MARINARIE 2 INSTALATII NAVALE

INSTALAŢIA DE ANCORARE

• Un ansamblu de piese, mecanisme şi dispozitive care servesc la executarea manevrei de ancorare a navei.

• ROL: menţinerea navei ce staţionează într-un loc voit, împotriva acţiunii vânturilor, curenţilor, valurilor

• Condiţii:– asigurarea navei în locul dorit;– permiterea unei manevre rapide de fundarisire şi virare a

ancorelor;– fixarea în siguranţă a ancorelor la post.

• PĂRŢI COMPONENTE(in general):– Ancore;– Lanţuri;– Nări;– Dispozitive pentru fixare ancorelor;– Maşina instalaţiei;– Puţul lanţurilor;– Căpăţănile de ancoră.

INSTALATIA DE ANCORARE

• ANCORE- piese de fier cu unul sau mai multe braţe care muşcând fundul, ţin şi asigură nava cu ajutorul unui lanţ sau al unei parâme.

• CONDIŢII:– Uşor de manevrat– Să se înfigă uşor– Să ţină bine– Să se fixeze sigur şi uşor la post

• CLASIFICAREA ANCORELOR:– Ancore cu braţe fixe– Ancore cu braţe articulate

Fiecare dintre acestea, functie de existenţa traversei pot fi:

– Ancore cu traversă– Ancore fără traversă

• DIN PUNCT DE VEDERE AL ROLULUI LABORD:

1-ANCORE PRINCIPALE (la prova)2-ANCORE SECUNDARE (ancoroade,de

curent;lapupa)

• TIPURI DE ANCORE:– Ancore Amiralitate– Ancore Patent (HALL)– Ancore de corp mort– Ancore de beton– Ancore ciupercă– Ancore cu patru braţe (ghiare)

• TIPURI DE ANCORE:– Ancora Amiralitate (1) -Ancora HALL(2)

ANCORA HALL

TIPUTI DE ANCORE

INSTALAŢIA DE ANCORARE– Fixarea de fund a ancorei cu brate articulate

ÎNGROPAREA ANCOREI HALL

– Ancore cu patru braţe (ghiare)

• ANCORE DE CORP MORT

ANCORE DE CORP MORT

• ANCORA DE TIP AMIRALITATE– Fus– Braţe– Diamant– Palme – Unghii– Ghiare– Traversă

• Ancora patent (tip HALL)– Fus– Braţe– Contrabraţe

• LANŢURI-şir lung de inele elipsoidale, fabricate din metal, numite zale şi unite între ele.

Lanţurile se caracterizează prin calibruLanţurile se fabrică din bucăţi indivizibile cu

lungimea de 25-27,5 m denumite chei şi prinse între ele prin chei patent de împreunare demontabile – CHEI KENTER

LANŢ COMPUNERE

• 1-partile cheii• 2-cui spintecat• 3-pod

CHEIE CU POD

MARCAREA LANŢURILOR-Prin inelare:

- Cheia nr. 1 nimic- Cheia 2, un inel de sârmă pe prima za după cheia de

împreunare- Cheia 3, două inele de sârmă pe a doua za după cheia

de împreunare- Prin piturare:

- Cheia 2, cu alb prima za după cheia de împreunare- Cheia 3, cu alb primele două zale după cheia de

împreunare

Prin piturarea cu vopsea colorată- prima cheie cu pitură roşie- a doua cheie cu pitură albă- a treia cheie cu pitură albastră- a patra cheie cu pitură alb roşie- a cincea cheie cu pitură alb albă- a şasea cheie cu pitură albastră

MARCAREA LANŢULUI

• NĂRI-deschideri în punte şi bordaj prin care trece lanţul şi în care stau la post ancorele fără traversă

• NĂRILE INSTALAŢIEI:– Nara ancorei: - nara de bordaj

- tunelul cu dispozitiv de spălare- nara de punte

- Nara puţului : - nara de punte- tunel de ghidare al lanţului- nara de puţ

ECHIPAMENTE DE PUNTE

- DISPOZITIVE DE FIXARE A LANŢURILOR- mecanisme de siguranţă dispuse între nara de ancoră şi maşina instalaţiei.

- Din această categorie fac parte:- STOPELE- BOTURILE

STOPE CU CALCII ACTIONATE CU O PIRGHIE(A)STOPE CU SURUB ACTIONATE CU AJUTORUL UNUI AX FILETAT

- STOPELE: sunt fixate solid în punte fiind dispozitive de blocare a lanţului faţă de corpul navei în situaţii de marş sau ancorare

- Pot fi:- Cu falcele- Cu manetă- Cu călcâi

- BOTURILE – bucăţi de lanţ fixate cu un capătîn punte iar la celălalt capăt au un cioc de papagal sau o ghiară de drac.

BOLT CU CIOC DE PAPAGAL(a)BOLT CU GHEARA DE DRAC(b)

ECHIPAMENTE DE CONECTARE

- MAŞINA INSTALAŢIEI:- Cabestane- Vinciuri

- Cabestanul=maşina de forţă sub forma unui mosor care se roteşte în jurul unui ax vertical.

La marea majoritate a navelor comerciale se foloseşte la manevra pupa şi de asemenea este des folosit la bordul navelor militare dat fiind faptul că ocupă un spaţiu mic.

- MECANISMUL DE LANSARE SI VIRARE

- Cabestanul părţi componente:- Ax vertical- Clopot- Pălărie- Castanete- Barbotin- Stea de cuplare- Volanul- Frâna- Controlerul

CABESTAN

CABESTAN ÎN INSTALAŢIA DE ANCORARE

- Vinciul -maşina de forţă cu ax orizontal compus din:

- Ax orizontal - Barbotine- Tamburi- Stea de cuplare- Frâna- Controlerul

VINCI ELECTRIC

- PUŢUL LANŢULUI-compartiment dispus sub teuga în spatele vinciului în care se depozitează lanţurile. Căptuşit cu lemn, are grătar la partea inferioară. Capătul lanţului se fixează de un perete al puţului cu o cheie cioc de papagal

- CĂPĂŢÂNILE DE ANCORĂ-folosite când nava ancorează într-o radă deschisă şi există riscul pierderii ancorei. Se leagă de diamant cu o saulă denumită GRIPIE.

INSTALAŢIA DE ANCORARESCHEMA BLOC

INSTALAŢIA DE ACOSTARELEGARE

- Un ansamlu de mecanisme şi dispozitve cu ajutorul cărora se asigură legarea navei în locul voit într-o poziţie aleasă.

