comunicatii navale gmdss

171
ACADEMIA NAVALA „MIRCEA CEL BĂTRÂN” FACULTATEA DE MARINĂ CIVILĂ DEPARTAMENTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ REDUSĂ GMDSS BĂDĂRĂ NICOLAE

description

GMDSS

Transcript of comunicatii navale gmdss

Page 1: comunicatii navale gmdss

ACADEMIA NAVALA „MIRCEA CEL BĂTRÂN” FACULTATEA DE MARINĂ CIVILĂ

DEPARTAMENTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ REDUSĂ

GMDSS

BĂDĂRĂ NICOLAE

Page 2: comunicatii navale gmdss

CUPRINS

INTRODUCERE Obiectivele cursului Concepţia curriculară Scopul unităţi de învăţare

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE I Obiective SECŢIUNEA 1 -a Introducere ....................................................................... 7 1.2 Conceptul de bază al GMDSS –ului……………............. 7 SECŢIUNEA a 2-a. Cerinţe minime de echipament GMDSS pentru

nave……………………………………………………... 11

SECŢIUNEA a 3-a Sistemul pentru apelare digitală selectivă (DSC)............. 15 3.1 Introducere……………………………………………… 15 3.2 Structura unei secvenţe de apel DSC………………….... 16 3.3 Procedura DSC pentru VHF, MF şi HF………………… 18 SECŢIUNEA a 4-a Comunicaţii de distress non – GMDSS ………………… 23 4.1 Comunicaţiile de distress R/T (radio/telefon)…………... 23 SECŢIUNEA a 5-a. Rapoarte despre nave…………………………………… 30 SECŢIUNEA a 6-a. Frecvenţe utilizate în comunicaţiile maritime ………….. 33 6.1 Destinaţia principalelor frecvenţe………………………. 33 6.2 Supravegherea frecvenţelor…………………………….. 37 SECŢIUNEA a 7-a. Folosirea corectă a Ch. VHF pe mare (extras din

rezoluţia IMO A. 474 (XII)……………………………... 39

7.1 Ghid de folosire a VHF pe mare………………………... 39 Aplicaţii Teste autoevaluare

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE II Obiective SECŢIUNEA a 8-a. Comunicaţiile de urgenţă……………………………….. 41 SECŢIUNEA a 9-a. Comunicaţii de siguranţă ……………………….............. 44 SECŢIUNEA a 10-a. Codul Q ……………………………………………….... 46 SECŢIUNEA a 11-a. Procedurile NBDP (TELEX)…………………………… 53 SECŢIUNEA a 12-a. Scheme bloc de emiţătoare şi receptoare radio folosite în

echipamentele de comunicaţii maritime………………… 59

SECŢIUNEA a 13-a. Prescurtarea claselor de emisie…………………............. 64 SECŢIUNEA a 14-a Propagarea undelor radio……………………………….. 66 SECŢIUNEA a 15-a Exemple de proceduri de apelare……………………….. 74 SECŢIUNEA a 16-a. Sistemul de identificare automată………………............. 81 16.1 Obiectivele SIA………………………………….............. 81 16.2 Descrierea SIA………………………………….............. 81 Aplicaţii Teste autoevaluare

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE III Obiective SECŢIUNEA a 17-a. INMARSAT…………………………………………….. 94 17.1 Structura şi funcţiile sistemului…………………………. 94 17.2 INMARSAT-A…………………………………............. 97 17.3 INMARSAT-B………………………………………….. 107 17.4 INMARSAT-C………………………………………….. 109 17.5 INMARSAT-M…………………………………………. 117 17.6 INMARSAT FLEET……………………………………. 118

Page 3: comunicatii navale gmdss

7

7

17.7 INMARSAT FLEET 77………………………………… 122 SECŢIUNEA a 18-a. Serviciul de Informaţii Maritime (MSI)………………… 125 18.1 NAVAREA/METAREA………………………………... 126 18.2 NAVTEX. Echipamentul NAVTEX……………………. 127 18.3 INMARSAT- EGC Safety net………………………….. 129 SECŢIUNEA a 19-a. Sistemul COSPAS-SARSAT………………………….... 136 SECŢIUNEA a 20-a. INMARSATE…………………………………………… 141 SECŢIUNEA a 21-a Transpondere radar……………………………………... 143 SECŢIUNEA a 22-a Taxarea traficului……………………………………….. 144 Aplicaţii Teste autoevaluare ANEXA Nr. 1 GLOSAR……………………………………………. 149 BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………... 158

Page 4: comunicatii navale gmdss

1

INTRODUCERE

OBIECTIVELE CURSULUI 1.La terminarea cursului, cursanţii vor fi capabili sa transmită si sa recepţioneze corect si in timp util informaţii, utilizând subsistemele si echipamentele GMDSS in conformitate cu Regulamentul Radio (RR) si cu alte Convenţii sau Reglementari Internaţionale (SOLAS, STCW A-IV etc.); 2. Însusirea cunostinţelor despre GMDSS in conformitate cu ITU RR si cu specificaţiile tehnice ale diferitelor subsisteme. 3. Însusirea cunostinţelor de baza despre radiocomunicaţiile maritime, propagare, tipuri de comunicaţii, modulaţie. 4. Formarea unor deprinderi elementare privind depistarea si remedierea unor defecţiuni uzuale.

CONCEPŢIA CURRICULARĂ

Lucrarea de faţă îţi propune să asigure pregătirea de specialitate a viitorului ofiţer maritim navigator şi de management portual în domeniul comunicaţiilor navale.

Parcurgerea, înţelegerea şi însuşirea unităţilor de învăţare se realizeaze chiar şi fără a avea o bază despre comunicaţiile navale.

Parcurgerea acestei discipline de către studenţi este necesară în vederea pregătirii pentru obţinerea certificatului GOC.

După parcurgerea acestei discipline studenţii trebuie să fie în măsură să realizeze toate tipurile de comunicaţii disponibile cu ajutorul varietăţii de echipamente de comunicaţii navale prezente pe o navă, sa înţeleagă sistemul GMDSS.

SCOPUL UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE

Unităţile de învăţare au fost stabilite astfel încât să ajute cursanţii în primul rând sa înţeleagă marile tipuri de sisteme de comunicaţii, fiind realizate de la simplu la complex.

Acest curs vine să pună bazele sistemului GMDSS şi să ofere o pregătire complexă în domeniul comunicaţiilor navale necesară oricărui licenţiat în domeniul maritim naval.

Totodată unităţile de învăţare selectate conţin exemple care arată exact modul de aplicare al cunoştiinţelor teoretice la bordul navelor.

Ca disciplină de învăţământ, “GMDSS” este prezentă în toate planurile de învăţământ ale facultăţilor Academiei Navale “Mircea cel Bătrân”, ceea ce denotă importanţa deosebită a acesteia.

TEMATICA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE

Unitatea de învăţare 1 RADIO

Unitatea de învăţare 2 MSI

Unitatea de învăţare 3 INMARSAT

Page 5: comunicatii navale gmdss

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE I RADIO

CUPRINS Introducere Conceptul de bază al GMDSS –ului Cerinţe minime de echipament GMDSS pentru nave Sistemul pentru apelare digitală selectivă (DSC)

o Introducere o Structura unei secvenţe de apel DSC o Procedura DSC pentru VHF, MF şi HF

Comunicaţii de distress non – GMDSS Comunicaţiile de distress R/T (radio/telefon)

o Rapoarte despre nave Frecvenţe utilizate în comunicaţiile maritime

o Destinaţia principalelor frecvenţe o Supravegherea frecvenţelor

Folosirea corectă a Ch. VHF pe mare (extras din rezoluţia IMO A. 474 XII) o Ghid de folosire a VHF pe mare

OBIECTIVE: Să cunoască conceptul de bază al GMDSS –ului şi cerinţe minime de echipament

GMDSS pentru nave Să cunoască şi să utilizeze sistemul pentru apelare digitală selectivă (DSC) Să cunoască şi să realizeze comunicaţii de distress non – GMDSS, distress R/T

(radio/telefon) Să cunoască destinaţia şi supravegherea frecvenţe utilizate în comunicaţiile

maritime Folosirea corectă a Ch. VHF pe mare

Page 6: comunicatii navale gmdss

8

SECŢIUNEA 1 Introducere

1.1 Generalităţi Dezvoltarea sistemului maritim comercial este însoţită de creşterea fluxurilor de

informaţii, în interiorul sistemului cât şi în exterior. De aici, necesitatea unui sistem de comunicaţii maritime cu acoperire globală şi reguli respectate de toate componentele sistemului.

În 1974, prin convenţia SOLAS, se pun bazele unui sistem de comunicaţii de pericol şi siguranţa. Convenţia SOLAS din 1974 a devenit unul dintre principalele instrumente a IMO.

Sistemul de comunicaţii maritime folosit de majoritatea navigatorilor lumii până în 1992, aşa cum este descris în cap. IV al Convenţiei SOLAS din 1974 şi în reglementările radio ITU, necesită o supraveghere continuă a radiotelegrafiei Morse pe frecvenţa de 500 KHz pentru navele pasager, indiferent de mărime, şi a navelor cargo de până la 1600 tdw şi mai mult. Convenţia necesită o comunicare radiotelefonică pe frecvenţele de 2182 KHz şi 156,8 MHz (VHF – canalul 16) pentru navele pasager şi de mărfuri de 300 tdw şi peste.

Cu toate că sistemul s-a dovedit eficient peste ani, limitările rază mică de acţiune, alertare manuală şi supravegherea auditivă au devenit o problemă.

Avansul tehnologiei a condus membrii IMO la luarea deciziei de dezvoltare a unui nou sistem bazat pe tehnologia modernă şi automatizare.

Noul sistem este numit Sistemul global de urgenţe şi siguranţă şi a fost adoptat de IMO în 1988. El este automat şi asigură o cale de comunicare eficientă între nave – uscat şi nave – nave. Pentru alertă şi comunicaţiile radio ulterioare foloseşte mijlocirea radio terestră şi căi radio prin satelit.

Sistemul va fi aplicat tuturor navelor cargo de 300 tdw şi mai mari şi tuturor navelor de pasageri în voiaj internaţional, indiferent de mărime.

Cerinţele GMDSS pentru radiocomunicaţii sunt conţinute în noul cap. IV al SOLAS 1974. A fost o perioadă de tranziţie la noul sistem în scopul de a permite industriei anilor respectivi depăşirea tuturor problemelor de introducere a noului sistem. Tranziţia a început la 1 februarie 1992 şi s-a terminat la 1 februarie 1999. Implementarea graduală a debutat cu receptoarele NAVTEX pentru recepţia informaţiilor de siguranţă maritimă şi a EPIRB din 1 august 1993. În timpul perioadei de tranziţie, navele ce operau cu GMDSS au trebuit să corespundă cu reglementările din 1988 la cap. IV al SOLAS din 1974.

1.2 Conceptul de bază al GMDSS –ului

Conceptul de bază al GMDSS –ului (prezentat în figurile 1 şi 2) este acela că autorităţile de căutare şi salvare de la coastă, precum şi navele din imediata apropiere a navei, sau a persoanei în pericol vor fi alertate rapid către incident, astfel încât ei să participe la operaţiunile de căutare şi salvare cu o întârziere minimă. Sistemul este, de

Page 7: comunicatii navale gmdss

9

asemenea, folosit pentru comunicaţii de urgenţă şi siguranţă şi pentru trimiterea de informaţii de siguranţă maritime (avertizări şi previziuni de navigaţie şi meteorologice şi alte informaţii urgente de siguranţă). Cu alte cuvinte, orice navă este capabilă, indiferent de zona în care operează, să efectueze aceste comunicaţii care sunt esenţiale pentru siguranţa proprie a navei şi a altor nave ce operează în acelaşi zonă. În acest moment, fiecare guvern participant la Convenţia SOLAS referitoare la radiocomunicaţii pentru GMDSS ia măsuri pentru a înfiinţa staţii de coastă pentru servicii de comunicaţii radio terestre şi spaţiale, aşa cum au fost recomandate de Organizaţia Maritimă Internaţională şi toate navele ce sunt pe mare trebuie să fie capabile să:

a) transmită alerte de distress (pericol) navă-coastă prin cel puţin două mijloace diferite şi independente, fiecare folosind un serviciu de radiocomunicaţii diferit;

b) recepţioneze alerte de distress coastă-navă; c) transmită şi să recepţioneze alerte de distress navă-navă; d) transmită şi să recepţioneze comunicaţii de căutare şi salvare; e) transmită şi să recepţioneze comunicaţii on-scene; f) transmită şi să recepţioneze semnale pentru localizare; g) transmită şi să recepţioneze informaţii pentru siguranţa maritimă; h) transmită şi să recepţioneze radiocomunicaţii de la reţelele şi sistemele radio

de coastă; i) transmită şi să recepţioneze comunicaţii punte-punte.

Page 8: comunicatii navale gmdss

10

Tabelul 1.1 Zonele GMDSS

Descrierea Zonei

Distanţa Radio Frecvenţe EPIRB-uri Mijloc de

supravieţuire

A1 În interiorul razei de acţiune a staţiilor de coastă VHF

Depinde de înălţimea antenei de coastă VHF, aproximativ 20÷ 50Mm

VHF

156.525MHz (canalul 70) pentru DSC 156.8 Hz (canalul 16) RT

Fie banda L (1.6GHz) sau 406MHz COSPAS-SARSAT sau EPIRB VHF(după februarie 1999)

2182KHz 3023KHz 4125 KHz 5680 KHz 123,1MHz ch.6 ch.16

A2 În interiorul razei de acţiune a staţiilor de coastă MF

Aproximativ 50÷400Mm

MF VHF

Ca mai sus, plus, 2187.5 KHz DSC, 2182 KHz RT, 2174.5 KHz NBDP, 518 KHz NAVTEX

banda L (1.6GHz) sau 406MHz COSPAS-SARSAT

Ca mai sus

A3 În interiorul razei de acţiune a satelitului geostaţionar (INMARSAT)

70º N÷ 70º S

CF sau satelit MF VHF

Ca mai sus, plus, alertarea pe 1.5- 1.6 GHz sau ca în A1 şi A2, plus, toate frecvenţele HF

banda L (1.6GHz) sau 406MHz COSPAS-SARSAT

Ca mai sus

A4 Alte arii (în afară razei de acţiune INMARSAT)

La nord de 70º N sau la sud de 70º S

HF MF VHF

406MHz COSPAS-SARSAT

Ca mai sus

Sistemul GMDSS se bazează pe ideea folosirii a patru zone de comunicare maritime pentru a determina caracteristicile operaţionale a comunicaţiilor radio maritime:

A1 - O zonă cu acoperire radiotelefonică cu cel puţin o staţie de coastă VHF, în care sistemul DSC este disponibil. O astfel de zonă se extinde, de obicei, de la 30 la 50 mile marine de la uscat.

A2 - O zonă în afara zonei Al, cu acoperire radiotelefonică a cel puţin o staţie radio coastă MF, cu sistem DSC la dispoziţie. Această zonă se poate extinde până la 150 mile marine de la uscat, excluzând orice zonă A1 prestabilită. În mod practic, acoperirea satisfăcătoare poate fi adeseori extinsă până la aproximativ 400 mile marine de la uscat.

Page 9: comunicatii navale gmdss

11

A3 - O zonă în afara zonelor A1 şi A2, cu acoperirea unui satelit geostaţionar Inmarsat, în care se foloseşte sistemul de alertare automată. Această zonă se întinde între 70 0 latitudine nordică şi sudică, dar exclude zonele prestabilite A1 şi A2.

A4 – O zonă în afara zonelor A1, A2 şi A3, acoperită de cel puţin o staţie radio de coastă în gama HF cu sistemul DSC. Această zonă are acoperire globală.

Caracteristicile echipamentelor pentru nave depind acum de zona de navigaţie în care se deplasează nava. În plus, comunicarea navală în sistemul GMDSS necesită un sistem primar şi secundar de apelare de pericol. Aceasta presupune un sistem VHF, DSC ca sistem primar pentru o navă aproape de ţărm, suplimentată de un satelit EPIRB. O navă, într-o zonă departe de ţărm, poate dispune de un sistem DSC pe frecvenţă medie, DSC pe frecvenţă înaltă sau satelit Inmarsat pe post de sistem principal, suplimentat de un satelit EPIRB. Tipul de echipament pentru sistemul principal este determinat de zona de navigaţie folosită. Caracteristicile suport sunt definite în cap. IV în SOLAS pentru cele patru arii navale.

Page 10: comunicatii navale gmdss
Page 11: comunicatii navale gmdss

SECŢIUNEA a 2-a Cerinţe minime de echipament GMDSS pentru nave

Tabelul 2.1 Cerinţele pentru echipamentul GMDSS

Nr. crt.

Echipamente A1 A2 A3 A4

1 VHF cu DSC X X X X

2 SART (2) X X X X

3 NAVTEX A A A A

4 Receptor EGC B B B B

5 EPIRB X X X C

6 2-3 Staţii portabile VHF X X X X

7 Receptor de supraveghere pe2182kHz (până la 1 feb 1999)1 X X X X

8 2 tonuri de alarmare pe 2182kHz (până la 1 feb 1999) X X X X

9 MF R/T + DSC X X X

10 plus

11 Inmarsat A, B sau C X

12 HF R/T cu DSC şi telex X X

Observaţii: A - cerute numai în acele zone în care este disponibil serviciul NAVTEX. B - cerute numai în acele zone în care NU este disponibil serviciul NAVTEX; de asemenea, facilităţile de recepţie EGC sunt incluse în terminalul standard Inmarsat-C, C - EPIRB COSPAS-SARSAT pe 406 MHz.

1 administraţia poate extinde aceste cerinţe şi asupra navelor construite după 1 feb. 1997

Page 12: comunicatii navale gmdss

12

Fig. 2.1 Conceptul de bază al GMDSS

Toate navele trebuie să aplice GMDSS-ul începând cu 1 Februarie 1999. În ariile navale A1 şi A2, folosirea echipamentului va fi asigurat de una

dintre strategiile: - dublarea echipamentului, - întreţinere la bazele de pe uscat, - întreţinere pe mare

sau o combinaţie a celor de mai sus, după cum va fi aprobat de Administraţie. În ariile navale A3 şi A4, folosirea echipamentului va fi asigurat de

folosirea unei combinaţii de cel puţin două din cele de mai sus, după cum va fi aprobat de Administraţie.

RCC

CES

Article IRS MF HF VHF

RCC

Section 1 01 CRSMF HF VHF

REŢELE NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE

RCC-CENTRU DE

COORDONARE A SALVÃRII CES- STAbIlE DE COASTÃ CRS- STAŢiE

RADIO DE COASTÃ

REŢELE NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE

Staţie de coastă a şist. COSPAS

+SARSAT (LUT)

INMARSATCOPAS SARSAT SARSAT SARSAT

Page 13: comunicatii navale gmdss

13

Fig. 2.2 Modul de acţiune al centrului de coordonare a salvării

Personalul ambarcat trebuie să deţină certificate de specializare în comunicaţii maritime şi să aibă responsabilităţi de radiocomunicaţii în caz de pericol.

Prevederile Regulamentului Radio cer ca personalul staţiilor terestre şi navale, pentru care instalaţiile radio sunt obligatorii şi care folosesc frecvenţele şi tehnicile GMDSS, să includă cel puţin:

- pentru staţiile de la bordul navelor ce navigă în afara razei staţiilor de coastă VHF, luând în considerare prevederile SOLAS: un deţinător al unui certificat de radioelectronist clasa întâi sau a doua, certificate de operator general(GOC),

- pentru staţiile de la bordul navelor care navigă în raza staţiilor de coastă VHF, luând în considerare prevederile SOLAS: un deţinător al unui certificat de radioelectronist clasa întâi sau al unui certificat de operator general (GOC) sau al unui certificat de operator limitat (ROC).

CES

RCC

CRS MF HF VHF

REŢELE NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE

INMARSAT

Section 1.02 RECEPŢIE SEMNAL PERICOL

DACĂ ESTE POSIBIL SE COMUNICÃ CU NAVĂ ÎN PERICOL

DACĂ INCIDENTUL S-A PRODUS ÎN ZONA PROPRIE DE

RESPONSABILITATE

DACÃ INCIDENTUL S-A PRODUS ÎN ALTÃ ZONÃ DE

RESPONSABILITATE

Articl

DACĂ EXISTĂ UN ALT CENTRU RCC MAI BINE

PLASĂT PENTRU ASISTENŢĂ

ANUNTAREA NAVELOR DIN VECÎNÃTATE PRIN

BROADCASTS

COORDONAREA AŞISENŢEI NAVEI ÎN

PERICOL

CONŢINUAREA COMUNICÃRII CU NAVĂ

ÎN PERICOL PÂNÃ CE RCC ÎNTRÃ ÎN CONTACT

DIRECT

DACĂ ESTE UN ALT CENTRU RCC CARE ÎŞI ASUMÃ

RESPONSABILITATEA

TRANSFERUL RESPONSABILITÃŢILOR DE

COORDONARE CÃTRE ACEST CENTRU

DA

NU

DA

DA

Arti

MODUL DE ACŢIUNE AL CENTRULUI DE COORDONARE A SALVĂRII

Page 14: comunicatii navale gmdss

14

Efectul combinat al cererilor de întreţinere şi a personalului, în cele patru arii navale, este acela că trebuie să fie cel puţin doi deţinători GOC la bordul navelor ce navigă în zonele A2, A3 sau A4. Convenţia internaţională a standardelor de pregătire, certificare din 1978, amendată în 1995, cere ca toţi ofiţerii de punte să deţină un certificat de folosire a echipamentului de radiocomunicaţii.

Tabelul 2.3 Echipamentele de telecomunicaţii

VHF radiotelefon

Operează pe banda de 156 – 174 MHz. Canale duplex sunt disponibile pentru lucru navă/uscat şi simplex pentru navă/navă şi de rutină pentru apelare navă/uscat. Raza de acţiune maximă este 30 – 40 mile marine, în funcţie de înălţimea antenei

VHF DSC Operează pe canalul 70 şi este folosit şi pentru alerte de pericol, urgenţa, siguranţa maritima, rutină

VHF portabil

Comunicaţii de pericol un-scene

Aero-VHF Comunicaţii de pericol on-scene, cu aeronavele, în 121,5 MHz ,123 MHz

SART Sistem de căutare şi salvare ce operează pe banda X de 3 cm(9,3 – 9,5 GHz). Folosit să ajute căutarea bărcilor de salvare pentru localizarea supravieţuitorilor

NAVTEX Folosit să recepteze informaţii despre siguranţa navigaţiei(MSI) automat prin printarea directă în bandă îngustă de la staţiile selectate, folosind 518, 490 şi 4209,5 KHz

EPIRB

Radiofaruri de indicare a poziţiei în caz de pericol prin satelit ce operează pe 406 MHz prin reţeaua COSPAS-SARSAT şi pe 1,6 GHz prin reţeaua Inmarsat. DSC EPIRB operează pe canalul 70 VHF poate fi folosit în aria A1. Transmisiile EPIRB servesc pentru identificarea unei nave în caz de pericol pentru a informa RCC de incident şi să ajute la determinarea poziţiei supravieţuitorilor

MF/HF DSC

Folosite să monitorizeze frecvenţele de pericol ale DSC în benzile de 2, 4, 6, 8, 12 şi 16 MHz. Folosite de asemenea pentru apelări de rutină pe benzile de 2, 4, 6, 8, 12, 16, 18, 22 şi 25 MHz. DSC folosesc atât pentru a transmite alerte de pericol , urgenţa, siguranţa maritima, rutină cât şi recepţia confirmărilor pentru aceste alerte

MF/HF Transceiver

Cu facilităţi R/T şi telex pe toate benzile Maritime

Inmarsat-A/B

Folosit pentru comunicaţii de voce, telex, date, video şi fax ,via satelit

Inmarsat-C Asigură comunicaţii telex, date, email pe baza memorării şi retransmiterii. De obicei încorporează un receptor EGC pentru receptarea automată a informaţiilor de siguranţă maritimă via Serviciu Internaţional SafetyNETSM

2182 KHz watch-keeping

Receptor, ce este folosit pentru a asculta alarma formată din două tonuri pe 2182 KHz.

Alarm panel

Monitorizează alertele de pericol

Page 15: comunicatii navale gmdss

SECŢIUNEA a 3-a Sistemul pentru apelare digitală selectivă (DSC)

3.1 Introducere

Pentru a înţelege procedura de transmitere a mesajelor trebuie înţeleasă una din regulile principale de procedura şi anume, fiecare din cele patru tipuri de mesaje, Pericol, Urgenţă, Siguranţă şi Rutină se transmit în două etape: alerta DSC, şi transmiterea propriu-zisă a mesajului.

Apelul digital selectiv (DSC) este o parte integrată a GMDSS şi este folosit pentru transmiterea şi recepţionarea alertelor către nave şi staţiile de coastă. Sistemul DSC e foarte cuprinzător şi furnizează toate tipurile de alerte. Este de asemenea folosit de nave şi staţii de coastă pentru retransmiterea alertelor de distress şi pentru recepţia confirmărilor. Vechiul sistem de apelare, în caz de sinistru sau de urgenţă, implică, fie folosirea listelor de trafic, fie folosirea unor canale speciale, staţiile de navă având în permanenţă asigurată recepţia pe canalele de veghe (2182 KHz, 500 KHz sau canal 16 VHF).

Necesitatea de a putea apela direct o staţie de navă individuală, fără a solicita tuturor navelor să facă veghe pe diferitele canale de primejdie, a fost o cerinţă, vreme îndelungată.

Sistemul DSC este utilizat pentru a apela: a) navă individuală b) staţie de coastă individuală c) un grup de nave (dintr-o anumită arie geografică) d) toate navele Navele trebuie dotate cu echipament DSC capabil să funcţioneze în zona

în care se navigă. DSC în VHF - toate navele echipate GMDSS trebuie să aibă echipament

DSC-VHF pe canalul 70 pentru transmiterea şi recepţionarea alertelor către nave şi staţiile de coastă pentru alerta de pericol, urgenţă, siguranţă şi rutină.

DSC în MF (banda de medie frecvenţă) - toate navele dotate cu echipament GMDSS care navigă în zonele A2, A3 şi A4 trebuie să fie prevăzute cu echipamente care să permită lucrul pe frecvenţa de 2187,5 KHz pentru alerta de pericol, urgenţă şi siguranţă. Pentru apel DSC, mesaje de rutină, se recomandă frecvenţele 2189,5 KHz navă-coastă, 2177 KHz coastă - navă, reducând astfel traficul pe celelalte canale.

DSC în HF - navele dotate cu echipament GMDSS care navigă în zona A4 şi cele fără terminal INMARSAT care navigă în zona A3, trebuie să fie echipate cu echipament DSC pentru VHF şi MF. De asemenea, navele trebuie să fie echipate cu echipament DSC în HF pentru comunicaţii de pericol, urgenţă şi siguranţă între navă şi staţiile de coastă. DSC HF: 4207,5 KHz, 6312 KHz, 8414,5 KHz, 12577 KHz, 16304,5 KHz.

Page 16: comunicatii navale gmdss

16

3.2 Structura unei secvenţe de apel DSC

Recomandarea 541 CCIR (modificată) dă procedurile operaţionale ale sistemului DSC, formatul semnalului în diferite tipuri de DSC este specificat în Recomandarea 493 CCIR (modificată).

Pentru a realiza un apel complet DSC, operatorul radio trebuie să tipărească doar informaţiile relevante.

Tabelul 3.1 Structura unui apel DSC

Secvenţa de acord

Secvenţa de fazare

Specificarea formatului

Adresă Categoria Secvenţe de identificare

Mesajul 1

Mesajul 2

Mesajul 3

Mesajul 4

Sfârşitul secvenţei

Caracter pentru corectarea erorilor

Secvenţa de acord conţine o succesiune de puncte transmise pentru ca receptorul cu baleiaj să se poată acorda şi să oprească scanarea (baleierea, căutarea).

Secvenţa de fazare conţine o succesiune de semnale în fază menite să aducă receptorul în starea: gata pentru recepţionarea informaţiilor de la emiţătorul DSC.

Specificarea formatului reprezintă o secvenţă logică ce anunţă formatul mesajului:

a) tipul - mesaj de pericol, urgenţă, siguranţă, rutină; b) direcţia-mesaj către toate navele; c) mesaj către un grup de nave specificat (toate navele norvegiene de exemplu; d) mesaj selectiv pentru o anume navă; e) apel către un grup de nave dintr-o anumită zonă geografică. Adresa reprezintă codul (numărul) MMSI al navei sau staţiei de coastă

care este apelată. Excepţie fac apelurile către toate navele sau mesajele de pericol sau urgenţă.

Categoria este o secvenţă care specifică tipul mesajului: a) mesaj de primejdie (MAYDAY); b) mesaj de urgenţă (PAN-PAN); c) mesaj de siguranţă (SECURITE); d) mesaj important de trafic cu navele; e) mesaj de rutină. Secvenţa de identificare conţine codul numeric de identificare a navei

(numărul MMSI) (Maritime Mobile Service Identity) MMSI. Toate ţările participante la traficul mobil maritim şi care folosesc

echipamente GMDSS au alocate pentru participanţii la trafic numere

Page 17: comunicatii navale gmdss

17

MMSI – Maritime Mobile Service Identities – număr identitate pentru serviciul mobil maritim.

Numărul MMSI constă în 9 digiţi: MID XXX XXX MID – Maritime Identificatori Digit şi indică naţionalitatea navei.

Exemplu: România 264. Numărul MMSI serveşte la identificarea balizelor plutitoare EPIRB şi a

echipamentelor DSC-VHF/MF/HF. Pentru staţiile de coastă, primele două cifre ale MMSI-ului sunt 00 în total

nouă cifre, când prima cifră este 0 MMSI-ul este al unei grupări de nave.

Mesajul. Numărul de mesaje poate varia în funcţie de tipul de trafic. Mesajul 1: Apel de primejdie – descrie situaţia de primejdie existentă: a) incendiu/explozie; b) scurgeri; c) coliziune; d) punere pe uscat (eşuare); e) pericol de răsturnare; f) scufundare; g) derivă; h) abandon; i) transmisie EPIRB; j) om la apă; k) nespecificat.

Mesajul 2: descrie poziţia sinistrului sub forma unui semnal numeric de 10 digiţi:

a) 1 digit: 0 – NE, 1 – NV, 2 – SE, 3 – SV; b) următorii 4 digiţi indică latitudinea în grade şi minute; c) următorii 5 digiţi indică longitudinea în grade şi minute; d) Notă: dacă poziţia sinistrului nu este stabilită, digitul 9 este transmis de

10 ori. Mesajul 3 indică momentul de timp la care poziţia este corectă. El indică

acest moment sub formă de 4 digiţi în timpul UTC: a) digitul 1 şi 2 indică ora; b) digitul 3 şi 4 indică minutul; c) Notă: Dacă momentul de timp nu este cunoscut, digitul 8 este transmis

de 4 ori. Mesajul 4. Indică tipul de comunicaţie care este dorit pentru comunicaţiile

de urgenţă ce se vor face. Sfârşitul secvenţei este o secvenţă care indică: a) dacă se doreşte confirmarea legăturii (comunicaţiei); b) dacă mesajul curent este un răspuns la un apel.

Page 18: comunicatii navale gmdss

18

Caracterul pentru verificarea erorilor este transmis ca bit de control pentru întreaga secvenţă (mesaj).

Mesajul de rutină DSC include aceleaşi elemente ale secvenţei DSC descrise în capitolul anterior, cu excepţia că ele includ doar mesajul 1 şi mesajul 2. Astfel:

a) Mesajul 1: indică faptul că legătura este realizată prin intermediul telefoniei, telexului sau transmisiei de date;

b) Mesajul 2: indică frecvenţa/canalul pentru următoarea etapă.

3.3 Procedura DSC pentru VHF, MF şi HF

Procedura pentru comunicaţiile DSC în VHF este, în general, aceeaşi ca cea în MF (unde medii) şi HF (unde scurte).

Transmiterea mesajelor de primejdie - Mesajul de primejdie se transmite când, în opinia comandantului, nava sau o persoană este în primejdie şi necesită asistenţă imediată. Cuvântul de cod este MAYDAY sau MAIDER.

Ori de câte ori este posibil, alerta de primejdie DSC trebuie să includă ultima poziţie cunoscută a navei şi momentul de timp (UTC) când aceasta a fost validă. Poziţia şi momentul de timp pot fi introduse automat de echipamentul de navigaţie al navei sau manual de către un operator. Alerta de primejdie DSC este transmisă în modul următor:

În măsura în care timpul permite, se tastează sau selectează din tastatura echipamentului DSC de la bord:

a) natura primejdiei; b) ultima poziţie cunoscută a navei (latitudinea şi longitudinea); c) momentul de timp (UTC) când această poziţie era valabilă; d) se tastează comunicaţiile ulterioare (telefonie) conform cu

instrucţiunile de fabricaţie ale echipamentului DSC. Se transmite alerta de primejdie DSC în canalul 70, 2187,5 KHz ,4207,5

KHz, 6312 KHz, 8414,5 KHz, 12577 KHz, 16304,5 KHz. Clasele de emisie F1B sau J2B, cu viteza 100 baud pentru canalele HF şi

MF cu durata de 6,2-7,6 secunde şi se repetă la 25 secunde. G2B pentru folosirea pe canalele VHF cu viteza 1200 bauds cu durata de aprox. 0,42-0,63 secunde şi se repetă la 5 secunde.

Se pregăteşte traficul ulterior de primejdie. Frecvenţele alese pentru comunicaţii de distress, urgenţă şi siguranţă în benzile MF/HF şi VHF canal radiotelefonic sunt:

Tabelul3.2 Frecvenţele pentru comunicaţii în radiotelefonie MF/HF şi VHF

2182 KHz 6215 KHz 12290 KHz 4125 KHz 8291 KHz 16420 KHz 156.8 MHz - Canalul 16

Page 19: comunicatii navale gmdss

19

Tabelul 3.3 Frecvenţele pentru comunicaţii radiotelex MF-HF

2174,5 KHz 6268 KHz 12520 kHz 4177,5 KHz 8376,5 KHz 16695 KHz

Traficul de pericol începe cu formatul: a) MAYDAY; b) NUME, MMSI sau CALLSIGN/IDENTIFICAREA STAŢIEI ÎN

DISTRESS; c) POZIŢIA (LAT şi LONG, sau cu referire la o poziţie geografica); d) NATURA DISTRESS-ULUI; e) FELUL DE AJUTOR CERUT; f) ORICE ALTĂ INFORMAŢIE AJUTĂTOARE. Confirmarea alertei de primejdie DSC. Staţiile de navă şi de coastă sunt

obligate să asigure veghea pentru DSC pe frecvenţele/canalele de apel de primejdie şi securitate.

Orice staţie de navă sau de coastă, care recepţionează prin DSC un apel de primejdie, trebuie să înceteze imediat orice transmisie care ar putea să se interfereze cu traficul de primejdie şi trebuie să continue ascultarea până la confirmarea apelului de primejdie. Astfel, o staţie de navă care recepţionează prin DSC un apel de primejdie, trebuie să amâne un interval de timp confirmarea recepţiei acestui apel pentru a da posibilitatea staţiilor de coastă să localizeze sinistrul în interiorul ariei pe care o acoperă şi să confirme primul apel. Intervalul de timp este de 3,5-4,5 minute.

Odată recepţionat, un apel de primejdie prin DSC pe una din frecvenţele DSC, canalul 70, 2187,5 KHz, 4207,5 KHz, 6312 KHz, 8414,5 KHz, 12577 KHz, 16304,5 KHz., staţia fixă, sau mobilă care a recepţionat apelul de primejdie trebuie să confirme alerta DSC. Formatul confirmării alertei de distress conţine următoarele informaţii:

a) format: toate navele (inclus automat); b) categoria: distress (inclus automat); c) autoidentificarea: MMSI de 9 cifre al staţiei de transmisie, înştiinţare

(inclus automat); d) comanda: confirmare de distress (inclus automat); e) identificarea navei în distress: MMSI de 9 cifre al navei în pericol

(poate fi transferat automat de la apelul de distress primit); f) natura distress-ului, coordonatele distress-ului, ora şi tipul

comunicaţiei următoare, identică informaţiei din apelul de distress primit (poate fi transferat automat de la apelul de distress primit).

Confirmarea alertei de distress este transmisă ca un apel singular DSC pe acelaşi frecvenţă pe care a fost primită alerta de distress. Se confirmă recepţia apelului de primejdie, transmiţând în telefonie, pe canalele de trafic de primejdie, din aceeaşi bandă în care a fost recepţionat alerta DSC de primejdie.

Page 20: comunicatii navale gmdss

20

Tabelul 3.4 Frecvenţele pentru efectuarea confirmării în radiotelefonie a mesajelor de primejdie

2182 KHz 6215 KHz 12290 KHz4125 KHz 8291 KHz 16420 KHz 156.8 MHz - Canalul 16

Formatul mesajului de confirmare a mesajelor de primejdie în radiotelefonie:

a) MAYDAY; b) Indicativul de apel de 9 digiţi al navei în primejdie, repetat de 3 ori, c) THIS IS sau (DELTA ECHO); d) Indicativul de apel (sau orice altă formă de identificare a staţiei care

confirmă recepţia, pronunţat de 3 ori; e) RECEIVED MAYDAY sau (ROMEO, ROMEO, ROMEO);

sau transmiţând în canal radiotelex, în gama HF-MF, cu frecvenţele de primejdie din aceeaşi bandă în care a fost recepţionat alerta DSC de primejdie.

Tabelul 3.5 Frecvenţele pentru efectuarea confirmării în radiotelex a mesajelor de primejdie

2174,5 KHz 6268 KHz 12520 kHz4177,5 KHz 8376,5 KHz 16695 KHz

Formatul mesajului de confirmare a mesajelor de primejdie în radiotelex: a) MAYDAY; b) Indicativul de apel de 9 digiţi al navei în primejdie sa call – sign; c) DE; d) Indicativul de apel (sau orice altă formă de identificare a staţiei care

confirmă recepţia); e) RRR. Retransmiterea alertei de distress. Retransmiterile de distress DSC sunt

trimise în următoarele două situaţii: a) De o staţie de coastă, pentru a informa navele din zona incidentului că

a apărut un pericol. O astfel de transmisie va fi, în mod normal, transmisă dacă navele din zona nu au primit alerta de distress originală, dacă o alerta de distress DSC a fost transmisă pe o frecvenţă care nu a fost recepţionată de navele din zonă sau dacă alerta de distress originală nu a fost transmisă folosind DSC;

b) De o staţie de pe navă către o staţie de coastă dacă a primit un apel de distress pe o frecvenţa HF.

Formatul retransmiterilor de distress conţine următoarele informaţii: a) format: fie TOATE NAVELE sau NAVELE DINTR-O ZONĂ

GEOGRAFICĂ ANUME sau STAŢII INDIVIDUALE; b) adresă: dacă formatul este „toate navele”, atunci nici o adresă nu este

inclusă. Dacă formatul este „nave dintr-o zona geografica anume”, atunci adresa

Page 21: comunicatii navale gmdss

21

defineşte zona. Dacă este adresată unei „staţii individuale” se va include MMSI-ul de 9 cifre al staţiei (navă sau de coastă);

c) categoria: DISTRESS (inclus automat); d) autoidentificarea: MMSI de 9 cifre al staţiei de transmisie, retransmisie

(inclus automat); e) comanda: RETRANSMISIE DE DISTRESS (inclus automat

DISTRESS RELAY); f) identificarea navei în distress: MMSI de 9 cifre al navei în pericol

(poate fi transferat automat de la apelul de distress primit); g) natura distress-ului, coordonatele distress-ului, ora şi tipul

comunicaţiei următoare: identice informaţiei din apelul de distress primit (poate fi transferat automat de la apelul de distress primit).

