3.363,05
Pachetul de modernizare –
PS2 1.057,66 140,60 0,00 1.242,48 256,82 209,50 326,67 0,04 50 0,00 2.907,06
Pachetul de modernizare –
PS3 1.617,55 211,44 0,00 989,59 89,55 155,12 326,67 0,04 50 0,00 3.063,25
35
FINANCIAR
Vari
an
tă / p
ac
he
t / m
ăs
ură
as
tfe
l c
um
este
pre
zen
tată
în t
ab
elu
l II.
10.
Co
stu
l in
vesti
ţie
i in
iţia
le
(ra
po
rta
t la a
nu
l d
e
încep
ere
) [
lei
/ m
p]
Costul anual de
funcţionare
Perioada de calcul1
20, 30 ani
Co
stu
l em
isiilo
r d
e g
aze c
u
efe
ct
de s
eră
(n
um
ai
pe
ntr
u c
alc
ulu
l m
ac
ro-
ec
on
om
ic)
[le
i /
mp
.]
Valo
are
re
zid
ua
lă
Rata
d
e a
ctu
ali
za
re (
rate
dif
eri
te p
en
tru
calc
ulu
l
ma
cro
ec
on
om
ic ş
i p
en
tru
cel fi
nan
cia
r)
Du
rata
d
e v
iaţă
ec
on
om
ică
es
tim
ată
[a
ni]
Co
stu
l d
e e
lim
ina
re
(da
că
este
c
azu
l) [
lei
/ m
p]
Co
stu
l g
lob
al
calc
ula
t
[lei / m
p]
Co
stu
l a
nu
al
de
într
eţi
ne
re
[le
i /
mp
. a
n]
Co
stu
l o
pe
raţi
on
al
[le
i /
mp
.an
]
Costul energiei2 pe tip de
combustibil pe baza
scenariului preţului
mediu la energie [lei /
mp.]
Termic Electric
Stare actuala – SA1 61,73 29,78 0,00 6.024,43 474,67 0,00 0,00 0,03 50 0,00 6.590,61
Stare actuala – SA2 77,89 174,35 0,00 5.143,53 218,74 0,00 0,00 0,03 50 0,00 5.614,51
Pachetul de modernizare
C107/2005, cu modificările
ulterioare – C 107-1
843,58 174,35 0,00 2.754,02 190,43 0,00 252,66 0,03 50 0,00 3.962,38
Pachetul de modernizare
C107/2005, cu modificările
ulterioare – C 107-2
1.024,46 174,35 0,00 1.958,45 343,18 0,00 252,66 0,03 50 0,00 3.500,44
Pachetul de modernizare
C107/2005, cu modificările
ulterioare – C 107-3
1.723,41 262,08 0,00 1.644,87 117,49 0,00 252,66 0,03 50 0,00 3.747,85
Pachetul de modernizare
– PS1 1.130,63 174,35 0,00 2.328,49 185,50 0,00 326,67 0,03 50 0,00 3.818,97
Pachetul de modernizare
– PS2 1.311,50 174,35 0,00 1.540,67 336,93 0,00 326,67 0,03 50 0,00 3.363,46
1 Pentru clădiri rezidenţiale şi publice, se ia în considerare o perioadă de calcul de 30 de ani, iar pentru clădirile comerciale nerezidenţiale, de cel puţin 20 de ani.
2 Trebuie luat în considerare efectul evoluţiei (preconizate) a preţurilor în viitor, dacă se vizează înlocuirea componentelor în timpul perioadei de calcul.
36
Vari
an
tă / p
ac
he
t / m
ăs
ură
as
tfe
l c
um
este
pre
zen
tată
în t
ab
elu
l II.
10.
Co
stu
l in
vesti
ţie
i in
iţia
le
(ra
po
rta
t la a
nu
l d
e
încep
ere
) [
lei
/ m
p]
Costul anual de
funcţionare
Perioada de calcul1
20, 30 ani
Co
stu
l em
isiilo
r d
e g
aze c
u
efe
ct
de s
eră
(n
um
ai
pe
ntr
u c
alc
ulu
l m
ac
ro-
ec
on
om
ic)
[le
i /
mp
.]
Valo
are
re
zid
ua
lă
Rata
d
e a
ctu
ali
za
re (
rate
dif
eri
te p
en
tru
calc
ulu
l
ma
cro
ec
on
om
ic ş
i p
en
tru
cel fi
nan
cia
r)
Du
rata
d
e v
iaţă
ec
on
om
ică
es
tim
ată
[a
ni]
Co
stu
l d
e e
lim
ina
re
(da
că
este
c
azu
l) [
lei
/ m
p]
Co
stu
l g
lob
al
calc
ula
t
[lei / m
p]
Co
stu
l a
nu
al
de
într
eţi
ne
re
[le
i /
mp
. a
n]
Co
stu
l o
pe
raţi
on
al
[le
i /
mp
.an
]
Costul energiei2 pe tip de
combustibil pe baza
scenariului preţului
mediu la energie [lei /
mp.]
Termic Electric
Pachetul de modernizare
– PS3 2.005,76 262,18 0,00 1.227,09 117,49 0,00 326,67 0,03 50 0,00 3.612,53
37
Tabelul II.12
Tabel comparativ atât pentru clădirile noi, cât şi pentru clădirile existente
Clădire de
referinţă
existenta
(stare actuala)
kWh/m2, a
Intervalul / nivelul optim din punct
de vedere al costurilor (de la – la)
(pentru o abordare la nivelul
componentelor, în unitatea relevantă)
kWh/m2, a
Cerinţe actuale
pentru clădirile de
referinţă
kWh/m2, a
Decalaj
%
701,55 155-230 317,94 51,27
Justificarea decalajului:
Cerinţele actuale privind anvelopa clădirii sunt cele conform normativului C107 / 2010
(în prezent utilizate pentru proiectarea clădirilor noi) şi conduc la valoarea energiei primare
de 317,94 kWh/m2an. În normativ nu se fac precizări care vizează sistemele clădirii).
Trecerea de la valoarea de 317,94 kWh/m2an la valoarea de 201,91 kWh/m2an (cu referire
la energia primară) se realizează prin adoptarea Pachetului superior de protecţie termică,
prin dotarea clădirii cu obloane termoizolante mobile pentru orele de noapte în sezonul
rece şi prin dotare cu sistem de ventilare mecanică care include recuperator de căldură
(72% eficienţa) pentru fiecare unitate de locuire în parte. Decalajul faţă de intervalul optim
se anulează.
Plan de reducere a decalajului nejustificabil:
Pentru clădirile de tip bloc de locuinţe existente se adoptă soluţiile de tip C 107,
asociate cu introducerea măsurilor rezultate din analiza de cost optim, menţionate (PS-2). Analiza de sensibilitate – clădire unifamilială zona climatică II (Analiza macroeconomică)
2.000
3.000
4.000
5.000
6.000
7.000
8.000
9.000
10.000
11.000
12.000
13.000
125 150 175 200 225 250 275 300 325 350 375 400 425 450 475 500 525 550 575 600 625 650 675 700
Energie primara specifica [kWh/mp.]
Co
st
glo
ba
l sp
ec
ific
[le
i/m
p.]
Cost global B
Cost global S1
Cost global S2
Cost global S3
Cost global S4
Fig. II.15. Analiza de sensibilitate macroeconomică – clădire unifamilială, zona climatică II
38
Analiza de sensibilitate – clădire unifamilială zona climatică II (Analiza financiară)
2.000
3.000
4.000
5.000
6.000
7.000
8.000
9.000
10.000
11.000
12.000
13.000
14.000
15.000
125 150 175 200 225 250 275 300 325 350 375 400 425 450 475 500 525 550 575 600 625 650 675 700
Energie primara specifica [kWh/mp.]
Co
st
glo
bal sp
ecif
ic [
lei/m
p.]
Cost global B
Cost global S1
Cost global S2
Cost global S3
Cost global S4
Fig. II.16. Analiza de sensibilitate financiară – clădire unifamilială, zona climatică II
II.2. Raportul de ţară privind performanţa energetică minim
admisibilă pentru încadrarea clădirilor în clasa de
clădiri de tip NZEB – evoluţia în intervalul de timp
până în anul 2020
Scenariile utilizate în scopul evaluării Performanţei Energetice a Clădirilor între
stadiul actual şi clădirile cu consum de energie aproape de zero (NZEB), pe tipuri de
clădiri, se regăsesc în tabelul II.13.
Tabelul II.13.
