Post on 19-Oct-2020
Ediția: 2-2019
UNIVERSITATEA ADVENTUS DIN CERNICA
FACULTATEA DE TEOLOGIE ȘI ȘTIINȚE SOCIALE Pedagogia învățământului primar și preșcolar
Ciclul I – studii universitare de licență, 3 ani, 180 ECTS, învățământ cu frecvență-IF
GHIDUL examenului
de finalizare a studiilor
DEPARTAMENTUL
TEOLOGIE – ASISTENȚĂ SOCIALĂ – ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
GHIDUL EXAMENULUI DE FINALIZARE A STUDIILOR
ÎN DOMENIUL ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
SPECIALIZAREA PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
UNIVERSITATEA ADVENTUS DIN CERNICA
Prezentul Ghid a fost aprobat de Consiliul Facultății și se aplică începând cu sesiunea de licență
iunie 2020
Ediția 2
Publicat: decembrie 2019
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
1
Cuprins
Cuprins ______________________________________________________________________ 1
Capitolul I: Precizări generale ____________________________________________________ 3
1.1. Scopul prezentului Ghid _________________________________________________________ 3
1.2. Structura examenului de licență __________________________________________________ 3
1.3. Condiții de înscriere la examenul de finalizare a studiilor _____________________________ 4
1.4. Taxa examenului de licență ______________________________________________________ 4
1.5. Dosarul de înscriere la examenul de finalizare a studiilor ______________________________ 4
1.6. Competența lingvistică __________________________________________________________ 5
1.7. Calendarul examenului de finalizare a studiilor _____________________________________ 6
Capitolul 2: Proba 1: evaluarea cunoștințelor fundamentale și de specialitate _____________ 8
2.1. Informații generale _____________________________________________________________ 8
2.2. Organizarea probei scrise ________________________________________________________ 8
2.3. Tematica pentru proba scrisă în Specializarea Pedagogia învățământului primar și preșcolar 9
2.4. Bibliografia pentru proba scrisă _________________________________________________ 10
2.5. Desfășurarea probei scrise (extras din Regulament) _________________________________ 11 2.6. Recomandări privind elaborarea răspunsurilor scrise și criteriile generale privind evaluarea ___ 14
2.7. Contestațiile __________________________________________________________________ 14
Capitolul 3: Elaborarea și susținerea lucrării de licență ______________________________ 16
3.1. Precizări generale _____________________________________________________________ 16
3.2. Rolul profesorului coordonator __________________________________________________ 17
3.3. Responsabilitățile studentului ___________________________________________________ 18
3.4. Etapele realizării lucrării de licență ______________________________________________ 18 3.4.1. Alegerea temei lucrării de licență ________________________________________________________ 18 3.4.2. Depunerea cererii pentru aprobarea titlului lucrării de licenţă __________________________________ 19 3.4.3. Elaborarea și prezentarea planului lucrării de licență _________________________________________ 19 3.4.4. Realizarea propriu-zisă a cercetării și consultarea profesorului coordonator _______________________ 19 3.4.5. Verificarea finală a lucrării și evaluarea de către coordonator __________________________________ 19
3.5. Structura şi conţinutul lucrării de licenţă __________________________________________ 20
A. Elemente preliminare ___________________________________________________________ 21 A1. Coperta şi pagina de titlu ________________________________________________________________ 21 A2. Cuprinsul lucrării ______________________________________________________________________ 21 A3. Elementele opţionale:___________________________________________________________________ 21 A4. Rezumatul lucrării _____________________________________________________________________ 21
B. Conținutul propriu-zis al lucrării de licență _________________________________________ 21 B1. Argumentul __________________________________________________________________________ 21 B2. Precizările conceptuale şi cadrul teoretic: ___________________________________________________ 22 B3. Cercetarea aplicată în științele educației ____________________________________________________ 23 B4. Concluziile lucrării şi reflecţiile personale: __________________________________________________ 25
C. Elemente adiționale _____________________________________________________________ 26 C1. Lista de referinţe bibliografice ____________________________________________________________ 26 C2. Anexele _____________________________________________________________________________ 26
3.6. Norme de redactare şi elemente de stil ____________________________________________ 27 3.6.1. Stilul lucrării de licenţă ________________________________________________________________ 27 3.6.2. Norme de redactare a lucrării de licenţă ___________________________________________________ 27
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
1
3.6.2.1. Dimensiuni ______________________________________________________________________ 27 3.6.2.2. Formatarea documentului ___________________________________________________________ 27
3.6.3. Organizarea și redactarea citărilor în text __________________________________________________ 31 3.6.3.1. Informaţii generale ________________________________________________________________ 31 3.6.3.2. Forme de citare în text _____________________________________________________________ 31 3.6.3.3. Citarea surselor cu unul sau doi autori _________________________________________________ 32 3.6.3.4. Citarea surselor cu trei sau mai mulţi autori _____________________________________________ 32 3.6.3.5. Citarea din surse fără autor __________________________________________________________ 32 3.6.3.6. Citarea surselor multiple într-o singură referinţă _________________________________________ 33 3.6.3.7. Citarea surselor indirecte ___________________________________________________________ 33 3.6.3.8. Citarea din scrierile sfinte ___________________________________________________________ 33 3.6.3.9. Citarea unei surse electronice ________________________________________________________ 33
3.6.4. Redactarea listei de referinţe bibliografice _________________________________________________ 34 3.6.4.1. Informaţii generale: _______________________________________________________________ 34 3.6.4.2. Cărţi ___________________________________________________________________________ 35 3.6.4.3. Publicaţii periodice (reviste, ziare) ____________________________________________________ 35 3.6.4.4. Dicţionare şi enciclopedii ___________________________________________________________ 35 3.6.4.5. Lucrare tradusă ___________________________________________________________________ 36 3.6.4.6. Surse electronice __________________________________________________________________ 36 3.6.4.7. Lucrări nepublicate ________________________________________________________________ 37 3.6.4.8. Instrucţiuni de formatare a listei de referinţe bibliografice: _________________________________ 37
3.7. Susţinerea lucrării de licenţă ____________________________________________________ 38 3.7.1. Evaluarea susținerii lucrării de licență ____________________________________________________ 39
Bibliografie __________________________________________________________________ 42
ANEXE
Anexa nr. 1: Model copertă – lucrare de licență __________________________________________________ 43 Anexa nr. 2: Model pagină de titlu – lucrare de licență ____________________________________________ 44 Anexa nr. 3: Declarația de asumare a răspunderii privind conținutul lucrării de licență ___________________ 45 Anexa nr. 4: Model – Cerere privind aprobarea titlului lucrării de licență _____________________________ 46 Anexa nr. 5: Model – Cerere privind înscrierea la examenul de licență ________________________________ 47 Anexa nr. 6: Model – Fișa de lichidare _________________________________________________________ 47 Anexa nr. 7: Referatul de apreciere a lucrării de licență de către coordonatorul lucrării ___________________ 50 pentru lucrarea de licență cu titlul _____________________________________________________________ 50 Anexa nr. 8: Teme orientative propuse studenților pentru elaborarea lucrării de licență ___________________ 52 Anexa nr. 9: Lista cadrelor didactice coordonatori lucrări de licență __________________________________ 60 Anexa nr. 10 :Certificate și atestate lingvistice acceptate la înscrierea la examenul de licență ______________ 61
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Capitolul I: Precizări generale
1.1. Scopul prezentului Ghid
Rolul prezentului Ghid este acela de a veni în sprijinul studenților programului de studii Pedagogia
învățământului primar și preșcolar care se află în ultimul an de studii și se pregătesc pentru susținerea
examenului de licență, dar și absolvenților din promoțiile anterioare care nu au susținut examenul de
licență, oferindu-le informații detaliate cu privire la pregătirea probei scrise și realizarea unei lucrări de
licență bine elaborate, conform cu standardele academice din domeniul științelor educației.
Ghidul a fost elaborat în conformitate cu prevederile Planului de învățământ al programului de studii
și ale Regulamentului privind organizarea examenelor de finalizare a studiilor universitare de licență
pentru sesiunea de licență iunie 2020, aprobate de Senatul UA.
1.2. Structura examenului de licență
Examenul de licență în specializarea Pedagogia învățământului primar și preșcolar constă în două
probe separate:
Proba 1 (examen scris): evaluarea cunoștințelor fundamentale și de specialitate
în Pedagogia învățământului primar și preșcolar
Proba 2: susținerea lucrării de licență
Probele examenului de licenţă se desfăşoară prin contact direct, nemijlocit, prin prezenţa, în
acelaşi loc și în acelaşi moment, a comisiei de examen şi a examinatului, la sediul Universității
Adventus.
O probă a examenului de licenţă se consideră promovată, dacă media finală a probei este
minimum 5,00.
Examenul de licenţă se consideră promovat dacă probele componente sunt promovate, iar media
examenului este de cel puţin 6,00.