PĂRŢI COMPONENTEa. piese pentru fixarea parâmelorb. piese pentru dirijarea parâmelorc. piese pentru fixarea parâmelor până la luarea

volteid. maşina instalaţieie. parâmef. materiale ajutătoare

ACOSTAREA NAVELOR LA CHEURI AMENAJATE CU BORDUL(LATERAL)

1-9—LONGITUDINALE BABORD PROVA ŞI PUPA2-8—LONGITUDINALE TRIBORD PROVA ŞI PUPA

3-5-7-PARIME TRAVERS PUPA CENTRU ŞI PROVA

4-6-SPRINGURI PROVA ŞI PUPA

ACOSTARE CU PUPA (TRANSVERSAL)

1-2 –LONGITUDINALE PUPA3-PARIMA PUPA CENTRU

4-LANT DE ANCORA

INSTALAŢIA DE ACOSTARELEGARE

- LEGĂTURILE NAVEI CÂND NAVA ESTE ACOSTATĂ CU PUPA LA CHEU:

- Mustaţă tribord(dacă pleacă din provaTd.).

- Mustaţă babord(dacă pleacă din provaBd.).

- Parâma pupa.

INSTALATIA DE LEGARE PENTRU O NAVĂ DE MĂRFURI GENERALE

• 1-NARA DE PARAPET;2-BABA DUBLĂ;3-TAMBUR DE PARIMĂ;4-ROLĂDE GHIDARE;5-URECHI DE GHIDARE;6-VINCI MECANIC;7-CABESTAN MECANIC;8-VINCI AUTOMAT;9-PARIMĂ LONGITUDINALĂ;10-PARIMĂTRAVERS

INSTALAŢIA DE LEGARE PENTRU UN PASAGER FLUVIAL

• 1-NARA DE PARAPET;2-BABA DUBLĂ;3-TAMBUR DE PARIMĂ;4-ROLĂ DE GHIDARE;5-URECHI DE GHIDARE;6-VINCI MECANIC;7-CABESTAN MECANIC;8-VINCI AUTOMAT;9-PARIMĂ LONGITUDINALĂ;10-PARIMĂ TRAVERS

INSTALATIA DE LEGARE PENTRU UN REMORCHER INPINGATOR

1-NARA DE PARAPET;2-BABA DUBLĂ;3-TAMBUR DE PARIMĂ;4-ROLĂ DE GHIDARE;5-URECHI DE GHIDARE;6-VINCI MECANIC;7-CABESTAN MECANIC;8-VINCI AUTOMAT;9-

PARIMĂ LONGITUDINALĂ;10-PARIMĂ TRAVERS

ECHILIBRU DINAMIC AL NAVEI LEGATE

LEGĂTURILE NAVEI ŞI EFECTUL LOR

• PARÎMA DE ETRAVĂ-DEPLASEAZĂ NAVA PARALER CU CHEUL ÎNAINTE.

• PARÎMA PROVA-APROPIE PROVA ŞI DEPÎRTEAZĂ PUPA.• PARÎMA TRAVERS PROVA-APROPIE PROVA MULT ŞI ÎNDEPĂRTEAZĂ

PUPA.• SPRINGUL PROVA-DEPLASAREA NAVEI ÎNAPOI.• SPRINGUL PUPA-DEPLASAREA NAVEI ÎNAINTE.• PARÎMA TRAVERS PUPA-APROPIE PUPA MULT ŞI ÎNDEPĂRTEAZĂ

PROVA.• PARÎMA PUPA-DEPĂRTEAZĂ PROVA ŞI APROPIE PUPA.• PARÎMA DE ETAMBOU-DEPLASEAZĂ NAVA PARALER CU CHEUL

ÎNAPOI.

• ÎN C. ACTIONEAZĂREZULTANTA Fe.

• NAVA ESTE LEGATĂCU DOUĂ PARÎME LONGITUDINALE PROVA ŞI PUPA.

• PARÎMELE PĂRĂSESC CORPUL NAVEI PRIN NĂRILE DE PARAPET A ŞI B.

• SÎNT ÎNCLINATE FAŢĂ DE PLANUL DIAMETRAL CU UNGHIURILE BETA 1 ŞI 2 .

• SÎNT FIXATE LA CHEU DE BINTELE A* ŞI B*.

• SUB INFLUENŢA FORŢEI Fe ÎN PARÎMA LONGITUDINALĂ PUPA SCADE,IAR ÎN PARÎMA LONGITUDINALĂ PROVA APARE TENSIUNEA To.

• To=Fe COS ALFA REZ/COS BETA 2• ASUPRA NAVEI ACŢIONEAZĂ ÎN SENS

TRANSVERSAL FORŢA N DE APROPIERE DE CHEU N=ToSIN BETA2-FeSINALFA REZ

• BALOANELE DE ACOSTARE DIN D ŞI E SÎNT APĂSATE CU FORŢELE R1 ŞI R2

ELEMENTE COSTRUCTIVE

• PARÎME DE LEGARE.• STOPE DE PARÎMĂ.• BABALE.

STOPE DE PARÎMĂ1-CHEIE DREAPTA DE IMPREUNARE;2-ZA INTARITA;3-ZA CU PUNTE;4-ZA

TRIUNGHIULARA;5-CORPUL STOPEI;6-FALCILE STOPEI;7-MANIVELA;8-BRAT ARTICULAT

BABALEa-babale în cruce turnată;b-babale în cruce sudate;c-baba cu o coloană

în cruce sudată;d-baba simplă turnată;e-baba simplă sudată;f-babasimplă sudată încastrată;1-postament;2-coloană;3-umăr pentru

limitarea superioară a infăşurării

BABALE

LUAREA VOLTEI LA O BABA CU DOUĂ COLOANE

LEGAREA UNEI PARÎME LA O BABA CU O SINGURĂ COLOANĂ SIMPLĂ SAU ÎN CRUCE

LUARE VOLTEI LA O BABA CU O SINGURĂ COLOANĂ

LUAREA VOLTEI LA O BABA CU O SINGURĂ COLOANĂ

MATISEALĂ

TIPURI DE DISPOZITIVE PENTRU DIRIJAREA PARIMELOR

TIPURI DE CHEI FIXE

RODANŢE

TIPURI DE CÎRLIGE

TIPURI DE ÎNTINZĂTOARE

ÎNTINZĂTOARE DE PARÎMĂ

INSTALAŢIA DE REMORCAJ

Un ansamlu de mecanisme şi dispozitve cu ajutorul cărora se execută remorcajul

• REMORCAJ=manevră executată de o navă pentru deplasarea altei nave

• REMORCHER=nava care tractează• NAVA REMORCATĂ= nava tractată• CONVOI=ansamblu format din remorcher şi

nava remorcată

INSTALAŢIA DE REMORCAJ• CERINŢE ALE INSTALAŢIEI:

– Instalaţia să fie sigură, să reziste şocurilor la care este supusă în exploatare, să evite uzurile şi avariile;

– Dispunerea părţilor componente să corespundă cerinţelor de remorcaj dar să fie şi în strânsă legătură cu instalaţiile de ancorare şi legare acostare

– Să asigure trecerea parâmei de remorcaj de la o navă la alta– Să asigure modificarea lungimii parâmei– Să asigure condiţiile pentru realizarea oricărui tip de remorcaj– Să evite muncile periculoase şi grele pentru echipaj.