Variante şi măsuri selectate
Măsură Caz de referinţă
(SA)
Varianta
C 107/2005, cu
modificările ulterioare
Pachetul suplimentar
(PS)
Izolare termică acoperiş 1,124 W/m2K 0,25 W/m
2K 0,21 W/m
2K
Izolare termică perete vertical opac 1,236 W/m2K 0,625 W/m
2K 0,303 W/m
2K
Ferestre 2,56 W/m
2K
(duble)
1,30 W/m2K
(termoizolant)
1,03 W/m2K
(termoizolant)
Măsuri legate de clădire (capacitate
termică) 266.060 J/m
2K 266.060 J/m
2K 266.060 J/m
2K
Sistem de încălzire Centrală, reţea
districtuală
Centrală, reţea
districtuală
Centrală, reţea
districtuală
Apă caldă menajeră (ACM) Centrală, reţea
districtuală
Centrală, reţea
districtuală
Centrală, reţea
districtuală
39
Măsură Caz de referinţă
(SA)
Varianta
C 107/2005, cu
modificările ulterioare
Pachetul suplimentar
(PS)
Sistem de ventilaţie (inclusiv
ventilaţia pe timp de noapte) naturală
naturală –ventilare
naturală organizată,
storuri mobile (vara, ore
ocupare)
naturală –ventilare
naturală organizată,
storuri mobile (vara, ore
ocupare)
Sistemul de răcire a spaţiului echipamente split
EER = 2.5
echipamente split,
ventilo-convectoare
EER = 2.7
echipamente split,
ventilo-convectoare,
sisteme radiante,
sisteme prin adsorbţie
Br-Li.
EER = 3.5
Măsuri bazate pe SER –
instalaţie solară (ACM
în sezon estival),
panouri fotovoltaice
instalaţie solară (ACM
în sezon estival),
panouri fotovoltaice,
sursă geotermală
Schimbarea vectorului energetic - -
Cogenerare /
trigenerare de înaltă
eficienţă
Tip iluminat interior iluminat
incandescent iluminat economic
iluminat economic
(Leduri)
II.3. Valorile limită maximum admise ale energiei primare şi ale
emisiilor de CO2 aferente proceselor de funcţionare a
clădirilor – repartizare pe tipuri de clădiri şi pe
zonele climatice de iarnă ale României
Se constată corecta interpretare a spiritului EPBD în ceea ce priveşte clădirile de tip
birouri în cazul cărora valoarea maximă admisă de energie primară este fixată la reperul
de 57 kW / m2an, inferioară valorii minime care defineşte domeniul de minim al costului
global, de 62 kW / m2an. Chiar dacă în România reprezentativitatea clădirilor publice de tip
birouri / clădiri administrative (prin prisma consumului de energie) este inferioară mediei
europene, orice clădire publică poate constitui un exemplu de bună practică în cazul
aşezărilor urbane.
Lucrarea completează metodologic analiza care a definit limita maximă admisă a
clădirilor de tip NZEB din România prin abordarea eficienţei economice ca şi criteriu de
acceptabilitate a realizării unei clădiri de tip NZEB.
Eficienţa economică se referă la durata de recuperare a investiţiei suplimentare
proprii unei clădiri NZEB, faţă de clădirea de tip C 107 (conform reglementărilor în vigoare
de realizare a clădirilor noi – C 107 / 2005, cu modificările ulterioare) pe seama economiei
de energie la consuma-torul final (atât pe vectorul termic, cât şi pe vectorul electric).
Pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal
cu zero, valorile limită maximum admise ale energiei primare şi ale emisiilor de CO2 sunt
prezentate în Tabelul II. 14.
40
Tabelul II.14.
Zo
na
clim
ati
că
Orizont
CLĂDIRI DE BIROURI CLĂDIRI DESTINATE
ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
CLĂDIRI DESTINATE
SISTEMULUI SANITAR
CLĂDIRI DE LOCUIT
COLECTIVE
CLĂDIRI DE LOCUIT
INDIVIDUALE
Energie
primară
[kWh/m2an]
Degajări
CO2
[kg/m2an]
Energie
primară
[kWh/m2an]
Degajări
CO2
[kg/m2an]
Energie
primară
[kWh/m2an]
Degajări
CO2
[kg/m2an]
Energie
primară
[kWh/m2an]
Degajări
CO2
[kg/m2an]
Energie
primară
[kWh/m2an]
Degajări
CO2
[kg/m2an]
I
Nivel de referinţă
(2010)
102 24 135 32 135 48 117 31 271 59
2015
(31 dec.) 75 21 115 28 135 37 105 28 131 36
31dec. 2018
50 13 100 25 79 21 100 25 115 31
31 dec. 2020
45 12 92 24 76 21 93 25 98 24
II
Nivel de referinţă
(2010)
113 25 153 39 214 57 132 36 317 70
2015
(31 dec.) 93 27 135 37 155 43 112 30 147 42
31dec. 2018
57 15 120 25 97 27 105 28 121 34
31 dec. 2020
57 15 115 30 97 26 100 27 111 30
III
Nivel de referinţă
(2010)
125 29 174 46 241 66 150 41 372 83
2015
(31 dec.) 110 28 154 39 171 49 130 36 172 48
31dec. 2018
69 19 136 37 115 32 122 34 155 41
31 dec. 2020
69 19 136 37 115 32 111 30 145 40
41
Zo
na
clim
ati
că
Orizont
CLĂDIRI DE BIROURI CLĂDIRI DESTINATE
ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
CLĂDIRI DESTINATE
SISTEMULUI SANITAR
CLĂDIRI DE LOCUIT
COLECTIVE
CLĂDIRI DE LOCUIT
INDIVIDUALE
Energie
primară
[kWh/m2an]
Degajări
CO2
[kg/m2an]
Energie
primară
[kWh/m2an]
Degajări
CO2
[kg/m2an]
Energie
primară
[kWh/m2an]
Degajări
CO2
[kg/m2an]
Energie
primară
[kWh/m2an]
Degajări
CO2
[kg/m2an]
Energie
primară
[kWh/m2an]
Degajări
CO2
[kg/m2an]
IV
Nivel de referinţă
(2010)
147 38 212 58 290 81 182 50 476 109
2015
(31 dec.) 107 28 192 56 190 55 152 38 226 57
31dec. 2018
89 24 172 48 149 42 144 40 201 51
31 dec. 2020
83 24 170 49 142 41 127 35 189 42
V
Nivel de referinţă
(2010)
157 43 230 64 314 87 198 55 528 122
2015
(31 dec.) 127 29 210 58 214 58 178 48 248 78
31dec. 2018
98 28 192 56 174 49 152 38 229 57
31 dec. 2020
89 24 185 53 167 48 135 37 217 54
42
În fig. II.17. se prezintă schema logică a metodologiei de validare teoretică a unei
clădiri de tip NZEB, bazată pe trei module de calcul principale, după cum urmează:
Modulul 1 – simularea dinamică cu pas de timp orar (atât pentru clădirea nouă cât
şi pentru clăirea similară realizată conform C 107 / 2005, cu modificările
ulterioare;
Modulul 2 – estimarea energiei primare proprie scenariilor de dotare a clădirii cu
anvelopă termoizolantă, sisteme performante de producere a utilităţilor
şi cu un sistem care are funcţie de sursă regenerabilă de energie.
Factorii de conversie în energie primară se aplică ambelor forme de
energie, iar valoarea energiei primare reprezintă valoarea netă la nivel
de clădire. Prin urmare, se ţine seama în orice situaţie de conectarea la
reţelele urbane de alimentare cu combustibil fosil şi cu energie
electrică;
Modulul 3 – evaluarea duratei de recuperare a costurilor de investiţii prin
raportarea la clădirea C 107. Se propune o valoare maximă în funcţie
de politica naţională de promovare a NZEB. Menţionăm prezenţa în
structura schemei logice a submodelului Analiză valoare DR a duratei
de recuperare a investiţiilor suplimentare. Se pune, astfel, în evidenţă
componentele de preţ sensibile care pot beneficia de politici la nivel
naţional pentru a stimula promovarea pieţii NZEB.
Pe baza datelor incluse atât în fişele tehnice ale clădirilor, prin prisma costului
optim, cât şi ca urmare a definirii limitei maxim admisibile a energiei primare aferentă
proceselor de furnizare a utilităţilor termice şi electrice ale clădirilor de tip NZEB (zona
climatică II), s-a întocmit tabelul de sinteză de mai jos (tabel II.15.):
Tabel II.15.
Tipul clădirii Domeniul de cost optim
[kWh/m2an]
Valoare maxim admisa
NZEB [kWh/m2an]
Publica şi birouri 62-100 57
Bloc de locuinţe 56-112 100
Clădire de locuit unifamilială 155-230 111
44
II.4. Estimarea rentabilităţii soluţiilor tehnice în conformitate
cu prevederile Art. 9 al (6) al Directivei 2010/31/UE –
metodologie
Metoda de configurare energetică a unei clădiri de tip NZEB este prezentată în
schema logică modulară din fig. II.17 şi este aplicabilă tuturor tipurilor de clădiri, aşa cum
sunt precizate în Directiva 2010/31/UE, Anexa I, pct. 5.