Dacă o navă primeşte o retransmisie de distress DSC adresată navelor dintr-o zona geografică particulară, atunci afişajul şi alarma nu vor fi activate, dacă coordonatele geografice introduse manual sau de interfaţa de navigaţie în receiver-ul DSC se află în afara zonei geografice adresate.

O staţie de coastă ce primeşte un apel de distress pe MF sau HF trebuie să transmită o înştiinţare de distress DSC după minimum un minut de la recepţia apelului de distress şi, dacă este posibil, cu o întârziere maximă de 2,75 min. Pe VHF o înştiinţare de distress DSC trebuie transmisă cât mai repede posibil.

Este important să ne asigurăm că, acolo unde se foloseşte un receiver cu scanare, toate frecvenţele selectate pot fi scanate în mai puţin de 2 sec. Scanarea trebuie să se oprească doar la găsirea unei etichete. Ar fi indicat ca staţiile de coastă să poată să primească mai multe apeluri de distress DSC simultan pe frecvenţe diferite, astfel receiverele de scanare nemaifiind necesare la staţiile de coastă.

În concluzie, vă puteţi întâlni cu următoarele situaţii:

1. Recepţia unei alerte DSC de distress în canalul 70 sau 2187,5 kHz, aria A1, A2. Acţionaţi astfel:

a) Transceiver VHF în canalul 16; transceiver MF acordat pe 2182kHz; b) Scrieţi informaţia în jurnalul consolei GMDSS şi informaţi masterul; c) Aşteptaţi 3 minute pentru ca o staţie de coastă să confirme DSC în

canalul 70 sau 2187,5 kHz; d) Confirmaţi în canal R/T VHF în canalul 16, MF pe 2182 kHz, cu

formatele de mai sus. 2. Recepţia unei alerte DSC de distress în canalul 70 sau 2187,5 kHz, aria

A3, A4. Acţionaţi astfel: a) Transceiver VHF în canalul 16; transceiver MF acordat pe 2182 kHz; b) Scrieţi informaţia în jurnalul consolei GMDSS şi informaţi masterul; c) Confirmaţi în canal R/T VHF în canalul 16, MF pe 2182 kHz,cu

formatele de mai sus;

Page 22: comunicatii navale gmdss

22

d) Dacă nu recepţionaţi confirmarea alertei DSC de distress şi DISTRESS RELAY dată de o staţie de coastă, nu confirmaţi R/T, confirmaţi utilizând DSC pe aceeaşi frecvenţă. Atenţie, confirmarea DSC întrerupe transmiterea automată a alertei DSC de distress. În acest caz veţi transmite şi un DISTRESS RELAY către cea mai apropiată staţie de coastă.

3. Recepţia unei alerte DSC de distress în HF. Acţionaţi astfel: a) Nu confirmaţi imediat; b) Acordaţi Transceiver HF, în frecvenţa asociată R/T benzi în care aţi

recepţionat alerta DSC de distress; c) Scrieţi informaţia în jurnalul consolei GMDSS şi informaţi masterul; d) Dacă nu recepţionaţi confirmarea alertei DSC de distress şi DISTRESS

RELAY dată de o staţie de coastă şi aţi recepţionat mai multe alerte DSC de distress, timp de 3 minute, transmiteţi un DISTRESS RELAY către cea mai apropiată staţie de coastă.

Dacă transmiteţi un distress, ordinea folosirii canalelor este următoarea: 1. În aria Al: a) VHF DSC – canalul 70; b) VHF R/T – canalul 16; c) MF DSC - pe frecvenţa 2187,5 kHz; d) MF R/T – alarma pe 2182 kHz; e) INMARSAT; f) EPIRB. 2. În aria A2: a) MF DSC - pe frecvenţa 2187,5 kHz; b) MF R/T – alarma pe 2182 kHz; c) INMARSAT; d) VHF DSC – canalul 70; e) VHF R/T – canalul 16; f) EPIRB. 3. În aria A3: a) INMARSAT; b) HF DSC pe 8414,5 kHz sau orice altă frecvenţă HF DSC; c) MF DSC - pe frecvenţa 2187,5 kHz; d) MF R/T – alarma pe 2182 kHz; e) EPIRB. 4. În aria A3: a) HF DSC pe 8414,5 kHz; b) HF DSC pe orice altă frecvenţă HF DSC; c) MF DSC - pe frecvenţa 2187,5 kHz; d) MF R/T – alarma pe 2182 kHz; e) EPIRB (COSPAS-SARSAT)

Page 23: comunicatii navale gmdss

SECŢIUNEA a 4-a Comunicaţii de distress non- GMDSS

Alerta DSC în sistemul GMDSS a fost explicată în secţiunea de mai sus. Oricum, până la 1 februarie 1999 sau până la o dată ce va fi determinată de Comitetul Siguranţei Maritime IMO, frecvenţele şi tehnicile folosite înainte de introducerea GMDSS-ului rămân în vigoare. Aceste metode de comunicaţii de distress în MF, HF sau VHF, ce încă se folosesc, sunt descrise în această secţiune.

4.1 Comunicaţiile de distress R/T (radio/telefon)

Frecvenţele alese pentru comunicaţii de distress, urgenţă şi siguranţă în benzile MF/HF şi VHF sunt:

Tabelul 4.1

2182 KHz 6215 KHz 12290 KHz 4125 KHz 8291 KHz 16420 KHz 156.8 MHz - Canalul 16

Cel mai probabil de a fi folosite sunt canalele de 2182 KHz şi Canalul 16 VHF. Procedura de distress prin radiotelefon constă din:

a) semnalul de alarma (dacă este posibil); b) apelarea de distress; c) mesajul de distress. Semnalul de alarmă în 2 tonuri R/T: Semnalul de alarmă e trimis pe

frecvenţa de 2182 KHz şi se obişnuieşte să alterneze tonuri de 1300 şi 2200 Hz trimise pentru 250 ms, pe o perioadă între 30 şi 60 secunde. Scopul semnalului este să:

a) atragă atenţia personalului de gardă (cart); b) activeze dispozitive automate de alarmă; c) activeze un speaker închis sau cu volumul la 0. Semnalul de alarmă poate fi folosit doar pentru a anunţa: a) că urmează un mesaj sau o apelare de distress; b) semnalul de “Om la apa” când numai folosirea semnalului de urgenţă

nu are ca efect obţinerea asistenţei (ajutorului). Mesajul trebuie precedat de un semnal de urgenţă;

c) De o staţie de coastă, o avertizare urgentă de furtună, mesajul trebuind precedat de un semnal de “safety”.

Alarma în 2 tonuri ar trebui folosită oricând e posibil, înainte de apelarea şi mesajul de distress pe 2182 KHz. Trebuie reamintit că multe staţii de pe nave folosesc un receptor cu speakerul închis, pe 2182 KHz şi nu se va auzi nimic până ce comanda “mute” nu este anulată. Unele receptoare de 2182 KHz anulează automat aceasta comandă în timpul perioadelor de tăcere radio.

Page 24: comunicatii navale gmdss

24

Semnalul de distress R/T- Semnalul de distress trimis prin radiotelefonie constă din:

a) Semnalul de distress MAYDAY (X3); b) THIS IS (sau DE, sau DELTA ECHO în cazul dificultăţilor de

comunicare); c) CALL SIGN, NUME sau orice altă metodă de identificare a staţiei în

pericol. Semnalul de distress MAYDAY indică faptul că o navă, avion sau alt

vehicul, este sub ameninţarea unui pericol grav şi iminent şi are nevoie imediată de ajutor.

Mesajul de distress ce urmează alarmei în 2 tonuri (pe 2182 KHz) şi apelul „trebuie” să aibă următoarea formă:

a) MAYDAY; b) NUME sau CALLSIGN/ IDENTIFICAREA STAŢIEI ÎN DISTRESS; c) POZIŢIA (LAT şi LONG, sau cu referire la o poziţie geografică); d) NATURA DISTRESS-ULUI; e) FELUL DE AJUTOR CERUT; f) ORICE ALTĂ INFORMAŢIE AJUTĂTOARE. Acelaşi format de mesaj şi apelare va trebui folosit pe orice altă frecvenţă

de distress R/T. Un exemplu de secvenţă completă a transmisiunii de distress de pe vasul

WANDERER, call sign „MMVR”: a) alarma < Semnal de alarma în 2 tonuri>; b) Apelarea de distress MAYDAY MAYDAY MAYDAY THIS IS MIKE MIKE VICTOR ROMEO THIS IS MIKE MIKE VICTOR ROMEO THIS IS MIKE MIKE VICTOR ROMEO

Sau This is WANDERER, WANDERER, WANDERER; c) Mesajul de distress: MAYDAY WANDERER MIKE MIKE VICTOR ROMEO SUNT LA 3 MILE DE CHIKENROCK FOC & EXPLOZIE ÎN SĂLA MAŞÎNI CER ASISTENŢĂ IMEDIATĂ 15 PERSOANE LA BORD OVER; d) Alte informaţii: “Orice altă informaţie folositoare” (poate fi transmisă

mai târziu, când condiţiile o permit). Alte informaţii: a) Intenţiile MASTERULUI; b) Tipul încărcăturii (dacă este periculoasă);

Page 25: comunicatii navale gmdss

25

c) Starea mării şi a vremii; d) Ora abandonului navei; e) Numărul şi tipul ambarcaţiunilor de salvare de la bord; f) Numărul de persoane ce abandonează nava/ nr. celor ce rămân la bord; g) Detalii de ajutor în determinarea locaţiei ambarcaţiunilor de salvare

sau a navei pe mare.

Confirmarea de distress

O navă, după ce a recepţionat un apel de distress R/T de la o altă navă ce e, fără îndoială, în apropierea sa, ar trebui să aducă la cunoştinţă că a recepţionat mesajul, în afara cazului când e în zonele maritime A1 sau A2 unde trebuie lăsat timpul necesar staţiei costiere să aducă la cunoştinţă că a recepţionat mesajul.

Când staţia ce emite distressul e, fără îndoială, la o mare distanţă, atunci ia la cunoştinţă şi retransmite celei mai apropiate staţii de coastă, doar dacă nu a mai fost recepţionată şi altă înştiinţare.

În cazul unui semnal de distress R/T recepţionat pe o frecvenţă de distress în HF, amintiţi-vă că transmisiunile în HF pot fi recepţionate în unele zone, dar în altele nu. Deci, nu trebuie presupus nici că o staţie oarecare a primit şi ea înştiinţarea de distress sau că lipsa confirmării implică faptul că nu a fost trimisă nici o alertă .

Confirmarea are următoarea formă: a) MAYDAY; b) CALL SIGN sau IDENTIFICAREA staţiei în distress x3; c) THIS IS (sau se rosteşte DELTA ECHO în caz de dificultăţi de

comunicare); d) CALL SIGN sau IDENTIFICAREA propriei staţii x3; e) RECEIVED (RECEPŢIONAT) (sau RRR rostit ROMEO ROMEO

ROMEO în caz de dificultăţi de înţelegere); f) RECEIVEID MAYDAY. Comunicaţii adiacente Orice navă aduce la cunoştinţă recepţionarea unui semnal de distress

trebuie să se supună Regulii 10 din SOLAS, capitol V, reluată şi în MERSAR Manual. Masterul unei nave ce se îndreaptă spre locul unui incident de distress va transmite, imediat ce e posibil, următoarea informaţie :

a) MAYDAY; b) ALL STATIONS; c) NUME; d) POZIŢIE; e) CURS & VITEZA; f) ETA la POZIŢIA de DISTRESS; g) (ESTIMATE TIME OF ARRIVAL).

Page 26: comunicatii navale gmdss

26

N.B: Înainte de transmisie operatorul trebuie să se asigure ca nu va cauza interferenţe staţiilor ce se găsesc într-o poziţie mai bună să acorde asistenţă staţiei în distress.

Retransmitere (RELAY) MAYDAY Staţiile ce nu sunt ELE ÎNSELE în distress, ce află ca o navă avion sau alt

vehicul e în distress, pot transmite un mesaj legat de semnalul de distress, însă DOAR în următoarele circumstanţe:

a) Când staţia în distress nu este în poziţia cea mai bună pentru a transmite mesajul de distress;

b) Când masterul sau altă persoană însărcinată cu staţia ce nu e în distress consideră ca un ajutor adiţional e necesar;

c) Când, chiar dacă nu e în poziţie să acorde asistenţă, staţia a primit un mesaj de distress pe care crede că nu l-a recepţionat toată lumea.

Un asemenea mesaj trebuie transmis în mod normal pe 2182 KHz canalul 16 sau orice altă frecvenţă R/T de distress:

a) MAYDAY (x3); b) THIS IS (… DE …); c) CALLSIGN sau IDENTIFICAREA STAŢIEI DE RELAY (x3); d) URMĂTORUL MESAJ RECEPIONAT DE LA …; e) CALLSIGN sau identificarea staţiei în distress; f) ON (metoda şi/sau frecvenţa) AT [data, timpul (UTC)]. Acest mesaj va fi urmat de o repetare a MESAJULUI ORIGINAL de

DISTRESS. Navele ce fac o apelare de relay de distress trebuie să se asigure că o staţie

potrivită este informată de comunicarea de distress originala. NB: NICIODATĂ NU TREBUIE ÎNLOCUIT NUMELE STAŢIEI DE LEGĂTURĂ CU ACELA AL STAŢIEI ÎN DISTRESS, CHIAR DACĂ IDENTIFICAREA ESTE DIFICILĂ. Dacă staţia în distress nu poate fi identificată, se va face referire la ea ca “UNIDENTIFIED TRAWLER” sau “UNIDENTIFIED HELICOPTER”

Perioadele de tăcere: Pentru 3 minute din ora în ora şi din ½ oră în ½ oră, orice transmisiune, în afară de cele de distress, e interzisă în banda între 2173.5 şi 2190.5 KHz. Operatorii trebuie să-şi facă obiceiul să asculte pe 2182 MHz, în acest timp. Frecvenţele de distress NBDP şi DSC de 2174.5 KHz şi 2187.5 KHz sunt, de asemenea, incluse în această banda. Perioadele de tăcere radio nu se aplică oricum frecvenţelor DSC inter navă/ţărm-navă internaţionale 2177 KHz şi navă-ţărm internaţionale pe 2189.5 KHz.

Semnalele orare: Acestea trebuie obţinute zilnic pentru a verifica precizia ceasului radioului/punţii şi ceasurilor echipamentelor de la bord. Un motiv pentru a face acest lucru e faptul că sunt ascultate, cu acurateţe, perioadele de tăcere radio. Timpul standard al semnalelor staţiilor şi caracteristicile lor sunt publicate în ITU LIST of RADIO determination and Special Service Stations.

Page 27: comunicatii navale gmdss

27

Procedurile de Distress NBDP: Frecvenţele MF şi HF sunt disponibile pentru traficul de distress, urgenţă şi safety folosind NBDP, adică: 2174.5 KHz, 8376.5 KHz, 4177.5 KHz, 125220 KHz, 6268 KHz, 16695 KHz.

Nu e de preferat ca NBDP (radiotelex) să fie folosit ca metoda principală de alertă de distress. Frecvenţa de 2174.5 KHz este indicat să fie folosită pentru traficul de distress de la faţa locului. Toate mesajele trebuie precedate cel puţin o dată de comenzile:< carriage return >+< line feed> sau <return> (pentru a avansa hârtia) şi <letter shift> sau <caps lock> (pentru scriere cu literă mare a semnalului de distress MAYDAY).

Modul telex “FEC mode” trebuie folosit pentru ca toate staţiile să poată asculta, cu toate că “ARQ mode” poate fi folosit între 2 staţii, dacă este necesar.

Înştiinţarea NBDP: Înştiinţările de alarmă de distress şi apelurile sunt efectuate în mod normal de nave folosind r\t în aceeaşi bandă cu semnalul original. Tehnicile NBDP pot fi folosite oricum, chiar dacă nu s-a obţinut răspuns pe r\t.

Formatul va avea următoarea formă: a) MAYDAY; b) CALLSIGN sau IDENTIFICAREA staţiei în distress; c) DE; d) CALL SIGN şi numele navei care confirmă; e) RRR MAYDAY. Comunicaţii de căutare şi salvare - TRAFICUL DISTRESS\SAR:

Traficul de distress constă în toate mesajele cu referire la asistenţă imediată solicitată de o navă în pericol, incluzând comunicaţiile de căutare şi salvare şi comunicaţiile de la locul dezastrului. Controlul traficului este, iniţial, responsabilitatea staţiei în distress, dar este transferat RCC-ului zonei (Rescue Coordination Centre) care poate controla traficul direct sau prin intermediul unei staţii echipate corespunzător, cum ar fi staţia locală de coastă sau o staţie mobilă.

Procedurile radiotelefoniei în timpul acţiunii de distress: Semnalul de distress MAYDAY trebuie să preceadă orice trafic de

distress. Staţia ce controlează traficul poate impune tăcere radio oricărei staţii folosind termenul:

SEELONCE MAYDAY Alte staţii pot impune tăcerea folosind: SEELONCE DISTRESS Când tăcerea totală nu mai este necesară, staţia, ce controlează, poate

indica că o activitate restantă e posibilă trimiţând mesajul: a) MAYDAY; b) HELLO ALL STATIONS x3 (sau CQ, rostit Charlie Quebec în caz de

dificultate de înţelegere); c) THIS IS (sau DE);

Page 28: comunicatii navale gmdss

28

d) CALL SIGN sau IDENTIFICAREA STAŢIEI ce emite; e) TIME; f) NUMELE & CALLSIGN staţiei în distress; g) PRUDONCE (pronunţat ca franţuzescul “prudence”); h) PRUDONCE înseamnă: Distress în acţiune, dar poate fi reluată în

trafic restrâns). Când “Normal Working” poate fi reluat, staţia de coastă trimite un mesaj

similar, dar cu finalul: “SEELONCE FEENEE” în loc de “PRUDONCE”. Proceduri NBDP în timpul acţiunii în caz de distress: Staţia coordonatoare poate impune tăcere radio prin următorul mesaj:

SILENCE MAYDAY Orice altă staţie poate impune tăcerea radio, dacă e nevoie, prin mesajul:

SILENCE DISTRESS Formatul mesajului NBDP folosit pentru a indica reîntoarcerea la normal

este: a) MAYDAY; b) CQ; c) DE; d) CALLSIGN sau IDENTIFICAREA pentru staţia emiţătoare; e) TIME; f) NAME şi CALLSIGN pentru staţii în distress; g) SILENCE FINI. Apeluri suplimentare în timpul acţiunii de distress În regiunile 1 şi 3 şi Groenlanda frecvenţa 2191 KHz este folosită pentru

apeluri R/T suplimentare, când 2182 KHz e folosită pentru distress iar frecvenţa de emisie a staţiei de coastă e folosită pentru răspunsuri. Amândouă staţiile se vor orienta apoi către canalele normale de lucru. În SUA, frecvenţa de 4125 KHz e folosită pentru uz normal de către staţiile de coastă şi navale pentru comunicaţii R/T şi Simplex, iar puterea nu depăşeşte un KW.

Frecvenţa de 4125 KHz şi 6215 KHz mai poate fi folosită în simplex pentru apeluri generale şi răspunsuri de către staţiile navale şi de coastă şi puterea nu depăşeşte 1 KW. De vreme ce frecvenţele de 4125 şi 6215 KHz sunt destinate pentru traficul de distress şi safety, folosirea acestor frecvenţe pentru alte scopuri trebuie să se facă astfel încât să nu fie interferat traficul de distress şi safety.

Coordonarea ‘on scene’: Într-o situaţie de distress sau SAR poate fi necesar ca una din staţiile participante să-şi asume rolul de On Scene Comander (OSC) şi Coordonator Surface Search (CSS). Dacă unităţile specificate SAR (nave de război, nave de salvare sau avioane) sunt la locul incidentului, atunci una dintre ele trebuie să-şi asume rolul de OSC sau CSS, sau amândouă. Îndatoririle OSC sau CSS sunt multe şi variate. Masterii de nave, echipajul şi operatorul radio trebuie să se formalizeze cu MERSAR-ul IMO (Merchant Ship Search and Rescue Manual).

Page 29: comunicatii navale gmdss

29

Comunicaţii la locul incidentului: Acestea sunt comunicaţii între nave în pericol şi alte unităţi mobile angajate în SAR. Controlul acestor comunicaţii este responsabilitatea RCC sau MCC, o datorie fiind aceea de a numi frecvenţa ce va fi folosită. Ar trebui folosite transmisii tip simplex pentru ca toate navele să aibă acces la informaţii. Frecvenţele preferate în R/T pentru comunicaţii ‘on scene’ sunt Canalul 16 (156.8 MHz) şi 2182 KHz. Frecvenţa de 2174.5 KHz în modul FEC ar mai putea fi folosită pentru comunicaţii ‘on scene’ navă-navă. Staţiile navale pot comunica cu staţiile aeriene pentru scopuri de distress şi safety. În plus, faţă de CH 16 şi 2182 KHz, frecvenţele folosite pentru comunicaţiile ‘on scene’ între navă şi avion mai pot fi :

a) 3023 KHz b) 4125 KHz c) 9680 KHz Frecvenţa 4125 KHz trebuie, în primul rând, folosită între avioanele şi

navele antrenate în SAR. Dacă contactul nu e posibil, pe aceasta frecvenţa avionul va folosi 3023 KHz.

Frecvenţele aeronautice 121.5 MHz şi 123.1 MHz pot fi folosite în emisia A3E, prima doar pentru apelul de distress şi safety, a două pentru operaţiuni SAR.

Page 30: comunicatii navale gmdss

SECŢIUNEA a 5-a Rapoarte despre nave

În întreaga lume exista mult mai multe organizaţii implicate direct în operaţiunile de salvare pe mare. Ca suport al acestora, în întreaga lume, se folosesc, de către nave, sisteme de raport despre nave. De exemplu, în Canalul Mânecii exista un sistem de raport despre mişcările navelor, ce se transmite pe Canalul 16.

Ca o bază comună, Organizaţia AMVER (Automated Mutual Asistance Vessel Rescue Sistem), operata de Paza de Coastă Americana, asigura ajutor în eforturile SAR. AMVER a fost fondata în 1958 ca o baza computerizata pentru sistemul de informaţii SAR pentru Oceanul Nord Atlantic, dar s-a dezvoltat într-o reţea de siguranţa a traficului acoperind toate oceanele.

Toate navele sunt încurajate să transmită detalii ale călătoriilor lor şi rapoarte periodice de poziţie către centrul AMVER din New York, prin staţiile de coastă selectate sau printr-un CES INMARSAT. Când are loc un apel de distress, computerul AMVER informează autorităţile SAR răspunzătoare, despre ce nave se găsesc în zonă. (vezi vol I ALRS pentru detalii).

Baza de date a computerului AMVER se bazează pe informaţii oferite voluntar de către nave, despre poziţia şi ruta lor. Se identifică patru tipuri de rapoarte de către sistemul AMVER după cum urmează:

a) SAILING PLAN conţine informaţii complete despre drum şi trebuiesc trimise după câteva ore de la plecarea din port;

b) POSITION REPORT trimis în 24 ore de la plecare şi înnoit la cel puţin 48 de ore până la sosirea în port;

c) DEVIATION REPORT trebuie trimis oricând se produce o deviere materiala de la planul de drum, afectând acurateţea informaţiilor oferite anterior;

d) ARRIVAL REPORT trebuie trimis până la intrarea în port. Tipul raportului este identificat din prima linie a mesajului AMVER

folosind formatul : AMVER/ [TIPUL MESAJULUI]// folosind codurile de 2 litere SP, PR,

DR, FR. AMVER/ PR // Un format standard de raport se foloseşte pentru mesajul propriu-zis bazat

pe liniile de raport, în care literele alfabetului sunt folosite pentru a prefixa şi identifica tipul informaţiei ce urmează. Litera A de exemplu identifică prin nume şi CALL SIGN navă ce trimite raportul ca în: A/SEALAND MARINER/ KGJF//.

Elemente discrete, cum sunt numele şi CALL SIGN-ul de deasupra, sunt separate printr-o singură liniuţa iar linia de raport se termina prin ‘//’.

Page 31: comunicatii navale gmdss

31

Se identifică 15 tipuri de linii de raport ce pot fi folosite pentru a construi mesaje AMVER. Acestea sunt descrise în detaliu în AMVER Ship Reporting System Manual.

Sistemul japonez de raporturi navale (JASREP) asigură un serviciu paralel de voluntariat de rapoarte navale, în jurul Japoniei. Toate navele ce navighează în zona de serviciu JASREP sunt încurajate să participe.

Navele ce intenţionează să participe în ambele sisteme pot trimite rapoartele către orice parte. Mesajul JARSEP urmează la scurt timp după cel de la AMVER.

Sistemul Australian (AUSREP) e obligatoriu pentru navele comerciale sub pavilion australian şi pentru cele străine ce navigă între porturi australiene. Pentru navele incluse în AUSREP, mesajele pot fi înaintate către AMVER la cerere. Sunt mai multe posibilităţi de raport în structura mesajului AUSREP, dar, în general, formatul mesajului este similar cu cel al AMVER-ului.

Rapoartele către AMVER, AUSREP şi JASREP sunt netaxabile de staţia de coastă implicată, dacă sunt trimise prin staţii care au declarat un contract de netarifare. Oricum, detaliile structurii mesajului, frecvenţa de folosire şi modificarea tarifului sunt supuse schimbării.

Alfabetul fonetic - Pentru identificarea literelor din alfabet se va utiliza următorul alfabet fonetic standard.

Tabelul 5.1 Alfabetul fonetic

Litera Fonetic Vorbit ca Lit. Fonetic Vorbit ca A ALFA AL FAH N NOVEMBER NO VEM BER B BRAVO BRAH VOH O OSCAR OSS CAH

C CHARLIE CHAR LEE Sau SHAR LEE

P PAPA PAH PAH

D DELTA DELL TAH Q QUEBEC KEH BECK E ECHO ECK OH R ROMEO ROW ME OH F FOXTROT FOKS TROT S ŞIERRA SEE AIR RAH G GOLF GOLF T TANGOU TAN GO

H HOTEL HOH TELL U UNIFORM YOU NEE FORM Sau OO NEE FORM

I ÎNDIA ÎN DEE AH V VICTOR VIK TAH J JULIETT JEW LEE ETT W WHISKEY WISS KEY K KILO KEY LOH X XRAY ECKS RAY L LIMA LEE MAH Y YANKEE YANG KEY M MIKE MIKE Z ZULU ZOO LOO

NOTĂ: Accentul se pune pe silabele scrise italic. Pronunţia numeralelor se face respectând următoarele reguli:

Page 32: comunicatii navale gmdss

32

Tabelul 5.2 Pronunţia numeralelor Numeral Vorbit ca Numeral Vorbit ca 0 ZE RO 5 FIFE 1 WUN 6 ŞIX2 TOO 7 SEV EN 3 TREE 8 AIT 4 FOW ER 9 NÎN ER

Page 33: comunicatii navale gmdss

SECŢIUNEA a 6-a Frecvenţe utilizate în comunicaţiile maritime

6.1 Destinaţia principalelor frecvenţe

490 kHz În serviciul maritim mobil, după integrarea totală a serviciului GMDSS,

frecvenţa de 490 kHz va fi folosită, în exclusivitate, pentru transmiterea de către staţiile de coastă a mesajelor de avertisment meteo şi de navigaţie şi a mesajelor urgente către nave, prin folosirea Telegrafiei cu Printare Directă în Bandă Îngustă (în sistemul lingvistic naţional).

518 kHz În serviciul maritim mobil, frecvenţa de 518 kHz este folosită în

exclusivitate, pentru transmiterea de către staţiile de coastă a mesajelor de avertisment meteo şi de navigaţie şi a mesajelor urgente către nave în limba engleză prin folosirea Telegrafiei cu Printare Directă în Bandă Îngustă (sistemul NAVTEX Internaţional).

2174,5 kHz Frecvenţa de 2174,5 kHz este folosită, în exclusivitate, pentru mesaje de

tip distress şi siguranţă folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă. 2182 kHz Frecvenţa de 2182 kHz este folosită pentru mesaje de distress şi siguranţă,

prin radiotelefonie, folosind clasă de emisie J3E. 2187,5 kHz Frecvenţa de 2187,5 kHz este folosită în exclusivitate pentru apeluri de

distress şi siguranţă folosind DSC (Digital Selective Calling), în concordanţă cu recomandările CCIR.

3023 kHz Frecvenţa purtătoarei radiogoniometrică de 3023 kHz, poate fi folosită

pentru comunicaţii între staţiile mobile atunci când sunt în misiuni de cooperare pentru căutare şi salvare, precum şi pentru comunicaţii între aceste staţii şi staţiile de coastă participante, în concordanţă cu articolul 27 din Regulamentul Radio al ITU (Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor).

4125 kHz Frecvenţa purtătoare de 4125 kHz este folosită pentru mesaje de distress şi

siguranţă de către radiotelefonie. Frecvenţa purtătoare de 4125 kHz poate fi folosită şi de către aeronave pentru a comunica cu staţiile mobile maritime în scopuri de distress şi siguranţă, inclusiv căutare şi salvare.

4177,5 kHz Frecvenţa de 4177.5 kHz este folosită în exclusivitate pentru trafic de

distress şi siguranţă, folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă.

Page 34: comunicatii navale gmdss

34

4207,5 kHz Frecvenţa de 4207,5 kHz este folosită, în exclusivitate, pentru apeluri de

distress şi siguranţă folosind DSC(Digital Selective Calling), în concordanţă cu recomandările CCIR.

4209,5 kHz În serviciul maritim mobil, frecvenţa de 4209,5 kHz este folosită în

exclusivitate, pentru transmiteri de tip NAVTEX de către staţiile de coastă, a avertismentelor meteo şi de navigaţie, precum şi a mesajelor urgente către nave folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă.

4210 kHz Frecvenţa de 4210 kHz este folosită, în exclusivitate, pentru transmiterea

de către staţiile de coastă a informaţiilor maritime de siguranţă, folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă.

5680 kHz Frecvenţa purtătoarei radiogoniometrică de 5680 kHz, poate fi folosită

pentru comunicaţii între staţiile mobile atunci când sunt în misiuni de cooperare pentru căutare şi salvare, precum şi pentru comunicaţii între aceste staţii şi staţiile de coastă participante, în concordanţă cu articolul 27 din Regulamentul Radio cu referire la Serviciul Aerian Mobil.

6215 kHz Frecvenţa de 6215 kHz este folosită pentru mesaje de distress şi siguranţă,

prin radiotelefonie. 6268 kHz Frecvenţa de 6268 kHz este folosită, în exclusivitate, pentru mesaje de tip

distress şi siguranţă folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă. 6312 kHz Frecvenţa de 6312 kHz este folosită, în exclusivitate, pentru apeluri de

distress şi siguranţă folosind DSC (Digital Selective Calling), în concordanţă cu recomandările CCIR.

6314 kHz Frecvenţa de 6314 kHz este folosită, în exclusivitate, pentru transmiterea

de către staţiile de coastă a informaţiilor maritime de siguranţă, folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă.

8291 kHz Frecvenţa de 8291 kHz este folosită pentru mesaje de distress şi siguranţă,

prin radiotelefonie. 8376.5 kHz Frecvenţa de 8376,5 kHz este folosită, în exclusivitate, pentru mesaje de

tip distress şi siguranţă folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă.

Page 35: comunicatii navale gmdss

35

8414.5 kHz Frecvenţa de 8414,5 kHz este folosită, în exclusivitate, pentru apeluri de

distress şi siguranţă folosind DSC (Digital Selective Calling), în concordanţă cu recomandările CCIR.

8416.5 kHz Frecvenţa de 8416.5 kHz este folosită, în exclusivitate, pentru transmiterea

de către staţiile de coastă a informaţiilor maritime de siguranţă, folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă.

12290 kHz Frecvenţa de 12290 kHz este folosită pentru mesaje de distress şi

siguranţă, prin radiotelefonie. 12520 kHz Frecvenţa de 12520 kHz este folosită, în exclusivitate, pentru mesaje de tip

distress şi siguranţă folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă. 12577 kHz Frecvenţa de 12577 kHz este folosită, în exclusivitate, pentru apeluri de

distress şi siguranţă folosind DSC (Digital Selective Calling), în concordanţă cu recomandările CCIR.

12579 kHz Frecvenţa de 12579 kHz este folosită, în exclusivitate, pentru transmiterea

de către staţiile de coastă a informaţiilor maritime de siguranţă, folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă.

16420 kHz Frecvenţa de 16420 kHz este folosită pentru mesaje de distress şi

siguranţă, prin radiotelefonie. 16695 kHz Frecvenţa de 16695 kHz este folosită, în exclusivitate, pentru mesaje de

tip distress şi siguranţă folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă. 16804.5 kHz Frecvenţa de 16804.5 kHz este folosită, în exclusivitate, pentru apeluri de

distress şi siguranţă folosind DSC(Digital Selective Calling), în concordanţă cu recomandările CCIR.

16806.5 kHz Frecvenţa de 16806.5 kHz este folosită, în exclusivitate, pentru

transmiterea de către staţiile de coastă a informaţiilor maritime de siguranţă, folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă.

19680.5 kHz Frecvenţa de 19680.5kHz este folosită, în exclusivitate, pentru

transmiterea de către staţiile de coastă a informaţiilor maritime de siguranţă, folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă.

Page 36: comunicatii navale gmdss

36

22376 kHz Frecvenţa de 22376 kHz este folosită, în exclusivitate, pentru transmiterea

de către staţiile de coastă a informaţiilor maritime de siguranţă, folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă.

26100.5 kHz Frecvenţa de 26100.5kHz este folosită, în exclusivitate, pentru

transmiterea de către staţiile de coastă a informaţiilor maritime de siguranţă, folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă.

121.5 MHz şi 123.1 MHz Frecvenţa de urgenţă radiogoniometrică de 121.5 MHz este folosită pentru

distress şi urgenţă prin radiotelefonie pentru staţiile de pe aeronave, folosind frecvenţe între 117.975 MHz şi 137 MHz. Această frecvenţă poate fi folosită în aceste scopuri de către navele supravieţuitoare. Staţiile EPIRB folosesc frecvenţa de 121.5 MHz.

Frecvenţa de urgenţă radiogoniometrică de 123.1 MHz, auxiliară frecvenţei de 121.5 MHz, este folosită de către staţiile aflate pe aeronave şi de către alte staţii mobile şi de coastă angajate în misiuni de căutare şi salvare.

Staţiile mobile maritime pot comunica cu staţiile de pe aeronave pe frecvenţa de urgenţă de 121.5 MHz doar în scopuri de distress şi urgenţă şi pe frecvenţa auxiliară de 123.1 MHz, în misiuni de căutare şi salvare folosind clasă A3E de emisii pentru ambele frecvenţe.

156.3 MHz Frecvenţa de 156.3 MHz(canalul 6) poate fi folosită pentru comunicaţii

între staţii aflate pe nave şi cele aflate pe aeronave, angajate în misiuni de salvare şi căutare. De asemenea, poate fi folosită de staţiile de pe aeronave pentru a comunica cu staţiile aflate pe nave şi în alte scopuri de siguranţă. Navele ar trebui să evite interferenţele dăunătoare comunicaţiilor precum şi comunicaţiile între aeronave, spărgătoare de gheaţă şi a navelor în timpul iernii.

156.525 MHz Frecvenţa de 156.525 MHz (canalul 70) este folosită în serviciul mobil

maritim pentru apeluri de distress şi siguranţa folosind DSC. 156.650 MHz Frecvenţa de 156.650 MHz (canalul 13) este folosit pe plan mondial

drept canal de comunicaţii pentru siguranţa navigaţiei, în special pentru comunicaţii între nave. De asemenea, poate fi folosită şi pentru manevra navei în port sau pentru operaţii portuare care fac subiectul reglementărilor naţionale.

156.8 MHz Frecvenţa de 156.8 MHz(canalul 16) este folosită pentru trafic de distress

şi siguranţă pentru radiotelefonie. Frecvenţa de 156.8 MHz(canalul 16) poate fi folosită de aeronave doar în

scopuri de siguranţă.

Page 37: comunicatii navale gmdss

37

406-406.1 MHz Banda de frecvenţe între 406-406.1 MHz este folosită, în exclusivitate, de

către radiofaruri, care indică poziţia de urgenţă prin satelit, pe direcţia sol-aer. 1530-1544 MHz În plus, faţă de disponibilitatea pentru scopuri care nu ţin de siguranţă,

banda de frecvenţe 1530-1544 MHz este folosită în scopuri de distress şi siguranţă pe direcţia sol-aer în serviciul maritim mobil.

1544-1545 MHz Folosirea benzii de 1544-1545 MHz este limitată la operaţiuni de distress

şi siguranţă, inclusiv legături de bandă îngustă de la sateliţi la staţiile mobile. 1626,5-1646,5 MHz În plus, faţă de disponibilitatea pentru scopuri care nu ţin de siguranţă,

banda de frecvenţe 1626,5-1646,5 MHz este folosită în scopuri de distress şi siguranţă pe direcţia sol-aer în serviciul maritim mobil.

1645,5-1646,5 MHz Folosirea benzii de 1544-1545 MHz este limitată la operaţiuni de distress

şi siguranţă, inclusiv transmisiuni de la sateliţii EPIRB. 9200-9500 MHz Banda de frecvenţe de 9200-9500 MHz este folosită de radare pentru a

uşura misiunile de căutare şi salvare. Echipamentele pentru radiotelefonie din bărcile de salvare, dacă sunt

capabile să funcţioneze în orice frecvenţă din banda de 156 MHz şi 174 MHz, trebuie să poată transmite şi recepţiona pe frecvenţa de 156,8 MHz(canalul 16) şi pe cel puţin o altă frecvenţă din această bandă.

Echipamentele pentru transmiterea de mesaje locale de pe bărcile de salvare trebuie să funcţioneze în banda de 9200-9500MHz.

Echipamentele cu facilităţi DSC din bărcile de salvare trebuie, dacă pot, funcţiona:

- în banda de 1605-2850 kHz, să poată transmite pe 2187,5 kHz; - în banda de 4000-27500 kHz, să poată transmite pe 8414,5 kHz; - în banda de 156-174 MHz, să poată transmite pe 156,525 MHz.

6.2 Supravegherea frecvenţelor

Staţiile de coastă sunt acele staţii de coastă care au rol în supravegherea GMDSS trebuie să menţină o supraveghere automată a frecvenţelor DSC pe perioada de timp indicată în informaţiile publicate în Lista Staţiilor de Coastă (revoluţia ITU nr. 322(Rev.Mob-87)).

Staţiile de coastă locale sunt acele staţii care au rol în supravegherea GMDSS, trebuie să menţină o supraveghere permanentă, automată pentru alerte de distress emise de sateliţi.

Page 38: comunicatii navale gmdss

38

Staţiile navale a) Navele care vin în conformitate cu acest capitol trebuie, cât timp sunt

pe mare, să menţină o supraveghere automată DSC a apelurilor de distress şi siguranţă în banda de frecvenţe în care operează. Staţiile navale echipate astfel trebuie să menţină o supraveghere automată pentru recepţionarea transmisiunilor meteo şi a avertismentelor de navigaţie şi a altor informaţii urgente către nave. Cu toate acestea, staţiile navale trebuie să urmărească traficul comunicaţiilor de distress şi siguranţă (cap IX din ITU Regulation).

b) Navele care vin în conformitate cu acest capitol trebuie, unde este posibil, să menţină o supraveghere pe frecvenţa de 156,650 MHz (canalul 13) pentru comunicate privind siguranţa navei.

