Post on 25-Feb-2018
7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946
1/236
i"fri:;:
l-:'
:i.
,:.;
STUDII,
CONFERINTE
$r
l.
LU
pAg
PROFESOR
LA
UNIVERSITATEA
DIN
CLUJ
MEMBRU
AI.
ACADEMIEI
ROMANE
COMUNICARI
ISTORICE
VOLUMUL
II
CLUJ
--'-
1940
7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946
2/236
a
1
l
r,&
PROBLEMA
CONFESIONALA
A
ROMANIEI,
TEMEIURILE
EI ISTORICE.
I,
Invitat
din
partea
despirldmAntului
Brasov
al
,,Asocialiunii
pentru
literatura
romAni.
si
cultura
poporului
romAn",
sd
parti-
cip
la
ciclul
de
conferinle
publice,
orfanizate
aci asupra
cfte-
stiunii
minorildtilor
din
Romdnio.,
spre
a
ld.muri
chestiunea
acea-
sta
in latura
ei
confesionald-istoricd.,
am
tinut sd
urmez
fird. in-
ldrziere
glasul
de
chemare,
implininffu-mi
astfel
o
plicuti
dato-
rie
atdt fafi.
de
,,Asociatiunea",
in serviciul
cireia
md.
gd.sesc
de
peste
doui
decenii,
cdt
9i
fafi
de
Liceul
,,Andrei
$aguna"j
intre
ucenicii
cdruia
am avut
norocul
gi
bucuria sd
,md numd.r,
pri-
mind
dela vrednicii lui
profesori
folositoare indemnuri
gi
indru-
mdri
in
cdile vietii.
Dupi.
ce
din
partea
domnilor
cole{i,
cari
m'au precedat
la
locul
acesta,
a
fost
lSmuritd.
chestiunea
minoriti{ilor
noastre din
punct
de
vedere
{eo$rafic
qi istoric,
urmeazd. si
incerc
a vi in-
fdliga
in
cadrele
strdmte,
pe
cari
timpul limitat
al unei confe-
rinfe
le
poate
ingidui,
evolutia
gi starea
actuale
a
aceleiaEi
che-
stiuni,
din
punctul
de
vedere
confesional,
care este
fird
indoiali
cel
mai important,
tocmai
fiindcd
in acest domeniu
al viefii
pu-
blice
se
bucuri
elementele
minoritare
de-o
largi
autonomie,
ocrotiti
nu
numai de
noul
re5lim,
creat
pe
seama
minoritd.tilor
prin
tratatele
de
pace cari
au
incheiat
rdsboiul mondial, ci
gi
-
Conferinfd
rostitd
27 Nlariie
1924.
in Aula
Liceului
Andrei
$aguna
din'Bragov,
la
7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946
3/236
I. LUPA$
prirr
vechi
tradifii ale dreptului
public transilvan, tradilii stre-
curate
inte{ral
9i
in
actuala
Constitufie a Romdniei
intre{ite.
Trebue
fd.cutri
chiar dela
inceput
cuvenita
distinclie
intre
chestiunea
conlesionalS qi intre or{anizarea bisericeascd.
a
mino-
ntarilor
nogtri,
Cea dintAi
constituind o
parte
intimd,
adeseori
impenetrabild.
a
vieli sufletegti,
nu
poate
fi
urmdriti
Ei
studiatS,
decit
in
mdsura
in
care
sentimentul
religios,
personal sau
co-
lectiv,
se
exteriorizeazd in lormele
concrete ale
domeniului
ritual,
literar
sau
cultural,
Cea
din
urm5,
or{anizatea
bisericeascd'
re-
pezent6nd
o putere
de
ordin
spiritual
j
rnaterial
in
acelag
timp,
este
in permanent contact cu autoritilile
Statului,
dela
care pri-
megte,
pe
ldngd
considerabile
subvenlii
bdnegti, intreagi
pro-
teclia
constitu{ionald,
ca
o
Saranlie
a
diinuirii
sale, Diferitele
forme
ale vielii
de
Stat
au
putut
in{luenta
intr'o
direcfie
sau alta
organizarea
bisericeasci,
dar
nu
au
reugit in
tendinla
de
a uni-
fica
viafa
intimi-relifioasi
a diferitelor
elemente
intr'o sin6luri
formd
confesionald,
pe
care Statul
insugi
o
ridicase la
treapta
de
conlesiune sau
religie
,,dorninant5",
II,
Ungaria,
ca
un instrument
de
penetrafiune
a
papismului
,,in
partibus
infidelium",
decretase
catolicismul
religie
dominanti
9i
in
cursul
desvolterii
sale
istorice
nu
a
renunlat,
dupi
cum
nu
vrea
si renunte nici
in
ptezent,
la rostul
siu
misionar catolic'
Fafi de situafia
din
trecut vedem
in actuala
atituding a
vecini-
lor nogtri
o
sin{uri
deosebire:
citi
vreme
in
trecut
Un$aria
ser-
vea
cu
devotament
scopurile
catolicismului
militant,
acum
rolu-
rile
s'au
schimbat,
intrucit
catolicismul
pare
a
se
fi
pus
in
ser-
viciul
scopurilor
de
restaurare
a
Ungariei
vechi'
Dovada
ne-a
fost
dati
in mod
oficial
cu
prilejul
inau{urdrii
monumentelor iredentiste
din
Budapesta
(Februaie l92l),
cdnd
episcopul
romano-catolic
$tefan
Zadravel
a vorbit
in
termeni
foarte
violenti despre
,,cuptorul
urei
9i
al rdzbunirei",
impodo-
tlRoll.rMA
c()NlllstoNAt.I
A
Ro,l.tr{r.rrlr
bind
drapelul
un(urcsc,
in
nunrclc calolicismului,
cu o
llamurd
care
purta
aceast;i
inscriplic
elocvent5;
Pro inte(ro
regno
Ma-
riano-Catolici
re(ni
Moriani.
Acelag episcop
a
fdcut la
confre-
sul
catolicilor
linut
la
Budapesta
simultan
cu
incoronarea
rege-
lui
Ferdinand la
Alba-Iulia, urmitoarele
declaraliuni
conclu-
dente:
Catolicismul
este sinfura
putere
motrice
a inte(ritdlii
un-
gare. Dovada
aceasta
o
lurnizeazd Statele
succesorale
care lac
totul,
pentru
a
putea
si
aprecieze religia
catolicd.,
Cdta
vreme
Slovacii
qi
Rutenii
sunt catolici, Statul
cehoslovac
nu va
putea
dormi
linigtit.
Chiar
daci nu
gtiu
vorbi
ungluregte,
cAti vreme
sunt
catolici,
ei
trebue
considerali
ca
Unguri
9i
sunt stdlpi ai
in'
tegritdlii
ungare".
Catolicisrnul
unSar sti
neclintit pe baza
regalitifii
zise,,apo-
stolice", Coincidenfa acestor
declaraliuni
cu atitudinea
episcopa-
tului
catolic
de
ambele
rituri
fafi
de
actul
solemn
al
incoronirii
dela
15
Octomvrie
1922,
arati
ci
demonstralia
catolicd
dela
Alba-Iulia n'a
fost o simpld
intdmplare,
ci doar
o verigi
dintr'o
vastd inldn{uire
de
ac{iuni
subversive.
De
aci
re:.rt]ld,
ci
minoritatea
confesionalS,
care
va da'mai
mult
de
lucru
gi
va
reclama
cea
mai atenti
priveghere
a
or{a-
nelor
de
Stat,
va
fi
cea ocrotiti
de
puternicul organism
al
bise-
ricii catolice-apusene,
indeosebi
acea'nuan{i
etnici
a
credincio-
gilor
acestei
biserici,
care
s'a
obicinuit din
vechime
a confunda
catolicismul
cu
maghiarismul'
Dar nu
numai
din
cauza
situaliei
sale
internafionale,
ci
9i
in ordine cronologica
revine
acestei
minoritali
confesionale
in-
t6ielateo.,
intru
cit adeplii
ei
au
Iost
cei
dintai
minoritari,
cari
cu
aiutorul reSilor
unsari
9i
cu
al
papilor au
reugit
sd spar5li
massa
compactd
a
autohtonilor,
icuindu-se
in
rindurile
populatiei
de
bagtind
din
Transilvania,
de unde
s'au strecurat
cu timpul
edleva
pdlcuri
rislefe
gi
in Risdritul
Carpalilor
(Ciangiii)
'
Este
insi
un
fenomen
istoric
cu desivArqire
caracteristic
pentru
aceste
permanente
tendin{e
de expansiufie
ungsro'cato'
/icd
faptul
c6,
degi
ele
au
fost
promovate
cu
neosteniti
rivni
din
131
rB0
7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946
4/236
732
r. LUPA$
partea
pontificilor
romani
gi
susfinute
veacuri
dearandul
cu
sa-
crificii
considerabile
de
cdtre
re{ii
,,apostolici,,
ai
Undariei,
n,au
putut
prinde
rddd.cini-trainice
in
sufletul
poporului
bdgtinag,
Ca_
tolicismul,
neputind
face
cuceriri
_ui
irlportante
printre
Ro_
mdni,
a
rdmas
totdeauna
o
minoritate
in
cuprinsul
Transilvaniei,
cu
toate
cd
se bucura
de
drepturile
religiei
dorninante
gi
de
toate
privilegiile
formidabile,
pe cari
Statul
ungar
intele6iea
sd
le
in-
grdmddeascd
asupra
conducitorilo.
biseri"ii
sale
oficiale.
