Management Deseuri

7/21/2019 Management Deseuri

http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 1/102

MANAGEMENTUL

DEȘEURILORORGANICE

Acesta este un suport de curs, care poate conine imagini şi/sau figuri ai căror autori nu au fost neapărat citai. Scopul acestui materialeste strict pentru uzul studenilor, nu face obiectul publicării sau al unui folos pecuniar şi nu poate fi reprodus într-un astfel de scop.

Acest material conine 102 pagini. 1

Domenii de intervenţie Cine generează deșeuri organice Principii ale tratării biologice a

deșeurilor organice Tehnologii:

– Compostarea– Metanizarea

Concluzii2

Domenii de intervenţie

Agricultură Industria agro-alimentară

Întreprinderi de salubritate la nivellocal

Întreprinderi de administrare aspaţiilor verzi

Gospodării private etc.

Tipuri de deșeuri organice

Gunoi de grajd; Efluenţi de la creșterea animalelor

(nomoluri organice); Deșeuri vegetale; Deșeuri menajere organice

(rezultate din colecta selectivă); Nămol de epurare; Altele ...

Principii ale tratării biologice a

deșeurilor organice

Reconsiderarea importanţei materieiorganice pentru mediul înconjurător; Reîntregirea ciclurilor naturale ale

elementelor chimice; Punerea în valoare a energiilor pe cale să

se risipească în mediul învonjurător; Utilizarea potenţialului energetic al

microorganismelor și al enzimelor...

Principii:

Reconsiderarea importanţei materieiorganice pentru mediul înconjurător

MATERIAORGANICĂ =

MATERIACARBONATĂ

Carbon Hidrogen Oxigen Azot

95 % din materia vie

Sulf Fosfor Potasiu Calciu Magneziu

Macroelemente secundare

Oligoelemente sau microelemente: peste 20 cu rol cunoscut (valori f. scăzute)

Principii:

Reîntregirea ciclurilor naturale aleelementelor chimice

Ciclul carbonului:– Fotosinteza

Ciclul azotului:– Sinteza microbiană

Ciclul fosforului Ciclul sulfului

C/N # 10

Scăderea C/N este

determinată de“combustia”

materiei organice,cu degajare de CO2

Ardereamateriei

organice, areziduurilor înseamnă

diminuareafertilităiisolului

HUMIFICARE

Reziduuri vegetale,

dejecii, cadavre…C/N # 100

DESCOMPUNERE

MINERALIZARECO

2(Gaz carbonic)

Substanenutritiveorganice şiminerale

Metabolism şi

respiraie

Metabolism şirespiraie

Sintezaglucidelor

Microflora

rizosferei

Aciuneamicro-

organis-melor

Minerale insolubile

în sol şi îngrăşăminte

insolubile

(Acid carbonic)

Aciunea

microorganismelor

Fotosinteza

Carbonul pătrunde

în frunză prin stomate

Energia luminii

Intrarea apei în frunză prin ţesuturi

Cloroplastele atrag

energia luminii

Substanţele dulcipărăsesc frunza

ENERGIE CHIMICĂ + CO2 = SUBSTANŢE GLUCIDICE

APĂ + LUMINĂ = ENERGIE CHIMICĂ

Fotosinteza

6 CO2 + 12 H2O C6H12O6 + 6O2 + 6H2O

GLUCOZA = MONOZAHARID

Energie luminoasă

Polizaharide:

De acumulare:– Amidon– Glicogen

Structurale:– Celuloza

Lignina

Amidonul

Glicogenul

Celuloza

Lignina

AtmosferăCICLUL AZOTULUI

Ciclul Oceanic

Ciclul terestru

Denitrificare

Fixare

Nitrificare

Utilizare decătre plante

Fixare

Activităiumane

Denitrificare

Nitrificare

Reziduuriorganice

Azot în atmosferă (N2)

