GRAM AUR = 227,1710 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4299 RON … · 2021-03-01  · GRAM AUR = 227,1710 RON...

Post on 11-Mar-2021

20 views 0 download

Transcript of GRAM AUR = 227,1710 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4299 RON … · 2021-03-01  · GRAM AUR = 227,1710 RON...

GRAM AUR = 227,1710 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4299 RON EURO = 4,8744 RON DOLAR = 4,0456 RON

12 pagini

n Tranzacþii record de 13,9 milioane lei pentruAgroland, în prima zi de prezenþã la bursã

PAGINA 9

n ANALIZÃ REUTERS: “Bãncile centrale vor trãifericite cu o inflaþie de peste 2%” PAGINA 9

n DEZBATERE PARLAMENTARÃ /Bugetul de stat, întreausteritatea criticatã de PSD ºibunãstarea proclamatã decoaliþia PNL-USRPLUS-UDMR

PAGINA 8

5 lei Marþi, 2 martie 2021, nr. 42 (6822), anul XXX

n RAPORT CURTEA DE CONTURI PENTRUANUL 2019: 96 de sesizãri penale pentruprejudicii de 947 milioane lei

PAGINA 3

n Aleºii locali ai PSD, pregãtiþi sã ia cu asaltCotroceniul PAGINA 3

n EDUCAÞIE / Elevii dezaprobãiniþiativa ministrului PAGINA 10

n ANALIZÃ FT / Presiuni pe bãncileamericane, pentru consolidare

PAGINA 12

MATE HOFFMANN, MANAGER REGIONAL QATAR AIRWAYS:

„Qatar Airways testeazã paºaportuldigital IATA”l „Campania de vaccinare la nivel mondial pare promiþãtoare ºi ne oferã încrederea cã turismul îºiva reveni, în special în a doua jumãtãtate a anului”l „Qatar Airways nu a încetat niciodatã sãzboare pe tot parcursul pandemiei”l Qatar Airways planificã sã ajungã în 130 de destinaþii pânãla sfârºitul lunii martie ºi sã creascã frecvenþele de operare

Reporter: Industria aerianã a fostgrav afectatã de panemia de coronavirus.Cum aþi descrie în contextul actual secto-rul?

Mate Hoffmann: Anul trecut a fostdiferit de oricare altul, pandemiaCOVID-19 a afectat oamenii ºi afaceriledin întreaga lume. Aviaþia a fost una din-tre cele mai afectate industrii, cu un setunic de provocãri rezultate dintr-un me-diu de cãlãtorie mai restrictiv ºi o cerereredusã.

A CONSEMNATADELINA TOADER

(continuare în pagina 11)

Participaþiile BTT la altesocietãþi comerciale

Situaþia participaþiilor SC BTT SAla alte societãþi comerciale, vala-bilã la 30.11.2006, astfel cum afost prezentatã echipei de control,

reflectã faptul cã SC BTT SA are calita-tea de asociat/acþionar la 17 societãþi co-merciale, predominând ca modalitate departicipare aportul în naturã la capitalulsocial al acestora.

Ulterior, în cursul anului 2007, au sur-venit modificãri în ceea ce priveºte parti-cipaþia SC BTT SA la douã din societãþi-le în cauzã.

Propunerile privind vânzarea partici-paþiilor deþinute de SC BTTSAla alte so-cietãþi comerciale au fost cuprinse în pla-nul de restructurare în vederea privatizã-rii, înregistrat la societate sub nr.176/23.01.2007, care a fost supusaprobãrii AGA a SC BTT SA.

Prin Hotãrârea nr. 14/06.03.2007,

AGA a „luat act”, doar, de aceste propu-neri, fãrã sã le aprobe, însã.

Ulterior, Consiliul de Administraþie,prin decizia nr. 32/20.03.2007, a aprobatefectuarea unor rapoarte de evaluare aactivelor prezentate în anexa intitulatã„Titluri de participare deþinute de SCBTT SAla alte societãþi comerciale, pro-puse pentru cesiune” ºi a mandatat con-ducerea executivã a SC BTT SAîn vede-rea efectuãrii selecþiei de oferte pentrustabilirea evaluatorului.

Totodatã, întrunit în ºedinþa din datade 19.04.2007, Consiliul de Administra-þie a amânat, prin hotãrârea nr. 46, discu-tarea Notei conducerii executive privindcesiunea pãrþilor sociale deþinute de SCBTT SA la alte societãþi comerciale, încote de participaþie mai mici de 50%, iarprin hotãrârea nr. 26/29.05.2007 AGA aamânat vânzarea/cesionarea acþiunilordeþinute de SC BTT SA la alte societãþicomerciale.

