Post on 01-Feb-2017
I
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI -a
ÎNCERCĂRILE ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE
DOMENIU: ELECTROMECANIC
NIVEL:2
CALIFICARE: ELECTROMECANIC UTILAJE ŞI INSTALAŢII INDUSTRIALE
DOMENIUL ELECTROMECANIC 1
MECI–CNDIPT / UIP
I
Martie 2009
AUTORI
Ing. CARMEN-MIHAELA VETROV – profesor , Colegiul Tehnic „TRAIAN”, GalaţiIng. CRINA-VIOLETA DRĂGAN – profesor , Colegiul Tehnic „TRAIAN”, Galaţi
DOMENIUL ELECTROMECANIC 2
I
Nr.crt. Titlul capitolului Pagina
1 Competenţe 42 Informaţii despre specificul agenţilor economoci 7
3 Modalitatea de organizare a practicii 9
4 Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii
25
5 Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii
26
6 Organizarea evaluării 557 Anexe 56
8 Bibliografia 65
DOMENIUL ELECTROMECANIC 3
CUPRINS
I
1.1 UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ PENTRU ABILITĂŢI CHEIE
LUCRUL ÎN ECHIPĂ
Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea
obiectivelor
Îşi asumă rolurile care-i revin în echipă
Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor
COMPETENŢE VIZATE
COMPETENŢA 1: Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor
Obiective informaţionale, organizatorice şi acţionale
Sarcini profesionale şi sociale
Resurse informaţionale, materiale şi umane
COMPETENŢA 2: Îşi asumă rolurile care-i revin în echipă
Rolurile în cadrul unei echipe:
Poziţia individuală:inclus, exclus , subordonat ,coordonator, iniţiator,
raportor
Atitudini :sprijin,implicare, interes, incurajare,motivare,solidarizare
Acţiuni :finalizare de sarcini proprii, distribuire de sarcini în echipă,
DOMENIUL ELECTROMECANIC 4
1. COMPETENŢE
I
supravegherea finalizării unor operaţiuni, raportarea rezultatelor
COMPETENŢA 3: Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor
Pregătire profesională, poziţia faţă de grup, atitudini, grad de motivare,
interese
Explicaţii de sarcini, încadrare în timp, respectarea unui plan comun,
asigurarea echilibrului de sarcini în echipă, negocierea sarcinilor
Verificări ale calităţii sarcinilor, corecţii şi adaptări ale planului comun,
recunoaşterea meritelor
IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII
Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la
locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor
Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă
COMPETENŢE VIZATE
COMPETENŢA 1: Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la
locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor
Instructaj periodic, echipament de protecţie
Însuşirea ,respectarea şi aplicarea normelor
Echipamente de protecţie specifice locului de muncă ( ecrane de protecţie,
cască, mască de gaz, şorţ, mănuşi)
COMPETENŢA 2: Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă
Factori de risc: substanţe periculoase, viruşi,bacterii,curenţi de aer,
temperatură, umiditate, ventilaţie,zgomote, vibraţii, radiaţii
DOMENIUL ELECTROMECANIC 5
I
Remedierea defecţiunilor apărute la echipamentele de protecţie, respectarea
normelor de protecţie
1.2 COMPETENŢE TEHNICE SPECIALIZATE
ÎNCERCĂRILE ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE
Execută lucrări pregătitoare în vederea încercării echipamentelor
industriale
Execută încercări caracteristice echipamentelor industriale
Înlătură defecţiunile apărute în cadrul încercărilor conform
standardelor respectand normele de protecţia muncii
COMPETENŢE VIZATECOMPETENŢA 1:Execută lucrări pregătitoare în vederea încercării echipamentelor industriale
Pregătirea spaţiului de lucru pentru executarea lucrărilor mecanice si
electrice
Executarea lucrărilor de montaj a echipamentului industrial conform
schemelor
Executarea lucrărilor de conexiuni a echipamentelor industriale
Executarea lucrărilor de alimentare a echipamentului industrial
COMPETENŢA 2 :Execută încercări caracteristice echipamentelor industriale
Executarea montajului pentru incercarea echipamentului industrial conform
documentaţiei
Punerea in funcţiune a montajului
Măsurarea parametrilor caracteristici
COMPETENŢA 3 :Înlătură defecţiunile apărute în cadrul încercărilor conform standardelor respectand normele de protecţia muncii
Identificarea defecţiunilor apărute in cadrul incercărilor
DOMENIUL ELECTROMECANIC 6
I
Identificarea cauzelor ce au produs defectul
Remedierea defectelor aparute in cadrul incercărilor
2.1 Obiectul activităţii agentului economic :
Realizarea de lucrări de montaj pentru aparate electrocasnice şi
instalaţiile frigorifice şi de ventilarea aerului;
Realizarea de lucrări pregătitoare şi de remediere a defectelor la
piesele componente aparatelor electrocasnice;
Lucrări de întreţinere şi reglarea parametrilor de lucru la utilajele şi
instalaţiile frigorofice;
Execută lucrări pregătitoare în vederea încercării echipamentelor
industriale;
Montarea echipamentelor industriale de ventilaţie, de climatizare, de
încălzire;
Montarea tablourilor electrice pentru acţionări –automatizări instalaţii şi
echipamente industriale, comerciale şi casnice .
2.2 Responsabilităţile agentului economic: Informarea elevilor cu privire la oportunităţilor de angajare după
finalizarea stagiului de pregătire practică;
Să repartizeze elevii pe maiştri şi muncitori instructori în funcţie de
specificul lucrărilor;
Să efectueze instructajul cu privire la riscurile, pericolele şi regulile de
protecţia muncii specifice locului de muncă unde elevii vor desfăşura
stagiul de pregătire practică;
Să asigure condiţii ergonomice de lucru şi echipament de protecţie
adecvat pe toată durata desfăşurării programului de lucru;
Să asigure accesul elevilor la locurile de muncă corespunzătoare
calificării profesionale;
DOMENIUL ELECTROMECANIC 7
2.INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI
I
Să stabilească programul de lucru de comun acord cu unitatea
şcolară, astfel încât elevii să fie motivaţi, dacă se poate şi prin
recompense financiare;
Să asigure un climat de siguranţă pe perioada stagiului de pregătire
practică.
2.3 Responsabilităţile elevului: Să se încadreze în programul stabilit de societatea comercială;
Să respecte dispoziţiile interne ale societăţii;
Să respecte normele de securitate şi sănătate în muncă conform
locului de efectuare a stagiului de pregătire practică;
Să poarte echipamentul de protecţie pe toată durata lucrului;
Să cunoască şi să respecte organigrama societăţii;
Să manifeste interes şi disciplină la locul de muncă .
3.Modaliatatea de organizare a practiciiStagiul de pregătire practică se desfăşoară la mai mulţi agenţi economici
interesaţi, elevii fiind repartizaţi în echipe de maxim 5 elevi. Monitorizarea
activităţii elevilor va fi realizată de către un tutore ( mentor), desemnat de
agentul economic.
DOMENIUL ELECTROMECANIC 8
I
MODULUL VIII :
INCERCĂRILE ECHIPAMENTELOR ELECTROMECANICE INDUSTRIALE
In cadrul modulului sunt vizate :
- unitatea de competenţă tehnică specializată : Incercările echipamentelor industriale,
- unităţile de competenţă pentru abilităţi cheie : Lucrul in echipă, Igiena şi securitatea muncii .
DOMENIUL ELECTROMECANIC 9
3.MODALITĂŢI DE ORGANIZAREA PRACTICII
CAIETUL DE PRACTICĂ
LISTA DE LUCRĂRI PROPUSE
Unitatea de competenţă
Competenţa Lucrarea practică Condiţii de aplicabilitate, funcţie de particularităţile locului de muncă
Număr de ore alocat
Unde Ce Cum
Incercările
echipamentelo
r industriale
Execută lucrări
pregătitoare în
vederea încercării
echipamentelor
industriale : motoare electrice de acţionare, aparate electrice, reductoare, cuplaje electromagnetice, compresoare, ventilatoare, pompe
1.Pregătirea spaţiului de
lucru pentru executarea
lucrărilor mecanice : trasări,
găuriri, filetări.
2. Pregătirea spaţiului de
lucru pentru executarea
lucrărilor electrice.
3. Executarea lucrărilor de
montaj a echipamentului
industrial, conform
schemelor de lucru : fixare
pe postamente, interpunere
DOMENIUL ELECTROMECANIC 10
mecanică a echipamentului
de acţionare.
4. Executarea lucrărilor de
conexiune electrice şi
mecanice a echipamentelor
industriale.
5. Executarea lucrărilor de
alimentare - conexiune la reţea a echipamentului industrial.
Incercările
echipamentelo
r industriale
Execută incercări
caracteristice ale
echipamentelor
industriale: motoare electrice de acţionare, aparate electrice, reductoare, cuplaje electromagnetice, compresoare, ventilatoare, pompe
1.Executarea montajului
pentru incercarea
echipamentului industrial : măsurarea parametrilor , probe de mers în gol, probe de scurtcircuit.2.Punerea in funcţiune a
montajului.
3. Măsurarea parametrilor
caracteristici : tensiune
electrică, intensitate
DOMENIUL ELECTROMECANIC 11
electrică, putere, defazaj,
forţă, densitate.
Incercările
echipamentelo
r industriale
Înlătură defecţiunile
apărute în cadrul
încercărilor conform
standardelor
respectând normele
de protecţia muncii
1.Identificarea defecţiunilor
apărute în cadrul
încercărilor : probe de mers
în gol, probe de scurtcircuit.