45
Cap. III. EFICIENŢA ECONOMICĂ A SOLUŢIILOR
TEHNICE PE TIPURI DE CLĂDIRI
REZULTATELE ANALIZEI
NOTE:
1. Zonele marcate cu gris nu satisfac condiţia minimă de încadrare în clasa NZEB;
2. Valorile marcate cu culoare roşie sunt acceptate dacă se extinde durata admisibilă
de recuperarea a investiţiei suplimentare peste valoarea maximă de 10 ani;
3. Valorile marcare cu bold sunt clădiri de tip NZEB.
III.1. Clădire de birouri – zona climatică II (energie primară specifică maxim
admisă, proprie clădirii de tip NZEB = 57 kWh/m2an)
Suprafaţa PFV = 150 m2
Pompă
căldură
Centrală
termică
Cogenerare
actuală
Cogenerare înaltă
eficienţă
Energie primară
[kWh/m2an]
42,95 52,96 46,23 28,26
Energie primară
C 107 [kWh/m2an]
141,93 141,93 124,14 124,14
Acoperire consum energie
electrică prin PFV [%] 35,85 52,54 52,54 52,54
Acoperire consum total de
energie prin utilizarea
energiei solare [%]
35,85 20,74 23,28 23,28
Durata de recuperare [ani] 10,0 9,2 7,8 7,8
Suprafaţa PFV = 1500 m2
Pompă
căldură
Centrală
termică
Cogenerare
actuală
Cogenerare înaltă
eficienţă
Energie primară
[kWh/m2an]
– 77,05 – 67,04 – 73,77 – 91,74
Energie primară
C 107 [kWh/m2an]
141,93 141,93 124,14 124,14
Acoperire consum energie
electrică prin PFV [%] 215,05 315,23 315,23 315,23
Acoperire consum total de
energie prin utilizarea
energiei solare [%]
215,08 124,44 139,65 139,65
Durata de recuperare [ani] 8,5 8,3 7,8 7,8
46
III.2. Clădire de blocuri – zona climatică I (energie primară specifică maxim
admisă, proprie cladirii de tip NZEB = 93 kWh/m2an)
Suprafaţa PFV = 50 m2
Pompă
căldură
Centrală
termică
Cogenerare
actuală
Cogenerare înaltă
eficienţă
Energie primară
[kWh/m2an]
135,55 146,82 132,78 89,44
Energie primară
C 107 [kWh/m2an]
216,46 216,46 188,85 188,85
Suprafaţa PFV = 50 m2
Pompă
căldură
Centrală
termică
Cogenerare
actuală
Cogenerare înaltă
eficienţă
Acoperire consum energie
electrică prin PFV [%] 11,41 20,23 20,23 20,23
Acoperire consum total de
energie prin utilizarea
energiei solare [%]
11,41 5,70 6,55 6,55
Durata de recuperare [ani] 14,2 11,8 10,5 10,5
Suprafaţa PFV = 300 m2
Pompă
căldură
Centrală
termică
Cogenerare
actuală
Cogenerare înaltă
eficienţă
Energie primară
[kWh/m2an]
48,30 59,57 45,52 2,19
Energie primară
C 107 [kWh/m2an]
216.46 216,46 188,85 188,85
Acoperire consum energie
electrică prin PFV [%] 68,43 121,39 121,39 121,39
Acoperire consum total de
energie prin utilizarea
energiei solare [%]
68,43 34,21 39,29 39,29
Durata de recuperare [ani] 9,3 8,4 8,1 8,1
47
III.3. Clădire de blocuri – zona climatică II (energie primară specifică maxim
admisă, proprie clădirii de tip NZEB = 100 kWh/m2an)
Suprafaţa PFV = 50 m2
Pompă
căldură
Centrală
termică
Cogenerare
actuală
Cogenerare înaltă
eficienţă
Energie primară
[kWh/m2an]
142,86 154,76 139,93 94,18
Energie primară
C 107 [kWh/m2an]
224,70 224,70 193,34 193,34
Acoperire consum energie
electrică prin PFV [%] 8,85 16,08 16,08 16,08
Acoperire consum total de
energie prin utilizarea
energiei solare [%]
8,85 4,36 5,01 5,01
Durata de recuperare [ani] 16,0 14,0 11,5 11,5
Suprafaţa PFV = 300 m2
Pompă
căldură
Centrală
termică
Cogenerare
actuală
Cogenerare înaltă
eficienţă
Energie primară
[kWh/m2an]
73,54 85,43 70,61 24,85
Suprafaţa PFV = 300 m2
Pompă
căldură
Centrală
termică
Cogenerare
actuală
Cogenerare înaltă
eficienţă
Energie primară
C 107 [kWh/m2an]
224,70 224,70 193,34 193,34
Acoperire consum energie
electrică prin PFV [%] 53,08 96,45 96,45 96,45
Acoperire consum total de
energie prin utilizarea
energiei solare [%]
53,08 26,14 30,08 30,08
Durata de recuperare [ani] 11,1 10,2 9,4 9,4
48
III.4. Clădire de blocuri – zona climatică III (energie primară specifică maxim
admisă, proprie clădirii de tip NZEB = 111 kWh/m2an)
Suprafaţa PFV = 50 m2
Pompă
căldură
Centrală
termică
Cogenerare
actuală
Cogenerare înaltă
eficienţă
Energie primară
[kWh/m2an]
142,48 154,57 139,49 92,96
Energie primară
C 107 [kWh/m2an]
229,04 229,04 196,94 196,94
Acoperire consum energie
electrică prin PFV [%] 9,78 17,91 17,91 17,91
Acoperire consum total de
energie prin utilizarea
energiei solare [%]
9,78 4,79 5,52 5,52
Durata de recuperare [ani] 14,4 12,0 10,0 10,0
Suprafaţa PFV = 300 m2
Pompă
căldură
Centrală
termică
Cogenerare
actuală
Cogenerare înaltă
eficienţă
Energie primară
[kWh/m2an]
65,24 77,34 70,61 15,73
Energie primară
C 107 [kWh/m2an]
229.04 229,04 196,94 196,94
Acoperire consum energie
electrică prin PFV [%] 58,69 107,45 107,45 107,45
Acoperire consum total de
energie prin utilizarea
energiei solare [%]
58.69 2876 33,13 33,13
Durata de recuperare [ani] 9,8 9,0 8,4 8,4
49
III.5. Clădire de Blocuri – zona climatică IV (energie primară specifică maxim
admisă, proprie clădirii de tip NZEB = 127 kWh/m2an)
Suprafaţa PFV = 50 m2
Pompă
căldură
Centrală
termică
Cogenerare
actuală
Cogenerare înaltă
eficienţă
Energie primară
[kWh/m2an]
150,62 163,70 147,40 97,07
Energie primară
C 107 [kWh/m2an]
243,86 243,86 207,55 207,55
Acoperire consum energie
electrică prin PFV [%] 8,03 15,24 15,24 15,24
Acoperire consum total de
energie prin utilizarea
energiei solare [%]
8,03 3,85 4,45 4,45
Durata de recuperare [ani] 14,9 12,0 9,2 9,2
Suprafaţa PFV = 300 m2
Pompă
căldură
Centrală
termică
Cogenerare
actuală
Cogenerare înaltă
eficienţă
Energie primară
[kWh/m2an]
84,89 97,98 81,67 31,34
Energie primară
C 107 [kWh/m2an]
243,86 243,86 207,55 207,55
Acoperire consum energie
electrică prin PFV [%] 48,16 91,44 91,44 91,44
Acoperire consum total de
energie prin utilizarea
energiei solare [%]
48,16 23,10 26,69 26,69
Durata de recuperare [ani] 11,4 9,7 8,5 8,5
50
III.6. Clădire de locuit unifamilială – zona climatică II (energie primară specifică
maxim admisă, proprie clădirii de tip NZEB = 111 kWh/m2an) – clădire
dotată cu Spaţiu Solar ventilat şi cu instalaţie solară de preparare a apei
clade de consum inclusă în Spaţiul Solar
Centrala termica pe gaze Suprafaţa PFV = 3 m2 Suprafaţa PFV = 18 m
2
Energie primară
[kWh/m2an]
146,79 18,37
Energie primară
C 107 [kWh/m2an]
291,84 291,84
Acoperire consum energie
electrică prin PFV [%] 18,56 111,37
Centrala termica pe gaze Suprafaţa PFV = 3 m2 Suprafaţa PFV = 18 m
2
Acoperire consum total de
energie prin utilizarea
energiei solare [%]
45,26 71,17
Durata de recuperare [ani] 11,7 9,5
51
Cap. IV. CLĂDIREA DE TIP NZEB DIN ROMÂNIA
Clădirea cu consum de energie aproape de zero este caracterizată de consum
redus de energie provenită din surse fosile şi utilizează surse regenerabile de
energie (nefosile), într-o proporţie stabilită prin procedura de definire a cerinţelor minime,
în conformitate cu prevederile Art. 4 şi Art. 5 ale Directivei 31 / 2010 / UE.
Atât în cazul clădirilor noi cât şi al celor existente incluse în programe naţionale şi
locale de modernizare energetică, se urmăreşte ca soluţiile tehnice adoptate să
satisfacă cerinţele minime din punct de vedere al costurilor, determinate în
concordanţă cu prevederile Regulamentului delegat al UE nr. 244 / 2012.