Următorul tabel este doar pentru informare ca o scurtă referinţă la disponibilitatea frecvenţelor GMDSS pentru distress şi siguranţă. Nu este publicat ca un extras din ITU Radio Regulation.

Tabelul 6.1 Frecvenţe disponibile

RADIOTELEFONIE DSC NBDP NBDP/MSI 490 kHz NAVTEX 518 kHz NAVTEX

2182 kHz 2187.5 kHz 2174.5 kHz 3023 kHz 4125 kHz 4207.5 kHz 4177.5 kHz 4209.5 kHz NAVTEX

4210 kHz 5680 kHz 6215 kHz 6312 kHz 6268 kHz 6314 kHz 8291 kHz 8414.5 kHz 8376.5 kHz 8416.5 kHz 12290 kHz 12577 kHz 12520 kHz 12579 kHz 16420 kHz 16804.5 kHz 16695 kHz 16806.5 kHz

19680.5 kHz 22376 kHz 26100.5 kHz

(a) Frecvenţele

alocate pentru VHF

156.3 MHz (b) Canalul 6 VHF între nave

156.525 MHz (c) Canalul 70 VHF pentru alertare

DSC

156.650 MHz (d) Canalul13 VHF Între nave MSI

156.8 MHz (e) Canalul16 VHF Distress,

Siguranţa şi Chemare

(i)

Page 39: comunicatii navale gmdss

SECŢIUNEA a 7-a Folosirea corectă a Ch. VHF pe mare

(extras din rezoluţia IMO A. 474 (XII))

Folosirea incorectă, la scară mare a canalelor VHF, în special cele de distress, safety şi urgenţe, canalul 16 (156,7 MHz) şi a canalelor folosite pentru operaţiuni portuare, serviciile mişcările navelor şi a sistemelor de rapoarte e un motiv mare de îngrijorare. Adesea, folosirea incorectă a canalului 16 VHF cauzează interferenţe serioase ale comunicaţiilor esenţiale şi devine un pericol potenţial a siguranţei maritime. In conformitate cu Regulile Radio ITU:

a) Canalul 16 poate fi folosit doar pentru distress, urgenţă şi comunicaţii foarte scurte şi apelarea pentru stabilirea altor comunicaţii ce ar trebui purtate pe un canal de lucru corespunzător;

b) Pe canalele VHF alocate operaţiunilor portuare, singurele mesaje permise sunt restrânse la cele referitoare la mişcările şi siguranţa navelor şi, în caz de urgenţă, la siguranţa persoanelor. Folosirea acestor canale pentru comunicarea navă-navă poate cauza interferenţe serioase cu grave repercursiuni asupra mişcărilor şi siguranţei navelor în zonele portuare aglomerate.

Echipamentul VHF este operat frecvent de personal necalificat în folosirea sa corectă, deşi ITU Regulamentul Radio cere ca seviciul fiecărui radio-telefon naval să fie controlat de un operator ce deţine un certificat emis şi recunoscut de Guvernul respectiv.

7.1 Ghid de folosire a VHF pe mare

Pregătire: Înainte de transmitere, gândiţi-vă asupra subiectelor ce vor fi comunicate şi, dacă e necesar, pregătiţi note scrise pentru a evita întreruperile şi a vă asigura că nu irosiţi timp pe un canal aglomerat.

Ascultare: Ascultaţi, înainte de a începe să transmiteţi, pentru a fi siguri că respectivul canal nu e deja folosit. Aceasta va evita interferenţe iritante.

Disciplină: Echipamentul VHF trebuie folosit corect şi în acord cu Regulamentul Radio. Următoarele lucruri ar trebui evitate în mod special:

a) apelarea în Ch 16, în alte scopuri decât cele de distress, urgenţe şi comunicaţii de siguranţă foarte scurte când alt canal apelabil este disponibil;

b) comunicarea fără legătură cu siguranţa navei în canalele portuare; c) transmisii fără identificare corectă; d) transmisii neesenţiale; ex: semnale şi corespondenţă nenecesare; e) ocuparea unui canal particular; f) folosirea limbajului ofensiv. Repetare: Repetarea de cuvinte sau fraze ar trebui evitată, doar dacă nu e

cerută special de staţia care le primeşte.

Page 40: comunicatii navale gmdss

40

Reducerea puterii: Când e posibil, ar trebui folosit transmiţătorul cu cea mai joasă putere pentru comunicaţii satisfăcătoare.

Comunicarea cu staţia de coastă: Comunicaţiile ar trebui purtate în canalul indicat de staţia de coastă. Când se cere o schimbare de canal, aceasta ar trebui înştiinţată de staţia de coastă. La primirea instrucţiunilor, de la staţia de coastă, de a înceta transmisia, nici o altă comunicare nu trebuie purtată până la instrucţiunea contrarie (staţia de coastă ar putea primii mesaje de distress sau safety şi alte transmisii ar putea cauza interferenţe),

Comunicarea cu alte nave: În timpul comunicării navă-navă, nava apelată trebuie să indice canalul în care următoarea transmisie va avea loc. Nava apelantă trebuie să înştiinţeze acceptarea înainte de a schimba canalele. Procedura de ascultare, subliniată mai sus, ar trebui urmată înainte de începerea comunicării în canalul ales.

Comunicaţiile de distress: Mesajele/apelurile de distress au prioritate absolută asupra tuturor celorlalte comunicaţii. Când le auzim, toate celelalte transmisiuni trebuie interzise şi ţinut un cart de monitorizare. Orice mesaje/apeluri de distress trebuie înregistrate în jurnalul de bord şi încredinţate masterului. La recepţia unui mesaj de distress, dacă e în apropiere, confirmaţi imediat recepţionarea lui. Dacă nu e în apropiere, permiteţi unui interval de timp să treacă înainte de a aduce la cunoştinţă receptarea sa pentru a permite altor nave, mai apropiate, să acţioneze.

Apelarea: Oricând e posibil, o frecvenţă de lucru ar trebui folosită. Dacă o frecvenţă de lucru nu e disponibilă, Ch 16 poate fi folosit, presupune că nu e ocupat de un mesaj/apel de distress. În cazul imposibilităţii stabilirii legăturii cu nava sau staţia, lăsaţi un interval de timp să treacă înainte de a repeta apelul. Nu ocupaţi canalul dacă nu e necesar şi încercaţi alt canal.

Schimbarea canalelor: Dacă comunicarea pe un canal nu e satisfăcătoare, indicaţi schimbarea canalului şi aşteptaţi confirmarea.

Pronunţie: Dacă devine necesară (ex: nume descriptive, call sign-uri, cuvinte ce pot fi neînţelese) folosirea tabelelor de pronunţie din Codul Internaţional şi Regulamente Radio (vezi Alfabetul Fonetic şi Codul de Semnale).

Adresarea: Cuvintele “Eu” şi “Tu” ar trebui folosite prudent. Indicaţi la cine se referă.

Cartul: Navele echipate doar cu echipament VHF ar trebui să monitorizeze Ch 16 când se află pe mare. Alte nave ar trebui, când e posibil, să monitorizeze Ch 16, când sunt în zona de lucru a unei staţii de coastă capabilă să apeleze pe acel canal. În anumite cazuri, guvernele pot cere navelor să monitorizeze şi alte canale.

Page 41: comunicatii navale gmdss

SECŢIUNEA a 8-a Comunicaţiile de urgenţă

Comunicaţiile de urgenţă şi siguranţă se referă la : a) semnalele de avertizare pentru navigaţie şi meteorologie, b) siguranţa navigaţiei; c) rapoartele navei; d) suportul comunicaţiilor pentru operaţiunile SAR; e) sfatul şi transportul personalului medical; f) alte mesaje pentru urgenţa şi siguranţă; g) situaţia navigaţiei, problemele navelor şi mesaje meteorologice. Urgenţă: Semnalul de urgenţă PAN-PAN indică faptul că va urma un

semnal foarte important referitor la siguranţa unei nave, avion sau altui vehicul, ori siguranţa unei persoane. Semnalul de urgenţă şi mesajul care urmează este trimis pe o frecvenţă de pericol. Totuşi, în cazul unui mesaj mai lung sau al unei intervenţii medicale într-o zonă cu trafic intens, sau când mesajul este repetat, atunci el este trimis pe o frecvenţă de lucru folosindu-se, pentru anunţarea lui, semnalul de urgenţă sau o frecvenţă apropiată de cea de frecvenţa de pericol. Alerta DSC de urgenţă şi siguranţă, se transmite canalul 70, 2187,5 KHz ,4207,5 KHz, 6312 KHz, 8414,5 KHz, 12577 KHz, 16304,5 KHz., cu următorul format:

- All ships sau MMSI staţiei; - Urgency; - MMSI propriu; - Canalul de lucru sau frecvenţele; - R/T sau NBDP. Modelul unei convorbiri de urgenţă folosind R/T este dat în tabelul

următor :

Tabelul 8.1 Modelul unei convorbiri de urgenţă în radiotelefonie

PAN-PAN(X3) PAN-PAN(X3) ALL STATIONS (X3) or NAMED STATION (X3)

TOATE STAŢIILE (X3) sau NUMELE STAŢIEI (X3)

THIS IS AICI ESTE CALL SIGN or IDENTIFICATION INDICAŢIVUL DE APEL sau

IDENTIFICAREA

Forma acestui mesaj ar trebui să fie similară cu următorul exemplu prezentat :

Page 42: comunicatii navale gmdss

42

Tabelul 8.2 Exemplu de mesaj de urgenţă în radiotelefonie

PAN-PAN(x3) PAN-PAN(x3) THIS IS NONSUCH AICI ESTE NONSUCHONE ZERO MILES WEST OF SKERRIES

ZECE MILE VEST DE SKERRIES

LOST PROPELLER DRIFTING WEST SOUTH WEST AT THREE KNOTS

AM PIERDUT UN MOTOR ŞI SUNT ÎN DERIVĂ VEST SUD VEST CU VITEZA DE TREI NODURI

REQUIRE TOW URGENTLY CEREM URGENT REMORCARE OVER TERMINAT

Când se foloseşte NBDP, mesajul de urgenţă este început de semnalul de urgenţă PAN-PAN şi se transmite numele de identificare al staţiei care transmite.

Sfaturi medicale: Majoritatea staţiilor de coastă din lume pot oferi serviciu medical.

Atunci când se foloseşte R/T, semnalul de urgenţă PAN-PAN (x3) ar trebui folosit pentru mesaj. Mesajul ce va urma ar trebui să fie adresat celei mai apropiate staţii de coastă folosindu-se preambulul publicat, prezentat în Lista staţiilor radio şi servicii speciale. De multe ori, este adevărat, este de preferat să fie sunat direct un doctor.

Costurile serviciilor medicale se face în conformitate cu Recomandarea ITU-T-D90 (vezi Manualul ITU pentru Uzul serviciilor maritime pentru mobil şi mobil-satelit) şi se adaugă la taxele serviciului de comunicaţii.

Mesajul medical trebuie să conţină:

Tabelul 8.3 Conţinutul unui mesaj medical

SHIPS NAME/CALL SIGN AND NATIONALITY

NUMELE NAVEI/INDICATIVUL DE APEL ŞI NAŢIONALITATEA

POSITION POZIŢIA NAVEI NEXT or NEAREST PORT with ETA URMĂTORUL sau CEL MAI APROPIAT

PORT cu TIMPUL ESTIMAT DE INTRARE PATIENS DETAILS (i.e., name, age, sex, medical history, etc.)

DATELE PACIENTULUI (nume, vârstă, sex, probleme medicale)

PATIENTS ŞIMPTOMS and ADVICE REQUIRED

ŞIMPTOMELE PACIENTULUI şi CEREREA SFATULUI

MEDICATION CARRIED ON BOARD TRANSPORTUL MEDICAMENTELOR LA BORD

Exemplu: Pentru a contacta Land’s End Radio, din Marea Britanie, se foloseşte :

Medico landsend radio. Când se foloseşte telexul, prefixul MED trebuie folosit pentru a da prioritate semnalului.

În toată lumea, sfatul şi asistenţa medicală pot fi obţinute prin staţiile de coastă, staţiile gărzii de coastă sau prin INMARSAT C. Aceste informaţii se pot

Page 43: comunicatii navale gmdss

43

găsi în ITU, Lista Staţiilor Radio pentru Servicii Speciale şi Manualul Comunicaţiilor INMARSAT.

Transporturile medicale Pentru efectuarea comunicaţiilor legate de persoanele protejate pe timp de

război, unităţile medicale sau de transport pot folosi semnale distincte. Termenul de transport medical este definit de către Convenţia de la Geneva şi de Protocolul Adiţional din 12 August 1949, ca toate tipurile de transporturi pe uscat, apă sau aer folosite pentru asistenţa răniţilor, în caz de scufundare sau naufragiu. Navele neutre ar trebui să asigure asistenţă când alte navele cu răniţi o cer şi să protejeze aceste nave de orice acţiune ostilă.

În scopul anunţării şi identificării transporturilor medicale, care sunt protejate de Convenţia de la Geneva, semnalul radio ar trebui să conţină semnalul de urgenţă aşa cum este descris de Regulamentul Radio, urmate apoi de adăugarea unui singur cuvânt (MEDICAL) în canalul NBDP şi cuvântului MAY-DEE-CALL pentru radiotelefonie. Când se foloseşte radiotelefonia, semnalul de urgenţă PAN-PAN (x3) este utilizat la apelare.

Mesajul radio, început de un semnal de urgenţă, trebuie să conţină următoarele date referitoare la transportul medical indicând :

- indicativul de apel sau alte forme de identificare; - poziţia navei; - numărul şi tipul unităţii; - drumul navei (itinerarul); - timpul estimat în care navă ajunge în cel mai apropiat port; - orice altă informaţie, precum altitudinea de zbor, radiofrecvenţele de

siguranţă, limba folosită precum şi modurile şi codurile de urmărire şi supraveghere radar folosite.

Page 44: comunicatii navale gmdss

SECŢIUNEA a 9-a Comunicaţii de siguranţă

Semnalul de siguranţă, SECURITE, indică faptul că urmează un mesaj de avertizare meteorologic sau de navigaţie foarte important. Mesajul este transmis pe o frecvenţă de lucru după ce este anunţat pe frecvenţa de pericol.

Majoritatea convorbirilor şi mesajelor de siguranţă sunt trimise, după recepţionare, la finalul următoarei perioade de linişte. La fel ca şi frecvenţa de avarie menţionată anterior, canalul 13 VHF este folosit ca un canal de comunicaţii de siguranţă între nave. Celelalte canale pot fi desemnate de organizaţiile locale de pază de coastă pentru semnale de urgenţă la ţărm.

Un exemplu de semnal de siguranţă este:

Tabelul 9.1 Exemplu de semnal de siguranţă

SECURITE (X3) SEMNAL DE SIGURANŢĂ (X3)

ALL STATION (X3) TOATE STAŢIILE (X3)

THIS IS AICI ESTE

CALL SIGN / IDENTIFICATION (X3) INDICAŢIVUL DE APEL (X3)

LISTEN…FOR NAVIGATIONAL WARNING

MESAJUL TRANSMIS PENTRU SIGURANŢA NAVIGAŢIEI

ON FREQUENCY /CHANNEL PE FRECVENŢA /CANALUL

Pe o consolă GMDSS ar trebui trimis semnalul de siguranţă All ship (toate navele) pe canalul DSC sau pe frecvenţa 2187,5 KHz, ce indică frecvenţa de lucru sau canalul 13 sau 2048 KHz.

Un exemplu de mesaj de siguranţă pe o frecvenţă de lucru :

Page 45: comunicatii navale gmdss

45

Tabelul 9.2. Exemplu de mesaj de siguranţă

SECURITE (X3) SEMNAL DE SIGURANŢĂ

ALL STATION (X3) TOATE STAŢIILE

THIS IS NONSUCH (X3) AICI ESTE NONSUCH

LARGE RED CONTAINER SPOTTED AT 1030 UTC ÎN POSITION 52.02

NORTH 003.36 WEST

UN CONTAINER DE DIMENSIUNI MARI A FOST REPERAT ÎN POZIŢIA 52.02

NORD 003.36 VEST

VESSELS KEEP SHARP LOOKOUT AND REPORT

TOATE NAVELE O OBSERVARE ATENTĂ ŞI RAPORTAŢI

OUT TERMINAT

În mod normal, confirmarea mesajelor de urgenţă şi de securitate se face numai de staţiile de coastă. Staţiile mobile sunt obligate să urmărească traficul şi dacă sunt solicitaţi să intervină.

În caz de dificultăţi de comunicare/limbă, se face referire la Frazele Standard pentru Comunicaţiile Marine IMO.

Page 46: comunicatii navale gmdss

SECŢIUNEA a 10-a Codul Q

Abrevierile codului Q sunt deseori cerute de staţiile de coastă, de comunicaţii navale sau alte staţii de coastă pentru ajutorul comunicaţiei. Întreaga listă a codurilor Q, folosite în serviciul de telefonie maritimă, se găseşte în Manualul ITU folosit de Serviciul Mobil Maritim şi de Serviciul prin satelit Maritim. Cele mai utilizate coduri sunt date în tabla S 10-2 precum şi codurile de urgenţă şi siguranţa traficului, iar comunicaţiile de căutare şi salvare sunt prezentate în tabla S 10-3. Abrevierile Codului Q, precum şi informaţiile suplimentare, sunt puse sub forma unei întrebări când sunt urmate de semnalul RQ (rostit „ROMEO QUEBEC”). Câtorva abrevieri li se poate da un sens afirmativ sau negativ prin adăugarea semnalului C (pozitiv) sau NO (negativ).

Multe din codurile Q pentru Serviciul Maritim Telefonic au un înţeles similar cu semnalele din Codul Internaţional de Semnale (INTERCO). Acestea sunt indicate în Tabla S 10-2 şi S 10-3 de un asterisc (*).

Tabelul 10.1 Codul Internaţional de Comunicaţii Navale

A Alpha AL FAH

B Bravo BRAH VOH C Charlie CHAR LEE sau SHAR LEE D Delta DELL TAH E Echo ECK OH F Foxtrot FOKS TROT G Golf GOLF H Hotel HOH TELL I India ÎN DEE AH J Juliet JEW LEE ETT K Kilo KEY LOO L Lima LEE MAH M Mike 1) MIKE N November NO VEM BER O Oscar OSS CAR

(ii) P Papa PAH PAH Q Quebec KEH BECK R Romeo ROW ME OH S Sierra SEE AIR RAH T Tango TANG GO U Uniform YOU NEE FORM V Victor VIK TAH W Whiskey WISS KEY X X-ray ECKS RAY Y Yankee YANG KEY Z Zulu ZOO LOO

Page 47: comunicatii navale gmdss

47

0 Nazaredo NAH-DAH-ZAY-ROH 1 Unaone OO-NAH-WUN 2 Bissotwo BEES-SOH-TWO 3 Terathree TAY-RAH-TREE 4 kartefour KAR-TAY-FOWER 5 Pentafive PAN-TAH-FIVE 6 Soxisix SOK-SEE-SIX 7 Setteseven SĂY-TAY-SEVEN 8 Oktoeight OK-TOH-AIT 9 Novenine NO-VAY-NÎNER

Decimal point Decimal DAY-SEE-MAL Full stop Stop STOP

Tabelul 10.2 Codurile comerciale de lucru Q

i) Codul Întrebarea Răspuns/Sfat

QOB Poţi comunica pe R/T (2182 kHz)?

Pot comunica pe canalul R/T (2182 kHz)

QOC Poţi comunica pe R/T (canalul 16)?

Pot comunica pe canalul R/T (canalul 16)

QOD

Poţi comunica în 0.Olandeză; 1.Engleză; 2.Franceză; 3.Germană; 4.Greacă; 5.Italiană; 6.Japoneză; 7.Norvegiană; 8.Rusă; 9.Spaniolă ?

Pot comunica în: 0.Olandeză; 1.Engleză; 2.Franceză; 3.Germană; 4.Greacă; 5.Italiană; 6.Japoneză; 7.Norvegiană; 8.Rusă; 9.Spaniolă

QOL

Este navă adaptată pentru recepţia selectivă a canalelor; dacă este aşa, care este semnalul/numărul apelului tău selectiv?

Navă mea este adaptată pentru a primi apeluri selective, numărul/semnalul meu este

QOM Pe ce frecvenţe poate fi găsită navă de apelul selectiv?

Navă mea poate căutată de frecvenţa selectivă

QOO Poţi trimite pe orice frecvenţă de lucru?

Pot trimite pe orice frecvenţă de lucru

QRA Care este numărul de identificare al staţiei?

Numărul de identificare al staţiei mele este

QRB Care este distanţa dintre staţiile noastre?

Distanţa dintre staţii este

QRC Care este autoritatea de înregistrare?

Autoritatea mea de înregistrare este

QRD De unde eşti? Sunt de loc din zona

QRE Care este timpul estimat de sosire?

Timpul meu estimat de sosire este

QRJ Câte apeluri telefonice aţi rezervat?

Am rezervat .. telefoane

QRK Care este inteligibilitatea semnalului meu pentru alte staţii?

Inteligibilitatea semnalului este : 1.proastă; 2.saracă; 3.acceptabilă; 4.bună; 5.excelentă

QRL Eşti ocupat? Sunt ocupat cu .. te rog să nu mă

Page 48: comunicatii navale gmdss

48

deranjezi

QRM Apar interferenţe în transmisia mea?

Transmisia ţi-a fost interferată: 1.deloc; 2.f.puţin; 3.moderat; 4.sever; 5.extrem

QRN Eşti deranjat de zgomot? Sunt deranjat de zgomot : 1.deloc; 2.f.puţin; 3.moderat; 4.sever; 5.extrem

QRT Să nu mai trimit? Nu mai trimite QRU Ai ceva pentru mine? Nu am nimic pentru tine? QRV Eşti pregătit? Da sunt pregătit

QRX Când vei suna din nou? Voi suna din nou la ora .. pe frecvenţa ..

QRY Când este rândul meu? Rândul tău este QRZ Cine mă sună? Eşti sunat de QSL Poţi confirma recepţia? Confirm recepţia QSM Repet ultima telegramă? Repetă ultima telegramă de la

QSP Vei conecta fără taxă indicativul de apel/numele ?

Voi conecta fără taxă indicativul de apel/numele

QSW Vei transmite pe frecvenţa … kHz/MHz (cu clasă de emisie) ?

Voi transmite pe această frecvenţă … kHz/MHz (cu clasă de emisie).

QSQ Ai un doctor la bord /sau altă persoană care să-l înlocuiască ?

Am doctor la bord /sau altă persoană care să-l înlocuiască.

QSY Vrei să transmit pe altă frecvenţă ?

Schimbă transmisia pe frecvenţa …(sau pe …kHz/MHz).

QTC Câte telegrame ai trimis ? Am trimis …telegrame pentru ţine (sau pentru numele/indicativul de apel).

QTH Care este poziţia ta exactă ? Poziţia mea exactă este… (latitudine/longitudine).

QTI* Care este drumul tău adevărat ? Drumul meu adevărat este… grade.

QTJ* Care este viteza ta ? Viteza mea este… noduri.

QTL* Care este direcţia ta adevărata ? Direcţia mea adevărată este … grade.

QTM* Care este drumul tău magnetic ? Drumul meu magnetic este … grade.

QTQ Poţi comunica cu staţia mea prin Codul Internaţional de Semnale (INTERCO)?

Voi comunica cu voi prin Codul Internaţional de Semnale (INTERCO).

QTR Care este ora bordului ? Ora bordului este …ore.

QUX Ai în dotare semnale de navigaţie de urgenţă sau balize de avertizare ?

Am următoarele semnale/balize de avertizare…

Page 49: comunicatii navale gmdss

49

Tabelul 10.3 Codurile Q – Urgenţă şi Siguranţă/Căutare şi Salvare

Codul Întrebarea Răspunsul sau Sfatul

b) QOE Ai primit semnalul de siguranţă trimis de … (numele/indicativul de apel)?

Am primit semnalul de siguranţă trimis de (numele/indicativul de apel).

QSE* Care este adâncimea locului unde s-a produs naufragiu ?

Adâncimea estimată unde s-a produs naufragiul este de (în cifre şi unităţi de măsură).

QSF* Aţi procedat la operaţiunea de salvare ?

Am procedat la salvare şi mă îndrept spre baza … (cu … persoane, cer urgent ambulanţă ).

QTD* Ce a recuperat navă/avionul care a efectuat salvarea?

… (numele/indicativul de apel) a recuperat : 1…(numărul) supravieţuitorilor; 2…epava; 3… (numărul) cadavrelor.

QTW* Care este starea supravieţuitorilor ? Supravieţuitorii sunt … cer urgent …

QTY* Vă îndreptaţi spre locul naufragiului; dacă da, când veţi sosi acolo ?

Mă îndrept spre locul naufragiului şi mă aştept să ajung la ora … (ora/data).

QTZ* Continuaţi căutarea ? Conţinui cercetarea pentru … (avion, navă, supravieţuitorii unui accident sau naufragiu).

QUD Aţi primit semnalul de urgenţă trimis de … (numele/indicativul de apel) ?

Am primit semnalul de urgenţă trimis de … (numele/indicativul de apel) la ora…

QUE Aţi primit semnalul de trimis de pericol (numele/indicativul de apel) ?

Am primit semnalul de pericol trimis de … (numele/indicativul de apel) la ora…

QUM Pot reveni la programul de lucru normal ?

Se poate reveni la programul normal.

QUN

Către toate staţiile : toate navele din vecinătatea mea sau a punctului (latitudine/longitudine) vă rog indicaţi-mi poziţia, drumul adevărat, viteza. Către o singură staţie: te rog indică-mi poziţia drumul adevărat, viteza.

Poziţia mea, drumul adevărat şi viteza sunt …

QUO*

Să caut: 1.avion; 2.navă; 3.supravieţuitori în vecinătatea punctului… (latitudine/longitudine).

Te rog caută: 1.avion; 2.navă; 3.supravieţuitori în vecinătatea punctului (latitudine/longitudine).

Page 50: comunicatii navale gmdss

50

Tabelul 10.4 Transmiterea frecvenţelor în banda de 156-174 MHz pentru staţii în Serviciul Maritim Mobil

Frecvenţa de

transmisie(MHz)

Operaţii portuare Mişcarea navei

Cor

esp

onde

nta

pub

lica

Nu

măr

ul

cana

lulu

i

Not

a Navă-navă

o frecvenţa

două frecvenţe

o frecvenţa

două frecvenţe

Navă Staţie coastă

60 h 156.025 160.625 17 9 25 1 156.050 160.650 10 15 8 61 156.075 160.675 23 3 19 2 156.100 160.700 8 17 10 62 156.125 160.725 20 6 22 3 156.150 160.750 9 16 9 63 156.175 160.775 18 8 24 4 156.200 160.800 11 14 7 64 156.225 160.825 22 4 20 5 156.250 160.850 6 19 12 65 156.275 160.875 21 5 21 6 g 156.300 1 66 156.325 160.925 19 7 23 7 156.350 160.950 7 18 11 67 k 156.375 156.375 9 10 9 8 156.400 2 68 m 156.425 156.425 6 2 9 l 156.450 156.450 5 5 12 69 m 156.475 156.475 8 11 4 10 k 156.500 156.500 3 9 10 70 o 156.525 156.525 DSC pentru distress, siguranţa şi chemare 11 m 156.550 156.550 3 1 71 m 156.575 156.575 7 6 12 m 156.600 156.600 1 3 72 l 156.625 6 13 p 156.650 156.650 4 4 5 73 k 156.675 156.675 7 12 11 14 m 156.700 156.700 2 7 74 n 156.725 156.725 8 8 15 j 156.750 156.750 11 14 14 75 Banda de siguranţa 156.7625-156.7875 MHz 16 156.800 156.800 Distress, siguranţa şi chemare 76 Banda de siguranţa 156.8125-156.8375 MHz 17 j 156.850 156.850 12 13 13 77 156.875 10 18 f 156.900 161.500 3 22 78 156.925 161.525 12 13 27 19 f 156.950 161.550 4 21 79 fm 156.975 161.575 14 1 20 f 157.000 161.600 1 23 80 fm 157.025 161.625 16 2 21 f 157.050 161.650 5 20 81 157.075 161.675 15 10 28 22 f 157.100 161.700 2 24 82 157.125 161.725 13 11 26 23 157.150 161.750 5 83 157.175 161.775 16

Page 51: comunicatii navale gmdss

51

Frecvenţa de

transmisie(MHz)

Operaţii portuare Mişcarea navei

Cor

esp

onde

nta

pub

lica

Nu

măr

ul

can

alul

ui

Not

a Navă-navă

o frecvenţa

două frecvenţe

o frecvenţa

două frecvenţe

Navă Staţie coastă

24 157.200 161.800 4 84 157.225 161.825 24 12 13 25 157.250 161.850 3

85 157.275 161.875 17 26 157.300 161.900 1 86 n 157.325 161.925 15 27 157.350 161.950 2 87 157.375 161.975 14 28 157.400 162.000 6 88 h 157.425 162.025 18

Date privind tabelul Numerele din coloana navă-navă indică secvenţa normală de folosire a

canalelor de către staţiile mobile. Numerele din coloana „operaţii portuare”, „mişcarea navei” şi

„corespondenţă publică” indică secvenţa normală de folosire a canalelor de către staţiile de coastă. În unele cazuri, ar putea fi necesar să se evite anumite canale pentru a preîntâmpina interferenţe dăunătoare între serviciile staţiilor de costă învecinate.

Administraţia poate hotărî frecvenţele între nave, ale operaţiilor portuare şi ale serviciului de manevră a navei în uzul aeronavelor şi elicopterelor, pentru a comunica cu navele sau cu staţiile de coastă participante în operaţiunile de suport predominant maritim, în condiţiile specificate de Regulamentele Radio. Folosirea canalelor deschise corespondenţei publice trebuie să constituie subiect prioritar de încheierea acordului între organele interesate.

Canalele enumerate, cu excepţia canalelor 6, 13, 15, 16, 17, 70, 75, 76 pot fi, de asemenea, folosite pentru transferuri de date de mare viteză şi transmisiuni fax, subiect prioritar de încheierea acordului între organele interesate (vezi nota o).

Excepţie făcând SUA, canalele enumerate, preferabil două canale adiacente din seriile 87, 28, 88, cu excepţia canalelor 6, 13, 15, 16, 17, 70, 75, 76, pot fi folosite pentru telegrafie cu printare directă şi transmisia datelor, subiect prioritar la încheierea acordului între organele interesate.

Canalele cu două frecvenţe pentru operaţii portuare (18, 19, 20, 21, 22, 79, 80) pot fi folosite cu corespondenţa publică, subiect prioritar de încheierea acordului între organele interesate.

Frecvenţa de 156,300 MHz (canalul 6) poate fi folosită, de asemenea, pentru comunicaţii între nave şi aeronave angajate în operaţiuni de căutare şi salvare. Staţiile de pe nave ar trebui să evite interferenţele dăunătoare ale

Page 52: comunicatii navale gmdss

52

comunicaţiilor pe canalul 6 ca şi ale comunicaţiilor între aeronave, spărgătoare de gheaţa şi nave de asistenţă în timpul iernii.

a) Canalele 60 şi 88 pot fi folosite ca subiect prioritar de încheierea acordului între organele interesate.

b) Frecvenţele din tabel pot fi de asemenea, folosite pentru radiocomunicaţii pe canale şi şenale navigabile, în concordanţă cu condiţiile specificate în Regulamentele Radio.

c) Canalele 15 şi 17 pot fi, de asemenea, folosite pentru comunicaţii la bordul navei, care furnizează putere efectivă ce nu depăşeşte 1 Watt şi constituie subiect al Regulamentelor Naţionale ale Administraţiei răspunzătoare, când aceste canale sunt folosite în apele teritoriale.

d) În afară de suprafaţa maritimă europeană şi Canada, aceste frecvenţe (canalele 10, 67, 73) pot fi, de asemenea, folosite, dacă se cere, de către administraţiile naţionale răspunzătoare pentru comunicaţii între nave, aeronave şi staţii de coastă participante, angajate în operaţiuni de căutare şi salvare coordonate, şi în operaţiuni antipoluare, în zonele locale în condiţiile specificate în Regulamentele Radio.

e) Primele trei frecvenţe preferate în scopul indicat în nota (c) sunt de 156.450 MHz(canalul 9), 156.625 MHz (canalul 72) şi 156.675 MHz (canalul 73)

f) Aceste canale (68, 69, 11, 71, 12, 14, 74, 79 şi 80) sunt preferate pentru serviciul de manevră a navei. Ele pot fi oricum folosite de serviciul de operaţii portuare până la solicitarea serviciului de manevră a navei, dacă dovedeşte că este necesar în orice împrejurare.

g) Acest canal (86), poate fi folosit ca un canal de chemare, dacă astfel de canal este solicitat într-un sistem radiotelefonic automat, când un asemenea sistem este recomandat de CCIR.

h) Acest canal (70) se foloseşte exclusiv la DSC pentru distress, siguranţă şi chemare.

i) Canalul 13 este destinat pentru folosirea în întreaga lume, comunicaţilor pentru siguranţa navigaţiei, în primul rând la comunicaţii pentru siguranţa navigaţiei între nave. Poate fi, de asemenea, folosit la manevra navei şi la serviciile de operaţiuni portuare, care fac subiectul regulamentelor naţionale portuare.

Page 53: comunicatii navale gmdss

SECŢIUNEA a 11-a Procedurile NBDP (TELEX)

Operaţiunile Telex Maritim. Acoperă procedurile de telex în FM şi HF. NBDP înseamnă Narrow Band Direct Printing (Imprimare directa în banda îngusta) şi este folosit pentru transmiterea telex-urilor maritime. Uneori este cunoscuta sub numele de Telegrafie cu Printare Directă.

Modurile de operare. În funcţie de destinaţia mesajului sunt cunoscute 3 moduri de operare: a) Modul ARQ (Automatic Request for Repeat): folosit pentru

comunicarea între 2 staţii. În acest mod Telexul receptor verifică grupurile de coduri ce sosesc (reprezentate de primele 3 caractere) şi, dacă acestea sunt corecte, cere expeditorului să trimită următoarele 3 caractere. Dacă un grup e primit incorect, Receptorul va cere o repetare a ultimului grup.

b) Modul FEC (Forward Error Corector ): pentru comunicaţii de tipul "All Stations", uneori cunoscute drept transmisii FEC (Broadcast FEC) sau FEC colectiv. Acest mod este folosit, de exemplu, la trafic de tip Distress sau transmisiuni de tip NAVTEX. Telexul aşteaptă ca fiecare caracter să se repete, şi, dacă unul din cele două caractere se conformează codului corect, caracterul este printat.

c) Modul SELFEC (Selective FEC): folosit pentru transmiterea de la o staţie la alta, specificată. Modul este similar în operare modului B-FEC, dar este folosit, în mod obişnuit, de o staţie de coastă pentru a transmite unei nave în port al cărei transmiţător nu este disponibil.

Tehnici de operare: Apelarea telex către staţiile de coastă poate fi făcută manual, introducând

numărul SELCALL al staţiei (de exemplu UK-3220) şi apoi introducând manual frecvenţele de emisie şi de recepţie. În unele aparate este posibilă introducerea canalului ITU pentru operare în frecvenţe (HF).

Când a fost stabilită legătura, pot fi folosite diferite coduri de comandă în funcţie de scopul apelării sau de serviciul solicitat. Mai târziu, se va exemplifica aceasta printr-o apelare telex directă către un abonat de la o staţie de coastă.

Apelări total automate pot fi executate în modul în care operatorul selectează întâi staţia de coastă, dintr-o listă preprogramată, apoi selectează mesajul dorit pentru a fi transmis şi apoi ora transmiterii. Aparatura selectează cel mai bun canal şi transmite mesajul.

Cu terminale telex moderne, în mod obişnuit, se cataloghează staţiile cu care e posibil ca nava să comunice, în mod frecvent, pentru ca apoi staţia dorită să fie doar selectată dintr-o listă. În mod asemănător frecvenţele staţiilor sunt catalogate şi echipamentul poate recomanda o frecvenţa bună, depinzând de

Page 54: comunicatii navale gmdss

54

timpul zilei şi de calea semnalului. Manuale de folosire specifice fiecărei staţii pot fi consultate pentru mai multe detalii.

Dacă este posibil, mesajul ar trebui pregătit dinainte, sau prin întipărirea unei benzi de hârtie sau introducând în mesajul în memorie, cu terminalul Telex în "Local Mode". Aceasta permite editarea mesajului înainte de a fi transmis. Terminalele Telex moderne cu VDU şi memorie electronică pot oferi facilităţi de editare excelente dar, înainte, o cantitate mică de hârtie trebuie folosită pentru a pregăti, prepara şi trimite mesajul telex.

Formatul unui mesaj telex ar trebui, în general, să cuprindă următoarele informaţii:

- Compania destinatară şi/sau numele adresei; - Numele şi titlul iniţiatorului mesajului (expeditorului); - Un nr. de referinţă a mesajului şi/sau subiectul apelării; - Textul mesajului propriu-zis; - NNNN codul de sfârşit al mesajului. O parte a unei bune tehnici de comunicaţie constă în a alege cel mai bun

timp de expediere a unui mesaj telex şi, când se poate, să se ia în considerare următorii factori:

- evitarea blocărilor (aglomerărilor) prin apelarea în afara orelor de vârf, - diferenţa de ora locală, între navă şi abonat, pentru a evita orice

inconveniente şi întârzieri.

Proceduri de apelare: Pentru a stabili o legătură cu o staţie de coastă, folosiţi următoarea

procedură: - selectaţi canale de frecvenţă pereche, folosind lista ITU de Staţii de

Coastă sau publicaţii corespunzătoare naţional recomandate (unele staţii emit semnale"Channel Free" în modul A1A/F1B, când canalul nu are activitate, cum ar fi semnalul de identificare în codul MORSE, urmat de un semnal Telex);

- introduceţi numărul SELCALL al staţiei (ex 3220); - indicaţi procedura de apelare NBDP în modul ARQ. Dacă apelul este

acceptat, ar trebui să primiţi semnalul de răspuns al staţiei (answerback) (ex: Radio Portishead are answerback-ul 3220AUTU-G);

- trimiteţi semnalul de răspuns al staţiei navei (adesea aceasta se face automat). Un exemplu de răspuns al unei staţii de navă este 45656GBLWX. Nava primeşte apoi, de ex., o indicaţie dacă exista sau nu trafic rezervat pentru ea la staţia de coastă, urmată de o invitaţie, trimisă ca un cod GA+? adică să continui (GO AHEAD) operaţiunile de comunicare.

O dată ce legătura a fost stabilită, serviciul furnizat de staţia de coastă poate fi accesată trimiţând un "Command Code" pentru serviciul cerut. O listă de coduri standard de comandă este exemplificată în TABELUL S7-1.

O legătura telex către un abonat staţie de coastă ar folosi următorul cod:

Page 55: comunicatii navale gmdss

55

DIRTLX (codul ţării) (nr. telex naţional) Exemplu: DIRTLX 051426348+

unde: 051 = codul telex al ţării (ex. UK), 426348 = numărul naţional telex al abonatului, + = caracter ce termina nr. Telex şi iniţiază convorbirea.

După un schimb de mesaje de răspuns, şi după recepţia “MESSAGE” codului MSG + , nava îşi stabileşte legăturile în trafic. De obicei, mesajele prezentate vor fi selectate pentru transmitere urmând instrucţiunile telexului de pe ecran, sau în cazul altor terminale, folosind hârtie telex. Oricum e posibilă scrierea mesajului direct de la tastatură.