2.Identificarea cauzelor
care au produs defecţiunile:
condiţii de alimentare,
greşeli de conexiune.
3.Remedierea defectelor
apărute în cadrul
încercărilor, determinate de
anomalii ale sistemului de
alimentare.
Lucrul în
echipă
Identifică sarcinile şi
resursele necesare
pentru atingerea
obiectivelor
1.Stabilirea obiectivelor
informaţionale,
organizatorice şi acţionale.
2. Stabilirea sarcinilor şi a
resurselor necesare.
DOMENIUL ELECTROMECANIC 12
Lucrul în
echipă.
Îşi asumă rolurile
care îi revin în
echipă
1.Stabilirea rolului în
echipă.
2..Distribuirea sarcinilor în
echipă, funcţie de abilităţi
3.Finalizarea sarcinilor şi
raportarea rezultatelor.
Lucrul în
echipă.
Colaborează cu
membrii echipei
pentru îndeplinirea
sarcinilor
1.Respectarea planului de
muncă comun, incadrare în
timp, negocierea sarcinilor.
2.Verificarea calităţii
sarcinii,corecţii şi adaptări
ale planului comun,
recunoaşterea meritelor.
Igiena şi
securitatea
muncii
Aplică legislaţia şi
reglementările
privind securitatea şi
sănătatea la locul de
muncă, prevenirea şi
stingerea incendiilor
1.Efectuarea instructajului
de protecţie : general
introductiv şi periodic.
2.Respectarea şi aplicarea
normelor.
3. Utilizarea echipamentului
de protecţie specific
lucrărilor şi locului de
DOMENIUL ELECTROMECANIC 13
muncă.
Igiena şi
securitatea
muncii
Ia măsuri pentru
reducerea factorilor
de risc de la locul de
muncă
1.Identificarea factorilor de
risc , specifici lucrărilor şi
locului de muncă:
substanţe periculoase,
bacterii, vibraţii, zgomote,
radiaţii.
2. Respectarea şi aplicarea
normelor de securitate şi
sănătate la locul de muncă,
prevenirea şi stingerea
incendiilor.
DOMENIUL ELECTROMECANIC 14
LUCRAREA 1 MONTAREA POMPEI IN INSTALAŢIE
Precizări din documentaţia tehnică de execuţie : traseul
conductelor şi dimensiunile acestora.
Indicaţii privind aşezarea pe fundaţie : în funcţie de destinaţiile impuse de
funcţionare ( verificarea stării de centrare).
Indicaţii privind centrarea agregatelor de pompare : corespondenţa dintre
turaţia de funcţionare a pompei cu turaţia nominală a motorului electric
( alinierea celor doi arbori), verificarea centrării.
Indicaţii privind poziţia şi racordarea conductelor :racordarea axelor
flanşelor cu şuruburi şi prin îmbinări filetate.
Indicaţii privind maşina de antrenare : antrenarea pompei cu motor
electric , determinat de natura curentului electric utilizat.
Distribuirea sarcinilor în echipă, funcţie de abilităţi Respectarea şi aplicarea normelor de securitate şi sănătate la locul de
muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor.
LUCRAREA 2 ASAMBLAREA CONDUCTELOR PRIN FILET
Destinaţie: Conductele asamblate prin filet
asigură transportul apei, aburului şi aerului comprimat.
Indicaţii tehnologice: Conductele asamblate prin filet , sunt filetate
la extremităţi pe o anumită porţiune, pentru a permite înşurubarea mufei,
prevăzută cu filet stânga –dreapta .
Conductele asamblate prin filet sunt confecţionate din oţel sau fontă maleabilă,
mai rar utilizându-se conductele din PVC, filetate la capete.
Asamblările filetate se realizează în principal între elementele consecutive ale
conductelor, sau prin intermediul pieselor de legătură ca : nipluri, mufe etc. Astfel, în
cazul serpentinelor de încălzire sau răcire, amplasate în interiorul rezervoarelor de
depozitare, se utilizează asamblarea cu filet a ţevilor cu ajutorul mufelor filetate.
Pentru îmbinarea ţevilor cu acelaşi diametru sau diametre diferite sau la
ramificarea, schimbarea direcţiei sau închiderea unui capăt al unei conducte , se
utilizează piese fasonate : reducţii de legătură, racorduri olandeze, coturi,teuri, cruci.
DOMENIUL ELECTROMECANIC 15
Asamblarea pieselor fasonate cu celelalte elemente ale conductei
se realizează prin filet, sau cu flanşe.
Instalaţiile conductelor tehnologice , pentru gaze şi abur, utilizează
compensatoare, care se asamblează la conductă prin îmbinări cu flanşe sau sudate.
Etanşeitate Pentru a asigura o etanşeitate cât mai bună a imbinării filetate, se infăşoară filetul cu
un material fibros, ca de exemplu, fuior de in îmbibat cu miniu de plumb sau alb de
plumb frecat cu ulei fiert.
La transportul aburului şi al fluidelor mai calde se utilizează azbestul.
Rezemarea şi sprijinirea conductelor:Trasarea conductelor se stabileşte ţinând cont de :
- traseul cel mai scurt, utilizând un număr minim de piese fasonate,
- legarea în unghi drept a porţiunilor drepte la schimbarea direcţiei,
- protejarea cu manşon de trecere, la trecerea printr-un perete,
- amplasarea conductelor în locuri uşor accesibile,
Sistemul de susţinere a conductelor îl reprezintă reazemele libere sau fixe,
suporturile suspendate şi consolele de susţinere.
Montarea conductelor :Montarea conductelor cuprinde următoarele etape :
- trasarea axelor conductelor,
- montarea sistemelor de rezemare şi susţinere,
- amplasarea elementelor de conducte în locurile indicate în proiecte,
- asamblarea elementelor de conductă.
Securitatea muncii :Conductele care lucrează în atmosferă explozivă vor fi bine etanşate în zonele de
îmbinare.
Se execută legarea la pământ, pentru a se evita accidentele produse de
descărcările electrice din atmosferă.
La repararea conductelor se vor lua măsuri de precauţie, pentru a se evita
exploziile, obturând bine conducta chiar în cazul unei avarii mici.
LUCRAREA 3
DOMENIUL ELECTROMECANIC 16
INSTALAREA SI PUNEREA IN FUNCTIUNEA A MASINILOR SI APARATELOR ELECTRICE:INSTALAREA SI PUNEREA IN FUNCTIUNE A MASINILOR ELECTRICE ROTATIVEMOTOARE ASINCRONE TRIFAZATE DE JOASA TENSIUNE, CU ROTOR IN SCURTCIRCUIT, DE UZ GENERALPregătirea şi punerea în funcţiuneDezambalare
- Motoarele care nu se montează imediat după livrare , se păstrează în
ambalajul original, în locuri ferite de îngheţ, umezeală , vapori oxidanţi sau
substante corozive.
- Dezambalarea şi deconservarea se efectuează într-o încăpere curată, cu
temperatura mediului ambiant de cel puţin +15C şi umiditate relativă de
maxim 70%.
- Se examinează integritatea suprafeţelor de montaj în instalaţie:
- capul de arbore
- pragul flanşei (dacă e cazul)
- talpile şi găurile de prindere din ele(dacă e cazul)
Dacă aceste suprafeţe prezintă urme de rugină , se vor curăţa cu o
lavetă imbibată în diluant si se acoperă cu un strat subţire de unsoare
anticorozivă
Verificări preliminare înainte de montaj Se examinează următoarele:
Dacă arborele se roteşte uşor la o antrenare manuală
Integritatea acoperirilor de protecţie(vopsire, galvanice)
Valoarea rezistenţei de izolaţie; la o valoare mai mică de 20 MΩ , se va proceda la
uscarea motorului. Uscarea motorului se poate face:
o introducînd motorul într-un cuptor la o temperatura a aerului de
max. 80C
o supunîndu-l unui curent de aer cald, la o temperatura a aerului
de max. 80C
o prin alimentarea motorului funcţionînd în gol timp
îndelungat(dacă conditiile permit)
Uscarea se consideră satisfăcătoare în momentul în care valoarea rezistenţei
de izolaţie rămîne constantă , dar nu mai mică de 20MΩ.
DOMENIUL ELECTROMECANIC 17
Verificarea stării de ungere a rulmenţilor se efectuează cu motorul funcţionînd
în gol; dacă se constată zgomote anormale la rulment sau încălziri locale , sau
tendinţa de blocare a acestora, atunci rulmenţii se inlocuiesc.
Pregatirea pentru montare1.Locul de montare trebuie să respecte următoarele:
o Accesul la cutia de borne să fie uşor
o Să nu fie stînjenită ventilatia motorului
o Să nu fie lîngă surse de căldură
o Să permită accesul pentru supraveghere şi întreţinere
2.înainte de montare motorul va fi suflat cu aer comprimat uscat pentru
îndepărtarea impurităţilor
3.Se verifică dacă datele plăcuţei indicatoare corespund acţionării:
o Putere
o Turaţie
o Tensiune si frecvenţă
o Conexiune
Cuplarea cu mecanismul acţionatFuncţie de specificul instalaţiei şi condiţiile de exploatare , transmisia cuplului
motor se poate face in mai multe moduri.
Transmisie prin cuplă elastică1.Este cel mai utilizat mod de cuplare, dar care necesită o centrare corectă a
semicuplelor.
2.Centrarea necorespunzătoare dă naştere la vibraţii, solicitarea rulmenţilor,
funcţionare zgomotoasă si de cele mai multe ori griparea rulmenţilor şi
arderea bobinajului.