Cre_
dinciogii
bisericei
nu
s'au
putut
recruta
dintre
fiii
poporurui
ro-
mArr,
care
a
format
totdeauna
majoritatea
covArsitoare
a popu_
lafiei
transilvane,
ci
numai
dintre
diferitele
elemente
de
alt
neam,
colonizate
aici
succesiv
in
cursul
veacurilor,
dintre
Ger_
mani,
Secui,
Maghiari
gi
_
t6.rziu
de
tot
_
cdfiva
Armeni.
Un
istoric
maghiar
al
Transilvaniei,
Ladislau
K6veri,
cerce_
tdnd
cauzele
care
au
impiedecat
deplina
uni{icare
a Transilva_
niei
cu
ungaria,
le
afla
de
o
parte
in
lipsa
tarentului
constructiv
unificator
al
rasei
maghiare,
de
alta
in
addncile
contraste
istori-
ce,
cari
au
lirgit
prEpastia
intre
Ungaria magna{ilor
latifundiari
gi
Transilvania
micilor
proprietari,
intre
ungaria
catolici,
orien-
tatd
religios
gi
politic
spre
Apus,
gi
intre
Transilvania
aparfini_
toare
sferei
de
influenle
religioase
rdsdritene
gi
".,
pop.riuliu
totdeauna
prevalent
ortodoxi,
Cat
de
numeroasi
era
aceastd.
populalie
striveche
gi
c6t
de
puternicd
influenfa,
pe
care
putea
si
o exercite
asupra
noilor
elemente
de
coloniza{iune
gi penefafiune
catolicd,
rezultd.
gi
din
cuprinsul
scrisorii,
adresate
tu
IZO+
de
cdtre
papa
Inocenliu
III
regelui
ungar
Emeric,
ciruia
ii
fd.cea
un
fel
de
mustrare
ci
are
la
SimiEium
(Somogyv6r)
numai
o
mdnd.stire
pentru
cilu-
firi
latini,
dar multe
pentrs cdlugdri
grecit).
Iar
cu 30 de
ani
mai
td,r1iu,
la
1234, papa
Grigorie
IX
se
ieluia
cdtre
regele
Un_
gariei,
Bela
IV,
ci Ungurii
si Teutonii
din
episcopatul
catolic
al
PRoBLEMA
coNFEStoNALA
A
RoMANTET
Cumanilor
s'au
fdcut
un pcpor
cu
Romlnii
-
populus
unus
Iacti
cum
Valachist)
-
gi
dispre{uind
pe
episcopul
catolic,
au
inceput
a
primi
sfintele
taine
dela
nigte
episcopi
grecegti,
dupd
obiceiui
RomAnilor,
IatI
deci cum
intr'o
or{anizare
bisericeascd,
creatd
de
papa
gi
ocrotiti
de
reSele
un$ar,
viafa
intimi
religioasd.
a cre-
dinciogilor
nu se
orienta
dupi preceptele
oficiale,
ci dupi
nece-
sitdfile
locale,
dupi
obiceiul
pdm6.ntului,
stAnd
sub
influenfa
covArgitoare
a
elementelor
bdgtinage,
cari
erau
aga
de nunle-
roase,
incdt puteau
desconfesianaliza,
ldrd"
nici
o
propagandi
organizat{,
anume
in
acest scop,
pe
oaspefii
sosifi
de
curAnd
in
regiunile
carpatice.
Avem
deci o
dovadi clari in
sprijinul distincfiei
fdcute
la
inceput
intre or6lanizarea
bisericeasc5. exterioard.
9i
intre
confe-
siunea
religioasd intimi
a
vielii populare.
Tot
aga
de
doveditor
este
gi
cazul Secuilor,
despre
cari
aminteste Petru Maior
in
Isto-
ria sa
bisericeasci
(p,
69)
spunind
cd;degi erau
uniti
cu biserica
Romei,
aparfineau
de
fapt bisericii
5lrecegti,
intrucAt gi
in
veacul
al
XVII-lea
lineau
posturile
dupi
datina
Risd.ritului
gi aveau
preoli
insurali
ca
gi
cei
risdriteni.
Pufin
sprijin a putut
6i5si
catolicismul
olicial transilvan gi
in preofii
Sagilor, colonizali
aci gi inzestrafi
cu
importante
privi-
legii
de
cdtre re{ele
un6lar Andr ei
II
(1224).
Intre ei
gi intre
episcopul
catolic
din Alba-Iulia conflictele erau aproape perma-
nente.
Jurisdiclia
acestuia nici nu s'a
putut extinde efectiv
gi
durabil
asupra
SaEilor,
cari au
reugit
curAnd sd
cdgtige
dreptul
de
a-gi
alege
ei
ingigi preofii dupi
buna
lor chibzuiala plStind
acestora
dijmele,
pe cari
le
pretindea
episcopul,
Au
luptat
gi
pentru
dobdr:direa
dreptului de a-9i avea la
Sibiiu un
episcopat
al
lor,
Regele
Andrei
II
i-a
incurajat
in
aceasti
luptd,
care
a
ri.mas
totuq
fdri rezultatul
do'rit
din
cauzd
ci
papa
a
finut
seami
de
protestul
episcopului din Alba-Iulia,
care
spunea ci
prin
in-
r)
,,Urkundenbuch
zur Geschichte der
Deutschen
in
Siebenbiirgen", Si-
biu
1892,
vol.
I,
p.
60.
t33
.:,
,i
:_:
,t
-i
rl
I
:l
:
1)
,,licet
unum
sit
ibi
Latinorum
coenobium,
quum
tamen
ibidem
sunl
multa
Graecorum"
Katona,
Historia
criticd
reEum
liunpariae
stirpi" Arpi__
dianae,
Posonii
et
Cassoviae
t,
IV.
1?g1,
p,
ZSi_1.
7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946
5/236
il
I
t34
r. LUPA$
r)
Fr, Teutsch,
Geschichte
der
euangelischen
Kirche
in
Siebenbiirgen,
vol. I,
p.
89.
PROtsLEMA
CONFESIONALA
A
ROMANIEI
In
acte emanate
din cancelaria
papali
apare
adeseori
mu-
strarea
adresati
episcopilor, cd
sunt
prea
zelogi
intru
incasarea
dijmelor
gi din
aceastd. carzd,
,,gismaticii"
se feresc
a
spori nu-
mdrul
credincioqilor
bisericii
catolice.
In Transilvania
licomia
episcopului Gheor{he
Lepeg
pentru
incasarea
for{ati
a dijmelor, cu
cari ii rimiseserri
datori
unii
dintre
credinciosi,
iar al{ii
cari
nu voiau
si
gtie de
jurisdic}ia
lui
reflrzau a le
pleti,
a
fost
una
dintre cauzele sAngeroasei
migciri
lirdniste
dela
1437,
in
care
iobagii
romani
igi
infrilir5
necazlr'
rile cu
iobafii
unguri ficAnd
impreund.
o
incercare
neizb.olitd
de
a-gi
ugura
iuful.
IJrmarea
a fost injghebarea
unirii
celor
trei
na{iuni
privilegiate
(unio
trio
nationum)
,
care
a
servit
ca
temelie
artificiali
a constituliei
feudale
transilvane
p6.ni
la
1848'
Dorinla
dupd
o
schimbare a
Lucrurilor, dupd
o intremare
9i
inviorare sufleteasci
era
{enerald.
in timpul
cAnd modestul
cd-
luSir
au$ustin,
Martin
Luther, avu
ihdrdsneala
s5 bati.
cu
cio-
canul
cele
95
de
teze ale
sale
pe
uga
bisericii din
Wittenberg'
fecand
si
se
cutremure
gi
si
se
resimtd
mai tdrziu
de
acele
lo-
vituri de
ciocan
viala sufleteascd a
tuturor
neamuriior
civ:ilizate'
Grafie contactului
permanent, pe
care,l-au
gtiut
cultiva
Saqii
transilvani
cu
consangenii lor din Germania,
scrierile
lui
Luther
se
risp6ndiseri
curAnd in
Transilvania.
Astfel
pe
la
l52l circula
in
Sibiiu
cartea
lui Luther despre libertatea
crerlineascd
(De
l.ibertate
christiana), precum gi
versuri adhoc,
scrise cu
vidit
as'
cutis
antipapistl).
Doi
preoli,
originari
din
Silezia,
Ambrosie
9i
Gheorghe'
r)
Cf. Friedrich
Teutsch,
Kirche
und
Schule
der
Siebenbiirger
Sccfisen
in
Vergangenheit
und
Gegenwart.
Sibiu,
1923,
p.
36:
,,Du
pdpstliche Sekte
mit
t6richtem
Leben
Besinn
dich und
6ndre
dein
siindiges Streben
l(eh
dir, du Oberster, voll Simonie,
Die heilige
Schrift
willst du lesen
nie,
Statt
Hirte
zu sein, der die
Herde
fiihrt,
Nimmst
du dir
'Wolle,
die dir
nicht
Sebiihrt"
...
136
fiinfarea
unui
nou
episcopat
catolic
ar
scidea
enormnumirul
-_
gi
altcum
disparent
-
al
credinciogilor
sii.