Bacteriifixatoare de

azot înnodozităţile

rădăcinilor Microorganismeaerobe și anaerobe

Asimilare Bacteriidenitrificatoare

Nitraţi (NO3-)

Bacteriinitrificatoare

Nitriţi (NO2-)Bacterii

nitrificatoare

Nitrificare

Amoniu (NH4+)

Amonificare

Bacterii fixatoarede azot în sol

Plante

Proteine

Lipide

Principii:Punerea în valoare a energiilor pe cale să se

risipească în mediul învonjurător

Principii:Utilizarea potenţialului energetic al

microorganismelor și al enzimelor...

http://www.google.ro/search?q=compost+microorganisms&hl=ro&source

Tehnologii

Compostarea

A composta:

Compostarea: definiie

Folosirea proceselor naturale de putrezire şi/saudescompunere pentru a schimba deșeurile organice într-un material bogat în humus denumit compost.

Frunze

Resturivegetalegrădinărit

Compostarea: definiieCompostarea este un procedeu biologic

controlat de conversie şi de valorificare asubstraturilor organice (subproduse alebiomasei, deşeuri organice de origine

biologică), într-un produs stabilizat, igienic,asemănător pământului, bogat în compuşihumici.

A composta = a recicla materie organică şi a

strânge ciclurile naturale care au fost întrerupte prin abandonarea practicilornaturale.

Compostarea: importană Biotransformarea materiei organice din deşeuri; Suprimarea mirosurilor neplăcute; Ameliorarea igienei prin distrugerea anumitor

germeni patogeni;

Distrugerea puterii germinative a multor seminede buruieni; Ameliorarea valorii fertilizante a materiei

organice;

Activarea vieii din sol; Ameliorarea calităii plantelor; Diminuarea pierderilor de elemente nutritive;

Protecia mediului înconjurător…26

Biotransformarea materiei

organice din deşeuri

Suprimarea mirosurilor

neplăcute

A li i i i i

Ameliorarea igienei prin

distrugerea anumitorgermeni patogeni

Di t t ii

Distrugerea puterii

germinative a multorsemine de buruieni

A li l ii

Ameliorarea valorii

fertilizante a materieiorganice

Activarea vieii din sol

Ameliorarea calităii

plantelor

Diminuarea pierderilor deelemente nutritive

Protecia mediului înconjurător…

Biotransformarea

materiei organice

din deşeuri34

Compostarea: procedeu controlat

Prin controlarea şi corectarea factorilor(parametrilor) compostării poate fi mărită

viteza de degradare/putreire amaterialelor reziduale

Procedeu industrial

Pr ocedeu l a îndemânaor icui

Compostarea: organizarea materialului

Vrac (grămdă, şiră)

Coşuri

Padocuri/arcuri

Materii ce trebuie evitate sau

eliminate din procesul de compostare

Materiale ce pot cauza probleme peparcursul compostării sau după compostare(material lemnos);

Uleiuri, grăsimi, reziduuri de carne, peştesau alte reziduuri coninând carne sau oase(atrag boli şi dăunători)

Reziduuri de buruieni care conin organe dereproducere a acestora (semine, rizomi),care ar putea contamina ulterior grădinasau câmpul unde se foloseşte compostul. 41

Ali dăunători:

Dejeciile de la pisică sau de la câine

pot atrage dăunători sau pot împrăştia diferite boli(ex.:Toxoplasma)

Ageni patogeni sau insectedăunătoare ale plantelor (potinfecta sau ataca plantele

cultivate la aplicareacompostului)

Parametrii compostării Dimensiunea particulelor

(granulormetria) Raportul C/N

Temperatura Umiditatea

Aerarea (cantitatea de oxigen lacunar)

Caracteristicile fizico-chimice ale

materialelor ...

Dimensiunea particulelor

funcie de metoda de compostareutilizată;

funcie de caracteristicile materialelor

care alcătuiesc substratul; ØN = 0,5 – 5,0 cm; ØO = 0,5 – 2,5 cm cerine speciale în cazul compostării

nămolurilor de epurare în spaiu închis(GORE Cover).