Transmisie prin curea 1.Este admisă numai dacă sunt folosite curele la care nu apar sarcini
electrostatice. Montarea motorului se face pe glisiere pentru a se putea
realiza o întindere corectă a curelei şi care să permită corecţii.
2Intinderea prea mare a curelei duce la solicitarea mare a arborelui şi
rulmenţilor, iar la întinderea insuficientă a curelei, apare „bătaia” curelei şi nu
este posibilă transmisia cuplului motor.
Transmisia prin roţi dinţate
DOMENIUL ELECTROMECANIC 18
In acest caz arborele motorului trebuie să fie paralel cu arborele mecanismului de
antrenare, iar pinioanele să funcţioneze ireproşabil pentru evitarea solicitării
suplimentare şi uzurii premature a rulmenţilor.
Inainte de montarea cuplei, a şaibei de curea sau a pinionului de pe capătul de
arbore al motorului,acesta se va unge cu un strat subţire de unsoare pentru uşurarea
montării elementelor transmisiei
Elementele transmisiei se montează cu presa pînă în treapta imediat următoare
a axului
Legarea la reţeaua de alimentare electrică1.Dacă motoarele sunt prevăzute cu 6 borne, ele pot fi pornite fie prin conectare
directă la reţea , fie prin intermediul unui comutator stea – triunghi sau alt mod de
pornire care să limiteze curentul de pornire
2.Pornirea stea-triunghi se poate efectua numai dacă motorul are conexiunea de
lucru triunghi.
3.Racordarea conductoarelor de alimentare se face astfel:
se demontează capacul cutiei de borne cu o cheie pentru
şuruburi cu cap hexagonal
se demontează presorul cu o cheie fixă, se scoate inelul
de presare, peretele, garnitura de etanşare si mansonul.
se trec peste cablu mansonul, inelul de presare, garnitura
de etanşare si presorul.
se introduce cablul de alimentare în cutia de borne
se introduc în locaşul lor presorul, garnitura de etanşare,
inelul de presare şi mansonul.Prin strîngere, mansonul
presează asupra garniturii de cauciuc iar aceasta se
deformează şi apasă asupra cablului, asigurîndu-se
fixarea cablului la cutia de borne.
se racordează conductoarele de alimentare la bornele
motorului; pentru aceasta bornele sunt prevăzute cu
şaibe si piulite de stringere pentru strîngerea şurubului.
se racordează conductorul de protecţie la borna de
împămîntare prevăzută în cutia de borne, curăţind
suprafeţele de contact pînă la luciu metalic, după care
acestea se ung cu un strat de vaselină conductoare
DOMENIUL ELECTROMECANIC 19
stringere corecta a elementelor de conexiune electrica,
conf. cuplurilor indicate in tabelul de la pct.4.8.3.1
montarea corecta a tuturor elementelor de la intrarea de
cabluri precum si a capacului cutiei de borne, pentru a nu
fi periclitat gradul de protectie al motorului
se montează capacul cutiei de borne
Stringerea corecta a suruburilor de prindere a capacului
cutiei de borne, conf. cuplurilor indicate in tabel
montarea corecta a tuturor elementelor de la intrarea de
cabluri si stringerea presorului conf. cuplu indicat in
tabelul
Legarea la borna de împămîntare1.Se face cu un cablu multifilar cu rezistivitate mică, conf.normativelor de protecţie a
muncii, în locurile marcate cu semnul convenţional de punere la pămînt unde sunt
plasate bornele de împămintare.2.Se desface şi îndepărtează şurubul de împămîntare împreună cu şaibele , se
curăţă locul de contact pînă la luciu metalic, se unge cu o vaselină bună conductoare
(ex.vaselină cuprică), se pun la loc şuruburile şi se procedează la racordarea
conductorului de împămîntare
Verificarea montajului Inainte de conectarea motorului la reţea , se recomandă următoarelor verificări:
o Toate piesele de fixare ale motorului sunt strînse
o Cuplajul cu mecanismul ce trebuie acţionat este corect
o Toate şuruburile şi piuliţele care asigură contacte electrice
sunt strînse cu cupluri prestabilite si toate suruburile
care asigura stringerea corecta a pieselor componente, iar
legarea la pămînt corect făcută.
Demontarea motoruluiDemontarea cutiei de borne
o se demontează capacul cutiei de borne(1) asigurîndu-se astfel accesul
la şuruburile care fixează conductoarele de alimentare la placa de
borne.Pentru demontare se foloseşte o cheie pentru şuruburi cu cap
hexagonal.
DOMENIUL ELECTROMECANIC 20
o Se desface presorul(2) cu o cheie fixă şi se scoate cablul de
alimentare din cutia de borne.
o Se demontează cutia de borne(3)
Demontarea ventilatoruluio Se demontează capota ventilator, dupa ce in prealabil a fost demontat
ungatorul la maşinile dotate cu ungere in timpul funcţionării
o Se scoate inelul de siguranţă ventilator
o Se extrage cu un dispozitiv adecvat de depresare ventilatorul de pe
capătul de arbore şi pana ventilator.
Demontarea rotorului o Demontarea se face în ordinea arătată în
o Scuturile tracţiune şi ventilator se depreseaza din carcasă fie cu
ajutorul unor prese speciale cu tiranţi şi şurub central , fie manual.
Depresarea se face uşor , trăgîndu-se uniform de scut , evitîndu-se
astfel deteriorarea suprafeţelor de îmbinare sau griparea rulmenţilor.
Demontarea rulmenţilor cu bile Se extrag cu o presă cu ghiare din scuturi sau de pe arbore.
Montarea motorului Se face în ordine inversă demontării motorului
DOMENIUL ELECTROMECANIC 21
DOMENIUL ELECTROMECANIC
MOTOR ASINCRON TRIFAZAT DE JOASA TENSIUNE, CU ROTOR IN SCURTCIRCUIT, DE UZ GENERAL
22
ÎNCERCĂRILE ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE1. COMPETENŢE TEHNICE SPECIALIZATE: EXECUTĂ LUCRĂRI
PREGĂTITOARE ÎN VEDEREA ÎNCERCĂRII ECHIPAMENTELOR
INDUSTRIALE
Pregatirea spatiului de lucru pentru executarea lucrarilor mecanice si electrice
Executarea lucrarilor de conexiuni a echipamentelor industriale
Executarea lucrarilor de alimentare a echipamentului industrial
Lucrări de pregătirea manevrelor pornire/ oprire, mersul în gol sau în sarcină.
2. COMPETENŢE TEHNICE SPECIALIZATE: EXECUTĂ ÎNCERCĂRI
CARACTERISTICE ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE
Identificarea maşinilor şi aparatelor electrice de joasă tensiune;
Lucrări de măsurare a parametrilor în regimuri de lucru: mers în sarcină ,
mers în gol;
Executarea de probe şi încercări la maşini electrice,
Masurarea parametrilor caracteristici ,
Urmărirea semnelor de bună funcţionarea instalaţiei/ echipamentelor :pompe,
ventilatoare, compresoare, reductoare, cuplaje,
Realizează jurnalul de exploatare a echipamentelor de lucru .
3 COMPETENŢE TEHNICE SPECIALIZATE: ÎNLĂTURĂ
DEFECŢIUNILE APĂRUTE ÎN CADRUL ÎNCERCĂRILOR CONFORM
STANDARDELOR RESPECTAND NORMELE DE PROTECŢIA MUNCII
Detectarea defecţiunilor apărute in cadrul încercarilor;Identificarea cauzelor
ce au produs defectul ;Remedierea defectelor apărute in cadrul încercărilor .
Verificarea ungerii, a răcirii, a etanşeităţii echipamentelor tehnologice :
pompe, compresoare, reductoare, ventilatoare, cuplaje;
Respectarea Normelor de sănătate şi securitate a muncii.
DOMENIUL ELECTROMECANIC
LUCRĂRI RECOMANDATE PENTRU PARCURGEREA PRACTICII
23
Elev:_____________________________________________________
Perioada: _________________________________________________Locaţie (Agent economic şi departament):______________________Modul:____________________________________________________Tema:_____________________________________________________Sarcina de lucru:____________________________________________
În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:
1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat?
2. Ce lucruri noi aţi învăţat?
3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.
4. Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plăcut? Motivaţi.
DOMENIUL ELECTROMECANIC
JURNAL DE PRACTICĂ
24
În vederea derulării în bune condiţii a activităţilor practice şi pentru a fi evitate
accidentele la locul de muncă şi apariţia bolilor profesionale este bine ca atât
elevul cât şi angajaţii să aibă în vedere respectarea următoarelor norme :
Se prevede ca după ce s-a executat o reparaţie să se monteze toate
dispozitivele de protecţie corespunzătoare;
Starea aparatelor defecte: de măsură, control, semnalizare, protecţie
automată trebuie marcată corespunzător pentru a nu da naştere la accidente;
Pentru bunul mers al instalaţiei personalul urmăreşte aparatele de măsură
şi control;
Materialele toxice să fie etichetare ,depozitate şi protejate în mod adecvat;
Izolarea faţă de instalaţie să se facă prin întrerupătoare cu strat durabil
izolator;
Existenţa echipamentului de protecţie (mănuşi, ochelari ) adecvat;
Este necesară protecţie prin punere la pământ a aparatelor electrice;
Să se cunoască normele de prim ajutor în caz de electrocutare;
Se interzice decongelarea conductelor în medii explozive. Se va face numai
cu apă caldă;
Se va evita răspândirea lubrifianţilor pe utilaje sau pardoseli;
La executarea operaţiilor de curăţare cu benzină,se va întrerupe curentul de
la reţeaua electrică;
Obligativitatea dotării cu materiale şi echipante PSI;
Evacuarea gazelor din atelier se va face printr-un sistem de ventilaţie.