Pentru a deconecta legătura cu abonatul de la ţărm, operatorul ar trebui să introducă codul KKKK. Staţia de coastă ar trebui să răspundă cu un grup “data/ora” şi apoi durata convorbirii, urmat de o invitaţie să continue, adică GA + ?.

Pentru a închide legătura cu staţia de coastă, operatorul ar trebui să introducă codul BRK + şi să seteze Telexul în modul “STAND BY”.

Tabelul 11.1 Codurile de comandă telex

COD SEMNIFICAŢIE AMV Mesaj ce trebuie trimis la AMVER (pag S8-9). BRK Legătura radio ce va fi deconectată imediat.

DATA(nr.) Mesaj ce va fi înaintat de staţia de coastă, folosind facilităţile datei, către numărul indicat al abonatului PSTN.

FAX

Mesaj ce va fi înaintat ca facsimil, via PSTN, către numărul indicat al abonatului telefonic.

FREQ Mesajul conţine frecvenţa pe care nava execută recepţia (ascultă).

HELP Lista facilităţilor disponibile ale sistemului. Este cerută imediat.

ÎNF Informaţia e cerută imediat din baza de date a staţiei de coastă.

KKKK Legătura cu reţeaua ar trebui întreruptă, menţinând legătura radio, alte mesaje/comunicaţii ar trebui să urmeze imediat

MAN Mesajul va fi salvat şi înaintat manual către o staţie dintr-o ţară în care o legătura telex nu e disponibilă.

MED Urmează un mesaj medical URGENT. MSG Mesajele ţinute de staţiile de coastă trebui trimise imediat.

MULTLX (no 1);(no 2) E cerută legătura telex directă către multipli (cel puţin 2) abonaţi telex.

MULTLXA Ca şi MULTLX, dar este cerut şi sfatul de livrare. NAV Sunt cerute mesajele noi de avertizare de navigaţie. OBS Mesaj meteo câtea organizaţia meteo potrivită. OPR Este cerută conectarea printr-un operator manual de asistenţă.

POS Mesajul conţine şi poziţia navei; asigură automat transmiterea şi recepţia mesajelor radio de către staţia de coastă; de ex. pentru selectarea frecvenţei optime de trafic (pag S3-8) şi

Page 56: comunicatii navale gmdss

56

COD SEMNIFICAŢIE antene direcţionale.

RTL Mesajul va fi înaintat ca o scrisoare radiotelex.RDL Reapelează ultimul număr telex indicat de DIRTLX.

SVC RPT (identificator)

Mesaj de servicii ce urmează să fie supus unei analize manuale. Retransmiterea unui mesaj emis anterior în modul FEC , în modul ARQ, mesajul specificat trebuie analizat folosind identificatorul de mesaje potrivit.

STA Staţia navei cere un raport imediat al mesajului salvat şi înaintat pe care l-a trimis. Mesajele individuale pot fi caracterizate prin adăugarea unui identificator corespunzător.

STS (SELLCALL/MMSI)

Mesajul ce va fi transmis prin facilitatea de stocare şi trimitere a staţiei de coastă către o navă specificată, identificată printr-un număr SELLCALL sau MMSI.

TEL (număr) Mesaj ce va fi trimis vocal de staţia de coastă la numărul de telefon indicat.

TGM Mesaj ce va fi transmis ca telegramă radio.

TLX (număr) Mesajul trebuie trimis imediat la o instalaţie de stocare şi înaintare la staţia de coastă.

TLXA (număr) Ca şi TLX, dar cu anunţ de livrare la nr. de telex indicat folosind proceduri normale ţărm-navă.

TRF Informaţii despre tariful perceput de către staţia de coastă (doar pentru servicii automate).

TST Este cerut un mesaj text (doar pt. staţiile automate).

URG Doar pentru folosire în caz de urgenţa – Staţia navei trebuie conectată la un utilizator manual de asistenţă urgenţă (o alarma sonora poate fi activată la staţia de coastă).

VBTLX (număr) Mesajul e dictat de staţia de coastă la o căsuţa vocală (voicebank).

WX Informaţiile despre starea vremii sunt solicitate imediat.

Coduri de servicii internaţionale telex şi abreviaţii

Lista de coduri de facilităţi şi abrevieri este exemplificată în Lista ITU de STAŢII DE COASTĂ şi alte publicaţii editate de Administraţia Naţională. Cele mai des folosite coduri sunt exemplificate în TABELUL S7-2.

Apeluri nerealizate (nereuşite) - în cazul unei încercări nereuşite de apelare de la un terminal manual, un cod de semnale va fi recepţionat cu semnificaţia explicată în Tabelul S7-2. Operatorul trebuie să ia în calcul aceasta informaţie pentru a determina cum să procedeze în continuare.

Dacă semnalele OCC sau NC sunt returnate, atunci dificultatea poate fi considerată temporară şi apelul poate fi reluat după ce se aşteaptă în jur de un minut.

O aşteptare mai lunga de cinci minute este indicată dacă este primit codul DER; terminalul abonatului apelat este indicat ca „deranjat” („out of order”).

Page 57: comunicatii navale gmdss

57

Problema terminalului poate fi relativ minora, de exemplu, se înlocuieşte banda sau hârtia de fax şi deci, problema va fi remediată în curând.

În orice caz, dacă apelurile următoare eşuează, atunci problema este mai serioasă şi trebuie anunţată Autoritatea de Administrare a Telexurilor (TELEX ENQUERY SERVICE). Dacă se primeşte unul din următoarele semnale: ABS, NA, NP sau NCH, primul pas, ce trebuie executat, este să se verifice numărul abonatului şi să se reîncerce apelarea. Dacă acelaşi semnal este returnat, problema trebuie raportată la TELEX ENQUIRY SERVICE, deoarece este improbabil ca problema să fie rezolvată în curând.

Tabel 11.2 Coduri şi abreviaţii pentru serviciul Telex

ABS Abonat absent/Echipament închis

ADD Va rugăm introduceţi numărul internaţional de telex ANUL Delete!

BCT Apel de transmisie

BK Pauza

BMC Sfârşitul mesajului/Transmisie nerecepţionata/Mesaj anulat

CFM Va rugăm confirmaţi!

COL Repetiţie de caractere sau caractere amestecate/informaţie importanta

CRV Recepţionaţi bine/Recepţionez bine

DER Deranjat (postul)

DT Sunteţi în legătura cu postul solicitat/apelat

EXM Legătura întreruptă datorita epuizării hârtiei/ benzii la orice capăt (apelat/ apelat)

FMT Eroare de format

GA Continuaţi

IAB Răspuns invalid recepţionat de la staţia apelata

IMA Înştiinţare de mesaj de iniţiere

ÎNF Abonat apelat necontactabil/Sunaţi la serviciul de informaţii.

ITD Tranzacţia de iniţiere acceptată pentru livrare

ITL Transmit mai târziu

JDE Centrala închisă datorita sărbătorilor

LDE Lungimea maxima acceptată a mesajului a fost depăşită

MNS Minute MOM Aşteptaţi un moment MUT Mesaj transmis greşit

NA Legătura cu abonatul nu e realizata

NC Lipsă de circuit

NCH Numărul abonatului apelat a fost schimbat

NDN Notificare de ne-livrare

NI Nici o linie disponibila

NP Apelatul nu mai exista

Page 58: comunicatii navale gmdss

58

NR Indicaţi nr. dumneavoastră de identificare/Nr. meu de identificare

OCC Abonat ocupat

OK Acceptat/Aprobat/Aprobaţi?

PPR Hârtie

R Recepţionat

RAP Te voi reapela

RDI Redirecţionat convorbirea

REF Referinţa a mesajului telex livrat, generata de o facilitate de conversie a mesajului (CF) pentru interacţiuni Telex-Telex

REI Eroare la validarea adresei/ nu se primeşte răspuns RPT Repetaţi/Repet

RSBA Se reîncearcă transmisia SSSS Se schimba alfabetul

SUP Va rog

T or 5 Opriţi transmisiunea/Repetaţi până va faceţi înţeles TAX Care este tariful?/Tariful este… TESTMSG

Va rugăm trimiteţi un mesaj “test”

THRU Sunteţi în legătura cu o poziţie Telex TMA Nr. maxim de adrese depăşit TPR Teleprinter MX Indicarea unei facilităţi de convorbire pentru interacţiune Telex-Telex VAL Validaţi răspunsul

W Cuvinte WRU Cine e?/Cine sunteţi? XXX

X Eroare

Page 59: comunicatii navale gmdss

SECŢIUNEA a 12-a Scheme bloc de emiţătoare şi receptoare radio

folosite în echipamentele de comunicaţii maritime

Emiţătoare MA cu purtătoare Schema bloc a unui astfel de emiţător este reprezentată în figura 1.3. Oscilatorul local (OL) generează un semnal sinusoidal pe frecvenţa

f01 = fe/n. Pentru a asigura stabilitatea de frecvenţă impusă (+/- 10Hz) se folosesc

oscilatoare controlate de cristale de cuarţ sau sintetizoare de frecvenţă, care au la bază tot un oscilator cu cuarţ.

Separatorul (SEP) are rolul de a oferi condiţii optime de lucru oscilatorului, adică îi asigură o impedanţă de sarcină mai mare şi constantă.

Fig. 12.1 Schema emiţătorului MA cu purtătoare

Amplificatoarele pe f01 etaje ARF care funcţionează pe frecvenţă fixă cu nivel mic la intrare.

Multiplicatorul de frecvenţă realizează o multiplicare a frecvenţei cu n. Amplificarea de putere se realizează în două etaje: ARF prefinal şi final. Pentru a asigura impedanţa de sarcină optimă etajului final se foloseşte un

circuit de adaptare (CA) cu antenă, se mai numeşte ATU.

Emiţătoare MA-PS Schema bloc a acestui emiţător este dată în figura 1.4.

OL

f01

LANT ARF(putere mica)

SEP ETAJPREFINAL

f01

AJFg(t) Ae

CAfe

FINALARF M

ARF DE PUTERE

nf01

(xn)

MULT.DE FR

Page 60: comunicatii navale gmdss

60

Specific este, de această dată, realizarea modulaţiei la nivele mici de putere ale purtătoarei, deoarece la nivele mari suprimarea purtătoarei este practic imposibilă.

AJFg(t)

Ae

CAfe

ETAJPREFINAL

FINAL

ARF

ARF DE PUTERE

nf01

OL

f01

SEP

ARF +

MULT.FR(xn)

MOD

Fig. 12.2 Schema bloc a emiţătorului MA-PS

Emiţătoare MA-BLU Schema bloc a emiţătorului folosind această metodă este prezentată în

figura 1.5. Ca şi în cazul anterior, modulaţia se realizează la nivel mic, deoarece

modulatorul echilibrat realizează semnale MA-PS. Filtrele folosite pot fi ceramice, fie realizate cu componente discrete.

Page 61: comunicatii navale gmdss

61

Ae

feCA

PUTERE

ARFFTB3

OL

MOD.echilibr.

AJFg(t)

FTB1 SF1 FTB2 SF2

O3f03

O2f02

Fig. 12.3 Schema bloc a emiţătorului MA-BLU

Emiţătoare MF Emiţătoarele MF pot folosi: a) metoda directă (adică modularea directă în frecvenţă a oscilatorului)

sau, b) metoda indirectă (adică modularea în fază cu semnalul modulator

integrat) Emiţător MF – folosind metoda directă Schema bloc este prezentată în figura 5, unde rolul etajelor este în mare

cunoscut. Limitatorul, ca şi la demodulatoarele MF, are rolul de a elimina variaţiile

nedorite ale amplitudinii, deoarece atât modulaţia, cât şi multiplicarea nu se pot realiza în mod ideal.

Amplificatorul de putere poate fi realizat în clasă C, deoarece semnalele MF au amplitudini constante (deci au randament bun).

Page 62: comunicatii navale gmdss

62

ARF +MULT.FR

(xn)

ARFFINAL

AJF OSC.MF

MOD.MF

SEP LIM.

DEM.MF

FTJ

g(t)

fe

Ae

CA

nf01

CAF

f01

Fig. 12.4 Schema bloc a emiţătorului MF folosind metoda directă

Controlul automat al frecvenţei (CAF) Din cauză că semnalele MF se obţin prin acţionare directă asupra

oscilatorului, stabilitatea acestuia scade. Pentru ameliorare se introduce sistemul CAF.

Receptorul superheterodină Schema bloc a unui receptor superheterodină MA, cu simplă schimbare de

frecvenţă este prezentată în figura 1.7 iar în figura 1.8 un receptor superheterodină MF.

ARF AAFDETAFISF

DF

MURAA

CI

CAF

OL

ACORD

A

DIF

Fig. 12.5 Schema bloc a unui radioreceptor superheterodină cu simplă schimbare

Semnificaţia notaţiilor este următoarea: OL – oscilator local (oscilator cu frecvenţă variabilă – VFO); CI – circuit de intrare; ARF – amplificator de radiofrecvenţă;

Page 63: comunicatii navale gmdss

63

SF – schimbător de frecvenţă (mixer); AFI – amplificator de frecvenţă intermediară; D – demodulator; DF – discriminator de frecvenţă; CAF – dispozitiv (circuit) pentru controlul automat al frecvenţei; RAA – circuit pentru reglajul automat al amplificării; AAF – amplificator de audiofrecvenţă; MU – dispozitiv (circuit) de muting – acord silenţios;

ARF AAF

DPFCAFDR

OL

DETAFISF

CAF ON/OFF

SISTEM CAF+/-Ucaf

Fig. 12.6 Principiul CAF într-un receptor MA

DR – dispozitiv de reglaj; FCAF – filtru CAF; DP - discriminator de fază.

Page 64: comunicatii navale gmdss

SECŢIUNEA a 13-a Prescurtarea claselor de emisie

Modurile de emisie sunt descrise cu următoarele coduri: 1) Primul simbol-tipul modulaţiei: a) A - Bandă laterală dublă modulaţie în amplitudine; b) H - SSB. Bandă laterală unică modulaţie în amplitudine purtătoare întreagă; c) R - SSB. Bandă laterală unică modulaţie în amplitudine purtătoare redusă; d) J - SSB. Bandă laterală unică modulaţie în amplitudine purtătoare suprimată; e) F - Modulaţie de frecvenţă; f) G - Modulaţie de fază. 2) Al doilea simbol-tipul semnalului care modulează purtătoarea: a) 1 – Un canal, semnal digital fără subpurtătoare; b) 2 – Un canal, semnal digital care modulează subpurtătoare; c) 3 – Un canal, semnal analogic. 3) Al treilea simbol –tipul informaţiei transmise: a) A – Telegrafie - (Morse); b) B - Telegrafie – (Telex, DSC, etc.); c) C – Faximile; d) E – Telefonie. Exemple Telefonie:

a) H3E – SSB Bandă laterală unică modulaţie în amplitudine purtătoare întreagă (permisă numai pe 2182 kHz);

b) J3E – SSB Bandă laterală unică modulaţie în amplitudine purtătoare suprimată;

c) F3E – Modulaţie de frecvenţă; d) G3E – Modulaţie de fază. Radiotelex şi DSC: e) F1B – Salt de frecvenţă, al purtătoarei; f) J2B – Salt de frecvenţă, al subpurtătoarei; g) G2B–Modulaţie de fază, transmisii date modulaţia subpurtătoarei.

Page 65: comunicatii navale gmdss

65

Fig. 13.1 Tipuri de modulaţie

Fig.13.2 Moduri de emisie

Page 66: comunicatii navale gmdss

SECŢIUNEA a 14-a Propagarea undelor radio

În procesul de propagare identificăm trei moduri principale: unda de suprafaţă, unda directă şi unda ionosferică, iar spectrul frecvenţei radio utilizat în comunicaţiile maritime se împarte în câteva benzi majore.

Benzi în MF: a) 435 kHz – 526.5 kHz., b) 1600 kHz – 3800 kHz Benzi în HF: c) 4063 kHz - 4438 kHz (4 MHz band); d) 6200 kHz - 6525 kHz (6 MHz band); e) 8195 kHz - 8815 kHz (8 MHz band); f) 12230 kHz - 13200 kHz (12 MHz band); g) 16360 kHz - 17410 kHz (16 MHz band); h) 18780 kHz - 19800 kHz (18/19 MHz band); i) 22000 kHz - 22855 kHz (22 MHz band); j) 25070 kHz - 26175 kHz (25 MHz band). Benzi în VHF: 156 – 174 MHz

Tabel 14.1 Benzile de frecvenţă

Denumirea benzii

Simbolul Banda de frecvenţe Lungimea de undă

Frecvenţă joasă LF 30 kHz to 300 kHz 10 km to 1 km Frecvenţă medie MF 300 kHz to 3 MHz 1 km to 100 m Frecvenţă înaltă HF 3 MHz to 30 MHz 100 m to 10 m Frecvenţă foarte înaltă

VHF 30 MHz to 300 MHz 10 m to 1 m

Frecvenţă ultra înaltă

UHF 300 MHz to 3 GHz 1 m to 10 cm

Frecvenţă super înaltă

SHF 3 GHz to 30 GHz 10 cm to 1 cm

Unda de suprafaţă Unda de suprafaţă, se propagă în contact cu suprafaţa pământului sau a

mării, urmărind curbura suprafeţei. Distanţa unui canal sigur de comunicaţie depinde de frecvenţă şi proprietăţile suprafeţei pe direcţia propagării undei. Datorită conductivităţii foarte bune a apei de mare, atenuarea undei de suprafaţă deasupra mării este foarte mică. Atenuarea undei de suprafaţă este mare pentru lungimi de undă mici. Unda de suprafaţă este predominantă pentru frecvenţe joase. Un fenomen important, ce afectează unda de suprafaţă, este difracţia, ducând la schimbarea direcţiei de propagare. Difracţia este mare pentru lungimi

Page 67: comunicatii navale gmdss

67

de undă mari. Distanţa unui canal sigur de comunicaţie depinde şi de puterea emiţătorului.

Unda ionosferică Partea superioară a atmosferei este constituită de câteva straturi ionizate

formând ionosfera. Legăturile la mare distanţă în HF în mare parte sunt rezultatul uneia sau a mai multor reflexii de straturile ionizate. Procesul de ionizare în parte superioară a atmosferei, din care decurge acest efect, este cauzat de Soare, evident că densitatea ionizării va varia în decursul unei zile şi în decursul unui an. Ciclul petelor solare, care durează aproximativ 11 ani influenţează aceste comunicaţii. Furtunile ionosferice şi alte perturbaţii care pot apărea în timp în cazuri extreme, pot provoca blocarea comunicării pentru câteva zile.

În general, când densitatea ionizării este mare, este necesară o frecvenţă ridicată, iar când densitatea ionizării scade, o frecvenţă joasă.

Propagarea la distanţă a undelor radio pe HF este în principal rezultatul reflexiei singulare sau multiple în zona ionizată.

Cele mai importante straturi pentru propagarea la distanţă ale undelor radio sunt:

- stratul E la 120 km - stratul F1 la 200 km - stratul F2 la 300-400 km. Noaptea şi în mijlocul iernii straturile F1 şi F2 se combină formând un

singur strat F la 250 km. Acesta este rezultatul recombinării gradate al ionilor şi electronilor înapoi în moleculele de gaz atmosferic pe timpul nopţii.

Sub stratul E se află stratul D, la o înălţime de 50-90 km, care are o influenţă mai mică asupra propagării, mai mult ca un absorbant de unde radio, decât a unui strat de reflexie. În gamele de frecvenţe VLF şi LF, stratul D este suficient de reflexiv pentru a ghida semnalul între pământ şi partea inferioară a stratului D, de-a lungul câtorva mii de km, cu atenuări minime.

Radiaţia solară, datorită căreia are loc ionizarea atmosferei, variază de la zi la noapte şi de la anotimp la anotimp. Activitatea petelor solare are un efect mare în nivelul ionizării. Nivelul activităţii petelor solare variază de-a lungul unui ciclu de 11 ani, cu perioade de maximă ionizare atinse când numărul de pete solare este maxim.

Comunicaţiile HF pot fi întrerupte de furtunile ionosferice pentru câteva zile pe timpul erupţiilor de pe suprafaţa solară, care emit un şir de particule încărcate cu energie foarte mare, care ocupă straturile ionizate, în special stratul F.

Furtunile ionosferice sunt, adesea, precedate de perturbaţii ionosferice spontane când intensitatea ultravioletelor radiate de soare produc o ionizare intensă la nivelul inferior al stratului D. Când au loc perturbaţiile ionosferice, undele sunt absorbite de stratul D înainte de atingerea stratului superior sau sunt reflectate pe o distanţă mult mai mică decât de obicei. Drept urmare comunicaţiile la distanţe mari vor fi blocate. În condiţii normale, selectarea frecvenţei optime

Page 68: comunicatii navale gmdss

68

pentru stabilirea şi menţinerea comunicării este bazată pe următoarele consideraţii:

Frecvenţa maximă care este reflectată de ionosferă pe orice cale este cunoscută ca MUF. MUF depinde de:

a) timpul zilei; b) anotimp; c) latitudine; d) perioada ciclului de pete solare. Pentru fiecare strat, cea mai înaltă frecvenţă maximă de folosire se obţine

când calea razei de acţiune părăseşte tangenţial pământul, astfel încât raza se apropie stratul inferior sub un unghi cât mai oblic.

Aceasta corespunde cu o distanţă la pământ de 4000 km pentru propagarea prin reflexie cu stratul F2 (calea 3) sau 2500 km pentru propagarea prin reflexie cu stratul E (calea 2).

Orice rază ce părăseşte pământul sub un unghi mai mare (calea 1) va penetra stratul şi nu va fi reflectată.

Când o rază este trimisă vertical, cea mai înaltă frecvenţă pentru care reflexia are loc este denumită frecvenţă critică, f0. Această frecvenţă este mult mai joasă decât MUF pentru unghiuri de incidenţă oblice şi respectă relaţia:

MUF = fo/cos a, unde a este unghiul de incidenţă al razei cu stratul. La o frecvenţă mai înaltă decât f0, undele vor penetra stratul şi se vor pierde, dar cu cât unghiul de radiaţie este scăzut, cu atât va fi atins un unghi ce permite reflexia (numit unghi critic al undei).

Fig. 14.1 Propagarea undei ionosferice

Unghiul critic al undei pentru un strat particular depinde de frecvenţa de operare şi scade când frecvenţa creşte. Deci, distanţa creşte cu frecvenţa. MUF reprezintă o limită care nu trebuie să fie depăşită.

Page 69: comunicatii navale gmdss

69

Pentru orice tip de receptor radio frecvenţa optimă de lucru se află chiar sub MUF (cea mai mare frecvenţă utilizabilă).

Cu reducerea frecvenţei cu care se operează, reflexia va avea loc în straturile inferioare ale ionosferei. Totuşi, la altitudini mai mici, mai ales în stratul D, energia din undă este absorbită, datorită ciocnirilor dintre moleculele din aer şi electronii care sunt puşi în mişcare de unda radio. Efectul creşte la frecvenţe joase, iar limita pentru orice tip particular este atinsă la cea mai joasă frecvenţă utilizabilă, (LUF).

Fig.14.2 Exemplu de propagarea undei ionosferice şi a distanţelor de salt pentru

frecvenţele de 8 MHz şi 12 MHz.

În timp ce MUF este determinat doar de proprietăţile fizice ale ionosferei, LUF mai depinde şi de puterea radiată şi de sensibilitatea receptorului şi poate fi controlat prin echipamentul adecvat şi performanţa antenei.

O legătură radio HF poate fi realizată de către reflexii multiple între ionosferă şi pământ. Absorbţia creşte cu fiecare reflexie, astfel încât reflexia singulară este preferată. În practică, prima alegere a frecvenţelor ce pot fi folosite pentru legături sigure este de 85% din MUF.

Absorbţia ionosferică este mai mică noaptea decât ziua, de aceea atenuarea frecvenţelor HF joase este foarte puţin diferită de cea a frecvenţelor înalte pe timpul zilei. Din moment ce noaptea pe o anumită cale MUF va fi mai puţin de jumătate decât noaptea, înseamnă că pe timp de noapte comunicaţiile la distanţe mari sunt posibil de menţinut în frecvenţe joase şi să se obţină rezultate bune. Pentru o anumită cale, MUF este mai mare pe perioada lunilor de vară decât în lunile de iarnă, dar în timpul furtunilor ionosferice, MUF poate deveni mult mai redus pentru transmisii, în unele direcţii.

În planificarea traficului optim (sau funcţional) frecvenţial, pentru orice perioadă de timp, anotimp, distanţă sau direcţie, este necesar a se lua în considerare toate aceste variabile.

Page 70: comunicatii navale gmdss

70

În orice moment, o cale de undă poate fi întâlnită pe canale într-o fereastră mai jos de MUF, dar deasupra LUF. MUF este definit de condiţiile ionosferice premergătoare, dar LUF este făcut pentru o combinaţie de căi şi performanţele receptorului/antenei.

MUF poate fi prevăzut pe o perioadă lungă cu anumite limite. Variaţiile MUF pot ajunge până la o treime mai joase sau mai înalte între limite normale, iar în condiţii nefavorabile, MUF poate fi mai puţin de jumătate decât valoarea prevăzută.

LUF este de obicei la jumătatea valorii MUF pentru echipament maritim HF, dar aceasta poate varia considerabil.

În condiţii normale, fereastra de frecvenţe folosibile variază predictibil după cum urmează:

a) pe timpul zilei, MUF este mai mare decât noaptea; b) iarna, MUF sunt mai joase şi variază mai mult decât vara; c) legături radio mai mici de 1000 km (600Mm) folosesc în mod

normal frecvenţe mai joase de 15 MHz; d) legături radio mai mari de 1000 km folosesc frecvenţe mai mari de

15 MHz. VLF Unda radio urmează curbura suprafeţei pământului şi este cunoscută ca

undă de suprafaţă. Raza de acţiune este determinată de valoarea pierderii de energie datorită pământului. Atenuarea undei de suprafaţă este minimă pe suprafaţa mării şi maximă pe suprafeţele stâncoase, uscate sau deşerturi.

Semnalele VLF sunt bine reflectate de stratul D al ionosferei şi datorită înălţimii acestuia, efectul net fiind al ghidului de undă pentru semnalele VLF dintre suprafaţa terestră şi stratul D. Atenuarea semnalului este foarte scăzută datorită acestor condiţii şi transmisia până la 12000 Mm devine posibilă.

Semnalele VLF pătrund marea la o adâncime de zeci de metri, făcându-le foarte eficace pentru menţinerea comunicaţiilor cu submarinele. Dimensiunile antenelor sunt mari.

Page 71: comunicatii navale gmdss

71

Fig. 14.3 Straturile ionosferice

LF La LF, propagarea undei de suprafaţă predomină ca şi VLF, dar, datorită

unei frecvenţe mai înalte, raza de acţiune este redusă, mai ales pe uscat; datorită unei atenuări relativ mai mari ca efect a conductivităţii de proastă calitate a pământului, lungimea de undă este redusă. Efectul ghidului de undă dintre suprafaţa terestră şi stratul D este folosit în LF şi condiţiile sunt mai stabile decât la VLF. Există şi o îmbunătăţire în ceea ce priveşte nivelul scăzut de zgomot la LF. Indiferent, atenuarea undei este mai ridicată.

Razele de acţiune până la 2000 Mm sunt posibile la LF, acesta numai datorită antenelor mari şi puterii transmiţătorului.

MF De asemenea, emisiile MF depind de propagarea undelor de suprafaţă, dar

cu o micşorare a razei de acţiune, datorită efectului crescut al atenuării de către pământ. În orice caz, propagarea undelor ionosferice începe să devină semnificantă în MF, mai ales noaptea, când raza de acţiune creşte. Acesta poate fi un efect negativ, datorat unei interferenţe reciproce între staţiile de aceeaşi frecvenţă şi scăderea semnalului, cauzată de sosirea semnalelor la receptor pe diferite căi, de la staţia de emisie.

O staţie de coastă poate realiza o acoperire bună cu unda de suprafaţă, pentru canale radiotelefonice până la150 Mm şi 300 Mm pentru DSC/telex.

Page 72: comunicatii navale gmdss

72

HF Ionosfera se poate comporta ciudat uneori, recepţia fiind mai bună pe

direcţia navă-coastă, decât coastă navă, sau invers. Comunicarea este nesigură uneori pe timpul apusului şi răsăritului.

Variaţia considerabilă a radiocomunicaţiei la HF este o consecinţă a propagării semnalului, care este predominantă, undă ionosferică ziua şi noaptea. O componentă a undei de suprafaţă mai există, dar se atenuează prea rapid ca să fie folosită în comunicaţiile navale.

Starul D are un efect neînsemnat peste 4 MHz şi propagarea pe distanţă lungă depinde de reflexia stratului E sau F. În general, banda mai înaltă folosită a HF are o rază de acţiune mai mare. La o primă aproximare, cu cât frecvenţa este mai înaltă, cu atât reflexia va fi mai mare şi astfel, va fi mai mare şi raza de acţiune.

Propagarea pe o rază de acţiune mai mare este posibilă ca un rezultat a mai multor reflexii dintre pământ şi ionosferă, chiar şi între straturile ionosferei. Totuşi, aceste moduri de emisie sunt foarte diferite şi nu vor fi folosite în comunicaţii navale internaţionale.

Pentru siguranţa comunicaţiilor, HF este recomandat să se folosească frecvenţa cea mai înaltă, funcţie de lungimea legăturii radio, folosind o singură reflexie. Unghiul cu care o undă radio întră în ionosferă este un factor important pentru reflexia care se produce la o înălţime mai mică, pentru incidenţa oblică, comparată cu incidenţa verticală .

Cea mai înaltă frecvenţă care poate fi folosită pentru a comunica prin propagarea undelor în aer este cunoscută ca frecvenţa maxim utilizabilă, MUF. Cât timp această frecvenţă plasează receptorul la limita distanţei de salt este mai bine să se folosească o frecvenţă mai joasă de 0,85xMUF, denumită frecvenţă optimă de trafic, cu scopul de a îmbunătăţi performanţele.

De exemplu, pentru a stabili comunicaţii cu Portishead Radio (Marea Britanie) pe timpul zilei, se pot aplica următoarele:

a) 4MHz - Nordul Franţei, b) 6MHz - Nordul Spaniei, c) 8MHz - Nordul Africii, d) 12MHz - Ghana, e) 16MHz - Angola, f) 22/25MHz - Africa de sud. Noaptea, datorită schimbărilor în ionosferă, situaţia se schimbă: straturile

F1 şi F2 fuzionează şi înălţimile straturilor E şi F cad. Rezultatul general este de a acoperi aceeaşi rază de acţiune. O legătură de la Portishead la Capetown, ziua este posibilă la 22/25 MHz, iar noaptea sunt preferabile benzile de 12 MHz.

Când se transmite de la E la W, semnalul poate să treacă de la condiţiile pe timpul zilei, la cele de pe timpul nopţii şi poate fi dificil să stabilim comunicaţii

Page 73: comunicatii navale gmdss

73

efective. O strategie este de a estima banda de transmisie optimă, funcţie de condiţiile de zi sau noapte, la punctul mediu al legăturii radio.

VHF şi peste acesta Peste 50 MHz, mecanismul predominant de propagare este unda directă,

direcţia linia dreaptă sau linia orizontului. Pentru comunicaţiile terestre, raza de acţiune depinde de înălţimile celor

două antene de recepţie şi transmisie. Datorită efectului reflexiei undelor radio în troposferă, cauzat doar de

vaporii de apă, orizontul radio este mai mare decât orizontul optic cu un factor de 4/3. Luând în considerare acest factor, raza maximă de acţiune pe mare este dată de formulele:

Raza în NM )()(4 ftRftTxx

Raza în NM )()(22,2 mRmTxx

Raza în Km )()(12,4 mRmTxx

unde Tx şi Rx sunt înălţimile antenei de emisie, respectiv de recepţie, deasupra nivelului mării, măsurate în picioare, (ft) sau metri (m).

Fig. 14.4 Distanţa de propagare între două staţii funcţie de înălţimea antenelor

Page 74: comunicatii navale gmdss

SECŢIUNEA a 15-a Exemple de proceduri de apelare

Odată ce a fost stabilită frecvenţa, operatorul trebuie să se asigure ca iniţiind apelul, ar fi de preferat, să nu cauzeze interferenţe cu transmisii deja în lucru. Dacă, din întâmplare, interferenţa are loc, atunci transmisia trebuie oprită. Staţia care face cererea trebuie să-şi indice timpul necesar pentru a termina transmisia de date.

Pentru comunicări navă-coastă, de obicei, nava este cea care stabileşte legătura. Staţiile de coastă, cu informaţii pentru nave, îşi transmit semnalele sub formă de liste de trafic care constau în nume şi call sign în ordine alfabetică, ale navelor pentru care au date de transmis.

Listele de trafic sunt transmise la ore fixe. Din acest motiv, navele ar trebui să monitorizeze staţiile locale pe MF/VHF şi/sau HF, după cum informaţia este dată în Lista staţiilor de coastă şi publicaţiile naţionale autorizate.

Dacă, după nume sau call sign codul Q QTC este transmis, aceasta arată că staţia de coastă are o telegramă pentru navă. La fel codul Q QRJ arată că este un telefon pentru navă. În ambele cazuri, nava aşteaptă până la sfârşitul transmisiei şi după aceea sună la staţia de coastă şi îşi cere noile informaţii.

Rapoarte transmise De obicei, este necesar să se transmită un raport (TR) ca să informeze

staţia de coastă de prezenţa navei, când se intră în zona ei şi la intrarea sau ieşirea din port. Un raport constă în numele şi call sign navei, cursul şi viteza ei şi, dacă este posibil, destinaţia ei.

Etapele transmisiunii (1) Când se iniţiază un apel unei staţii de coastă, pe frecvenţa 2182 KHz,

operatorul navei va indica motivul pentru care a apelat şi un canal principal pentru traficul din zonă.

Tabel 15.1 Exemplu de apel

Article II. SINGAPORE RADIO (X3) Section 2.01 SINGAPORE RADIO (/X3) THIS IS AICI ESTE MUNDOGAS ATLANTIC (X3) MUNDOGAS ATLANTIC (X3) CALL SIGN LIMA ECHO ECHO NOVEMBER

INDICAŢIVUL DE APEL LIMA ECHO ECHO NOVEMBER

I HAVE A TR FOR YOU ON CHANEL 23 AVEM UN APEL PENTRU VOI PE CANALUL 23

OVER TERMINAT

Când se iniţiază un apel în VHF, nava ar trebui să indice pe ce canal va avea loc comunicarea.

Page 75: comunicatii navale gmdss

75

Dacă staţia care este apelată nu răspunde la apelul care este transmis de trei ori la interval de 2 minute, atunci nava ar trebui să oprească transmisia pe o perioadă de 3 minute.

Când răspunde la un apel, staţia de coastă poate cere navei să comute imediat pe un canal principal, caz în care nava ar trebui să restabilească contactul cu staţia de coastă. Dacă navei îi este dat un număr de ordine, nava ar trebui să comute pe canalul indicat şi să aştepte să fie apelată de către staţia de coastă. Odată contactul stabilit, numele sau call sign trebuie folosite numai o dată.

Când o staţie apelată este incapabilă să primească informaţii imediat, poate să indice un timp de aşteptare, cu un motiv, dacă întârzierea depăşeşte 10 minute.

Când o staţie recepţionează un semnal fără să fie sigură de motivul pentru care acesta a fost trimis, nu trebuie să răspundă până când semnalul nu este repetat. Alternativ, dacă semnalul este transmis intenţionat pentru ea, dar staţia apelată nu este sigură de unde vine semnalul, trebuie să răspundă imediat cerând repetarea transmisiei.

Tabel 15.2 Cerere de repetare a transmisiei

STATION CALLING MUNDOGAS ATLANTIC

STAŢIA APELEAZĂ MUNDOGAS ATLANTIC

PLEASE REPEAT YOUR CALL TE ROG REAPELEAZĂ OVER TERMINAT

În timpul comunicărilor dintre nave şi staţiile de coastă, staţia de coastă conduce convorbirea. În comunicarea dintre nave, nava apelată controlează convorbirea.

Comunicarea la bord Este făcută nominal pe canalele VHF 15 şi 17 sau pe UHF în benzile

dintre 450 ţi 479 MHz. Puterea emiţătorului este limitată la 1 W pe VHF şi 2 W pe UHF. Apelurile ar trebui să ia forma următoarelor exemple:

Tabel 15.3 Exemplu de apel de la staţia de comandă (punte)

ATLANTIC ALPHA (or, BRAVO, ETC) (x3) ATLANTIC ALPHA (sau, BRAVO) (x3) THIS IS AICI ESTE ATLANTIC CONTROL (x3) ATLANTIC CONTROL (X3)

Tabel 15.4 Exemplu de apel către staţia secundară

ATLANTIC CONTROL (x3) ATLANTIC CONTROL (x3) THIS IS AICI ESTE ATLANTIC ALPHA (x3) ATLANTIC ALPHA(x3)

Serviciul de pilotaj O navă care cere serviciul unui pilot trebuie să folosească următoarele

canale în ordinea preferinţei: a) un canal VHF (de obicei un canal principal);

Page 76: comunicatii navale gmdss

76

b) O frecvenţă principală MF R/T; c) Frecvenţa de 2182 KHz pentru a cere o frecvenţă principală. Comunicaţiile în port sunt restricţionate la acelea care au legătură cu

manevrarea navei în siguranţă, manevrarea operaţională şi, în caz de urgenţă, siguranţa persoanelor.

Detalii specifice despre pilot şi alte servicii portuare şi frecvenţele pe care acestea pot fi recepţionate sunt disponibile în publicaţiile editate de către administraţia locală şi furnizorii de servicii.

Jurnalul radio conţine trei părţi. Partea I conţine: a) particularităţi ale navei; b) metode pentru asigurarea garanţiei echipamentului incluzând detalii

despre firmele ce asigură aceste servicii; Partea a - II –a conţine: a) detalii despre personalul radioului; b) numele persoanei responsabile de comunicarea de pericol. Acesta

trebuie să fie licenţiat în folosirea GMDSS-ului. Partea a - III –a conţine înregistrarea activităţii care trebuie să includă: a) mesaje de pericol, comunicări de urgenţă şi de siguranţă incluzând

date, ore, staţii implicate şi poziţia lor, b) o înregistrare de incidente importante; defectarea echipamentului,

pierderea comunicaţiilor, condiţii nefavorabile, interferenţe produse de alţii, alte incidente semnificative (probleme de încărcare sau neprimirea informaţiilor);

c) discontinuitatea şi rezumarea supravegherii la intrările şi ieşirile din port;

d) detalii despre teste/controale zilnice, săptămânale, lunare, la baterii, alimentarea de curent şi starea instalaţiilor radio. Acestea ar trebui făcute de o persoană desemnată .

Comunicaţiile de pericol şi altele de acest fel, primite ca informaţie brută prin NAVTEX, SATCOMMS (EGC), TELEX sau DSC, trebuie puse în fişier şi păstrate în ordinea datelor.

Avertismentele despre vreme şi navigaţie primite de la staţii ar trebui notate, dar nu şi păstrate.

Comandantul ar trebui să inspecteze jurnalul şi să semneze raportul zilnic. Jurnalul trebuie păstrat pe punte.