Raportul C/N Compostarea va fi mult mai rapidă dacă

microorganismele care realizează dscomunereamateriei organice sunt hrănite cu un amestec dedeşeuri bogate, atât în carbon cât şi în azot.

Deşeurile organice bogate în carbon sunt cunoscutesub denumirea de reziduuri “brune”.

Deşeurile bogate în azot sunt cunoscute subdenumirea de reziduuri “verzi”.

Deşeuri brune / deşeuri verzi

Temperatura Un compost bun poate fi realizat în grămadă unde

niciodată nu va ajunge la încingere, dar…– descompunerea va fi înceată şi va fi necesar

mult timp pentru obinerea compostului;– nu va fi suficient aer, va exista prea multă apă

sau prea mult material brun în amestec, ceeace nu va determina ridicarea temperaturii;

Temperatura ridicată determină realizarea cusucces a procesului de compostare întrucât:– are loc descompunerea rapidă;– sunt distruşi agenii patogeni şi, uneori,

seminele de buruieni;

49Termometrul nu este absolut necesar pe duratacompostării

Temperatura

50Timpul

Termofile

Stabilitatea

Faza de maturare

Temperatura °C

Psicrofile Mezofile

Temperatura

Faza de răcireFaza activă

T e m p e r a t

m e z o f i l e

T e m p

e r a t u r i

t e r m o f i l e

Temperatura

T e m p e r a t u r a

Compost dejecii caprine Compost dejecii păsări

Temperatura

Umiditatea Coninutul în apă al grămezii de deşeuri trebuie

să fie de 40 – 60 %; Umed ca şi un burete. Se adaugă apă la nevoie odată cu remanierea /

întoarcerea amestecului de deşeuri pentruaerare. Dacă umiditatea este prea mare se adaugă

deşeuri brune (ageni de volum –paie) odată curemanierea.

Descompunerea rapidă necesită umiditateoptimă.

Umiditatea Prea uscat:

încetineşteactivitatea bacteriilorsau aceasta chiar

încetează.

Prea umed: se pierde

aerul din spaiilelacunare şi se crează condi

anaerobioză. 54

Aerarea (cantitatea de oxigen

lacunar)

Aer cald

rac înO2

proaspătBogat

în O2

neplăcute

GAZE:Amoniac (NH3)

Dioxid de carbon (CO2)Metan (CH4)Protoxid de azot (N2O)

Un bun management almirosurilor necesită

timp şi bani! 57

Cauzele mirosurilor neplăcute

Condiiile de stocare anterioară adeşeurilor; Condiiile de anaerobioză (lipsa

oxigenului).

Mirosuri generate de procesele

anaerobe:

Majoritatea sunt generate de diferiicompuşi reduşi ai sulfului:– Hidrogen sulfurat (H2S);

– Sulfat de dimetil [(CH3O)2SO2];– Dimetil disulfat (CH3SSCH3);

– Metanetiol (CH3SH). Mirosul de amoniac (NH3) este cel mai

comun miros al proceselor de

compostare. 59

Mirosurile de amoniu Cel mai comun miros prezent în zonele de compostare;

Amoniul nu este un miros pasiv şi nu necesită un numărmare de diluii pentru a-şi reduce concentraia sub praguladmisibil;

Amoniul dispersează uşor (densitatea 60%/aer);

Se formează atât în condiii aerobe cât şi în condiiianaerobe;

Depinde de raportul C/N;

Microorganismele sunt mult mai eficiente atunci când Neste un factor de nutriie limitat;

pH-ul afectează magnitudinea volatilizării NH3. 60

Spaii închise:R d

•Reducereamirosurilor în relaiecu spaiul exterior;•

Riscuri mari asupralucrătorilor.

