STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU CRE STEREA ... · terea oilor de tip Karakul. În...

PLAN SECTORIAL ADER 2020

STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU CRESTEREAOVINELOR SI CAPRINELOR POPAUTI – BOTOSANI

PLAN SECTORIAL– ADER 2020• Contractor: STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU OVINE SI C

APRINE POPĂUTI- BOTOSANI

• Obiectivul general: 5. Managementul durabil al resurselor genetice animale.

• Obiectivul specific: 5.1.: Ameliorarea genetică a populaţiilor de animale (rase, linii) cu status normal.

• Numărul / codul proiectului : ADER 5.1.4.

• Contract: 514 / 30.10.2015

• Anul începerii: 30.10.2015 Anul finalizării : 12.12.2018

• Durata (luni): 38

• Denumirea proiectului: ADER 5.1.4. : Contribuţii la consolidarea genetică şi sporirea numerică a ovinelor Karakul de Botoşani varietatea Sur în vederea omologării acestora.

• Denumirea fazei : Caracterizarea ecotipurilor de ovine Karakul Sur, distribuţia lor în arealul de creştere al rasei. Descrierea etapelor de formare a ovine lor Karakul Sur.

Persoana de contact (Directorul proiect): Dr. ing. BRĂDĂŢAN GHEORGHEDate contact : tel. / fax 0231512968, e- mail [email protected]

Proiectul ADER 5.1.4. faza 1/ 2015

• Obiectivele Proiectului : Consolidarea şi sporirea numerică a ovinelor Karakul de Botoșani varietatea Sur; elucidarea bazele genetice ale ameliorării acestorovine si elaborarea documentaţiei tehnico-ştiinţifică privind producerea liniei Karakul Sur din rasa Karakul de Botoşani in vederea omologării.

• Obiectivele Fazei : Caracterizarea ecotipurilor de ovine Karakul Sur, distribuţia lor în arealul de creştere al rasei. Descrierea etapelor de formare a ovinelor Karakul

• Activităţi preconizate pentru atingerea obiectivului fazei1. identificarea efectivelor de ovine Karakul Sur in arealul de creştere a rasei

Karakul de Botoşani, individualizarea lor şi efectuarea de măsurători corporale;2. descriere idiotipurilor / subpopulaţiilor de ovine Karakul Sur din cadrul rasei

Karakul de Botoşani sub aspectul parametrilor morfologici specifici (caractere de rasă, constituţie), productivi şi reproductivi;

3. zonarea în plan teritorial a agroecosistemelor favorabile pentru creşterea rasei Karakul de Botoşani;

4. întocmirea registrelor de montă, nominalizarea împerecherilor si supravegherea activităţii de reproducţie.


• Tendinţele de creştere şi de ameliorare a lovinelor Karakul or au urmat îndeaproape preferinţele şi gusturile cumpărătorilor şi evoluţia modei confecţiilor.

Sub aspectul tipului de buclaj, în zona tradiţională de creştere (Uzbekistan, Kazahstan Turkmenistan, Tadjikistan, Afganistan, Iran, Irak - furnizori principali de material ameliorator), se păstrează şi astăzi, ca tip ideal, pielicica cu bucle în tuburi dese, uniforme, de mărime mijlocie şi cu un grad mare de închidere, cu luciu puternic şi păr foarte elastic. In această direcţie era orientată şi acţiunea de ameliorare prin selecţie.

A doua tendinţa se refera la sporirea numerica a pielicelelor cu buclaj aplatizat, competitive cu cele clasice, preconizate de către cercetătorii şi crescătorii din Africa de Sud-Vest.Se disting mai multe tipuri de buclă, de la cele în formă de tub (Pipe curl); bucle slab dezvoltate (Developed shallaw); bucle nedezvoltate (Shallaw curl), bucle moarate (Watteredsilk) sau chiar linse (Galjak). În ultimul timp şi crescătorii din bazinul Buhara s-au orientat spre tipul de pielicele turtite - plate şi costale - asemănătore cu pielicelele Karakulcea.

O nouă tendinţă o reprezintă diversificarea culorii şi a nuanţei pielicelelor, astfel încât cerinţele faţă de pielicelele colorate natural (maro, sur, roz, alb, halili), foarte scump plătite, sunt în creştere. Pe piaţa mondială, se valorifică anual circa 12 milioane pielicele ( 80 % negre, 17 % brumării şi 3 % colorate). Ponderea livrărilor depinde de structura efectivelor şi direcţia de creştere. In ţările asiatice C.S.I. predomină pielicelele negre (75%) şi colorate(12% brumării, 7% sure, 6% alte culori); Africa de Sud-Vest: 96,8% negre, 2,6% brumării, 0,4% maro, 0,2% albe; Afganistan: 60-65% brumării, 30-35% negre, 5% comore.