Pentru promovarea examenului de licență se acordă în total 10 credite: evaluarea cunoștințelor
fundamentale și de specialitate: 5 credite și susținerea lucrării de licență: 5 credite.
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
1.3. Condiții de înscriere la examenul de finalizare a studiilor
Au dreptul să se înscrie la examenul de finalizare a studiilor universitare de licență, absolvenţii
Universității Adventus din Cernica, programul de studii/specializarea Pedagogia
învățământului primar și preșcolar, care au acumulat creditele prevăzute de planul de
învăţământ (cel puțin 180 de credite ECTS/SECT), respectiv au satisfăcut toate cerinţele
obligatorii din planul de învăţământ, îndeplinesc exigențele privind competenţa lingvistică
conform Regulamentului, au urmat procedurile de lichidare a tuturor obligaţiilor, conform
prevederilor universităţii în această privinţă.
Înscrierea la examenul de licență este condiționată de alegerea temei/titlului lucrării de licență și
de stabilirea coordonatorului științific, conform prevederilor Regulamentului, inclusiv pentru
absolvenții din promoțiile anterioare.
Înscrierea candidaților se efectuează individual, în perioada de înscriere stabilită, conform
calendarului examenului de finalizare a studiilor aprobat de Senatul UA (a se vedea pct. 1.7).
Vor fi acceptate la înscriere numai dosarele complete și lucrările care au avizul profesorului
coordonator pentru susținerea acestora.
1.4. Taxa examenului de licență
Taxa pentru susținerea examenului de finalizare a studiilor universitare de licență este de 500 de
lei, taxa de se poate plăti prin virament bancar sau direct la caseria Universității. După încheierea
perioadei de înscriere, taxa de licență nu se restituie decât în caz de forță majoră (accidente,
probleme medicale, deces, evenimente sociale, etc.). În cazul în care candidatul anunță în scris
neprezentarea sa la examenul de licență cu cel puțin 24 de ore înainte de data programată pentru
prima probă, taxa se poate reporta pentru sesiunea următoare pe baza cererii scrise a candidatului.
1.5. Dosarul de înscriere la examenul de finalizare a studiilor
Dosarul de înscriere1 la examenul de licență cuprinde următoarele:
Cererea de înscriere la examenul de licență (formularul-tip se obține de la secretariatul
facultății sau de pe pagina web, cf. Anexa nr. 5). Cererea va avea avizul coordonatorului
științific pentru susținerea lucrării de licență;
Fișa de lichidare, completată și semnată (formularul-tip se obține de la secretariatul
facultății sau de pe pagina web, cf. Anexa nr. 6);
1 Din componența dosarului de examen, conform O.U.G. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul
administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, se elimină cerința de depunere a
copiilor legalizate ale documentelor, înlocuindu-le cu certificarea conformității cu originalul, de către persoana care are atribuții
desemnate în acest sens.
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Diploma de bacalaureat şi foaia matricolă din liceu (pentru diplomele însoțite de foaie
matricolă) sau diplomă echivalentă acesteia în copie legalizată sau certificată ”conform cu
originalul”;
Certificatul de naştere în copie certificată ”conform cu originalul” sau copie legalizată;
Certificatul de căsătorie, în cazul schimbării numelui sau orice alt act care atestă
preschimbarea numelui, în copie ”conform cu originalul” sau copie legalizată;
Copie după cartea de identitate/pașaport – copie ”conform cu originalul”;
2 fotografii color, format 3x4 cm, realizate recent, la un studio foto profesional, pe hârtie
fotografică poroasă, pentru diplomă, cu numele scris pe verso;
Atestat de competenţă lingvistică (pentru candidații care au urmat mai puțin de 4 semestre
de limba engleză);
Dosar plic având scris cu majuscule în dreapta sus numele din certificatul de naștere,
prenumele, inițiala, numele actual (dacă este cazul), specializarea absolvită și promoția;
Dovada achitării taxei de susținere a examenului de licență;
Lucrarea de licenţă (1 exemplar) pe suport hârtie, în varianta legată, cu coperte tari de
culoare vișinie. (Coperta și pagina de titlu pentru lucrarea de licență au format standardizat
la nivelul UA și vor respecta modelul din prezentul Ghid). Nu se admit lucrări legate cu
spirală.
Lucrarea de licență pe suport electronic – CD/DVD (se acceptă un singur fișier PDF care să
conțină întreaga lucrare, denumit cu titlul lucrării și anul). Suportul va fi inscripționat cu
următoarele: Lucrare de licență, numele și prenumele absolventului și anul susținerii).
Declarația de asumare a răspunderii privind conținutului lucrării de licență,
completată, semnată și datată. (formular-tip conform Anexa nr. 3)
NOTĂ: Singurul act care se preia de la dosarul personal al studentului este diploma de
bacalaureat în original.
În vederea obținerii certificării ”conform cu originalul” la secretariatul facultății, pentru
copiile actelor prevăzute mai sus, candidații trebuie să prezinte documentele în original.
1.6. Competența lingvistică
(Extras din Regulamentul de organizare și desfășurare a examenelor de finalizare a studiilor
universitare de licență, Art. 16)
Absolvenţii UA care au urmat 4 semestre de limbă străină (au obţinut în perioada
studiilor 4 note la aceeaşi limbă străină de circulație internațională) nu trebuie să facă dovada
competenţei lingvistice.
Absolvenții care atestă că au efectuat minimum un semestru de studii universitare, într-o
limbă de circulație internațională, la o instituție de învățământ superior din străinătate sau
absolvenții care au efectuat cel puțin 2 ani de studii în învățământul preuniversitar, la o
instituție de învățământ din străinătate, într-o limbă de circulație internațională, nu
trebuie să prezinte certificat de competență lingvistică pentru înscrierea la licență.
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Absolvenţii altor promoţii, care nu au urmat 4 semestre de limbă străină (au obţinut în
perioada studiilor < 4 note la aceeaşi limbă străină) vor prezenta la înscriere un certificat de
competență lingvistică într-o limbă de circulație internațională (engleză, franceză, germană,
italiană, spaniolă) eliberat de o instituție specializată, națională sau internațională,
recunoscută de UA. Pragul minim acceptat pentru înscrierea la examenul de licenţă este
nivelul B1, conform cadrului european de referință pentru limbi străine.
Tipurile de atestate de competență lingvistică care pot fi acceptate de către comisia de licență
sunt cuprinse în Anexa nr. 10.
1.7. Calendarul examenului de finalizare a studiilor
Examenele de finalizare a studiilor pentru absolvenții specializărilor Teologie adventistă pastorală,
Asistență socială și Pedagogia învățământului primar și preșcolar, promoția 2020, și promoțiile
anterioare, se vor susține la Universitatea Adventus, com. Cernica, șos. Decebal, nr. 11-13, jud. Ilfov,
după următorul calendar:
Etape Termene
Înscrierea studenților pentru examenul de licență 22 - 24 iunie 2020, între orele 9:00 –
15:00
Proba 1: Evaluarea cunoștințelor fundamentale și de
specialitate (probă scrisă) 29 - 30 iunie 2020
Afișarea rezultatelor la proba scrisă 29 - 30 iunie 2020
Depunerea contestațiilor În termen de 24 de ore de la afișarea
rezultatelor
Soluționarea contestațiilor și afișarea rezultatelor după
contestații 30 iunie – 1 iulie 2020
Proba 2: Susținerea lucrării de licență 1 – 2 iulie 2020
Afișarea rezultatelor finale ale examenului de licență 2 – 3 iulie 2020
NOTĂ: zilele exacte și orele desfășurării examenelor de licență pe programe de studii vor fi publicate în timp util (aprox.
luna mai) după aprobarea acestora de către Senat.
Etape de proces privind pregătirea examenului de finalizare a studiilor
Etape Termen
OCTOMBRIE – NOIEMBRIE 2019
Stabilirea opțiunii studenților pentru tema lucrării de licență – proba 2, a
coordonatorilor de lucrări și aprobarea acestora de către decanul facultății;
(cerere-tip pentru aprobarea titlului lucrării de licență)
15 nov. 2019
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Etape Termen
NOIEMBRIE – DECEMBRIE 2019
Elaborarea planului lucrării de licență și aprobarea acestuia de către
coordonatorul științific;
Elaborarea lucrării de licență potrivit graficului stabilit cu coordonatorul
lucrării.
15 dec. 2019
MAI 2020
Data limită pentru finalizarea lucrării și predarea către coordonatorul acesteia (în
variantă electronică), în vederea verificării antiplagiat și primirii ultimului feed-
back.
V, 15 mai 2020
IUNIE 2020
Data limită pentru predarea lucrării de licență la managerii de programe de studii
în vederea întocmirii referatului de evaluare. (Lucrarea se predă de către student
în format tipărit/electronic.)
