Comuna Ciocănești, situată la 100 de kilometri de orașul Suceava și la 22 de kilometri de Vatra Dornei, reprezintă un unicat în țară, un loc desprins parcă din povești, în care se pot admira peste 600 de case cu pereții pictați în motive tradiționale.

O comuna muzeu

Comuna Ciocăneşti, declarată din anul 2004 comună-muzeu ca urmare a caracterului său unitar şi unic în ţară şi în lume prin motivele naţionale tradiţionale de pe faţadele caselor, se află între primele 3 clasate la cea de-a III-a ediţie a competiţiei „Satele Culturale ale României”.

Ciocănești vine de la zgomotul care răzbătea pe această vale încă de la 1400 când localitatea a fost atestată documentar. Pe vremea lui Ștefan cel Mare (1433 – 1504) aici în Ciocănești lucrau cu sârg armurierii domnitorului, iar sunetele de ciocan își reverbeau ecoul între munți.

Moda caselor încondeiate începe în anul 1950. Considerată un adevărat muzeu în aer liber, comuna Ciocănești, situată pe șoseaua Iacobeni – Borșa, poate fi cu ușurință integrată în lista obiectivelor turistice din România, impresionând prin aspectul unic, caracterizat prin superbele case încondeiate.

Totul a început cu ideea năstrușnică a Leontinei Țăran, o gospodină din satul Ciocănești, care, în ideea de a-și împodobi cât mai frumos și deosebit casa, se gândește să scoată modelele din hainele tradiționale și să le aplice, cu ajutorul zugravului din sat, pe numele său Dumitru Tomoioaga, pe pereții casei. Acest lucru se întâmpla în anul 1950, ocazie cu care casa Leontinei a fost declarată muzeu.

Numai întâmplarea face ca unul dintre fiii zugravului să ajungă primarul comunei Ciocănești, acesta, în cele din urmă, luând decizia, alături de săteni, ca fiecare casă nou construită sau renovată să fie, în mod obligatoriu, decorată cu motive tradiționale, populare.

Acest fapt s-a întâmplat în urmă cu aproximativ 60 de ani, iar moda caselor ‘’încondeiate’’ continuă să se reflecte asupra locuințelor din Ciocănești, aproape fiecare fațadă de aici asemănându-se cu ouăle încondeiate specifice zonei, ornate la exterior cu motive populare tradiționale românești.

Numărul mare de vizitatori, sosiți atât din țară, cât și din străinătate, a făcut ca satul să prospere, urmând ca în ultimii șapte ani, aici să se dezvolte o importantă industrie turistică.

Prin urmare, pentru ca localitatea să nu își piardă din farmec, însă nici din prosperitate, autoritățile locale nu au stat pe gânduri și au emis o lege prin care sătenii au răspunderea și obligația de a-și picta casele la exterior, în motive tradiționale românești.Mai mult decât atât, primăria contribuie și ea la aspectul unicat în lume, a comunei, prin asigurarea gratuită a celor necesare pentru picturi.

Alte case din sat, la fel ca și instituțiile publice sunt decorate cu motive tradiționale, fiecare alegând modelul preferat și culorile, chiar dacă specific zonei sunt culorile roșu, galben și negru. Unii au ales ca fațadele caselor lor să fie albe, iar motivele tradiționale la fel, așa că au un aspect dantelat foarte interesant.

Despre desenul care îmbracă pereții exterior ai caselor localnicii spun că este foarte important, dat fiind faptul că acesta, precum și culorile folosite, denotă caracterul persoanei respective, un mod de a lăsa amprenta personală asupra locuinței.

de Ion DRĂGUŞANUL . În ciuda legendărilor locale, satul Ciocăneşti nu a existat până în 31 iulie 1775, când „Ion Ciocan ot Bistriţa, de la Ciocăneşti” şi câmpulungeanul Damaschin Hurghiş îşi dispută, în faţa înţelepţilor bătrâni câmpulungeni, muntele Botuşul Mic. Damaschin avea zapis vechi, iar Ciocan promitea să aducă martori, dar nu o face nici după un an de zile, dar rămâne, oricum, cel care împrumută numele familiei sale satului pe care l-au şi întemeiat. Ce-i drept, în vremea lui Alexandru cel Bun se menţiona un toponim, Fântâna Rece, dar numai ca reper toponimic în diverse hotarnice. De altfel, în recensământul lui von Spleny, Ciocăneştii sunt menţionaţi ca pământ câmpulungean, Câmpulung Moldovenesc având, cu Ciocăneştii,1 boier, 6 popi şi 360 familii de ţărani

Satul Ciocăneşti este dovada vie că oamenii chiar pot sfinţi locul, iar rezultatele sunt spectaculoase. Totul a pornit de la decizie a Consiliul Local, care îi obligă pe oameni să respecte arhitectura tradiţională. Astfel, satul s-a transformat într-un muzeu viu, unic în ţară, cu peste 600 de gospodării una mai frumoasă ca alta.

Daca ai trecut pasul Mestecanis si inainte de Vatra Dornei apuci la dreapta, te gasesti in inima infrigurata a muntelui, intre „tari“. Mai exact, intre Bucovina si Maramures, sau, altfel spus, intre cei care au „descalecat“ de la Soare-apune pe la 1370 si urmasii acestora. In comuna Ciocanesti, pe Bistrita Aurie, sentimentul Maramuresului de obarsie este evident. Pasul Prislop este pentru moldovenii de aici un urcus inspre propriile izvoare, si nicidecum o linie de hotar, sau o bariera naturala.