Tendinţele de creştere şi de ameliorare a ovinelor Karakul pe plan mondial


Varietatea de culoare Nuanţa si subnuanţe Tip de buclaj

Performanţaproprie (pct.)

Neagrăalbăstruie, gudronată, normală, mat -roşcată

Tub, tub + bob, aplatizată 540 - 650

Brumărienormal (argintie, liliachie, perlată, oţel), închis (plumburie, sidefie, căruntă), deschis (cretată, lăptoasă).

Tub, tub + bob, bob + seceri,aplatizată

500-680

Maroînchis (ciocolatie, brună, maro de Popauti), normal (castanie), deschis (bej)

Tub, tub + bob, bob + seceri,aplatizată

530 - 640

Surplatinată, argintie, antică, aurie, bronzată, arămie, chihlimbar.

Tub, tub + bob, bob + coame,aplatizată

500 - 680

RozÎnchis (cărămizie), normal (chihlimbar, platinat) deschis (piersicie, bej), briliantie

Tub, tub + bob, bob + coame +seceri, aplatizată

500 - 680

AlbăHermin, normal, untiu, gălbuie, cretată Tub + bob, seceri + coame +

pene, aplatizată500 - 600

Varietăţile de culoare şi nuanţe în cadrul rasei Karakul de Botoşani

O nouă tendinţă în creşterea Karakulului în ţara noastră, o reprezintă diversificarea paletei de culori si nuanţe a pielicelelor. Aceste sorturi de pielicele sunt foarte căutate şi foarte scump plătite, iar ponderea lor este în continuă creştere.

Ovinele din linia Karakul colorat sunt o creaţie proprie a SCDCOC Popăuţi - Botoşani deoarece la baza lor de formare nu s-au folosit reproducători din import, sustratul lor ereditar fiind constituit din ovinele Karakul negre şi Karakul brumării heterozigote.

VARIETĂŢILE DE CULOARE ÎN CADRUL RASEIKARAKUL DE BOTOŞANI

Karakul Brumăriu Karakul Negru Karakul Maro

Karakul Sur Karakul Roz Karakul Alb

MATERIAL ŞI METODĂMaterialul biologic necesar studiului a fost constituit din populaţia de ovine Karakul

colorat precum şi efectivele de oi Karakul negre şi brumării heterozigote, existente în biobaza S.C.D.C.O.C. Popăuţi Botoşani (1614 cap) şi ale partenerului SC AGROINDCOM SRL Botoşani (350 cap.), diferenţiate între ele prin culoare, vârstă şi sex


Stabilirea stadiului de ameliorarea a ovinelor Karakul Sur se face prin : aprecierea conformaţiei corporală prin efectuarea de măsurători biometrice (oimame, berbeci, mioare), pe baza carora s-a calculat principalilor indici ai formatuluicorporal (indicele corporal, indicele de compacitate, indicele masivităţii, indiceleformatului corporal lateral si transversal, indicele formatului lateral al trunchiului siindicele toracic). determinarea indicatorilor de dezvoltare prin cântăriri succesive; Pentru însuşirile de producţie (lapte, lână) şi reproducţie (fecunditate, natalitate, prolificitate) ale oilor mame şi berbecilor, calitatea pielicelelor obţinute la descendenţă,s-au analizat documentele tehnice existente (fişele de reproducţie selecţie, fişele debonitare, registrele de montă şi fătări, registrele de evidenţă a producţiilor de lapte şilână). Datele experimental obţinute au fost prelucrate statistic, funcţie de varietatea de culoare, pentru interpretarea lor tehnică.

Studiul privind zonarea agroecosistemelor favorabile pentru creşterea rasei Karakul de Botoşani utilizează datele de dinamică a efectivelor (1989 / 2015) ale MADR, DADR şi Directiile jud. de statistică. S-a vizat caracterizarea pedoclimatica a arealului de creşte re a ovinelor pentru pielicele (jud. Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui) distributia teritorială a efectivelor pentru precizarea posibilităţilor de extindere a acestor ovine

v Creşterea cu succes a rasei Karakul de Botoşani presupune ca exploatarea să se efectueze pe acel areal ce asigură condiţii naturale, sociale şi economice de înaltă favorabilitate, pentru producţii maximale cantitative şi calitative şi cu eficienţă economică certăv S-a făcut o analiză a efectivelor de ovine din jud. Botoşani, Suceava, Iaşi, Neamţ şi Vaslui, judeţe care constituie arealul actual de creştere a rasei Karakul de Botoşani, concomitent cu descrierea principalelor formaţiuni de relief şi a factorilor climatici specifici. În condiţiile ambientale existente, se analizează comportamentul ovinelor exploatate pentru producţia de pielicele, exprimat prin gradul de adaptabilitate şi prin calitatea producţiei de pielicele.