Page 77: comunicatii navale gmdss

77

Tabel 15.5 Exemplu de jurnal radio

Data/ora (UTC)

Staţia de la Staţia pentru

Comunicări sumare, teste, remarci

Frecvenţa canalului sau satelitului

25.4.94 DSC, baterii, imprimante care satisfac verificările

1200 Poziţia 49.26N 031.15W 1205 cart 2187.5

1205 CQ 232000124

Alerta DSC 232000124 la ora 11.00 în poziţia 50.23N, 033.05W nealocat H3E

2187.5

1210 Două tonuri de alertă primite

2182

1211 Ajutor Fulani

Ajutor Fulani/VWSB 232000124 poziţia 50.46N 032.34W în coliziune cu navă necunoscută şi ne scufundăm. Cerem ajutor imediat 18 persoane la bord.

21832

1211 232000124 Sea spirit R. Mayday 2182 1211 232000124 Author r. Mayday 2182 1212 232000124 WKLA r. Mayday 2182

1215 Fulani Sea Spirit Poziţia? 6 mile relevment 0720 ETA 20 minute-asistenţă

2182

1216 Fulani Author Poziţia-9 mile sud ETA 35 minute-asistenţă

2182

1218 Fulani WKLA Poziţia-25 mile SW ETA 2ore n-a fost cerut

2182

1220 Staţie de coastă

Navă proprie

Legătura cu staţia de coastă

Sat/DSC

1225 CQ Fulani Ajutor 1226 UTC Seelonce Feence

2182

1226 Încheiat cartul 2187.5

Page 78: comunicatii navale gmdss

78

Exerciţii

Tabel 15.6 Exemplu de exerciţiu

SINGAPORE RADIO(x3) SÎNGAPORE RADIO (x3) THIS IS AICI ESTE MUNDOGAS ATLANTIC (x3) MUNDOGAS ATLANTIC (x3) CALL SIGN LIMA ECHO ECHO NOVEMBER

APEL PROPRIU LIMA ECHO ECHO NOVEMBER

HAVE A TRAND A LINK FOR YOU AVEM UN APEL PENTRU VOI CHANNEL 16 PLEASE CANALUL 16 VĂ ROG OVER TERMINAT

Staţia de coastă va răspunde printr-una din variantele: a)

Tabel 15.7 Exemplul 1 de răspuns

MUNDOGAS ATLANTIC MUNDOGAS ATLANTIC THIS IS SINGAPORE RADIO AICIESTE SINGAPORE RADIO ROGER RECEPŢIONAT CHANGE TO CHANNEL 27 SCHIMBĂ PE CANALUL 27 OVER TERMINAT

b)

Tabel 15.8 Exemplul 2 de răspuns

MUNDOGAS ATLANTIC MUNDOGAS ATLANTIC THIS IS SINGAPORE RADIO AICI ESTE SINGAPORE RADIO ROGER RECEPŢIONAT CHANGE TO CHANNEL 27 SCHIMBĂ PE CANALUL 27 STANDEY YOU ARE TURN NUMBER TWO

SCHIMBĂ PE NUMĂRUL DOI

OVER TERMINAT

Atunci răspunsul va fi: RECEPŢIONAT, ne mutăm pe canalul de lucru. Când suntem pe canalul 27, sună staţia de coastă spunând:

Tabel15.8 Exemplu de răspuns al staţiei de coastă pe canalul 27

SINGAPORE RADIO (x3) SINGAPORE RADIO (x3) THIS IS MUNDOGAS ATLANTIC (x3) AICI ESTE MUNDOGAS ATLANTIC(x3) HOW DO YOU ARE READ ME CUM MĂ RECEPŢIONEZI OVER RECEPŢIONAT

Când staţia de coastă cere raportul, răspunde:

Page 79: comunicatii navale gmdss

79

Tabel 15.9 Răspunsul staţiei de coastă când cere răspunsul

SINGAPORE RADIO SINGAPORE RADIO THIS IS MUNDOGAS ATLANTIC AICI ESTE MUNDOGAS ATLANTIC MY TR BEGINS ÎNCEP RAPORTULCALL SIGN LIMA ECHO ECHO NOVEMBER

SEMNAL PROPRIU LIMA ECHO ECHO NOVEMBER

I AM ÎN POSITION… SUNT ÎN POZIŢIA… BOUND FOR… RĂMÂN PENTRU… END OF MY TR SFÂRŞITUL RAPORTULUI OVER TERMINAT

Staţia de coastă confirmă primirea raportului şi dacă este cerută o legătură telefonică, va cere numărul de telefon. Atunci răspundeţi:

Tabel 15.10 Răspunsul la cererea staţiei de coastă pentru o legătură telefonică

SINGAPORE RADIO SINGAPORE RADIO THIS IS MUNDOGAS ATLANTIC AICI ESTE MUNDOGAS ATLANTIC MY LINK CALL NUMBER IS… NUMĂRUL MEU DE REŢEA ESTE… I SAY AGAIN… REPET… MY ACCOUNTING CODE (e.g., NOVEMBER OSCAR ZERO ONE)

CODUL MEU ESTE (e.g., NOVEMBER OSCAR ZERO ONE)

OVER TERMINAT

Staţia de coastă poate da instrucţiuni pentru aşteptare în timp ce se conectează şi va răspunde că apelul a fost conectat, reciteşte numărul de telefon (N.B.: numărul de telefon ar trebui verificat înainte de a fi făcută legătura), şi dă instrucţiunea CONŢINUAŢI. Atunci răspunsul este:

Tabel 15.10 bis Răspunsul la instrucţiunea CONTINUAŢI

ROGER GOING AHEAD RECEPŢIONAT MERG ÎNAINTE

(Acum are loc apelul) Când apelul s-a terminat, informează staţia de coastă astfel:

Tabel 15.11 Informarea staţiei de coastă că apelul s-a terminat

SINGAPORE RADIO SINGAPORE RADIO THIS IS MUNDOGAS ATLANTIC AICI ESTE MUNDOGAS ATLANTIC THAT IS THE END OF MZ LINK CALL AICI SE TERMINĂ APELUL MEU OVER TERMINAT

Atunci staţia de coastă răspunde dând detalii despre durata apelului care ar trebui să fie confirmat de terminarea acestuia.

Page 80: comunicatii navale gmdss

80

Tabel 15.11 bis Răspunsul staţiei de coastă la informare

SINGAPORE RADIO SINGAPORE RADIO THIS IS MUNDOGAS ATLANTIC AICI ESTE MUNDOGAS ATLANTIC I AGREE 3 MINUTES SUNT DE ACORD ÎN 3 MINUTE I HAVE NO FURTHER TRAFIC, THANK YOU

NU MAI AM DE TRANSMIS INFORMAŢII, MULŢUMESC

AUT TERMINAT

Detaliile despre apel ar trebui, după aceea, să fie înregistrate (jurnalul radio poate fi folosit pentru exerciţii deşi, în practică sistemele computerizate sunt deseori folosite pentru a înregistra detalii despre apelurile taxabile).

Staţia de coastă poate anunţa lista de informaţii pe canalul 16.

Tabel 15.12 Anunţarea listei de informaţii

ALL STATION (x3) TOATE STAŢIILE (x3) THIS IS SINGAPORE RADIO (x3) AICI ESTE SINGAPORE RADIO (x3) LISTEN FOR MY TRAFIC LIST ON CHANNEL 24

ASCULTAŢI LISTA DE DATE PE CANALUL 24

STANDBY AŞTEPTAŢI

Atunci schimbi pe frecvenţa de emisie, primeşti lista şi notezi informaţia în jurnal.

Page 81: comunicatii navale gmdss

SECŢIUNEA a 16-a Sistemul de identificare automată (AIS/SIA)

Obligativitatea internaţională a deţinerii SIA este conţinută în regulamentul SOLAS. Convenţia SOLAS cere ca SIA să intre în dotarea unor anumite tipuri de nave pe parcursul unei perioade de implementare între 1 iulie 2002 şi 1 iulie 2008. În plus, anumite tipuri de vase (de exemplu navele militare, navele auxiliare şi navele deţinute/operate de stat) nu sunt obligate să fie dotate cu SIA. De asemenea, vasele mici (de exemplu navele de agrement sau de pescuit) şi alte câteva nave sunt scutite de a purta SIA. Mai mult, navele dotate cu SIA pot avea echipamentul închis. Utilizatorii trebuie să aibă întotdeauna în vedere că informaţiile oferite de SIA ar putea să nu ofere o imagine completă sau corectă asupra traficului din vecinătatea lor. Indicaţiile, din acest document, asupra limitărilor inerente ale SIA şi a folosirii lor în situaţii de evitare a coliziunii, trebuie, aşadar, luate în considerare.

16.1 Obiectivele SIA

SIA îşi propune să sporească: siguranţa vieţii pe mare, siguranţa şi eficienţa navigaţiei, protecţia mediului maritim. Regulamentul SOLAS impune ca SIA să schimbe informaţii atât între nave, cât şi cu staţii amenajate la coastă. Aşadar, scopul SIA este să ajute în identificarea navelor, să asiste în urmărirea ţintelor, să simplifice schimbul de informaţii (de exemplu să reducă protocolul verbal obligatoriu între nave) şi să asigure informaţii suplimentare pentru a spori pregătirea pentru anumite situaţii.

În general, datele primite via SIA vor spori calitatea informaţiilor puse la dispoziţia ofiţerului de cart, indiferent dacă acesta se află într-o staţie de supraveghere de coastă sau la bordul unei nave. SIA tinde să devină o sursă utilă de informaţii suplimentare celor oferite de sistemele de navigaţie (inclusiv de radar) şi, deci, o “unealtă” importantă pentru sporirea pregătirii utilizatorilor care se confruntă cu situaţii de trafic intens.

16.2 Descrierea SIA

Părţi componente

În general un SIA este alcătuit din: antenă un emiţător VHF două receptoare multicanal VHF un receptor pe canalul 70 VHF un calculator un sistem de poziţionare (GNSS)

Page 82: comunicatii navale gmdss

82

interfeţe pentru dispozitivele de determinare a drumului şi a vitezei şi pentru alţi senzori

interfeţe pentru radar (ARPA), sisteme de hărţi electronice (ECS/ECDIS) şi sisteme de navigaţie integrate (INS)

un test intern (BIIT) display compact şi tastatură pentru introducerea şi extragerea datelor.

Fig.16.1 Principiul de transmitere al semnalelor in AIS

Descrierea tehnică

SIA operează, în primul rând, pe două canale VHF (161,975 MHz; 162,025 MHz). În regiunile unde aceste canale nu sunt disponibile, SIA (AIS) poate schimba automat pe alte canale alternative.

Capacitatea protocolului cerut conform standardelor IMO ajunge la un minim de 2000 de diviziuni de timp pe minut. Standardul tehnic ITU pentru SIA universal asigura 4500 de diviziuni de timp pe minut. Modul de transmisie este bazat pe un principiu numit (S)TDMA, ce permite sistemului să fie supraîncărcat cu 400-500% şi încă să asigure aproape 100% puterea de transmisie pentru comunicaţii navă-navă, într-o rază de 8-10 Mm. În cazul supraîncărcării sistemului, numai ţintelor îndepărtate li se va cere să renunţe, pentru a da prioritate ţintelor apropiate care sunt o grijă principală pentru operaţiunile SIA navă-navă. În practică, capacitatea sistemului este nelimitată, permiţând unui număr mare de nave să comunice în acelaşi timp.

Page 83: comunicatii navale gmdss

83

SIA asigură: un test intern (BIIT) ce rulează continuu sau la intervale mici monitorizarea datelor disponibile un mecanism de detecţie a erorii la datele transmise un mecanism de detecţie a erorii la datele primite

Conexiuni Conexiunea SIA la display-ul extern al sistemelor de navigaţie.

SIA (AIS) se poate conecta la un display dedicat SIA, de preferinţă la un display grafic mare sau la un sistem de navigaţie existent cum ar fi radar sau ESC/ECDIS, dar, în ultima variantă, doar ca parte a unui sistem de navigaţie integrat.

Conexiunea SIA la echipamente de navigaţie portabile externe. A devenit o practică obişnuită ca piloţii să aibă propriul echipament

portabil de navigaţie, pe care îl poartă cu ei. Asemenea dispozitive pot fi conectate la echipamentele SIA afişând ţintele primite.

Conexiunea SIA (AIS) la dispozitive de radiocomunicaţie la mare distanţă. SIA (AIS) are o interfaţă cu două ieşiri pentru a se conecta la echipamente

de radiocomunicaţie la mare distanţă.

Funcţionare SIA poate detecta navele aflate în aria de acoperire VHF/MF după

cotituri şi în spatele insulelor, dacă înălţimile nu sunt prea mari. O valoare aproximativă se poate estima la 20 – 30 Mm în funcţie de înălţimea antenei. Cu ajutorul staţiilor repetitoare, aria de acoperire, atât a navelor, cât şi a staţiilor de supraveghere a traficului (VTS) poate fi îmbunătăţită.

SIA naval: transmite continuu datele navei proprii către alte nave sau staţii de

supraveghere a traficului (VTS) recepţionează continuu datele altor nave sau staţii de supraveghere a

traficului (VTS) afişează aceste date

Cu display compact şi tastatură, SIA ar trebui să fie capabil să opereze ca sistem de sine stătător. Un display grafic sau integrarea display-ului SIA în alte dispozitive cum ar fi INS, ECS/ECDIS sau radar (ARPA), va creşte semnificativ eficacitatea sistemului. Când este utilizat cu un afişaj grafic corespunzător, SIA poate furniza informaţii rapid, automatizat, prin calcularea CPA şi a TCPA din informaţiile de poziţie transmise de ţinte.

Page 84: comunicatii navale gmdss

84

Fig. 16.2 Ilustrarea principiului de organizare şi funcţionare al SIA

Informaţiile de la un SIA sunt transmise continuu şi automat, fără intervenţia ofiţerului de cart (OOW). O staţie de coastă a sistemului poate solicita informaţii actualizate de la o anumită navă, prin “apelarea” acesteia, sau alternativ, prin apelarea tuturor navelor dintr-o zonă geografică. Totuşi, staţia de coastă poate doar să mărească frecvenţa rapoartelor trimise de o navă, nu şi să o micşoreze.

INFORMAŢIILE SIA TRANSMISE DE NAVE

Conţinutul datelor

Informaţiile AIS transmise de o navă sunt de trei tipuri: informaţii fixe sau statice, care se introduc în SIA la instalare şi necesită

să fie schimbate doar dacă nava îşi schimbă numele sau suferă o transformare majoră de la un tip de navă la altul;

informaţii dinamice, care, separat de informaţiile de navigaţie, se actualizează automat de la senzorii navei conectaţi la SIA;

informaţii legate de voiaj, care ar putea necesita introducerea şi actualizarea manuală pe timpul voiajului.

Detalii despre informaţiile amintite mai sus sunt date în tabelul 1. Datele sunt trimise automat la diferite perioade de actualizare:

informaţiile dinamice depind de viteză şi schimbări de drum (tabelul 2);

Page 85: comunicatii navale gmdss

85

informaţiile statice şi cele legate de voiaj – la fiecare 6 minute sau la cerere (SIA răspunde automat fără intervenţia utilizatorului).

Mesaje scurte de siguranţă Mesajele scurte de siguranţă sunt stabilite pentru mesaje text cu format

liber adresate fie unei destinaţii specifice (MMSI) sau tuturor navelor din zonă. Conţinutul lor trebuie să fie referitor la siguranţa navigaţiei, de exemplu, un iceberg observat sau o baliză care nu este la post. Mesajele trebuie menţinute cât mai scurte posibil.

Sistemul permite până la 158 caractere pe mesaj, dar, cu cât este mai scurt, cu atât va găsi mai uşor spaţiu liber pentru transmitere. În prezent, aceste mesaje nu sunt standardizate mai mult, pentru a lăsa deschise toate posibilităţile.

Confirmarea utilizatorului ar putea fi cerută în cazul unui mesaj text. Mesajele scurte de siguranţă sunt doar un mijloc adiţional de transmitere

a informaţiilor pentru siguranţa maritimă (MSI). În timp ce importanţa lor nu trebuie subestimată, folosirea unor astfel de mesaje nu înlătură nici una din cerinţele GMDSS.

Operatorul trebuie să asigure că afişează, ia în consideraţie mesajele de siguranţă primite şi trebuie să trimită o confirmare, dacă acest lucru este solicitat.

Conform regulamentului SOLAS comandantul oricărei nave care întâlneşte gheţuri periculoase, o epavă periculoasă, sau alte pericole clare de navigaţie este obligat să comunice informaţiile, prin toate mijloacele, către navele din zonă şi către autorităţile competente.

În mod normal, acest lucru se face prin comunicaţii verbale VHF însă, „prin toate mijloacele” implică folosirea suplimentară a mesajelor scurte SIA, care au avantajul că diminuează dificultăţile de interpretare, în special la notarea poziţiei corecte.

Confidenţialitatea

La introducerea manuală a oricăror date, trebuie avută în vedere confidenţialitatea acestor informaţii, în special când acordurile internaţionale, regulile sau standardele stipulează acest lucru pentru protecţia informaţiilor de navigaţie.

Activarea

SIA ar trebui să opereze când navele sunt în marş sau la ancoră. Dacă comandantul consideră că funcţionarea continuă a SIA poate compromite siguranţa sau securitatea navei sale, SIA poate fi închis. Acest lucru e posibil în zonele de navigaţie unde este activă pirateria şi jaful armat. Acţiuni de acest gen ar trebui întotdeauna înregistrate în jurnalul de bord, precum şi motivul lor.

Page 86: comunicatii navale gmdss

86

Comandantul ar trebui, totuşi, să repornească SIA imediat ce sursa pericolului a dispărut. Dacă SIA este închis, datele statice şi cele legate de voiaj rămân memorate. Repornirea se face prin comutarea alimentării la unitatea SIA. Datele proprii ale navei vor fi transmise după o perioadă de iniţializare de două minute. În porturi, operarea SIA trebuie făcută în concordanţă cu cerinţele portului.

Introducerea manuală a datelor

Ofiţerul de cart trebuie să introducă manual următoarele date, la începutul voiajului şi de fiecare dată când intervine o schimbare, folosind o interfaţă de tip tastatură: Pescajul navei Încărcătura periculoasă Destinaţia şi timpul estimat până la sosire (ETA) Planul voiajului (punctele de tranzit) Situaţia corectă a navigaţiei Mesaje scurte de siguranţă.

Verificarea informaţiilor

Pentru a asigura corectitudinea şi actualizarea informaţiilor statice, ofiţerul de cart trebuie să verifice datele ori de câte ori este nevoie. Acest lucru trebuie făcut cel puţin o data la fiecare voiaj sau, pentru voiaje mai mari, o dată pe lună. Datele pot fi schimbate numai cu acordul comandantului.

Ofiţerul de cart trebuie, de asemenea, să verifice periodic următoarele informaţii dinamice: poziţia conform WGS-84 viteza deasupra fundului

Page 87: comunicatii navale gmdss

87

informaţii provenite de la senzorii proprii După activarea sistemului, se lansează automat un test intern (BIIT).

În cazul unei defecţiuni este activată o alarmă şi este oprită transmisia. Totuşi, calitatea şi acurateţea datelor produse de senzorii navei pentru SIA

nu vor fi verificate cu ajutorul testului intern înainte de a fi transmise către alte nave sau staţii de coastă. Nava trebuie, aşadar, să facă verificări periodice pe timpul voiajului pentru a asigura corectitudinea informaţiilor care sunt transmise. Perioada de repetiţie a acestor teste trebuie sporită în zonele costiere.

SIA asigură date care pot fi afişate pe un display compact sau pe orice dispozitiv cu display compatibil.

Display-ul compact

Display-ul compact nu poate afişa mai puţin de trei linii de date: direcţia, distanţa şi numele unei nave selectate. Alte informaţii ale navei pot fi afişate prin deplasarea informaţiilor pe orizontală dar deplasarea drumului şi distanţei nu este

posibilă. Deplasarea informaţiilor pe verticală va arăta toate celelalte nave cunoscute de SIA.

Display-ul grafic

Unde informaţiile SIA sunt folosite cu un display grafic, sunt recomandate următoarele tipuri de ţinte pentru display: Ţintă puţin cunoscută – indică numai prezenţa unei nave dotate cu SIA, într-un anumit loc.

Nu sunt prezentate informaţii adiţionale până când nu este activată, pentru a evita supraîncărcarea. Ţintă activată – dacă utilizatorul doreşte să afle mai multe despre mişcarea unei nave, trebuie doar să acţioneze nava, astfel că display-ul arată imediat: un vector (viteza şi drumul deasupra fundului) direcţia navei viteza de giraţie (dacă este disponibilă) pentru a arăta schimbările de drum

ale navei. Ţintă selectată – dacă utilizatorul doreşte informaţii detaliate ale unei ţinte (activată sau puţin cunoscută), o poate selecta. Datele primite, ca şi valorile calculate ale CPA şi TCPA, vor fi arătate într-o fereastră alfa-numerică. Informaţiile specifice de navigaţie vor fi indicate, de asemenea, în câmpul de date alfa-numeric şi nu direct cu ţinta.

Page 88: comunicatii navale gmdss

88

Ţintă periculoasă – dacă este calculat ca o ţintă SIA (activată sau nu) să treacă la limita CPA şi TCPA prestabilită, va fi considerată şi afişată ca o ţintă periculoasă şi va începe alarma. Ţintă pierdută – dacă semnalul unei ţinte SIA, la distanţă mai mică decât cea setată, nu este recepţionat, va apărea simbolul de ţintă pierdută în dreptul ultimului punct în care a fost “văzută” şi se va da alarma.

Ofiţerul de cart (OOW) ar trebui să fie atent ca alte nave, în special navele de agrement, cele de pescuit, navele militare şi unele staţii de coastă, inclusiv centrele serviciului de trafic al navelor (VTS), ar putea să nu aibă în dotare SIA.

Ofiţerul de cart trebuie să aibă tot timpul grijă că alte nave dotate obligatoriu cu SIA pot opri sistemul în anumite împrejurări la ordinul comandantului.

Cu alte cuvinte, se poate ca informaţiile date de SIA să nu fie o imagine completă a situaţiei din jurul navei.

Utilizatorii trebuie să fie conştienţi că trasmiterea de informaţii eronate implică un risc atât altor nave, cât şi navei proprii. Utilizatorii rămân responsabili pentru toate informaţiile introduse în sistem şi pentru informaţiile adăugate de senzori.

Acurateţea informaţiilor primite de SIA este la fel de bună ca cea a informaţiilor transmise.

Ofiţerul de cart trebuie să ştie că, configurarea sau calibrarea incompletă a senzorilor navei (poziţie, viteză, drum) pot duce la trasmiterea de informaţii incorecte. Informaţiile incorecte despre o navă afişate pe consola altei nave pot duce la confuzii periculoase.

Dacă nu este instalat nici un senzor sau dacă senzorul eşuează în redarea datelor, SIA transmite automat mesajul “nu este disponibil”. Nu ar fi prudent ca ofiţerul de cart să considere că informaţia primită de la altă navă este de o calitate şi o acurateţe comparabilă cu cea disponibilă pe nava proprie.

Utilizarea SIA pentru evitare a coliziunii

Este recunoscută posibilitatea ca SIA să fie folosit ca dispozitiv anticoliziune şi poate fi recomandat ca un astfel de dispozitiv, la timpul potrivit.

Cu toate acestea, datele SIA pot fi folosite pentru a ajuta în luarea deciziei, în cazul evitării coliziunii. Când SIA este folosit în modul navă-navă în scopul anticoliziune, următoarele sfaturi trebuiesc luate în calcul: SIA este o sursă adiţională de informaţii de navigaţie. Nu înlocuieşte, dar

suportă, sistemele de navigaţie cum ar fi radarul cu urmărire a ţintei şi VTS. folosirea SIA nu scuteşte ofiţerul de cart de responsabilitatea de a se supune

în orice clipă COLREG. Utilizatorul nu ar trebui să se bazeze pe SIA ca unic sistem de informaţii,

ci ar trebui să se folosească de toate informaţiile de siguranţă relevante disponibile.

Page 89: comunicatii navale gmdss

89

Fig. 16.3 Conexiunea dintre AIS şi echipamentele electronice de navigaţie

Folosirea SIA la bordul navei nu doreşte să modifice condiţiile de veghe, care ar trebui să fie determinate, în continuare conform convenţiei STCW.

Odată ce o nava a fost detectată, SIA poate urmări ţinta. Monitorizând informaţiile transmise de ţintă, se pot urmări şi acţiunile acesteia. Schimbările de drum şi direcţie, de exemplu, sunt determinate imediat, multe dintre problemele specifice urmăririi ţintelor cu ajutorul radarului, cum ar fi ecourile parazite, interschimbarea ţintelor care trec aproape una de alta sau pierderea ţintei în urma unei manevre rapide, neafectând SIA. Sistemul poate, de asemenea, identifica ţintele în funcţie de nume, call sign, tipul navei şi situaţia navigaţiei.

SIA ÎN OPERAŢIUNI VTS Centrele VTS pot trimite informaţii referitoare la navele care nu au SIA la

bord şi care sunt monitorizate doar cu ajutorul radarului VTS, prin intermediul SIA către navele echipate cu acest sistem. Orice pseudo-ţintă transmisă de VTS trebuie marcată ca atare. Este necesară o atenţie sporită când se folosesc informaţii primite prin intermediari. Precizia acestor ţinte ar putea fi mai scăzută decât în cazul transmiterii pe cale directă, iar conţinutul de informaţii ar putea fi diminuat.

Page 90: comunicatii navale gmdss

90

Mesaje text

Centrele VTS pot trimite, de asemenea, mesaje scurte unei nave, tuturor navelor, navelor aflate la o anumită distanţă sau dintr-o zonă aparte, cum ar fi: avertismente de navigaţie informaţii de control al traficului informaţii portuare.

Un operator VTS poate cere, printr-un mesaj text, o înştiinţare de la operatorii navali.

NOTA: VTS ar trebui să continue comunicaţiile în VHF. Importanţa comunicării verbale nu ar trebui subestimată. Acest lucru este important pentru a permite operatorilor VTS să: verifice capacitatea de comunicaţii a navei stabilească un canal de comunicaţie pentru situaţii critice

SISTEME OBLIGATORII DE AVERTIZARE Se aşteaptă ca SIA să joace un rol important în sistemul obligatoriu de

avertizare. Informaţia cerută de autorităţi, în asemenea cazuri, este inclusă în datele (statice şi dinamice) oferite automat de sistemul SIA. Folosirea opţiunii SIA “la mare distanţă”, unde datele sunt transmise prin satelit, poate fi pusă în aplicare pentru a satisface cerinţele unor sisteme obligatorii de avertizare.

SIA ÎN OPERAŢIUNI SAR

SIA poate fi folosit în operaţiunile de căutare şi salvare, în special în căutările combinate cu elicoptere şi nave de suprafaţă. AIS permite afişarea directă a poziţiei navei în pericol pe un alt display cum ar fi: radar sau ECS/ECDIS, care ajută navele participante. Pentru navele în pericol fără SIA, coordonatorul de la locul sinistrului (OSC) poate crea o pseudo ţintă AIS.

Page 91: comunicatii navale gmdss

91

Fig. 16.4 Transmiterea informaţiilor în AIS/SIA

Când este în raza de acţiune a unor mijloace auxiliare de navigaţie (fixe sau plutitoare), SIA poate da informaţii cum ar fi: poziţia statutul date despre maree şi curenţi condiţii meteo şi de vizibilitate

SIA ÎNTR-UN SISTEM DE DATE UNIVERSAL SIA va participa la un sistem maritim de date internaţional sprijinind

planificarea voiajului şi monitorizarea. Aceasta va ajuta administraţiile să monitorizeze toate navele din aria lor de acţiune şi să urmărească încărcăturile periculoase.

Page 92: comunicatii navale gmdss

92

DOCUMENTE DE REFERINŢĂ referinţele IMO cu privire la standardele de performanţă ale SIA; convenţia IMO SOLAS, capitolul 5; regulamentele radio ITU, suplimentul S18, tablele cu frecvenţe în telefonia

mobilă VHF; referinţele ITU cu privire la standardele de performanţă ale SIA ce folosesc

TDMA în telefonia mobilă VHF; standardul IEC 61993, partea 2.

Tabelul 16.1 Datele transmise de navă

Informaţia Generarea informaţiei, tipul şi calitatea informaţiei Statică

MMSI (Maritime Mobile Service Identity)

Setat la instalare. A se avea în vedere că acesta trebuie schimbat dacă se modifică proprietarul navei.

Call sign şi nume Setate la instalare. A se avea în vedere că acestea trebuie schimbate dacă se modifică proprietarul navei.

Număr IMO Setat la instalare. Lungime şi lăţime Setate la instalare sau în cazul unor modificări. Tipul navei Select din lista pre-instalată. Locaţia antenei pentru fixarea poziţiei

Setată la instalare sau poate fi schimbată pentru vase bi-direcţionale sau pentru cele dotate cu mai multe antene.

DinamicăPoziţia navei indicată cu precizie şi starea navei

Actualizată automat de la senzorii de poziţie conectaţi la SIA. Precizia indicării este de ± 10 m.

Timpul în format UTC

Actualizat automat de la senzorul principal conectat la SIA.

Drumul deasupra fundului (COG)

Actualizat automat de la senzorul principal al navei conectat la SIA, dacă acesta calculează COG. Este posibil ca această informaţie să fie indisponibilă.

Viteza deasupra fundului (SOC)

Actualizat automat de la senzorul de poziţie conectat la SIA. Este posibil ca această informaţie să fie indisponibilă.

Direcţia Actualizat automat de la senzorul de direcţie conectat la SIA.

Situaţia navigaţiei

Situaţia navigaţiei trebuie introdusă manual de către ofiţerul de cart şi modificată dacă acest lucru se impune – de exemplu: în marş cu propulsie mecanică; la ancoră; nestăpână pe manevră (NUC); cu capacitate de manevră redusă (RIATM); acostată; stânjenită de pescaj; eşuată; în curs de pescuit; în marş cu vele. În practică, deoarece toate acestea au legătură cu COLREG, orice schimbare necesară poate fi înregistrată simultan cu schimbarea luminilor sau a semnelor de navigaţie.

Viteza de giraţie(ROT)

Actualizat automat de la senzorul de giraţie conectat la SIA sau de la girocompas. Este posibil ca această informaţie să fie indisponibilă.

Legată de voiajPescajul navei Trebuie introdus manual la începutul voiajului folosind pescajul maxim

Page 93: comunicatii navale gmdss

93

Informaţia Generarea informaţiei, tipul şi calitatea informaţiei pentru voiajul respectiv şi corectat în funcţie de cerinţe (ca rezultat al debalastării înainte de intrarea în port).

Încărcătură periculoasă (tipul)

Trebuie introdus manual, la începutul voiajului, confirmând dacă este sau nu transportată o încărcătură periculoasă, mai exact: DG (Mărfuri periculoase), HS (Substanţe dăunătoare), MP (Poluanţi maritimi). Nu se cere indicarea cantităţilor.

Destinaţia şi timpul estimat până la sosire (ETA)

Trebuie introdusă manual la începutul voiajului şi actualizată dacă este necesar.

Planul voiajului (punctele de tranzit)

Trebuie introdus manual la începutul voiajului, la hotărârea comandantului şi actualizat dacă este necesar.

Mesaje scurte de siguranţă

Mesaje text scurte cu format liber vor fi introduse manual, adresat către undestinatar specific sau către toate navele şi staţiile de coastă.

Tabelul 39. Frecvenţa informaţiilor dinamice

Tipul navei Intervalul general de raportare Navă la ancoră 3 min Navă 0-14 Nd 12 s Navă 0-14 Nd care îşi schimbă drumul 4 s Navă 14-23 Nd 6 s Navă 14-23 Nd care îşi schimbă drumul 2 s Navă >23 Nd 3 s Navă >23 Nd care îşi schimbă drumul 2 s

Page 94: comunicatii navale gmdss

94

Teste de autoevaluare 1. Se bazeaza G.M.D.S.S pe comunicatii prin satelit ?

a. nu b. numai pentru zona A4 c. da d. numai pentru zona A1

2. Zona A2 este cuprinsa : a. in domeniul de acoperire al unei statii pe unde metrice

b. in domeniul de acoperire INMARSAT c. in domeniul de acoperire al unei statii MF d. in domeniul de acoperire HF

3. Pe ce frecventa efectueaza veghe o statie de nava dupa o alerta de primejdie DSC: a. pe frecventa asociata telex b. pe frecventa asociata RTF c. pe frecventa indicata in apel sau pe frecventa asociata RTF daca nu se indica nimic in apel d. nu aveti obligatia sa efectuati veghe

4. Care este ordinea de transmitere intr-o situatie de distress: a. alerta, mesaj b. mesaj, alerta c. nu conteaza d. se transmite doar masajul

5. Daca la apelul telefonic de primejdie prin SAT A nu se tasteaza corect codul CES unde ajunge apelul dvs: a. la RCC asociat CES b. la operatorul NCS sau RCC asociat NCS c. la RCC asociat NCS d. la sediul central INMARSAT

6. Care este ordinea prioritatilor: a. urgenta,primejdie,securitate b. primejdie, urgenta, securitate c. nu are importanta d. au prioritate egala

7. Valabilitatea certificatului GOC este: a. 5 ani b. 3ani c. 12luni d. nelimitat

Page 95: comunicatii navale gmdss

95

8. Zona A3 este definite ca: a. zona acoperita de sistemul Cospas-Sarsat b. zona acoperita de Inmarsat c. zona acoperita de statiile de coasta in MF cu DSC d. zona acoperita de statiile de coasta in HF cu DSC

9. Pentru receptia alertelor in VHF, DSC-ul VHF lucreaza: a. impreuna cu radiotelefonul b. independent c. nu are functie de receptie alerte d. peste functia radiotelefonului

10. Canalul 13 VHF este folosit pentru: a. comunicatii nava-nava b. comunicatii nava-statii de coasta c. comunicatii nava-nava pentru MSI d. nu are functii anume

11. In incinta porturilor radiotelefonul VHF este obligat sa lucreze cu puterea:

a. nu conteaza b. 1w c. 25w d. in functie de normele nationale

12. Canalul 70 VHF si frecventa 2187,5Khz in MF sunt folosite pentru: a. transmiterea si receptionarea MSI b .transmiterea si receptionarea alertelor DSC c. traficul de pericol d. nu are functii deosebite

13. Cuvintele de cod MAYDAY, PAN PAN, SECURITE in aceasta ordine identifica mesajele:

a. primejdie, urgenta, siguranta b. urgenta, MSI, INMARSAT-EGC c. nu au semnificatie deosebita d. siguranta, urgenta, primejdie

14. Cuvantul “M’AIDER” poate inlocui: a. nu inlocuieste alte cuvinte de cod b. inlocuieste cuvantul de cod “MAYDAY” c. inlocuieste cuvantul de cod”PAN PAN” d. inlocuieste cuvantul de cod”SECURITE”

15. Cuvintele de cod DE si CQ in aceasta ordine pot inlocui cuvintele: a. MAYDAY si PAN PAN b. This is All stations c. PAN PAN si SECURITE d.”M’AIDER” si PAN PAN

Page 96: comunicatii navale gmdss

96

16. Cuvantul “RECEIVED MAYDAY” sau “R.R.R.”sunt incluse in mesajul de :

a. structura in mesajul de pericol b. in confirmarea mesajului de urgenta c. in confirmare “Distress Relay Alert” receptionate de la statia de coasta d. nu intra in structura mesajelor standard

17. Cuvantul de cod”Silence fini” este inclus in mesajul de: a. incetarea traficului de primejdie si este transmis de RCC care a contralat operatiunile de cautare si salvare b. anuntarea unui mesaj de urgenta c. incetarea oricarui traffic in frecventa de 2182Khz d. nu intra in structura mesajelor standard

18. Seria de frecvente 4210 Khz, 6314 Khz, 8416, 5 Khz, 12579 Khz, 16806, 5 Khz, 19680, 5 Khz, 22376 Khz, 26100, 5 Khz este destinata pentru:

a. trafic de urgenta b. trafic de pericol c. receptie MSI via telex d. nu au destinatie speciala

19. Tasta “#” pentru canalul telefonic INMARSAT-A are functia de: a. comanda b. apel c. repetarea numarului telefonic d. memorare a numarului telefonic

Page 97: comunicatii navale gmdss

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE II

CUPRINS Comunicaţiile de urgenţă Comunicaţii de siguranţă Codul Q Procedurile NBDP (TELEX) Scheme bloc de emiţătoare şi receptoare radio folosite în echipamentele de

comunicaţii maritime Prescurtarea claselor de emisie Propagarea undelor radio Exemple de proceduri de apelare Sistemul de identificare automată

o Obiectivele SIA o Descrierea SIA

OBIECTIVE: Să cunoască, să înţeleagă şi să realizeze comunicaţii de urgenţă şi

siguranţă Să cunoască codul Q şi procedurile NBDP(TELEX) Să înţeleagă principalele scheme bloc de emiţătoare şi receptoare radio Să cunoască prescurtarea claselor de emisie Să cunoască şi să inţeleagă propagarea undelor radio Să cunoască procedurile de apelare Înţelegerea Sistemului de Identificare Automat

Page 98: comunicatii navale gmdss

126

SECŢIUNEA a 18-a Serviciul de Informaţii Maritime(MSI)

Serviciul de Informaţii Maritime (MSI) este definit ca fiind un serviciu menit a transmite avertismente de navigaţie şi meteorologice, buletine meteo şi alte mesaje urgente vitale pentru siguranţa navigaţiei. Acest serviciu mai poate include şi corecţii pentru hărţile electronice.

Serviciul MSI reprezintă, de fapt, o reţea internaţională de transmitere a mesajelor MSI, pe baza datelor furnizate de diferite organisme şi instituţii specializate şi autorizate la nivel naţional.

Furnizorii de informaţii MSI: a) Serviciile hidrografice naţionale - pentru avertismente de navigaţie şi

corecţii ale hărţilor electronice; b) Servicii meteorologice naţionale - pentru avertismente de furtună şi

buletine meteo; c) Centrele de Coordonare pentru operaţiuni de salvare (RCC) - pentru

mesajele de primejdie şi alte informaţii urgente, d) Patrula Internaţională a Gheţurilor - pentru informaţiile referitoare la

pericolul generat de gheţuri în zona Atlanticului de Nord. Recepţionarea transmisiilor MSI este gratuită pentru toate navele.

MSI - urile sunt transmise printr-o varietate de mijloace, folosind comunicaţiile radio terestre şi satelitare. GMDSS prezintă 2 sisteme independente pentru transmiterea MSI:

Tabelul 18.1 Sistemele GMDSS pentru MSI

NAVTEX

Serviciul internaţional NAVTEX este sistemul pentru transmiterea şi recepţia de MSI, prin intermediul unei benzi înguste de 518 Khz imprimând direct, în limba engleză, conform cerinţelor SOLAS. Furnizorul de informaţii înaintează MSI-ul pentru o anume zonă unui transmiţător NAVTEX 518 Khz MF. Scopul sistemului NAVTEX este esenţial în a furniza MSI-uri spre zonele de coastă din interiorul zonei de acoperire a reţelei NAVTEX.

INMARSAT- EGC Safety-Net

Serviciile complementare MSI sunt furnizate de serviciul internaţional INMARSAT- EGC Safety-Net bazat pe sateliţi operat de INMARSAT. Serviciul joacă un rol important în GMDSS ca o cerinţă pentru navele la care se aplică convenţia SOLAS.

Capacitatea de recepţie a serviciului va fi, în general, necesară pentru toate navele care navighează în afara ariei de acoperire a serviciului NAVTEX.