Data limită pentru depunerea referatului de evaluare a lucrării de licență la
secretariat, de către coordonatorul lucrării.
3 iunie 2020
19 iunie 2020
Înscrierea candidaților pentru examenul de licență 22 – 24 iunie
2020
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Capitolul 2: Proba 1: evaluarea cunoștințelor
fundamentale și de specialitate
2.1. Informații generale
Proba 1: evaluarea cunoștințelor fundamentale și de specialitate în pedagogia învățământului
primar și preșcolar vizează evaluarea capacității absolvenților de a sintetiza, de a structura și de a
integra în contexte aplicative cunoștințele dobândite în cursul studiilor de licență, în strânsă legătură cu
exigențele exercitării viitoarei profesii.
Prima probă a examenului de licență este eliminatorie. În cazul nepromovării acestei probe,
examenul va fi repetat integral într-o sesiune ulterioară, cu plata de către candidat a taxei pentru
susținerea examenului.
Pentru studenții din ultimul an de studii se vor organiza semestrial cel puțin o sesiune de pregătire
pentru proba scrisă, cu cadre didactice titulare de curs în domeniul disciplinelor de examen.
2.2. Organizarea probei scrise
Proba scrisă va consta în 3 subiecte obligatorii, de natură teoretică și aplicativă, pe baza unei
tematici (vezi punctul 2.3), centrată pe următoarele discipline:
Fundamentele pedagogiei
Curriculum pentru învățământul primar și preșcolar
Teoria și metodologia instruirii - teorie și aplicații în învățământul primar
și preșcolar
Teoria și metodologia evaluării - teorie și aplicații în învățământul primar și
preșcolar
Punctajul pentru fiecare subiect este de 3 puncte. Se va acorda un punct din oficiu.
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Durata examenului este de 3 ore.
Criteriile de alcătuire a subiectelor pentru proba scrisă sunt următoarele:
să fie în strictă conformitate cu conținutul tematicii și bibliografiei afișate
și comunicate;
să asigure o cuprindere echilibrată a materiei și să poată fi rezolvate de
absolvent în limita timpului destinat;
să facă posibilă aprecierea obiectivă a pregătirii absolvenților, capacității
lor de gândire și a aptitudinilor.
2.3. Tematica pentru proba scrisă în Specializarea Pedagogia învățământului
primar și preșcolar
Tematica pentru proba scrisă la Specializarea Pedagogia învățământului primar și preșcolar a
fost aprobată în decembrie 2019 de către Consiliul Facultății. Tematica conține următoarele
subiecte:
1. Pedagogia – știință a educației: perspective de definire, formele și funcțiile educației;
orientări moderne (învățarea pe tot parcursul vieții, noile educații, educația centrată pe
copil)
2. Conceptul de curriculum: perspective de definire; tipuri de curriculum; perspective de
analiză
3. Finalitățile educației
- Definirea și analiza următoarelor concepte: finalitate, ideal, scop, competență,
obiectiv
- Taxonomia finalităților
- Operaționalizarea obiectivelor educaționale
- Specificul finalităților educației în învățământul preșcolar și primar
4. Conținuturile învățământului: modalități de organizare; practici moderne de organizare a
conținuturilor (curriculum integrat, curriculum diferențiat și personalizat,
interdisciplinaritate, organizare modulară)
5. Relația dintre obiective, conținuturi, metode de predare-învățare și evaluare
6. Documente curriculare de bază și documentele curriculare auxiliare (produsele
curriculare); aplicații pentru învățământul primar și preșcolar
7. Procesul de învățământ
- Procesul de învățământ: concept, funcții, caracteristici, dimensiuni, structură,
procesualitate internă, modele explicativ- interpretative.
- Procesul de învățământ ca interacțiune dinamică între predare-învățare-evaluare
- Condiții și factori de creștere a eficienței procesului de învățământ;
8. Învățarea școlară
- Învățarea în sens larg și învățarea școlară
- Principalele teorii contemporane ale învățării
- Condiții interne și externe ale învățării școlare eficiente
9. Predarea: definire, accepțiuni, stiluri de predare, evaluarea și autoevaluarea predării
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
10. Strategii didactice
- Sistemul metodelor de instruire
- Mijloacele didactice
- Forme de organizare a activității didactice
11. Specificul activităților instructiv-educative în grădinița de copii
- Categorii de activități, teme anuale, domenii de dezvoltare
- Organizarea activităților de învățare: activități de dezvoltare personală, jocuri și
activități didactice alese, activități pe domenii experiențiale
- Spațiul și mediul educațional, organizarea grupei
12. Modalitățile de realizare a activităților; descriere și aplicații pentru învățământul preșcolar
13. Proiectarea didactică; aplicații pentru învățământul preșcolar și primar
- Etapele proiectării didactice
- Specificul proiectării didactice în învățământul preșcolar: planificarea
calendaristică, în funcție de temele anuale; proiectarea secvențială: proiecte
tematice, teme independente, proiecte de activitate
- Specificul proiectării didactice în învățământul primar: planificarea anuală și
semestrială; proiectarea unităților de învățare, proiectul de lecție
- Planificarea și proiectarea activităților extrașcolare și extracurriculare
14. Evaluarea în procesul de instruire și educație; aplicații în învățământul primar și preșcolar
- Definire și analiză conceptuală
- Funcțiile și formele de evaluare
- Metodele și instrumentele de evaluare specifice învățământului primar și preșcolar
- Tipuri de itemi, descriptori de performanță, calificative
- Standardele curriculare de performanță
15. Colaborarea grădiniței/școlii cu ceilalți factori educaționali
- Parteneriatul grădiniță/școală – familie – comunitate
- Colaborarea grădiniță-școală
16. Integrarea copiilor cu CES; aplicații pentru învățământul primar și preșcolar
17. Integrarea valorilor creștine în predare
- Niveluri de integrare intenționată a credinței în predare
- Integrarea valorilor morale în învățământul neconfesional
2.4. Bibliografia pentru proba scrisă
1. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Iaşi; Polirom,2011
2. Cerghit, I., Sisteme de instruire alternative şi complementare, Bucureşti, Ed. Aramis,
2002
3. Cristea S., Dicţionar de Pedagogie, Ed. Litera, 2000
4. Cucoş, C., Pedagogie, Iaşi Ed. Polirom, 2002
5. Ezechil, L., Laborator preşcolar. Ghid metodologic, Bucureşti, ED. V&I Integral, 2000
6. Habenicht, D., Burton L, Credința pe înțelesul copiilor, Editura Viaţă şi Sănătate,
Bucureşti, 2008, pp. 245-323
7. Hattie, J., Învăţarea vizibilă. Ghid pentru profesori, Ed.Trei, 2014
8. Iucu, R., Instruirea şcolară, Iaşi , Ed. Polirom, 2001
9. Iucu, R., Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Iaşi , Ed. Polirom, 2000
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
10. Jinga, I., Negreţ, I., Învăţarea eficientă, Bucureşti, Ed. Aldin, 1999
11. Knight, G. R., Filosofia educației creștine, CARD, București, 1995, pp. 66-78, 82-90,
100-116
12. Korniejczuk, R. B., Integrarea credinței în predare și învățare, Editura Univ.
Montemorelos, 2005, pp. 10-67
13. Manolescu, M., Curriculum pentru învăţământul primar şi preşcolar. Teorie şi practică.,
Universitatea din Bucureşti; Ed. Credis, 2005
14. Manolescu, M., Teoria si Metodologia Evaluării, Bucuresti, Editura Universitara, 2010
15. Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Bucureşti, EDP, 1999
16. Negreţ I., Teoria generală a curriculumului educaţional, Iaşi, Ed. Polirom, 2008
17. Niculescu, R.M., Teoria şi managementul curriculum-ului, Editura Universităţii
Transilvania din Braşov, 2003.