vDin punct de vedere al orografiei terenului şi formelor de relief arealul de creştere a rasei Karakul de Botoşani cuprinde toate formele de relief. Putem încadra jud. Botoşani în zona de podiş şi câmpie, judeţul Iaşi în zona de câmpie, podiş şi dea luri iar judeţul Vaslui în zonă de podiş şi dealuri. Aceste forme de relief se continuă şi în partea estică a judeţelor Suceava şi Neamţ, finalizîndu-se spre vest în regiuni mun- toase. vDe aici derivă şi varietateacondiţiilor specifice diverselor rase de ovine ce se adaptează şi habitează în aceste zone, densitatea ovinel it t d f

Structura de rasă la ovine, de perspectivă, în zona de

ZONAREA IN PLAN TERITORIAL A AGROECOSISTEMELOR FAVORABILE PENTRU CREŞTEREA RASEI KARAKUL DE BOTOŞANI

REZULTATE OBŢINUTE

JudetulPrecipitatii Temperatura Suma tem

peraturilorZile cu zăpadă

Perioadaînghetului

mm oC oC zile

Botosani 566 8,9 3277 51 10.X – 5.IV

Iasi 587 9,4 3442 57 15.X – 17.IV

Neamt 614 8,7 2703 65 10.X – 26.IV

Suceava 611 7,5 2808 120 10.X – 30.IV

0

20

40

60

80

100

120

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui

Dintre toti acesti factori climatici, importanta cea mai mare pentru cresterea ovinelor de pielicele o reprezintă precipitatiile respectiv umiditatea atmosferică.Mai bine de jumătate din teritoriul zonei analizate (respectiv judeţele Botosani, Iasi în întregime, estul judetelor Suceava si Neamt si NE-ul judetului Vaslui) corespunzând culuoarelor de vale ale râurilor Siret, Moldova si Bârlad, suma anuală a precipitatiilor este cuprinsă între 500 –600 mm. În câmpia Jijiei inferioare si a Bahluiului media precipitaţiilor coboară chiar sub 500 mm.Considerăm aceste zone ca cele mai pro

pice pentru cresterea oilor de tip Karakul.În regiunile submontane predomină un

regim pluviomeric superior, cu un debit de 800 mm anual, iar în zona muntoasă, respectiv vestul judetelor Suceava siNeamt, suma precipitatiilor este cuprinsă între 1000 – 1200 mm anual


Principali factori climatologici din arealul de creştere a rasei Karakul de Botoşani.

Repartizarea precipitaţiilor pe zone calendaristice

Valoarea medie a factorilor climatici din zona de NE şi centrală a Moldovei

REZULTATE OBŢINUTEq Media multianuală a temperaturilor aerului (oC), pe luni calendaristice

Judeţul

Media multi

anuală

LUNILE ANULUI

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIBotoş

ani

8,9 -4,4

-1,9

2,6 9,8 15,4

18,7

19,8 19,1 15,1 9,4 4,7 -1,2

Iaşi 9,4 -4,0

-1,7

2,8 10,4 15,9

19,3

20,4 19,8 15,7 9,9 5,0 -0,8

Neamţ 6,8 -6,0

-4,1

1,0 8,1 10,5

12,7

14,0 16,5 11,8 6,3 2,8 -3,1

Suceava

7,5 -5,2

-3,0

1,2 8,2 13,7

16,9

19,1 17,5 13,8 8,2 3,6 -2,3

Vaslui 9,3 -3,9

-1,5

2,9 10,3 15,6

19,0

20,2 19,6 15,4 9,8 5,1 -0,6

q Umiditatea atmosfericăvUn factor stresant în creşterea ovinelor pent

ru pielicele şi în special al rasei Karakul îl constituie umiditatea atmosferic, care favorizează apariţia unor parazitoze cu localizare pulmonară, în special la categoria de tineret, producând pierderi mari prin mortalitatevReprezentând grafic relaţia temperatură – umiditate,folosind climograma Boll, putem preciza zona care întruneste condiţii optime de creştere a ovinelor de tip Karakul, în arealul studiat.vÎncadrând amplitudinea maximă a celor patru grafice, care reprezintă judeţele Botoşani, Iaşi, Neamţ Suceava