În cazul sistemului INMARSAT- EGC Safety-Net, provider-ul de informaţii MSI transmite aceste date unei staţii de coastă (CES), care cu ajutorul unui echipament INMARSAT va transmite mesajele, utilizând reţeaua de sateliţi INMARSAT, pentru o întreagă zonă oceanică INMARSAT.

Page 99: comunicatii navale gmdss

127

Ca urmare, orice navă care se află în zona oceanică respectivă va putea recepţiona mesajul Safety-Net, indiferent de distanţa la care se află faţă de staţia CES. Acesta este un avantaj evident când se navighează în zone izolate dar este esenţial să se selecteze regiunea oceanică corectă altfel, există pericolul de a se recepţiona informaţii nepotrivite. MSI-ul este transmis ori prin serviciul NAVTEX ori prin INMARSAT- EGC Safety-Net (exceptând situaţiile când este transmis prin ambele servicii), iar dacă nava este dotată cu ambele tipuri de receptoare (NAVTEX şi INMARSAT-C EGC), ea va putea selecta receptorul pe care-l utilizează pentru a recepţiona mesajele MSI, în funcţie de zona în care navigă.

18.1 NAVAREA/METAREA

Apele maritime ale globului sunt împărţite în 16 zone denumite NAVAREA (NAVIGATION AREA) şi METAREA (METEOROLOGICAL AREA). Ca dispunere şi număr de ordine, cele 16 zone NAVAREA coincid cu cele 16 zone METAREA.

Mesajele NAVAREA conţin avize de navigaţie, în timp ce mesajele de tip METAREA conţin avize meteorologice.

Cooperarea vastă între ţările învecinate este deseori necesară, MSI-urile NAVTEX pentru NAVAREA 1 sunt asigurate de 12 ţări europene. Uneori, pentru a se îmbunătăţi transmisia, o ţară poate solicita alteia învecinate să transmită MSI-ul.

Pentru a vedea în ce mod zona de navigaţie este acoperită din punct de vedere MSI, nava trebuie să consulte documentaţia cuprinsă în ALRS.

Pentru ca navigatorii să poată şti cu exactitate când un anumit tip de mesaj MSI este transmis, în ALRS sunt date informaţii exacte privind: ora, staţia CES, satelitul, tipul de mesaj transmis, pentru fiecare zonă NAVAREA/METAREA. Acest lucru este valabil pentru mesajele MSI de rutină (care au un program fix de transmitere).

Toate avizele de navigaţie şi prognozele meteo sunt emisii programate cu prioritate de siguranţă, ce nu produc o alarmă la receptor.

Avertismentele meteo şi alertele de pericol sunt emisii neprogramate cu prioritate de siguranţă şi produc o alarmă la receptor.

Page 100: comunicatii navale gmdss

128

Fig.18.1 NAVAREA

Staţiile de coastă pot transmite MSI folosind telexul în modul FEC pe frecvenţele următoare:

Tabelul 18.2 Frecvenţele MSI

4210 Khz 16806.5 Khz6314 Khz 19680.5 Khz8416 Khz 22376 Khz12579 Khz 26100.5 Khz

Orele la care au loc transmisiile sunt date în ITU, List of Radiodetermination and Special Service Stations.

MSI pe MF/HF sau VHF R/T

Mesajele de navigaţie şi meteo sunt transmise pe frecvenţele R/T la orele indicate în List of Radiodetermination and Special Service Stations şi în alte publicaţii naţionale, de exemplu ALRS vol.5.

18.2 NAVTEX. Echipamentul NAVTEX

Transmisiile NAVTEX sunt emisii telex care folosesc modul FEC şi sunt recepţionate normal, de un receptor special care conţine o imprimantă şi/sau un ecran şi un microprocesor şi redă următoarele funcţii:

a) recepţionează doar de la staţiile selectate; b) recepţionează doar anumite tipuri de mesaje (unele nu pot fi respinse); c) previne primirea din nou a aceluiaşi mesaj;

Page 101: comunicatii navale gmdss

129

d) stochează informaţiile primate, e) previne imprimarea mesajului dacă semnalul nu este bun. Toate mesajele NAVTEX sunt precedate de un grup de 4 caractere prima

denotă staţia care transmite, a două, categoria mesajului, a treia şi a patra, numărul de înregistrare. Codul 00 reprezintă trafic urgent şi totdeauna va fi tipărit.

a) ZCZC B1B2B3B4; b) (TIMPUL) <-- (opţional); c) NUMĂR ORDINE; d) TEXT MESAJ; e) NNNN.

Categorii de mesaje La un receptor NAVTEX, informaţia tipărită sau afişată poate fi selectată

pentru a întruni cerinţele operaţionale, prin respingerea anumitor clase de mesaje.

Tabelul 18.3 Categoriile de mesaje NAVTEX

A¤ avize de navigaţie B¤ avize de furtună C rapoarte despre gheţuri D¤ alarmă de pericol şi SAR/informaţii despre piraterie E prognoze meteo F informaţii despre serviciile de pilotaj G mesaje Decca H mesaje Loran L mesaje Omega J mesaje Satnav K alte mesaje de navigaţie L¤ mişcări de echipamente V amplificarea avizelor de navigaţie din A Z nici un mesaj

Aceste mesaje nu pot fi respinse de receptor. Transmisiile pe 518 Khz sunt în limba engleză, dar acum există

echipament care permite recepţia transmisiilor MSI în limba naţională, pe frecvenţa 490 Khz sau în regiunile tropicale, pe 4209.5 Khz. Staţiile unei arii emit din patru în patru ore, identitatea fiind codată în litere. Tabelele cu informaţii despre staţiile unei navarea se găsesc în ALRS vol.5,de ex:

Tabelul 18.4 Exemplu de tabel cu informaţii despre NAVAREA

NAVAREA I

Nume staţie Ţara Ora transmisiilor

(UTC) Cod identificare Distanţa (NM)

Oostende Belgium T 0248 0648 1048 1448 1848 2248 55 0318 0718 1118 1518 1918 2318 550 0148 0548 0948 1348 1748 2148 450

Reykjavik Iceland R Rogaland Norway L

Page 102: comunicatii navale gmdss

130

18.3 INMARSAT- EGC Safety - net

Pentru a recepţiona un mesaj MSI de rutină, receptorul EGC trebuie să fie acordat pe canalul/satelitul care transmite MSI la ora respectivă.

Operaţiunea de acordare a receptorului EGC pe un anumit satelit se numeşte“: log-in”.

Unele mesaje MSI, cum ar fi avertismente urgente de navigaţie, avize de furtuni puternice, retransmitere mesaje de primejdie, sunt transmise, fără un program prestabilit, către toţi sateliţii care acoperă acea arie, indiferent de regiunea oceanică monitorizată. Utilizatorul este atenţionat printr-o alarmă despre recepţia unei transmisii neprogramate.

Pentru a evita multiplicarea excesivă a transmisiilor, IMO a autorizat următoarele prevederi:

a) pentru zonele NAVAREA/METAREA care sunt acoperite de mai mulţi sateliţi, mesajele MSI programate sunt transmise numai de către un anumit satelit nominalizat;

b) pentru zonele METAREA/NAVAREA acoperite de mai mulţi sateliţi, mesajele MSI neprogramate (avertismente de furtună, alarme de primejdie) sunt transmise de toţi sateliţii care acoperă regiunea la care se referă mesajele.

Servicii EGC

Sistemul de comunicaţie prin satelit Inmarsat are capacitatea numită Apelare Selectivă în Grup (ECG) care permite furnizorilor de informaţii să trimită mesaje pentru recepţia selectivă prin receptoare EGC localizate oriunde în cele patru regiuni oceanice.

Furnizorul de informaţii determină care receptoare pot recepta mesajul, prin includerea informaţiei de identificare, cum ar fi NAVAREA/METAREA sau o zonă geografică definită căreia îi este adresat MSI-ul alături de mesaj, receptoarele EGC individuale pot fi programate să folosească această informaţie pentru a selecta doar mesajul cerut şi a le respinge pe celelalte.

Bazându-se pe această capacitate selectivă sistemul EGC suportă două servicii:

a) Serviciul EGC Safety-Net, care permite operatorului receptorului să programeze receptorul pe ariile geografice pentru care MSI-ul va fi recepţionat, respectiv categoriile de mesaje MSI dorite (Maritime Safety Information) Serviciul EGC Safety-Net transmite MSI-uri către toate navele dintr-o arie geografică;

b) Serviciul EGC Fleet-Net transmite mesaje de corespondenţă privată, transmise de compania de navigaţie sau autoritatea maritimă naţională pentru navele din aceeaşi flotă, iar pentru recepţionarea mesajelor de către toate navele sub acelaşi pavilion este utilizat ca element de identificare codul ENID.

Page 103: comunicatii navale gmdss

131

Mesaje Safety-net

Un furnizor de informaţii înregistrat, cum ar fi Oficiul Hidrografic Naţional, Centrul de coordonare a salvării sau Oficiul Meteorologic, primeşte informaţiile din sursele sale specializate. Fiecare provider elaborează un mesaj MSI într-un format standardizat şi-l trimite celui mai apropiat coordonator.

Coordonatorul verifică mesajul cu alte informaţii primate şi îl editează conform standardelor, apoi trimite textul final unui CES Inmarsat-C.

Alături de mesaj sunt introduse următoarele coduri: a) gradul de prioritate al mesajului; b) tipul de serviciu care identifică mesajul; c) adresa, care desemnează aria geografică unde conţinutul mesajului

MSI este aplicabil. Această adresă poate fi reprezentată de una dintre cele 16 zone NAVAREA/METAREA sau o zonă geografică desemnată special;

d) repetiţia mesajului, respectiv de câte ori mesajul MSI trebuie repetat de către staţia CES;

e) formatul, care indică setul de caractere în care mesajul va fi transmis şi imprimat (setul de caractere folosit este totdeauna din alfabetul internaţional nr.5 cunoscut ca 7 biţi în ASCII).

Furnizorul de informaţii poate alege ora programată la care mesajul să fie transmis şi dacă un CES operează în mai mult de o regiune oceanică, satelitul care urmează să fie folosit.

CES-ul primeşte mesajul cu instrucţiunile sale aşteptându-şi rândul după celelalte mesaje primite, funcţie de prioritate şi timpul programat al transmisiei. La ora indicată pentru transmisie, CES-ul înaintează mesajul prin ISL către NCS pentru regiunea oceanică. NCS-ul transmite automat mesajul pe Canalul de Semnalizare Comună pentru întreaga regiune oceanică.

Toate receptoarele EGC care întrunesc cerinţele SOLAS vor recepţiona mesajul MSI şi vor tipări mesajul, doar dacă operatorul a ales să respingă acel tip de mesaj sau dacă mesajul se repetă.

Recepţie selectivă

Deşi receptoarele EGC vor recepţiona şi pot tipări toate transmisiile Safety-net făcute în întreaga regiune oceanică, multe mesaje nu pot fi utile navei, de exemplu, cele aplicabile unei NAVAREA care nu intră în voiajul planificat al navei sau cele irelevante pentru circumstanţele navei. Pentru a evita tipărirea unui număr mare de mesaje inutile, receptorul EGC poate fi programat să tipărească doar mesajele esenţiale şi să le respingă pe celelalte. De aceea, fiecare receptor prezintă un software care stochează limitele geografice ale NAVAREA, apoi receptorul foloseşte informaţia pentru a tipări doar acele mesaje valabile pentru zona curentă şi alte zone programate de operator.

Page 104: comunicatii navale gmdss

132

Receptorul nu poate fi programat să respingă mesajele adresate „tuturor navelor”, alertele de pericol ”ţărm –navă” şi avertismentele meteo şi de navigaţie. Receptorul examinează mesajul folosind instrucţiunile codului C incluse în fiecare mesaj şi foloseşte informaţia pentru a decide ce mesaj să tipărească. Similar, receptorul stochează numărul unic inclus în mesaj şi-l foloseşte pentru a evita tipărirea mai multor copii a acelor mesaje deja primite şi tipărite corect.

Tabelul 18.5 Funcţiile receptoarelor EGC

Actualizări ale poziţiei

Receptorul EGC trebuie actualizat regulat cu poziţia navei în măsură să asigure că: - receptorul poate tipări toate mesajele adresate unei zone specificate; - tipărirea este restricţionată doar la acele mesaje adresate zonei selectate altfel, receptorul va tipări automat sau va reţine mesajele din întreaga regiune oceanică, dacă poziţia navei nu este actualizată din 12 sau 24 ore (funcţia de model).

Article I. Recepţia de mesaje obligatorii

Conform cerinţelor SOLAS (pentru siguranţa tuturor celor de la bord) recepţia următoarelor mesaje e obligatorie: - retransmisiile de alerte de pericol ţărm-navă pentru NAVAREA curentă; - avertismentele de navigaţie pentru NAVAREA; - avertismentele meteo pentru METAREA;

Article II. Recepţia de mesaje

Article III. Opţionale

Pe lângă mesajele obligatorii, IMO recomandă ca receptorul să fie programat să recepţioneze următoarele mesaje: - prognoze meteo; - MSI pentru orice NAVAREA în care navă urmează să navige.

NAVAREA specificată nu trebuie să fie adiacentă zonei curente în care navă navigă.

Page 105: comunicatii navale gmdss

133

Article IV. Tipărirea mesajelor esenţiale

Pentru ca utilizatorul să fie sigur că sunt selectate şi afişate/printate de către EGC numai acele mesaje care prezintă interes pentru zona de navigaţie în care se află (sau urmează să se afle), trebuiesc făcute următoarele verificări: - poziţia navei introdusă în memoria EGC este reactualizată periodic; - receptorul EGC este setat să respingă mesajele pentru orice NAVAREA în afară zonei de interes; - receptorul EGC este setat să respingă mesajele ce nu sunt cerute; receptorul nu tipăreşte multiple copii ale aceluiaşi mesaj.

Reducerea numărului Article V. de alarme

Receptorul EGC este setat să alarmeze audio sau video orice alertă de pericol sau mesaje care necesită un răspuns imediat. Pentru a evita orice alarmă inutilă asiguraţi-vă că: ����������- poziţia navei introdusă în memoria EGC este reactualizată periodic; - receptorul EGC este setat să emită alarme numai pentru mesajele de primejdie şi de urgenţă.

Transmisii repetate MSI

Unele clase de receptoare EGC/SES nu pot asigura monitorizarea continuă a canalului folosit pentru transmisiile MSI, putând schimba pe un canal diferit pentru traficul comercial normal. Pentru a îmbunătăţi şansa ca aceste receptoare să recepţioneze transmisiile MSI, furnizorii de informaţii transmit după cum urmează:

a) mesajele MSI neprogramate sunt retransmise la 6 minute după transmisia iniţială a mesajului respectiv;

b) mesajele MSI programate, dar care au valabilitate mare în timp, vor fi repetate la fiecare transmisie programată conform orarului, atâta timp cât datele cuprinse în mesaj sunt de actualitate.

Transmisii pierdute - În cazul în care unele dintre mesaje nu au fost recepţionate de către receptorul EGC (din diferite motive), utilizatorul are următoarele opţiuni:

a) să închidă şi să redeschidă receptorul EGC. În acest fel sunt şterse din memoria receptorului toate header-ele mesajelor anterior recepţionate, astfel încât atunci când un mesaj este retransmis el va fi interpretat ca mesaj recepţionat pentru prima dată şi va fi afişat;

b) să verifice dacă staţia CES, care transmite mesajele ce ar putea interesa pe navigator, are serviciul de retransmitere la cerere (contra cost) a unor mesaje.

Page 106: comunicatii navale gmdss

134

Practici de operare corectă

O corectă operare a receptorului EGC, care să asigure recepţionarea mesajelor MSI transmise prin reţeaua SafetyNET, implică:

a) verificarea periodică a modului în care funcţionează echipamentele cu care este cuplat receptorul EGC şi dacă imprimanta receptorului are hârtie şi ribbon;

b) ştergerea periodică din memoria terminalului INMARSAT-C a mesajelor care nu mai prezintă importanţă, pentru a elibera spaţiu în vederea stocării unor mesaje noi;

c) setarea imprimantei pe o dimensiune mai mică a caracterelor cu care imprimă (font-ului), astfel încât să se facă economie de hârtie;

d) verificarea poziţiei introduse în memoria EGC şi actualizarea acesteia; e) introduceţi toate zonele NAVAREA/METAREA pe care nava urmează

să le parcurgă, precum şi adresele staţiilor CES corespunzătoare; f) selectaţi tipurile de mesaje MSI care doriţi să fie recepţionate şi

deselectaţi-le pe celelalte; g) pe durata staţionării în porturi, lăsaţi receptorul EGC în funcţiune; h) pentru a asigura o recepţionare continuă a unui anumit satelit

INMARSAT, activaţi facilitatea de scanare automată, a terminalului INMARSAT-C;

i) verificaţi modul de completare al jurnalului radio (toate mesajele să fie notate cu elementele de identificare, iar pentru mesajele de maximă prioritate să fie păstrată şi o copie tipărită.

Tipuri de probleme

În cazul în care, timp de 24 de ore, receptorul EGC nu recepţionează nici un fel de mesaj MSI, verificaţi dacă:

a) terminalul INMARSAT-C este setat să monitorizeze satelitul sub acoperirea căruia ar trebui să vă aflaţi;

b) rulaţi testul de autoverificare a funcţionării terminalului INMARSAT-C (Performance Verification Test), conform instrucţiunilor date de producătorul echipamentului;

c) utilizaţi mesajele de service (solicitare de asistenţă tehnică) de două cifre (33), chemând o staţie CES care oferă o astfel de consultanţă.

Exemple de mesaje MSI aşa cum apar ele tipărite la imprimanta receptorului INMARSAT-C EGC.

a) Exemplul 1: EGC: 107 2001/02/13 18:14:35 SAFETY

BT CSAT 46464 HYDRNW G 13-FEB-2001 18:14:07 929960 ZCZC NAVAREA ONE 075.

Page 107: comunicatii navale gmdss

135

BALTIC SEA. KADETRENDEN. CHART BA 2365. DANGEROUS WRECK LOCATED 54-43.0N 12-24.6E MARKED BY SOUTH CARDINAL LIGHTBUOY 100 METRES SOUTHWARD. NNNN

b) Exemplul 2: EGC. 926 PAGE 1 UTC TIME: 00-08-24 09:06:31 LES 121 -MSG 2498- METWARN/FORE URGENT CALL TO AREA: 2 -NOPOS WARNING ON METAREA 2, ISSUED BY METEO-FRANCE, TOULOUSE ------WIND SPEED ÎN BEAUFORT SCALE------ WARNING N004 WEST OF FARADAY FROM 24 AUGUST AT 09 UTC TO 24 AUGUST AT 18 UTC SOUTHWEST 8.= EGC.926 NNNN

c) Exemplul 3 reprezintă un mesaj MSI transmis pentru o zonă geografică

definită circular, care are centrul în punctul de coordonate 400

S, 1120

E, cu o rază de 999 Mm. În cazul în care se defineşte o zonă geografică de formă dreptunghiulară, atunci se dau coordonatele colţului din SW şi numărul de grade spre Est şi numărul de grade spre Nord:

EGC.048 Page 1 UTC Time: 01-04-18 10:55:43 LES 302 - MSG 14314 - Met/NavWarn Safety Call to Area: 40 S 112 E 999 Pos OK IDW01W SECURITE WARNING ISSUED BY BUREAU OF METEOROLOGY PERTH AT 04271000Z AT 0600Z COLD FRONT 39S 105E 40S 117E 43S 121E 50S 132E MOVING ENE

35KN AREA AFFECTED BOUNDED SOUTH EAST OF A LINE FROM 50S

113E 44S 120E 43S 129E. NW/SW WINDS 30/40KN VERY ROUGH HEAVY SWELLEGC.048

Explicaţii pe marginea exemplelor: la recepţionarea unui mesaj MSI, prima dată trebuie verificată data şi ora (UTC) pentru care este valabil mesajul; se va stabili ce staţie CES a transmis mesajul:

a) în Exemplul 1, BT CSAT reprezintă staţia CES INMARSAT-C British Telecom;

Page 108: comunicatii navale gmdss

136

b) în Exemplul 2, LES 121 este staţia CES Aussaguel; c) există un număr care defineşte în mod unic mesajul; d) în exemplul 1 acesta este 929960; e) în exemplul 2, numărul este 2498; f) gradul de prioritate al mesajului; g) natura mesajului; h) în exemplul 1 este avertisment NAVAREA pt. zona I; i) în al doilea exemplu este un aviz de furtună valabil pentru zona

METAREA II.

Page 109: comunicatii navale gmdss
Page 110: comunicatii navale gmdss

SECŢIUNEA a 19-a Sistemul COSPAS-SARSAT

COSPAS-SARSAT este un sistem de descoperire şi localizare a poziţiei sinistrului. Conceptul de bază al sistemului COSPAS-SARSAT este dat în figura 1.110. În prezent, există 3 tipuri de balize numite: Transmiţător pentru Localizările de Urgenţă (ELT) (aeropurtate), EPIRB (maritime) şi Balize de Locaţie Personala (PLB) (de uscat). Aceste balize transmit semnale care sunt detectate de sateliţii orbitali COSPAS-SARSAT echipaţi cu receptoare/procesoare compatibile. Semnalele sunt apoi retransmise spre o staţie de recepţie de uscat, numită Utilizatorul Terminalului Local (LUT), care procesează semnalele pentru a determina poziţia balizei. O alertă este apoi transmisă, împreună cu informaţiile despre poziţie şi alte informaţii, prin intermediul Centrului de Control al Misiunii (MCC), ori RCC-ului naţional, ori spre cea mai apropiata autoritate SAR pentru a iniţia activităţile SAR. Frecvenţele folosite sunt: 121.5 MHz (frecvenţa de urgenţa aeronautică internaţională) şi banda 406.0-406.1 MHz. De altfel, din 2005 toate aeronavele sunt obligate a se dota cu ELT în banda 406.0-406.1 MHz, iar din 2009 să nu se mai execute supraveghere în 121.5 MHz. Acoperirea sistemului este globală. Timpul minim de localizare a poziţiei sinistrului este de 30 min. şi nu mai mult de 2 ore. Precizia determinării poziţiei este de 5 km pentru banda 406.0-406.1 MHz şi 20 km pentru 121.5 MHz. Algoritmul folosit se bazează pe calculul deviaţiei Doppler rezultată din deplasarea satelitului faţă de baliză, calculând astfel distanţa înclinată la satelit.

Sistemul este compus din trei segmente: a) Segmentul spaţial; b) Segmentul terestru; c) Segmentul maritim.

Segmentul spaţial se compune la această dată din Segmentul spaţial LEOSAR şi Segmentul spaţial GEOSAR.

Page 111: comunicatii navale gmdss

137

Fig. 19.1 Conceptul sistemului COSPAS-SARSAT

Segmentul spaţial LEOSAR Are în compunere patru sateliţi, doi COSPAS pe orbită geopolară la

aproximativ 1.000 km înălţime şi doi SARSAT pe orbită geopolară la aproximativ 800 km înălţime. Aceştia străbat orbita în 100 minute, şi stau pe cer aproximativ 15 minute. Sateliţii procesează diferit cele două frecvenţe:

a) pentru frecvenţa de 121.5 MHz, sateliţii sunt repetori. Retransmisia se face către LUT care procesează informaţia;

b) pentru frecvenţă de 406 MHz sateliţii procesează informaţia şi transmit datele către LUT;

Segmentul spaţial GEOSAR Are în compunere trei sateliţi geostaţionari la 36.000 km, lucrează numai

cu frecvenţa de 406 MHz, cu funcţia de repetori către GEOLUT (staţiile terestre) care procesează informaţia. Acoperirea nu mai este globală, este de 700N şi 700S.

Page 112: comunicatii navale gmdss

138

Fig. 19.2 Sistemul LEOSAR-GEOSAR

Segmentul terestru se compune din : LUT, GEOLUT, MCC, RCC.

Fig. 19.3 Zonele de acoperire ale sateliţilor GEOSAR (406 MHz) şi GEOLUTs

Page 113: comunicatii navale gmdss

139

Fig.19.4 Zonele de acoperire ale sateliţilor COSPAS-SARSAR (la altitudinea de

850 Km) şi LUTs existente. Zona albă: acoperirea pentru 406 MHz şi 121.5 MHz; zona gri: acoperirea aproximativă numai pentru 406 MHz.

Segmentul maritim sau Emergency Position Indicating Radiobeacon (EPIRB)

EPIRB pe 406 MHz este obligatoriu pentru toate navele, emite 0,5 secunde, cu o pauză de 50 secunde, cu puterea de 5 W. Sursa de alimentare trebuie să asigure funcţionarea EPIRB minim 48 ore. Dacă o navă se scufundă, se activează automat la adâncimea de 1m şi plutească liber.

Pe durata emisiei sunt transmise: 3 cifre MID (Maritime Identification digits) urmat de:

a) 6 cifre, identitatea staţiei de navă în acord cu art. 43 din ITU Regulamentul Radio sau;

b) un număr de serie unic sau; c) call sign COSPAS şi SARSAT operează în următoarele moduri: a) modul de operare în timp real: frecvenţa 121,5 MHz, b) modul de operare în timp real: 406,025 MHz pentru date de procesare

şi de legătura; c) modul de operare în acoperire globală: 406,025 MHz pentru date de

transmitere.

Page 114: comunicatii navale gmdss

140

Echipamentul de la bordul satelitului constă din următoarele părţi de bază: a) receptor pe 121,5 MHz cu o lăţime de bandă de 25 KHz.; b) procesor/receptor şi unitate de memorie pe 406,025 MHz; c) emiţător de legătura de 1544,5 MHz. Funcţiile procesorului de recepţie sunt următoarele: a) demodularea mesajelor digitale receptate de la balize; b) măsurarea frecvenţei de recepţie; c) timpul ataşat măsurătorilor. Toate aceste date sunt incluse în cadrul semnalului de ieşire pentru luarea

legăturii cu staţiile locale. Cadrul este transmis cu 2400 bps în modul de operare, în timp real. Timpul de răspuns la acoperirea globală pentru staţiile locale care recepţionează date stocate şi golite, ulterior, de la semnalele baliză de 406 MHz direct de la sateliţii COSPAS-SARSAT, este de 1 h. În cel mai bun caz, poate fi de 30 min, iar cel mai rău poate ajunge la 2 h.

Transmiţătorul de legătură de 1544,5 MHz acceptă intrarea de la un receptor/procesor de 406 MHz şi de la receptoare care operează pe alte benzi COSPAS-SARSAT.

Centrul de control al misiunii COSPAS din Moscova este responsabil pentru coordonarea tuturor activităţilor COSPAS şi să dea legătura directă cu centrul de control al misiunilor SARSAT pentru toate interacţiunile cu sistemul SARSAT, cu centru în Statele Unite ale Americii.

Tabelul 19.1 Caracteristicile frecvenţelor

Caracteristici 121.5 MHz 406 MHz Probabilitatea de detectare (inaplicabilă) 0.98 Probabilitatea de localizare 0.9 0.9 Acurateţea localizării 17.2 km 90% până la 5 km Ambiguitatea rezoluţiei 0.73 0.96 Capacitatea 10 0.96

Page 115: comunicatii navale gmdss

SECŢIUNEA a 20-a INMARSAT E

În paralel cu sistemul COSPAS-SARSAT şi independent de acesta, dar cu aceeaşi funcţie descoperire şi localizare a poziţiei sinistrului, funcţionează sistemul INMARSAT-E. Frecvenţa de lucru este de 1,6 GHz folosind segmentul spaţial şi terestru al sistemul INMARSAT.

EPIRB-ul sistemului INMARSAT-E cuprinde: a) GPS (precizie datelor de până la 200 m); se observă că poziţia este

transmisă, nu procesată de segmentul spaţial şi terestru al sistemul INMARSAT; b) dispozitiv de activare automată când sistemul EPIRB este eliberat; c) interfaţă pentru introducerea automată a datelor; d) transponder radar opţional; e) baliză locatoare opţională de 121.5 MHz. Conţinutul mesajului de pericol: a) Codul sistemului (identitatea); b) Poziţia (latitudinea, longitudinea); c) Natura pericolului; d) Drumul; e) Viteza; f) Timpul de activare; g) Timpul de transmitere.

Page 116: comunicatii navale gmdss

142

Fig. 20.1 Inmarsat E

Sistemul INMARSAT E bandă-L

Mărimea EPIRB-ului este între 500 cm şi 700 cm înălţime şi în jur de 5 kg (în funcţie de model). Într-o situaţie de urgenţă, membrii echipajului pot să trimită un mesaj de alertă şi incluzând, printr-un cod scurt de taste, informaţii suplimentare despre natura urgenţei. Utilizatorii terminalelor portabile pot să transmită informaţii similare. Dacă o navă se scufundă, se activează automat la adâncimea de 1m şi pluteşte liber.

Odată ce procesul de transmitere a fost declanşat, terminalele vor continua să transmită 48h, mai puţin în cazul dezactivării manuale. Necesitatea dotării cu sateliţi EPIRB este în vigoare din 01 august1993 şi este cerută în GMDSS.

Page 117: comunicatii navale gmdss

SECŢIUNEA a 21-a Transpondere radar

Scopul lor este de a determina poziţia supravieţuitorilor în timpul operaţiunilor de căutare şi salvare (SAR). Ele indică existenţa persoanelor în pericol care s-ar putea să nu mai fie la bordul navei, avionului şi că e posibil ca ei să nu aibă nici un mijloc de recepţie. Descoperirea este făcută cu radarele de navigaţie în banda X (9 GHz), sub forma a 12 impulsuri la 0,4 cabluri. Un radar 10KW în impuls trebuie să descopere un transponder radar, de la 30 Mm. Sursa de alimentare trebuie să asigure funcţionarea transponderului radar tip de 96 ore în stand-by şi 8 ore în regim transponder.

Fig. 21.1 Funcţionarea SART

Page 118: comunicatii navale gmdss

SECŢIUNEA a 22-a Taxarea traficului

Toate comunicaţiile publice conectate prin circuite terestre sunt tarifate. Tarifele pentru apelurile staţiei de coastă se pot găsi în ITU, List of Coast Station. Taxele terestre pot cuprinde:

a) taxarea liniei terestre - în “special drawing rights” (SDR) sau “gold francs” (GF);

b) taxa staţiei de coastă; c) taxa navei; d) orice altă taxă pentru servicii speciale; e) orice taxe locale ( exemplu TVA). În general, apelurile cu legăturile prin operator au un minim de 3 minute

de taxare şi taxare la un minut, în timp ce apelurile telefonice şi cele telex au un minim de 6 secunde de taxare şi apoi taxarea se face la 6 secunde.

Mesajele transmise prin INMARSAT-C se taxează după numărul de kb de informaţie transmisă. Această informaţie este arătată în fişierul de logare. O schemă de taxare de 0,17 SDR, pe un bloc de 256 biţi (un sfert de kb) INMARSAT-C, ca taxare CES şi 0,15 SDR, pe 6 secunde INMARASĂT-B pentru taxarea liniei terestre este tipică. Un număr de companii asigură servicii de decontare, se numesc AAIC. Notă: Administraţii diferite asigură diferite monede în taxarea traficului radio. Acestea sunt în special drawing right (SDR), gold franc (GF), dolarul american şi lira sterlină. Ratele de schimb sunt publicate zilnic în LLOID’s List. GF este legat de SDR printr-o rată fixă - ex: 3,061GF=1 SDR. Cu un sistem computerizat de căutare, moneda poate fi selectată la cerere. Detalii ale contului pot fi descărcate, de obicei, la lună şi trimise la autorităţile de decontare. Compania va trimite software la zi, de obicei, o dată sau de două ori pe an ca să ia în calcul orice schimbare apărută între timp.

Radiotelegramele Toate radiotelegramele trimise prin mijloacele terestre sau INMARSAT

trebuie să aibă următorul format: a) prefix; b) preamblul; c) address; d) text; e) signature. “Prefix“ este folosit să indice tipul radiotelegramei: a) P- corespondenţa privată; b) MSG- mesaj de la/către Master pe problemele navei; c) OBS-raport către Met Office; d) AMVER-către centru AMVER din New York.

Page 119: comunicatii navale gmdss

145

Preamblul este completat de operator şi constă în următoarele: a) OFFICE OF ORIGIN - numele şi semnalul de apel al navei; b) NUMBER - telegramele sunt numerotate în serii zilnice, separate de fiecare staţie începând cu 0001 UTC; c) WORDS - numărul de caractere taxabile în cuvinte sau grupuri de

cuvinte în adresă, text, semnătură. Orice cuvânt sau grup cu mai mult de 10 caractere este taxat ca 2 cuvinte;

d) DATE/TIME - ora şi data în UTC când mesajul a fost transmis; e) SERVICE INSTUCTION- o abreviere numind servicii speciale

precum răspunsuri preplătite, ruta specială pentru telegramă, instrucţiuni speciale de livrare şi va cuprinde mereu codul de identificare al autorităţii de căutare.

Inmarsat Code 15 - radiotelegramele emise prin circuite satelitare urmează acelaşi format ca şi transmisiile terestre, dar codul 15 de 2 digiţi poate fi folosit pentru a expedia mesaje.

Un exemplu de telegramă comercială: a) Prefix + Preamble MSG MUNDGAS ATLANTIC/CLEEN 1 13/11 23

1120 [AAIO] b) Address SMITH FLEETLINERS LONDON c) Text DUE BERTH SOUTHAMTON FRIDAY REQ REQUIRE BUNKERS 2000 TONS d) Signature MASTER Autoritatea comandantului: Serviciul radio al unei nave stă sub

autoritatea supremă a comandantului sau altei persoane care răspunde de navă. Licenţa radio a navei. Aceasta este, în mod normal, acordată de

Administraţia naţională, dar poate fi acordată, de asemenea, de alt birou sau institut acreditat de Administraţia naţională. Licenţa trebuie afişată lângă echipamentul radio şi prevede următoarele:

a) Numele navei; b) Apeluri şi numere de identificare relevante; c) Numele proprietarului; d) Frecvenţele; e) Puterile de ieşire ale emiţătorului; f) Clasele de emisie; g) Categoriile de corespondenţă publică; h) Alte condiţii în care operează staţia. Licenţa trebuie afişată permanent lângă punctul principal de pe nava de

control a staţiei. Documentele folosite Regulamentele radio cer ca navele pentru care instalaţia unei staţii radio

este cerută de înţelegeri internaţionale, să deţină următoarele documente:

Page 120: comunicatii navale gmdss

146

a) Licenţa radio a navei; b) Certificatul operatorului radio; c) Jurnalul radio GMDSS; d) ITU List of Call Signal and Numericul Identities of Stations used by

the Maritime Mobile-Satellite Services; e) ITU List of Coast Stations; f) ITU List of Ship Stations; g) ITU List of Radiodetermination and Special Service Stations; h) ITU Manual for Use by the Maritime Mobile and Maritime Mobile-

Satellite Services. Alte regulamente naţionale şi internaţionale cer, în plus, următoarele

documente şi publicaţii: a) Radio Safety Certificate; b) Antenna Rigging Plan; c) List of spares and where kept. Lista ITU: Listele cu informaţii ITU, incluse în minimul de documente

necesare la bord pentru staţia radio, cuprind: a) List of Call Signs and Numerical Identities (Semnalele staţiilor navale

şi de coastă, Numerele staţiilor de uscat, Numerele MMSI, Numerele SELCALL); b) List of Coast Stations (Frecvenţele de lucru, Listele orarului de trafic,

Atribuţiunile fiecărei ţări, Staţiile cu facilităţi DSC); c) List of Ship stations (Semnalele navale, Numerele staţiilor de uscat,

Clasele de comunicaţii, AAIC-urile, Echipament); d) List of Radiodetermination and Special Service Stations

(Amplasările Radio/Radar, Semnalele de timp, Buletinele meteo, Avertismentele de navigaţie, Sfaturi medicale).

Inspecţiile Supraveghetorii sau inspectorii autoritarilor celei mai apropriate,

Administraţia transportului maritim local sau cea a telecomunicaţiilor, pot inspecta staţia navei, incluzând documentele şi echipamentele.

Nota 1. Folosirea nelicenţiată a echipamentului radio este pedepsită în majoritatea ţărilor.

Nota 2. Sub procedurile de control portuare, nava poate fi reţinută în port, dacă echipamentul radio nu îndeplineşte prevederile SOLAS.

Transmisii neautorizate. Staţiilor le este interzis să: a) Efectueze transmisii nefolositoare sau foarte consistente; b) Să transmită semnale false sau care să inducă în eroare; c) Să transmită, fără să se identifice. Este, de asemenea, folositor să ne amintim că ar trebui să emitem doar atât

cât să asiguram o bună legătura de comunicaţii, înaintea transmiterii pe orice frecvenţă sau canal trebuie să va asiguraţi ca nu veţi interfera altă transmisie în desfăşurare.

Page 121: comunicatii navale gmdss

147

Transmisiile test. Acestea trebuiesc reduse la minimum posibil sau înlăturate, folosindu-se o antenă artificială sau/şi de putere redusă. Frecvenţele de alertă nu vor fi folosite decât dacă este absolut necesar. Semnalele test sau de reglaj trebuie să fie mai scurte de 10 secunde şi să conţină un semnal de apel sau altă identificare.

Testele zilnice cuprind verificarea: a) DSC – Fără emisie – se foloseşte facilitatea de test built-in; b) Bateriilor – Verificările de voltaj On/Off – încărcate la maxim dacă

este necesar (vezi capitol posterior pentru baterii şi mentenanţă); c) Imprimantelor – Verificare pentru hârtie suficienta – DSC – NAVTEX

– Telex – SATCOM. Testele săptămânale. Se verifică: a) DSC – Apel în direct staţiilor de coastă; b) Rezerva de sursă de energie – alta decât bateriile; c) Survival craft VHF – nu pe canalul 16. Testele lunare. Se verifică a) EPIRBs - Se foloseşte facilitatea test built-in – fără emisie; b) SARTs - Se foloseşte facilitatea test; c) Bateriile – Se verifică condiţia tuturor bateriilor – EPIRBs – SARTs –

Rezerva – VHF. În cazul EPIRBs şi SARTs ar trebui să verificaţi securitatea aşezării,

pentru coroziune sau avariere. Ordinea priorităţilor în comunicaţii Ordinea priorităţilor pentru comunicaţiile în serviciul de telefonie marină

este următoarea: a) Apelurile de alertă, mesajele de alertă, şi traficul de alertă; b) Comunicaţiile precedate de semnalul de urgenţă; c) Comunicaţiile precedate de semnalul de siguranţă; d) Comunicaţii referitoare la direcţii de căutare; e) Comunicaţii legate de navigaţia şi deplasarea în siguranţă a

aeronavelor în timpul operaţiilor SAR; f) Comunicaţii referitoare la navigaţia, deplasarea şi nevoile navelor,

aeronavelor şi observatorilor de vreme (OBS) mesaje destinate unui serviciu meteorologic oficial;

g) ETATPRIORITENATIONS – Radiotelegrame legate de aplicaţii ale United Nations Charter;

h) ETATPRIORITE – Radiotelegrame guvernamentale cu prioritate şi apeluri guvernamentale a căror prioritate a fost cerută în mod expres;

i) Comunicaţii de serviciu legate de lucrări în serviciul de telecomunicaţii sau de comunicaţii schimbate anterior;

j) Alte comunicaţii guvernamentale, comunicaţii private obişnuite, radiotelegrame RTC şi radiotelegrame de presă.

Page 122: comunicatii navale gmdss

148

Este recunoscut faptul că schema nu poate fi în totalitate respectată, dar chiar şi aşa, categoria 1 (alerta) trebuie să aibă întotdeauna prioritate.