INSTALAŢIA DE REMORCAJPROVA

• 1-OCHEŢI(2)• 2-PARÎMĂ LABĂ DE

GÎSCĂ• 4-CÎRLIG CIOC DE

PAPAGAL• 3-CHEIE DE

ÎNPREUNARE• 5-PARÎMĂ DE

REMORCAJ• 6-PARÎMĂ DE

REMORCAJ

INSTALAŢIA DE REMORCAJPROVA

PUPA PREGĂTITĂ PENTRU REMORCAJ

INSTALATIA DE REMORCAJ PENTRU UN REMORCHER INPINGATOR

1-NARA DE PARAPET;2-BABA DUBLĂ;3-TAMBUR DE PARIMĂ;4-ROLĂ DE GHIDARE;5-URECHI DE GHIDARE;6-VINCI MECANIC;7-CABESTAN MECANIC;8-VINCI AUTOMAT;9-

PARIMĂ LONGITUDINALĂ;10-PARIMĂ TRAVERS

INSTALAŢIA DE REMORCAJPROVA PENTRU PENTRU NAVE

NEPROPULSATE• 1-REMORCĂ• 2-BINTE DE

REMORCAJ• 3-NARĂ• 4-LABĂ DE GÎSCĂ

• TIPURI DE REMORCAJa. În siaj(nava remorcată în pupa

remorcherului)b. La ureche(nava remorcher şi cea remorcată

bord în bord)c. Prin împingere(nava remorcher legată rigid

în pupa navei remorcate)

REMORCAJ PRIN ÎNCINGERE

INSTALAŢIA DE SALVARE

• Instalaţiile şi echipamentele de salvare reprezintă totalitatea mijloacelor de la bord cu ajutorul cărora echipajul se poate salva în caz fortuit.

• Sunt prevăzute în Convenţia Internaţională pentru ocrotirea vieţii umane pe mare –SOLAS.

INSTALAŢIA DE SALVAREMIJLOACE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE

DE SALVARECentura de salvare• se leagă în jurul pieptului, prin flotabilitatea

sa asigură plutirea corpului• confecţionată din plută, material plastic

expandat învelit în pânză• prevăzută cu bretele de legare şi buzunare

pentru fluier, baterie şi bec

DE SALVAREVesta de salvare• confecţionată din cauciuc, fără mâneci, cu pereţi

dublii care se umflă de către purtător printr-un tub de cauciuc prevăzut cu dop de astupare

• se fixează de corp cu cordoane de piele sau cauciuc

• la ceafă au o formă de pernă pentru menţinerea capului deasupra apei

• se păstrează în cabina fiecărui membru de echipaj, în loc special, marcat cu un semn fosforescent

DE SALVARE• formă circulară, diametrul de 40-80 cm• capabil să menţină la suprafaţa apei 1-4 persoane• culoare portocalie cu benzi fosforescente• confecţionat din plută învelită în pânză sau din

plastic• de marginile colacului este fixată o saulă în

ghirlandă – „ţin-te bine”• numărul colacilor de la bord depinde de lungimea

navei• 4 colaci trebuie să fie dotaţi cu lumină cu auto

aprindere• 2 colaci (incluşi în cei 4) trebuie să fie dotaţi cu

semnal fumigen cu declanşare automată / în borduri la comanda de navigaţie

DE SALVARE

DE SALVARE• Costumul termoizolant• costum tip combinezon cu cagulă confecţionată

din cauciuc special / neopren pentru protecţia celui din apă

• culoare roşie, cu benzi fosforescente pe faţă şi spate

• la folosire, intră apa între costum şi corpul uman se încălzeşte de la căldura corpului şi rămâne acolo protejând omul de hipotermie

• prin flotabilitatea sa asigură menţinerea la suprafaţă a corpului uman

DE SALVARE

DE SALVARE• Pluta de salvare rigidă• flotor etanş din metal sau plastic împărţit în

compartimente etanşe• la mijlocul flotorului se află o platformă deasupra

apei pentru protecţia ocupanţilor• orice plută are o capacitate de încărcare pentru

oameni şi materiale• pluta se fixează la bordul navei gata de lansare• folosite la navele mici

DE SALVAREPluta de salvare pneumatică• confecţionate din pânză cauciucată cu camere de

flotabilitate umplute cu aer sub presiune de la o butelie specială

• la bordul navei stau pliate într-un container special de formă alungită amplasat pe un suport special aşezat lângă bordul navei gata de lansare

• construite in aşa fel încât să poată fi aruncate de la o înălţime de 18 metri şi să plutească 30 zile

• capacitate de 12 – 18 persoane• din container, printr-un orificiu iese saula (fixată de

balustradă) care prin acţionare dă drumul aerului din butelie pentru umflarea plutei

DE SALVARE

DE SALVAREFolosirea plutei:• manual, prin aruncarea plutei peste bord,

saula prinsă de balustradă acţionează butelia şi umflă pluta

• automat, la scufundarea navei, pluta datorită flotabilităţii se desprinde din suport (printr-un mecanism hidrostatic) saula se întinde şi acţionează butelia de aer comprimat

DE SALVARE

INSTALAŢIA DE SALVAREMIJLOACE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE

ECHIPAMENTUL BĂRCILOR DE SALVARE

DE SALVARE

DE SALVARE -BARCĂ GONFLABILĂ

INSTALAŢIA DE SALVAREMIJLOACE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE -

BARCĂ GONFLABILĂ CU FUNDUL SEMIRIGID

POZIŢIA CORECTĂ A MOTORULUI LA BARCĂ GONFLABILĂ

-PRINDEREA COR INSTALAŢIA DE SALVAREMIJLOACE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE

ECTĂ A MOTORULUI LA BARCĂ GONFLABILĂ

INSTALAŢIA DIN SERVICIULAMBARCAŢIUNILOR

Are drept rol lansarea la apă şi ridicarea la bord a ambarcaţiunilor

• PĂRŢI COMPONENTE:a. Piese pentru dirijarea parâmelorb. Dispozitive pentru fixarea ambarcaţiunilorc. Maşina instalaţieid. Gruie sau bigi:

• Gruiele pot fi:– Simple– Duble– Rotative– Gravitaţionale– Pe plan înclinat

INSTALAŢIA DIN SERVICIULAMBARCAŢIUNILOR

Are drept rol lansarea la apă şi ridicarea la bord a ambarcaţiunilor

• PĂRŢI COMPONENTE:a. Piese pentru dirijarea parâmelorb. Dispozitive pentru fixarea ambarcaţiunilorc. Maşina instalaţieid. Gruie sau bigi:

• Gruiele pot fi:– Simple– Duble– Rotative– Gravitaţionale– Pe plan înclinat

INSTALAŢIA DIN SERVICIUL AMBARCAŢIUNILOR- LANSAREA LA APĂ A

BARCII GONFLABILĂ

INSTALAŢIA DIN SERVICIUL AMBARCAŢIUNILOR-PRINDEREA CORECTĂ A

BARCII ÎN GRUI

INSTALAŢIA DE GUVERNARE

Un ansamlu de piese, mecanisme şi dispozitvecare servesc la luarea şi păstrarea drumului dorit dar şi pentru executarea diferitelor manevre pe mare largă şi în porturi

Instalaţia poate fi:• Cu servomotor• Fără servomotor

• PĂRŢI COMPONENTE– Timonă– Transmisii de la timonă la servomotor– Maşina instalaţiei (servomotor)– Transmisii de la servomotor la cârmă– Echea– Cârma– Axiometre– Sistem de rezervă de guvernare

• TIMONĂ-piesa de forma unei roţi din lemn sau metal de diferite diametre sau sub formă de manşă sau manetă care are contacte electrice Ea are rolul de a transmite mişcările şi de a pune în mişcare întreaga instalaţie.