Parametrii energetici şi de mediu adaptabili clădirilor noi se definesc în raport cu
cerinţele minime actuale impuse clădirilor noi şi cu restricţiile climatice şi tehnologice
zonale. Definirea clădirii cu consum energetic aproape de zero reprezintă rezultanta
respectării a două componente care condiţionează performanţa energetică a unei clădiri,
după cum urmează:
– configuraţia arhitecturală a clădirii cu respectarea principiilor Dezvoltării
Durabile şi în special cu minimizarea impactului asupra mediului natural, inclusiv
asupra microclimatului zonal;
– asigurarea necesarului de utilităţi energetice, în special din reţele
districtuale urbane / zonale cu condiţia ca eficienţa energetică a acestora să
fie compatibilă cu performanţa energetică a clădirilor noi de tip NZEB.
Dotarea clădirilor cu surse de energie regenerabile nefosile (amplasate fie pe clădire,
fie pe terenul aflat în proprietatea clădirii) trebuie foarte atent analizată, în stadiul de
proiect zonal urban, din punct de vedere al impactului asupra mediului natural, pe de o
parte, şi din punct de vedere al eficienţei economice proprii clădirii, pe de altă parte.
Studiul de soluţii va conţine analiza comparată a dotării cu surse proprii de energie cu
racordarea la sisteme districtuale eficiente de furnizare a utilităţilor energetice. Se va ţine
seama de principiile Dezvoltării Durabile care implică atât grade de libertate în ceea ce
priveşte calitatea locuirii, cât şi minimizarea impactului asupra mediului natural.
Alegerea configurării energetice a unei clădiri noi din clasa NZEB se face prin
aplicarea metodei prezentată sub forma de schemă logică în fig. II.17.
O clădire din clasa NZEB proiectată în România va fi caracterizată de intensitatea
maximă de utilizare a energiei primare, conform datelor din Tabelul nr. VIII.1. , Cap. VIII.
– Concluzii. Cu valoare informativă se prezintă la pct. 6 al Cap. VIII, caracteristicile de
performanţă energetică şi de eficienţă economică ale clădirilor de tip NZEB care se
proiectează în Romania.
52
Cap. V. CONCLUZII
V.1. Valoarea maxim admisă a energiei primare brute
Pe baza datelor incluse atât în fişele tehnice ale clădirilor, prin prisma costului
optim, cât şi ca urmare a definirii limitei maxim admisibile a energiei primare aferentă
proceselor de furnizare a utilităţilor termice şi electrice ale clădirilor de tip NZEB (zona
climatică II), s-a întocmit tabelul de sinteză (tabel V.1.):
Tabel V.1.
Tipul clădirii Domeniul de cost optim
[kWh/m2an]
Valoare maxim admisă NZEB [kWh/m
2an]
Publică şi birouri 62-100 57
Bloc de locuinţe 56-112 100
De locuit unifamilială 155-230 111
Tabelul oferă trei valori cu funcţie de intensitate energetică maxim admisă pentru
încadrarea în clasa NZEB a tipurilor de clădiri menţionate. Faţă de valorile menţionate se
vor determina şi valori ale emisiilor de CO2 asociate tipurile de clădiri prezentate.
Semnificaţia fizică a valorilor din tabelul sintetic este aceea de bornă de admisibilitate
care trebuie să fie verificată în cadrul elaborării unui proiect de clădire de tip NZEB în
România. Respectarea valorilor de mai sus se constituie în condiţie preliminară pentru a
putea încadra proiectul unei clădiri în clasa NZEB.
Condiţia necesară este fixată de necesarul de energie aferentă încălzirii spaţiilor, la
consumatorul final, iar condiţia de suficienţă dată de respectarea duratei maxim admisă
pentru recuperarea investiţiei suplimentare prin raportare la clădirea proiectată conform
normativului C 107/2005, cu modificările ulterioare, pe baza economiei realizată prin
aplicarea soluţiilor proprii clădirii NZEB. Întreaga analiză de validare se efectuează pe
baza datelor climatice proprii anului climatic tip al zonei de care aparţine localitatea în care
se va proiecta clădirea de tip NZEB.
Sursele regenerabile de energie sunt de două categorii, după cum urmează:
Surse care alimentează reţeaua de alimentare cu energie a localităţii
(hidraulice, solare, cogenerare de înaltă eficienţă, geotermală, eoliană etc.);
Surse la nivelul proprietăţii care include clădirea (solară termică, solară
electrică, pompe de căldură, eoliană, combustibil – peleţi, deşeuri agricole, pile de
combustie etc.).
53
V.2. Schema logică de configurare energetică a unei clădiri de
tip NZEB
Exemplele numerice se bazează pe trei dintre cele mai uzuale (şi prin urmare
reprezentative social şi energetic) tipuri de clădiri, după cum urmează:
– birouri, clădiri administrative;
– blocuri de locuinţe;
– clădiri unifamiliale.
Metoda de configurare energetică a unei clădiri de tip NZEB este prezentată sub
formă de schemă logică modulară (fig. V.1.), şi este aplicabilă tuturor tipurilor de clădiri,
aşa cum sunt precizate în Directiva 2010/31/UE, Anexa I, pct. 5.
55
V.3. Performanţa energetică a clădirilor de tip birouri,
bloc de locuinţe şi clădire unifamilială
Performanţele întabelate reprezintă prima etapă în proiectarea unei clădiri de tip
NZEB, respectiv reducerea necesarului de energie la consumatorul final. Cu referire la
schema logică, etapa este parte a Modulului M 1 – Simulare dinamică Clădire de
Referinţă şi Clădire C 107. Nu se ţine seama de impactul surselor regenerabile de energie.
Pentru clădirea de tip birou (Clădire Publică – Administrativă), amplasată în zona
climatică II, valorile sunt înscrise în tabelul V.2.
Tabelul V.2.
Vector energetic Clădire de referinţă Clădire C 107
Necesar încălzire [kWh / m2 an] 16,64 53,72
Necesar frig [kWh / m2 an] 4,39 10,47
Necesar căldură apa caldă menajeră [kWh / m2 an] 5,28 5,28
Necesar iluminat, aparate [kWh / m2 an] 13,80 12,12
Necesar energie ventilare mecanică [kWh / m2 an] 3,64 7,15
Total [kWh / m2 an] 43,75 87,72
Pentru clădirea de tip bloc de locuinţe, amplasată în zonele climatice I, II, III, IV,
valorile sunt înscrise în tabelele de mai jos.
Zona climatică I
Tabelul V.3.
Vector energetic Clădire de referinţă Clădire C 107
Necesar încălzire [kWh / m2 an] 7,58 28,78
Necesar frig [kWh / m2 an] 0,00 5,25
Necesar căldură apa caldă menajeră [kWh / m2 an] 61,25 61,21
Necesar iluminat, aparate [kWh / m2 an] 28,36 28,36
Necesar energie ventilare mecanică [kWh / m2 an] 4,56 –
Total [kWh / m2 an] 101,71 123,60
56
Zona climatică II
Tabelul V.4.
Vector energetic Clădire de referinţă Clădire C 107
Necesar încălzire [kWh / m2 an] 11,42 40,99
Necesar frig [kWh / m2 an] 0,00 4,71
Necesar căldură apa caldă menajeră [kWh / m2
an] 61,21 61,21
Necesar iluminat, aparate [kWh / m2 an] 28,36 –
Necesar energie ventilare mecanică [kWh / m2 an] 4,56 135,27
Total [kWh / m2 an] 105,56
Zona climatică III
Tabelul V.5.
Vector energetic Clădire de referinţă Clădire C 107
Necesar încălzire [kWh / m2 an] 12,65 43,42
Necesar frig [kWh / m2 an] 0,00 5,62
Necesar căldură apa caldă menajeră [kWh / m2 an] 61,21 61,21
Necesar iluminat, aparate [kWh / m2 an] 28,36 28,36
Necesar energie ventilare mecanică [kWh / m2 an] 4,56 –
Total [kWh / m2 an] 106,78 138,61
Zona climatică IV
Tabelul V.6.
Vector energetic Clădire de referinţă Clădire C 107
Necesar încălzire [kWh / m2 an] 18,67 57,13
Necesar frig [kWh / m2 an] 0,00 0,73
Necesar căldură apa caldă menajeră [kWh / m2 an] 61,21 61,21
Necesar iluminat, aparate [kWh / m2 an] 28,36 28,36
Necesar energie ventilare mecanică [kWh / m2 an] 4,56 –
Total [kWh / m2 an] 112,8 147,43
Se poate constata, de asemenea, că soluţia pasivă şi sistemele cu funcţie de
recuperare a căldurii conduc la echilibrarea necesarului de energie între vectorul termic şi
cel electric în cazul clădirii de birouri.
57
Tabelul V.10.