Impactulclimatic

Managementulaerului,umidităii

Stratrezistent la

radiaiile UVMembranaGORE

Stratinferior

Miros, praf, germenişi bacterii

STABILITATEA ŞI MATURITATEA

COMPOSTULUI

START în procesul de

compostare

FINALIZAREAcompostării.Este compostul

stabil? Va fi el util

plantelor?

CUM POATE FI EVALUATGRADUL DE DESCOMPUNERE A

MATERIEI ORGANICE SUPUSĂ PROCESULUI DE

COMPOSTARE?

De ce se impune

evaluarea stabilităii şimaturităii

compostului?68

Compostul imatur sau puin

stabilizat poate genera probleme: Pe durata depozitării:

– Dezvoltarea de situri de anaerobioză, generatoare demirosuri urâte;

– Dezvoltarea de situri de încingere sau ardere;

– Dezvoltarea de compuşi toxici.

În marketing; La folosire:

– Consumul de oxigen;

– Insuficient azot;

– Compuşi fitotoxici.

Stabilitatea compostului O fază specifică a compostului sau starea MO pe

durata compostării caracterizată de:– Diminuarea activităii microbiene;

– Scăderea resurselor de energie (diminuarea surselor decarbon organic);

– Diminuarea mirosurilor neplăcute;– Schimbarea culorii din brun deschis în brun închis sau

negru.

Stabilitatea compostului este importantă pentrudeterminarea potenialului impact al materialuluiasupra disponibilităii azotului în sol sau însubstraturile de cultură şi meninerea unui volum al

porozităii în vasele de vegetaie (ghivece ş.a.). 70

Indexulstabilităii:

Măsurareaniveluluiactivităiimicrobienebazat pemonitorizarearespirometriei

Maturitatea compostului Este nivelul sau gradul de finalizare a compostării;

Este descrisă de mai multe proprietăi alecompostului, iar evaluarea ei se face prinmăsurarea mai multor parametri;

Este parial afectată de stabilitatea materialuluidar descrie şi impactul altor proprietăi chimiceale acestuia asupra dezvoltării plantelor;

Unele composturi imature pot conine niveluriridicate de amoniac liber, anumii acizi organici(lactic, acetic etc.)sau compuşi solubili în apă (diferite

săruri) care pot limita germinarea semin

dezvoltarea rădăcinilor. 72

Pentru a putea utilizacompostul în scopul

fertilizării solurilor saupentru realizareasubstraturilor nutritive

pentru plante estenecesar ca acesta să fie matur şi liber deorice compuşi potenialfitotoxici.

Caracterizarea stării de

maturitate a compostului

Foarte maturCompost bine fermentat

Fără procese de

descompunere în continuare

Foră miros

Fără un potenial detoxicitate

MaturCompost fermentat

Fără miros de

producie

Potenial detoxicitate limitat

Impact redus asupraazotului din sol

Imatur

Compostnefermentat

Probabil miros

Potenial toxicridicat

Impact ridicat asupraazotului din sol

Clasificarea composturilor

în funcie de maturitate

Grupa A

Evoluia produciei dedioxid de carbon saurespirometria

Cererea de oxigen Testul privind

autoîncălzirea

Grupa B:

Raportulamoniu/nitrat

Concentraia

amoniacului Concentraia acizilor

organici volatili

Testul cu plante 75

Raportul C/N ≤ 25

MICROBIOLOGIA

COMPOSTĂRII

Microbiologia compostării - 1 Microbiologia auto-încăzirii materiei organice

a fost studiată extensiv în cazul produseloragricole, e.g., fân, grâne etc.; acest fenomena condus foarte repede la conceptul generării

căldurii ca parte a metabolismului microbian(şi al organismelor în general);