Notă: Comunicaţiile includ radiotelegrame, apeluri radiotelefonice şi apeluri radiotelex.

Notă: RTC (Related Cross Telegrams) referitoare la telegramele cu privire la persoanele protejate în timp de război de Convenţia de la Geneva, din 12 August 1949. Telegramele RTC vor fi acceptate în acord cu Recomandările ITU-T F.1, şi vor fi adoptate în acord cu Recomandările D.40 .

Page 123: comunicatii navale gmdss
Page 124: comunicatii navale gmdss

ANEXA Nr. 1 GLOSAR

AGC Automatic Gain Control Control automat, folosit pentru a modifica amplificarea receptorului a.î. nivelul semnalului să fie constant.

AAIC Cod pentru identificarea autorităţilor de decontare. Un cod unic distribuit de ITU pentru a identifica autorităţile de decontare.

AMVER Sistemul automat al navelor ce trebuiesc salvate – o navă echipată cu sistem de transmitere a poziţiei folosită de Paza de Coastă a SUA, pentru orice navă comercială de 1000 tone sau peste în voiaj de peste 24 ore, din şi spre orice loc din lume.

AOR–E Atlantic Ocean Region - East Regiunea de Est a Oceanului Atlantic

AOR–W Atlantic Ocean Region - West Regiunea de Vest a Oceanului Atlantic

ARQ Automatic Request Cerere automată de repetare

ASCII Cod standard american pentru schimbul de informaţii. Un set standard de caractere alpha numerice, bazat pe cod de 7 biţi.

ATU Antenă folosită să coreleze caracteristicile unei antene cu nivelele de amplificare ale unui emiţător

AUSREP O navă echipată cu sistem de transmitere a poziţiei asemănătoare cu AMVER, dar folosită de Autorităţile Australiene.

Bit Binar Information Transfer Unitatea de bază a comunicaţiilor digitale; poate lua valoarea de 1 sau 0. Sistemul Inmarsat-C foloseşte diferite formate 5-bit packed, 7-bit ASCII, 8-bit data.

Bps Bite per second Biţi pe secundă – o unitate de măsură a vitezei datelor într-un sistem. Sistemul Inmarsat-C, în prezent, foloseşte un transfer de 600 bps, prin legătură prin satelit.

Byte Un byte este o formaţie de 8 biţi. În mod curent, în sistemul Inmarsat-C, un pachet conţine 15 byte.

CCITT Comitetul Internaţional de Consultanţă Telegrafică şi Telefonică – un comitet ce oferă consultanţă Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (ITU). Acum se numeşte Secţia de Standardizare a Telecomunicaţiilor ITU (ITU - T)

CCU Close Control Unit

Page 125: comunicatii navale gmdss

159

Unitate de Control Apropiată Clarifier Un control de fineţe ce permite fixarea frecvenţei semnalului

cerut, în special pentru receptoare (ssb). CES Coast Earth Station

Staţie de coastă terestră – staţie de coastă ce participă la comunicaţiile prin satelit.

CMT Communication Management Terminal Terminalul managementului de comunicaţie

COMNET COMmunication NETwork Reţea de Comunicaţii

Companded Comprimat şi amplificat – descrierea unui tip de canal de comunicaţie, folosit pentru transmisii pe distanţe mari, tip ce presupune comprimarea semnalului iniţial folosit un algoritm. Circuitul de la transmiţător se numeşte compresor şi cel de la receptor, amplificator. Un canal uncompanded este unul în care compresorul şi amplificatorul sunt dezactivate şi procesarea semnalului nu are loc.

COSPAS -SARSAT

sistem de localizare a semnalului de pericol

COSYMA COmmunication SYstem MAnagement Sistemului de Management a Comunicaţiilor

CSS Coordonator al cercetării suprafeţei terestre DCE Data Circuit Equipment

Echipament de date al circuitului terminal DHSD Doubled High Speed Data

Date dublate de viteză mare DMG Distress Message Generator

Generator de mesaje de urgenţă DNIC Cod de identificare al reţelei de date DNID Cod de identificare al reţelei de date transmise DRP Digital Reception Processor

Receptor digital de procesare DSC Digital Selective Call

Selector digital al apelurilor DTE Data Terminal Equipment

Echipament terminal de date – o componentă a SES, în principal folosită pentru memorare şi ca interfaţă a SES cu utilitare externe (ca tastatura sau monitorul).

ECS Sistem electronic dat în exploatare Email Electronic Mail

Scrisoare electronică –Serviciile de e-mail sunt asigurate de unele Inmarsat-C CESs şi de unele organizaţii particulare.

Page 126: comunicatii navale gmdss

160

Accesul la serviciile de e-mail se face prin reţele PSTN sau PSDN.

EGC Apeluri în grup îmbunătăţit. Serviciile EGC asigurate de sistemele Inmarsat-C sunt EGC SafetyNETSM, EGC FleetNETSM şi Sistemul de mesaje Inmarsat

ENID Cod de identificare a reţelei EGC EPIRB Emergency Position Indicating Radio Beacon

Baliză radio de indicare a poziţiei în caz de urgenţă facsimile Vezi fax Fax Abreviere a lui facsimile, utilizat să trimită o copie facsimil a

unui document original. Sistemele Inmarsat-A, -B şi –M suportă transmisii de faxuri pe două căi. Sistemul Inmarsat-C este limitat la transmisii pe calea navă – ţărm permiţând unui SES să trimită doar mesaje text (nu grafică) către un terminal fax FEC - Precorectarea erorilor.

FleetNETSM Vezi EGC FleetNETSM Footprint (of a satellite)

Aria de pe suprafaţa Pământului (apă sau uscat) în care o antenă poate menţine legătura cu satelitul. În sistemele Inmarsat această arie corespunde unei Regiuni Oceanice. Footprint este denumit şi arie de acoperire.

Gateway O interfaţă între sistemele de comunicaţii ca Inmarsat-C şi reţelele naţionale - internaţionale de telecomunicaţii.

GLONASS GLObal NAvigation Satellite System Sistemul Global Satelitar de Navigaţie – folosind sateliţi ai Federaţiei Ruse.

GMDSS Global Maritime Distress and Safety System Sistemul Global de Urgenţă şi Siguranţă Navală

GOC Certificat de Utilizator, un certificat de recunoaşterea competenţei utilizării echipamentelor GMDSS

Gold Franc (GF)

O valută nominală folosită de CESs pentru a calcula costurile comunicaţiilor asigurate de SES. O rată fixă de schimb există între GF şi SDR: 1 SDR = 3.061 GF.

GPS Global Positioning System Sistemul Global de Poziţionare – asigură poziţionare folosind sateliţi ai SUA

half duplex Posibilitatea unui canal de comunicaţii de a transmite date în ambele direcţii, dar într-o singură direcţie în acelaşi timp.

HF High Frequency Frecvenţă înaltă (de la 3 la 30 MHz)

HDLC High level Data Link Control HSD High Speed Data

Date cu viteză mare

Page 127: comunicatii navale gmdss

161

Hydrostatic release mechanism

Un sistem ce introduce în apă o componentă de echipament, când este imersat.

IA5 International Alphabet No. 5 Alfabetul Internaţional Nr. 5 – un set de caractere alpha numeric standard, cunoscut şi ca ASCII, bazat pe coduri de 7 biţi. Suportă atât caractere de litere mari, cât şi caractere de litere mici.

IHO International Hydrography Organisation Organizaţia Internaţională de Hidrografie

IMN Inmarsat Mobile Number Număr Mobil de Inmarsat – numărul atribuit de Organizaţia Internaţională de Rotare unui SES Inmarsat, ca număr de identificare:

Un IMN de Inmarsat-A are formatul 1xxxxxx Un IMN de Inmarsat-B are formatul 3xxxxxxxxx Un IMN de Inmarsat-C are formatul 4xxxxxxxxx Un IMN de Inmarsat-M are formatul 6xxxxxxxxx

IMO International Maritime Organisation Organizaţia Maritimă Internaţională

Inmarsat INternational MARitime SATellites Organizaţia Internaţională de Sateliţi Mobili

Inmarsat-A Primul sistem Inmarsat, operaţional din 1982, bazat pe tehnică analoagă şi capabil de telefonie globală pe două căi, comunicaţii de facsimile, date şi telex.

Inmarsat-B Sistem Inmarsat bazat pe tehnică digitală şi capabil de telefonie de calitate superioară, servicii de fax, date şi telex

Inmarsat-C Acest sistem asigură servicii globale de mesagerie memorează şi trimite pe două căi, alertă de urgenţă, EGC SafetyNETSM şi FleetNETSM, raport şi interogare.

Inmarsat-E Sistem Inmarsat de alertare de urgenţă bazat pe balizele radio EPIRB, ce emit în 1,6 GHz.

Inmarsat-M Sistem Inmarsat operaţional din 1993, bazat pe tehnică digitală şi capabil de telefonie voce.

Inmarsat System Message

Un mesaj difuzat de NCC, NCS sau CES către nave echipate cu receptoare EGC

IOR Indian Ocean Region Regiunea Oceanului Indian

Isolator Comutator folosit pentru a izola antena ISDN International Standard Data Network

Page 128: comunicatii navale gmdss

162

Standardul Internaţional de Reţea de Date Inverter Un mijloc de a genera o conectare de la o sursă de energie de

urgenţă ca o baterie de urgenţă. ISL Inter Station Link

Legături de semnalizare între staţii. Aceste canale de semnalizare sunt folosite între un NCS şi un CESs în regiunea sa oceanică ca să transmită informaţii în sistem.

ITA2 International Telegraphy Alphabet No2 Alfabetul Telegrafic Internaţional 2 – un set de caractere alfanumeric standard, folosit, în general, pentru a trimite mesaje reţelelor internaţionale de telex. Setul de caractere are la bază coduri pe 5 biţi, cunoscuţi şi ca format telex pe 5 biţi

ITU International Telecommunication Union Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor

ITU-R International Telecommunication Union - Radio Sectorul de Radiocomunicaţii al ITU

JASREP Un sistem de transmitere a poziţiei, aflat pe navă, similar AMVER-ului (vezi definiţia), dar operat de Autorităţile Japoneze.

Kbyte Kilo byte 1024 biţi sau 128 caractere

LAN Local Area Network Reţea locală de calculatoare

LES Land Earth Station Staţie terestră. Nume generic dat, atât staţiilor de comunicaţii mobile prin satelit maritime, cât şi celor de uscat pentru termenul Staţie de coastă (CES).

LMES Staţie terestră de comunicaţii Log-in Acţiunea executată de SES-ul Inmarsatului pentru a informa

NCS-ul, într-o regiune oceanică, că SES-ul este gata pentru comunicaţii.

Loran-C Un sistem de fixare a poziţiei, bazat pe lanţuri de radiocomunicaţii, de frecvenţă redusă, între bazele de pe uscat.

Member Number

Acesta este numărul trimis odată cu DNID-ul unui SES, când acel SES este înregistrat în reţeaua de transmitere a datelor.

MERSAR MERchant Search And Rescue Manualul navelor comerciale pentru căutare şi salvare

MES Mobile Earth Station Staţie terestră mobilă. Nume generic dat în loc de SES şi

Page 129: comunicatii navale gmdss

163

aplicabil, atât în comunicaţiile maritime mobile prin satelit, cât şi celor de uscat.

Message channel

Un canal de comunicaţii folosit de SES pentru a trimite un mesaj de date printr-un CES la o destinaţie voită.

METAREA METeorology AREA Aria Meteorologică ce corespunde ariilor navale definite de IMO

MF Medium Frequency Frecvenţă medie (300 – 3000 KHz)

MID Maritime Identification Code Cod de identificare maritimă

MMSI Mobile Maritime Service Identification Numărul de Identificare al Serviciilor Mobile Maritime

Modem Modulator – demodulator, un dispozitiv folosit pentru a transmite date digital prin liniile PSTN, prin convertirea formei analogice la emiţător şi reconvertirea în formă digitală la receptor

MSI Maritime Security Information Informaţii despre Siguranţa Maritimă

MUF Maximum Use Frequency Frecvenţa Maximă Utilizabilă

NAVAREA/ METAREA

NAVigation AREA/METeorology AREA Una dintre cele 16 arii maritime definite de IMO, prin care oceanele planetei sunt împărţite pentru transmiterea mesajelor de alarmare a navigaţiei sau meteo. Vezi METAREA

NAVTEX NAVigation TELEX Sistem dezvoltat de IMO pentru a emite şi a recepţiona automat MSI-ul, cu ajutorul telegrafiei direct imprimate.

NBDP Narrow Band Direct Printing Printare directă în bandă îngustă

NCC Net Control Center Centrul de Control al Reţelelor, aflat în Cartierul General din Londra, comunică prin NCS, în fiecare regiune oceanică, făcând posibil transferul informaţiilor prin sistemul Inmarsat.

NCS Net Control Station Staţie de coordonare a reţelelor

NCS common Signalling

Cunoscut şi ca NCS Common Channel. Un canal TMD folosit de NCS pentru a transmite informaţii şi date de sistem către un SES selectat.

Channel Ocean

Aria de acoperire a unui satelit Inmarsat în interiorul căreia un SES poate transmite şi primi mesaje

Page 130: comunicatii navale gmdss

164

Region Omnidirectional Antenna

O antenă mică potrivită unui SES de Inmarsat-C, capabilă de comunicaţii în aria vizuală a unui satelit.

OTF Optimum Traffic Frequency Frecvenţă de Trafic Optimă

Packed O componentă a unui mesaj ce comprimă în mod normal 15 byte de date.

POR Pacific Ocean Region Regiunea Oceanului Pacific

PSDN Packet Service Data Network Reţea de Pachete de Date

PSTN Packet Service Telephony Network Reţea de Telefonie Publică

PTS Execută cererea PVT Performance Verrifier Test

Test de verificare a performanţei RCC Rescue Coordonation Center

Centru de coordonare a salvărilor RCT Red Cross Telegram

Telegramă a Crucii Roşii R/T Radio Telephony

Telefonie Radio SafetyNETSM Vezi EGC SafetyNETSM SAMMS Siemens Aeromaritime Military Messaging System

Sistem Siemens pentru Mesaje Militare Aeromaritime SAR Search And Rescue

Căutare şi salvare SART Search And Rescue Transponder

Radar de căutare şi salvare SATCOM SATtelite COMmunication

Comunicaţii prin satelit SCADA achiziţii de date SDR Drept special de emisie. Valută nominală folosită de CES şi

Autorităţile contabile pentru a calcula taxele de comunicaţii. O rată fixă de schimb există între GF şi SDR: 1 SDR = 3.061 GF

SES Ship Earth Station Staţie navală terestră. Un terminal Inmarsat purtat la bordul navelor

SOLAS convention

Convenţie internaţională de siguranţă pe mare, amendată în 1974.

SMME Siemens Mercury Messaging Engine

Page 131: comunicatii navale gmdss

165

STCW Convention

Convenţia internaţională asupra standardelor de instruire, atestare şi utilizare, 1978, amendată în 1995.

STCW code Codul de instruire, atestare şi utilizare. Încorporat în Convenţie: partea A a codului cuprinde cerinţe obligatorii de întreţinere; partea B cuprinde îndrumări recomandate.

Strobe light O lumină intermitentă, de intensitate mare, a unui EPIRB sau SART.

TDM Time Data Multiplexing Multiplexarea unităţilor de timp – procesul prin care semnale multiple pot împărţi acelaşi canal de comunicaţii, fiecare folosind o altă unitate de timp.

TDM channel Sistemul Inmarsat-C foloseşte diferite canale TDM, fiecare transmis pe o frecvenţă unică. Canalele TDM sunt folosite pentru controlul sistemului şi transferul de mesaje către SES. Vezi NCS Common Signalling Channel.

Time slot Unitate de bază, în care o secvenţă de timp a unui canal TDM este împărţit.

Transponder O parte a unui echipament care răspunde la anumite interogări cum ar fi SART.

Type-approval By Inmarsat

Aceasta este aprobarea oficială dată de Inmarsat unui model SES fabricat de un fabricant independent, când un SES dovedeşte că îndeplineşte standardele tehnice fixate de Inmarsat. Numai modelele care au fost aprobate pot accesa un sistem de comunicaţii Inmarsat.

Uncompanded O metodă de transmisie care nu foloseşte tehnici de comprimare. Vezi companded

UTC Universal Time Coordonated Timp coordonat universal – un termen care, din motive practice, are acelaşi înţeles ca şi GMT.

UHF Ultra High Frequency Frecvenţă ultra înaltă (300 – 3000 MHz)

Value-added Service (VAS) Provider

O organizaţie privată care furnizează servicii navelor ce folosesc Inmarsat şi alte reţele ca: starea meteo etc.

VHF Very High Frequency Frecvenţă foarte înaltă (30 – 300 MHz)

Voice-band data Date care sunt transmise de modem pe lăţimea de bandă şi canalele folosite în mod normal pentru transmisiile de voce.

WMO World Meteorology Organisation Organizaţia meteorologică mondială

X.25 Protocolul comunicaţiilor folosit în reţelele naţionale/internaţionale PSDN, pentru schimbul de date între

Page 132: comunicatii navale gmdss

166

terminale conectate la reţea. X.400 Un protocol folosit în reţelele naţionale/internaţionale PSDN

X.25 de serviciile de email din lume, pentru a schimba fişiere şi mesaje electronice între utilizatori.

2-digit codes Exemple speciale ale Codurilor de acces special.

TEST DE AUTOEVALUARE

1. Care este diferenţa între comunicaţiile de urgenţă şi cele de siguranţă 2. Prezentaţi o schemă bloc de emiţător şi una de receptor folosite în

echipamentele de comunicaţii maritime 3. Enumeraţi tipurile de propagare a undelor radio 4. Ce este SIA?

Page 133: comunicatii navale gmdss

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE III

CUPRINS INMARSAT

o Structura şi funcţiile sistemului o INMARSAT-A o INMARSAT-B o INMARSAT-C o INMARSAT-M o INMARSAT FLEET o INMARSAT FLEET 77

Serviciul de Informaţii Maritime (MSI) o NAVAREA/METAREA o NAVTEX. Echipamentul NAVTEX o INMARSAT- EGC Safety net

Sistemul COSPAS-SARSAT INMARSATE Transpondere radar Taxarea traficului OBIECTIVE: Să cunoască, să înţeleagă şi să realizeze comunicaţii cu toate tipuri de

INMARSATE Să cunoască Serviciul de Inforamţii Maritime(MSI) Înţelegerea sistemului COSPAS-SARSAT Să cunoască cum se realizează taxarea taficului.

Page 134: comunicatii navale gmdss

95

SECŢIUNEA a 17-a INMARSAT

17.1. Structura şi funcţiile sistemului

INMARSAT (Organizaţia Internaţională a Sateliţilor Mobili) este un parteneriat de ţări, în prezent numărând 79 de membri. Aceste ţări cooperează pentru a asigura comunicaţiile mobile via sateliţi‚ cu nave, terminale portabile/transportabile, vehiculele terestre şi avioane. INMARSAT deţine un rol important în cadrul convenţiei GMDSS, pentru transmiterea rapidă şi clară a comunicaţiilor de pericol şi siguranţă. Există patru regiuni oceanice acoperite de patru sateliţi geostaţionari INMARSAT:

a) Regiunea Oceanică Atlantic - E - AOR-E b) Regiunea Oceanică Pacific - POR c) Regiunea Oceanică Indian - IOR d) Regiunea Oceanică Atlantic-W - AOR-W Canalele principale de comunicaţii prin satelit, pentru a asigura majoritatea

funcţiilor GMDSS sunt: INMARSAT-C, INMARSAT-A, INMARSAT-B, INMARSAT - EGC, INMARSAT-E.

Tabel 17.1 Comparaţie între tipurile de INMARSAT

CRITERIUL DE

COMPARAŢIE

INMARSATA

INMARSATB

INMARSAT C

INMARSAT M

Acoperire Globală

70N-70S Idem Idem Idem

Tipul antenei Parabolică 0,9-1,2 m

Parabolică 0,9 m

Omnidirecţională 0,3 m

Parabolică 0,5 m

Greutate 100 Kg 100 Kg 4 Kg 25 Kg Comunicaţii În timp real În timp real Memorare-retransmisie. În timp real

Servicii

Voce Telex Fax Date

Voce Telex Fax Date

Telex Date

Fax (navă-uscat)

Voce Fax Date

Sistemul INMARSAT asigură următoarele funcţii GMDSS: a) Alerta de pericol navă-ţărm Anunţarea se face printr-o procedură standard sau printr-un buton special

dedicat alertei de pericol, acordându-i-se prioritate de acces în sistemul INMARSAT şi poate fi transmisă în oricare canal INMARSAT, automat către RCC.

INMARSAT-E 1.6 GHz, este un mijloc alternativ de transmitere a alertei de pericol care foloseşte EPIRB-ul canalului INMARSAT-E. Transmisiile INMARSAT-E pot fi iniţiate manual sau automat.

Page 135: comunicatii navale gmdss

96

b) Alerta de pericol ţărm-navă Este anunţată de RCC şi este transmisă prin INMARSAT-EGC şi Serviciul

SAFETY-NET. La bordul navelor este recepţionată de terminalele INMARSAT-C-EGC. Fiecare din aceste canale sunt independente.

c) Comunicaţii de coordonare a căutării şi salvării Terminalele INMARSAT pot fi utilizate pentru comunicaţiile cu navele

implicate în cazurile de pericol şi pentru comunicaţii cu RCC. Acolo unde sunt implicate mai multe nave, sistemul INMARSAT- EGC are avantajul că menţine o înregistrare continuă a datelor operaţionale şi acţiunilor planificate de RCC.

d) Informaţii de siguranţă maritimă Informaţia de Siguranţă Maritimă (MSI) este transmisă de autorităţile

bazelor de coastă la birourile hidrografice, meteorologice şi de căutare şi salvare; mesajele sunt apoi introduse în serviciul INMARSAT-EGC. Serviciul SAFETY-NET, pentru transmiterea la nave prin sistemul EGC din INMARSAT-C. Navele pot participa, trimiţând mesaje de pericol de navigaţie şi meteorologice autorităţilor bazelor de coastă, prin sistemul INMARSAT–C.

e) Comunicaţii generale Teoretic, toate serviciile de telecomunicaţii disponibile la ţărm sunt de

asemenea, disponibile şi la navele echipate cu terminale INMARSAT. Aceasta are ca rezultat faptul că navele sunt capabile să comunice automat şi fiabil prin telefon, fax şi telex.

Structura sistemului INMARSAT cuprinde trei mari componente: a) Segmentul spaţial, b) Segmentul terestru, c) Segmentul maritim.

Segmentul spaţial

Segmentul spaţial INMARSAT constă în patru sateliţi de comunicaţii geostaţionari, cu sateliţi de rezervă pe orbită, pregătiţi pentru a fi utilizaţi dacă este necesar. Sateliţii de comunicaţie geostaţionari sunt lansaţi pe orbita geostaţionară (GSO), care este o orbită circulară la 35700 km (19270 Mm) deasupra ecuatorului şi se mişcă în planul ecuatorului. Sateliţii se mişcă pe orbita geostaţionară cu aceeaşi viteză unghiulară cu care pământul se roteşte în jurul axei sale şi de aceea par a fi staţionari deasupra unui punct fix de pe ecuatorul terestru.

Sateliţii INMARSAT sunt controlaţi de Centrul de Control al Sateliţilor, situat în Cartierul Central INMARSAT, la Londra, în Anglia. Acoperirea fiecărui satelit este definită ca aria de pe suprafaţa terestră (mare şi/sau uscat) în care orice antenă mobilă sau fixă poate realiza comunicaţii cu satelitul. Fiecare satelit INMARSAT este conceput pentru a realiza acoperirea completă a feţei vizibile a pământului. Comunicaţiile încep să devină imprecise pentru locaţii peste aproximativ 760 nord sau sud, fiind garantate până la 700 nord şi sud.

Page 136: comunicatii navale gmdss

97

Cei patru sateliţi INMARSAT, corespund la patru regiuni oceanice, astfel: a) AOR-E - localizat orbital la 15.50 W; b) POR - localizat orbital la 1780 E; c) IOR - localizat orbital la 640 E; d) AOR-W - localizat orbital la 540 W. Pentru a apela o staţie navă-ţărm (SES) în una din cele patru regiuni

oceanice, trebuie utilizate codurile de acces telex şi telefonice corespunzând codurilor internaţionale ale ţărilor, în reţelele publice de telex şi telefon:

Tabel 17.2 Codurile pentru telex şi telefon ale regiunilor oceanice

Telex Telefon AOR-E 581 871 POR 582 872 IOR 583 873 AOR-W 584 874

Segmentul terestru Segmentul terestru cuprinde reţeaua globală a Staţiilor Terestre de Coastă

(CES), Staţiile de Coordonare a Reţelei (NCS) şi un Centrul Operaţional al Reţelei (OCC). Fiecare CES asigură o legătură între sateliţi şi reţelele de telecomunicaţii naţionale/internaţionale. Antenele mari, folosite de CES pentru a comunica cu satelitul din acea regiune oceanică, sunt capabile să dirijeze simultan mai multe apeluri la şi de la SES-uri.

Un operator CES, este, în mod tipic, o mare companie de telecomunicaţii care poate asigura un lung lanţ de servicii de comunicaţii la SES, comunicând prin CES. Fiecare din sistemele de comunicaţii ale INMARSAT are reţeaua să proprie de CES-uri. CES-ul este identificat printr-un număr care se numeşte ID, format din trei cifre. Prima cifră identifică aria: 0 pentru AOR-E, 1 pentru POR, 2 pentru IOR şi 3 pentru AOR-W. Următoarele două reprezintă numărul de ordine.

Fiecare NCS comunică cu CES-urile din acea regiune oceanică, cu alte NCS-uri şi cu Centrul Operaţional al Reţelei (OCC), localizat în Cartierul Central INMARSAT, făcând astfel posibil transferul informaţiei prin sistem.

SES este echipamentul instalat pe navă (sau utilizatori tereştri) ce permite utilizatorului să comunice printr-un satelit selectat şi CES.

Page 137: comunicatii navale gmdss

98

Fig.17.1 Sistemul INMARSAT

17.2 INMARSAT-A

Primul sistem INMARSAT introdus în operaţiunile comerciale, în 1982, oferă următoarele funcţii de comunicaţii: telefonie, telex, fax, poştă electronică (E-mail), şi alte forme de comunicare a datelor, incluzând viteze mari de circulaţie a datelor (între 56-64 kbit/s). Recentele descoperiri în tehnica comprimării informaţiilor permit transmisia secvenţelor fotografice cu rezoluţie mare şi scanarea video, între SES-uri, INMARSAT-A.

Un terminal INMARSAT-A este constituit din următoarele echipamente: a) ADE – Above Deck Equipment – cuprinde toate accesoriile care se

montează deasupra punţii (deck): antena parabolică şi dispozitivele de orientare, b) BDE – Bellow Deck Equipment – tot ceea ce se montează sub punte

(în interiorul navei): emiţătorul, receptorul, computerul (consola), imprimanta, telefonul etc.

Antena INMARSAT-A este o antenă parabolică, orientabilă, cu diametrul de 0,9 – 1,2 m. Funcţia de directivitate a antenei are o deschidere de maxim 2,50 în orice plan, de aceea, la cuplare, trebuie realizată orientarea antenei pe satelit. Pentru orientarea iniţială se setează azimutul şi elevaţia.

Page 138: comunicatii navale gmdss

99

Aceste date se pot obţine în 3 moduri: a) funcţie de poziţia navei şi satelitului, cu ajutorul unei formule din

manualul de utilizare; b) prin folosirea de hărţile azimutale şi de elevaţie prin care se pot găsi

azimutul şi elevaţia aproximativă; c) cu ajutorul unor tabele (câte unul pentru fiecare cadran: NE, NW, SE, SW). Antena se poate orienta automat – prin scanare – pe satelitul care oferă cel

mai puternic semnal, printr-o funcţie SEARCH. Antena INMARSAT-A nu se poate utiliza la elevaţii mai mici de 5 sau mai mari de 85. Orientarea corectă a antenei este marcată prin semnalul READY, afişat pe display.

Antena SES-ului urmăreşte automat satelitul dar, trebuie să fie interfaţat cu girocompasul, iar acesta să funcţioneze corect. SES-urile transmit şi recepţionează semnale către şi de la satelit folosind frecvenţe din banda “L”:

a) SES - Satelit - 1.6 GHz (L-band) b) Satelit - SES - 1.5 GHz (L-band) c) Satelit - CES - 3.6 GHz (C-band) d) CES - Satelit - 6.4 GHz (C-band) Operaţiunile ce se execută pentru orientarea antenei sunt: a) se introduc datele de intrare (latitudine şi longitudine navă şi satelit); b) se determină poziţia navei faţă de satelit: N-W, N-E şi S-W, S-E; c) se calculează diferenţa dintre long. satelitului şi navei, aproximând

rezultatul la cel mai apropiat multiplu cu 5. Aproximează la cel mai apropiat multiplu cu 5, lat. navei;

d) cu aceste valori şi tabelul N-W, N-E, S-W şi S-E selectat se obţine valoarea azimutului şi a unghiului de înălţare pentru satelitul ales.

Canalele telefonice realizate de reţeaua INMARSAT-A (ca şi cele pentru transmisii de date) sunt canale cu modulaţie de frecvenţă MF. Aceste canale oferă următoarele avantaje:

a) conectare imediată, independent de condiţiile atmosferice sau de distanţa între abonaţi;

b) calitate audio bună, fără întreruperi, interferenţe şi paraziţi atmosferici; c) transmiterea datelor se face la viteze mari şi include programe soft

pentru corectarea erorilor. Traficul de date în banda vocală presupune, evident, existenţa unor

MODEM-uri şi a unor programe (software) pentru corectarea erorilor. Fiecare Inmarsat-A SES este identificat printr-un număr unic INMARSAT

Mobile Number (IMN) de 7 cifre la care prima cifră este l. Numărul telex, answerback, se formează prin adăugarea callsign-ului. De ex. 1402571 UIDO X.

Priorităţile sunt: a) 0 - routine traffic; b) 1 - safety trafic; c) 2 - urgency trafic;

Page 139: comunicatii navale gmdss

100

d) 3 - distress trafic. Telex via Inmarsat - A Deschiderea canalului telex via Inmarsat-A, se face în două etape: a) În prima etapă, se stabileşte legătura SES - CES via satelit: se selectează

modul telex şi prioritatea (0 – routine trafic, 1 - safety trafic, 2 - urgency trafic, 3 - distress trafic), se selectează CES-ul folosind ID-ul, se iniţiează cererea telex. După aprox. 10 secunde veţi primi mesajul GA + (go ahead), care înseamnă că legătura cu CES-ul a fost stabilită. Dacă nu primiţi mesajul GA +, repetaţi prima etapă;

b) În etapa a două, se stabileşte legătura CES - destinatarul mesajului. Se tastează: 00 (telex service cod), XX sau XXX (cod telex tară, pentru ROMANIA 65; unele ţări au codul telex format din trei cifre), XXXXX (nr. telex 13034), + (sfârşitul secvenţei de apel).

Exemplu: 0047613034 + În care: a) 00 - cod pentru apel automat telex; b) 476 - cod telex pentru Austria (în acest caz este format din trei

cifre); c) 13034 - număr telex; d) + - fârşitul secvenţei de apel.

Tabelul 17.2 Coduri Service

Code Service 00 Apel Automat 11 Operator Internaţional 13 Operator Naţional 21 Store and Forward (Internaţional) 22 Store and Forward (Naţional) 32 Consultaţie Medicală 33 Asistenţă Technică 38 Asistenţă Medicală 39 Asistenţă Maritimă 41 Raport Meteorologic 43 Raport Ship position 91 Automat test

Page 140: comunicatii navale gmdss

101

Fig. 17.2 Harta azimutală a Regiunii Oceanului Atlantic Est

Page 141: comunicatii navale gmdss

102

Fig. 17.3 Harta azimutală a Regiunii Oceanului Atlantic Vest

Page 142: comunicatii navale gmdss

103

Fig. 17.4 Harta azimutală a Regiunii Oceanului Indian

Page 143: comunicatii navale gmdss

104

Fig. 17.5 Harta azimutală a Regiunii Oceanului Pacific

Page 144: comunicatii navale gmdss

105

Dacă mesajul nu a ajuns la destinaţie după 15 sec. puteţi primi unul din mesajele:

Tabelul 17.3 Mesaje

NDN coduri nedistribuite ABS abonat absent; terminalul mobilului nu este localizat în regiunea oceanică.

ACB accesul blocat

ADR adresă refuză să accepte mesajul

ANU şters; mesajul nu a fost transmis în mai puţin de o oră şi de aceea a fost şters

ATD încearcă să transmiţi mesajul

BK conectarea PSTN este neclară

BUS ocupat

CCD legătură tăiată

CI comunicare imposibilă

CNS legătura întreruptă

ERR eroare

FAU greşeală

FMT eroare format

FSA acceptarea rapidă nu abonează

IAB răspunsul înapoi către destinaţie este invalid

IAM nu s-a putut procesa adresa informaţiei

IDS date pentru navă invalide

IDT timpul datei a expirat

IFR cererea dorită este invalidă

IMS mesajul este invalid; 7932 caractere maxim

IND destinaţie incompatibilă

INH nu s-a putut stabili tipul mesajului pentru tipul următor

INV invalid

ISR cererea navei invalidă

LDE lungimea duratei maxime a mesajului a fost depăşită

LEF echipament local necorespunzător

LPE eroarea procedurii locale

MBB mesaj blocat de o prioritate înaltă

MCC canal mesaje congestie

MCF canal mesaje greşite

MKD mesaj anulat de operator

MKO echipament oprit

NA corespondenţa cu acest subscriber nu este permisă

NAL adresă nu a fost scrisă

NC circuitele nu sunt disponibile

Page 145: comunicatii navale gmdss

106

NCH numărul subscriberului a fost schimbat

NDA livrarea nu a fost făcută

NFA nici un răspuns final

NIA nici un răspuns iniţial

NOB nu este obţinut

NOC conexiunea nu este realizată

NP fără parte; partea apelată nu mai este un subscriber

NTC reţea supraaglomerată

OAB operatorul a renunţat

OCC subscriberul este ocupat

ODD defect

PAD program instalat/dezinstalat

PRC ştergere prematură

PRF protocolul a căzut

RCA acceptarea încărcării inverse nu a fost cerută

REF a fost o defecţiune în echipamentul la distanţă

RLE limita resurselor depăşită

RPE procedură separată eronată

SCC legătura terminată cu succes

SHE – SES hard eronat

SNF reţeaua satelitului a căzut

SPE eroare de protocol

SUC rezultatele testului

TBY pachet ocupat

TGR resetarea grupului TDM

TIM timpul a expirat

TMD prea multe destinaţii

UNK necunoscut; se foloseşte când nici un alt cod pentru eroare nu este potrivit

WFA răspuns final greşit

WIA răspuns iniţial greşit

(. . . . .) Comanda stop

Telefon via Inmarsat-A

Deschiderea canalului telefonic via Inmarsat-A se face în două etape: a) În prima etapă, se realizează legătura SES-CES via satelit: se selectează

modul telefonic, se selectează prioritatea (0 - routine trafic, 1 - safety traffic, 2 - urgency trafic, 3 - distress trafic), se selectează CES-ul folosind ID-ul, se iniţiează cererea telefonică. După aprox. 12 secunde veţi primi tonul PTS

Page 146: comunicatii navale gmdss

107

(tonul INMARSAT) care înseamnă că legătura cu CES-ul a fost stabilită. Dacă nu primiţi tonul PTS, repetaţi prima etapă.

b) În etapa a doua, se stabileşte legătura CES - destinatarul mesajului. Se tastează 00 (codul service telefonic, se poate înlocui cu semnul +), XX sau XXX (cod tel. tară, pentru ROMANIA 40), XXX (codul ariei operatorului de telefonie fixă pentru judeţul Constanţa este 241, pentru operatorii de telefonie mobilă 721, 722, 724, 741, 742 etc.), X (codul punctului din arie, pentru Constanţa 5 sau 6), XXXXX (nr. tel. abonat) şi semnul # (sfârşitul secvenţei de apel). După aprox. 15 s recepţionaţi apelul.

Exemplu pentru un destinatar terestru: 0040241626200 # . În care: a) 00 - cod pentru apel tel. automat, b) 40 - codul tel. pentru România, c) 241 - codul ariei pentru operatorul telefonie fixă, d) 6 - codul punctului din arie, e) 26200 - nr. telefonic al destinatarului, f) # - sfârşitul secvenţei de apel. Exemplu pentru un apel tel. navă-navă cu destinatarul în Regiunea

Oceanului Indian (IOR) care are echipament Inmarsat-A: 008731234567#. În care:

a) 00 - cod pentru apel tel. automat, b) 873 - codul telefonic pentru IOR, c) 1234567 - nr. IMN A al destinatarului, d) # - sfârşitul secvenţei de apel. Exemplu pentru un apel tel. navă-navă cu destinatarul în Regiunea

Oceanului Indian (IOR) care are echipament Inmarsat-B: 00873312345678# a) 00 - cod pentru apel tel. automat, b) 873 - codul telefonic pentru IOR, c) 312345678 - nr. IMN B al destinatarului, d) # - sfârşitul secvenţei de apel.

Tabelul 17.4 Coduri Service Code Service

00 Apel Automat 11 Operator Internaţional 13 Operator Naţional 21 Store and Forward (Internaţional) 22 Store and Forward (Naţional) 32 Consultaţie Medicală 33 Asistenţă Technică 38 Asistenţă Medicală 39 Asistenţă Maritimă 41 Raport Meteorologic 43 Raport poziţie 91 Automat test

Page 147: comunicatii navale gmdss

108

Distress via Inmarsat-A

Atunci când o navă se află în pericol, aceasta poate trimite un semnal de distress folosind SES. Semnalul de distress este automat retransmis unui CES, acesta trimiţându-l către Rescue Coordination Centre (RCC).

Etapele transmiterii unui mesaj de Distress sunt: a) Se selectează modul telex sau telefonic; b) Se selectează prioritate distress; c) Se selectează CES; d) Se iniţiază cererea în conformitate cu manualul de operare al

SES-ului; e) Dacă nu se primeşte confirmare, se repetă după 15 s; f) La stabilirea contactului, se transmite mesajul de distress în format

standard; g) Se lasă linia liberă pentru a fi contactaţi de RCC. Mesajul în format standard de distress este: a) MAYDAY MAYDAY MAYDAY; b) numele sau altă identificare a navei în distress; c) poziţia (latitudine şi longitudine); d) natura distress-ului; e) asistenţa cerută; f) orice informaţie ajutătoare operaţiunilor de salvare.

17.3 INMARSAT-B

Din 1994, funcţiile de comunicaţii ale sistemulului Inmarsat-A au fost preluate de sistemul Inmarsat-B. Inmarsat-A este un canal de comunicaţii analogic tipul de modulaţie MF, şi îşi va înceta funcţionarea în 2007. Inmarsat-B este un canal de comunicaţii dezvoltat pe tehnologie digitală şi va înlocui în totalitate din 2007 canalul Inmarsat-A. Inmarsat-B furnizează comunicaţii de calitate telefonice, fax, telex şi date.

Principalele caracteristici ale sistemulului Inmarsat-B: a) tehnologie digitală; b) reduce banda ocupată de un canal; c) cost redus; d) utilizează focalizarea puterii emise de satelit. Inmarsat Mobile Number (IMN) pentru SES Inmarsat-B este format din 9

cifre. Prima cifră este “3”. Inmarsat-B are o acoperire similară sistemului Inmarsat-A şi oferă servicii

de comunicaţii de distress în conformitate cu cerinţele IMO.