Vector energetic Clădire de referinţă Clădire C 107
Vector termic 21,92 58,00
Vector electric 21,83 29,74
în timp ce în cazul blocurilor diferenţa în favoarea vectorului termic rămâne semnificativă:
Tabelul V.11.
Vector energetic Clădire de referinţă Clădire C 107
Vector termic 72,63 106,9
Vector electric 32,92 28,36
Prin urmare intervenţia surselor regenerabile de energie (SRE) de natură electrică
are impact major în cazul birourilor, iar sistemele eficiente de tip cogenerare-trigenerare de
înaltă eficienţă sunt recomandate pentru zonele rezidenţiale cu blocuri de locuinţe.
V.4. Coeficienţi de conversie în energie primară
Coeficienţi de conversie a energiei utilizate la consumatorul final în energie primară
completează datele din Cap. II.1.10 al metodologiei Mc 001-2/2006. Sunt utilizaţi în cadrul
Modului M2 al Schemei logice – Determinarea Energiei Primare Nete.
Tabelul V.12.
Tipul de energie / combustibili Coeficient de conversie
Energie electrică 2,62
Gaze naturale 1,17
Termoficare (cogenerare) 0,92
Cogenerare de înaltă eficienţă 0,30
Peleţi 1,08
V.5. SRE pe conturul proprietăţii – estimarea potenţialului
energetic al captării şi conversiei energiei solare în
energie electrică prin utilizarea captatoarelor
solare fotovoltaice
Toate tipurile de clădiri care fac obiectul studiului de faţă sunt dotate cu panouri
fotovoltaice şi cu echipamentul necesar utilizării în scopuri menajere (220 V monofazat) a
energiei electrice (invertor, sistem de acumulare etc.). Panourile fotovoltaice au o eficienţă
de captare a energiei solare de 15 % şi sunt amplasate pe acoperişul clădirilor. În toate
cazurile azimutul este Sud. Înclinarea panourilor în raport cu planul orizontal s-a determinat
58
prin maximizarea energiei solare captate pe durata anului la nivel de suprafaţă unitară liber
expusă.
V.6. Eficienţa economică a soluţiilor tehnice
Eficienţa economică a soluţiilor tehnice este reprezentată de determinarea duratei
de recuperare a investiţiilor faţă de clădirea convenţională realizată conform normativului
C 107/2005, cu modificările ulterioare.
NOTĂ:
1. zonele marcate cu gris nu satisfac condiţia minimă de încadrare în clasa NZEB;
2. valorile marcate cu culoare roşie sunt acceptate dacă se extinde durata admisibilă de recuperarea a
investiţiei suplimentare peste valoarea maximă de 10 ani;
3. valorile marcare cu bold sunt clădiri de tip NZEB
V.6.1. Clădire de birouri – zona climatică II (energie primară specifică maxim
admisă proprie clădirii de tip NZEB = 57 kWh/m2an)
Tabelul V.13.
Suprafaţa PFV = 150 m2
Pompă căldură
Centrală termică
Cogenerare actuală
Cogenerare înaltă eficienţă
Energie primară [kWh/m
2an]
42,95 52,96 46,23 28,26
Energie primară C 107 [kWh/m
2an]
141,93 141,93 124,14 124,14
Acoperire consum energie electrică prin PFV [%]
35,85 52,54 52,54 52,54
Acoperire consum total de energie prin utilizarea
energiei solare [%] 35,85 20,74 23,28 23,28
Durata de recuperare [ani] 10,0 9,2 7,8 7,8
Tabelul V.14.
Suprafaţa PFV = 1500 m2
Pompă
căldură
Centrală
termică
Cogenerare
actuală
Cogenerare înaltă
eficienţă
Energie primară
[kWh/m2an]
– 77,05 – 67,04 – 73,77 – 91,74
Energie primară
C 107 [kWh/m2an]
141,93 141,93 124,14 124,14
Acoperire consum energie
electrică prin PFV [%] 215,05 315,23 315,23 315,23
Acoperire consum total de
energie prin utilizarea
energiei solare [%]
215,08 124,44 139,65 139,65
Durata de recuperare [ani] 8,5 8,3 7,8 7,8
59
V.6.2. Clădire de blocuri – zona climatică I (energie primară specifică maxim
admisă proprie clădirii de tip NZEB = 93 kWh/m2an)
Tabelul V.15.
Suprafaţa PFV = 50 m2
Pompă
căldură
Centrală
termică
Cogenerare
actuală
Cogenerare înaltă
eficienţă
Energie primară
[kWh/m2an]
135,55 146,82 132,78 89,44
Energie primară
C 107 [kWh/m2an]
216,46 216,46 188,85 188,85
Acoperire consum energie
electrică prin PFV [%] 11,41 20,23 20,23 20,23
Acoperire consum total de
energie prin utilizarea
energiei solare [%]
11,41 5,70 6,55 6,55
Durata de recuperare [ani] 14,2 11,8 10,5 10,5
Tabelul V.16.
Suprafaţa PFV = 300 m2
Pompă căldură
Centrală termică
Cogenerare actuală
Cogenerare înaltă eficienţă
Energie primară [kWh/m
2an]
48,30 59,57 45,52 2,19
Energie primară C 107 [kWh/m
2an]
216.46 216,46 188,85 188,85
Acoperire consum energie electrică prin PFV [%]
68,43 121,39 121,39 121,39
Acoperire consum total de energie prin utilizarea
energiei solare [%] 68,43 34,21 39,29 39,29
Durata de recuperare [ani] 9,3 8,4 8,1 8,1
60
V.6.3. Clădire de blocuri – zona climatică II (energie primară specifică maxim
admisă proprie clădirii de tip NZEB = 100 kWh/m2an)
Tabelul V.17.
Suprafaţa PFV = 50 m2
Pompă
căldură
Centrală
termică
Cogenerare
actuală
Cogenerare înaltă
eficienţă
Energie primară
[kWh/m2an]
142,86 154,76 139,93 94,18
Energie primară
C 107 [kWh/m2an]
224,70 224,70 193,34 193,34
Acoperire consum energie
electrică prin PFV [%] 8,85 16,08 16,08 16,08
Acoperire consum total de
energie prin utilizarea
energiei solare [%]
8,85 4,36 5,01 5,01
Durata de recuperare [ani] 16,0 14,0 11,5 11,5
Tabelul V.18.
Suprafaţa PFV = 300 m2
Pompă
căldură
Centrală
termică
Cogenerare
actuală
Cogenerare înaltă
eficienţă
Energie primară
[kWh/m2an]
73,54 85,43 70,61 24,85
Energie primară
C 107 [kWh/m2an]
224,70 224,70 193,34 193,34
Acoperire consum energie
electrică prin PFV [%] 53,08 96,45 96,45 96,45
Acoperire consum total de
energie prin utilizarea
energiei solare [%]
53,08 26,14 30,08 30,08
Durata de recuperare [ani] 11,1 10,2 9,4 9,4
61
V.6.4. Clădire de blocuri – zona climatică III (energie primară specifică maxim
admisă proprie clădirii de tip NZEB = 111 kWh/m2an)
Tabelul V.19.
Suprafaţa PFV = 50 m2
Pompă
căldură
Centrală
termică
Cogenerare
actuală
Cogenerare înaltă
eficienţă
Energie primară
[kWh/m2an]
142,48 154,57 139,49 92,96
Energie primară
C 107 [kWh/m2an]
229,04 229,04 196,94 196,94
Acoperire consum energie
electrică prin PFV [%] 9,78 17,91 17,91 17,91
Suprafaţa PFV = 50 m2
Pompă
căldură
Centrală
termică
Cogenerare
actuală
Cogenerare înaltă
eficienţă
Acoperire consum total de
energie prin utilizarea
energiei solare [%]
9,78 4,79 5,52 5,52
Durata de recuperare [ani] 14,4 12,0 10,0 10,0
Tabelul VIII.20.
Suprafaţa PFV = 300 m2
Pompă
căldură
Centrală
termică
Cogenerare
actuală
Cogenerare înaltă
eficienţă
Energie primară
[kWh/m2an]
65,24 77,34 70,61 15,73
Energie primară
C 107 [kWh/m2an]
229.04 229,04 196,94 196,94
Acoperire consum energie
electrică prin PFV [%] 58,69 107,45 107,45 107,45
Acoperire consum total de
energie prin utilizarea
energiei solare [%]
58.69 2876 33,13 33,13
Durata de recuperare [ani] 9,8 9,0 8,4 8,4
62
VIII.6.5. Clădire de blocuri – zona climatică IV (energie primară specifică maxim
admisă proprie clădirii de tip NZEB = 127 kWh/m2an)
Tabelul V.21.
Suprafaţa PFV = 50 m2
Pompă
căldură
Centrală
termică
Cogenerare
actuală
Cogenerare înaltă
eficienţă
Energie primară
[kWh/m2an]
150,62 163,70 147,40 97,07
Energie primară
C 107 [kWh/m2an]
243,86 243,86 207,55 207,55
Acoperire consum energie
electrică prin PFV [%] 8,03 15,24 15,24 15,24
Acoperire consum total de
energie prin utilizarea
energiei solare [%]
8,03 3,85 4,45 4,45
Durata de recuperare [ani] 14,9 12,0 9,2 9,2
Tabelul V.22.