DOMENIUL ELECTROMECANIC
4. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII
25
FIŞĂ DE DOCUMENTARE :FD1OPERAŢII DE LĂCĂTUŞERIE
COMPETENŢĂ TEHNICĂ SPECIALIZATĂ: EXECUTĂ LUCRĂRI PREGĂTITOARE
ÎN VEDEREA ÎNCERCĂRII ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE ( LUCRĂRI
MECANICE)
Produsele din domeniul mecanic se obţin conform schemei de mai jos:
extracţie prelucrare prelucrare
asamblare
Fig. 1 Operaţii de lăcătuşerie
Semifabricatul este un produs cu un anumit grad de prelucrare ce poate fi prelucrat
în continuare în vederea obţinerii produsului finit.
Operaţiile de lăcătuşerie, sunt procedee de prelucrare mecanică realizate cu scule şi
dispozitive cu grad redus de mecanizare.
DOMENIUL ELECTROMECANIC
Resurse naturale
Produs brut
semifabricat
Piesă finită
Asamblare
îndreptarea
curăţare
trasare
debitare
pilirepolizare
găurire
îndoire
filetare
5. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII
26
Din această grupă fac parte :
1.OPERAŢII PREGĂTITOARE ( SCULE UTILIZATE):
CURĂŢARE: operaţia de îndepărtarea impurităţilor, oxizilor , grăsimilor de pe
suprafaţa materialelor. Se execută :
manual ( cu perii de sârmă , pânză abrazivă);
mecanic ( prin aşchiere, prin sablare- jet de nisip sub presiune);
termic (cu flacăra arzătorului de sudură);
chimic ( în băi cu soluţii acide);
hidraulic ( cu jet de apă sub presiune).
ÎNDREPTAREA: operaţie prin care
semifabricatele şi piesele sunt aduse la forma plană sau rectilinie ( ciocane,
placă de îndreptat, prese, nicovale)
TRASAREA operaţia de marcare a traseului ce urmează a
fi prelucrat şi de punctarea centrelor găurilor , în vederea găuririi materialului ( ac de
trasat, punctator, compase de trasat, şabloane, şubler de trasat).
2. OPERAŢII DE PRELUCRARE ( SCULE UTILIZATE): DEBITARE : operaţia de separare a unei bucăţi din material de forme şi dimensiuni bine
stabilite . Se execută :
mecanic : ferăstrău,dalta, freză, foarfeci, cleşti;
termic: cu flacără de gaze sau electric;
erodare: electroerodare sau hidroerodare
GĂURIRE: operaţia de realizare de alezaje ( găuri) într-un material executată cu
burghie de diferite diametre montate în axul maşinii de găurit(manuale sau mecanice) .
FILETAREA: operaţia de executare a filetelor interioare ( tarodul) sau
exterioare ( filiera).
PILIRE: operaţia de finisarea suprafeţelor prelucrate anterior printr-o altă
metodă ( pile).
POLIZARE: operaţia de finisarea suprafeţelor prelucrate anterior printr-o
altă metodă sau de ascuţirea sculelor tăioase ( pietre abrazive montate
în axul unui polizor).
3. OPERAŢII DE MODIFICARE A FORMEI FĂRĂ DETAŞARE DE MATERIAL: ÎNDOIREA operaţia de deformare plastică a semifabricatului , fără
DOMENIUL ELECTROMECANIC 27
îndepărtare de material. Se execută :
manual: prin lovire cu ciocanul pe nicovală, după un şablon;
mecanic: pe maşini de îndoit, prese.
FIŞA DE LUCRU : FL 1 EXECUTAREA PRODUSULUI „ SUPORT „COMPETENŢĂ TEHNICĂ SPECIALIZATĂ: EXECUTĂ LUCRĂRI PREGĂTITOARE ÎN
VEDEREA ÎNCERCĂRII ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE ( LUCRĂRI MACANICE)
COMPETENŢĂ PENTRU ABILITATE CHEIE :IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII
Se consideră un semifabricat sub forma unei foi de tablă de dimensiunile :
lungimea L=100mm,
lăţimea l=50mm.
Cerinţe :
a)Identificaţi şi ordonaţi
operaţiile tehnologice, din
tabelul de mai jos, in ordinea succesiunii logice, pentru obţinerea unei piese ca în
figura de mai sus;
Operaţii Tehnologice Succesiunea logică a operaţiilor
Pilire 1.
Polizare 2.
Debitare 3.
Trasare 4.
Indoire 5.
Găurire 6.
Marcarea centrelor găurilor
Îndreptarea tablei
DOMENIUL ELECTROMECANIC 28
b) Completaţi conform indicaţiilor din fişă, sculele, dispozitivele,
verificatoarele ,care se utilizează la realizarea piesei şi normele de securitate
muncii care trebuiesc respectate pe toată durata efectuării produsului.
Întreprinderea
FIŞĂ TEHNOLOGICĂNr. reper Fila nr.
Denumirea produsului SUPORT
Atelier Mate-
rial
Denumire piesă Placă de prindere OL37
STAS Calitate Secţiune U/M Buc. Necesar. Timp
Nr. Crt
Denumirea operaţiei( faza de lucru)
Scule Dispozitive
Verifi-catoare
Timp normatPreg. Prelucr
1
2
3
4
5
6
Norme de securitate şi sănătatea muncii
c) Realizaţi produsul, după fişa tehnologică corect completată.
Activitatea poate fi una de recapitulare a cunoştinţelor despre lucrări pregătitoare ale
semifabricatelor în vederea prelucrării mecanice şi va fi realizată sub monitorizarea
tutorelui de practică. Evaluarea finală se va face pe baza fişei tehnologice corect
completate şi realizarea practică a lucrării.
DOMENIUL ELECTROMECANIC 29
FIŞĂ DE DOCUMENTARE : FD2
MAŞINA ELECTRICĀ ASINCRONĀ
COMPETENŢĂ TEHNICĂ SPECIALIZATĂ: EXECUTĂ ÎNCERCĂRI
CARACTERISTICE ALE ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE
Definiţie: maşina asincronă este o maşină de curent alternativ care, la frecvenţa dată a
reţelei, funcţionează cu o turaţie variabilă cu sarcina. Poate funcţiona în regim de motor, în
regim de generator sau în regim de frână. În practică, cea mai largă utilizare o au motoarele
electrice ( anexa2).Părţile principale ale unei maşini asincrone sunt :
Statorul ;
Rotorul ;
Subansamblul portperii ( numai la maşinile cu inele);
Scuturile,lagărele, cutia cu borne;
Ventilatorul.
După modul de realizare a înfăşurării rotorice, există două tipuri principale de
maşini asincrone:
- maşini asincrone cu rotorul bobinat şi cu inele colectoare (pe scurt maşini
asincrone cu inele – figura 2);
fig. 2 Motorul asincron cu rotorul în scurtcircuit
DOMENIUL ELECTROMECANIC
- maşini asincrone cu rotorul în scurtcircuit (sau cu rotorul în
colivie).
1- STATOR
2- ROTOR
3- SCUTURI
4- VENTILATOR INTERIOR
5- VENTILATOR EXTERIOR
6- CUTIE CU BORNE
30
Semne convenţionale pentru maşinile asincrone
a b c d
fig.3 Semne convenţionale pentru maşinile asincrone
fig. 4 Simbolizarea maşinilor asincrone
a – motorul asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit; b – motorul cu rotorul bobinat;
c – motor asincron monofazat; d – motor asincron monofazat cu fază auxiliară.
Pornirea motoarelor asincrone cu rotorul în scurtcircuit se poate face:
- prin conectare directă la reţea;
- prin trecerea conexiunii statorice din stea în triunghi;
- prin reducerea tensiunii de alimentare;
Conectarea directă la reţea este utilizată frecvent acolo unde reţelele de
alimentare şi mecanismele antrenare permit acest lucru.
Curentul de pornire este de 4 – 7 ori mai mare decât curentul nominal deci
metoda este indicată pentru motoarele de puteri mici (la care şi curenţii nominali sunt
mici). Pentru pornirea motorului conectat direct la reţea se folosesc scheme de
pornire care includ aparate manuale sau contactoare.
fig. 5 Scheme de pornirea maşinii asincronea - pornirea directă cu ajutorul comutatorului manual b- pornirea directă cu ajutorul contactoarelor
DOMENIUL ELECTROMECANIC
F
Q
M3
M3
F
C C
b p
ba
C
31
FIŞĂ DE DOCUMENTARE:FD3SIMBOLIZAREA APARATELOR ELECTRICE
COMPETENŢA TEHNICĂ SPECIALIZATĂ:EXECUTĂ LUCRĂRI PREGĂTITOARE
ÎN VEDEREA ÎNCERCĂRII ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE
Pentru întocmirea schemelor electrice, elementele componente sunt
reprezentate prin semne convenţionale standardizate.
În scopul descifrării schemelor electrice la montare, exploatarea şi întreţinerea
utilajelor, s-a adoptat simbolizarea literal-numerică unitară prin care se stabileşte un
sistem coerent şi flexibil de identificare a elementelor unei scheme.
Reperul de identificare este o codificare distinctă necesară regăsirii unui
element într-o schemă, diagramă sau echipament.
Reperul de identificare este format dintr-o combinaţie de litere şi cifre arabe
grupate în patru blocuri distincte.
Elementele din schemele electrice pot fi grupate în mai multe categorii şi
notate prin litere majuscule din alfabetul latin, litere care constituie codul categoriei.