Temperatura


Climograma zonei geografice de creşte a rasei

K k l d B t i

REZULTATE OBŢINUTE

SPECIFICARE U. M.B OTOŞ ANI IAŞ I NE AMŢ S UC E AVA VAS LUI

C antitatea

% C antitatea

% C antitatea

% C antitatea

% C antitatea

%

S uprafaţaagric olădin c are

totală mii ha 406, 5 100 402, 8 100 275, 8 100 407, 7 100 401, 0 100arabil

mii ha 312, 7 76, 9 273, 9 68 173, 0 62, 7 190, 547,

1291, 6 72, 7

păş uni + fâneţe

mii ha 86, 9 21, 3 104, 8 26, 0 97, 6 35, 4 157, 538,

995, 6 23, 8

1989

Ovine total cap. 554650 542160 379607 391649 595000

din care

Karakul şi metişi

cap. 453704 81,8 39035 7,2 23536 6,2 16449 4,2 6000 1,0

Ţurc anăc ap. 1109 0, 2 283008 52, 2 324184 85, 4 31194

81,5

184000 30, 9

Oi c u lână fină ş i s emifină

c ap. 99837 18, 0 220117 40, 6 31887 8, 4 5600614,

3405000 68, 1

dens itatea la

100 ha teren arabil

c ap/ha

139 143 140 112 154

100 ha păş uni + fâneţe

c ap/ha

638 517 389 249 622

Ovine total cap. 341389 393183 215155 235744 283900Karakul şi metişi

cap. 292826 85,8 88073 22,4 11403 5,3 12259 5,2 18737 6,6

Ţurc ană 82

Situaţia creşterii ovinelor în judeţele din arealul de creştere a rasei

Karakul de Botoşani


REZULTATE OBŢINUTE

Arealul de creştere al rasei Karakul de Botoşani este reprezentat de judeţele situate in partea de N- E a tarii noastre, respective judeţele: Botoşani deţine un efectiv de 237110 capete ovine Karakul si metişi (70,2% oi Karakul si metişi din arealul de creştere a rasei ), Iaşi (18,3%), urmate de judeţele Vaslui (4,8%), Neamţ (3,4%) si Suceava (3,3%)

28%

7%

18%

32%

6%6% 3%

Structura efectiv ovine SCDCOC Popauti 30.10.2015

Karakul negruKarakul brumăriuLinia Karakul MaroKarakul surkarakul rozKarakul albAlte varietăţiStructura de rasă la ovine, de perspectivă, în zona de

N- E a Moldovei

vLa aceste efective se adaugă cele disper- sate în afara acestui areal (Gorj, Dolj, Brăila, Sibiu), astfel că efectivul estimat de ovine pentru pielicele este de peste 500000 capete, cu perspective de creştere.

Botoşani, 70.2

Iaşi, 18.3Neamţ, 3.4

Suceava, 3.3

Vaslui, 4.8

Other, 8.1

Ponderea oilor Karakul şi metişi pe judeţe

Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui


REZULTATE OBŢINUTE

Karakul şi metişi

86%

Ţurcană0%

Oi lână fină şi

semifină14%

Structura de rasa la ovine jud. Botosani

Karakul şi

metişi5%

Ţ urcană85%

Oi lână fină şi semifină

10%

Structura de rasa la ovine jud. Neamt

22%

48%

30%

Structura de rasa a ovinelor jud. Iasi

Karakul şi metişi Ţurcană Oi lână fină şi semifină

5%

83%

12%

Structura pe rase de ovine jud. Suceava

Karakul şi metişi Ţurcană Oi lână fină şi semifină

In judeţul Botoşani, predomina, in structura raselor de ovine existente, rasa Karakul de Botoşani Efectivele de ovine cu lână semifină şi fină sunt răspândite în mici insule în zonele limitrofe cu judeţul Iaşi

In judeţul Iaşi structura de rasă a ovinelor este favorabila rasei Ţurcane (48,0 %), urmata de oile cu lână fină şi semifină (29,6% ) si de oile Karakul şi metişi (22,4 %): Ponderea oilor Karakul şi metişi Karakul, din efectivul total de oi Karakul, reprezintă 18,3%.

v În judeţul Suceava structura de rase de ovine este dominata de rasa Ţurcană cu varietăţile sale 82,6%).Ponderea rasei K împreună cu metişi Karakul x Ţurcana reprezintă cca. 5,2 %, iar raportat la rasa Karakul atinge valoarea de 2,9%.v In judeţul Neamţ majoritatea efectivelor sunt reprezentate de oile Ţurcane (84,5 %), urmate de oile cu lână semifină (10,2%) şi de oile Karakul şi metişi Karakul (5,3%). Raportat la efectivul total de oi Karakul, efectivele existente în judeţul Neamţ reprezintă numai 3,4%.


Berbeci Karakul Sur din rasa Karakul de Botosani

Caractere morfologice

Oaie Karakul Sur din rasaKarakul de Botosani

Tineret mascul Karakul Surin vârsta 8 luni

Tineret femel Karakul Surin vârsta 8 luni

Analiza indicilor corporali si de format corporal plasează animalele analizate in tipul deformat corporal dolicomorf sau longiliniu, de tip respirator, caracterizat prin forme lungi siînguste, cu o lungime a trunchiului mult mai mare decât înălţimea, însuşiri caracteristiceanimalelor cu producţii mai mari de lapte.

REZULTATE OBŢINUTE Proiectul ADER 5.1.4. faza 1/ 2015

Ovinele Karakul Sur din rasa Karakul de Botoşani secaracterizează prin însuşiri de exterior şi conformaţie asemănătoare rasei din care provin.