Suprafaţa PFV = 300 m2
Pompă
căldură
Centrală
termică
Cogenerare
actuală
Cogenerare înaltă
eficienţă
Energie primară
[kWh/m2an]
84,89 97,98 81,67 31,34
Suprafaţa PFV = 300 m2
Pompă
căldură
Centrală
termică
Cogenerare
actuală
Cogenerare înaltă
eficienţă
Energie primară
C 107 [kWh/m2an]
243,86 243,86 207,55 207,55
Acoperire consum energie
electrică prin PFV [%] 48,16 91,44 91,44 91,44
Acoperire consum total de
energie prin utilizarea
energiei solare [%]
48,16 23,10 26,69 26,69
Durata de recuperare [ani] 11,4 9,7 8,5 8,5
63
V.6.6. Clădire de locuit unifamilială – zona climatică II (energie primară specifică
maxim admisă proprie clădirii de tip NZEB = 111 kWh/m2an) – dotată cu
Spaţiu Solar ventilat şi cu instalaţie solară de preparare a apei clade de
consum inclusă în Spaţiul Solar
Tabelul V.23.
Centrala termica pe gaze Suprafaţa PFV = 3 m2 Suprafaţa PFV = 18 m
2
Energie primară
[kWh/m2an]
146,79 18,37
Energie primară
C 107 [kWh/m2an]
291,84 291,84
Acoperire consum energie
electrică prin PFV [%] 18,56 111,37
Acoperire consum total de
energie prin utilizarea
energiei solare [%]
45,26 71,17
Durata de recuperare [ani] 11,7 9,5
64
V.7. Fundamentarea metodei indicelui climatic necesar
evaluării preliminare a performanţei energetice
a unei clădiri amplasată în orice localitate din ţară
Una din dificultăţile majore din activitatea de proiectare a clădirilor de tip NZEB o
reprezintă încadrarea în limitele care le definesc din punct de vedere energetic. Pentru a
simplifica decizia la nivel de proiectare s-a elaborat o metodă simplificată şi aproximativă
de evaluare a Necesarului anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor din dotarea clădirilor
de tip NZEB. Metoda se bazează pe prelucrarea rezultatelor simulării detaliate pe program
validat cu pas de timp orar şi de corelare a valorilor necesarului de căldură cu numărul de
grade-zile de calcul pentru localităţi din România. Necesarul anual de căldură s-a raportat
la valoarea proprie clădirii amplasată în zona climatică II. Au rezultat valori adimensionale
sub forma indicelui climatic corelate cu numărul de grade-zile de calcul.
Tabelul V.24.
Nr. crt.
Localitatea NGZ Clădire
Bloc – R Clădire
unifam. – R Clădire
Birou – R Clădire
Bloc – C107 Clădire unifam.
– C107 Clădire Birou
– C107
1 Alba Iulia 3460 12,98 18,91 18,97 46,59 123,77 59,93
2 Alexandria 3150 11,78 17,16 17,21 42,28 112,31 54,38
3 Adamclisi 3120 11,59 16,89 16,94 41,60 110,51 53,50
4 Arad 3020 10,75 15,67 15,71 38,59 102,52 49,64
5 Bacău 3630 13,39 19,51 19,57 48,06 127,68 61,82
6 Baia Mare 3350 12,56 18,30 18,36 45,08 119,75 57,98
7 Bistriţa 3850 15,11 22,02 22,09 54,24 144,10 69,77
8 Bârlad 3460 12,83 18,69 18,74 46,04 122,29 59,21
9 Blaj 3530 13,01 18,96 19,02 46,71 124,10 60,08
10 Botoşani 3630 13,39 19,51 19,57 48,06 127,68 61,82
11 Braşov 4030 18,04 26,28 26,36 64,74 171,98 83,27
12 Brăila 3170 11,89 17,33 17,38 42,68 113,39 54,90
13 Bucureşti 3170 11,89 17,33 17,38 42,68 113,39 54,90
14 Buzău 3150 11,78 17,16 17,21 42,28 112,31 54,38
15 Calafat 2980 10,31 15,03 15,07 37,01 98,33 47,61
16 Caracal 3100 11,45 16,68 16,73 41,10 109,17 52,86
17 Caransebeş 3180 11,94 17,40 17,46 42,87 113,89 55,14
65
Nr. crt.
Localitatea NGZ Clădire
Bloc – R Clădire
unifam. – R Clădire
Birou – R Clădire
Bloc – C107 Clădire unifam.
– C107 Clădire Birou
– C107
18 Călăraşi 3010 10,65 15,52 15,56 38,22 101,53 49,16
19 Câmpina 3530 13,01 18,96 19,02 46,71 124,10 60,08
20 Câmpulung Moldovenesc
4270 25,13 36,62 36,73 90,21 239,64 116,02
21 Câmpulung Muscel
3820 14,78 21,53 21,60 53,04 140,90 68,22
22 Cluj 3730 13,98 20,37 20,43 50,18 133,31 64,54
23 Constanţa 2840 8,18 11,92 11,96 29,36 78,01 37,77
24 Craiova 3170 11,89 17,33 17,38 42,68 113,39 54,90
25 Curtea de Argeş
3540 13,05 19,01 19,07 46,82 124,39 60,22
26 Deva 3300 12,42 18,10 18,15 44,58 118,43 57,34
27 Dorohoi 3850 15,11 22,02 22,09 54,24 144,10 69,77
28 Drăgăşani 3120 11,59 16,89 16,94 41,60 110,51 53,50
29 Făgăraş 3930 16,20 23,61 23,68 58,16 154,50 74,80
30 Focşani 3350 12,56 18,30 18,36 45,08 119,75 57,98
31 Galaţi 3190 11,99 17,48 17,53 43,05 114,37 55,37
32 Giurgiu 3030 10,85 15,81 15,86 38,95 103,48 50,10
33 Gura Honţ 3290 12,39 18,05 18,11 44,47 118,13 57,19
34 Griviţa 3190 11,99 17,48 17,53 43,05 114,37 55,37
35 Huşi 3420 12,73 18,55 18,60 45,69 121,38 58,77
36 Iaşi 3510 12,96 18,88 18,94 46,51 123,54 59,81
37 Lugoj 3100 11,45 16,68 16,73 41,10 109,17 52,86
38 Mangalia 2880 8,89 12,96 13,00 31,92 84,80 41,05
39 Medgidia 2960 10,07 14,67 14,71 36,13 95,98 46,47
40 Miercurea Ciuc
4250 24,37 35,51 35,62 87,48 232,39 112,51
41 Oradea 3150 11,78 17,16 17,21 42,28 112,31 54,38
42 Odorheiul Secuiesc
3940 16,36 23,84 23,91 58,73 156,01 75,54
43 Oraviţa 3000 10,54 15,36 15,40 37,83 100,51 48,66
44 Petroşani 3960 16,70 24,33 24,40 59,92 159,19 77,07
45 Piatra Neamţ 3560 13,11 19,10 19,16 47,06 125,01 60,53
46 Piteşti 3420 12,73 18,55 18,60 45,69 121,38 58,77
47 Ploieşti 3390 12,66 18,44 18,50 45,44 120,70 58,44
48 Râmnicu Sărat
3170 11,89 17,33 17,38 42,68 113,39 54,90
49 Râmnicu Vâlcea
3120 11,59 16,89 16,94 41,60 110,51 53,50
50 Reşiţa 3130 11,66 16,98 17,03 41,84 111,14 53,81
51 Roman 3700 13,78 20,07 20,13 49,44 131,35 63,59
52 Satu Mare 3370 12,61 18,37 18,43 45,26 120,24 58,21
53 Sibiu 3660 13,54 19,73 19,79 48,60 129,11 62,51
54 Sighişoara 3640 13,44 19,58 19,64 48,23 128,13 62,04
66
Nr. crt.
Localitatea NGZ Clădire
Bloc – R Clădire
unifam. – R Clădire
Birou – R Clădire
Bloc – C107 Clădire unifam.