Distincţia între elementele aceleiaşi categorii se face printr-un număr de ordine.
Standardul defineşte 23 de categorii în care pot fi grupate elementele
schemelor electrice şi, dintre acestea, cele mai importante sunt:
DOMENIUL ELECTROMECANIC
blocul 1 blocul 2 blocul 3 blocul 4
arată codul de marcare a bornei
arată categoria din care face parte, numărul de ordine în cadrul categoriei şi funcţia pe care o îndeplineşte aparatul în schemă
indică poziţia fizică a elementului în cadrul ansamblului sau subansamblului
oferă informaţii complete privind unitatea constructivă sau funcţională din care face parte aparatul
32
Nr. crt. Ansamble/subansamble funcţionale Litera Exemple
1 Dispozitive diverse E Dispozitive de iluminat, de încălzit
2 Dispozitive de protecţie F Siguranţe, relee de protecţie
3 Dispozitive de semnalizare H Lămpi de semnalizare, avertizoare
4 Contactoare şi relee (nu de protecţie) K Relee intermediare, de inducţie
5 Motoare M Motoare asincrone, sincrone etc.
6 Aparate de comutaţie mecanică pentru circuite electrice S Comutator, buton de
acţionare, limitator de cursă
DOMENIUL ELECTROMECANIC 33
FIŞA DE LUCRU : FL2 PORNIREA MOTORULUI ASINCRON COMPETENŢĂ TEHNICĂ SPECIALIZATĂ: EXECUTĂ ÎNCERCĂRI CARACTERISTICE
ALE ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE
COMPETENŢĂ SOCIALĂ: LUCRUL ÎN ECHIPĂ
La motoarele asincrone , la pornire, trebuiesc asigurate următoarele condiţii:
cuplul de pornire să fie suficient de mare;
curentul de pornire să nu depăşeascăvaloarea admisibilă pentru reţeaua de
alimentare a motorului;
durata procesului să fie cât mai scurtă.
Cerinţe :pe baza condiţiilor specificate
a)Identificaţi care sunt factorii de care se ţine cont la alegerea variantei de pornire
b) Analizând schema de mai jos indicaţi modul în care se face pornirea motorului asincron şi
identificaţi elementele schemei prezentate ( anexa 4).
Denumire simbol rol funcţional
Figura 6 Schema de pornire a motorului asincron
c) Urmăriţi parametrii de funcţionare ai motorului asincron după pornire , prin
măsurare cu un multimetru :
Ip – curent de pornire;
In – curent nominal;
n – turaţia de regim;
Un – tensiune nominală.
DOMENIUL ELECTROMECANIC 34
FIŞĂ DE DOCUMENTARE : FD3
TRANSFORMATORUL ELECTRIC
COMPETENŢĂ TEHNICĂ SPECIALIZATĂ: EXECUTĂ ÎNCERCĂRI
CARACTERISTICE ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE
Transformatorul electric este un aparat electromagnetic static, utilizat pentru
modificarea parametrilor energiei electromagnetice primite de la o reţea de curent
alternativ ( anexa2).
Parametrii care pot fi modificaţi sunt tensiunea,
intensitatea şi numărul de faze, păstrându-se constantă frecvenţa.
Transformatoarele sunt utilizate în practică în domeniul electromecanic
la asigurarea parametrilor normali de utilizare a echipamentelor: compresor,
motoare electrice, pompe, aparate de joasă tensiune, ventilatoare.
În funcţie de domeniul de utilizare transformatoarele se pot clasifica astfel :
transformatoare de putere, utilizate la transportul şi distribuţia energiei electrice;
autotransformatoare, utilizate pentru transformarea tensiunii în limite reduse,
pentru pornirea motoarelor de curent alternativ
etc.;
transformatoare de măsură, utilizate pentru conectarea indirectă a aparatelor
de măsură a tensiunilor şi curenţilor mari;
transformatoare de putere cu caracteristici speciale, cum sunt cele pentru
alimentarea cuptoarelor electrice, pentru
sudare electrică, pentru încercări etc.;
transformatoare de putere mică, cum sunt transformatoarele de siguranţă,
transformatoarele de izolare, de separare .
Clasificarea transformatoarelor electrice se mai poate face şi după numărul de
faze, în transformatoare monofazate şi transformatoare trifazate.
Indiferent de tipul de transformator, acesta poate fi răcit natural sau cu
ulei.Notarea capetelor înfăşurărilor se face cu majuscule pentru tensiunea mai mare
şi cu litere mici pentru tensiunea mai mică, utilizând litere de la începutul alfabetului
pentru începutul înfăşurărilor, respectiv de la sfârşitul alfabetului pentru sfârşitul
înfăşurărilor.
DOMENIUL ELECTROMECANIC
35
Deci începuturile înfăşurărilor se notează, în ordine, cu A, B, C, sau a, b, c, iar
sfârşiturile se notează cu X, Y, Z, sau x, y, z (fig. 1).
Punctul neutru al înfăşurărilor transformatoarelor trifazate, dacă este scos la cutia
de borne, se notează cu N sau n.
Caracteristic transformatoarelor este raportul de transformare KT:
K T= ; KT = ; iar
; ,
I1 , I2 – intensitatea curentului din primar, respectiv din secundar
U1, U2 – tensiunea din primar, respectiv din secundar;
N1, N2 – numărul de spire din primar, respectiv din secundar;
Fig. 6
Notarea
capetelor înfăşurărilor transformatoarelor electrice.
Semne convenţionaleSemnele convenţionale pentru transformatoare sunt prezentate în figura 7:
a b c d
fig. 7 Semnele convenţionale pentru transformatoare a – transformator monofazat cu doua înfăşurări, b–transformator trifazat cu două înfăşurări,
c-transformator trifazat cu trei înfăşurări, d-autotransformator trifazat.
DOMENIUL ELECTROMECANIC
36
FIŞĂ DE DOCUMENTARE : FD4
REGIMURI DE LUCRU PENTRU TRANSFORMATORCOMPETENŢĂ TEHNICĂ SPECIALIZATĂ: EXECUTĂ ÎNCERCĂRI CARACTERISTICE
ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE
1. Regimul de mers în gol Se stabileşte atunci când secundarul rămâne deschis. În
această situaţie impedanţa din secundar este foarte mare, iar curentul
din secundar I2 =0.
Deoarece în secundar nu se transferă energie, întreaga energie absorbită de
primar de la reţea serveşte la crearea câmpului magnetic din miezul
transformatorului şi la acoperirea pierderilor prin efect Joule din primar.
Acest regim produce pierderi mari în fier ceea ce face ca miezul magnetic să
se încălzească puternic iar tensiunea la bornele înfăşurării secundare să crească
foarte mult devenind periculoasă pentru personal. Acest regim poate fi evitat prin:
montarea în secundar a aparatelor de măsură cu impedanţe mici, sau dacă
acestea lipsesc prin:
scurtcircuitarea bornelor înfăşurării secundare.
2.Regimul de mers în sarcinăÎn acest regim, ( figura 8)la bornele înfăşurării secundare se află conectată o
impedanţă Z de sarcină prin care va circula curentul secundar . Energia electrică
furnizată primarului de către reţeaua de alimentare este transmisă pe cale
electromagnetică secundarului.
Fig. 8 Schema
transformatorului la
mersul în sarcină
3.Funcţionarea în scurtcircuit
În acest regim , înfăşurarea secundară este scurtcircuitată, astfel că împedanţa
devine foarte mică, aproape nulă.Dacă s-ar alimenta primarul la tensiunea nominală,
DOMENIUL ELECTROMECANIC 37
curenţii prin cele 2 înfăşurări ar căpăta valori mari care ar duce la arderea
înfăşurărilor. De aceea , pentru a evita acest lucru se alimentează primarul de la o
sursă reglabilă de tensiune, treptat, până când curenţii din cele 2 înfăşurări ajung la
valori normale. Această tensiune se numeşte tensiune de scurtcircuit.
DOMENIUL ELECTROMECANIC 38
FIŞĂ DE LUCRU : FL 3PROBA DE MERS ÎN GOL A UNUI TRANSFORMATOR MONOFAZAT
COMPETENŢĂ TEHNICĂ SPECIALIZATĂ: EXECUTĂ ÎNCERCĂRI CARACTERISTICE
ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE
COMPETENŢE PENTRU ABILITĂŢI CHEIE:
LUCRUL ÎN ECHIPĂ
IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII
Se consideră Schema de lucru pentru proba de funcţionare în gol a transformatorului
monofazat :
Cerinţe:
a) Specificaţi în ce constă regimul de funcţionare în gol al
transformatorului;
b) Indicaţi elementele componente din montaj conform simbolurilor;
c) Realizaţi montajul pentru proba de mers în gol, alegând pentru
aparatele de măsurat domeniile corespunzătoare datelor nominale ale
transformatorului şi regimul studiat:
- pentru ampermetru A :0,1 I1n
- pentru voltmetrul V1 : 1,2 U1n
- pentru voltmetrul V2 : 1,2 U2n .
Observaţie
La realizarea montajului se respectă etapele de lucru indicate :
DOMENIUL ELECTROMECANIC 39
Se alimentează transformatorul de la sursa de tensiune variabilă. Pentru diverse
valori ale tensiunii primare (3…4 valori) se măsoară tensiunea secundară
corespunzătoare.
Se completează tabelele de mai jos cu valorile măsurate şi cu cele calculate:
Nr.
det.