Parametri morfologici specifici (însuşirile de rasă, conformaţia corporală, constituţie) la ovinele Karakul Sur din rasa Karakul de Botosani, identificate in arealul de crestere a rasei

Specificare UMKarakul Sur n = 94 Karakul Negru n = 167 Karakul Brumăriu n = 135X ± sx V% X ± sx V% X ± sx V%

Înălţimea la greabăn cm 73,914 0,752 6,018 76,187 0,692 5,054 74,921 0,719 5,148Înălţimea la crupă cm 73,243 0,762 6,158 74,250 0,574 4,300 74,139 0,825 5,173

Înălţimea la baza cozii cm 63,829 0,697 6,462 58,000 0,731 7,1010 60,445 0,563 5,671

Adâncimea toracelui cm 35,182 0,251 6,307 35,562 0,377 5,896 35,196 0,281 6,379Lungimea oblica a trunchiului

cm67,629 0,754 6,690 73,687 0,592 4,474 71,565 0,849 5,219

Lungimea capului cm 27,113 0,193 7,129 27,500 0,334 6,767 27,169 0,395 6,536Lungimea urechii cm 12,929 0,221 9,664 13,343 0,264 11,002 13,105 0,211 10,102Lărgimea pieptului cm 20,057 0,224 6,517 22,250 0,274 6,862 21,619 0,325 6,147Lărgimea la crupă cm 22,743 0,306 8,005 20,750 0,245 6,583 21,192 0,593 7,363Lăţimea urechii cm 7,812 0,059 8,219 7,718 0,103 7,463 7,694 0,089 8,092Perimetrul toracic cm 92,200 1,727 11,325 97,687 1,248 7,106 95,291 1,509 6,347Perimetrul fluierului cm 8,843 0,089 5,943 9,406 0,128 7,574 8,973 0,191 7,263Greutatea corporală kg 65,800 2,039 15,245 68,938 2,136 15,139 66,620 1,835 13,245

Măsurători biometrice la berbecii Karakul de Botoşani din liniile Karakul Sur, Karakul negru si Karakul Brumăriu

72 73 74 75 76

Karakul sur

Karakul negru

Karakul brumariu

Indicele corporal berbeci

Series1

87

88

89

90

91

Karakulsur

Karakulnegru

Karakulbrumăriu

Axi

s Titl

e

Varietati de culoare

Indice compactitate berbeci

124.74

128.22

127.19

122 124 126 128 130

Karakul sur

Karakul negru

Karakul brumăriu

Indicele masivitatii berbeci

Series1


Specificare UMKarakul Sur n = 94 Karakul Negru n = 167 Karakul Brumăriu n = 135X ± sx V% X ± sx V% X ± sx V%

Înălţimea la greabăn cm 68,739 0,265 3,734 65,960 0,198 3,760 65,105 0,201 3,927

Înălţimea la crupă cm 69,878 0,266 3,687 67,000 0,211 3,950 65,894 0,238 4,109

Înălţimea baza cozii cm 51,400 0,347 6,584 53,170 0,234 5,525 51,658 0,251 5,617

Adâncimea toracelui cm 29,590 0,228 7,471 29,570 0,154 6,560 28,910 0,189 6,791

Lung oblica trunchi cm 64,628 0,351 5,274 65,470 0,219 4,200 64,365 0,349 5,101

Lungimea capului cm 22,495 0,182 7,885 24,440 0,085 4,394 23,186 0,107 4,118

Lungimea urechii cm 14,086 0,108 7,463 15,572 0,117 9,572 15,089 0,097 8,201

Lărgimea pieptului cm 18,404 0,130 6,892 17,100 0,012 6,783 16,977 0,089 6,579

Lărgimea la crupă cm 21,989 0,168 7,411 19,630 0,100 6,410 18,691 0,135 6,321

Lăţimea urechii cm 7,279 0,063 8,365 7,420 0,050 8,430 7,406 0,037 8,276

Perimetrul cm 85,223 0,466 5,298 83,770 0,377 5,640 83,894 0,389 5,727

Perimetrul cm 7,633 0,042 5,364 7,810 0,035 5,760 7,699 0,061 5,837

Greutatea corporală kg 45,239 0,491 8,785 47,620 0,341 8,990 45,065 0,483 9,105

Măsurători biometrice la oile mame Karakul de Botoşani din liniile Karakul Sur, Karakul negru si Karakul Brumăriu

Series160

65

70

75

Karakulsur

Karakulnegru

Karakulbrumăriu

Axi

s Titl

e

indicele de compactitate oi mame

Karakul sur

Karakul negru

Karakul brumăriu

123.98

127

128.85

indicele masivitatii oi mame

Series1

75.833

78.154

76.722

Karakul sur

Karakul negru

Karakul brumariu

Indicele corporal oi mame

Series1


SpecificareLinia Karakul Sur Karakul de Botoşani

varietatea neagrăn % n %

Nr. miei apreciaţi 204 100,0 350 100,0

CONFORMAŢIA CORPORALĂ

Capultipic 200 98,03 346 98,89

semitipic 4 1,97 4 1,11atipic - - - -

Linia spinării

tipic 198 97,04 333 95,23semitipic 6 2,96 17 4,77

atipic - - - -

Coada

dreptungiular cu “ S”