Spre
a
putea
sd
rimdnii
scutifi
de
apdsdtoarea
jurisdic{ie
a
episcopului
catolic
transilvan,
care
umbla
in
vizitalii
canonice
insofit
de
cdte
70
de
care,
Sagii
,,pruden{i
gi
circumspecfi,,
au
reugit
a
se
constitui
in
aga
numitele
comune
bisericegti
,,exempte,,
(scutite), stdnd
in
raport de
at'rnare
directi
cu
arhiepiscopul
din
Strigoniu,
care
era
aga
departe
incAt
nu putea
sd-i
stpere
nici
cu
vizitaliile
sale
canonice,
nici
cu
un
control
prea
sever
si
apropiat
al
gospoddriei
lor
bisericegti.
Aceasti
imprejurare
re-a
creat posibilitatea
de
a-gi
intocmi
de
timpuriu
o
viali
bisericeasci.
aproape
autonomi,
in{riiindu-se
de
mfioacele
materiale
nece_
sare,
spre
a
pune
traiul
preofilor
lor
la
adipost
de griiile
ma_
teriale,
ca
s6
se poatd.
indeletnici
cu
studiarea
problemelor
de
ordin
sufletesc-cultural.
De
aceea se
6lisiau
Ia
Sagi
incd.
inainte
de
epoca
reformafiunii
numerogi
preoli
absolven{i
ai
diferitelor
universitdfi
din
Germania.
Tot
din acel
timp
dateazd
bisericile
lor
intdrite
ca
nigte
cetd.lui
capabile
sd.
apere
intre
zidurile
bi-
tr6.ne,
viafa
gi
avutul
credinciogilor,
iar
casele
gi
curfile
lor
pa_
rohiale
(Pfarrerhof)
au reugit
si implineascd.
in
viala
poporului
sd.sesc
un important
rol
educativ,
protopopii
lor
_
,,decanii,,
_
indeosebi
cel
din
Sibiu
gi
cel
din
Bragov,
erau
ca
nigte
vledicil)
umbland
in
trdsuri
cu
cate
6 cai gi
avand
cer
dintdi
un
numdr
de 26
capelani.
II I,
Inainte
de a
vorbi
despre
a
doua
minoritate
confesionald,
in
ordine
cronologicd,
despre
minoritqtea
euanghelicd-rurerand,
trebue
a
se gti
ci
impreiurdrile,
cari au
contribuit
la
zdrun-
cinarea
autoritdfii
bisericegti
in
Apus;
ldcomia,
tru{ia
gi
deca-
denfa
morali
a
clerului
catolic
-
n'au lipsit
a-qi
produce
destul
de
repede
inevitabilele
efecte
9i
in
cuprinsul
Transilvaniei.
a.
1
I
il
I
l
i
7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946
6/236
136
I. LUPA$
I'IIoBI-IJMA
CONFESIONALA
A
ROMANIEI 137
lar
cdrrd
episcopii
catolici
au
cerut
pedepsirea
predicatoru-
lui
luteran
Szinl.ai,
Z|polya
s'a
impotrivit
spun6.nd
ci
nu-l poate
pedcpsi
pentru
motivul
ci se
cuminecd
,,sub
utraque
specie,'.
deoarece
in cazul
acesta
ar
trebui
sd
aplice
pedeapsd
egald
tu-
turor
celor
de
leSe
greceasci,
deci
tuturor
Romdnilor,
cari
obici-
nuiseri
a se
cumineca
din timpuri
indepdrtate
in
acelag fel,
Luptele politice
pasionate, ce s'au
deslenluit
intre
aderen{ii lui
ZApolya
gi
ai
lui Ferdinand,
au
impiedecat
9i
pe
unul gi
pe
altul
a
lua
vre-o
md.surd
prea
severi
contra
Luteranilor,
de
teami
sd
nu-qi
piardi
partizanii.
La
1542 murind
episcopul
catolic din Transilvania
Ioan
Sta-
tileus,
scaunul
rimase
vacant timp de ll ani.
Aceasti vacanld
pd{ubitoare
pentru
interesele
catolicismului,
fu
deosebit
de
prielnicd
pentru
rispdnditorii
invSldturilor luterane
intre
Sagii
transilvani
gi
intre Unguri.
Intre
cei
dintAiu
sufletul
miEcirii era
preotul
bragovean
Ioan
Honterus,
iar
iBtre
cei din urmi preotul
din Clui
Gaspar
Heltai
gi Francisc David, fost
director
al
liceu-
lui
sdsesc
din
Bistrila.
Acegti
doi din
urmi
trecur
d
ma.'r
tAiziu
la
calvinism
gi
unitarism,
iar Saqii,
mai
conservativi din
'fire,
au rimas
luterani
potrivit cu
hotdrdrea
Universitdlii sisegti
dela
sfdrgitul
anului
1544,
prin
care li-se
impunea
tuturor
Sagilor
pri-
mirea
luteranismului.
Interesele
de
solidaritate
nafionali
gi
sim-
lul
lor
de disciplin5,
in
toate imprejuririle,
i-au determinat
9i
atunci
si respecteze
intocmai
cuvdntul
de
indrumare al
condu-
citorilor,
In
adunarea
finuti
la
Mediag
in
1545,
SaEii
au decis
or$a-
nizarea
bisericeasci
uniformd. sub
conducerea
unui
superinten-
dent,
pe
care-l
aleserd,
rnai
ldrziu in
persoana
lui Paul
'Wiener'
iar
dupi
moartea
acestuia
in
a
lui
Matia Hebler,
care
lupti
cu
tezultat
pentru solidaritatea luterani
a SaEilor
9i
pentru apd-
rarea
lor
fafd
de
tendintele propagandei
calvine.
El
simlia
cd
unitatea nalionald
a SaEilor
ar
putea
fi
periclitati,
daci
ar
reuqi
sd
faci gi calvinismul cuceriri intre
ei,
Meritul
lui
pentru con-
solidarea-bisericii
evan{helice-sisegti
a
fost apreciat
din
partea
propoviduiau
aci
rere
Sas'or,
ru.",,"oJl_o'ffiJ:::':
;:if
[::'."I::'j
":.T:
erventia
regelui
ungar
Ludovic
II,
s,a
dat
ordin
(1525)
si
fie
arse
cdr{ile
lui
Lut,er,
iar
cei
ce
le
cumpdri
gi
re
citesc,
sd
fie
pedepsifi
cu
confiscarea
avertlar
("ub
po.na
confiscationis
om-
nium
bonorum).
Dar
in
domeniul
irrrorrd.bit
al
viefii
."ff"t"fii
astfel
de
ameninfiri
nu
au
nici
un rost,
intruc6.t
sau
rdman
firi
efect,
sau produc
tocmai
rezultatul
contrar
celui
intenfionat.
Cu
un
an
mai
t6.rziu
Dieta
ungard.
dela
Rrikos
a
procedat
gi
mai
vio_
lent,
hotirdnd
si
fie
stdrpili
toti
Lutheranii
din
cuprinsul
Un_
6lariei,
sau
si
fie pringi
ori
unde
s,ar
gisi
9i
argi pe
rug
(libere
capiantur
et
comburrantur),
Aceasti
misuri
drasticd.
poate
fi
consideratd
gi
ca
un
rezultat
al
presiunii
politice,
de care
era
pd'trunsi
majoritatea
partidului
nafional
de
sub
conducerea
lui
flerbiiczy
;i
Zilpolya
iaf6
de
anturajul
in
mare
parte
5lerman
al
curfii
resale.
Insag
regina
Maria,
solia
lui
Ludovic
II,
inclina
spre
noua
direclie
religioasi,
dupi.
cum
rezultd.
din
o
scrisoare
(1527j
a
fratelui
sd.u,
Ferdinand,
care
o
mustra
pentru
cd.
a
pri_
mit
Psalmii
dedicafi
ei
de
Luther,
pedeapsa
stragnicd.,
prevd.zuld
in
deciziunea
dietei
dela
R6kos
nu
putea
fi
insi
aplicati,
fiindci
in
curAnd
se
nipustise
asupra
Ungariei
alti pedeapsi
gi
mai
straqnicS:
dezastrul
dela
Mohdcs
(1526)
gi
desbinarea
lirii
in
doui
partide,
cari
se
combdteau
cu
inver;unare:
partidul
nafio_
nal
al
lui
Ioan
Zilpolya
Ei
partidul
filogermary:atolic
al
lui
Fer_
dinand
Habsburgul.
In
v6.rtejul
acestei
lupteTuteranismur
inter-
venia
ca un
factor
pre{d.titor
al independenfei
nalionale,
in
frunte
cu
un rege
nafional
in persoana
lui
Ioan
Z6polya,
cdti
vreme
ca_
tolicismul
rdminea
ca
expresiunea
credinfii
gi
supunerii
stator-
nice
fafd.
de Habsburgi,
cari dobAndiri un drept ereditar
la
tro_
nul
ungariei,
prin
faimoasele
lor
legituri
matrimoniale
dinastice
(Ielix
Austria,
nubelJ.
De
ochii
lumii
publici
gi
Ioan
Zepolya
opreligte
contra
Lute_
ranilor,
in
realitate
nu
ia insd
nici
o
mdsurd
pentru
st'vilirea
curentului
de
reformi
religioasd..