U1
[V]
U2
[V]
KT
KT
1
2
DOMENIUL ELECTROMECANIC 40
FIŞĂ DE DOCUMENTARE : FD5
REGIMURI DE LUCRU LA MAŞINI ELECTRICE
COMPETENŢĂ TEHNICĂ SPECIALIZATĂ: EXECUTĂ ÎNCERCĂRI CARACTERISTICE
ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE
Maşinile electrice sunt folosite pentru producerea energiei electrice, în care caz sunt denumite generatoare electrice.Pentru transformarea energiei electrice în energiei mecanică, în care caz sunt denumite motoare electrice. În regim de convertizor realizează modificarea parametrilor energiei electrice (tensiune, curent, frecvenţă etc.) prin intermediul energiei mecanice . În situaţia în care o maşină electrică primeşte simultan energie electrică şi energie mecanică şi le transformă în căldură, maşina funcţionează în regim de frână.
Fig.9 Conversia energiei cu ajutorul maşinilor electrice:Pm – putere mecanică; Pe – putere electrică; Pjf – pierderi electrice (efect Joule) şi prin
frecări.
Din punct de vedere funcţional, orice maşină electrică poate lucra fie în regim
de generator electric fie în regim de motor electric, fără vreo modificare constructivă,
deci maşinile electrice sunt reversibile.
Pornirea maşinilor electriceLa pornire o maşină electrică are în vedere reglarea curentului de pornire
astfel încât acesta să nu depăşească valorile admisibile. Metodele de pornire sunt
realizate:
direct, prin conectare la reţea:
indirect: cu comutator stea – triunghi,
cu rezistenţe înseriate în circuitul statoric,
cu bobine de reactanţă înseriate în circuitul statoric
cu autotransformator de pornire (reducerea tensiunii de alimentare).
Faptul că la acest tip de motoare sunt accesibile capetele înfăşurării trifazate
rotorice, are implicaţii asupra metodelor de pornire şi de reglare a vitezei. Astfel,
DOMENIUL ELECTROMECANIC
41
pentru pornire şi obţinerea unor turaţii variabile în regim de funcţionare normal, se
înseriază în circuitul rotoric un reostat trifazat.
DOMENIUL ELECTROMECANIC 42
FIŞĂ DE LUCRU : FL 4
PORNIREA MOTORULUI ASINCRON CU ROTORUL ÎN SCURTCIRCUIT PRIN CUPLARE DIRECTĂ LA REŢEA
COMPETENŢĂ TEHNICĂ SPECIALIZATĂ: ÎNLĂTURĂ DEFECŢIUNILE APĂRUTE ÎN
CADRUL ÎNCERCĂRILOR CONFORM STANDARDELOR RESPECTÂND NORMELE DE
SECURITATEA MUNCII
COMPETENŢE PENTRU ABILITĂŢI CHEIE:
LUCRUL ÎN ECHIPĂ
IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII
1.Utilizând schema de mai jos ( figura 10),realizaţi practic circuitul de pornire al motorului
asincron cu rotorul în scurtcircuit, prin cuplare directă la reţea.
Fig.10 Schema de pornire a motorului asincron cu rotorul în scurtcircuit
Indicaţii tehnologicea)Semnificaţia simbolurilor din schemă este
e1, e2, e3 siguranţe fuzibile Lfi 25/12 3 buc.
e5 siguranţă fuzibilă Lfi 25/10 1 buc.
1C contactor TCA 10 A/220V 1 buc.
e4 releu termic TSA 10A 1 buc.
bo buton de oprire 1 buc.
bp buton de pornire 1 buc.
DOMENIUL ELECTROMECANIC
1
e 4
b p
b o1 C
1 C
1 C h
e 1 e 2 e 3
e 5
e 4
13
2 3 4
M
43
M motor asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit (P = 3kW)
şir de cleme, cordoane de legătură.
b)Realizarea montajului se face parcurgând următoarele faze tehnologice:
- alegerea aparatajului electric în funcţie de puterea motorului acţionat;
- verificarea funcţionării aparatajului electric;
- pozarea aparatajului electric;
- fixarea aparatajului electric;
- măsurarea lungimii conductoarelor;
- debitarea conductoarelor;
- dezizolarea conductoarelor la capete;
- îndreptare – îndoire – racord conductoare;
- realizarea ochiurilor;
- realizarea interconexiunilor;
- verificarea continuităţii circuitelor electrice.
2.Identificaţi posibilele defecţiuni ce pot apărea la motorul asincron (vezi anexa1).
3. Respectaţi normele de securitate şi sănătatea muncii, precum şi PSI.
DOMENIUL ELECTROMECANIC 44
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE : FO 1
ÎNCERCAREA TRANSFORMATOARELOR PE STANDUL DE PROBE
COMPETENŢĂ TEHNICĂ GENERALĂ: EXECUTĂ ÎNCERCĂRI
CARACTERISTICE ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE
Supuneţi atenţiei verificările pentru stabilirea defectelor şi probele de control după reparaţii care se pot executa pe standul de probe pentru transformatoare şi completaţi fişa de mai jos:
Verificări Rezultatul măsurării Posibilităţi de intervenţie1.Măsurarea rezistenţei ohmice, aferente înfăşurărilor în curent continuu;2. Măsurarea rezistenţei de izolaţie ale înfăşurăriloe faţă de masă şi între ele;3. Verificarea grupei de conexiuni şi a raportului de transformare ;4. Încercarea uleiului din cuvă şi din izolatoarele de trecere;5. Măsurarea rezistenţelor de izolaţie, a jugului , buloanelor, bolţurilor şi consolelor;6. Măsurarea rezistenţelor de izolaţie, a traductoarelor de temperatură, a nivelului , de presiune.7.Încercarea izolaţiei înfăşurărilor cu tensiune alternativă mărită;8. Încercări de mers în gol;9.Încercări de mers în scurtcircuit;
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:____________________
DOMENIUL ELECTROMECANIC
FIŞE DE OBSERNAŢIE
45
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE: FO 2 ÎNCERCAREA MOTOARELOR ELECTRICE DE CURENT ALTERNATIV PE
STANDUL DE PROBE
COMPETENŢĂ TEHNICĂ GENERALĂ: : EXECUTĂ ÎNCERCĂRI
CARACTERISTICE ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE
Probe Rezultatul măsurării Posibilităţi de intervenţie1.Măsurarea rezistenţei de izolaţie a bandajelor rotorice.2. Măsurarea rezistenţei de izolaţie ale înfăşurărilor .3. Încercarea izolaţiei înfăşurării rotorice cu tensiune alternativă mărită.4. Măsurarea rezistenţelor ohmice ale înfăşurărilor statorice şi rotorice.6. Măsurarea întrefierului dintre stator şi rotor.7.Încercarea izolaţiei înfăşurărilor statorice cu tensiune alternativă mărită.8. Încercări de mers în gol.
ObservaţieProbele standardizate pot fi însoţite şi de unelel probe intermediare, cum ar fi:
Măsurarea rezistenţei de izolaţie a infăşurărilor faţă de corpul maşinii şi între înfăşurări;
Măsurarea rezistenţei ohmice a fiecărei înfăşurări; Încercarea rigidităţii dielectrice a izolaţiei înfăşurărilor faţă de masa maşinii şi
a izolaţiei între înfăşurări; Verificarea (determinarea) spirelor în scurtcircuit ( prin alimentare cu tensiune
redusă şi verificarea câmpului magnetic învârtitor); Determinarea începuturilor-sfârşiturilor( polarităţilor) înfăşurărilor.
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:____________________________________________________________________________________
DOMENIUL ELECTROMECANIC 46
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE : FO 3 IDENTIFICAREA APARATELOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE DIN
TABLOUL ELECTRIC DIN ATELIERULUI DE ASIGURARE SERVICE- ÎNTREŢINERE
COMPETENŢĂ TEHNICĂ SPECIALIZATĂ : EXECUTĂ LUCRĂRI
PREGĂTITOARE ÎN VEDEREA ÎNCERCĂRII ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE
Aparatidentificat
Rolul în cadrul instalaţiei de alimentare
Simbol utilizat în schemele electrice
Posibile defecte ale aparatului
NOTĂPentru completarea corectă a tabelului consultaţi anexa 2
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:____________________________________________________________________________________
DOMENIUL ELECTROMECANIC 47
STUDIU DE CAZ : SC1
COMPETENŢĂ CHEIE : IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII
Este prima zi de pregătire practică care se desfăşoară la agentul economic. Suntem un grup mixt de elevi, nerăbdători să vedem lucruri interesante la care vom participa efectiv. Am fost intâmpinaţi de tutorele de practică care :
ne-a prezentat specificul activităţilor din cadrul unităţii; ne-a repartizat la compartmentul responsabil de Protecţia şi Securitatea
muncii, unde am semnat instructajul general.Am fost echipaţi corespunzător cerinţelor unităţii pentru a intra la locurile de
muncă. În ultima clipă a ajuns o colegă, întârziată, care a semnat instructajul dar fără a participa la instruire.
Tot grupul am intrat sa vizităm locurile de muncă unde se desfăşurau diferite activităţi.
Ne-a captat atenţia o maşină de găurit în jurul căreia am urmărit activitatea muncitorului. Colega întârziată s-a apropiat prea mult de burghiul maşinii, astfel încât nici nu ne-am dat seama când părul i s-a înfăşurat pe burghiu. Fără vigilenţa muncitorului, atent atât la maşină cât şi la noi, colega noastră ar fi rămas fără păr.
ESTE BINE SĂ:1.CUNOAŞTEM ŞI SĂ RESPECTĂM SEMNELE DE AVERTIZARE DIN
UNITATE?