18. Oprea, C.-L., Strategii didactice interactive, Ed. Didactică și Pedagogică, 2009
19. Păun, E., Potolea, D., (coord.), Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri practice,
Iaşi, Ed. Polirom, 2002
20. Păun, E., Şcoala – abordare sociopedagogică, Iaşi, Ed. Polirom 1999
21. Pânișoară, I.-O. Comunicarea eficientă, Iași, Ed. Polirom, 2010
22. Pânișoară, I.-O. Profesorul de succes, Iași, Ed. Polirom, 2009
23. Popescu, E., Pedagogie preşcolară, Bucureşti, EDP, 1995
24. Potolea. D, Necsu. I., Pânişoară O., Iucu R., Pregătirea psihopedagogică, Iaşi, Ed.
Polirom, 2008
25. Potolea, D., Profesorul şi conducerea strategiilor învăţării în I. Jinga, L. Vlăsceanu
(coord), Structuri, strategii şi performanţe în învăţământ, Bucureşti, Ed. Academiei, 1989
26. Radu, I.T., Evaluarea în procesul didactic, Bucureşti, EDP, 2000
27. Rafailă, E., Pedagogie preşcolară, Bucureşti, Ed. Printech, 2007
28. Tomşa, Gh., (coord), Psihopedagogie preşcolară şi şcolară, supliment al Revistei
Învăţământului Preşcolar, Bucureşti, 2005
29. Tomşa, Gh., Oprescu, N., Bazele teoretice ale psihopedagogiei preşcolare, Bucureşti, Ed
V&I Integral, 2007
30. Ungureanu, D., Teoria curriculumului, Timişoara, Ed. Mirton, 1999
31. White, E.G., Educaţie, ed. Viaţă şi Sănătate, Bucureşti, 2001, pp. 97-147
32. White, E.G., Principiile fundamentale ale educaţiei creştine, Editura Viaţă şi Sănătate,
Bucureşti, 1997, pp. 104-126, 173-185, 235-245, 389-399, 457-489
33. ***** M.E.N., Programa activităţilor instructiv – educative în grădiniţă, Bucureşti, 2005
34. *****, M.E.C., Curriculum Naţional, Bucureşti, 1998
35. *****, M.E.C.I. Curriculum pentru învățământul preșcolar (3 – 6/7 ani), București, 2008
36. ***Legea Educației , Monitorul Oficial nr. 18 din 10 ianuarie 2011
2.5. Desfășurarea probei scrise (extras din Regulament)
Repartizarea candidaților în sălile de examen se face cu cel puțin 48 de ore înaintea zilei în
care se susține proba scrisă.
Candidații au obligația să verifice exactitatea datelor înscrise în listele afișate și să sesizeze
comisia organizatorică în legătură cu eventuale neconcordanțe.
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Candidații au obligația să se prezinte la examen la ora și locul stabilite, conform programării.
Intrarea candidaților în sălile de examen este admisă cu o oră înaintea începerii examenului
și se face pe baza tabelului afișat pe ușa sălii, sub supravegherea cadrelor didactice
responsabile de desfășurarea examenului din sala respectivă.
La intrarea în sală candidații se legitimează cu CI/pașaport; după ora stabilită pentru
începerea examenului nu mai este permisă intrarea candidaților în săli. Candidații care nu au
asupra lor CI nu sunt primiți în sala de examen.
Este interzisă intrarea candidaților în sala de examen cu orice mijloc de informare sau
comunicare (notițe, telefoane mobile sau alte dispozitive electronice de comunicare).
Așezarea candidaților în sală se face în ordine alfabetică și la distanță de un loc între ei,
conform legitimațiilor de examen ale candidaților, lipite în prealabil pe bănci de către
comisia organizatorică.
Responsabilul de sală consemnează prezența sau absența absolventului pe tabelul nominal și
înmânează fiecărui absolvent câte o coală tip, indicându-le să completeze citeț numele și
prenumele, prenumele tatălui, pe colțul ce urmează a fi lipit, precum și celelalte rubrici
(facultatea, specializarea, disciplina la care se susține examenul, sesiunea).
Comisia de examen elaborează trei seturi de subiecte, aranjate în plicuri ștampilate cu
ștampila facultății, semnate de președintele comisiei organizatorice și păstrate în condiții de
siguranță la sediul decanatului.
Subiectele se stabilesc în ziua susținerii probei. Cu o oră înaintea începerii probei, comisia
organizatorică împreună cu comisia de examen realizează tragerea la sorți a unuia dintre cele
3 seturi de subiecte, pentru a fi multiplicate.
Comisia organizatorică răspunde de securitatea păstrării subiectelor de examen, până la
difuzarea lor în săli.
Președintele comisiei organizatorice înmânează plicul cu subiectele de examen
responsabilului de sală, care desigilează plicul în fața tuturor candidaților din sală, după ce a
permis oricărui candidat care dorește, să verifice integritatea ștampilei și a semnăturii de pe
plic. Subiectele sunt scrise pe tablă sau sunt distribuite subiecte multiplicate. Nici un
candidat nu mai poate intra în sală după ce a fost deschis plicul cu subiecte.
Examenul durează cel mult 3 ore, începând din momentul finalizării distribuirii subiectelor
/transcrierii pe tablă și verificării exactității acestora.
Supravegherea în săli va fi asigurată de către cadrele didactice ale instituției care nu
desfășoară activități didactice în domeniul probei de concurs.
Sălile de examen vor fi, în prealabil, adaptate acestei activități prin eliminarea oricărui
material care ar putea influența lucrările absolvenților și afișarea tabelului nominal cu
absolvenții repartizați în sala respectivă.
În timpul desfășurării probei scrise este interzisă comunicarea candidaților între ei, precum și
a candidaților cu supraveghetorii, privind modul de rezolvare a subiectelor de examen.
Neconformarea implică eliminarea din examen a candidaților respectivi.
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Candidații care încalcă normele de comportament prevăzute de regulament, precum și aceia
care recurg la fraudă sau tentativă de fraudă dovedită vor fi eliminați din examen, fără a avea
dreptul de a obține restituirea taxei și de participare la alte probe ale examenului de licență,
menționându-se în toate documentele ”eliminat din examen”. Responsabilul de sală
întocmește un proces verbal pe care îl semnează alături de ceilalți supraveghetori, de un
absolvent din sală și de cel în cauză.
Părăsirea sălii în timpul desfășurării examenului din motive fiziologice, cu intenția declarată
de revenire în sală, se poate face numai prin însoțirea candidatului de către unul dintre
supraveghetori; Această situație nu poate prelungi durata examenului.
Părăsirea definitivă a sălii de examen se poate face după cel puțin 30 de minute de la
comunicarea subiectelor, dacă absolventul predă luarea scrisă și semnează de predare.
Pentru elaborarea lucrării scrise candidații pot folosi numai instrumente de scris cu
cerneală sau pastă de culoare albastru închis.
Candidații care doresc să își transcrie lucrările (din cauza unor corecturi numeroase pe coli,
greșeli care ar putea fi interpretate drept semne de recunoaștere) pot face aceasta numai în
limita timpului stabilit pentru desfășurarea probei. În acest scop, celor în cauză li se
înmânează coli de examen/formulare de răspuns noi, iar cele folosite inițial sunt anulate pe
loc de către responsabilul de sală, sub semnătură; colile de examen anulate sunt predate
comisiei, conținutul lor nefiind luat în considerare.
Pentru ciornă se pot utiliza numai coli de hârtie cu ștampila facultății, primite de la
supraveghetori.
La cerere se pot distribui coli tip de examen sau coli ștampilate pentru ciorne, în plus față de
cele distribuite inițial, arătându-le în prealabil întregii săli pentru a se vedea că sunt curate.
Rubricile din colțul care urmează să fie lipite ale acestor coli suplimentare vor fi completate
în același fel ca și pe colile înmânate inițial.
Pe tot parcursul desfășurării probelor scrise, în sălile de concurs au voie să intre numai
persoanele care fac parte din comisia de organizare a licenței.
La expirarea timpului de examen, candidații vor înceta să mai scrie și vor rămâne pe locurile
lor, așteptând să fie chemați, pentru predarea lucrării. Candidatul căruia i se preia lucrarea se
prezintă cu actul de identitate și semnează pentru predarea acesteia în tabelul nominal aflat la
șeful de sală. În cazul subiectelor de sinteză, candidatul trece pe tabel, în dreptul numelui
său, numărul de pagini al lucrării. Toate spațiile libere rămase în lucrare se barează.
La expirarea timpului de examen, absolvenții care nu au terminat lucrarea o predau în faza
în care se află, fiind interzisă depășirea timpului stabilit pentru elaborarea lucrărilor. Ultimii
5 candidați nu pot părăsi sala de examinare până la predarea tuturor lucrărilor responsabilului
de sală.
Responsabilul de sală semnează pe lucrare, în colțul care se sigilează, în interior, după ce a
verificat exactitatea datelor menționate de candidat cu privire la numele său și la numărul
legitimației de concurs.
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Este interzisă ieșirea din sală a candidatului cu orice fel de alte documente primite de la
comisia de supraveghere.
Ciornele folosite de candidați nu se notează și sunt obligatoriu depuse la șeful de sală odată
cu lucrarea, pentru a fi distruse ulterior.
Baremul de corectare se afișează în cel mult trei ore de la data începerii examenului de
licență.
Listele cu rezultatele obținute de candidați pe specializări, cu respectarea prevederilor
privind protecția datelor personale, care se semnează de către rector, decan și secretarul șef al
universității și se afișează la sediul facultății și pe web-site, în termen de cel mult 48 de ore de la
data susținerii probei de către ultimul candidat prezentat în orarele stabilite, cu menţionarea datei
şi a orei de afişare. De asemenea, rezultatele vor fi comunicate individual fiecărui candidat.
