1. Reguli de pronunţare

• Diftongii(vocală şi semivocală în aceeaşi silabă) ae, oe se pronunţă e: aedilis, oeconomia(dispunere),

• Vocalele în hiat(vocale pronunțate succesiv în silabe diferite) oë şi aë se pronunţă cum se scriu: poëtica(poezie),

• C, r, t urmate de h se pronunţă k, r, t: thorax (platoşă),

1. Reguli de pronunţare • Ph se pronunţă f: pharetra(tolbă de săgeţi),• Ti urmat de vocală se pronunţi ţi:

iustitia(dreptate),• Ti precedat de consoanele s, x, t se pronunţi ti:

gluttio(a înghiţi),• H se aude slab în pronunţare : heri,• Qu se citeşte cv: quorum,• Ngu urmat de vocală se pronunţă ngv: lingua, • Ngu urmat de consoană se citeşte cum se

scrie:angustiae (strâmtime),• Consoanele duble se pronunţă simple:

colloquium (convorbire)• C, g + e, i se citesc ce, ci, ge, gi: Cicero,

Exerciţii de pronunţie

• Aemilianus, Oedipus,aër, chorus(dans, ceată), Laetitia,Quintus, angulus(unghi, colţ), gener(ginere)

hos tis Se accentuează totdeauna prima silabă a cuvintelor bisilabice

duşman

Iu pī terDacă este lungă,

se accentuează silaba penultimă în cazul cuvintelor formate din trei sau mai multe silabe

Silabă lungă pentru că include o vocală lungă

prin natura sa, prin modul de rostire

pa vi men

Dacă este lungă, se accentuează silaba penultimă

în cazul cuvintelor formate din trei sau mai multe silabe

Silabă lungă pentru că include o vocală lungă

prin poziţia sa, fiind urmată de două

consoane

tum

pardoseală

pru den ti

Dacă este scurtă silaba penultimă, se accentuează silaba antepenultima

în cazul cuvintelor formate din trei sau mai multe silabe

Silabă scurtă pentru că include o vocală scurtă

prin poziţia sa, fiind urmată de o altă vocală

a

cunoaştere, ştiinţă

no bi lǐ

Dacă este scurtă silaba penultimă, se accentuează silaba antepenultima

în cazul cuvintelor formate din trei sau mai multe silabe

Silabă scurtă pentru că include o vocală scurtă

prin natura sa, prin modul de rostire

tas

renume, faimă

Exerciţii de accentuare

• Ques tor

• Ze phĬ rus (vânt de apus)

• Can tā re ( a cânta)

• Mo des tus (măsurat)

Topica în limba latină

• E una liberă, cuvintele putând ocupa orice loc în propoziţie.

• Atributele precedă părţile de vorbire pe care le determină.

• Verbele predicate stau la sfârşitul propoziţiei.