2. INTRĂM ECHIPAŢI CORESPUNZĂTOR LOCULUI DE MUNCĂ?
3. CUNOAŞTEM SPECIFICUL FUNCŢIONĂRII FIECĂRUI UTILAJ/ MAŞINĂ/
INSTALAŢIE?
ÎN ANEXA 3 SUNT CÂTEVA SEMNE DE AVERTIZATE, DE PROTECŢIA MUNCII., IAR ÎN ANEXA 5 SUNT CÂTEVA NORME DE PROTECŢIA MUNCII .
RECUNOAŞTEŢI SEMNIFICAŢIA SEMNELOR DIN ANEXA 3?DACĂ NU, INFORMEAZĂ-TE!
DOMENIUL ELECTROMECANIC
STUDII DE CAZ
48
STUDIU DE CAZ :SC2
MĂSURAREA REZISZENŢEI ELECTRICE CU AJUTORUL AMPERMETRULUI ŞI A VOLTMETRULUI
COMPETENŢĂ TEHNICĂ SPECIALIZATĂ: EXECUTĂ ÎNCERCĂRI
CARACTERISTICE ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE
Cerinţe Elaborarea şi realizarea schemelor de măsurare amonte şi aval;
Precizarea caracteristicilor tehnice şi a rolului aparatelor de măsură din
schema de măsurare;
Respectarea normelor de protecţia muncii în timpul efectuării lucrării.
Nomenclatorul aparatelor TCC- sursă de curent continuu
MAVO-35 – instrument de măsurare universal
A – ampermetru
V- voltmetru
Rx – rezistenţă electrică necunoscută
Etape de lucru:1. realizarea montajelor amonte/aval,
2. măsurarea curenţilor respectiv a tensiunilor cu ampermetrul şi voltmetrul,
3. pentru fiecare montaj vor fi introduse corecţii după cum urmează:
a)- la montajul amonte , folosit pentru măsurarea rezistenţelor mari şi mijlocii se
va face corecţia :
Rx=Ux / Ix = ( U- UA) / I = U / I – rA , unde rA este rezistenţa ampermetrului,
b) -la montajul aval , folosit pentru măsurarea reziszenţelor mici se introduce
corecţia:
Rx=Ux / Ix = U / I- IV = U / ( I- U / rV) , unde rAV este rezistenţa voltmetrului.
DOMENIUL ELECTROMECANIC 49
Tabel cu rezultateMetoda amonte
Nr.crt
U [V]
I[A]
R A
[]RX
[] R=U/I
Tabel cu rezultateMetoda aval
Nr.crt
U [V]
I[A]
R A
[]RX
[] R=U/I
CONCLUZIE Analizând rezultatele măsurărilor stabiliţi legătura cu parametrii nominali ai regimului anormal de funcţionare la maşinile electrice.
DOMENIUL ELECTROMECANIC 50
TEMA:
INCERCAREA POMPELOR DUPĂ REPARARE
MOD DE LUCRU
- INDIVIDUAL
- ÎN ECHIPĂ
SURSE DE INFORMARE
surse reale: întreţinerea şi
funcţionarea pompelor
surse virtuale: soft educaţional,
internet
surse: mass-media
literatura tehnică de specialitate
DOMENIUL ELECTROMECANIC 51
Pentru realizarea acestui proiect aveţi nevoie de cunoştinţe teoretice privind: Descriere , funcţionare, montare : Elemente constructive , Principii de
funcţionare, Montare in instalaţie, Punere in funcţiune.
Semnale de defect si cauze probabile : Exploatarea şi intreţinerea pompei in instalaţie.
Probleme practice soluţionate : Situaţii practice intâlnite in reparare, montaj şi
incercare.
DOMENIUL ELECTROMECANIC
LA CE VĂ AJUTĂ RELIZAREA UNUI
MINIPROIECT?
Să rezolvaţi diferite problemeSă comunicaţi cu cei din jurSă negociaţi şi să să planificaţi Să lucraţi mai bine în echipăSa fiţi creativi şi reponsabiliSă accesaţi adrese web pentru informare
SA FIŢI MAI BUNI!
INFORMAŢII TEORETICE
ÎNTREŢINEREA ŞI
FUNCŢIONAREA POMPELOR
PLANULDE LUCRU
52
Redactarea ( număr de pagini şi anexe) Structura : pagina de titlu (antet, temă, calificare, candidat, coordonator) Cuprins :
o Argument ( sintetizează aspectele teoretice şi practice in relaţiile directe cu calificarea)
o Conţinutul propriu-zis : Scop;Obiective Descriere , funcţionare, montare (aparat, instalaţie) Semnale de defect si cauze probabile Probleme practice soluţionate Perspectiva personală in abordarea temei Utilitatea practică aplicativă a soluţiilor găsite
Măsuri de sănătatea şi securitatea muncii , PSI şi protecţia mediului Bibliografie Anexe ( desene, schiţe, fotografii )
PLANIFICĂ ® ANALIZEAZĂ ® ACŢIONEAZĂ
Care este sarcina grupului? (ex. obiectivele pe care vi s-a spus că trebuie să le îndepliniţi)
Ce trebuie făcut? Alegerea materialelor, echipamentelor, instrumentelor
Ce vei face tu?
SUNT ÎNTREBĂRI LA CARE TREBUIE SĂ RĂSPUNZI !
Observarea = metoda nemijlocită de explorare a realităţii
DOMENIUL ELECTROMECANIC
EVALUAREA PRIN PROIECTE SAU MINIPROIECTE
53
Elevii sunt notaţi pentru modul de lucru, pentru modul de prezentare şi pentru
produsul realizat.
Activitatea elevilor este evaluată pe cinci dimensiuni :
1. operarea cu fapte, concepte, deprinderi rezultate din invaţare;
2. competenţele tehnice ;
3. calitatea muncii ( inovaţia, imaginaţia, judecata , tehnica şi execuţia);
4. reflecţia ( atingerea obiectivelor propuse, evaluarea progresului făcut,
efectuarea rectificărilor necesare, utilizarea bibliografiei);
5. produsul proiectului ( punerea in evidenţă a achiziţiilor in domeniul pregătirii).
Evaluarea activităţii elevului, se bazează pe :
Abilităţi şi cunoştinţe - elevii sunt capabili să utilizeze informaţiile primite,
să respecte cerinţele impuse, să realizeze sarcinile de lucru , să reflecteze
asupra modului in care invaţă, să investigheze, să înveţe de la colegi ;
Deprinderi tehnice – elevii sunt capabili să opereze pe calculator pentru
vizualizarea materialelor video prezentate ;
Feedback-ul realizat de la elevi şi maistru ( tutore de practică).
Teme propuse pentru miniproiect
COMANDA, REGLAJUL ŞI CONTROLUL IN SISTEMELE ELECTROMECANICE
MONITORIZARE, TESTARE SI DIAGNOZĂ IN SISTEME ELECTROMECANICE
CUPLAJE ELECTROMAGNETICE – pentru modelarea fluxului de energie mecanică de la motorul electric la o maşină de lucru .
DOMENIUL ELECTROMECANIC
6. ORGANIZAREA EVALUĂRII
54
Evaluarea finală va consta în :
1. portofoliul de practică ( fişe se lucru, caietul de practică, fişe de observaţie,
studii de caz);
2. probe practice ( jurnal de practică);
3. realizarea şi susţinerea miniproiectului.
ANEXA 1: DEFECŢIUNI POSIBILE ALE MOTOARELOR ELECTRICE ASINCRONE
DOMENIUL ELECTROMECANIC
7. ANEXE
55
CAUZE; MOD DE REMEDIERE
Nr.crt.
DEFECŢIUNI CAUZE MOD DE REMEDIERE
O 1 2 3
1.
Motorul nu porneşte sau
porneşte foarte greu
-În stator nu circulă curent datorită fuzibilelor siguranţelor sau deconectării intreruptorului automat.
- Se vor înlocui siguranţele.
- Tensiunea de alimentare este insufucientă.
- Se va micşora sarcina motorului, iar dacă tensiunea scade foarte mult, se va opri motorul.
-Supraîncărcarea excesivă a motorului.
-Se va micşora sarcina de pornire.
-Lagărele motorului sunt gripate.
-Se vor înlocui lagărele, după ce a fost identificată cauza gripajului.
-Condensatorul la pornire este stăpuns.
-Se va înlocui condensatorul.
-Contacte , întreruptoare acoperite cu substanţe izolatoare.
- Se vor curăţa contactele întreruptoarelor şi releelor.
2.
Motorul se încălzeşte
-Tensiunea reţelei de alimentare este mai mare decât cea nominală, ceea ce conduce la încălzirea statorului.
-Se va micşora tensiunea;-Se va intensifica circulaţia aerului în motor cu ajutorul unui ventilator;-Se va înlocui motorul.
-Motorul este supraîncărcat sau ventilaţia nu se face normal.
-Se va verifica ventilatorul şi se vor curăţa canalele de aer , de praf şi scame ; se va micşora sarcina motorului.
-Tensiunea la bornele statorului este mai mică decât cea nominală, ca urmare motorul absoarbe un curent mai mare pentru a dezvolta sarcina nominală.
-Se va ridica tensiunea;-Se va micşora sarcina motorului, dacă este posibil, până când intensitatea ajunge la valoarea nominală.
-Bobinajul statorului este conectat în triunghi şi nu
- Se va face conexiunea corectă.
DOMENIUL ELECTROMECANIC 56
Motorul se încălzeşte
în stea.-Întrefierul nu mai este uniform ca urmare a uzurii bucşelor, lagărelor, sau a îndoirii axului rotorului.