2.6. Recomandări privind elaborarea răspunsurilor scrise și criteriile
generale privind evaluarea
În elaborarea răspunsurilor se recomandă definirea, delimitarea și explicarea conceptelor teoretice și
metodologice specifice fiecărui subiect, utilizarea adecvată a termenilor psiho-pedagogici în context
aplicativ, oferirea de ilustrări și exemplificări didactice, realizarea de analize critice ale diferitelor
aspecte pedagogice abordate.
În evaluarea probei scrise se va ține cont de:
corectitudinea științifică a informațiilor și utilizarea adecvată a conceptelor
psiho-pedagogice în cadrul răspunsurilor;
calitatea, consistența și coerența ideilor și a exemplificărilor oferite;
calitatea și valoarea pragmatică a limbajului pedagogic utilizat;
gradul de originalitate și creativitate în conceperea și structurarea
răspunsului.
2.7. Contestațiile
După afișarea rezultatelor la proba scrisă, candidatul care se consideră subevaluat are dreptul să
depună o contestație în acest sens.
Eventualele contestaţii privind rezultatele probei scrise se depun la secretariatul facultăţii în
termen de 24 de ore de la comunicarea/afişarea rezultatelor și se rezolvă în termen de cel mult 48
de ore de la data încheierii depunerii contestaţiilor de către comisia de analiză și soluţionare a
contestaţiilor numită prin decizia rectorului.
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Rezultatul contestaţiei se ia în considerare dacă diferenţa dintre nota iniţială şi cea obţinută în
urma reevaluării este mai mare de 0,5 puncte.
Contestaţiile se rezolvă exclusiv la nivelul instituţiei organizatoare, iar deciziile comisiilor de
analiză și soluţionare a contestaţiilor sunt definitive.
Nu se acceptă contestațiile care decurg din necunoașterea Regulamentului examenului de
finalizare a studiilor.
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Capitolul 3: Elaborarea și susținerea lucrării de licență
3.1. Precizări generale
Lucrarea de licenţă constituie o parte importantă a evaluării competenţelor absolvenţilor şi trebuie să
demonstreze abilitatea acestora de a concepe şi a realiza o cercetare independentă, în acord cu
exigenţele de redactare a unei lucrări ştiinţifice.
Prin elaborarea şi susţinerea lucrării, studentul demonstrează următoarele abilităţi:
înţelegerea şi integrarea cunoştinţelor teoretice acumulate în perioada
studiilor;
valorificarea bibliografiei citite;
transferarea în practica pedagogică a informaţiilor teoretice şi rezultatelor
cercetărilor ştiinţifice relevante;
conceperea şi realizarea studiului unei situaţii/probleme educaționale
conform exigenţelor ştiinţifice;
utilizarea în scop educațional a competenţelor (cunoştinţe, abilități,
deprinderi, atitudini și valori) formate şi exersate în anii de studiu;
redactarea şi susţinerea lucrării de licenţă conform exigenţelor academice.
Umberto Eco (2006) considera că o lucrare de licenţă înseamnă parcurgerea unui drum de 6 paşi
principali:
1. Identificarea unei teme precise;
2. Adunarea documentelor despre tema aleasă, din toate sursele de
informare disponibile;
3. Ordonarea documentelor urmând firul logic al unui plan de lucru;
4. Reexaminarea subiectului/temei după parcurgerea documentaţiei;
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
5. Uniformizarea datelor şi informaţiilor în aşa fel încât să conducă la
rezultatul aşteptat;
6. Asigurarea accesibilităţii temei care, dacă este bine prezentată, poate fi
înţeleasă de o persoană care este interesată de domeniul respectiv.
Ce este și ce nu este o lucrare de licență:
LUCRAREA DE LICENŢĂ ESTE:
o demonstraţie riguros argumentată, bazată pe: LUCRAREA DE LICENŢĂ NU ESTE:
capacitatea de a alcătui şi gestiona
bibliografia legată direct şi/sau tangenţial
de un subiect
posibilitatea ca, pe baza documentării şi
a analizei realităţii sociale, să decupeze
pertinent un aspect/componentă a acestei
realităţi – obiect pentru propria cercetare
munca de cercetare, probată de
organizarea, desfăşurarea şi prezentarea
unui proiect care include analiză de date
și rezultate generalizabile
o compunere, o povestire, un eseu
o colecţie de citate
un inventar bibliografic
un set de opinii personale pe o temă dată –
oricât de interesante ar fi acestea –
nefundamentate pe fapte şi rezultate de
cercetare
o compilaţie
o “marfă” obţinută contra cost
3.2. Rolul profesorului coordonator
Lucrarea de licenţă este o lucrare personală a cărei responsabilitate revine studentului. Profesorul
coordonator asistă şi susţine studentul, fără a aduce atingere principiului lucrului individual.
Activitatea de coordonare realizată de către profesor constă în: sugestii în legătură cu alegerea şi
definirea temei; impunerea unor etape obligatorii şi a unor momente de evaluare a progresului în
realizarea lucrării; sugestii cu privire la organizarea şi realizarea cercetării sau studiului; sugestii
privind orientările teoretice şi metodologice; discuţii pe teme ridicate de student şi răspunsuri la
întrebările acestuia; observaţii critice şi recomandări de corecţie; sugestii bibliografice.
Nu se încadrează în activitatea de coordonare următoarele: impunerea unei teme de cercetare
fără ca studentul să fie consultat în legătură cu domeniile sale de interes; efectuarea în locul
studentului a unor activităţi legate de documentare, proiectare, construirea instrumentelor de
lucru, culegerea datelor, analiza datelor sau raportarea rezultatelor.
La finalizarea lucrării, profesorul coordonator analizează conţinutul acesteia, precum şi măsura în
care respectă condiţiile impuse prin prezentul ghid, după care întocmeşte un referat de evaluare al
lucrării, în conformitate cu Anexa nr. 7.
În situaţia în care studentul nu respectă cerinţele obligatorii, precum şi indicaţiile sale, profesorul
are dreptul să refuze coordonarea respectivei lucrări de licenţă.
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
3.3. Responsabilitățile studentului
Lucrarea de licență este o lucrare personală care probează competențele studentului și a cărei
responsabilitate îi revine integral. Studentul are responsabilitatea de a lectura prezentul Ghid și a-
și însuși cerințele și recomandările, astfel încât să poată realiza o lucrare de calitate.
De asemenea, studentul își asumă următoarele responsabilități:
inițierea comunicării cu profesorul coordonator;
documentarea din surse bibliografice care îndeplinesc criteriile științifice;
consultarea frecventă a coordonatorului științific pentru a obține feed-back
cu privire la progresul realizat;
integrarea constructivă a sugestiilor, recomandărilor și completărilor
sugerate de profesorul coordonator;
realizarea travaliului de cercetare aplicativă și de analiză a datelor;
finalizarea lucrării în timp util.
3.4. Etapele realizării lucrării de licență
3.4.1. Alegerea temei lucrării de licență
Alegerea temei reprezintă primul pas în activitatea de elaborare a unei lucrări de licenţă, având un
rol decisiv pentru realizarea cu succes a acestui proiect de finalizare a studiilor. Cea mai
frecventă sursă de dificultăţi este alegerea greşită a temei. De aceea, este de dorit respectarea
următoarelor principii în alegerea unei teme de cercetare:
Pertinenţa – se va alege o temă semnificativă pentru domeniul programului de
studii absolvit şi care să contribuie la dezvoltarea cunoaşterii practice în domeniul
respectiv.
Focalizarea - nu se recomandă tatonarea în toate direcţiile (alegând orice pare că
are legătură cu subiectul), se evită subiectele vaste şi tratări exhaustive; toate
demersurile se concentrează pe un aspect precis delimitat şi ghidat tot timpul după
obiectivul şi ipotezele stabilite.
Realismul - tema selectată trebuie să fie accesibilă studiului cu resursele
disponibile unui student (accesul la bibliografie, la unele metode de studiu şi la
populaţia ţintă, necesarul de timp etc.).
Detaşarea – lucrarea nu trebuie copleșită de citate; bibliografia se folosește
critic, completată de analiza şi interpretarea celor citate, precizarea unor opinii
personale, comentarii.
Autodezvoltarea - tema aleasă pentru studiu trebuie să contribuie la dezvoltarea
cunoştinţelor şi abilităţilor de cercetare ale studentului, să fie provocatoare şi să
ofere oportunităţi de a învăţa metode şi practici noi.
Pentru realizarea lucrării de licență, studenții vor opta pentru un coordonator dintre cadrele
didactice titulare de curs (a se vedea Anexa nr. 9). Listele temelor orientative propuse spre
îndrumare de către cadrele didactice sunt incluse în Anexa nr. 8.
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Tema de licență se poate propune chiar de către student, mai ales în cazul în care el are un interes
deosebit pentru un anumit subiect pe care l-a studiat (de exemplu cu ocazia diferitelor proiecte
derulate pe parcursul anilor de studii) și care se încadrează în problematica educației la vârsta
preșcolară și/sau școlară mică.