De
aceea qi
ajun6ie
in
conflict
cu
papa
Clement
VII,
care-l
excomunici,
7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946
7/236
I lln
c()ntenrl)or&rilor
stii,
cari
pulut
prindc
rtidicini
in
(llcblcr)r).
t. t.l,t'Aii
sl)uneall
ci
Martin
(Luther)
n'ar
fi
'fransilvania,
dacd
n'ar
fi
venif
Matia
Sinodul
din
1572
a
primit
confesiunea
au5lsbur{ici_luterani,
iar
$tefan
Bathori
a
confirmat
valabilitatea
ei
exclusivd.
in
bise-
rica
Sagilor
transilvani.
or'ganizarea
bisericii
luterane
siseqti
9i
maghiare
fu
ajutatd
gi de
imprejurarea,
cd.
dieta
transilvand.
din
Sebegul
sisesc
a decis la
1556 secularizarea
averilor
gi
venituri-
lor episcopiei
catolice
administrate
atunci de episcopul
din
Vesz-
pr6m,
Pavel
Bornemissa,
Acesta
a
pirdsit
Transilvania,
episco-
pia
catolicE
rdmdndnd
vdduviti,
iar
in
veacul
XVII
sub
con.
ducerea
unui
vicar,
In
Senere,
or{anizarea
Transilvaniei
ca
prin.
cipat
neatArndtor
de
Regatul
ungar
fu
pufin
prielnicd
tendinfe-
lor
de
expansiune
catolici.
In
timpul.
dinastiei
catolice
a
Batho-
regfilor,
cu
toate
ci
reugird
lezuilii
a
se
strecura
gi
in
Transil-
vania,
in
dietele
ei
elementele
protestante
fiind
in
preponde-
ren{i,
luari
adeseori
dispozilii
contra
Iezuifilor
gi
in
pagyuba
ca-
tolicismului.
Problema religioasi.
era
permanent
la
ordinea
zilei
in
des-
baterile
dietelor
transilvane,
cari au
dat
uneori
dovadd,
cel pu-
fin
in
principiu,
de mai
multd.
toleran{d.
decAt
cele
din
Ungaria,
Astfel s'a
decis
Ia Turda
{1557)
sd urmeze
tot insul
credinfa
ca-
re-i
place
cu ceremoniile
noud
sau
vechi
,
,,
dar idrd
a
supira
pe
nimeni
(Citra
tamen
injuriam
quorum
libelzl, Iar
cu
un
an
mai tdrziu
s'a
precizat,
ci oricine
este
in drept sd. mdrturiseascd
fie
credinfa papisti
fie
pe
cea luterani
[q"ilibet
eam,
quam
vellet
papisticam
videlicet
aut
lutheranam
relilorr"rn
profit.r"-
tur:r),
Erau
deci,
la
aceasti
dati,
doui
confesiuni
minoritare
ad-
mise
in
mod oficial
prin
legi
votate
in
dieta Transilvaniei:
con-
fesiunea
catolici
si cea
evanfhelicd-luterani,
r)
H.
Toatsch,
Die
Honteruspresse
in 400 Jahren. Braqov
1933,
p.
30:
,,Martinus
w{re
in Siebenbiir{en nicht bestanden,
wenn
nicht lvlatthias
ge-
kommen
wdre",
2)
Monumenta Comitialia Regni
Transiluaniae,
rol, II, p.
?8,
tl
lbidem,
p.
93.
PRoBLEMA CONFESToNALA A
RoMlNtEt
A
treia
confesiune minoritarS, caluinismul,
a
pdtruns
ceva
mai anevoie
in
Transilvania
din
carza
direcliei
sale
democratice
radicale,
care in organizarea
bisericeasci
nu
admitea
privile{ii
pentru
cei
din
pdturile
sociale
superioare,
ci tindea
si
facd
din
liecare credincios
un
membru
conEtient de
drepturile
sale
in
si-
nul
societiiii
creEtine.
Totug, dupd
ce
se
resPandi
9i
in
Transil-
vania
cartea
lui Ioan
Calvin
,,Institutio
religionis
christianae"
(1536),
ea fu
primitd
cu
entuziasm
dn
partea
inultor
predicatori,
socotind-o drept cea
mai
bund carte
duPi
Sf' Scripturd.
Cu
toate
ci
intr'un sinod din Sibiu
(1552)
fu condamnatl
invi{dtura
cal-
vin5, ea nu a mai
putut
fi
impiedecatd
a
se
risPandi
printre
Un-
guri
9i
Secui,
propovdduind-o
ca
Pe
o religie
specific
unfureascd
(magyar
vallas)
predicatorii K6lmrincsehi,
S6nta
9i
D6vai
Bir6
Metyiis,
cdrora
s'au
alSturat
in cur6nd
GAgpar
Heltai
9i
Francisc
D6vid. Dupd
indelungate
gi
aprinse
disculii
intre
luterani
9i
cal'
vini,
neput6ndu-se
obline
proiectata
lor
unificare
sau aproPiere'
dieta
transilvani
dela Turda
(4
Iunie
1564)
recunoagte
in
mod
legal
gi
conlesiunea refcrmatd-caluind,
in
fruntea
clreia
aiun-
sese insugi
Francisc
D6vid, dAnd
locuitorilor
voie
si-gi
urmeze
glasul
conqtiinlei
qi, c6Lnd nu
vor fi
muilumili
cu
predica
vre-unui
preot
al
lor,
si-l
poati
inldtura
9i
inlocui
cu altul'
Aceasti
ho-
tirire
favorabila
calvinismului
e
a
se
atribui
imprejuririi,
cd
principele
Ioan Sigismund
aiunsese
dupd
rnoartea
mamei
sale
Isabella
(t
1559)
sub influenla
sfetnicilor
sii,
cari
aveau
toti
pronun{ate
simpatii chiar
pentru
cele
mai
radicale
curente
de
reformd
religioasd,
cum
era
medicul
sdu
Gheorghe
Blandrata
(unitar)
,
cum
era
Rominul Mihail Csiky,
prieten
ai
luteranilor
(,,Mihail
Valahul"
il
numeqte
colonelul
italian
Gromo'
care-i
atribue
rolul de
uice-rege
aI
Transiluaniei),
crtm
era
Heltai'
D6-
vid
qi
RomAnul
calvin
Gaqpar
Bechegi,
care
se
ridicase
prin
pro-
prie
vrednicie
la inaltd
situalie
politice
9i
culturali'
aspirdnd
chiar
la
tronul
Principatului
transilvan'
Pentru
toleranfa
reli-
7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946
8/236
140
r.
LUpAs
giioasd'
care
plutea
atunci
in
atmosfera
viefii
pubrice
transilvane,
e
semnificativi
hotdrirea
dietei
din
Sighigoara
[2]_26
lunie
1564)
dispunAnd,
in
scop
de
a
inldtura
,"u
""1
pufin
de
a
potoli
certele
confesionale
din
Caransebeg,
ca
in
aceeasi
bisericd
sri.-gi
lini
serviciile
divine
qi catolicii
gi
protestanfii,
unii
intr,o
zi,
cei_
lalfi
in
ziua
urrndtoare
{,,ut
uno
die Romanae
religionis,
altero
vero
die
Euangelii
professores
in
eodem
templo
verbum
Dei
au_
dire
et
oflicia
diuina
Dupirecunoau":::t:;:;':':::,:,::::,,,0"r ,ni rl"''1,'o*"
miile
intre
aderenlii
acestuia
gi
intre
ai luteranismului
luard.
proportii
invergunate.
De
aceste
impreiurdri
a profitat
direclia
unitard
sau
antitrinifard,
reugind
si
cucereasci
un
numdr
in_
semnat
dintre
locuitorii
Transilvaniei.
IV,
Urzitorul
antitrinitarismului,
vestitul
medic
spaniol
din
Aragonia,
Mihail
Servet,
a
plitit
cu
viafa
credinfele
sale
potriv_
nice
Trinitifii
gi
originii
divine
a
lui
christos.
In
scrierile
sale
,,De
trinitatis
erroribus"
gi
,,Restitutio
christianismi..,
stiruind
a
dovedi
ci
existd
un
singur
Dumnezeu,
unic
in
liinte
gi
in
per-
soani,
ajunsese
in
conflict
gi cu
biserica
romano-catolicd.
si
cu
confesiunile
protestante.
Din
Franla
nevoit
a se
refu{ia
Ia
Ge_
neva,
aci
fu ars
pe
ruf
{1553).
principiile
lui
le-au propovd.duit
mai
tdrziu
doi
frafi,
Faustus
gi
Lelius
Socinus.
De
aceea
unita_
rismul
poartd.
gi
numele
de
socinianism,
In
Transilvania
incepuse
a-l propa.6la
medicul
Francisc
Stan_
caro
din
Mantua,
care
fusese
alungat
din ltalia,
polonia,
Ger_
mania
tocmai
din
cauza
credinfelor
sale.
Ajuns
la
Cluj,
invd_
fitura
lui
fu combdtuti
de
Francisc
D6vid,
care
o
numea
,,inle_
lepciune
nebuni
gi
silbdticit
d", Id.rE,
sd.
prevadi
ci mai
ldrzirl
el
insugi
o
va propovidui
gi
va indura
temnild.
pentru
ea.
Dupice
Stancaro
pird.si
Transirvania
frrr
mari
tezultate,
t,kotrr.rM^ c()NHlstoNAt-I A ROMANIEI
14t
unitarismul
ili
Eisi
un alt sprijinitor
chiar la
curtea
principelui
Ioan
Sigismund,
in
persoana medicului
italian
Gheorghe
Blan-
dtata care,
dupice discutase in Geneva cu
Servet,
a
putut
scdpa
de
soarta acestuia
numai refugiindu-se
in
Polonia,
iar
mai
tAr-
ziu
in
Transilvania.
El
reugi
curAnd sd
cdgtige
9i
pe
Francisc
David gi
pe
insug
Ioan
Sigisrrund de
partea
sa,
Biserica
Sagilor
din
Cluj fu luati.
cu
puterea
gi
dati
in stipAnirea
Ma$hiarilor
unitari.
