Post on 25-Oct-2015
description
TEST NEUROCHIRURGIE
1. Examenul neurologic trebuie efectuat:
a. întotdeauna după examenul local
b. numai în decubit dorsal cu capul în poziţie neutrală
c. doar după ce funcţiile respiratorii şi cardio-circulatorii sunt echilibrate
d. de către medicul specialist
2. Asistarea bolnavilor traumatizaţi cranio-cerebral începe:
a. În prima unitate spitalicească;
b. În prima unitate de urgenţă;
c. La locul accidentului;
d. La cel puţin 6 ore de la traumatism.
3. Un bolnav traumatizat cranio-cerebral pur nu este niciodată:
e. Conştient;
f. Agitat psiho-motor;
g. Dezorientat temporo-spaţial;
h. Şocat.
4. Bolnavul se află în comă când :
a. Nu vorbeşte şi nu deschide ochii;
b. La scor Glasgow sub 8;
c. Nu răspunde la stimuli verbali;
d. Prezintă amnezie postraumatică.
5. Examinarea paraclinică a unui traumatizat cranio-cerebral cu GCS sub 12 trebuie
începută cu:
a. VSH, Hemoleucogramă, TGO; TPG;
b. Rezonanţă Magnetică Nucleară;
c. Radiografie craniană standard în cel puţin două ncidenţe;
d. Tomografie computerizată.
6. Hematomul extradural reprezintă:
a. O mare urgenţă neurochirurgicală;
b. O colecţie sanguină situată epidural;
c. O colecţie sanguină de mici dimensiuni;
d. O colecţie lichidiană situată între dura mater şi arahnoidă.
7. Tratamentul unui traumatizat cranio-cerebral cu GCS 15 constă în:
a. Observaţie, simptomatice;
b. Craniotomie decompresivă;
c. Depletive, cortizonice, hemostatice;
d. Asistare respiratorie, depletive, sedative.
8. Tratamentul neurochirurgical al proceselor expansive intracraniene are ca scop:
a. determinarea cauzei alterării neurologice
b. craniotomia largă în scop decompresiv
c. hemostaza leziunilor hemoragice ale scalpului
d. decompresiunea, hemostaza, scăderea pericolului infecţiei locale.
9. Un bolnav cu traumatism vertebo-medular trebuie:
a. Transportat de urgenţă, în orice condiţii, la prima unitate spitalicească;
b. Imobilizat la locul accidentului;
c. Echilibrat hemodinamic de urgenţă;
d. Intubat oro-traheal pentru asigurarea căilor respiratorii.
10. Investigaţia paraclinică de primă intenţie în traumatismele vertebro-medulare este:
a. Tomografia computerizată;
b. Rezonanţa Magnetică Nucleară;
c. Angiografia vertebrală;
d. Radiografia standard în cel puţin două incidenţe.
11. Scopul tratamentului chirurgical în traumatismele vertebro-medulare este:
a. Asigurarea confortului bolnavului:
b. Decompresiunea mielo-radiculară şi stabilizarea coloanei vertebrale;
c. Recuperarea cât mai precoce a bolnavului;
d. Îndepărtarea eschilelor osoase din focarul de fractură.
12. Tetrada clinică a Sindromului de Hipertensiune Intracraniană este reprezentată de
a. Cefalee, vărsături, iritaţie meningială, convulsii;
b. Cefalee, edem papilar, semne focale, fotofobie;
c. Cefalee, vărsături, alterarea stării de conştientă, edem papilar;
d. Cefalee, somnolenţă, confuzie, agitaţie psihomotorie.
13. Cele mai frecvente tumori cerebrale sunt:
a. Glioamele;
b. Metastazele cerebrale;
c. Meningioamele;
d. Hemangioblastomamele.
14. Glioblastomul multiform este o tumoră cu:
a. Grad de malignitate crescut dar prognostic bun
b. Evoluţie rapid progresivă sub tratament depletiv;
c. Grad de malignitate mediu, dar grad ridicat de recidivă;
d. Infiltrativă, cel mai frecvent întâlnită în practica neurochirurgicală.
15. Caracteristicile de malignitate ale tumorilor cerebrale, pe imaginile computer
tomografice sunt reprezentate de:
a. Inomogenitate, edem cerebral extins, delimitare incertă, efect de masă marcat;
b. Omogenitate, contur net, edem cerebral redus;
c. Hiperdensitate, contrastare netă, lizereu hipodens;
d. Inomogenitate, contur net, absenţa efectului de masă.
16. Scopul tratamentului chirurgical în tumorile cerebrale maligne este:
a. Salvarea vieţii bolnavului;
b. Rezecţie în limite oncologice;
c. Reducerea volumului tumoral, examen histopatologic;
d. Prelevarea de material bioptic în vederea tratamentului adjuvant.
17. Hemoragia subarahnoidiană netraumatică este cauzată mai frecvent în:
a. Meningita bacteriană;
b. Hemoragia intratumorală;
c. Ruptura unui anevrism intracranian;
d. Traumatismul cranio-cerebral.
18. Anevrismele intracraniene resângerează cel mai frecvent în:
a. Primele 24 de ore;
b. Primele 3 luni de tratament conservativ;
c. Primul an de la resângerare;
d. Asociere cu alte afecţiuni (hipercolesterolemie, sindrom marfan).
19. Malformaţiile arterio-venoase reprezintă :
a. O tumoră bine delimitată cu caracter progresiv;
b. Un conglomerat vasculo-epenimar cu rol nedefinit;
c. Un conglomerat vascular cu numeroase comunicări arterio-venoase;
d. Cea mai frecventă cauză de hemoragie subcorticală.
20. Cauza cea mai frecventă a hematomului intracerebral primar este:
a. Hipertensiune arterială;
b. Angiopatia diabetică;
c. Tratamentul cu dicumarinice;
d. Stenoza carotidiană.
21. Indicaţia operatorie în hematomul intracerebral primar este:
a. Prezenţa tulburărilor respiratorii şi cardio-vasculare;
b. Efectul de masă pe examenul CT şi alterarea tabloului neurologic;
c. Dorinţa aparţinătorilor;
d. Aspectul CT şi RMN.
22. Cauza cea mai frecventă a compresiunilor medulare este dată de:
a. Metastazele vertebrale;
b. Meningiome şi neurinoame;
c. Modificări degenerative;
d. Malformaţii congenitale.
23. Hernia de disc cervicală este mai frecvent întâlnită:
a. La copii, urmare a traumatismelor repetate;
b. La copii datorită extremităţilor cefalice mai voluminoase;d
c. La nivel C5-C6 şi C6-C7;
d. La persoanele peste 70 de ani ca urmare a modificărilor degenerative.
24. Hernia de disc L5-S1 are ca simptomatologie algică tipică iradierea :
a. Faţa laterală a coapsei , genunchi, maleolă laterală
b. Faţa posterioară a gambei, călcâi, marginea laterală a plantei, ultimele degete
c. Faţa laterală a gambei, faţa dorsală a plantei, marginea medială a plantei, haluce
d. Faţa anterioară a coapsei, faţa anterioară a gambei, călcâi, haluce
25. Stabilirea indicaţiei chirurgicale în hernia de disc se face pe baza;
a. Concordanţei clinico-imagistice;
b. Depistării RMN a unei leziuni discale;
c. Examenului clinic concludent şi radiografiei standard;
d. Persistenţei acuzelor subiective în pofida tratamentului instituit.