– Se găseşte în comanda principală şi de rezervă.– Instrumentul de la care începe guvernarea.

• TIMONA1-bandă de alamă2-bonet de alamă • AXIOMETRE

INSTALAŢIA DE GUVERNARE TIMONERIE

INSTALAŢIA DE GUVERNARE-TIMONĂ

INSTALAŢIA DE GUVERNARE-PILOT AUTOMAT

INSTALAŢIA DE GUVERNARETRANSMISILE DIRECTE DE LA TIMONĂ

LA CÎRMĂ• 1-TAMBUR• 2-TROŢE• 3-RAIURI• 4-ECHE

INSTALAŢIA DE GUVERNARE– TRANSMISII DE LA SERVOMOTOR LA CÂRMĂ

• mecanice– Prin trote– Prin tije– Sistemul şurubului fără sfârşit

• Electrice• Hidraulice

– ECHEA- are ca rol mişcarea axului cârmei după comenzile primite de la timonă

• Echea dreaptă• Echea sector simplu• Echea cu sector dinţat

INSTALAŢIA DE GUVERNARETRANSMISILE DE LA SERVOMOTOR LA

CÎRMĂTRANSMISIA CU SECTOR DINŢAT1-ECHE2-SECTOR DINŢAT3-PINION4-ARCE AMORTIZOARE

INSTALAŢIA DE GUVERNARETRANSMISILE DE LA SERVOMOTOR LA

CÎRMĂ

TRANSMISIA CU ŞURUB FĂRĂ SFÎRŞIT1-AX2-FILET3-PIESE ALUNECĂTOARE(manşoane filetate)4-GLISIERE(pivoţi călăuză)5-TIJE6-ECHE

INSTALAŢIA DE GUVERNARETRANSMISILE DE LA TIMONĂ LA

SERVOMOTOR

• TRANSMISII LA SERVOMOTOR-DE LA TIMONĂ– MECANICE-sub forma de axe cu roţi

elicoidale şi legături clasice– ELECTRICE-conductori electrici bine izolaţi

ce trec pe punte sau pe sub punte şi sunt în circuit dubleu

INSTALAŢIA DE GUVERNARE– MAŞINA INSTALAŢIEI (SERVOMOTORUL) are

rolul de a amplifica impulsurile primite de la timonă şi de a le trimite la cârmă.

– MAŞINA INSTALAŢIEI poate fi:– Cu vapori– De tip electromotor reversibil– De tip electropompă

– De regulă aceasta este instalată într-un compartiment aflat în apropierea cârmei

INSTALAŢIA DE GUVERNARE– ECHEA- are ca rol mişcarea axului cârmei după

comenzile primite de la timonă • Echea dreaptă• Echea sector simplu• Echea cu sector dinţat

INSTALAŢIA DE GUVERNARE– CÂRMA-piesa

fixată la pupa navei care stă în apă, fiind organul activ al instalaţiei asupra căreia se exercită presiunea apei.

– Pana cârmei (safran)(5)

– Ramă metalică(4)– Axul cârmei (2)– Etambreu(1)– Ţîţîni(6)– Picior(3)

INSTALAŢIA DE GUVERNARE– Cârmele se pot clasifica:a. După modul de fixare pe ax 1.Necompensată

2.Semicompensată 3.Compensată

INSTALAŢIA DE GUVERNAREb. După modul de fixare pe corpul navei

• Articulate pe etambou• Sprijinite pe talpă în caprodină• Suspendate

c. După modul de construcţie• Forma plană• Cu profil hidrodinamic• Tip fluvial• Cârma difuză

d. După conturul safranului• Dreptunghiulare• Trapezoidale• Alte forme

INSTALAŢIA DE GUVERNARECÂRME(exemplu)a-cîrmă dreptunghiulară

necompensatăb-cîrmă dreptunghiulară

compensatăc-cîrmă semisuspendată

semicompensatăd-cîrmă suspendată

compensatăe-cîrmă semisuspendată

semicompensată cu formă combinat trapezoizală

INSTALAŢIA DE GUVERNAREAXIOMETRE-aparate mecanice sau electrice care

permit în orice moment să se cunoască unghiul pe care îl face pana cârmei cu axul longitudinal al navei

DISPOZITIVE DE ACŢIONARE MANUALĂ ASUPRA CÂRMEI• Sistemul de comandă de rezervă• Sistemul de comandă cu palancuri• Sistemul de comandă cu cabestanul

INSTALAŢIA DE GUVERNARE• SCHEMA BLOC INSTALAŢIE DE GUVERNARE ÎN

CIRCUIT DESCHIS

• SCHEMA BLOC INSTALAŢIE DE GUVERNARE ÎN CIRCUIT ÎNCHIS

INSTALAŢIA DE GUVERNAREACŢIONARE INSTALAŢIEI DE

GUVERNARE• EFECTUL CÎRMEI CAUZAT DE

PRESIUNEA STATICĂ (DEPINDE DE ADÎNCIME ŞI ESTE UNIFORMĂ PE AMBELE FEŢE ALE CÎRMEI,NU INFLUENŢEAZĂ INDIFERENT DE POZIŢIA CÎRMEI)

PRESIUNEA DINAMICĂ (IA NASTERE CÎND NAVA ESTE ÎN MIŞCARE ŞI PANA CÎRMEI ESTE ÎNCLINATĂ.ÎN ACEST CAZ PEO PARTE AVEM SUPRAPRESIUNE IAR PE CEALALTĂ O PRESIUNE MAI MICĂ.ACEASTĂ DIFERENŢĂ DE PRESIUNEDĂ NAŞTERE UNEI FORŢE R CARE REPREZINTĂ REZULTATA PRESIUNII NORMALE A LICHIDULUI ASUPRA SAFRANULUI-REZISTENŢA CÎRMEI-DETERMINĂ EFECTUL CÎRMEI

GUVERNARE• R acţionează ca forţă

utilă şi generează efectul cîrmei prin componenta longitudinală-r şi componenta transversală- R*

GUVERNARE• r-măreşte rezistenţa la înaintare+reduce

viteza(acîionează în sensulşi pe direcţia filoanelor de apă).

• R*-are efect de giraţie,ea abate pupa navei în bordul opus în care s-a pus cîrma.