Dupi
o
strdlucitd
cuvdntare
in
piafa Clujului,
Francisc
D6vid
fu ridicat
pe umeri de mulfimea
insuflelitd 9i
dus
cu
triumf in
aceastd biserici
impundtoare
.
Certele
9i
polemiile
de
ordin
confsional nu
se
mai
limitau
la
amvon,
la
cate'
dri
gi la
cartea
tipdritd,
ci
in piafa,
in
stradi,
pretutindeni
se
discuta
gi
se tilmdcia cuvintul
Scripturii.
In
astfel
de
impreiu-
rdri
insugi
consiliul oragului
Cluj
se vdzu
nevoil
a
interveni
sd
mai
potoleasci disculiile hotdrind
ci cine
nu-gi
va
putea
dovedi
pdrerile
cu arSlumente din
SL Scriptugi,
si fie
desbrdcat
in c6'
mage,
bitut
cu
verSi
gi alungiat
din orag,
Intoleranla
incepe
si
se manifeste
tot
mai
mult
fald
dg'ca-
tolici,
ca
gi
lald
de ortodocgir pe
cari
dieta
ii
amerlinla
cu expul-
zarea
din
lard'
(1566),
daci nu
vor
primi cuvdntul
lui
Dumnezeu'
curat
Ei
fdri nici
un
adaos
de tradilie
Ei
datini
omenegti'
InsuEi
Principele
inci
nu se
declarase
filig
pentru
unitarism'
fiind
in
tra-
tative
matrimoniale
cu
o sord
a impiratului
Maximilian
9i
gtiind
cd Habsburgii
catolici
cu
llreu
se
vor
hotdri
sd
incheie
le$dturi
familiare
cu
unitarii,
pe
cari
ii
socoteau
dtepl
etelici'
Totuqi
dieta din
Turda
aduce
la 1568
o
hotdrire,
care
pttea
deveni
fa-
vorabilS
pentru
rispAndirea
noii
direclii,
intru
cAt
spunea
car
fiind
credin
a
darul
lui Dumnezeu,
sI
nu iie
nimeni
persecutat
pentru
religia
gi
invildtura
sa.
Iar
dupd
eguarea
pomenitelor tratative matrimoniale'
deqi
la
1570
se
decisese
a
nu
se
mai admite
nici
o
innoire
religioasi'
totug
dieta
linuti
in anul
urmdtor
la
Targul
Mur5gului
hotiri
sd
lie predicat
cuudntul
lui Dumnezeu
in
toatd
libertatea
pretu'
tindeni, pentru
confesiunea
sa nimeni
si
nu lie
alacat'
nici
pre-
t)
Ibidem,
p.
224.
7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946
9/236
llc
l,
I
lrt'AF
clicat
7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946
10/236
Aceastd
situafie
6lrea
pentru
tofi
cei
ce
nu
voiau
sd
treacd
a
biserica apuseanS-catolicS
a
diinuit
parra
i'
zitere
rutiosif
II.
a
18
Mai
1770,
cu
prilejul
,r""i.dldt;;;,
Iosil
a
primit
in
au-
ien :i
Ia
Debrelin
pe
superintendentul
Samuil
Szildgyi,
care
imp
de
5
sferturi
de
ord
i-a
aritat
cdte
suferinfi
au
indurat
pro,
estanfii'
Lb
sfarqitul
audien{ei,
r".ir
i-"
-angdiat
cu
urmdtoa_
rele
cuvinte:
,,Sunt
mari
doleanlele
Domniilor
voastre,
dar
acum
nu
le
pot
inci
t6m5dui.
Va
veni
timpul,
cand
le
voi
td.mddui,
fiindcd
suntefi
pe
nedrept
prigonifi.'Mai
r5bdafi,
cici
ve{i
fi
irtaqi
mdngiierii,,r).
Aceastd.
promisiune
gi_o
implini
Iosif
in_
dati
dupi
urcarea
scaunului
irrrfdrdt.r"
de
o
parte
pundnd,
prin
edictul
toleranfei,
stavili
ub.rr,rrilo"
isvorite
din
hiperzel
9i
fa_
natism catolic,
de
altd
parte anunfdnd
Ia
inceputul
anului
urmd._
tor
cd
cposlcsia
nu
mai
e
consid
eratd,
ca
o
crimd,
pentru
care
sd.
poati
fi
cineva
pedepsit
aga
de
greu
ca
mai
inainte:
cu
temnifd,
exil
gi
confiscarea
avefii2).
Veacul
al
XIX_lea
a fost
mai
scutit
incdtva
cle
frdmAntiri
confesionale;
totug
tendinfa
de
catolicizar:e
a
rdmas
una
din
ideile
fundamentale
ale
politicei
din
Viena
gi
Budapesta,
pAnd
la
sfArgitul
Monarhiei
dualiste.
Cdnd
aceasta
s,a
pribugit,
teri_
loriul
transilvan
a
adus
cu
sine
in
RomAnia
intreSiti
pe
l6nSd
rnilioanele
de
llorn6ni
rdmagi
sub
stipdnirea
aceloragi
tradilii
,
-
tt
,4.
Ki-ss
Istutin,
II.
J6zsef
6s
Sziltigyi
Sdmuel
superintendens
in
pro-
lcsltins
Szomle
diu
1915,
p,
35,
2)
Hoch
u. Bidermann,
Der
ijsterreichische
Slaatsrath
(1160_1848)
Eine
eschichtliche
S/udle.
Viena
1g79,
p.32?,
In
I"nourJ
1?g2
,,Kaisu Josef
das
imen
Aposto.siae
als
kainer
Ahniung
."1,,
;;;;;ilsend
erkldrt,
auch
alle
eshalb
Verhaftcten
auf
frcien
F.r"*
,i
""ir"r-i"i"r,L"
rrr,*".
144
r.
LUPAS
Iat
la
1769
li
s'a
i
cercetezeuniversita 'lnffi
"T::[:'
j*:::
:j::mariror
s]
mai
Saqi
trebuia
s,i-i
atino; ;-;;:..,"'i'
rnasura
care
in
deosebi
pe
Romanilor,
cari
nu
r".n^1-
i:o'u:ut'
Asupra
unitarilor
9l
"t'p"u
n
ipus
tit
rea
c|iunea
Jl:""
",1'
illli"1.;:r:;Jff;-;:11:;
i;:
;"t:tt"
armati,
intemnifdndu-i
9i
"hi.ruiidu-i
fdrd
nici
o
cru_
PROIILEMA
CONTjESIONAI.A
A
HoM,{ttrr,r
146
religioase,
pe
cari
le-a
cultivat
'eintrcrupt
lrl
restul
neamului
nostru,
ca
o
mogtenire
a
proccsului
istrlric
secrrlar,
urmitoarele
fra6lmente
confesionale:
330.000
cotolici,
Srupafi
sub
conducerea
unui
episcop,
in
16
protopopiate
farhidiaconate)
eu
246
parohii,
9i
2113
Iilii,
264
preofi,
89
profesori,
324
invdl|ttori,
31
invdfitoare,
7
licee,
9
gcoli
civile
de
fete,
189
gcoli
primare
9i
2
gcoli
normale
de
fete.
La
numdrul
acesta
se
mai
adaugd
fra$mentele
episcopiei
ca_
tolice
din
Satumare
gi
Oradea
Mare
cu
un
numd.r
redus
de
pa-
rohii,
precum
gi
episcopia
catolicd
a
Timisoarei,
plus
un
numdr-
disparent
de
credinciogi
ai bisericii
ur*.uro_"ato.lice,
trecufi
pe
la
sfdrgitul
veacului
at XVII-rea
din
Moldova
in
Transirvania
sub
conducerea
episcopului
lor
Minas,
convertit
mai
tarziu
la
cato-
licism.
230.000
Sagi
luterani,
grupafi
sub
conducerea
episcopului
din
Sibiu
in
10
districte
(decanate)
fotopopegti
cu
25O
parohii,
plus
25
diaspora
or{anizate
gi
60
neorganizate,
cu
243
predfi
gi
99
predicatori,
cu
80 profesori
la
5 licee,
2
gimnazii
inferioare,
o
gcoald reald.
gi
2
seminarii,
cu
19 gcoale
civile, cu
7&2
invEld_
tori
la
257
gcoale
primare.
422.A00
sullete
Maghiari
reformafi,
Srupafi
sub
conducerea
episcopului
din
Cluj
in
18
protopopiate,
cu
539
parohii
gi
54g
preofi,
cu
o
facultate
teolo{icd,
cu
7
licee,
cu 250
qcoale
confe_
sionale
primare,
cu284
invi{dtori;
la
acegtia
se
mai
adaugid
frag_
mentele
rd.mase
din
episcopia
Debrefinului,
fragmente
cari
s,au
constituit
intr'un
episcopat
deosebit
gi
in sfdrgit:
73.000
suflete
de Maghiari
unitari,
constituifi
intr,o
episco_
pie
cu
112
parohii
matere
9i
59
filii,
cu 104
preofi,
cu senrinar
teoloSic
in
Cluj,
crt2licee,
cu 34
scoale
primare
gi 39
invifritori
confesionali.