– C107 Clădire Birou
– C107
55 Slatina 3200 12,04 17,55 17,60 43,22 114,83 55,59
56 Slobozia 3150 11,78 17,16 17,21 42,28 112,31 54,38
57 Suceava 4080 19,18 27,94 28,03 68,83 182,86 88,53
58 Sulina 3000 10,54 15,36 15,40 37,83 100,51 48,66
59 Sebeş 3470 12,85 18,72 18,78 46,12 122,53 59,32
60 Timişoara 3180 11,94 17,40 17,46 42,87 113,89 55,14
61 Târgovişte 3390 12,66 18,44 18,50 45,44 120,70 58,44
62 Târgu Jiu 3540 13,05 19,01 19,07 46,82 124,39 60,22
63 Târgu Mureş 3540 13,05 19,01 19,07 46,82 124,39 60,22
64 Târgu Ocna 3410 12,71 18,51 18,57 45,61 121,15 58,66
65 Târgu Secuiesc
4370 29,46 42,93 43,06 105,75 280,92 136,01
66 Turnu Măgurele
3010 10,65 15,52 15,56 38,22 101,53 49,16
67 Turnu Severin
2810 7,59 11,05 11,09 27,23 72,34 35,02
68 Tecuci 3390 12,66 18,44 18,50 45,44 120,70 58,44
69 Tulcea 3070 11,21 16,34 16,39 40,25 106,93 51,77
70 Turda 3560 13,11 19,10 19,16 47,06 125,01 60,53
71 Urziceni 3170 11,89 17,33 17,38 42,68 113,39 54,90
72 Vaslui 3570 13,15 19,15 19,21 47,18 125,34 60,69
73 Vatra Dornei 4580 41,78 60,87 61,06 149,96 398,36 192,87
74 Zalău 3300 12,42 18,10 18,15 44,58 118,43 57,34
Valorile semnificative ale necesarului anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor,
aferente clădirilor de tip NZEB şi clădirilor C 107 (conform metodei Indicelui Climatic)
[kWh/m2an]:
Tabelul V.25.
Tip clădire Birou -
Administrativa Bloc locuinţe
Locuinţă Unifamilială
C107
Valoare medie 13,47 19,63 19,69 48,36
Valoare minima 7,59 11,05 11,09 27,23
Valoare maxima 41,78 60,87 61,06 149,96
Realizarea valorilor detaliate pe localităţi asigură îndeplinirea primei etape de
proiectare a unei clădiri de tip NZEB amplasată în România.
67
V.8. Concluzii complementare
Valorile medii ale necesarului de căldură anual pentru încălzirea spaţiilor sunt
foarte apropiate de valorile proprii clădirilor pasive. Contribuţia sistemului de asigurare a
confortului termic este esenţială din punct de vedere al consumului de căldură aferent
încălzirii la consumatorul final. Dacă în cazul racordării la sisteme de încălzire de tip
districtual prin cogenerare randamentul sistemului tehnic este de cca. 92 %, în cazul
dotării cu sursă proprie randamentul se reduce la cca. 78 %. Trebuie realizată cu atenţie
deosebită maximizarea randamentului de distribuţie (în cazul clădirilor dotate fie cu sursă
centrală de furnizare a căldurii, fie racordate la sistemul de încălzire districtuală) care
poate varia între 95 % în cazul clădirilor noi şi 70 % în cazul clădirilor existente (ca urmare
a ponderii sporite a fluxului termic disipat în spaţiul subsolului tehnic, în raport cu
necesarul de căldură la nivelul zonei principale a clădirii);
Valorile prezentate sunt caracteristice Clădirii de Referinţă a fiecărui tip de clădire
luată în calcul. Nu se fac diferenţieri în funcţie de caracteristicile geometrice ale clădirii
(coeficientul de compactitate A / V) cu toate că aceste diferenţe există. Practic, aşa cum
indică şi schema de calcul, dacă prin simulare dinamică, sau prin adoptarea valorilor din
tabelul cu localităţi de mai sus, se obţin valori superioare ale necesarului de căldură
aferente încălzirii, se va adapta soluţia de protecţie termică (fixă şi mobilă) astfel încât
necesarul de căldură anual să fie inferior sau cel mult egal cu valorile maxime prezentate.
Se va ţine seama, în adoptarea configuraţiei geometrice, de faptul că prin reconfigurarea
energetică a clădirii rezultă costuri care pot conduce la eliminarea clădirii din clasa NZEB,
cu referire la modului decizional M3 de analiza eficienţei economice a soluţiei din schema
logică;
România dispune de mai multe politici cu impact asupra utilizării energiei, după cum
urmează:
Foaia de parcurs în domeniul energetic din România (HG nr. 890/2003) care
vizează un consum final de energie electrică de 57,59 TWh în 2015;
Strategia privind sursele regenerabile de energie (HG nr. 1535/2003) consolidată
de Planul de acţiune privind energia din surse regenerabile;
Strategia naţională în domeniul eficienţei energetice (HG nr. 163/2004);
Strategia naţională privind alimentarea cu energie termică a localităţilor prin sisteme
de producere şi distribuţie centralizate (HG nr. 882/2004);
Programul naţional „Termoficare 2006-2015 căldură şi confort” (HG nr. 462/2006)
privind reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică şi
reabilitarea termică a clădirilor;
Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, coroborat cu programele sectoriale
FEDR şi trei sub-programe majore privind eficienţa energetică şi energia durabilă,
sursele regenerabile de energie şi reţelele de interconectare;
Strategia energetică naţională a României pentru perioada 2007-2020 (HG nr.
1069/2007) care vizează o intensitate a energiei primare de 0,32 în 2015 şi 0,26 în
2020;
Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă a României - Orizonturi 2013-2020-
2030 (HG nr. 1460/2008).
68
Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 include previziunile din 2007
referitoare la consumul energetic şi nu ţin seama de impactul crizei economice.
Principalele măsuri identificate în ceea ce priveşte renovarea clădirilor sunt:
intensificarea campaniilor de informare a populaţiei şi a mediului de afaceri;
continuarea programului „Termoficare 2006-2015 căldură şi confort”;
continuarea Programului de creştere a performanţei energetice a blocurilor de
locuinţe;
extinderea Programului naţional pentru eficienţă energetică (reabilitarea sistemului
de termoficare, reabilitarea clădirilor publice) pentru perioada 2011-2015;
obligativitatea dobândirii unor certificate de performanţă energetică, începând din
2010, pentru clădirile rezidenţiale (locuinţe unifamiliale şi apartamente) puse în
vânzare sau închiriate;
aplicarea de către autorităţile publice centrale şi locale a actelor normative
referitoare la eficienţa energetică şi promovarea utilizării la consumatorii finali a
energiei din surse regenerabile.
De asemenea, au fost identificate, ca posibile, următoarele măsuri de politici:
Crearea unui fond de investiţii în eficienţă energetică, care ar putea permite utilizarea unor fonduri private, a fondurilor structurale, a veniturilor obţinute din licitaţiile care intră în sfera prevederilor EU ETS şi, eventual, a bugetului de stat;
Realizarea de audituri energetice;
Formarea auditorilor energetici pentru clădiri;
Campanii de informare şi de consiliere a consumatorilor, menite să sporească conştientizarea în rândul proprietarilor/administratorilor clădirilor cu privire la beneficiile auditurilor energetice, sau prin intermediul unor servicii de consiliere în domeniul energeticii clădirilor;
Reglementări sau acorduri voluntare;
Susţinerea dezvoltării companiilor de servicii energetice (tip ESCO), inclusiv elaborarea cadrului de reglementare privind înfiinţarea şi funcţionarea acestora, dezvoltarea pieţei acestor companii şi promovarea contractelor de performanţă energetică până în 2016.
Aceste măsuri sunt menite să îmbunătăţească cadrul de reglementare pentru renovarea clădirilor şi să mobilizeze investiţiile în renovarea acestora pentru creşterea numărului de clădiri cu consum de energie scăzut din sursele convenţionale. Lista cu opţiuni de politici identificate este prezentată în continuare, alături de propunerile privind relevanţa pentru situaţia actuală:
69
S
trat
egii
LISTĂ INDICATIVĂ DE INIŢIATIVE ÎN MATERIE DE POLITICI1
(neexhaustivă) APLICABILITATEA PENTRU STRATEGIA DE RENOVARE
Asigurarea sprijinului pentru renovarea extinsă a fondului imobiliar
Mare - sprijinul la nivelul întregului spectru politic şi social pentru un
program de renovare va contribui la instituirea unui climat menit să ofere
certitudine pe termen lung şi încredere în piaţă
Evaluarea sistematică a obstacolelor în calea inovării din cadrul fiecărui
segment al pieţei şi dezvoltarea unor politici menite să contribuie la depăşirea
obstacolului respectiv
Mare – această strategie identifică unele dintre principalele obstacole şi
posibilele soluţii
Stabilirea unui obiectiv de eradicare a sărăciei energetice prin îmbunătăţirea
performanţei energetice a fondului imobiliar
Mare - Abordarea slabei performanţe energetice a locuinţelor multor
cetăţeni români aflaţi într-o situaţie defavorizată ar însemna o
îmbunătăţire majoră adusă calităţii vieţii lor
Elaborarea unor ţinte cuprinzătoare, trans-politici, care să se integreze cu şi
care să contribuie la realizarea obiectivelor din domeniile conexe (de
exemplu, urbanizarea durabilă, eficienţa utilizării resurselor, construcţiile
durabile etc.)