INSTALAŢIA DE GUVERNAREGUVERNARE NAVEI

• Timonier-guvernarea navei• Ordinele pe care le execută se referă la

drumul compas sau la un aliniament pe care timonierul trbuie să guverneze nava,atunci cînd se navigă în drum drept şi la poziţia cîrmei atunci cînd se execută diferite manevre cu nava(acostare ,ancoraj e.t.c.)

– Guvernarea navei la compas se realizează venind cu timona tot timul după roză,cu unghiuri mici de cîrmă-cum începe roza să se rotească se roteşte şi timona în acelaşi sens.

- Guvernarea pe un aliniament sau obiect vizibilfoloseşte următorii indici-

a- în locul linei de credinţă –bastonulprova.b-în locul rozei compasului-obiectul.

Pe timpul guvernării timonierul menţine bastonul pe obiect.

• Comenzi cu indicarea precisă a sensului şi unghiului de cîrmă.

EXEMPLUCÎRMA DREAPTA 7 PUNCTE• Comenzi cu indicarea sensului,fără indicarea

unghiului de cîrmă.EXEMPLUCĂRMA DREAPTA LA DRUM 20 DE GRADE• Comenzi fără indicareasensului şi unghiului de

cîrmă.EXEMPLUGUVERNEAZĂ PE ALINIAMENTUL FARULUI

INSTALAŢIA DE GUVERNAREPREGĂTIRE

• SE VERIFICĂ TRASEUL CÎRMĂ –SERVOMOTOR.

• SE VERIFICĂ MAŞINA CÎRMEI.• SE PUNE CÎRMA ÎN ZERO ŞI SE

VERIFICĂ INDICAŢIA AXIOMETRULUI.• SE MIŞCĂ CÎRMA ŞI SE OBSERVĂ

DACĂ SERVOMOTORUL ACŢIONEAZĂ ŞI AZIOMETRUL INDICĂ CORECT.

INSTALAŢIA DE GUVERNARE PREGĂTIRE

• SE MANEVREAZĂ TIMONA LA POZIŢIA CÎRMA BANDA URMĂRINDUSE DACĂ MIŞCAREA CÎRMEI SE FACE UŞOR.

• SE MANEVREAZĂ TIMONA DIN POZIŢIA BANDĂ ÎNTR-UN BORD ÎN POZIŢIA BANDĂ ÎN CELĂLALT BORD-SE MĂSOARĂDURATA TRCERII CÎRMEI DINTR-UN BORD ÎN ALTUL.

INSTALAŢIA MODERNE DE GUVERNARE-DISPOZITIVE DE

GUVERNARE ÎN PROVA1. -ELECTROMOTOR2. -AX3. -CILINDRU CU

POMPA REVERSIBILĂ

4. TUBULATURI ORIENTATE TRANSVERSAL

INSTALAŢIA MODERNE DE GUVERNARE-DISPOZITIVE DE

GUVERNARE ÎN PROVA

INSTALAŢIA MODERNE DE GUVERNARE-CÎRME ACTIVE

1-CHILĂ PRELUGITĂ2-DUZĂ3-NERVURI ALUNGITĂ4-STABILIZATOR

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCAREAnsamblu de sisteme mecanice care au ca scop

învingerea forţelor gravitaţionale, în prezenţa frecărilor, în vederea deplasării pe verticală sau orizontală a unei greutăţi.

La bordul navelor se folosesc două tipuri de instalaţii de încărcare:• Cu bigi navale:

– Uşoare– Grele

• Cu cranice

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARECONDIŢII:

• Să asigure productivitatea şi suprafaţa mare de deservire

• Gabarit şi greutate mică a poziţii coborâte ale centrului de greutate

• Intervenţia muncii manuale să fie limitată• Timp de pregătire pentru punerea în funcţiune şi

amarare de marş să fie minim• Să permită funcţionarea în condiţii simultane de

asietă şi bandă de 5 grade sau mai mult

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARECU BIGI

• Biga navală• Procesul de manipulare a mărfurilor generale la

încărcarea navei comportă o serie de operaţii dintre care enumerăm: formarea coţadei pe cheu sau în depozit, aducerea coţadei sub cârligul de încărcare - transport pe orizontală -, prinderea în cârligul de încărcare – sarcina -, ridicarea coţadei, transportul pe orizontală în cârlig, de la cheu până deasupra gurii de magazie, coborârea în magazie, desfacerea coţadei din cârlig, stivuirea mărfurilor pe locul destinat din magazie.

• Din operaţiile amintite, ridicarea coţadei, transportul pe orizontală în cârlig până deasupra gurii de magazie şi coborârea în magazie se execută cu bigile navei. Bigile sunt dispuse la bord în imediata apropiere a hambarelor navei şi pot lucra independent sau cuplate două câte două.

PĂRŢI COMPONENTE• Coloana bigii• Biga propriu-zisă• Greementul bigii

– Balansina– Braţele bigii

• Palancul de sarcină• Mecanismele de manevră

• Greementul (manevre curente) bigii este format dintr-o serie de manevre destinate să asigure manevra bigii în plan vertical sau orizontal şi totodată să fixeze biga şi să o susţină în poziţie de lucru.

• Palancul de sarcină (cargo whip/hook) – este destinat manevrei greutăţilor. Macaraua superioară a palancului de sarcină se prinde de armătura capătului superior al bigii. Capătul trăgător al palancului de sarcină iese prin macaraua superioară sau prin cea inferioară, după modul de funcţionare al palancului, şi este dirijat prin pasticile de ghidare la tamburul vinciului de marfă. Sub macaraua inferioară a palancului de sarcină se agaţă „prinde” cârligul de sarcină sau ganciul bigii. Sârma ce participă se numeşte sârma de încărcare. (vezi figura)

• ( Palanc = corp/două plăci laterale/lemn, rai(rolă de tablă), zbir (sistem) de fixare).

• (Macara = scripete complex)

• Mecanismele de manevră – sunt constituite din troliile balansinelor şi vinciurilor de marfă, destinate a manevra curenţii trăgători ai palancurilor balansinei, gaiurilor şi palancului de sarcină. Troliile balansinelor sunt instalate la baza coloanelor de susţinere a bigilor şi pot fi acţionate independent sau de către vinciurile de marfă prin intermediul unui cablu de transmisie. Sunt prevăzute dispozitive cu clichet pentru evitarea desfăşurării cablului în cazul decuplării vinciului sau deconectarea curentului electric. Pe tamburul troliului, capătul trăgător al balansinei trebuie să aibă înfăşurate minimum 3 spire de cablu în poziţie de lucru, la unghiul maxim de înclinare.

• Vinciurile de marfă – pot fi acţionate cu abur, electric sau hidraulic şi au rolul de a manevra palancul de sarcină prin intermediul capătului trăgător înfăşurat pe tamburul vinciului. Vinciul de marfă are şi tambur pentru parâme la fiecare capăt al axului pentru diferite manevre la bord, inclusiv pentru manevrarea navei. Vinciurile electrice au frână de mână sau de picior, folosite mai ales pentru reglarea vitezei de ridicare sau de coborâre a greutăţilor şi pentru stopare. De asemenea, aceste vinciuri dispun de o frână automată pentru oprirea manevrei în cazul întreruperii curentului din cauza unei defecţiuni.