In afari
de
aceste
minoritdfi
confesionale
transil_
vane
organizate,
mai
sunt
de amintit
coreligionarii
lor
din
restrrl
RomAniei
intregite,
din
Moldova,
Bucovina
si
Basarabia,
precum
gi
cele
doud
direclii
de c,onfesiuni
mozaice:
tradi{ionaligtii
9i
sefardigtii,
Dar
considerAnd
cd. credinciogii
acestora
Iormeazd-
t0
7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946
11/236
;'lq
14$
elementul
ordgiinesc
flotantr),
Iipsit
de
rddicini
mai
adAnc
in_
fipte
prin
proces
secular
in
solul
strimosesc,
cum
se pot
ele con_
stata
la confesiunile
minoritare
ingirate
mai
sus,
std.ruim
in
convin{erea
cd. punctul
de
5lravitate
al
problernei
confesionale
pentru
Statul
romAn
intre{it
-
este
in
Transilvania
gi
ci
noro_
coasa
rezolvire
a
acestei
importante
probleme
a
lost
indicati
prin
hotdrirea Adund.rii nafionale
din Alba_Iulia, dela
I
Decem-
vrie
1918,
care
asiguri
confesiunilor
minoritare
egala
indreptd_
fire
gi
deplina
respectare
a libertdlii
lor
autonome.
In
punctul
acesta,
nafiunea
rom6.ni
a
fost
mai
5ieneroasd
decAt
conferinla
de
pace,
care
prin
tratatul
adifional
semnat
la
paris
in
9
Decem-
vrie
7919
acordase
numai
Secuilor
si
Sagilor
transiluani
aulono_
mie
religioasd,
intru
c6.t
articolul
11
al
acestui
tratat
spune
pre_
cis:
RomAnia
consimte
sd
acorde,
sub controlul
Statului
romAn,
comunitdtilor
Secuilor
gi
sogi/or
din
Transiruania
autonomie
ro,-
cal6
in
ce
priveste
chestiunile
religioase
gi
gcolare.
r.
t.Ul'n$
VI,
Din
cele
ardtate
pA.ni
aci rezultd.,
cd
o particularitate
esen-
liald,
a viefii publice
transilvane
a
fost
in
trecut,
dupi
cum
este
gi in
zilele
noastre, diuersitatea
conf
esionold.
Dae6
ea
a
prici_
nuit
adesea
desbinS.ri,
certe,
frdmAntdri
gi
persecufii
regretabile
pornite
tocmai
din
partea
minoritdfilor
permanent
privilegiate,
*
in
schimb
nu
se
poate
td{ddui
e{ectul
salutar
pe care
l-a pro_
dus, ficdnd
ca
mai
ales
in
cele
din
urmd. patru
veacuri,
aproape
in
toate
oragele
gi
salele
Transilvaniei
sd.
se
resimti
o
profundi
gi
statornicd
preocupare
de
problemele
vielii
sufletegti,
reli-
gioase,
rnorale qi
culturale,
Oricine
are
cuvenita
inlelegere
pentru
faptele
de
ordin
cul-
t)
In
uechiul
ReEat
ortodocpii
formau
91.5%
din totalul
locuitorilor,
nozaici
erau
4.5%,
catolici
2.5%,
protestanfi
O,4%,
mahomedani
O,Tt%, ar-
meni O,196,
lipoveni 0,3%,
cI. Biserica
ortodoxd gi
cultele
strdine
din
Re{a-
tul
Romdn
publ.
de
Administralia
Casei
Bisericii
Bucureqti
79{J4,
p.
CCXLIII.
i
:i
'l
ii
t
B
li
t
ft
*
,fr
PROBLEMA
CONFESIONALA
A
ROMANIEI
tural, cari
at
rezultat
pdni
acum
-
gi
ar
putea
fi sporite
in
vii-
tor
-
dirr
emulafiunea
nobild,
alimentati
mereu
de aceastd
di'
versitate
confesionald,
indeosebi pe
terenul
educafiei
populare,
va
privi
cu
respect
9i
cu admirafie
solidele agezdminte
religioase
qi culturale,
cari infdfigeazd.
tara
transilvand ca un
adevErat
caleidoscop,
reoglindind
in
propor{ii
reduse
aproape
toate
crt'
rentele
mari
de
viafi,
de
cugetare
Ei
simlire
religioasi, cari
au
IrimAntat
sufletul
omenirii
in cursul
istoriei
,universale
din
ul-
timele
patru veacuri.
Din
aceastd diversitate
confesionalS
poate rezulta un
bine
9i
pentru
confesiunea
maioritSlii covirgitoare
a
populaliei
din
RomAnia
intregitd,
izfonind
din
mentalitatea
conducitorilor
Sta-
tului
ideea
{regiti,
care i-a fdcut
si lunece
pe
povArnigul
unui
Ioarte
pdgubitor
indiferentism
fatd.
de
orice
problemi
relifioasA'
In
viitor
vor
trebui
si
acorde
o
impoqtan 5 gi
o aten[iunc
stator-
nici.
acestei probleme,
cdci dupi
cu*rrtul cateSoric al
nrinistru'
lui
de
culte
italian
Giovanni
Gentile
-
un Stai core
nu
se.'inla'
teseazd
de
religie,
nu
e Statt).
Interesdndu-se
de orSanizarea
gi
activitatea
bisericilor
nri'
noritare,
Statul romAn
va trehui
sd acordb cuvenita
solicitudinc
9i
propriei
sale
biserici,
pe care in
Constitufie
n'a
uitat
a
o
im-
podobi
cu
titlul de
,,dominanti",
fiind
contopitd
intreagd
ori[i-
nea,
desvoltarea
si fiinla Statului cu
tradifiile
pdstrate
aldt
de
viu
gi
puternic
in
sufletul
popular
ocrotit
dealungul
veacurilor
la
altarul
acestei
biserici
strdbune.
De
alti
parte, ingigi
condu-
cdtorii
gi
sluiitorii
acestei
biserici
ortodoxe
vo,r avea
prilei
sd
urmd.reascd.
cu
interes
religios activitatea
confesiunilor
minori-
tare,
putAnd
cule{e
din
ea
prefioase
indemnuri,
cum
s'a
int6m-
plat
aceasta
gi
in
trecut.
DacS
diferitele autoritdli
bisericeqti'
sub
apisarea
impreiuririlor
neprielnice
din
trecut, au
fost
ne-
voite
uneori
a pSgi in
fruntea acfiunilor
politice
ale
credincio;i-
lor,
acum
se ivesc
semne
ci.
su{letul
iuturor
inseleazd
d:upi'
aCe'
r)
Cf.
revista
Roma
din
Bucure$ti,
7924,
p. 3,
t
147
7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946
12/236
148
r,
LUnA$
vdrati
hrani
religioasd.
cu
prileiur
unei
conferinfe
a
carvinirorl
un6furi,
am
auzit.
pe
vestitul
predicator
Ravasz
Li.szlo,
episcop
in Budapesta,
condamn6.nd
in
termeni
categorici
caluinismul
po_
Iitic
de
paradd
(diszmagyar
kii.lvinizmus),
stdruind
asupra nece_
sitdfii
de
a
pdrdsi
aceasti
direcfiune
nesdndtoasi
gi
indrumand
pe
ascultdtori
spre
problemele
superioare
ale
adeviratei
reri-
giositdfi.
In
acelag sens
scria de
curAnd
noul
protopop
evanghelic_
luteran
al
Bragovului
dr.
Victor
Glondys,
cd.
oricdt
ar fi
de im-
portantS.
latura
nafionald.,
or{anizafia
giospodireasci
gi
admini-
strativS.
a bisericii
sale,
ea totusi
consumd
in
mod pd.gubitor
pen_
tru
interesele
sulletegti
ale poporului
prea
mult
din
enersiile.
preotilor,
cari
trebue
sd
addnceascd.
mai
mult
adevirata proble-
md
a
misiunii
lor
spirituale,
cd.ci
o
bisericd.
nu poate
ddinui
de-
cd.t
rd.mdndnd
pe
temelia
sa
religioasd.tJ.
Indati
ce
se
vor
aseza
pe
aceasti
singlurd.
temelie solidi
a
existenlei
lor,
confesiunile
minoritare
vor
{dsi
calea
apropierii
gi
colabordrii
armonice
atdt
cu conducd.torii
bisericei
ortodoxe"
cAt
gi
cu
ai
Statului,
in
cadrele
cdruia
vor
si
munceasci,
fdri
gdnduri
tezervale, pentru
proglresul
lor
religios
gi
cultural
care
se
subsumeazd
in
al
Statului
insug.
Odinioari
diversitatea conlesionald
a
Transilvaniei
era.
sirnbolizatd
printr'un
tablou
ale6ioric,
imprimat
pe
monete,
a
c6"
ror
efigie reprezenta
neamurile
acestei
5ri,
IormAnd cerc im-
prejurul
unui
altar
cu inscrip{iat
Concurrunt,
ut
Ilammam liber-
talis
alant,
Ceeace
exprimi
inscriplia
aceasta
n'a
avut semnifi-
cafie reald
in trecut
dec6t doar
timp de
cAfiva
ani
in
veacul
aL
t;
,,Vir
brauchen
eine
ganz
andere Vertielunp
des Berufes,
damit die
Kirche den
FraSlen
unserer
Zeit
entspreche
und wieder wahre
Volhskirche
werden k,tjnne .
,
, eine Kirche
uermag auf
die
Dauer nur
auf
religiiiser
Grundlape
bestehen".
Dr,
Victor Glondys, IJnser
hirchliches
Bolltterh
it
Sieb. Deutsches
Tageblatt
din
Sibiu,
1?
Ianuarie 7924, p,
10.