- Se verifică toleranţele dintre bucşe şi arbore şi eventual bucşele se vor înlocui;-Deformarea întrefierului se va corecta prin pilire;-Axul rotorului se va corecta prin strunjire sau slefuire.
- Între barele rotorului în scurtcircuit şi inelele de scurtcircuit este un contact slab cauzat de desprinderea unor borne de inelele de scurtcircuitare .
- se va depista locul rupturii şi se vor înlocui barele sparte ale rotorului.
- Curelele de transmisie prea întinse.
- Se vor slăbi curelele prin deplasarea motorului .
- Întrerupătorul de scoatere a înfăşurării de demaraj nu decuplează după atingerea vitezei de regim .
- Se va înlocui întrerupătorul defect .
3.
Motorul face zgomot
- Jocul dintre rotor şi lagăre este mare datorită uzurii avansate a acestora.
-Se vor schimba bucşele ( la motoarele cu lagăre de alunecare) sau rulmenţii ( la motoarele cu lagăre de rostogolire).
-Motorul este fixat sau aliniat necorespunzător; ventilatorul atinge carcasa.
-Se va elimina cauza, respectiv se va îndrepta carcasa motorului.
-Rotorul este deplasat spre lagăre ieşind parţial din câmpul magnetic.
-Se va fixa rotorul în poziţia corectă care să-i asigure coincidenţa axelor magnetice.
- Rotorul atinge într-o zonă statorul.
-Se vor controla lagărele şi se va verifica coaxialitatea rotor –stator.
-Statorul motoarelor asincrone trifazate este alimentat numai cu 2 faze.
-Se va înlocui fuzibilul siguranţei şi se vor curăţa contactele de pe a 3-a fază;-Se va regla corect releul termic.
-Fulia de pe axul motorului este deşurubată sau nefixată corespunzător.
-Se va fixa fulia de pa axul motorului asigurând-o impotriva desfacerilor ulterioare.
DOMENIUL ELECTROMECANIC 57
ANEXA 2 TIPURI DE MAŞINI ELECTRICE
1. MAŞINI DE CURENT CONTINUU
2. MAŞINI ASINCRONE
3. TRANSFORMATOARE
DOMENIUL ELECTROMECANIC 58
4. APARATE DE JOASĂ TENSIUNE
Contactoare de joasă tensiune
ÎntreruptorContactor inversor de sens
Întreruptoare automate
Întreruptoare manuale
Relee statice monofazate
Contoare cu releu
DOMENIUL ELECTROMECANIC 59
ANEXA 3SEMNE DE AVERTIZARE DE PROTECŢIA MUNCII
DOMENIUL ELECTROMECANIC 60
ANEXA 4
SIMBOLURI PENTRU APARATE ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE
Simbol Denumire Notaţii Simbol Denumire Notaţii
Întreruptor joasă tensiune (normal)
a
Contact normal
deschis (CND)c,d
Întreruptor joasă tensiune (automat)
a
Contact normal închis
(CNI)c, d
Separator a
Contact normal închis releu termic
e
Contactor electromagnetic
(bobina)c
Contact normal închis
cu temporizare la
închidere
dt
idemReleu
electromagnetic(bobina)
d
Contact normal închis
cu temporizare la
deschidere
dt
Releu termic e
Siguranţă
fuzibilăe
Releu de timp cu temporizare
la închidere
dt Siguranţă tip M.P.R.
e
Releu de timp cu temporizare la deschidere h
Buton de comandă
(CND)bp
Buton de comandă(CNI) bo
DOMENIUL ELECTROMECANIC 61
ANEXA 5
LISTA DE VERIFICARE A STRATEGIEI DE PROTECŢIE
UTILAJELE ŞI INSTALAŢIILE TEHNICE Se prevede ca după ce s-a executat o reparaţie să se monteze toate
dispozitivele de protecţie corespunzătoare;
Starea defectă a aparatelor de măsură, control, semnalizare, protecţie
automată,poate da naştere la accidente;
Procesul tehnologic se desfăşoară în aparate şi instalaţii închise. Personalul nu
poate urmări bunul mers al instalaţiei decât urmărind aparatele de măsură şi control;
Izolarea faţă de instalaţie prin întrerupătoare cu strat durabil izolator;
Purtarea echipamentului de protecţie (mănuşi, ochelari) individual;
Protecţie prin punere la pământ a aparatelor;
Evacuarea gazelor din atelier se va face printr-un sistem de ventilaţie;
Primul ajutor în caz de electrocutare;
La executarea operaţiilor de curăţare cu benzină,se va întrerupe curentul de la
reţeaua electrică.
MATERIALELE TOXICE Sunt zonele de depozitare protejate în mod
adecvat?
Sunt formulate, cunoscute şi testate procedeele de
control al pierderilor prin scurgere şi al evacuării?
Există instrucţiuni precise de etichetare?
MUNCA NU ESTE UN LOC UNDE VĂ PUTEŢI PURTA PROSTEŞTE SAU PUTEŢI FACE GLUME
GÂNDIŢI ÎNAINTE DE A ACŢIONA!
DOMENIUL ELECTROMECANIC 62
REZOLVAREA FIŞELOR DE LUCRU FIŞA DE LUCRU : FL 1
Întreprinderea
FIŞĂ TEHNOLOGICĂNr. reper Fila nr.
Denumirea produsului SUPORT
Atelier Mate-
rial
Denumire piesă Placă de prindere OL37
STAS Cali-tate
Secţiune U/M Buc. Necesar. Timp
Nr. Crt
Denumirea operaţiei( faza de lucru)
Scule Dispozitive Verifi-catoare
Timp normatPreg. Prelucr
1 Indreptare ciocan Placă de
îndreptat,
menghină
nivelă
2 Trasare Ac de
trasat
Trasatoare
paralele
şubler
3 Marcarea centrelor
găurilor
punctator Placă de bază şubler
4 Debitare Ferăstrău cu
acţionare
electrică
şubler
5 Găurire burghiu Maşină de
găurit
şubler
6 Pilirea marginilor pile polizor
Norme de securitate şi sănătate a muncii-Utilizarea echipamentului de protecţie:salopetă, mănuşi,ochelari;
-Verificarea echipamentului tehnologic înainte de începerea lucrului;
-Respectarea instrucţiunilor de utilizarea dispozitivelor;utilajelor
-Prezenţa materialelor necesare asigurării PSI
DOMENIUL ELECTROMECANIC 63
FIŞA DE LUCRU : FL 2a)
cuplul de pornire să fie suficient de mare;
curentul de pornire să nu depăşească valoarea admisibilă pentru reţeaua de
alimentare a motorului;
durata procesului să fie cât mai scurtă.
b)Prin conectarea directă la reţea care foloseşte scheme de pornire ce
includ aparate manuale sau contactoare.
1-siguranţă fuzibilă cu rol de protecţie înpotriva supracurenţilor ;
2-contactoare manuale , pentru închiderea circuitului electric;
3- relee termice cu rol de protecţie , fiind acţionate de o mărime termică, de regulă
temperatura;
4- motor electric asincron cu rotorul în scurtcircuit.
FIŞA DE LUCRU : FL 3a)
Regimul de mers în gol la transformator se stabileşte atunci când secundarul
rămâne deschis. În această situaţie impedanţa din secundar este foarte mare, iar
curentul din secundar I2 =0.
Deoarece în secundar nu se transferă energie, întreaga energie absorbită de
primar de la reţea serveşte la crearea câmpului magnetic din miezul
transformatorului şi la acoperirea pierderilor prin efect Joule din primar.
b)-sursă de curent alternativ;
- voltmetrele :V1 şi V2;
- amperpetrul, A;
- wattmetrul ,W
- transformator de tensiune.
DOMENIUL ELECTROMECANIC 64
1. ISAC, E.- MĂSURĂRI ELECTRICE ŞI ELECTRONICE, EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, BUCUREŞTI , 1999
2. MAREŞ, F. şi DRUŢĂ, I. – MAŞINI ELECTRICE, EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, BUCUREŞTI, 2007
3. MAREŞ, F. şi POPA, I.- APARATE ELECTRICE, EDITURA PAX AURA MUNDI,
4. MIRA, N. Şi NEGUŞ. C.- INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE, EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, BUCUREŞTI, 1994
5. Mărginean V, - UTILAJUL ŞI TEHNOLOGIA MESERIEI LĂCĂTUŞ PENTRU CONSTRUCŢII MECANICE , ED DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, BUCUREŞTI 1993
6. GANEA, N. – ALEGEREA, EXPLOATAREA, INTREŢINEREA ŞI REPARAREA POMPELOR, ED. TEHNICĂ, BUCUREŞTI, 1981
7. CIOC , I.– INSTALAŢII ELECTROMECANICE , ED. DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, BUCUREŞTI, 1981
8. HILOHI, S. – INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE, ED. DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, BUCUREŞTI, 1991
9. STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ , NIVEL 2, CALIFICAREA ELECTROMECANIC UTILAJE ŞI INSTALAŢII INDUSTRIALE, MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII,CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC ,UNITATEA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR PHARE TVET RO 010801 ,2005
10.CURRICULUM , NIVEL 2, CALIFICAREA ELECTROMECANIC UTILAJE ŞI INSTALAŢII INDUSTRIALE, DOMENIUL DE PREGĂTIRE ELECTROMECANIC, MEC, CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC , PHARE TVET RO 0108.01 ŞI PHARE TVET RO 0108.03, 2005
www.whirlpool.ro
www.termo.ut.cluj.ro
www.inma.ro
www.instalatorul.ro
DOMENIUL ELECTROMECANIC
8. BIBLIOGRAFIE
65