Microbiologia compostării este oarecum legată de microbiologia solului şi a descopuneriilitierei, i.e. fertilitatea solului, valoarea

materiei organice în natură şi formareaacizilor humici; 78

Controlul agenilor patogeni în deşeurile ce se

compostează şi emisiile de ageni patogeni dinplatformele/uzinele de compostare reprezintă preocupări ale medicilor şi ale microbiologilor;

acest aspect trebuie extins la agenii carecauzează boli ale plantelor şi la efectelecomposturilor asupra patogenilor plantelor;

Cultivarea ciupercilor include pregătireasubstratului de compost, un proces special alcărui studiu a contribuit la înelegerea îngeneral a procesului de compostare. 79

Microbiologia compostării - 2

Microorganismele

compostului

Bacterii Ciuperci Actinomicete

Protozoare

Cianofite (alge bleu+verzi)

B t ii t i ti i / ă d

Bacterii: caracteristici / număr de

specii estimat în composturi Întotdeauna prezente în compost; Dominante din punct de vedere cantitativ

şi calitativ;

Creştere foarte mare în condiii de C/Nscăzut şi umiditate ridicată; Spectru larg de activitate în condiii

variate ale pH, mai ales pe substraturiproaspete;

800 la 1000 de specii, cel puin.

Ci i t i ti i / ă d

Ciuperci: caracteristici / număr de

specii estimat în composturi Dominante dacă C/N este ridicat

(degradarea celulozei şi a ligninei);

Biomasă superioară bacteriilor;

Rezistente la umiditate scăzută; Tolerante la pH variabil (2+9);

Câteva zeci d mii de specii;

A ti i t : t i ti i / ă

Actinomicete: caracteristici / număr

de specii estimat în composturi Atacă substane nedegradate de bacterii şi

ciuperci (ex.:chitine); Neutrofile (reacie uşor bazică);

Puin competitive;

Se dezvoltă în condiii dificile, faza finală amaturării;

90% din biomasă: Streptomyces şi Nocardia;

Densitatea de 3 + 15 ori mmai scăzută decât ceaa Bacteriilor;

Mirosuri aromatice; Câteva zeci de specii;

Alge: caracteristici / n măr de

Alge: caracteristici / număr de

specii estimat în composturi Organisme clorofiliene;

Utilizează sărurile minerale;

Mediu umed şi pH în jur de 7 sau uşor

peste 7; Heterotrofe în absena luminii;

Câteva zeci de specii;

Protozoare: t i ti i / ă d

Protozoare: caracteristici / număr de

specii estimat în composturi

Grup heterogen unicelular mobil;

Mediu umed;

Mai mici în compost decât în apă;

Mari consumatoare de bacterii; Rol ecologic puin cunoscut;

Câteva zeci de specii;

Cianofite (Ci b t i i ):

Cianofite (Cianobacter i i ):

caracteristici / număr de specii estimat încomposturi

Organisme unicelulare;

Ubicuiste;

Fixează azotul atmosferic;

Sunt aerobe;

Câteva zeci de specii.

Relaţii nutriţionale între grupurile de

microorganisme şi mediu încomposturile în evoluţie

VIRUSURI: “Parazitează” bacteriile

BACTERII

Sursă

decarbon

Sursă de azot

Materii organice alesubstraturilor(Heterotrofe)

Gaz carbonic lacunar saucarbonaţi (Autotrofe)

Materii organice azotateale substratului(Heterotrofe)

Azot mineral: amoniac,

nitraţi, nitriţi, azot gazos(Autotrofe)

Mixobacterii: prădătoare ale Bacteriilor Ciupercilor şi

Mixobacterii: prădătoare ale Bacteriilor, Ciupercilor şichiar Nematozilor.

Actinomicete (50-75% producă toare de antibiotice):

heterotrofe pentru carbon şi, cel mai adesea pentruazot. Anumite specii nepatogene ale genului

Mycobacterium sunt fixatoare de azot gazos în lacune. Ciuperci: heterotrofe; anumite specii ale genului

Mixomycetes sunt prădătoare pentru Bacterii; câteva

specii filamentoase sunt carnivore (Nematozi). Protozoare: unele sunt autotrofe şi posedă pigmeni

clorofilieni (Euglena); majoritatea consumă materie

organică (saprofite) sau sunt prădătoare alemicroorganismelor, mai ales Bacterii (Protozoarenumite “holozoidice”).