Nemulfumiri
aseminitoare s'au ivit
si in cercurile
conducdtoare
ale
bisericii
unitare,
Cf.
revisla Unitdrius Egyhriz
(Biserica
LTnitardl
1908,
p.
265
sq,
PRoBI-EMA
CoNFESIoNALA
A
ROMANIEI
149
XVI-lea,
cAnd
curentul
universal
al reformei
religioase
pitrun-
,dea
tdndr
gi
cuceritor
in
pirfile
transilvane.
Mai
tArziu
princi-
piul
libertitii
religioase
n'a
fost
nici
inteles,
nici respectat.
Di-
feritele
confesiuni,
in
loc de
a fi
alergat gi
luptat
impreuni
sd.
ali_
menteze
flacdra
libertdfii,
s'au
aflat
adeseori
in
sfdgieri
Ei
porniri
.ostile
unele
impotriva
altora,
transpundnd
de pe
terenul
vielii
politice
pe
acela
al
vielii
bisericegti
categoriile
nedrepti{ilor
feu_
dale,
cari
timp
de
veacuri
au dismembrat
locuitorii rransilvaniei
in
trei
nafiuni
gi patru
confesiuni
minoritare
privilegiate
fafd
de
mulfirnea
bigtinagilor
abia
tolerafi
Acum
privilegiile
au
dispirut,
ori intru cAt
se
incdp
dfineazd.
.a-si
continua
supravietuirea,
aceasta nu
va
mai putea
fi
de
lun$i
'durat5,
cdci
potrivit
vechiului
dicton:
privilegiul
este
rana
leSii
{privilegium
est
vulnus
legis), Invechitele
privilegii
vor
trebui
deci
sd cedeze
locul
libertifii
gi
egalei
indreptd{iri,
cari
vor
asi-
fura
pro6fresul
tuturor
deopotrivi,
confiibuind
la
realizarea
ade-
vdratului
program
de vialn cregtind,
cuprins
in cuvdntul
-Sf,
Scripturi:
[Jnde
este
libertatea,
scolo
e
duhul
lui
Dumnezeu.'
7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946
13/236
CEL DINTAI
UMANIST
ROMAN
NICOLAE
OLAHUS
DIN SIBIU
(1493-1568).
I,
Dacd
istoria literaturii
romdne
nu
a
trecut
9i
nu
poate trece
cu
vederea
letopise{ele
slavone
dela Bistrila
9i
dela Putna,
nici
sfaturile
evlaviosului
NeaSoe
Basarab
citre
fiul
sdu Teodosie,
scrise
in
aceeag
limbi,
nici
opera
cronicarilor
Macarie,
E{timie
qi
Azarie,
cari
au
sirguit
sd"
el'ertizeze
isprlvile
domnilor
Moldo'
vei in
letopiselele
lor, impodobite
adeseori cu
incondeieri
de
cu-
vinte
imprumutate
din
crono$raful
bizahtinului
Manasse,
-
-
nu
s'ar
cuveni
si dea
cu
totul
uitdrii
nici
pe aceia
dintre fiii
talen'
tali
ai
neamului
nostru
cari, aruncafi de
imprejur{ri
sub
'in-
fluenla
directd
a
puternicului
curent
umanist
de
lormd
latind'
au
lost in
stare
sd-;i
exprime
ideile
in
apreciate
opere
de
proz[
gi chiar
in
versuri
scrise
latinegte,
-
Istoria
literaturii
romine
ar avea
in
consecinfd
nu
numai
dreptul,
dar
gi
datoria
si
revendice,
ca
cel
dintA''i
umanist
ro-
mAn,
pe vestitul
Nicolae
Olahus,
care in
viala
bisericeascd
9i
culturali-politicd
a
Un$ariei
din
veacul
XVI
a izbstit
si inde-
plineascd
un
rol
din
cele
mai importante'
NicolaeolahussauRomAnuleraiiulunuicoboritordin
vifa
domneasci
a
Drdculegtilor
munteni,
Iiul
lui
Stoian
sau
$te'
fan,
a
cirui
mam6
fusese
Marina,
sora
vestitului
erou
al
creqti-
nitilii,
Ioan
Huniade,
$tefan,
fiul
Marinei,
inspiimAntat
de
vrijm5giile
nestinse
qi
de
pulina
statornicie
a
lucrurilor
politice
din
Jara
RomA-
-
Conferinti
la
Radio-Bucuregti.
7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946
14/236
162
t.
t,Ul,A\i
neasce,
s'a refugiat
in Transilvania,
ai;ezAndu-se
la Sibiu.
De
aci
a
trecut
apoi la
Origtie
(1504)
in postul
de
jude
regesc
ai
acestui ora9.
AtAt
Sagii
din
Origtie
cAt
gi
cei
din Sibiu
au
pro
testat
contra
numirii
lui
$tefan
RomAnul
in
acest
post,
spundnd
cd. ar
fi
fost
nesocotite
privilegiile
autonomiei lor
locale.
Dupi-
ce
din
partea
reSelui
li
s'a
dat
insd.
asigurarea
c5. aceste privi-
legii vor
fi
respectate
in viitor,
s'au
impicat
nu numai
cu
judecia
lui
$tefan,
ci
gi cu
aceea de rnai tArziu
a fiului
sd.u
Matei.
Ca
unul care
se afla
in
raporturi
de apropiati inrudire
cu regele
Matia
Corvinul,
ar
fi avut
$tefan
prilej
si
se
intoarcd. la
urma
strimoseasci,
in
lara
sa de bagtind.
Dupd
cum
ne spune
fiul sdu
Nicolae,
regele
Matia
mai
de
multe ori
ar
fi
arrrt
de
{And
s5-l
trimiti
cu
ogtile in
far5.
,,Dar
-
adao{i
Nicolae
-
tata
vi-
zdnd cd"
schimbirile lucrurilor,
ce
se
fac
acolo
pentru
domnie
sunt
foarte primeidioase,
a
prelerit sd
se
cdsd.toreasci.
cu mama
mea,
Varvara
Husar
din
Transilvania,
gi
si triiasci
aci
viafd.
re-
trasi
decAt
in domnie
gi
la
putere,
supus
la
mii de
primejdii, sd
fie
ucis.ca gi inaidta$ii
sdi"t),
Varvara i-a
ndscut
lui
$tefan
patru copii:
doi feciori
(Ni-
colae
qi
Matei)
9i
d
7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946
15/236
t54
L
LUPA$
cu
atat
suntem
noi
on
or
u r'
e
u,
o
""
",,
r,',11'?i
I
11"
":j
t
;1H,:
j" j*
l1'"
:
T:
j:
cum
am
aflat
din
impdrtSgirea
vrednicd
'de
crezarea
unor
sfet-
ici
ai
noqtri,
--
tu
ili
tragi
origiineu
"hiu,
dela
cei
mai
vechi
rincipi
ai
neamului
Valahilor.
fgti
,ra.",rt
din
tatrnl
$tefan
Ola-
us,
bdrbat
vestit,
in
vremea
cdruia
cAti,
anume
principii
o
*"*.,'
*;;'"r,"ffi:"lt:"'1
f
T
:]:
j:;
Daciei
Transalpine,
care
acum
e
patria
Valahilor.
Daci
el
n,a
juns
stdpdnitor,
a fost
din
p.i"ioa
"a
irri_u
lui
spiimAntati
de
rice
vr6jm6gie
ambifioasd,
era
doritoare
de
linigte,
de
pace
gi
ecuritate...
a trdit
totug
cu
demnitate
in
Transilvania...
pur_
tdndu-gi
astfel
sruibere,
inc6t
se
spune
cd,-
era
unic
in
marea
ad-
iraliune
a tuturor
gi,
trecAnd
I"
".1"
eterne,
a
ldsat
o
perpetui
pirere
de
rdu.
Lb
insug
regele
Matia
se
bucura
de
atdta
incre_
dere
statornicd,
inc6t
adeseori
"
fost
i-pirtdgit
de
milostivirea
Iui
deosebitd
.
prea
vrednice
de
amintit
.urrt
a"este
fapte,
ard_
tAnd
podoabele
originii
gi
nafiunii
tale,
pe
care
tu
ca
urmag
al
virtufii
pdrintegti
ai
fost
hotirit
din
vArsta
fragedd
a
prunciei
nu
numai
sd.
Ie
pdstrezi,
ci
sd
le gi
sporegti,,..,r),
Prin
infiinfarea
^Seminarului
teologic
din
Tirnavia
(1566),
mitropolitul
Nicolae
Olahus
a
devenit
i"ntemeietorul
invi{dmin_
tului
superior
din
ungaria
catolicd,
la
fel
cu eruditul
fiu de
Domn
moldovean
Petru
Movil
d-,
care
in
veacul
urmdtor
prin
Academia
duhovniceascd
dela
C]riev
a
reugit
si
agtearni
temelia
invifd_
mAntului
superior
in
Rusia
pravoslavnici,
S'a
repetat
gi
in
Ungaria
din
epoca
reformei
religioase,
ca_
zul
din
veacul
al
XV_lea,
cfud
alt
Romdn
inrudit
de
aproape
cu
Nicolae
Olahus,
Matia
Corvinul,
izbutise
in
cursul
unei
domnii
de
peste
trei
decenii
(145S_1490),
sd
impresoare
tronul
regesc
al acestei
tiri
cu
atata
strirucire,
inc6.t
unul
dintre
cercetdtorii
maghiari
-
Gavriil
Kazinczy
_
a putut
scrie
la
1g63
cri
Ma_
1)
Yezi
uol.
L
p.