93 45,58264 75,43

triungiular cu “ S” 97 47,5481 23,14

triungiular fără “ S - - 5 1,43semitipic 13 6,37 - -

CONSTITUŢIA

robustă 162 53,29 230 65,71fină 134 44,08 119 34,00

debilă 4 1,32 1 0,29grosolană 4 1,32 - -

Conformaţia mieilor Karakul Sur s- a apreciat odată cu bonitarea lor la fătare, cu referire la particularităţile celor trei regiuni specifice rasei, respectiv capul, linia spinării şi coada. Se constată o frecvenţă redusa a indivizilor cu caractere semitipice pentru forma cozii (6,37%) in timp ce ptr. forma capului si pentru linia spinării nu se semnalează forme atipice sau semitipice. Pentru celelalte varietăţi de culoare frecvenţele acestor caractere sunt reduse

Constituţia mieilor Karakul Sur a fost considerată robustă la 53,29% din ovinele de culoare sură. Constituţia „ debilă” (1,32%) si grosolană (1,32%) se întâlneşte într- o proporţie scăzută la mieii Karakul Sur.


Conformaţia corporală şi constituţia mieilor din Linia Karakul Sur

Specificare n X ± sx V%

Karakul Sur 198 60,028 1,831 42,90Karakul Negru 125 54,006 2,079 37,90

Karakul Brumăriu 90 53,661 2,460 29,5

Lapte total pe lactaţie si durata lactatiei la liniile de ovine Karakul Sur, Karakul Negru si Karakul Brumăriu din rasa Karakul de Botoşani (litri)

Lapte total pe lactaţie si durata lactatiei (l) Durata lactatiei (zile)

Specificare n X ± sx V%

Karakul Sur 198 173,653 1,869 14,20Karakul Negru 125 154,939 1,674 10,7Karakul Brumăriu 80 158,582 4,222 19,70

Dacă raportăm producţia totală de lapte realizată de oile Karakul Sur la producţia realizată devarietatea Karakul Negru (54,006 ± 2,079 l.) si Karakul Brumăriu (53,661 ± 2,460 l.) se constată unspor de producţie de 11,15% fata de primele, respectiv de 11,86% fata de secundele. Aceasta seexplică ca urmare a participării rasei Ţurcane albă în proporţii variabile la formarea liniei K.Sur.

Specificare Categoria de animale n X ± sx V%

Karakul Sur

Producţia de lâna (kg)

Mioare 53 2,37 0,060 26,70Oi mame 331 2,46 0,602 11,80Berbeci 15 3,80 0,092 18,05

Greutatea la tuns (kg)


Karakul Negru

Producţia de lâna (kg)


Greutatea la tuns (kg)


Producţia de lâna si greutatea la tuns la liniile de ovine Karakul Sur si Karakul Negru

CARACTERE PRODUCTIVEREZULTATE OBŢINUTE Proiectul ADER 5.1.4. faza 1/ 2015

Producţia medie de lână la linia Karakul Sur este cuprinsă între 2,460 ± 0,060 kg la oile mame şi 3,800± 0,082 kg la berbeci, mioarele şi miorii plasându- se între aceste valori (2,370± 0,060 kg)

Însuşirile calitative ale pielicelelor Culoarea şi nuanţa de culoare a pielicelelorCuloarea sur se caracterizează prin aceia că fibrele care compun buclajul pielicelelor sunt de tip

heterocrom, pigmentul cromogen prezentind o nuanta de maro inchis pana la negru la baza fibrei si de nuante deschise la varf (alb, crem, galben). În funcţie de culoarea bazei fibrei şi de cea terminală a fibrelor, se deosebesc subnuanţele: argintie. plătinie, antică, aurie, bronzată, arămie şi chihlimbarie

nuanţa chihlimbar

Pielicele Karakul Sur - nuante

nuanţa arămie

nuanţa antic, auriu, platinat si bronzat

nuanţa antic, platinat si argintiunuanţa antic

nuanţa bronzata

Nuanţa argintie aurie bronzată platinie antică arămien n % n % n % n % n % n %

204 5 2, 5 46 22, 52 65 31, 86

13 6, 37 44 21, 56 31 15, 19

Culoarea şi nuanţa de culoare a pielicelelor la oile Karakul Sur din rasa Karakul de BotoşaniPonderea indivizilor Karakul Sur in raport cu nuanta de culoare


vPonderea indivizilor Karakul Sur, în cadrul SCDCOC Popăuţi, dupa nuanta de culoare este favorabila pentru nuantele antic (21,56%), aurie (22,5%) si bronzata (31,8%) si mai putin favorabila pentru nuantele dorite, argintie (2,5%) si platinata (6,37%).