Câteva genuri de microorganisme întâlnite adesea în composturi

BACTERII FAMILII GENURI

BACTERII:Pseudomonales

Hypomicrobiales

Eubacteriales

(adevărate bacterii;organotrofe)

ACTYNOMICETE:

FAMILII:

Azotobacteriaceae

RhizobacteriaceaeAchromobacteriaceae

Enterobcteriaceae

Lactobacillaceae

Corynebacteriaceae

Bacillaceae

MicobacteriaceaeActynomycetaceae

Streptomycetaceae

GENURI:Pseudomonas, Nitrosomonas,

Nitrobacter, Thiobacillus, Vibrio,Acetobacter...;

Hypomicrobium;

Azotobacter, Beijerinckia;

Rhizobium;Achromobacter,Flavonobacterium;

Escherichia, Proteus,Aerobacter, Serratia;

Streptococcus, Lactobacillus,Staphylococcus;

Corynebacterium, Arthrobacter;

Bacillus, Clostridium;

Mycobacterium;Nocardia, Pseudonocardia;

Streptomyces, Micromonospora,Thermonosphora,Thermopolyspora,Thermoactynomyces...

Câteva genuri de microorganisme întâlnite adesea în composturi

CIUPERCI:

SYPHOMYCETESMixomIcete din ordinele:Myxomycetales şi Acrasiales

Ordine vecine: Chytridiales,Blastocladiales, Monoblepharidales

Oomicete: Peronosporales

EUMYCETES = SEPTOMYCETES

Zigomicete:

Mucorales

Entomophtorales

Ascomicete: (circa 30 ooo specii)

Protoascomicete (drojdii)

Euascomicete (mucegaiuri)

Bazidiomicete (Ciuperci)

Myxococcus

Parazite ale celulelor sau reziduurilor din apă sausoluri adesea umede.

Albugo, Pytium, Plasmopara, Phytophtora.

Numeroase mucegaiuri prezente în toatesubstraturile vegetale înainte de compostare:descompun materia organică (amidon şi celuloză:Mucor, Rhizopus...)

Parazite ale insectelor şi plantelor.

Lipomyces, Candida, Torula, Thodotorula,Cryptococcus, Torulopsis ...

Penicillium, Aspergillus, Chaetonium, Sclerotinia,Bothritis, Fusarium, Trichoderma, Oïdium ...(humificatoare şi mineralizatoare, antibiotice ...)

Coprinus

Clasificarea microorganismelor din composturi după funciile lorbiochimice

Grupa:

B, Act, C

Act, CC, Act,

Act, C

Nivelul de aciune:

Ciclul carbonuluiAmilolitice

Pectinolitice

Hemicelulolitice

Celulolitice aerobe şianaerobe

Lignolitice

Chitinolitice

Ciclul azotuluiFixatoare de azot libereaerobe şi anaerobe

Proteolitice

Amonificatoare

Nitrificatoare

Denitrificatoare

Ciclul sulfului

Mineralizatoare ale sulfului

Realizează transformarea:

Amidonului

Pectinelor

Hemicelulozelor

Celulozelor în aerobioză şi în anaerobiozăLigninelor

Chitinelor

Azot gazos în compuşi celulari azotai

Proteine, polipeptide în aminoacizi

Aminoacizi, uree, acizi nucleici în amoniac

Amoniac în nitrii şi apoi în nitraiNitrai şi nitrii în azot gazos

Molecule organice sulfurate în sulfai

B = Bacterii ş i Cianofite ; C = Ciuperci ; Act. = Actinomicete .