Folosirea unei singure bigi (single boom):

Folosirea a doua bigi cuplate sau bigi în telefon (union purchase):

BIGA UŞOARĂ

CALITĂŢILE DE LUCRU ALE BIGII• Bătaia bigii (raza de acţiune)• Unghiul de înclinare al bigii • Suprafaţa de deservire a bigii

FUNCŢIONARE:• Se verifică curenţii şi palancurile• Se virează balansina • Manevra braţelor (gaiuri şi contragaiuri)• Filarea curentului de sarcină• Se virează curentul palancului de sarcină• Manevra braţelor (gaiuri şi contragaiuri)

LUCRUL ÎN TELEFON

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARECU CRANICE (MACARALE DE BORD)

• Au apărut ca o necesitate a staţionării navelor pentru o perioada cât mai scurtă sub operaţiuni de încărcare/descărcare

• PĂRŢI COMPONENTE:– Braţul macaralei - mecanism de rotire– Roata pinion - vinci de sarcină– Postament - vinci de balansină– Coloana de susţinere - post de comandă

• Coloana, care are rolul de suport, este prevăzută la partea superioară cu raiurile palancului de sarcină şi de balansină.

• Cranicele instalate în planul diametral• Sistemul cranicelor mobile în sens

longitudinal• Sistemul cranicelor mobile în sens

transversal

• AVANTAJE FAŢĂ DE BIGI– Posibilitate superioară de intervenţie directă– Productivitate mare– Stare permanentă de pregătire pentru lucru– Efectuare sumultană a trei mişcări– Vizibilitate sporită– Posibilitatea operării cu graifer

• DEZAVANTAJE:– Cost iniţial mare– Necesitate personal calificat– Sensibilitate a braţului

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

Ansamblu de piese, mecanisme şi dispozitive cu ajutorul cărora este realizată deplasarea navei prin apă în scopul îndeplinirii misiunii pentru care a fost construită.

PĂRŢI COMPONENTE:– MAŞINI

• PRINCIPALE• AUXILIARE

– LINII DE ARBORI– PROPULSOARE

INSTALAŢIA DE PROPULSI- MAŞINI PRINCIPALE ŞI AUXILIARE

• Maşina reprezintă instalaţia ce produce energia mecanică necesară deplasării navei.

• După instalaţia de propulsie, maşina navală sau instalaţia de forţă a navei se clasifică în:

a)Instalaţia de propulsie cu gaze:– motoare cu ardere internă– cu turbine cu gaze– combinate

b) Instalaţia de propulsie cu vapori:– cu turbine– cu maşini alternative– combinate– cu turbine cu abur ce utilizează energia atomică

INSTALAŢIA DE FORŢĂ: maşina principală sau motoarele auxiliare care au rolul de a realiza transformarea energiei combustibilului folosit în energia mecanică, electrică sau hidraulică necesară deplasării navei.

Instalaţiile de forţă navală se pot clasifica după natura fluidului motor:

– Instalaţii de propulsie cu vapori– Instalaţii de propulsie cu gaze

• Instalaţii de propulsie cu vapori:– Cu turbine– Cu maşini alternative– Combinate– Cu turbine cu aburi

• Instalaţii de propulsie cu gaze:– Cu motoare cu ardere internă– Cu turbine cu gaze– Combinate

• Instalaţii de propulsie cu turbine foloseşte un agent termic (abur sau gaze)

Turbinele cu aburi :– Căldarea– Turbina propriu-zisă

• Parte fix (stator)• Parte mobilă (rotor cu palete)

– Reductorul– condensatorul

• Turbinele cu aburi :– Camera de ardere– Turbina – Reductorul– Compresorul

Instalaţia de propulsie cu motoare cu ardere internă: motoare termice în interiorul cărora se realizează transformarea energiei gazelor în energia mecanică

Motoarele cu ardere internă se compun din:– Organe fixe (placă de bază, carterul, blocul

cilindrilor şi chiuloasă);– Organe mobile (pistonul, biela şi arborele cotit)

Clasificarea motoarelor cu ardere internă:– După ciclul motor

• Motoare în patru timpi• Motoare în doi timpi

- După modul în care se realizează amesteculCarburant:

- Cu formarea amestecului în afara cilindrilor- Cu formarea amestecului în interior prin

injectarea combustibilului în aerul comprimat din interiorul cilindrilor

– După felul aprinderii:• Motoare cu aprindere prin scânteie• Motoare cu autoaprindere (diesel)

– După modul de aşezare al cilindrilor:• În linie• În V,W,U

– După sensul de rotaţie:• reversibile• Ireversibile

– După numărul de rotaţii:• Lente (100-150 rot/min);• semirapide (350-500 rot/min);• rapide (1000-1500 rot/min);

INSTALAŢIA DE PROPULSIEDEFINIŢII ŞI EXPLICAŢII

– Maşini auxiliare – maşini care asigură funcţionarea maşinilor principale, alimentarea navelor cu energie electrică şi alte feluri de energie, precum şi funcţionarea sistemelor şi instalaţiilor supuse supravegherii R.N.R.

– Maşini principale – sunt maşinile care antrenează propulsoarele navei.

– Compartimentul maşini – încăpere în care se găsesc maşinile principale, iar pe navele cu instalaţie de propulsie electrică şi generatoarele principale

INSTALAŢIA DE PROPULSIEDEFINIŢII ŞI EXPLICAŢII

– Comandă de la distanţă – posibilitatea de a schimba de la distanţă turaţia şi sensul de rotaţie, precum şi pornirea şi oprirea maşinilor.

– Post de comandă local – locul prevăzut cu organe de comandă, aparate de măsură şi control, dacă este necesar şi mijloace de comunicaţie destinate comenzii. Acest post este amplasat fie în apropierea maşinii respective, fie este montat direct pe aceasta.

– Post de comandă comun – post utilat cu a.m.c., dispozitive de alarmă în caz de avarii, cu mijloace de comunicaţii în scopul comenzii concomitente a două sau mai multe maşini principale.

– Post de comandă central – post în care se află dispozitivele de telecomandă ale maşinilor principale şi auxiliare, ale elicelor cu pas reglabil, ale propulsoarelor cu palete (VOITH – SCHNEIDER), precum şi a.m.c., mijloacele de comunicaţie şi aparatura de semnalizare preventivă a avariilor.

INSTALAŢIA DE PROPULSIEPUTEREA MAŞINILOR PRINCIPALE

– La navele flotei tehnice cu zonă de navigaţie nelimitată şi zonă de navigaţie limitată „1”, puterea maşinilor principale trebuie să asigure navei o viteză de marş (economică) de cel puţin 7 Nd.