96
nota,
unde
e reprodus
textul
ori{inal
latin;
la
bi_
lioSrafia
comunicd.rii
din
1927
""_r"
_"i:;;;;",
gt.
n"ra""h
i,
poeziile
lui
.
Olahus
in
Volumul
inchinat
frari.,
i"ii
,i
lae'i,
luic.
'i:tu"'""siu'",,
ttu-,
Aninoasa_Gori
,
, n:1."0"'"'p.
61-81
qi
cEL
DINTAI UMANIST R0MAN:
NICoLAE
OLAHUS
tia
este
,,cea
mai
interesantd personalitate a
istoriei
un$are;
uni-
cul
ei
rege,
al cdrui nume il
pdstreazd
nu
numai
istoria,
ci
9i
amintirea vie,
nemuritoare",
Nepotul siu de
vdr,
mitropolitul
Nicolae
Olahus, a decedat
la
14 Ianuarie
1568
in Bratislava,
de
unde
au
fost
transportate mai tdrziu osemintele
lui la
Tirnavia
gi
agezate
spre
odihna de veci
in
biserica
Sfintului
Nicolae'
LinfE
peretele
din dreapta
al
acestei biserici
catedrale
am
avut
prilej sd
vdd,
la
1 Mai
1938,
frumosul
monument
de
marmurd
rosie,
al
lui N.
O. in
mdrime naturali
gi cu
aceastd
inscripfie
latini:
Conditur
hoc moriens
tumulo Nicolaus
Olahus
Qui
praesul vivens Strigoniensis
erat,
II'
Activitatea
literari
a
lui
Nicolao
Olahus
este
de intreit
in'
teres:
teolo{ic,
istoric
Ai
poetic'
In
lupta
lui
pentru
restaurarea
catolicismului unfar
gi
pentru
infrAnferea
sau micar
micqorarea
tendinlelor de
reformi
protestantd,
era
obligat
sd
nu
lase
nici
un
miiloc
neintrebuinfat,
convocind
adeseori
preotii
la
sinoade'
impirtdgindu-le
indemnuri
pentru
o
viafi
exemplard,
tiplrin'
du-le
o
carte de
ru{Sciuni
-
Breviarium
-
9i
felurite
instrttc'
[iuni,
cum si-gi apere
credinfa,
sfintele
taine
9i
practicile
reli-
Sioase
tradifionale,
Intr'o
scrisoare
adresatd
la
2
Decemvtie
1554 preolilor gi
fruntagilor
mireni
din Sibiu
se
$isesc
frumoase
accente
de
dragoste
gi
alipire
pentru
oraqul
in
care
s'a niscut
9i
a
crescut,
fiind
,,inzestrat
de Dumnezeu
cu
multe
daruri"'
Nu
lipsesc
nici
indemnurile
repetate
cu
stdruinld
spre
a
indupleca
pe
Sibienii
luterani
si
se
intoarcd la
unitatea
de
credinll
de
mai
inainte,
cind
toli
trdiau
in
pace deplini,
cdnd
inflorea
lara,
in-
florea
intrea{a
republici,
dar
gi
mai
mult
inflorea
cetatea
Si-
biului
-
capitala
gi
metropola
cetSlilor
siseqti"'
Indemnurile
lui stdruitoare
n'au
mai
putut
avea
insi
rezul-
tatul
dorit,
deoarece
preolii Sagilor,
intrunifi
in
acelag
an
la
un
1b5
7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946
16/236
IbB
r.
LUPAS
sinod
electoral
in
Sibiu,.
i9i
aleseseri
s
protestanr)
in
persoana
lui
paul
v/iener,
"':t:'[nr"#,j":i::li
reme,
fu
urmat
de
Matia
Hebler,
desdvArgind
astfel
organizarea
isericii
luterane-sisesti,
inceput;
irr.rrrin
cu
12
ani
de
cdtre
reotul
bragovean
Ioan
Honterus.
***
In
biblioteca
Muzeului
Brukenthal
din
Sibiu
se
pdstreazd
un
exemplar
din
carlea
lui Nicolae
olahus,
tipiriti
in
Tirnavia
.
la
1560,
cuprinzdnd
instrucfiunile
i_pa.i;qit"
de
el
clerului
ca_
olic,
pe
care
ndzuia
sd_l
pre6i5teur",
,r,
lupta
contra
protestan_
filor.
In
cele
32
capitole
ale
acestei
cdrfi
sunt
cuprinse
invifdtu_
fi'e
date
Ei
mSsurile
incercate
de
mitroporitul
Nicolae
pentru
a
impiedeca
rdspdndirea
ereziiror
printre
credinciogii
bisericii
sare,
ldmurind
sfinlenia
celor
sapte
t.ine,
p,rt".ea
gi
autoritatea
tra_
difiei,
insemndtatea
r
d ci
un'
or,
.
i"
"."
r.ii":;;i:::
"j j:ff;
:::.:"i.:.
::t::,
":
J:;
coane
spune
cd
nu
sunt
fdcute
ca
si
adore
cregtinii
lemnul,
au_
rul
sau
ar5lintul
lor, ci
numai
ceeace
reprezintd,ele,
fiind
menite
a servi
ca
niqte
,,stimulente,,
ale
credinfii.
Iar
in
legiturd
cu
sirbitorile
sfinfilor,
scrie:
cu
cAt
ereticii
se
strd.duesc
a
sfdtui
poporul,
si
nu
mai
fini
srirbdtorile
sfin{ilor,
cu
atAt
mai
mult
trebue
si
ii combatem
cdutAnd
a le
tinea
cu
cea
mai
mare
evla_
vie,
deoarece
sfin{ii
sunt
aceia,
cari
miilocesc
pe
seama
cregti_
nilor
ajutorul
lui
Dumnezeu.
Din
cuprinsul
acestei
cirfi
de interes
teolo6lic_practic,
iese
la
iveald.
grija
neadormitd.
a
unui
ierarh
deplin
pdtruns
de
sim_
ful
rispunderii
pentru
sufletele
ce
i_au
fost
incredin{ate
spre
pi_
storire
gi
spre
izbd.vke
din
mrejile
propa6landei
protestante.
cuprins
istoric
au
isvorit
din
condeiul
lui
o
scurtd
cronicd
despre
cAteva
evenimente
cEL
DINTAI
uMANlsr
RoMAN: NlcoLAE
oLAHUS
167
contemporan
e,
2)
o monogralie despre
Atila'
tradusd
Ei
in limba
polond,
precum
gi
3)
o interesantd
descrlere
geo{taficd,
istorici
qi
etnografici
a
Un6lariei
(Hungaria
siue
de
originibus
tenlis,
reEionis
situ, diuisione,
habitu
atque
cportunitatibus),
publicati
de
Matia
Bell
in
1735.
In
aceasta din
urmd
vorbeqte
(cap'
XIII
despre
originea sa
munteani gi despre
inrudirea
cu
Huniadeqtii,
dAnd qi
o succinti
descriere
a Munteniei,
a
Moldovei,
a
Transil-
vaniei gi
a
Banatului,
E
semnilicativ cd pentru
Muntenii
sii
nu
are
Nicolae nici
un
cuvAnt de
laudd,
cdtd
vreme
pe
Moldoveni
ii
infdfigeazd.
ca
fiind
,,mai
generogi
gi
mai
bravi
dec6-t
Munte-
nii",
p6.nd.
gi
Domnul
Moldovei,
care
poarld
acelag
nume
de
voe-
vod,
nu
ar fi
,,expus
Ia
atdtea
mutdri
primeidioase
ca cei
din
Muntenia",
Despre
poporul
Transilvaniei
scrie
cu
simpatie'
ar5-
tdnd
cd e
,,bine
inche{at la
corp,
rd,zboinic
si
inzestrat
cu
cai
buni gi puternici",
fara
Transilvaniei
are
,,pimAnt
rodi'tor,
vi-
nuri
tari, aur,
argint,
{ier
gi
alte
matale;
in
afard
de acestea
e
plini
de sare,
e
foarte
bogatd
in
vite,
Iiare,
urEi,
pegti in
abun-
denfd, incAt
natura
nu
poate
fi invinuitd
ci
nu
i-a dat'-toate
cele
de
trebuinli
pentru
hrana",
'
'
De
asemenea
Banatul era
,,foarte
impoporat
gi
indestulat
cu
tot
felul
de
mijloace
de
traiu",
avdnd
,,cAmpii
foarte
intinse",
Meriti
in
deosebi
subliniat lblul
cum
stdruia
Nicolae
Ola-
hus
asupra
descendenlii
romane
a
Moldo'renilor
9i
Transilvine-
nilor,
scriind
despre
cei
dintAi:
,,Limba
lor,
ca
9i
a altor
Valahi'
mai
de
mult
era
romanl,
insi
in
timpul
nostru
se
deosebegte
foarte
mult d.e
aceea,
dar
multe
cuvinte
de
ale
lor
pot si le
in-
felea{i
gi Latinii",
In capitolul despre
Transilvania
ata 6
mai
intAi'
cd aceasta
e o
fard.
deosebitd
de IJngaria,
din
care
,,trei.cdi
drrc
spre
Tran-
silvania, insd grele 9i
lunecoase;
Una
se
chiami
a
Mesegului'
din
partea pe
unde
curge
Somegul;
a
doua
a
Crigului'
pe unde
cur{e
rdul
Crig;
a
treia
Poarta
de
fier,
pe
unde
se
varsi
MureEul'
Din
Muntenia
intrarea
este
ingusti
qi