Enzimele compostului: 2 tipuri

Extracelulare (Exoenzime): produse şiexcretate de microorganismele înactivitate;

Intracelulare (Endoenzime): eliberatedupă moartea celulelor, care pot

continua să opereze în absena celuleiproducătoare;

FACTORI DE RISCRiscuri de natură chimică: metalegrele (Zn, Pb, Ni, Co, Cr, Mn, Cd ...),

HPA, pesticide etc.

Riscuri de natură biologic

Riscuri chimice

Compoziia chimică a unui compost dinnămol de epurare și resturi vegetale

Cu Zn Pb Co Ni Mn Cr Cd

335,0 589,5 190,0 15,0 90,1 990,8 1682 3,5

312,5 596,9 200,5 15,5 86,5 1000,6 1700 3,1

336,4 610,5 210,6 14,6 92,1 984,5 1950 3,6

500 2000 300 50 100 1200 500 10

Directiva 86/278/CEE

Compoziia chimică a unui compost din

Cu Zn Pb Co Ni Mn Cr Cd

32,5 290,0 69,5 17,5 22,0 1168,0 42,0 3,90

33,5 219,0 53,5 14,0 19,5 1097,0 43,0 2,20

27,5 194,5 51,0 14,0 17,5 1019,0 35,5 2,05

500 2000 300 50 100 1200 500 10

Co po a c că a u u co post dnămol de epurare și rumeguș de foioase

Directiva 86/278/CEE

Riscuri biologice

Bacterii•Salmonel l a sp. , Shigel l a

•Yersi nia sp. ,

Campylobact er j ej uni

•Li st er i a monocy t ogenes

Viruşi entericiVirusul hepatitei A

RotaviruşiEnteroviruşi

Parazii ProtozoareCr yp t ospor i d i um sp.

Giar d ia in t est ina l is

Ent amoeba hist o l i t i ca

Parazii Helmini Ascar i s l umbr i coïdes

Tr ichus t r ichiur a , Toxocar a

Taenia sp .

Nămolurile de epurare adăpostesc o floră microbiană diversificată constituită din:

microorganisme saprofite

microorganisme patogene:

Listeria monocytogenes

Salmonella sp.

Salmonella enterica

Rotavirus (stânga) şi enterovirus (dreapta)

Cryptosporidium parvum este

un parazit protozoar

care infectează oamenii şimulte animale,inclusiv caii, vacile, oile,caprele şi căprioarele.Stadiul infectiv al parazitului

este un oocist.

Giar d ia lambl i a [organism protozoar flagelat al intestinului uman:

Giar d ia lambl i a [organism protozoar flagelat al intestinului uman:stânga; chişti (8 – 15 μm) care rezistă la agenii de clorare – dreapta]

Controlul factorilor de risc

Măsurarea cantitativă (număr) amicroorganismelor;

Recunoaşterea taxonomică (clasificare) şi biochimică

(identificarea funciilor şiactivităilor enzimatice);

Management Deseuri

Documents

Transcript of Management Deseuri

Curs Deseuri

Masterplan Deseuri

RAPORTARE NEFINANCIARA - teraplast.ro · In firmele din grup se genereaza deseuri valorificabile (deseuri din material plastic, deseuri metalice, deseuri de ambalaje de hartie, carton,

DESEURI AMBALAJE LEMN - mabecoweb.net · deseuri ambalaje lemn deseuri de paleti deseurile care nu au indeplinit functia de ambalare nu sunt deseuri de ambalaj de lemn

Vasilache DESEURI

Carte DESEURI

Colectori deseuri Moldova

Deseuri organice

deseuri lemnoase.obtinere

Referat deseuri

Deseuri Lemnoase

Impact Deseuri Cluj_fin_7

Deseuri de Productie

Proiect Deseuri

DESEURI municipale

gestionare deseuri

DESEURI Ppoint Deseuri

deseuri. periculoase

DESEURI URBANE.pdf

Deseuri Final