Comuna Ciocaneşti, este asezată în partea de sud vest a judeţului Suceava.Aflată în Obcinile Bucovinei ,la o altitudine cuprinsă între 850-940. Ciocaneştiul se afla la 6 Km de punctul de întîlnire al drumului naţional ce duce spre Maramureş(Borşa) cu DE-576 si la 20 Km de staţiunea turistică Vatra Dornei. Obcinile Bucovinei sunt o îngemanare fericita intre vale si deal, între conifere si foioase,creind un peisaj unic,dătător de speranţă si frumuseţe.În aceste minunate locuri traiesc urmaşii Ciocănarilor, artizanii armelor de odinioara,cu care oştile voievozilor strajuiau ţinutul. Oriunde v-aţi afla ,si de oriunde aţi veni, vă înobilam cu insemnul de respect cuvenit tuturor celor ce ne onoreaza cu prezenţa pe aceaste meleaguri de vis.

Localitatea Ciocăneşti din judeţul Suceava a fost desemnată câştigătoarea primei ediţii a programului cultural şi turistic "Satul cultural al României 2014", urmând ca pe parcursul anului să participe la o serie de evenimente ce vor contribui la promovarea acestuia la nivel naţional şi internaţional.AFSR - Asociaţia cele mai frumoase sate din România a organizat, la Ambasada Franţei la Bucureşti, o conferinţă de presă în care a fost anunţată localitatea desemnată Satul cultural al României 2014.Candidaturile reţinute pentru evaluarea finală au fost comuna Cumpăna (judeţul Constanţa), comuna Izvoarele (judeţul Prahova), comuna Bezdead (judeţul Dâmboviţa), comuna Poiana Stampei (judeţul Suceava) şi comuna Ciocăneşti (judeţul Suceava).

Festivalul începe de Adormirea Maicii Domnului, dată care marchează şi hramul bisercii din Ciocăneşti. Vineri am putut admira plutele de pe Bistriţa. Această îndeletnicire veche de sute de ani a fost înterzisă pe raza comunei o dată cu inundaţiile din anii ’70. Astăzi doar în perioada festivalului mai pot fi admirate plutele, însă din cauza scăderii debitului Bistriţei, aceste sunt ajutate pe parcursul traseului de maşini specializate. ( Diana Elena Stoica )

La Ciocănești, în județul Suceava are loc Săptămâna Plutăritului.Evenimentul oferă turiștilor aflați în zonă sau veniți special pentru această manifestare o alternativă inedită de petrecere a timpului liber, de cunoaștere a vechilor îndeletniciri, a tradiţiilor şi culturii româneşti din Bucovina.

Legenda spune că Ştefan cel Mare ar fi stabilit locul de altar al Mănăstirii Putna slobozind în văzduh o săgeată făcută de ciocănarii acestor meleaguri. Vergeaua din metal, cu vârful ascuţit, n-ar fi fost una obişnuită, ci ar fi fost poleită cu aur din Bistriţa Aurie, îndeletnicire pe care o aveau ciocăneştenii care căutau, zi-lumină, metalul preţios, cernând nisipurile râului ce străbate Bucovina

 Muzeul Oualelor incondeiate din Ciocanesti , Bucovina

In fiecare an, înainte de sărbătorile pascale, se organizează în Ciocănești Festivalul Ouălor Încondeiate, un minunat prilej pentru turiști de a admira munca unor artiști populari a căror răbdare și talent sunt ieșite din comun. Expozanții vin din toată Bucovina pentru a participa la acest eveniment devenit o tradiție în comuna-muzeu din Țara Dornelor, iar turiștii curioși nu lipsesc nici ei.

Festival naţional dedicat ouălor încondeiate la Ciocăneşti

“Oul Cosmic”, readus în atenţia piublicului, în fiecare primăvară, prin intermediul Festivalului Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti, confimă una dintre valenţele artistice ale Bucovinei, care ne şi individualizează în spaţiul de sacralitate al vieţii naţionale româneşti.

Maria Zinici, o munteancă sfătoasă de 61 de ani, a venit la târg cu ouă încondeiate specifice celor trei zone unde au purtat-o paşii de-a lungul vieţii: Ulma, Izvoarele Sucevei şi Rădăuţi. "Sunt născută în Ulma, măritată în Izvoarele Sucevei, unde am trăit 35 de ani, iar de 10 ani trăiesc la Rădăuţi

Lucia Condrea este membră în Uniunea Artiștilor Plastici din România și a fost distinsă cu numeroase premii, în cadrul unor importante expoziții și saloane de ouă încondeiate din întreaga lume. Multe dintre lucrările sale sunt expuse în marile muzee sau se găsesc în colecțiile unor case regale.

In prezent, in traditia populară românească, ouăle de Pasti devin un simbol al regenerarii, purtătoare de viata al purificării si al vesniciei, protejază animalele din gospodarie.

Oul rosu este purtătorul unor semnificatii profunde legate de învierea lui Hristos si de reînnoirea naturii, crestinii s-au ostenit să-l încondeieze, desenând cu ceara motive decorative ancestrale, de o rară frumusete.

Printre meşteri am întâlnit şi o păstrătoare a tradiţionalismului în arta încondeierii, Cristina Timu, o bucovineancă din Ciocăneşti, care ne-a spus că în apropierea Paştelui ouăle încondeiate parcă sunt mai frumoase faţă de celelalte perioade ale anului. “Noi ne străduim ca în fiecare an să aducem ceva nou, să păstrăm tradiţia şi cele patru culori, alb, galben, roşu şi negru, ca şi culoare de fond şi să vă încântăm ochii de fiecare dată”, ne-a spus încondeietoarea.

Primarul comunei Ciocăneşti, Radu Ciocan

sulu.ioan@gmail.comsulu.ioan@gmail.com