– Pentru o bună manevrabilitate a navei, în condiţii normale de exploatare, maşinile principale trebuie să asigure posibilitatea marşului „ÎNAPOI”.

– Instalaţia principală de propulsie trebuie să poată menţine, în marş liber înapoi, cel puţin 70% din turaţia de calcul la marş înainte pentru un interval de cel puţin 30 minute.

– La instalaţiile principale de propulsie cu transmisii reversibile, elice cu pas reglabil sau la instalaţiile electrice de propulsie, mersul înapoi nu trebuie să ducă la supraîncărcarea maşinilor principale.

INSTALAŢIA DE PROPULSIECONDIŢII DE MEDIU PENTRU

FUNCŢIONARE• Înclinări:

– bandă permanentă (canarisire) în orice bord până la 15grade;– asietă de durată ….. 5grade;– ruliu…… +/- 22,5grade cu perioada 7-9 secunde;– tangaj …. +/- 7,5grade

• Temperaturi:– aer: compartimente închise 0gradeC - + 45gradeC;– apă: mediul de răcire apă de mare + 32gradeC;

• Zgomot:– compartimentul maşini cu supraveghere continuă: nivel zgomot

maxim 90 dB;– cameră comandă maşini: nivel zgomot maxim 75 dB;– ateliere: nivel zgomot maxim 85 dB;

INSTALAŢIA DE PROPULSIEDISPOZITIVE DE COMANDĂ

• Amplasarea dispozitivelor de pornire şi inversare a sensului de marş trebuie să asigure posibilitatea pornirii şi inversării fiecărei maşini de către un singur om.

• Sensul de deplasare a manetelor şi a roţilor de comandă trebuie să fie marcat prin săgeţi şi inscripţii indicatoare.

• Telegraful din compartimentul maşini trebuie să fie prevăzut cu sistem de blocare pentru a se exclude posibilitatea funcţionării în sens diferit de cel prescris.

INSTALAŢIA DE PROPULSIEPOSTURI DE COMANDĂ

• La instalaţiile constând din două sau mai multe maşini principale care acţionează aceeaşi linie de arbori, trebuie să se prevadă un post de comandă comun.

• Telecomanda maşinilor principale şi a propulsoarelor trebuie efectuată numai de la un singur post de comandă.

• Telecomanda maşinilor principale de la COMANDA DE NAVIGAŢIE trebuie să fie realizată, de regulă, printr-un singur element de comandă (pârghie, roată, maneta telegrafului).

• Postul central de comandă şi posturile locale de comandă ale maşinilor principale trebuie să fie echipate cu un indicator care să arate regimul de lucru al maşinilor principale cerut de la puntea de comandă

INSTALAŢIA DE PROPULSIEMIJLOACE DE COMUNICARE

• DOUĂ MIJLOACE DE COMUNICARE INDEPENDENTĂ

INSTALAŢIA DE PROPULSIEPOSTURI DE COMANDĂ

INSTALAŢIA DE PROPULSIELINIILE DE ARBORI

• Linia axială (de arbori) transmite energia mecanică de la maşină la propulsor.

• Liniile de arbori cuprind:• Arborele de împingere• Arborele intermediar• Arborele portelice

• Bucşa de protecţie a arborilor portelice trebuie confecţionată din aliaje cu o rezistenţă mare la coroziune în apa de mare.

• Se recomandă folosirea unor bucşe de protecţie continue pe toată lungimea arborelui portelice.

• * TUBUL ETAMBOU – tub metalic prin care arborele elicei iese din bordaj. La perete pupa este etanşat cu o presetupă*.

• * PRESETUPĂ – garnitură de etanşare a corpului navei în locul în care iese fie axul cârmei, fie arborele portelice.

INSTALAŢIA DE PROPULSIEPROPULSOARE

• Propulsoarele sunt de două categorii:– ACTIVE– REACTIVE

• Tipuri de propulsoare reactive:– CU PALE – rama, roata cu zbaturi,

propulsorul cu aripioare, elicea– HIDROFUGE – propulsorul cu jet,

hidromotorul

INSTALAŢIA DE PROPULSIEELICEA

• Este propulsorul hidraulic reactiv, compusă dintr-un număr de pale fixate pe un butuc comun şi dispuse simetric faţă de axa de rotaţie, care produce forţa de împingere prin ÎNŞURUBARE în apă.

• Elicea este amplasată la pupa navei în planul diametral, la capătul axului portelice înafara corpului navei sub linia de plutire

• În general, elicele pot avea un număr de 2 până la 9 pale şi sunt confecţionate din fontă, alamă, bronz, oţel carbon şi inoxidabil.

• După modul de construcţie elicele se împart în:– elice turnată: palele şi butucul dintr-o singură piesă– elice asamblată: palele fixate ulterior pe butuc

• Caracteristicile elicei sunt:• Pasul elicei: spaţiul parcurs de marginea exterioară a elicei în

mişcarea se translaţie efectuată de-a lungul axei de rotaţie în timpul unei rotaţii complet. Practic este distanţa parcursă de navă la o rotaţie a elicei.

• Diametrul elicei: diametrul cercului descris de marginea exterioară a palei în timpul rotaţiei.

• Sensul de rotaţie: stânga sau dreapta cum privim dinspre pupa.

• După felul pasului elicele se clasifică în:– elice cu pas constant– elice cu pas variabil (pale mobile pe butuc

care îşi schimbă unghiul în funcţie de manevra dorită)

• Sensul de rotaţie al elicei poate fi stânga sau dreapta.

• Pe lângă modelul clasic de elice se mai întâlnesc şi elice în duză şi elice în tunel.

INSTALAŢIA DE PROPULSIEEFECTUL ELICEA

INSTALAŢIA DE PROPULSIEEFECTUL ELICEI

SIAJUL

INSTALAŢIA DE PROPULSIESCHEMĂ BLOC

INSTALAŢIA DE PROPULSIEAMPLASARE GENERALĂ

INSTALAŢIA DE STINS INCENDII-STINGĂTOARE DE INCENDIU

INSTALAŢIA DE STINS INCENDII

• Din punct de vedere al maselor şi gabaritelor:A-stingătoare portative – masa acestor stingătoare

nu depăşeşte 23 kgB-stingătoare transportabile – masa şi gabaritul

mare determină montarea (instalarea) stingătoarelor respective pe şasiu metalic prevăzut cu roţi necesitând cel puţin doi servanţi pentru punere în funcţiune

INSTALAŢIA DE STINS INCENDIISimboluri şi culori de identificare:

albP,pfPulbere normală(clasele b şi c)

negrugGaz inert(dioxid de carbon)

galbensmSpumă mecanică

galbenscSpumă chimicăalbastruapApă

Culoare de identificare (fond etichetă)

Indicativul substanţei de stingere

Substanţa de stingere

INSTALAŢIA DE STINS INCENDIIcontinuare)

verdehHidrocarburi halogenate(halon)

albpmPulbere specială(clasa d)

INSTALAŢIA DE STINS INCENDIU.

