Lae Sterea AndreeaIlie Dorian

Ojog Oliver Radu Laura

Stefan Georgiana

Nu am reusit sa aducem pe platoul de filmare o celula, pe care s-o intrebam: "tie care proteine-ti plac?", "si cam cate proteine mananci?", "si la ce le folosesti?", "si, tu cum fabrici proteinele?" si, mai ales: "mai, aceasta, tu de unde-ti iei proteinele?".

Ce suntem noi

Suntem substanțe organice macromoleculare formate din lanțuri simple sau complexe de aminoacizi , prezente în celulele tuturor organismelor vii în proporție de peste 50% din greutatea uscată.

Proteinele sunt alcatuite din lanturi de aminoacizi; 20 la numar; acesti 20 de aminoacizi se combina in diferite secvente, pentru formarea tuturor proteinelor care exista; intocmai cum, din combinarea celor 26 litere ale alfabetului, obtii sutele de mii de cuvinte.

Proteinele intra în structura multor hormoni; participa la formarea anticorpilor cu rolul de aparatori ai organismului împotriva microbilor si toxinelor acestora; intra în combinatii chimice cu substante chimice toxice, transformându-le în substante netoxice.

Ele îndeplinesc functia de transportatori formând diferite complexe (proteino-lipidic, proteino-glucidic, proteino-mineral, proteino-vitaminic, proteino-hidric si cu unele medicamente);

Ele participa la mentinerea echilibrului osmotic, la repartizarea apei si a substantelor dizolvate în ea în diferitele parti ale organismului; putem fi arse în organism cu scop energetic, 1 g de proteine eliberând 4 kcalorii.

În componenta lor intra aminoacizi. Din cei 20 de aminoacizi cunoscuti 8 sunt considerati esentiali, întrucât nu pot fi sintetizati în organismul omului si trebuie adusi zilnic cu alimentele

Proteinele alimentare, reiesind din valoarea lor biochimica, se împart în 3 categorii:

I - proteinele din ou, carne, lapte, peste. Ele contin toti aminoacizii esentiali în proportii optime pentru sinteza proteinelor organismului, mentin echilibrul proteic în organism.

II - proteinele din legume uscate, cereale. Acestea contin toti aminoacizii esentiali, dar nu în proportii suficiente pentru sinteza proteinelor omului

III - gelatina din oase, tendoane, cartilagii, zeina din porumb. în structura proteinelor porumbului lipsesc mai multi aminoacizi, si cei prezentati sunt în raporturi dezechilibrate si au valoarea biologica scazuta. Valoarea lor biologica poate fi marita prin asocierea cu proteine de calitate superioara. De exemplu: mamaliga cu lapte sau brânza.

Lipsa proteinelor în alimentatie duce la stari de denutritie cronica, diferite boli , istovirea celulelor nervoase, retinerea cresterii la copii,, micsorarea masei corpului, anemie, leucopenie, polihipovitaminoza, dereglari ale metabolismului mineral; pielea devine uscata, unghiile - fragile, parul cade.

Este daunator pentru organism si surplusul proteinelor. Excesul în ratia alimentara se soldeaza cu supraîncarcarea organismului cu produsele metabolismului proteic, cu intensificarea proceselor

de putrefactie în intestine, cu supra- încarcarea ficatului si rinichilor.

Paradox

Cum au ajus oamenii sa creada ca proteinele de care au nevoie se gasesc in carnea altui animal? Ori iti mesteci piciorul tau, ori mesteci pulpa unui alt animal, tot n-ai sa gasesti aia 8 aminoacizi esentiali? Nu-mi pasa daca mananci muschi de elefant. Crud!

Ciclul proteinelor

Dupa fiecare masa, sucurile gastrice si enzimele din intestine desfac proteinele in aminoacizi. Acestia sunt apoi absorbiti prin peretii interstinali si ajung in sange. Vor ajunge mai apoi in interiorul celulelor, unde vor fi rearanjati sub forma de proteine.

Suntem bogate în proteine:

carnea (20%), pestele (18%),

ouale (12,7%), cascavalul

(30%), brânza de vaci (18%), soia

(35%),

fasolea (21%), nucile (18%),

pâinea (8%), pastele

fainoase (11%).

Pe baza de solubilitate ne distingem in 2 clase:

proteine insolubile (fibroase)- de exemplu: keratina din par, unghii, copite, epiderma, colagenul din piele, oase si tendoane, miosina din muschi si fibroina din matase .

Proteine solubile (globulare) –de exemplu: poteinele din serul sanguin, enzimele, hormonii proteici, anticorpii si toxinele; sunt solubile numai in solutii de electrolitii.

IZOLARE SI PURIFICARE Suntem insolubile ,putem fi usor separate de

compusii care ne insotesc in organismele animale, grasimi, hidrati de carbon sau proteine solubile, asa ca izolarea noastra nu prezinta dificultati.

Proteinele solubile sufera usor la incalzire, sau sub actiunea acizilor, a bazelor, a dizolvantilor organici si a altor compusi chimici, o transformare numita denaturare, prin care se pierde activitatea biologica specifica.

Obtinerea proteinelor

Metoda obisnuita pt obtinerea noastra din solutiile purificate prin dializa consta in precipitare cu saruri neutre, sulfat de amoniu sau sulfat de sodiu, in stare solida sau in solutie saturata. Dupa un alt procedeu, precipitarea se face cu etanol.

HidrolizaHidroliza se poate efectua cu acizi, cu baze

sau cu enzime. Hidroliza acida se face prin fierbere

indelungata (12-48 ore) cu acid clorhidric de 20% sau mai bine cu acid formic continand HCl (2 ore).

Prin hidroliza, ne transformam in amino-acizi.

Hidroliza cu hidroxizi alcalini sau cu hidroxid de bariu are loc intr-un timp mai scurt.

COMPOZITIA Toate continem elementele: C, H, O, N SI

S; in unele ne mai gasim, in cantitati mici:

P, FE, Cu, I, Cl, si Br.

Continutul procentual al elementelor principale este de: C 50-52 %, H 6, 8-7, 7 %, S 0, 5-2 %, N 15-18 %.

Sti cate proteine contine laptele matern? Poti ghici? Exaaact, 5% proteine.

Observatii Deci, numarul proteinelor care se

observa in natura este extrem de mare.

In vegetale nu se gasesc proteine insolubile.

Proteinele insolubile in apa distilata se precipita la sfarsitul dializei.

Din cauza insolubilitatii noastre, proteinele nu pot fi purificate prin dizolvare.

Numele nostru provine din limba greaca proteinus care înseamna primul

Plantele sunt singurele care pot sintetiza fiecare din cei 20 de aminoacizi care intra in alcatuirea proteinelor; animalele (inclusiv omul) nu au aceasta capacitate.

Proteinele intra în componenta tuturor celulelor, i-au parte la formarea unor fermenti si interven în desfasurarea tuturor proceselor vitale în organism.

OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii) recomanda ca proteinele sa reprezinte 5% din aportul caloric zilnic, atat pentru femei cat si pentru barbati.

Ai citit cu atentie? 5%. Punct.