(continuare în pagina 4)

ISTORICUL PRIVATIZARII IN ROMANIA (10)

Mircea Ursache

SC BTT SA are calitatea de asociat/acþionar la 17 societãþi comer-ciale, predominând ca modalitate de participare aportul în naturãla capitalul social al acestora. În cursul anului 2007 au survenitmodificãri în ceea ce priveºte participaþia SC BTT SA la douã dinsocietãþile în cauzã.

MiºcareaAntiP

rima mea vizitã în Statele Unite afost prin 1993. Pe când avionulzbura încã deasupra Canadei, ostewardesã a împãrþit cãlãtorilor

niºte formulare. Am scos pixul ºi amînceput sã completãm. Am lãsat apoiformularul ofiþerului de la frontierã,dupã ce am coborât din avion.

Cu ocazia altei vizi-te, am fost îndrumatcãtre un ghiºeu al De-partamentului Agri-culturii, unde am fostîntrebat dacã am vizi-tat vreo fermã înainteasosirii pe pãmânt ame-rican. În Africa de Sudau verificat sã nu fi

fost în tranzit printr-o þarã cu febrã galbe-nã, caz în care ar fi trebuit sã mã vacci-nez. În R.P. Chinezã mi-au luat tempera-tura (era înaintea pandemiei). Multe stateau varii proceduri legate de securitateafrontierelor. Unele dintre acestea vizeazãanume securitatea biologicã. Nimeni nuvrea sã importe patogeni sau specii carepot distruge habitatul. ªi nimeni nu semirã cã aºa stau lucrurile.

Cel puþin pânã acum. De curând lide-rii europeni s-au strâns pentru a discutachestiunea “paºapoartelor de vaccinare”.Ai fi zis cã, în fond, nimic nou. Dar uitecã s-au gãsit personaje care sã obiecteze.În fruntea lor, nelipsitul Macron, insoli-tul preºedinte al Franþei.

Sã recapitulãm. Statele din SudulEuropei, în frunte cu Grecia, au fost durlovite de pandemie. Turismul ocupã oproporþie sesizabilã din economiile lor.Unele comunitãþi depind de turism. Aifi zis cã “paºaportul de vaccinare” a fi oidee raþionalã, care ar permite rede-schiderea mai rapidã a graniþelor.

Unii însã sunt contra. Ar fi o proble-mã, spun ei, cu “discriminarea”. ªi cu“datele personale”. Sã zicem cã ar fi aºa.Dar atunci de ce mai existã protocoale debiosecuritate la graniþã? Pot aduce liberun piton african? Sau niºte salam cruddin America de Sud? Eventual sub unnume fals? Am verificat pe site-ul vãmi-lor Republicii Franceze. Îþi trebuie unpermis de import.

Atunci de ce unii fac circ? Am stat ºim-am gândit, pentru cã întreaga afacerenu are nici un sens. ªi am descoperit.Unii sunt “Anti”. Pur ºi simplu.

Este normal sã avem o identitate pro-prie, pe care sã o afirmãm. În unele cazu-ri însã limitele normalului sunt depãºite.Unii vor sã se afirme ca “altfel” ºi cândeste cazul, ºi când nu este cazul. DacãPopescu spune ceva, Ionescu, indiferentdacã are treabã sau nu, spune pe dos.

Democraþii lui Joe Biden par sã fiecuprinºi de o asemenea maladie. Uniidintre ei, printre care senatorii de atunciHillary Clinton ºi Barack Obama, auvotat, în 2006, pentru o lege care autori-za construcþia a 700 de mile de gard lagraniþa cu Mexicul. Dupã ce Trump afãcut din zid un element central al mesa-jului sãu electoral, s-au sucit. Au desco-perit cã zidul este fascist, este rasist.Acum iar s-au întors. Democraþii auconstruit un zid împrejurul Congresuluidin Washington D.C. Înþeleg cã dacãconstruieºti un zid împotriva “suprema-þiei albe”, este în regulã. Împotriva car-telurilor drogurilor, nu.

(continuare în pagina 3)

CÃTÃLINAVRAMESCU

Industria aviaticã a fost unul dintre cele mai lovite sectoare de pandemia Covid-19,care a dus la o restricþie drasticã a cãlãtoriilor ºi a diminuat considerabil cererea.Qatar Airways s-a aflat printre companiile aeriene care nu au încetat însã sã îºi con-tinue activitatea, contribuind la înceutul pandemiei la repatrierea persoanelor blo-cate de pandemie. În plus, operatorul aerian s-a adaptat contextului, a introdusmetode stricte de dezinfectare, uniforme specifice pentru personal, dar a imple-mentat ºi sisteme care nu presupun contactul pentru pasageri.Totodatã, Qatar Airways urmãreºte sã introducã „paºaportul digital” IATA TravelPass, o soluþie globalã ºi standardizatã pentru validarea ºi autentificarea tuturor re-glementãrilor naþionale referitoare la cerinþele de cãlãtorie a pasagerilor în contex-tul COVID-19.Campania de vaccinare este încurajatoare ºi dã speranþã turismului ºi industrieiaviatice cã tot mai multe þãri îºi vor redeschide graniþele ºi cererile pentru zborurivor creºte.