Page 148: comunicatii navale gmdss

109

Distress via Inmarsat-B Acesta nu diferă de transmiterea Distress-ului via Inmarsat-A.

Pentru iniţierea lui se urmăresc următorii paşi: a) se ridică „handsetul” şi se aşteaptă tonul PST; b) se apăsă butonul distress timp de 6 sec.; c) se apăsă [ # ] pentru a iniţia apelul; d) când operatorul RCC răspunde se transmite clar după formatul tip de

transmitere al mesajului de distress; e) se lasă linia liberă pentru a putea fi contactaţi de RCC. Formatul tip al mesajului de distress este: a) MAYDAY MAYDAY MAYDAY; b) This is (numele navei/call sign); c) Poziţia, d) Inmarsat Mobile Number şi satelitul utilizat, e) Cursul şi viteza, f) Natura distress-ului, g) Asistenţa cerută, h) Orice informaţie ajutătoare operaţiunilor de salvare. Transmiterea distress via telex: Pentru iniţierea unui mesaj de distress varianta rapidă se urmăresc

următorii paşi: a) se apăsă butonul distress timp de 6 sec.; b) se aştepteaptă pentru conectarea automată la RCC, c) se selectează mesajul de distress memorat în Distress Message

Generator (DMG); d) se transmite mesajul către RCC.

NOTĂ: Mesajul este în memoria SES-ului şi adaugă date despre: identitatea SES-ului, poziţia, cursul, viteza, timpul. Mesajul este transmis după recepţia mesajului GA+ .

Pentru iniţierea unui mesaj de distress, varianta normală, se foloseşte fereastra de distress din program şi se transmite mesajul de distress; are următorul format:

a) MAYDAY MAYDAY MAYDAY, b) This is (numele navei/call sign); c) Poziţia; d) Inmarsat Mobile Number şi satelitul utilizat; e) Cursul şi viteza; f) Natura distress-ului, g) Asistenţa cerută, h) Orice informaţie ajutătoare operaţiunilor de salvare. Operarea canalului tel. sau telex pentru comunicaţii de rutină este

asemănătoare canalul Inmarsat-A.

Page 149: comunicatii navale gmdss

110

17.4 INMARSAT-C

Sistemul Inmarsat-C a fost introdus în 1991 pentru a completa sistemul Inmarsat-A. Sistemul oferă un canal de comunicaţii la un preţ mic în comparaţie cu celelalte canale Inmarsat, şi echipamente convenabile ca preţ, dimensiuni, greutate şi consum de energie. Dezavantajul major constă în faptul că nu este un canal de comunicaţii în timp real, CES-ul memorând şi retransmiţând mesajul. Sistemul are la bază tehnologia digitală, transmiţându-se pachete de date cu viteza de 600 biţi./sec. Canalul este organizat TDMA cu 22 de ferestre. Întîrzierea cu care ajunge mesajul este 3-6 min. pentru direcţia navă-uscat, uscat-navă şi 5-8min. pentru direcţia navă-navă.

Inmarsat-C este identificat de Inmarsat Mobile Number (IMN), compus din nouă cifre, astfel: T MID x1x2x3 z1z2 , unde:

a) T indică Inmarsat-C SES, (este cifra 4); b) MID, Maritime Identification (MID) (cod tară, format din trei cifre,

pentru 264 ROMÂNIA); c) x1x2x3 identitatea navei; d) z1z2 orice număr între 10 şi 99. Clase de Inmarsat-C SES; SES clasă 1 poate fi folosit numai pentru transmisia-recepţia de mesaje

navă-uscat, uscat-navă şi alertarea de primejdie. SES clasă 2 este capabil să opereze în două moduri selectabile de către

operator: a) operare în cls.1, cu posibilitatea recepţionării mesajelor EGC; b) mod de operare “ONLY EGC”. SES clasă 3 are: a) un transiver capabil pentru transmisia-recepţia de mesaje SES clasă 2; b) un receptor pentru recepţia GPS. Echipamentele pentu fiecare clasă lucrează independent. Un SES este constituit din: DTE – Data Terminal Equipment

(Echipamentul pentru transmisii de date) şi DCE – Data Circuit Terminating Equipment. Aceste două blocuri, în funcţie de model, pot fi cuprinse într-o singură carcasă sau în două casete separate, cuplate împreună.

DTE conţine circuitele electronice ce realizează următoarele funcţiuni: a) interfaţează SES-ul la operator şi la dispozitivele de intrare/ieşire

incluzând, totodată, monitorul, imprimanta, dispozitivele de intrare externe (senzorii de monitorizare, echipamentele de navigaţie etc.);

b) editarea de texte utilizate pentru transmiterea mesajelor, c) memorarea mesajelor de pregătit, până când DCE indică faptul că este

gata pentru transmiterea mesajului şi apoi transferă mesajul stocat la DCE pentru transmitere;

Page 150: comunicatii navale gmdss

111

d) afişarea pe monitor a mesajelor recepţionate de DCE. DCE asigură interfaţarea pentru DTE şi sistemul satelit Inmarsat-C,

verifică pachetul de date recepţionat, cere retransmiterea pachetelor recepţionate cu erori şi comandă semnalizările şi accesul mesajelor la satelit asamblează mesajele recepţionate în întregime şi le transferă la DCE pentru afişare. Acesta conţine:

a) antena omnidirecţională; b) receptorul şi emiţătorul; c)electronica asociată pentru realizarea funcţiilor.

Page 151: comunicatii navale gmdss

112

Fig. 17.6 Clase Inmarsat-C SES

EGC-MP

EGC-R

A INMS-C

Clasa 1 (no EGC)

Clasa 2

Optiunea 1

Optiunea 2

(stand alone EGC-R)

Clasa 3

T - emitator INMS-C

R - receptor INMS-C

MP - procesor de mesaje

A - antena

T R

MP EGC-MP

EGC-R

A INMS-A

T R

MP

A INMS-C

T R

MP EGC-MP

A INMS-C

T R

MP EGC-MP

EGC-R

A INMS-C

Page 152: comunicatii navale gmdss

113

Compunere Inmarsat-C SES Schema bloc a unui terminal va fi următoarea:

Fig. 17.7 Schema bloc a unui terminal

Tabelul 17.5 Componentele unui terminal

NE echipament de navigaţie

SM senzori (de viteză, de condiţii meteo etc.)

C consolă cu monitor (display, tastatură şi imprimantă

încorporate)

PC computer personal cu monitor, tastatură, imprimantă

DTE echipamentul terminalului pentru transmiterea de date

DCE echipamentul circuitului de date

EU unitatea de electronică aferentă receptorului şi emiţătorului

DISPOZITIVE

INTR/IESIRE SES-INMS-C

DTE

EU

DCEDISPOZITIVE

EXTERNE

DE INTRARE

NE

SMPC

T,I,CD

SATC

T+M+I

Page 153: comunicatii navale gmdss

114

Fig. 17.8 Transmisia unui mesaj prin INMARSAT-C

Sunt disponibile următoarele servicii: Distress. Fiecare Inmarsat-C CES este connectat la cel mai apropiat

Rescue Coordination Centre (RCC). Utilizând SES-ul, operatorul poate transmite două tipuri de distress:

a) Prin acţionarea butonului: Mesajul este în memoria SES-ului şi cuprinde: identitatea SES-ului, poziţia, cursul, viteza, timpul;

b) Mesajul este pregătit în editor şi conţine, în plus, tipul distress-ului şi orice informaţie ajutătoare operaţiunilor de salvare.

Servicii comerciale : a) Serviciul de mesaje telex: transmite şi recepţionează mesaje între SES

şi orice terminal telex, care este conectat la reţelele telex naţionale/internaţionale. b) Serviciul de mesaje fax: transmite mesaje fax la un terminal, la ţărm şi

recepţionează indirect mesajele fax; c) Mesaje la şi de la computer: schimbarea mesajelor prin intermediul

unui asigurator de serviciu specializat, între SES şi orice terminal computer care este conectat la Reţeaua Telefonică Comutată Publică (PSTN);

d) Serviciile poştă electronică (E-mail): schimbă mesaje şi fişiere cu abonaţii la serviciul E-mail, din lumea largă (folosind X.400, Internet, etc.) prin intermediul unui asigurator de servicii E-mail (un CES care oferă acest tip de servicii);

e) Serviciul de raportare a datelor: Tipical este poziţia (prin includerea unui receptor GPS în tranceiver INMARSAT-C), dar şi cursul, viteza şi alte date.

DATA

CES

INMS-C

(R+T)

Pachete de date

si semnale 600 bps

Pachete de date

si semnale

I/O

DEVICES

C

PC

I

INMS-C

SES

DTE

DCE

EU

EXT IMPUT

DEVICES

NE

SM

PC

I

TELEX

TERM.

FAX

TERM.

LINIE

TELEX

PSDN

PSTN

LINIE TF.

RETELE

NAT/INTERN

DE

TELECOM.

Page 154: comunicatii navale gmdss

115

f) Serviciul SafetyNET permite înregistrarea MSI-urilor, provenite de la Oficiile meteorologice şi Hidrografice, transmise de RCC. Oferă posibilitatea selectării uneia din cele 16 Navarea/ Metarea.

g) Confirmarea recepţiei mesajului de abonat (Conf.Req., mesaj ajuns la CES şi Conf.OK., mesaj ajuns la destinatar).

h) Servicii speciale cu coduri de două cifre conform tabelului.

Tabelul 17.6 Servicii

Ser

vici

u

Cod

uri

Observaţii Informaţii necesare

Sfat medical

32

Unele CES-uri conectează automat toate apelurile (convorbirile), folosind acest cod direct către spitalele locale, pentru ca sfatul medical să fie obţinut cu rapiditate.

Trimiteţi cuvântul MEDICO împreuna cu următoarele informaţii: Numele navei Apelativul de

identificare prin radio(staţie) al navei şi

numărului de identificare

Poziţia exactă a navei(latitudine, longitudine)

Starea(condiţia) bolnavului sau persoanei rănite

Fişa medicală (dacă există sau dacă este accesibilă)

Orice alta informaţie folositoare

Page 155: comunicatii navale gmdss

116

Ser

vici

u

Cod

uri

Observaţii Informaţii necesare

Asistenţă medicala

38

Unele CES-uri conectează apelurile direct la RCC-urile asociate, pentru a se ocupa de el imediat. Acest cod ar trebui folosit numai când asistenţa medicală a pacientului este necesară.

Trimiteţi următoarele informaţii: Numele navei Apelativul de

identificare prin radio şi numărul de identificare

Poziţia exactă a navei (latitudine, longitudine)

Starea (condiţia) bolnavului sau persoanei rănite

Fişa medicală (dacă existăsau dacă este accesibilă)

Orice altă informaţie folositoare

Asistenţă navală

39

Unele CES-uri conectează aceste apeluri direct la RCC-urile asociate, pentru a fi rezolvate imediat. Acest cod trebuie folosit numai în momentul în care asistenţa imediată din partea autorităţilor este necesară pentru acel eveniment, de exemplu: om la apă, defecţiuni la mecanismul de direcţie sau poluare cu ulei. Acest cod ar mai trebui folosit pentru a cere remorcare.

Trimiteţi următoarele informaţii: Numele navei Apelativul de

identificare prin radio şi numărul de identificare

Poziţia exactă a navei(latitudine, longitudine)

Particularităţi ale incidentului

Orice altă informaţie folositoare

SES-ul trebuie conectat pe o anumită regiune oceanică, ca să poată recepţiona şi transmite mesaje prin sistemul INMARSAT-C. Conectarea informează sistemul că SES-urile sunt disponibile pentru comunicare. Când SES-ul este conectat la CES, spunem că este sincronizat pe canal. Conectarea este executată la comanda log-in. Comanda se execută automat, la cuplarea tensiunii sau la comanda operatorului, când se schimbă ariile.

Page 156: comunicatii navale gmdss

117

După câteva minute, SES-ul ar trebui să arate conectarea a fost făcută cu succes în regiunea oceanică şi să arate semnalul primit de la NCS. Dacă este posibil, SES-ul trebuie conectat, tot timpul, pe o regiune oceanică, în aşa fel încât SES-ul să recepţioneze şi transmită mesaje tot timpul. Dacă SES –ul va ieşi din sistem, SES-ul va executa funcţia log-out, înainte de oprirea sistemului.

AVERTISMENT: Dacă oprim SES-ul înainte de a executa funcţia log-out, toate mesajele vor fi repetate de mai multe ori şi se poate bloca astfel sistemul.

Următoarele operaţiuni trebuie îndeplinite la intervale regulate, nu mai mult de 8 ore:

a) Pe monitorul SES verifică care dintre regiunile oceanice este conectată. Dacă aceasta s-a schimbat, asigură-te că noua regiune este adecvată, în special pentru potenţialii corespondenţi. Ţine minte că CES-ul selectat în noua regiune oceanică trebuie să suporte serviciile de comunicaţie necesare;

b) Informează potenţialii corespondenţi de noua regiune oceanică, astfel încât să se poată realiza contactul;

c) Verifică dacă puterea semnalului indicat pe SES este deasupra nivelului minim indicat de producător.

Etapele de mai jos arată, pe scurt, cum se foloseşte un INMARSAT-C SES pentru operare:

a) porneşte staţia INMARSAT-C SES şi tot echipamentul asociat; b) hotărăşte-te asupra regiunii oceanice şi CES-ului prin care vrei să

comunici; c) asigură-te că antena SES are vedere neobstrucţionată în acea direcţie; d) conectează-te la regiunea oceanică pe care ai ales-o; e) confirmă că SES-ul este conectat şi primeşte un semnal se la canalul

comun de semnal (TDM). Poţi folosi SES-ul pentru a trimite un semnal de pericol sau mai multe

mesaje prioritare de pericol, detaliate. SES-ul poate recepţiona Informaţii Maritime de Siguranţă (MSI) din interiorul oricărei regiuni oceanice.

TRIMITEREA UNUI MESAJ (navă-ţărm): a) Creează un mesaj pe editorul de text SES, sau editează un mesaj

prescris; b) Selectează adresa; c) Introduce destinaţia mesajului; d) Selectează tipul transmisiei şi formatul adecvat pentru destinaţia cerută

(telex, fax, etc.); e) Alege CES-ul prin care vrei să trimiţi mesajul; f) Selectează ora (dacă nu vrei să fie transmis imediat) şi prioritatea

mesajului şi dacă vrei confirmă trimiterea acestuia; g) Înainte de a transmite mesajul, asigură-te că toate detaliile de mai sus

sunt corecte; h) Introdu comanda de transmitere a mesajului;

Page 157: comunicatii navale gmdss

118

i) Verifică fişierul log şi citeşte mesajele recepţionate. Mesajul poate fi transmis în trei formate: 5,7 şi 8 biţi. Toate CES-urile

suportă formatul de 7 biţi dar, nu toate suportă formatul 5sau 8 biţi. Codul de 5 biţi este cunoscut cu numele de cod telex sau ITA2 (International Telegraph Alphabet 2), utilizat pentru transmiterea mesajelor în reţele telex. Codul de 7 biţi este cunoscut cu numele de ASCII (American Standard Code for Information Interchange), sau IA5 (Internaţional Alphabet 5), utilizat pentru transmiterea mesajelor în reţele PSTN. Codul de 8 biţi este cunoscut cu numele de DATA, utilizat pentru transmiterea mesajelor în reţele PSDN (Packet Switched Data Network). Pot fi setate următoarele tipuri de destinatari:

a) telex din reţeaua terestră (00 - cod pentru apel automat telex, 65 - telex code pentru România, 1234567 - numărul telex al destinatarului),

b) terminal telex Inmarsat-A/B/C, navă-navă, în orice regiune oceanică (Ex.: pentru un terminal telex Inmarsat-A aflat în IOR se tastează 00 5831234567 +, pentru un terminal telex Inmarsat-C aflat în IOR se tastează 00583426412345 + iar pentru un terminal telex Inmarsat-B aflat în IOR se tastează 00583312345678 + );

c) terminal fax Inmarsat-A/B/M, navă-navă, în orice regiune oceanică (Ex.: pentru un terminal fax Inmarsat-A aflat în IOR se tastează 00 8731234567 +, pentru un terminal fax Inmarsat-B aflat în IOR se tastează 00873312345678 + iar pentru terminal fax Inmarsat-M aflat în IOR se tastează 00873626412345 + ),

d) terminal PC pentru transmisii de date conectat la un terminal Inmarsat-A/B/C/M, navă-navă, cu adresa de identificare ce include DNIC (Data Network Identification Code), plus IMN. DNIC sunt: AOR-E - 1111, POR - 1112, IOR – 1113, AOR-W – 1114;

e) terminal fax, navă-ţărm sau terminal telefonic (Ex. Se tastează 00 (codul service telefonic, se poate înlocui cu semnul +), XX sau XXX (cod tel. tară, pentru ROMANIA 40), XXX (codul ariei operatoruluide telefonie fixă pentru judeţul Constanţa este 241, pentru operatorii de telefonie mobilă 721 ,722, 724, 741, 742 etc.), X (codul punctului din arie, pentru Constanţa 5 sau 6), XXXXX (nr. tel. abonat);

f) terminal reţea PSDN , DNIC plus nr. abonat reţea X25.

17.5 INMARSAT-M

Sistemul INMARSAT-M a fost introdus în decembrie 1992 ca să completeze serviciile existente, prin asigurarea de comunicaţii telefonice globale. SES-ul , INMARSAT-M este mai mică şi mai uşor decât SES-ul, INMARSAT-A sau B, făcând INMARSAT-M potrivit pentru navele mai mici cum ar fi yahturile şi navele de pescuit, la fel de bine ca pentru navele mari, ca de exemplu, pasagere şi nave de transport.

INMARSAT-M nu este parte a GMDSS deoarece nu oferă funcţii de comunicaţii pentru distress. Serviciile INMARSAT-M includ două linii de

Page 158: comunicatii navale gmdss

119

telefonie: fax şi comunicaţii de date. SES-urile INMARSAT-M sunt folosite fie cu model canal-unic, fie ca multicanal. Structura numărului Inmarsat Mobile Number (IMN) este: T MID x1x2x3 z1z2

unde: a) T indică Inmarsat-M SES,este cifra 6; b) MID, Maritime Identification (MID), Cod ţară, format din trei cifre,

264 pentru ROMÂNIA; c) x1x2x3 identitatea navei; d) z1z2 orice număr între 10 şi 99. Inmarsat-M CES este identificat de 3-digiţi CES Access Codes.

17.6 INMARSAT FLEET

Sistemul analogic Inmarsat A, lansat în 1982, a constituit o adevărată revoluţie în domeniul stabilirii legăturilor între nave pe mare. Inmarsat A putea fi folosit pentru numeroase servicii: vocale, fax, telex şi transmisii de date cu o viteză de 14.4 kbit/s. Această realizare a dus la numeroase progrese, cum ar fi bine cunoscutul mini-M şi sistemele compacte Inmarsat C şi mini-C. O altă contribuţie importantă la siguranţa maritimă o reprezintă Inmarsat E– EPIRB (Electronic Position Indicating Radio Beacon).

Pe baza Inmarsat A a apărut sistemul digital Inmarsat B, care s-a dezvoltat până la versiunea HSD (High Speed Data) de 64 kbit/s. Acesta este un precursor al grupului Inmarsat Fleet, care oferă serviciile ISDN mobil şi MPDS (Mobile Packet Data Service) navelor de dimensiuni variate.

1. ACCESUL LA O REŢEA DE LA DISTANŢĂ

Accesarea unei reţele de la distanţă, prin Inmarsat, se poate face fie folosind un server de acces de la distanţă (RAS = Remote Acces Server), fie prin Internet. Datorită cerinţelor actuale, mari în privinţa calităţii accesului de la distanţă, Inmarsat permite un acces rapid utilizând opţiunile ISDN Mobil sau ale MPDS (Mobile Packet Data Service), disponibile în cadrul serviciilor GAN (Global Area Network), Fleet şi Swift 64.

Reţelele Inmarsat susţin două moduri de acces: prin dial-up şi accesul direct la Internet folosind protocolul MPDS sau BGAN Regional.

Reţeaua Inmarsat Mobila ISDN asigură accesul ISDN dial-up; MPDS sau BGAN Regional asigură accesul direct la Internet sau LAN

comun (printr-un VPN); Folosirea acestor metode face posibilă accesarea serviciilor colective prin:

Conectarea directă la un server de acces, de la distanţă, comun (RAS); Conectarea la Internet printr-un operator staţie de coastă (LESO = Land

Earth Station Operator) pentru a accesa operaţiile colective de pe Internet;

Page 159: comunicatii navale gmdss

120

Conectarea la o reţea colectivă, folosind software-ul Virtual Private Networking (VPN) pentru a naviga într-o reţea care nu este sigură (ex. Internet).

2. ACCESUL PRIN ISDN MOBIL

Fig. 17.9 Exemplu de acces prin ISDN mobil

Atunci când se doreşte realizarea unei conectări dial-up la un server RAS, trebuie să se urmeze următorii paşi:

- Anterior conectării la o reţea colectivă, utilizatorul trebuie să aibă instalat, pe calculatorul propriu, software-ul corespunzător.

- Utilizatorul iniţiază conectarea la serverul colectiv. Pentru a folosi ISDN Mobil trebuie sa aibă adaptorul de ieşire şi software-ul compatibile.

- Odată ce conectarea a fost iniţiată, utilizatorului i se va cere parola dial-up şi poate şi alte parole pentru a accesa resursele reţelei.

- Utilizatorul se conectează la reţeaua colectivă şi i se poate acorda accesul la întreaga reţea sau i se poate limita la serviciile disponibile utilizatorilor colectivi.

- Utilizatorul se va deconecta sau va fi deconectat automat de către RAS.

3. CONECTAREA PRIN REŢEAUA MOBILE PACKET DATA

În acest caz, LESO, care asigură serviciul MPDS, joacă rolul unui ISP (Internet Service Provider) pentru client.

Pentru conectarea la serviciile colective disponibile prin Internet trebuie să se urmeze următorii paşi:

- Înainte de a realiza conectarea la Internet, utilizatorul trebuie să aibă instalat softul corect al clientului în calculatoare pentru a accesa Internetul şi

Page 160: comunicatii navale gmdss

121

pentru a se conecta la serviciile colective. Pentru a folosi MPDS sunt necesare driverele adiţionale terminalului.

- Utilizatorul iniţiază o conexiune MPDS la LESO, iar pentru aceasta trebuie să deţină un cont. În timpul procesului de conectare vor fi cerute numele utilizatorului şi parola.

- Odată ce s-a stabilit conectarea la Internet, utilizatorului îi va fi alocată o adresă IP.

- Utilizatorul este conectat la Internet. - Acum acesta poate accesa servicii colective conectându-se direct la

aceste servicii disponibile pe Internet. La sfârşit, utilizatorul se va deconecta sau va fi deconectat automat de către LESO.

Fig. 17.10 Exemplu de conectare prin reţeaua mobilă

4. CONECTAREA UTILIZÂND BGAN REGIONAL

În acest caz, partenerul de distribuţie (DP = Distribution Partner) care asigură serviciul BGAN Regional lucrează efectiv ca un ISP pentru client.

Pentru conectarea la serviciile disponibile pe Internet trebuiesc respectaţi următorii paşi:

- Anterior conectării la Internet, utilizatorul trebuie să aibă instalat pe calculatorul propriu software-ul corespunzător accesării Internetului şi conectării la serviciile colective.

Page 161: comunicatii navale gmdss

122

- Utilizatorul iniţiază conexiunea cu DP-ul, pentru care trebuie să aibă un card SIM valid. Validitatea cardului SIM va fi corectată în timpul procesului de conectare.

- Odată ce utilizatorul a fost conectat la ISP, acestuia îi va fi alocată o adresă IP.

- Utilizatorul va fi apoi conectat la Internet. - Acesta poate accesa acum serviciile colective conectându-se direct la

aceste servicii. La sfârşit utilizatorul se va deconecta sau va fi deconectat automat de către ISP.

5. CONSIDERAŢII DE SECURITATE

Atunci când se implementează accesul de la distanţă la o reţea comună LAN sau Intranet, este foarte important să se ţină cont de implicaţiile de securitate. Breşele posibile se pot datora:

- Atacurilor folosind calculatoare furate sau împrumutate; - Atacurilor folosind numere de acces, nume de utilizatori, nume de reţea

cunoscute etc.; - Atacurilor bazate pe eficienţa scăzută a parolelor de securitate; - Atacurilor bazate pe securitatea dintre serverul RA şi reţeaua internă. - Dacă accesul se realizează prin Internet, atunci mai există şi următoarele

riscuri: - Atacuri în reţele comune folosind un cont de pe ISP-ul cunoscut; - Atacuri din Internet asupra computerelor clienţilor.

6. EXEMPLU DE REŢEA DE ACCES DE LA DISTANŢĂ

Fig. 17.11 Exemplu de acces la distanţă

Page 162: comunicatii navale gmdss

123

Această diagramă descrie configuraţia unei reţele colective cu piesa de bază la distanţă şi o unitate separată numită Field Officer. Reţeaua este conectată la Internet printr-un ISP, printr-o linie de bază 128 kbit/s. Utilizatorii reţelei de bază operează în cadrul unei reţele LAN de dimensiuni reduse, care este conectată la reţeaua colectivă printr-un terminal pachet de date mobil ataşat la un calculator din reţea. Acest calculator este setat să se conecteze automat atunci când un calculator din LAN solicită accesul la sistemele colective. Unitatea Field Officer deţine un laptop şi un terminal BGAN Regional sau GAN mobil. Aceasta se conectează la reţeaua colectivă pentru a trimite şi primi e-mailuri şi, de asemenea, pentru a accesa aplicaţiile de pe Intranet specifice acestui tip de unităţi.

17.7 INMARSAT FLEET 77

Lansarea sistemului Inmarsat Fleet F77 la expoziţia Europort 2001, în Amsterdam, a marcat deschiderea unei noi ere de oportunităţi pentru deţinătorii şi operatorii de nave comerciale. Fleet F77 este un serviciu global integrat de voce, fax şi date care asigură posibilitatea conexiunilor permanente de calitate superioară cu o viteză până la standardul de 64 kbit/s. Serviciul permite utilizatorului să aleagă între ISDN mobil şi MPDS, în funcţie de compatibilitatea cu propriile nevoi. În plus, Fleet F77 are încorporată prioritatea apelurilor de distress asupra apelurilor de rutină şi traficului de date, ceea ce înseamnă că aceasta este prima şi momentan singura ofertă de comunicaţii prin satelit care respectă criteriile stipulate de rezoluţia IMO A.888 privind GMDSS pentru serviciile vocale.

Datorită acestor posibilităţi, există la momentul actual peste 2.000 de terminale Fleet F77 în serviciu activ, iar rata de rulare este în continuă creştere, pe măsură ce proprietarii de nave beneficiază de facilităţi oferite de operatorii staţii de coastă (LESO) în trecerea de la Inmarsat A la Fleet, până la 31 Decembrie 2007, când Inmarsat A îşi va înceta funcţionarea.

De la lansarea sa, sistemului Fleet F77 i s-au adăugat o opţiune fax Group 3 de 9.6 kbit/s, instrumente software pentru realizarea alegerii între ISDN mobil şi MPDS, funcţia apel în aşteptare şi funcţia MPDS Quick Start CD, care asigură un îndrumar pas cu pas pentru setarea simplă şi rapidă şi configurarea terminalului.

Mai mult, se aşteaptă ca şi capacitatea de transfer a datelor să se dubleze la 128 kbit/s, în decursul acestui an. Astfel, Fleet F77 de 128 kbit/s întâmpină cerinţele existente şi viitoare, asigurând lăţimea de bandă pentru terminalele Fleet standard.

Serviciul ISDN Fleet F77 de 128 kbit/s asigură comunicaţii vocale şi de date navă-staţie de coastă şi invers rapide, calitative şi de încredere, incluzând accesul rapid la reţea de la distanţă şi la serviciile IP (Internet Protocol). Aceste facilităţi sunt avantajoase pentru o gamă largă de aplicaţii de la bordul navei, în mod deosebit pentru actualizarea datelor meteorologice şi accesul online la prognozele meteo, precum şi la descărcarea şi corecţia hărţilor electronice.

Page 163: comunicatii navale gmdss

124

Alte domenii în care acestea asigură legături mai rapide cu costuri scăzute sunt e-mail - urile şi transferul de fişiere mari cum sunt: rapoartele, jurnale de bord şi imagini digitale, conferinţe video şi monitorizarea de la distanţă a motoarelor şi sistemelor unei nave.

Noile terminale Fleet F77 vor avea incorporată capabilitatea de 128 kbit/s, permiţând utilizatorilor să aleagă între 64 kbit/s şi 128 kbit/s la activare, în funcţie de care se potriveşte cu propriile nevoi. Utilizatorii terminalelor deja existente pot beneficia şi ei serviciul de 128 kbit/s; cei care doresc să-şi mărească capacitatea de transfer îşi pot contacta furnizorul de echipamente pentru a achiziţiona pachetul de upgradare a terminalului şi li se va aloca un nou IMN (Inmarsat Mobile Number) pentru acest serviciu.

NERA FLEET F77

Între producătorii de echipamente de comunicaţie, Nera asigură următoarele familii de produse: Nera F33, Nera F55 şi Nera F77 în două versiuni (montarea antenei pe catarg sau pe punte), permiţând alegerea caracteristicilor care se potrivesc cel mai bine nevoilor utilizatorului. Dintre aceste produse, cel mai performant este Nera F77 care îndeplineşte toate funcţiile din cadrul Inmarsat Fleet F77. Un astfel de sistem este montat şi pe nava şcoală „Mircea”.

Fig. 17.12 Echipamentele furnizate Nera

Page 164: comunicatii navale gmdss

125

Compunerea sistemului: O unitate ce se montează pe punte incluzând antena cu componente

GPS şi cupola; O unitate principală de comunicaţii (MCU); Telefon ISDN; Cutie de alarmă de distress (Distress Alarm box).

Funcţiile standard: Canal vocal duplex 4800 kbps; ISDN 56/64 kbps (ISDN voce, Telefax G3 şi G4 sau Date); Serviciul MPDS; Alarmă de distress; Capacitatea semnalului de bandă L (1.5 GHz) pentru serviciile de

transmisie; Stocarea ultimelor 10 numere apelate (până la 20 de cifre); Agendă telefonică de 99 de numere scurte cu aranjare în ordine

alfabetică; Restricţionarea apelurilor; Limitarea traficului şi codarea accesului; Încărcare de tonuri şi SIM limitat; Salvarea şi restabilirea configurării; Interfaţă MMI (VTLite Marine); Indicator de mesaje

TEST DE AUTOEVALUARE

1. Care este funcţia şi structura sistemului INMARSAT? 2. Tipurile de comunicaţii suportate de fiecare tip de INMARSAT 3. Care este funcţia şi structura sistemului MSI 4. Enumeraţi tipurile de taxare ale traficului

Page 165: comunicatii navale gmdss

126

VERIFICARE 1. Se bazeaza G.M.D.S.S pe comunicatii prin satelit ?

a. nu b. numai pentru zona A4 c. da d. numai pentru zona A1

2. Zona A2 este cuprinsa : a. in domeniul de acoperire al unei statii pe unde metrice

b. in domeniul de acoperire INMARSAT c. in domeniul de acoperire al unei statii MF d. in domeniul de acoperire HF

3. Ce tip de EPIRB asigura o acoperire globala : a. INMARSAT E

b. 406 MHz c. 121,5 MHz d. EPIRB VHF DSC canalul 70

4. Frecventa 518 KHz este folosita pentru receptie MSI :

a. folosind clasa F1B, modul FEC b. apel in telegrafie c. localizarea unui incident maritim d. legaturi telex in sistemul MARITEX

5. Lucrand cu o statie de emisie MF/HF precizati ce banda poate asigura o

acoperire globala : a. 1605-4000 KHz b. 156-174 MHz c. >35 MHz d. 8-30 MHz

6. Ce obligatii aveti ca operator SES inainte de a deconecta terialul

INMARSAT C: a. se trasmite un mesaj la CES b. se face LOGOUT c. nici o obligatie d. se inregistreaza in registrul radio

7. Banda folosita de radar transponder pentru facilitarea operatiilor SAR

este :

Page 166: comunicatii navale gmdss

127

a. 1625,5-1645,5 MHz b. 1544-1545 MHz c. 9200-9500 MHz d. 156-174 MHz

8. Pe ce frecventa efectueaza veghe o statie de nava dupa o alerta de

primejdie DSC: a. pe frecventa asociata telex b. pe frecventa asociata RTF c. pe frecventa indicata in apel sau pe frecventa asociata RTF daca nu se indica nimic in apel d. nu aveti obligatia sa efectuati veghe

9. Cine este destinatarul final al unui mesaj cu prioritate primejdie transmis

prin INMARSAT: a. CES sau NCS b. un alt SES c. un RCC d. coast guard

10. In MMSI-ul unei nave care cifre identifica nationalitatea :

a. digit-3,4,5 b. ultimele 3 cifre c. digit-1,2,3 d. digit-2,3,4

11. Care este ordinea de transmitere intr-o situatie de distress:

a. alerta, mesaj b. mesaj, alerta c. nu conteaza d. se transmite doar masajul

12. Daca la apelul telefonic de primejdie prin SAT A nu se tasteaza corect

codul CES unde ajunge apelul dvs: a. la RCC asociat CES b. la operatorul NCS sau RCC asociat NCS c. la RCC asociat NCS d. la sediul central INMARSAT

13. Care este periodicitatea de transmitere a mesajelor pentru o statie NAVTEX: a. 6h

Page 167: comunicatii navale gmdss

128

b. 1h c. 4h d. depinde de numarul de statii din navarea

14. Care caracter din codul preambulului NAVTEX identifica tipul

mesajului: a. primul b. al doilea c. ultimele 2 caractere d. nu se identifica

15. Care este ordinea prioritatilor:

a. urgenta,primejdie,securitate b. primejdie, urgenta, securitate c. nu are importanta d. au prioritate egala

16. Valabilitatea certificatului GOC este: a. 5 ani b. 3ani c. 12luni d. nelimitat

17. Zona A3 este definite ca: a. zona acoperita de sistemul Cospas-Sarsat b. zona acoperita de Inmarsat c. zona acoperita de statiile de coasta in MF cu DSC d. zona acoperita de statiile de coasta in HF cu DSC

18. Pentru receptia alertelor in VHF, DSC-ul VHF lucreaza: a. impreuna cu radiotelefonul b. independent c. nu are functie de receptie alerte d. peste functia radiotelefonului

19. Canalul 13 VHF este folosit pentru:

a. comunicatii nava-nava b. comunicatii nava-statii de coasta c. comunicatii nava-nava pentru MSI d. nu are functii anume

Page 168: comunicatii navale gmdss

129

20. In incinta porturilor radiotelefonul VHF este obligat sa lucreze cu puterea:

a. nu conteaza b. 1w c. 25w d. in functie de normele nationale

21. Ce semnificatie are canalul 801 in HF:

a. nici o semnificatie b. primul canal conform impartirii facute de ITU in banda de 8Mhz c. orice canal conform impartirii ITU in banda de 8Mhz d. primul canal conform impartirii ITU in banda de 4Mhz

22. Canalul 70 VHF si frecventa 2187,5Khz in MF sunt folosite pentru:

a. transmiterea si receptionarea MSI b .transmiterea si receptionarea alertelor DSC c. traficul de pericol d. nu are functii deosebite

23. Cuvintele de cod MAYDAY, PAN PAN, SECURITE in aceasta ordine identifica mesajele:

a. primejdie, urgenta, siguranta b. urgenta, MSI, INMARSAT-EGC c. nu au semnificatie deosebita d. siguranta, urgenta, primejdie

24. Perechea 2182Khz si 2174,5Khz in MF este folosita pentru:

a. trafic de pericol in radiotelefonie si NBDP b .trafic de pericol in radiotelefonie c. trafic de pericol NBDP d. frecventa de 2182Khz pentru trafic, pericol iar frecenta 2174,5Khz pentru trafic de rutina

25. Cuvantul “M’AIDER” poate inlocui:

a. nu inlocuieste alte cuvinte de cod b. inlocuieste cuvantul de cod “MAYDAY” c. inlocuieste cuvantul de cod”PAN PAN” d. inlocuieste cuvantul de cod”SECURITE”

26. Cuvintele de cod DE si CQ in aceasta ordine pot inlocui cuvintele:

a. MAYDAY si PAN PAN b. This is All stations

Page 169: comunicatii navale gmdss

130

c. PAN PAN si SECURITE d.”M’AIDER” si PAN PAN

27. Cuvantul “RECEIVED MAYDAY” sau “R.R.R.”sunt incluse in mesajul de :

a. structura in mesajul de pericol b. in confirmarea mesajului de urgenta c. in confirmare “Distress Relay Alert” receptionate de la statia de coasta d. nu intra in structura mesajelor standard

28. Cuvantul de cod”Silence fini” este inclus in mesajul de:

a. incetarea traficului de primejdie si este transmis de RCC care a contralat operatiunile de cautare si salvare b. anuntarea unui mesaj de urgenta c. incetarea oricarui traffic in frecventa de 2182Khz d. nu intra in structura mesajelor standard

29. Seria de frecvente 4210 Khz, 6314 Khz, 8416, 5 Khz, 12579 Khz, 16806, 5 Khz, 19680, 5 Khz, 22376 Khz, 26100, 5 Khz este destinata pentru:

a. trafic de urgenta b. trafic de pericol c. receptie MSI via telex d. nu au destinatie speciala

30. Senmul “+” in telex are semnificatia:

a. comanda b. nu are semnificatie c. operatia de adunare d. sfarsitul transmisiei

31. Mesajul GA+ in canalul telex are semnificatia:

a. se lucreaza in modul ARQ b. statia de coasta a eliberat canalul telex cu statia mobile c. se lucreaza in modul FEC d. raspunsul la intrebarea”this is?”

32. La intrebarea WRU in canalul telex se raspunde cu: a. intreruperea canalului telex b. numarul telex answerback c. nu se pune aceasta intrebare

Page 170: comunicatii navale gmdss

131

d. numarul telex 33. Tasta “#” pentru canalul telefonic INMARSAT-A are functia de:

a. comanda b. apel c. repetarea numarului telefonic d. memorare a numarului telefonic

34. Codul “…..”(cinci puncte) folosit in canalul telex INMARSAT-A comanda:

a. deschiderea canalului telex b. cerere de confirmare c. cerere de treansmitere a mesajului d. intreruperea canalului telex

35. Care din sistemele de cautare si localizare a pozitiei sinistrului au o acoperire globala:

a. INMARSAT b. SART c. COSPAS-SARSAT d. NAVTEX

Page 171: comunicatii navale gmdss

132

BIBLIOGRAFIE

1. *** IMO STCW cap A-IV; 2. *** SOLAS Cap IV (GMDSS); 3. *** IMO GMDSS Handbook; 4. *** IMO Model course 1.25 (GMDSS-GOC) 5. *** Programa ERC/DEC/(99)01 6.*** MANUAL for use by MARITIME MOBIL AND MARITIME MOBIL SATELLITE SERVICES; 7. *** NAVTEX MANUAL; 8. *** INMARSAT Communications Handbook; 9. *** INMARSAT – C User’s Manual; 10. *** INMARSAT – A User’s Manual; 11. *** INMARSAT – B User’s Manual; 12. *** GMDSS RADIO LOG-BOOK; 13. *** TRANSAS GMDSS SIMULATOR, Documentatie simulator GMDSS; 14. *** ADMIRALTY LIST OF RADIO SIGNALS vol. 1- 7; 15. *** ITU REGULATION