În mod obișnuit tema se ”negociază” între profesorul coordonator și student, în sensul că cei doi
ajung la un acord în privința domeniului de cercetare, metodelor utilizate, bibliografiei,
competențelor necesare.
3.4.2. Depunerea cererii pentru aprobarea titlului lucrării de licenţă
Studenţii care doresc să susţină lucrarea de licenţă trebuie să depună la secretariat, în termen de
45 de zile de la începutul anului universitar în curs, cererea pentru aprobarea titlului lucrării,
semnată de profesorul coordonator (a se vedea Anexa nr. 4). Studenţii care nu depun cererea până
la data comunicată, se pot înscrie pentru susţinerea lucrării într-o sesiune de licenţă ulterioară.
Modificarea temei/titlului se poate face la cerere, dar nu mai târziu de 3 luni de la începerea
anului universitar, al ultimului an de studii, cu avizul coordonatorului științific și cu aprobarea
decanului facultății.
3.4.3. Elaborarea și prezentarea planului lucrării de licență
Elaborarea planului lucrării de licență se face în cel mult 30 de zile de la alegerea și aprobarea
temei/titlului.
O dată cu aprobarea planului lucrării de licență, profesorul coordonator stabilește cu studentul
graficul de realizare a etapelor cercetării (metodele, tehnicile și instrumentele de cercetare) și
datele la care studentul se prezintă la coordonator în cadrul procesului elaborării lucrării.
3.4.4. Realizarea propriu-zisă a cercetării și consultarea profesorului coordonator
Din momentul depunerii formularului de înscriere, până la predarea şi susţinerea lucrării,
studentul are obligaţia de a participa periodic la întâlnirile cu profesorul coordonator, în
vederea verificării progresului obţinut în elaborarea lucrării.
Studentul/absolventul are obligația să prezinte conducătorului științific lucrarea, în diverse stadii
de elaborare, conform graficului stabilit.
Coordonatorul are obligația să ofere îndrumări de cercetare și elaborare și să înregistreze
progresele realizate de student/absolvent.
3.4.5. Verificarea finală a lucrării și evaluarea de către coordonator
La sfârșitul perioadei de elaborare a lucrării, convenite cu coordonatorul, dar nu mai târziu de
data stabilită în calendarul examenului de finalizare a studiilor, studentul are obligația să predea
acestuia draftul lucrării într-o variantă cât mai apropiată de cea finală. Raportul final de verificare
a originalității lucrării se analizează de către coordonator și absolvent pentru a se lua toate
măsurile de evitare a plagiatului. Raportul de verificare al originalității lucrării (plagiat) se
atașează la referatul lucrării.
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Dacă în urma evaluării lucrării, profesorul coordonator constată că au fost îndeplinite criteriile
științifice referitoare la structură, precum şi la elementele de stil şi redactare prezentate în acest
ghid și că au fost respectate normele de onestitate intelectuală (asumarea propriilor idei, citarea
corespunzătoare a surselor de documentare etc.), își oferă acordul pentru finalizarea procesului și
depunerea lucrării în vederea susținerii acesteia.
Coordonatorul lucrării de licență analizează și notează lucrarea de licență, pe baza unui referat (a
se vedea Anexa nr. 7), cu cel puțin 10 zile înainte de data prezentării lucrărilor în fața comisiei de
examen și îl va depune la secretariat în termenul stabilit.
În caz de plagiat, profesorul coordonator va solicita studentului să elimine pasajele problematice,
să mărească contribuția proprie și să atribuie în mod corect ideile surselor lor. În cazul în care
studentul nu îndeplinește cerințele profesorului coordonator, acesta va consemna situația de
plagiat într-un referat distinct, cu menţionarea probelor care o susţin, şi va propune respingerea
lucrării de la susţinere. Decizia de respingere va fi luată de conducerea catedrei, după analiza
lucrării şi discutarea cu studentul.
Lucrările de licență trebuie să aibă un conținut original. Asigurarea originalității conținutului
fiecărei lucrări de licență este o condiție obligatorie pentru prezentarea în fața comisiei,
verificarea realizându-se, înainte de înscrierea absolventului la examen, prin aplicații electronice
specializate, propuse de Consiliul facultății și agreate de MEN/CNCS. Raportul final de
verificare a originalității lucrării se analizează de către coordonator și absolvent pentru a se lua
toate măsurile de evitare a plagiatului.
Este strict interzisă comercializarea de lucrări științifice în vederea falsificării de către
cumpărător a calității de autor al unei lucrări de licență. În condițiile în care coordonatorul
științific al lucrării de licență, după ce a dat toate îndrumările necesare întocmirii și redactării
lucrării, constată plagiatul sau falsificarea calității de autor al lucrării prin
cumpărare/comercializare, iar decizia conducătorului științific este de respinge lucrarea,
absolventul pierde dreptul de a se prezenta la susținerea examenului de finalizare în sesiunea
respectivă.
Sancțiunile vizând fraudarea lucrărilor se aplică în cazurile în care se constată comercializarea de
lucrări de licență și atrag excluderea din UA a oricărui membru al comunității academice
(personal didactic, personal nedidactic, studenți.) Studentul care recurge la astfel de practici va fi
exmatriculat fără drept de reînmatriculare la UA.
3.5. Structura şi conţinutul lucrării de licenţă
Rezultatul final al efortului de elaborare și redactare al lucrării va fi structurat pe capitole
organizate tematic și elemente adiționale.
În ordinea apariției lor în lucrare, secțiunile lucrării de licență se structurează după cum urmează:
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
A. Elemente preliminare
Elementele preliminare ale lucrării cuprind: coperta și pagina de titlu, cuprinsul lucrării,
elementele opționale, rezumatul lucrării.
A1. Coperta şi pagina de titlu
(Anexele nr. 1 și 2 conţin modele de redactare şi aşezare în pagină.)
A2. Cuprinsul lucrării
Cuprinsul sau tabla de materii se alcătuiește împreună cu profesorul în primele faze de lucru și se
actualizează sau se generează automat în ultima etapă de redactare a lucrării. El va fi introdus
imediat după pagina de titlu. Cuprinsul este format din toate titlurile și subtitlurile lucrării până la
cel mult subtitlurile de rangul 4 (Heading 4), inclusiv anexele şi bibliografia, cu indicarea
paginilor aferente. Cuprinsul va păstra stilul de redactare al lucrării.
Recomandăm inserarea automată a cuprinsului în textul lucrării din meniul References al
editorului de texte MsWord.
A3. Elementele opţionale:
lista figurilor şi tabelelor
lista abrevierilor
mulţumiri pentru persoanele şi instituţiile care l-au ajutat pe absolvent să
realizeze cercetarea.
Recomandăm inserarea automată a listei figurilor/tabelelor și abrevierilor, folosind instrumentele
MsWord, respectiv marcatori specifici pentru intrările grafice References /Insert Caption.
A4. Rezumatul lucrării
Rezumatul lucrării este de dimensiuni reduse (aproximativ 600-800 cuvinte) și se referă succint la
problema de cercetare, obiectivele lucrării, metodele, tipul de informaţii utilizate şi concluziile
principale.
B. Conținutul propriu-zis al lucrării de licență
B1. Argumentul
Această secţiune include câteva idei cu privire la:
importanţa şi actualitatea problemei educaționale care constituie tema
lucrării de licenţă, pentru domeniul pedagogiei învățământului primar și
preșcolar în special și a științelor educației în general;
contribuția lucrării la dezvoltarea cunoașterii în domeniul în care se
încadrează;
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
motivaţia profesională şi personală pentru alegerea temei (menţinând
stilul ştiinţific de redactare).
În acest sens, pot fi prezentate sintetic situaţia cercetărilor relevante pentru tema aleasă,
consideraţii referitoare la contextul educațional în care se înscrie problematica studiată şi referiri
la cadrul legislativ în vigoare, la politici educaționale și rezultate ale diferitelor forme de evaluare
în învățământ.
Observaţie: Este acceptabilă şi varianta în care rezumatul şi argumentul constituie o secţiune
unică.
B2. Precizările conceptuale şi cadrul teoretic:
Această secţiune va conţine:
definirea conceptelor folosite sau relevante pentru lucrare;
selectarea şi valorificarea literaturii de specialitate în limba română şi în
limbi străine, precum şi a cercetărilor de actualitate şi relevante pentru tema
lucrării;
prezentarea, analiza şi evaluarea critică a respectivului material
bibliografic, probând capacitatea de a formula propriul punct de vedere cu
privire la principalele teorii şi/sau modele explicative relevante pentru
problematica educațională care face subiectul lucrării de licenţă;
prezentarea şi analiza principalelor aspecte de ordin teoretic referitoare la
strategii didactice, programe, metode şi tehnici pedagogice relevante pentru
grupurile și populația țintă a cercetării şi pentru problematica educațională
specifică acestora.