De analizat în etapa următoare
Stabilirea unui grup amplu de părţi interesate ca forum pentru consultare,
formularea de politici şi feedback privind chestiunile practice şi obstacolele în
calea renovării
Părţile interesate identificate în acest document ar putea alcătui baza unui
forum permanent al părţilor interesate
Demonstrarea rolului exemplar printr-o renovare extinsă accelerată a
clădirilor publice, dezvoltându-se astfel capacităţile lanţului de furnizori şi
oferind o bază de cunoaştere pentru activităţile de renovare în sectorul
privat/comercial
Pe lângă obiectivul de 3% pe an pentru administraţia centrală (art. 5 din
EED) din 2014, ar trebui să se acorde o consideraţie importantă
implementării unui obiectiv similar şi pentru restul sectorului public,
începând din 2015
1 SURSA - Ghidul BPIE privind elaborarea strategiilor de renovare.
70
Leg
isla
ţie
şi r
egle
men
tări
LISTĂ INDICATIVĂ DE INIŢIATIVE
(neexhaustivă) APLICABILITATEA PENTRU STRATEGIA DE RENOVARE
Identificarea factorilor declanşatori şi dezvoltarea unor reglementări aferente
care să încurajeze sau să impună îmbunătăţirea performanţei energetice a
clădirilor1
Mare - Orice intervenţie asupra unei clădiri ar trebui folosită ca o
oportunitate pentru maximizarea îmbunătăţirii performanţei energetice a
elementului de clădire sau a sistemului tehnic respectiv
Conceperea unor scheme de obligaţii în materie de eficienţă energetică care să
încurajeze renovările extinse
Aceasta ar trebui considerată o prioritate de prim rang pentru etapa
următoare
Facilitarea modernizării tuturor locuinţelor sociale la niveluri înalte de
performanţă energetică
Nu reprezintă o prioritate, dat fiind numărul limitat de locuinţe sociale
din România
Remedierea practicilor restrictive legate de implementarea locală a
tehnologiilor cu emisii reduse/zero de dioxid de carbon, pentru a asigura
instituirea unui mediu propice integrării energiilor regenerabile pentru clădiri
Mare – energiile regenerabile integrate în clădiri ar trebui sprijinite în
mod activ, în limitele impuse de normele UE privind ajutoarele de stat
Eliminarea legislaţiei restrictive în materie de locaţiune care descurajează sau
împiedică aducerea unor îmbunătăţiri în materie de performanţă energetică
Mare – cei care doresc să investească nu ar trebui împiedicaţi să
realizeze renovări datorită legislaţiei inadecvate
Obligativitatea îmbunătăţirii fondului imobiliar cel mai puţin eficient, prin
creşterea nivelului de performanţă energetică (de exemplu, prin impunerea de
restricţii la vânzarea sau închirierea clădirilor care se încadrează în cele mai
joase categorii de performanţă energetică)
De analizat în etapa următoare
1Exemple de factori declanșatori: audituri, emiterea certificatelor de performanţă energetică, inspecţii ale instalaţiilor de încălzire şi climatizare, schimbarea proprietarilor sau
ocupanţilor, schimbarea destinaţiei clădirii, alte lucrări pentru clădiri (de exemplu, extinderi).
71
Teh
nic
e LISTĂ INDICATIVĂ DE INIŢIATIVE
(neexhaustivă) APLICABILITATEA PENTRU STRATEGIA DE RENOVARE
Dezvoltarea unor standarde de renovare consolidate în mod progresiv şi
regulat, în baza experienţei acumulate şi a noilor soluţii tehnologice Conform dispoziţiilor EPBD
Analizarea potenţialului unor sisteme centralizate de termoficare care să
ofere energie eficientă cu emisii reduse de dioxid de carbon
Mare – luarea unor măsuri pentru îmbunătăţirea eficienţei şi
acceptabilităţii publice a numărului mare de sisteme centralizate
existente, alături de temperarea valului de debranşări
Asigurarea unei monitorizări şi aplicări adecvate a conformităţii cu
codurile din domeniul construcţiilor Conform dispoziţiilor EPBD
Dezvoltarea unor pachete de soluţii care să poată fi replicate rapid la tipuri
de clădiri similare
Stabilirea unei baze de date cu soluţii tehnice care să servească drept
referinţă pentru viitoarele proiecte/investiţii
Introducerea unei certificări a calităţii pentru instalaţii şi produse Conform dispoziţiilor EPBD
Fis
cale
/ F
inan
ciar
e
Asigurarea unor surse de finanţare, inclusiv cele identificate la articolul
20 din EED, alături de surse de finanţare UE/internaţionale, precum şi
mecanisme de atragere eficientă a capitalului privat
Prioritate de prim rang – maximizarea absorbţiei din Fondul de
coeziune şi din fondurile structurale ale UE pentru bugetul 2014-2020, în
vederea unei renovări extinse a clădirilor
Luarea în considerare a valorii monetare a co-beneficiilor (de exemplu,
pentru sănătate, ocuparea forţei de muncă) aferente deciziilor de finanţare
publică
Mare - Stabilirea unui grup interministerial pentru evaluarea co-
beneficiilor rezultate din îmbunătăţirea performanţei energetice, precum
şi reflectarea valorii în procesul decizional din domenii precum sănătatea
şi ocuparea forţei de muncă
Dezvoltarea unor oportunităţi de finanţare adaptate segmentelor specifice
de piaţă, care să ofere o sursă simplă (de tip „ghişeu unic”) şi atractivă
comercial pentru finanţarea renovărilor extinse
Mare – Fondul de Investiţii în Eficienţă Energetică ar putea fi dezvoltat
ca motor principal de finanţare a renovării
Dezvoltarea unor mecanisme pentru a încuraja renovarea extinsă cu
finanţare din partea terţilor (TPF), de ex. tip ESCO, tip EPC
Mare - elaborarea cadrului de reglementare privind înfiinţarea şi
funcţionarea ESCO, dezvoltarea pieţei acestor companii şi promovarea
contractelor de performanţă energetică până în 2016
Consolidarea mecanismelor de stabilire a tarifelor pentru energie/carbon,
pentru a oferi semnale economice adecvate
De analizat în perioada următoare, după eliminarea în mare măsură a
subvenţiilor pentru combustibilii fosili
Eliminarea subvenţiilor pentru combustibilii fosili, astfel încât să se
elimine stimulentele viciate care descurajează investiţiile
La îndemână - subvenţiile existente pentru electricitate, gaz şi sistemul
centralizat de termoficare trebuie eliminate treptat
Luarea în considerare a mecanismelor „bonus-malus”, precum sisteme de
impozitare a proprietăţilor (care favorizează clădirile cu performanţe
energetice înalte şi penalizează clădirile cu performanţe scăzute) şi
stabilirea tarifelor la energie
De analizat în perioada următoare
72
Com
unic
are
/ D
ezvolt
area
cap
acit
ăţil
or
LISTĂ INDICATIVĂ DE INIŢIATIVE
(neexhaustivă) APLICABILITATEA PENTRU STRATEGIA DE RENOVARE
Crearea unor baze de date accesibile publicului, care să demonstreze
performanţa energetică a clădirilor renovate şi să ofere informaţii despre
efectuarea renovărilor extinse
Medie – o mai bună cunoaştere a soluţiilor de renovare va încuraja replicarea
acestora
Demararea unor programe de perfecţionare şi formare pentru profesiile şi
disciplinele-cheie în reabilitarea clădirilor
Mare – implementarea constatărilor proiectelor referitoare la calificarea
instalatorilor pentru surse regenerabile de energie
Crearea unor reţele de partajare între regiuni/statele membre a
cunoştinţelor şi experienţei acumulate
Înţelegerea modului în care celelalte state membre au abordat chestiunile
specifice poate contribui la remedierea acestora în contextul din România
Încurajarea dezvoltării industriei locale a lanţului de furnizori, pentru
maximizarea beneficiilor macroeconomice şi minimizarea emisiilor
încorporate de CO2
Mare - maximizarea potenţialului economic pentru noi locuri de muncă în
sectorul de producţie şi furnizare de soluţii cu amprentă redusă de carbon
Dezvoltarea unor activităţi de promovare şi diseminare care să
sensibilizeze proprietarii de clădiri cu privire la oportunităţile de renovare
extinsă şi care să ofere un sprijin pas cu pas de-a lungul întregului proces
de renovare
Mare - Succesul oricărei politici depinde de implicarea efectivă a
proprietarilor de clădiri din sectorul rezidenţial sau nerezidenţial
Comunicarea regulată şi publică a progreselor realizate în cadrul strategiei
de renovare
Mare - maximizarea potenţialului de implicarea efectivă a proprietarilor de
clădiri din sectorul rezidenţial sau nerezidenţial
Cer
ceta
re -
Dez
volt
are Sprijinirea proiectelor de cercetare şi dezvoltare şi a proiectelor
demonstrative legate de tehnologii şi tehnici noi şi îmbunătăţite pentru
renovări extinse, inclusiv modalitatea de integrare a celor mai bune
practici în cât mai multe clădiri
Revizuirea iniţiativelor de cercetare-dezvoltare existente în UE şi analizarea
sferei de aplicabilitate a rezultatelor în România