Performanţele pielicelelorSPECIFICARE Culoarea descendenţilor

Sur - 204 Negru - 903n % n %

Forma buclei

Tub 44 21,56 403 44,7Tub+bob 23 11,27 373 41,3

Bob 44 21,56 - -Bob - val 11 5,39 - -

Bob+seceri, - - - -aplatizat 82 40,19 85 9,4Alte tipuri - - 42 4,6

Mărimea buclajului

mijlocie 114 55,88 450 49,8Mijlocie -

mică54 26,47 365 40,4

mică 13 6,37 50 5,6mare 7 3,43 - -

Mijlocie -mare

16 7,84 38 4,2

Forma buclelor. La ovinele Karakul Sur predomină atât buclajul „ aplatizat” sub formă de tuburi plate , moareuri, valuri (40,19%) şi bob combinat cu valuri (5,39%) cât şi cel „ clasic” sub formă de tuburi (21,56%), bob (21,56%) şi tub combinat cu bob (11,27%).

Pe lângă frumuseţea şi originalitatea lor pielicelele sure trebuie să aibă şi un buclaj în formă de tuburi, cu un desen clar, frumos. De dată mai recentă şi cu o estetică aparte, o reprezintă pielicelele sur plate şi costale care îmbină mătăsozitate evidentă cu luciul părului.

Mărimea buclajului cu o frecvenţă mai mare este cea ” mijlocie” (55,88%) şi ” mijlocie - mică”(26,46%), celelalte tipuri având o pondere mai redusă (7,84%- „ mijlocie spre mare” , 6,37% „ mică”şi 3,43% „ mare” .

SPECIFICARE Culoarea descendenţilorSur - 204 Negru - 903

n % n %Calitatea fibrei mătăsoasă 153 75,0 498 55,14

normală 36 17,65 365 40,42Normală- aspră - - - -

aspră 6 2,96 - -lânoasă 4 1,97 20 2,21moale 5 2,04 20 2,21

Moale - vatos - - - -Luciul

buclajuluiintens 24 11,76 413 45,7

F.bun+intens 7 3,43 - -

Foarte bun+bun

148 72,54438 48,5

Bun – satisf. 7 3,43 - -satisfăcător 18 8,82 52 5,7

Satisf. .- bun - - - -Slab - - - -

Clasa parţială performanţe

proprii

Record 183 89,70 476 52,7Elită 20 9,80 423 46,9

a- I- a 1 0,49 4 0,4


Performanţele pielicelelor

Calitatea fibrelor conferă pielicelelor sure o „ mătăsozitate” deosebită la 75% din indiviziianalizaţi şi o calitate „ normală” în procent de 17,65%. La aceste oi se întâlnesc şi calităţi nedoritede selecţie, de tip „ aspră” (2,96%), ” moale” (2,04%) şi „ lânoasă” (1,97%).

Luciul buclajului. În ce priveşte luciul buclajului, la peste 80% din ovinele analizate predominăcaracteristicile superioare ale acestuia „ bun + foarte bun” (72,54%), „ intens” (11,76%) şi „ foartebun+intens” (3,43” %); caracteristicele inferioare ale luciului ca cel „ satisfăcător” şi „ satisfăcător –bun” apar într- un procent mai scăzut în populaţie (8,82% şi respectiv 3,43%).

CONCLUZII Proiectul ADER 5.1.4. faza 1/ 2015

Arealul de creştere şi exploatare a rasei Karakul de Botoşani se amplasează în partea de N-E si centrala a Moldovei, cuprinzând judeţele Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui. Liniile de ovine Karakul colorat sunt parţi constituente ale rasei Karakul de Botoşani, fiind crescute si ameliorate in acelaşi areal teritorial.

Arealul geografic se caracterizează printr-un climat cu temperatura medie anuală cuprinsă între 7,5 – 9,4 0C, variaţiile fiind între -25,7 0C şi 36,7 0C. Pe sezoane, temperatura medie are valori de – 2,7 0C iarna, 8,7 0C primăvara, 19,5 0C vara şi 10, 0 0C toamna.

Umiditatea relativă a aerului este cuprinsă între 69 -73%, precipitaţiile medii anuale între 524 – 614 mm şi viteza vânturilor între 14,3 – 16,0 m/s. Nivelul UR% si volumul de precipitaţii constitue un factor limitativ în creşterea şi exploatarea ovinelor pentru pielicele . Valoarea optimă a precipitatiilor înscriindu-se între 500 – 550 mm. Cantităţi mai mari favorizează dezvoltarea parazitozelor, soldate cu mari pierderi economice.