Recomandări:
Se va urmări o prezentare în egală măsură temeinică, dar şi sintetică,
acordându-se importanţă surselor celor mai relevante, pe de o parte, şi
celor mai recente, pe de altă parte.
Se va utiliza un criteriu explicit de ordonare a prezentării, care poate fi de
natură tematică sau temporală.
Se va acorda atenţie aspectelor controversate, în raport cu care studentul
poate manifesta o evaluare critică.
Greşeli frecvente:
Referinţe bibliografice sumare, inconsistente
Atitudine „pasivă”, expozitivă şi necritică asupra literaturii de
specialitate
Prezentare nesistematică, lipsită de coerenţă şi fără evidențierea
aspectelor care susţin formularea întrebărilor cercetării.
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
B3. Cercetarea aplicată în științele educației
Aceasta este secţiunea în care candidatul prezintă analitic propriul demers de cercetare
educațională, făcând proba aplicării concrete a abilităţilor sale.
Pentru componenta de cercetare, studentul poate opta pentru una dintre următoarele variante:
o microcercetare (colectarea și analiza datelor obținute cu ajutorul unor
metode ca: observația, chestionarul, interviul, studiul de caz, metoda focus
grup, analiza de conținut etc.)
un studiu care implică atât o componentă de cercetare cât și una de
dezvoltare (analiză de tip test / retest sau o analiză de impact a unor produse
curriculare, instrumente, mijloace, proiecte / programe educaționale etc.
elaborate și implementate de către student)
un studiu experimental (un experiment pedagogic care are ca obiectiv
testarea impactului unor teorii, practici, strategii, metode, procedee sau
tehnici didactice sau a unor tehnici și instrumente de evaluare asupra unor
componente ale procesului educațional)
Această secţiune a lucrării trebuie să includă următoarele:
a) Scopul şi obiectivele cercetării:
Formularea explicită, coerentă a obiectivelor (ce urmăreşte absolventul să descrie/ verifice/
demonstreze)
Greşeli frecvente:
absenţa unor obiective clare care să traseze direcţia demersului de cercetare
confundarea obiectivelor de cercetare cu cele de intervenție sau cu
obiectivele unei lecții
b) Ipoteze sau întrebări:
Formularea clară a întrebărilor cercetării sau a ipotezelor, după caz.
Greşeli frecvente:
considerarea ca obligatorie a existenţei unor ipoteze ale cercetării; în
cazurile în care ele nu pot fi fundamentate teoretic, studentul se va rezuma
la formularea unor întrebări la care studiul intenţionează să răspundă
reformularea ipotezelor astfel încât să fie confirmate de către rezultatele
deja obținute
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
c) Populaţia şi subiecţii cercetării:
Descrierea populaţiei ţintă şi a lotului sau eşantionului de subiecţi ai cercetării, precum şi unele
informaţii adiţionale, legate de accesul la aceștia, dificultățile întâmpinate în interacțiunea cu ei.
d) Metode utilizate:
Prezentarea detaliată a următoarelor aspecte:
Tipul cercetării: exploratorie sau confirmatorie, predominant calitativă
sau cantitativă,
Metodele şi tehnicile utilizate în colectarea informaţiilor,
Limitele metodelor folosite în obţinerea datelor analizate,
Metodele folosite în analiza sau interpretarea datelor/informaţiilor,
Aspectele de natură deontologică vizate/respectate în realizarea
cercetării.
e) Rezultatele cercetării: analiza şi interpretarea datelor de cercetare:
Prezentarea şi analiza datelor
Rezultatele trebuie prezentate cât mai condensat şi sugestiv (tabele, grafice, diagrame), servind ca
bază pentru observaţiile/comentariile/interpretarea lor:
Exemplu
… rezultatele la proba “X”, prezentate în tabelul “Y”, permit
următoarele observaţii:
este evidentă …, faptul se poate datora … dar şi …
o altă serie de date… cele prezentate în …., pun în evidenţă faptul
că …; aceste date sunt în acord ce cele obţinute de Grigore (2004,
p. 23) în cercetarea din …
Greşeli frecvente:
abuzul de grafice şi tabele cu date numerice;
analiza şi interpretarea unor date complet neincluse în text;
tabele excesiv încărcate cu cifre, care fac dificilă înţelegerea acestora
sau cu exces de zecimale (în mod obişnuit, două zecimale sunt
suficiente pentru majoritatea indicatorilor statistici);
exces de valori numerice, prin preluarea nejustificată a tuturor datelor
afişate de programele statistice, deşi cele mai multe nu prezintă un
interes direct şi nici nu sunt înţelese de student.
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Interpretarea rezultatelor din perspectiva scopului cercetării, a întrebărilor formulate, dar
şi a semnificaţiei lor pentru procesul și rezultatele învățării subiecților. Se vor sublinia relaţiile dintre rezultatele proprii şi cele raportate în literatura de specialitate.
Greşeli frecvente:
prezentarea exclusiv a rezultatelor numerice şi a semnificaţiei statistice,
fără a interpreta semnificaţia acestora şi rolul lor aplicativ;
reformularea ulterioară a ipotezelor, astfel încât acestea să fie
confirmate de rezultatele obţinute. Aceasta se datorează prejudecaţii
conform căreia neconfirmarea unei ipoteze de cercetare, prin admiterea
ipotezei de nul, reprezintă un punct negativ al lucrării (în realitate, dacă
modelul de cercetare a fost bine realizat şi corect aplicat, o infirmare
statistică a ipotezei poate fi foarte semnificativă, iar autorul trebuie să
fie pregătit pentru a surprinde sensul acestui rezultat).
f) Concluzii ale cercetării
Prezentarea succintă a motivaţiei şi scopului cercetării ;
Punctarea concluziilor în raport cu rezultatele obţinute;
Sublinierea relevanţei lor practice, în raport cu etapele procesului de
învățare, cu psihologia copilului și a cadrului didactic sau cu structura și
funcționarea comunităților de învățare;
Pot fi amintite limitele şi constrângerile cercetării, incertitudini cu privire
la răspunsurile aflate (acurateţe, subiectivitate, generalitate, etc.).
Pe baza unor serii de observaţii generate de diferitele aspecte ale rezultatelor, se formulează
concluziile de etapă, care vor servi la stabilirea concluziilor finale:
... deci, în percepţia lotului investigat,
(c1) “agresivitatea” este o caracteristică ….
(c2) ea este dependentă de ….
(c3) tendinţa este mult mai accentuată pe lotul … decât .….
B4. Concluziile lucrării şi reflecţiile personale:
Această secţiune cuprinde:
Răspunsurile la întrebările iniţiale sau observaţii cu privire la verificarea
ipotezelor;
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
O reluare sumară a obiectivelor şi motivaţiei cercetării, urmată de sinteza
rezultatelor obţinute şi a semnificaţiei acestora în contextul literaturii
dedicate temei analizate;
Prezentarea contribuţiilor proprii: elemente noi propuse în cadrul lucrării,
în raport cu alte lucrări pe aceeaşi temă (de exemplu: noutatea subiectului
abordat, adaptări sau inovaţii în ceea ce priveşte conceptele şi metodele
utilizate, producerea unor date proprii, propunerea unor ipoteze noi pentru
cercetările viitoare); potenţialul aplicativ al rezultatelor cercetării (dacă este
cazul);
Recomandări pentru cercetările viitoare pe aceeaşi temă (sau pe teme
similare).
C. Elemente adiționale
C1. Lista de referinţe bibliografice
Bibliografia (Lista de referinţe bibliografice): redactată conform normelor APA descrise în
capitolul 3.6.4.
Bibliografia trebuie să cuprindă titluri de actualitate (cu precădere din ultimii 10 ani), din
literatura pedagogică, dar şi din domenii complementare (psihologie, sociologie, antropologie), în
limba română şi în limbi străine (minim 30 titluri). În condiţiile în care există lucrări consacrate,
considerate clasice şi emergente pentru domeniul ales, acestea se vor regăsi cu necesitate în lista
de referinţe bibliografice.
C2. Anexele
Anexele vor cuprinde acele informaţii care completează raportul cercetării aplicative dar, prin
natura şi volumul lor ar face dificilă lectura cursivă dacă ar fi inserate în textul lucrării, de
exemplu:
Instrumente de cercetare - chestionare, ghiduri de interviu sau de focus grup,
grile de observaţie etc.
Scale, tabele statistice/grafice, care completează analiza statistică principală
din textul lucrării
Materiale utilizate pentru derularea intervenţiei sau a proiectelor de lecție /
activitate (proiect de lecție, materiale didactice, teste etc.).
Se va avea în vedere ca numărul de pagini al anexelor să nu fie excesiv.