• După modul de realizare a presiunii interioare necesară refulării agentului de stingere

• CU AUTOEVACUARE: agentul schimbător este îmbuteliat sub presiune (exemplu: stingătorul cu CO2)

• CU AUTOGENERARE: în urma producerii reacţiei chimice se creează presiunea interioară necesară refulării (exemplu: stingătorul cu spumă chimică)

• CU BUTELIE: gazul (CO2) este îmbuteliat separat sub presiune. În momentul punerii în funcţiune, este eliberat în corpul stingătorului (exemplu: stingătorul cu spumă mecanică, apă pulverizată, pulberi stingătoare)

• CU PRESIUNE PERMANENTĂ: gazul (N2 de regulă), sub presiune, se află în contact direct cu substanţa de stingere (exemplu: stingătoare cu pulberi sau haloni)

INSTALAŢIA DE STINS INCENDIU

INSTALAŢIA DE STINS INCENDII-Tipuri de stingătoare portative

• Stingătorul cu spumă chimică „SC 9” STAS 2011-81

• capacitate: 12 litri• compunere: 2 părţi

• Stingătorul cu spumă chimică „SC 9NF” STAS 2011-81

• destinat pentru mijloace de transport naval şi feroviar (N.F)

• se deosebeşte de „SC 9” prin prezenţa tijei prevăzută cu un dop tronconic care asigură stingătorul pe timpul trepidaţiilor, înclinărilor, vibraţiilor care se pot produce atât la bordul navei sau pe tren

• Stingătoare transportabile cu spumă chimică „SC 90” şi „SC 180” STAS 4607-84

• Compunere (alcătuire):– CORPUL STINGĂTORULUI– TUBUL CENTRAL– ŞASIUL METALIC

• Stingătorul cu dioxid de carbon G1, G2, G3, G6, STAS 9752-86

Stingătorul transportabil cu dioxid de carbon G10 şi G2x10

Compunere:• una sau două butelii pentru dioxid de carbon cu

capacitatea de încărcare 10 kg fiecare, confecţionate din oţel

• difuzorul• şasiul metalic prevăzut cu două roţi• Funcţionarea este aceeaşi ca la stingătorul G1,

G2, etc.

• 1 – recipient• 2 – butelie cu CO2• 3 – membrană• 4 – tub protecţie• 5 – dop filetat• 6 – cui percutor• 7 – resort• 8 – siguranţă• 9 – ajutaj• 10 – ventil

Stingătorul cu praf şi dioxid de carbon

• Descriere stingător de incendiu cu praf si dioxid de carbon

Cerinţe ale instalaţiilor navale de stingere a incendiului:

• să fie oricând gata de funcţionare• prin funcţionarea lor să nu intensifice arderea• să prezinte siguranţă în funcţionare• să aibă mijloace de acţionare locală şi de la

distanţă precum şi posibilităţi de control• să nu fie periculoase pentru oameni, iar

substanţele stingătoare să-şi menţină proprietăţile stingătoare la depozitare îndelungată

Instalaţia de stingere cu apăInstalaţia de stingere a incendiului cu apă,

poate fi:1-cu JET DE APĂ2-cu STROPIRE (sprinklere, drencere,

pulverizatoare)3-cu PERDELE DE APĂ

INSTALAŢIA DE STINS INCENDII CU APĂ

1 2 3 4

1 21 11 4

1 81 91 61 7

1 58 9

După diametrul interior manicile se clasifică astfel:• TIP A – 102 mm• TIP B – 76 mm• TIP C – 52 mm• TIP D – 26 mm

• Racordul internaţional de apă (dimensiuni flanşă)

132 mm

178 mm

14,5 mm

• Instalaţia de stingere cu drencere

Capăt de drencer

Rozetă de pulverizare

INSTALAŢIA DE STINS INCENDII CU SPUMĂ MECANICĂ

EU M P L E R E

M a g is t r a la d e a e r

Instalaţia de stingere cu haloni

Instalaţii de stingere cu CO2

P e r e t e c o m p a r t i m e n t u l m a ş i n i

S p r e î n c ă p e r i l e p r o t e j a t e

BIBLIOGRAFIE

Prezenta lucrare a folosit ca surse de infoemare următoarele lucrări ce pot fi consultate şi de către studenţi participanţii la curs:

• Teoria şi tehnica transportului maritimAnton Beziris şi Gheorghe Bamboi-Editura Tehnică 1987

• The Admirality Manual of Seamanship-Vic Vance The Nautical Institute 2009

• Marinărie-construcţia navei şi instalaţii de bord-Note de curs- CERONAV

Dan Stelian Popa şi Cristina Şchiopu• ABC-ul marinarului –Dumitru Manole-Editura Sport Turism

1974• Marinărie-manual pentru clasa a X a Licee Industriale cu

profil marină

BIBLIOGRAFIE

• Curs- nave şi instalaţii de bordMihai Pînzariu, Dumitru Munteanu, Petre Chiţu,

Haralambie Stanca• The Oxford Companion to Ships and the

Sea- Peter Kemo- Oxford Univeritz PressŞI DEASEMENEA ORICE LUCRARE DE

PROFIL PE CARE AŢI DESCOPERITO ÎN BIBLIOTECA U.M.C. ÎN CADRUL LUCRĂRII DE LABORATOR NUMĂRUL1

MARINARIE 2 INSTALATII NAVALE

Documents

Transcript of MARINARIE 2 INSTALATII NAVALE

Instalatii Navale de Bord - Instalatia de Ancorare

Instalatii Navale de Punte - V. Ceanga, A.Lungu, C.Paraschivescu, C.Ploeasteanu.pdf

Masini Si Instalatii Navale - Dragalina, Costiniuc, Florea, Dancu

CALDARI NAVALE

Mar Marinarie

Tim Marinarie

Marinarie Agrement

motoare navale

Instalatii Navale LNG LPG

Instalatii Navale - Elemente de Calcul Numeric Si Proiectare

instalatii navale

TEMATICĂ EXAMENULUI DE DIPLOMĂ - anmb.ro · PDF fileINSTALAŢII NAVALE DE BORD 3.1.1.Instalatii navale (rol funcţional, scheme, elemente componente, parametrii functionali, reguli

Separatoare navale

UNIO Satu Mare · Instalatii de ridicat: Diversi beneficiari Industria navala : DMT Galati Principalele produse exportate sunt: Echipamente navale, utilaje pentru industria metalurgica,

Armaturi Navale

Bazin Intrebari Marinarie

girocompase navale

KMBT C284-20170901084136 Precizari... · Tehnician constructii navale Tehnician aviatie Tehnician instalatii de bord (avion) Tehnician prelucräri la cald OMECI 4857/31.08.2009 OMEC

calitate.univ-ovidius.rocalitate.univ-ovidius.ro/docs/rapoarte-de-autoevaluare...instalatii si echipamente navale profesor universitar conferentiar univ. lector univ. preparator univ.

comunicatii navale gmdss