Se recomandă creşterea rasei Karakul de Botoşani în stare curată în zonele cu precipitaţii sub 500 mm/an, unde în paralel se pot face şi încrucişări de absorbţie până la a 2 – 3-a generaţie cu Ţurcana neagră şi brumărie. În zonele cu peste 500 mm / an precipitaţii atmosferice se recomandă practicarea încrucişării industriale cu rasa Ţurcană neagră şi brumărie, în scopul sporirii numerice şi îmbunătăţirii calitative a producţiei de pielicele marfă, prin sacrificarea mieilor la vârsta de 1 – 2 zile de la naştere. Mieii cu buclaj inferior vor fi îngrăşaţi pentru carne.

Condiţiile climatice favorabile precum şi existenţa unor mari efective de oi din rasa Ţurcană neagră şi brumărie (Iaşi, Suceava, Neamţ) constituie o bază biologică sigură pentru dezvoltarea efectivelor de ovine producătoare de pielicele. Astfel în judeţul Iaşi se esti-mează o creştere de cel puţin 15%, pentru judeţul Suceava cu 23 – 30%, în judeţul Neamţ de 45% iar în judeţul Botoşani cu 35 %, pentru a atinge şi depăşi efectivele existente în anul 2000.

CONCLUZII Proiectul ADER 5.1.4. faza 1/ 2015

Ø Măsurătorile biometrie efectuate la ovinele Karakul Sur (oi mame, mioare, berbeci dereproducţie) atesta ca dimensiunile corporale ale ovinelor Karakul Sur nu diferă semnificativfaţă de varietăţile Karakul Negru şi Brumăriu din care provin, ceia ce denotă gradul ridicat deconsolidare genetică a rasei Karakul de Botoşani.

Ø Datele privind conformaţia corporala a mieilor Karakul Sur arată că aceasta linie de ovine nudiferă semnificativ faţă de varietăţile Karakul Negru şi Brumăriu inscrindu- se in formatulcorporal specific rasei. Se constată o frecvenţă redusa a indivizilor cu caractere semitipicepentru forma cozii (6,37%) in timp ce pentru forma capului si pentru linia spinării nu sesemnalează forme atipice sau semitipice.

Ø Analiza indicilor corporali si de format corporal plasează ovinele Karakul Sur in tipul deformat corporal dolicomorf, longiliniu, de tip respirator, caracterizat prin forme lungi si înguste,cu o lungime a trunchiului mult mai mare decât înălţimea, însuşiri caracteristice animalelor cuproducţii mai mari de lapte.

Ø Greutatea la naştere a mieilor la naştere este cuprinsă între 3,568 ± 0,101 kg la mieii KarakulSur, de 3,929 ± 0,026 kg la mieii Karakul Negru si de 3,946 ± 0,055 kg la miei KarakulBrumăriu.

ØGreutatea mieilor la înţărcare este de 15,387± 0,558kg. la mieii Karakul Sur, de16,997± 0,193 kg la mieii Karakul Negru şi 16,375± 0,350 kg. la miei Karakul Brumăriu fapt ceatestă o bună capacitate lactogenă a oilor mame şi de asimilare a mieilor.

Ø Producţia totală de lapte realizată de oile Karakul Sur (60,028± 1,831 l.) este mai marecu 11,15% fata de cea realizata de oile Karakul Negru si cu 11,86% fata de producţia oilorKarakul Brumăriu, ca urmare a participării rasei Ţurcane albă la formarea liniei Karakul Sur.

Ø Valorile indicilor de reproducţie se încadrează în parametrii rasei : fecunditatea - 97,60 %, prolificitatea– 110,5%, iar natalitatea– 101,1%.

Ø Culoarea pielicelelor prezintă nuanţe dorite de selecţie la un procent de peste 80% din indivizii analizaţi. Ponderea indivizilor Karakul Sur, după nuanţa de culoare, este favorabila pentru nuanţele antic (21,56%), aurie (22,5%) si bronzata (31,86%) si mai puţin favo rabila pentru nuanţele dorite, argintie (2,5%) si platinata (6,37%).

ØLa ovinele Karakul Sur predomină atât buclajul „ aplatizat” sub formă de tuburi plate , moareuri, valuri (40,19%) şi bob combinat cu valuri (5,39%) cât şi cel „ clasic” sub formă de tuburi (21,56%), boburi (21,56%) şi tub combinat cu bob (11,27%).

ØMărimea buclajului cu o frecvenţă mai mare este cea ” mijlocie” (55,88%) şi ” mijlocie - mică” (26,46%), celelalte tipuri având o pondere mai redusă (7,84%- „ mijlocie spre mare” , 6,37% „ mică” şi 3,43% „ mare” .

CONCLUZIIProiectul ADER 5.1.4. faza 1/ 2015

STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU CRE STEREA ... · terea oilor de tip Karakul. În...

Documents

Transcript of STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU CRE STEREA ... · terea oilor de tip Karakul. În...