Mate Hoffmann, regional manager sudul Europei în cadrul Qatar Airways, ne-a acordat un interviu în care ne-a vorbit despre im-pactul pandemiei asupra industriei, despre cum s-a adaptat compania noului context, dar ºi despre ºansele de revenire ale indu-striei ºi planurile de viitor ale companiei.

SUAplãnuieºte sãaloceaproape2 trilioanedolari înrelansareaeconomicãl Republicanii: “Planul de salvare aprobat de deputaþii americani, prea scump ºi prost þintit”lDemocraþii vor adoptareaplanului pânã în 14 martie

Camera Reprezentanþilor dinSUA a adoptat, la finele sãp-tãmânii trecute, doar cu votuldemocraþilor, planul de re-lansare economicã în valoarede 1.900 de miliarde de dola-ri propus de preºedintele Joe

Biden, acesta fiind un prim pas importantînainte ca textul sã ajungã în Senat.

Biden voia ca Planul de salvare (Ame-rican Rescue Plan) sã fie adoptat la înce-putul lunii februarie, dar votul a întârziat,astfel cã liderul de la Casa Albã a îndem-nat Congresul sã avanseze rapid în pro-cedura de adoptare.

Proiectul a primit aprobarea CamereiReprezentanþilor dupã mai multe ore dedezbateri, în noaptea de sâmbãtã spre du-minicã, cu 219 voturi ”pentru”, toatedemocrate.

”Textul este aprobat”, a anunþat lide-

rul democrat al Camerei Reprezentanþi-lor, Nancy Pelosi.

Voturile ”împotrivã” au fost în numãrde 212, inclusiv douã din partea demo-craþilor, iar opozanþii planului considerãcã mãsurile prevãzute sunt ”prea scumpe

ºi prost þintite”.În opinia democraþilor, adoptarea pla-

nului este indispensabilã pentru atenua-rea efectelor pandemiei de Covid.

Textul urmeazã sã fie trimis Senatuluisãptãmâna aceasta, unde mãsura care

prevede o creºtere a venitului minim – dela 7,25 de dolari pe orã în prezent la 15dolari pe orã pânã în 2025 – aste aºteptatãsã fie eliminatã. Senatorii republicaniMitt Romney ºi Tom Cotton au sugeratun salariu federal minim de 10 dola-

ri/orã, dar democraþii spun cã este preamic.

Democraþii conteazã pe majoritatealor (care este una redusã) în Congres ºicred cã planul va fi adoptat. (V.R.)

(continuare în pagina 12)

Planurile noi, uriaºe faþã de cel din 2008

Programul lui Biden presupune sume uriaºe comparativ cu cele anul 2008,când administraþia SUA a aprobat Planul pentru Stabilizare Economicã deUrgenþã, cunoscut drept planul de salvare a bãncilor, propus de Secretarul

Trezoreriei de la acea vreme, Henry Paulson, ºi ratificat de preºedintele George W.Bush. Actul a devenit lege în 3 octombrie 2008, în plinã crizã financiarã(2007–2008). Fondurile de atunci au fost direcþionate pentru injecþii de capital înbãnci ºi alte instituþii financiare. Astfel, a fost creat un plan de 700 de miliarde dedolari pentru achiziþia de active toxice din bãnci (Troubled Asset Relief Program -TARP).

(continuare în pagina 12)

Patru tranºe de relaxare cantitativã în SUA, însumã totalã de peste 7 trilioane dolari

De la începutul crizei financiare din 2007-2008 ºi pânã în prezent, SUA auadoptat patru runde de mãsuri de relaxare cantitativã (Quantitative Easing -QE), cu scopul sã sprijine economia. Relaxarea cantitativã este o politicã

monetarã prin care o bancã centralã cumpãrã la scarã largã obligaþiuni de stat saualte active financiare pentru a injecta bani în economie.

La sfârºitul lunii noiembrie 2008, banca centralã a SUA(Fed - Federal Reserve)a început sã cumpere titluri garantate ipotecar de 600 de miliarde de dolari.

(continuare în pagina 12)

Ilustraþie de MAKE