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
3.6. Norme de redactare şi elemente de stil
3.6.1. Stilul lucrării de licenţă
Lucrarea de licenţă se redactează într-un stil ştiinţific, caracterizat de simplitate, rigurozitate şi
precizie, îndeplinind următoarele condiţii:
Să fie coerentă, să urmeze o linie de argumentaţie şi o structură logică.
Lucrarea se elaborează şi se prezintă în limba română. Utilizarea diacriticelor
în tehnoredactarea textului este obligatorie.
Limbajul este unul impersonal, concret şi inteligibil. Vor fi evitate
exprimările colocviale, ziaristice şi stilul oral.
Se vor evita, pe cât posibil, expresiile bombastice şi frazele exagerat de lungi
care dăunează clarităţii şi calităţii lucrării.
Nu sunt admise greşelile gramaticale de redactare (acord, punctuaţie, lexic,
etc).
Ideile prezentate trebuie să decurgă logic şi coerent din cele anteriore. Relaţia
dintre idei trebuie să fie clară.
Aspectul general al lucrării trebuie să fie îngrijit, respectându-se normele
ortografice ale limbii române.
3.6.2. Norme de redactare a lucrării de licenţă
Lucrarea se redactează utilizându-se normele stilului Asociaţiei Psihologilor Americani (APA
Style) atât în ceea ce priveşte regulile de citare în text cât şi cele de realizare a listei de referinţe
bibliografice.
De asemenea, în ceea ce priveşte dimensiunile, aspectul general şi formatarea textului, lucrarea
va respecta o serie de cerinţe prezentate în cele ce urmează.
3.6.2.1. Dimensiuni
Dimensiunile lucrării de licenţă se vor încadra între următoarele limite: 40-75 de pagini (inclusiv
introducerea şi bibliografia, exclusiv anexele), format A4, spaţiat la 1,5 rânduri.
Din volumul total al lucrării, minimum 66% (două treimi) trebuie să fie reprezentat de partea
aplicativă (cercetare şi/sau intervenţie).
3.6.2.2. Formatarea documentului
1. Coperta şi pagina de titlu (model copertă & model pagină de titlu - Anexele nr. 1 și 2)
2. Titluri şi subtitluri
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
A. Nivelul 1 - Titlul capitolului:
Font Times New Roman 14, centrat, majuscule, rând 1, cu menţiunea
CAPITOLUL [numărul capitolului cu cifre romane sau arabe], distanţă 30 de
puncte înainte, 18 după.
Capitolele încep pe pagină nouă. Exemplu:
CAPITOLUL 1
ALFABETIZAREA EMOȚIONALĂ ÎN PERIOADA PREȘCOLARĂ.
PERSPECTIVE TEORETICE
B. Nivelul 2 - subtitlu:
Font Times New Roman 14, centrat, bold, rând de 1,5 distanţă 30 puncte înainte,
18 după. Numerotare [numărul capitolului].[numărul subtitlu nivel 2]. Exemplu:
1.1. Emoțiile primare în primii ani de viață
C. Nivelul 3 - subtitlu:
Font Times New Roman 12, bold, stânga, fără alineat, rând de 1,5 distanţă 18
puncte înainte, 18 după. Numerotare [numărul capitolului].[ numărul subtitlu nivel
2].[numărul subtitlu nivel 3]. Exemplu:
1.1.1. Relația dintre emoțiile primare și atașament
D. Nivelul 4 - subtitlu:
Font Times New Roman 12, stânga, cu alineat 1,2-1,5 cm, rând de 1,5 distanţă
12 puncte înainte, 12 după. Numerotare [numărul capitolului].[ numărul subtitlu
nivel 2].[numărul subtitlu nivel 3]. [numărul subtitlu nivel 4] Exemplu:
1.1.1.1. Definirea conceptelor
E. Nivelul 5 - subtitlu:
Font Times New Roman 12, stânga, italic, cu alineat 2 cm, rând de 1,5 distanţă
12 puncte înainte, 12 după Numerotare [numărul capitolului].[ numărul subtitlu
nivel 2].[numărul subtitlu nivel 3].[numărul subtitlu nivel 4]. ].[numărul subtitlu
nivel 5]. Exemplu:
1.1.1.1.1. Atașament
Observaţie: se recomandă ca ierarhia de subtitluri să nu depăşească 3 niveluri pentru a se evita
fragmentarea excesivă a lucrării.
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
3. Paragraf
Font Times New Roman, 12, aliniat stânga-dreapta (justified), alineatul primei
linii începe la 1,2- 1,5 cm.
Spaţierea rândurilor se face la 1,5.
Se vor utiliza în mod obligatoriu diacriticele.
4. Citatul tip bloc de text
Un citat care conţine mai mult de 40 de cuvinte se plasează în formă de bloc
text.
Citatul bloc va fi scris cu Times New Roman de 12. Alinierea se face la
stânga.
Paragraful nu are alineat.
Întregul paragraf începe de la stânga la 1,2-1,5 cm; spaţierea se face la 1
rând.
Înainte şi după paragraf se lasă 12 puncte.
Dacă citatul are mai mult de un paragraf, prima linie a celui de-al doilea
paragraf începe la 1,2-1,5 cm de marginea stabilită pentru citatul bloc. Citatul de
tip bloc nu se în cadrează între „”.
Exemplu:
Într-o abordare critică asupra taxonomiilor metodelor didactice și a
rolului lor, Cucoș afirmă că:
Taxonomiile avansate sunt construcții teoretice orientative, care ne
ajută să identificăm tendința generală a metodologiei de a se baza pe
caracteristici aflate la poli opuși (ca, de pildă, tradiționalitate-
modernitate, generalitate-particularitate, algoritmicitate-euristicitate,
verbalitate-intuitivitate etc.) în vederea realizării unei etichetări și a
unei circumscrieri teoretice, atunci când se cere o astfel de explicitare,
sau pentru alegerea și selectarea practică a unor metode de învățământ,
în circumstanțe pragmatice variate. (Cucoș, 2006, p.291)
5. Reprezentările vizuale (tabele, figuri, grafice, diagrame, imagini)
Reprezentările vizuale se numerotează consecutiv pe măsură ce apar în text. Linia de numerotare
este diferită pentru fiecare tip de reprezentare (Tabel nr. 1, Tabel nr. 2, Grafic nr. 1, Grafic nr. 2,
Figura nr. 1 etc). Pentru fiecare reprezentare numărul şi titlul (explicaţia) se plasează deasupra, în
timp ce sursa (acolo unde este cazul) este prezentată dedesubt. Orice tip de reprezentare diferită
de tabele poartă denumirea de „figură” (Fig.).
Numerotarea şi explicaţia se scriu aliniat la stânga, la 1,2-1,5 cm faţă de marginea de scris a
paginii, păstrând acelaşi corp de literă şi de aceeaşi mărime ca întregul text.
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Exemplu:
Grafic nr. 1. Efectul de interacţiune a două variabile
tipul profesiei
profesie umanaprofesie reala
Stil de
munca
4.1
4.0
3.9
3.8
3.7
tipul institutiei
de stat
particulara
6. Anexele
Anexele lucrării pot cuprinde : diagrame, grafice, tabele, instrumente utilizate (chestionare, teste,
grile de interviu etc.), programe de intervenţie, hărţi, liste cronologice, desene. Dacă lucrarea are
mai multe ilustraţii este necesar să se alcătuiască o listă a acestora.
7. Numerotarea paginilor
Numărul paginilor se va scrie în colţul din dreapta jos, la cel puţin 2,5 cm de marginea din
dreapta a foii, cu cifre arabe drepte fără punct, paranteză sau linie oblică. Toate paginile se iau
în calcul la numerotare dar numărul paginii nu va fi scris pe pagina de titlu şi pe prima pagină a
fiecărui capitol. Anexele nu se numerotează în acelaşi sistem cu lucrarea.
8. Marginile documentului
Formatul paginii: A4 (210 x 297 mm)
Stânga = 3 cm; Dreapta = 2 cm; Sus = 2 cm ; Jos = 2 cm
Se păstrează acelaşi format de pagină şi aceleaşi margini pentru întreg
documentul, inclusiv pagina de titlu.
9. Cerinţe suplimentare privind redactarea
Lucrarea se listează pe o singură faţă a filei.
În text nu se folosesc prescurtări. Dacă se fac referiri la organizaţii,
instituţii etc. consacrate, la prima citare a acestora se va utiliza denumirea
completă, urmată, între paranteze, de abreviere.
Aspectul general al lucrării trebuie să fie îngrijit, respectându-se normele
ortografice ale limbii române.
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
3.6.3. Organizarea și redactarea citărilor în text
3.6.3.1. Informaţii generale
Toate sursele bibliografice, primare sau secundare, publicate sau nepublicate, sunt proprietatea
intelectuală a autorilor sau instituţiei care au produs acele materiale. Prin urmare, autorul lucrării
de licenţă sau trebuie să citeze în mod corect toate sursele cuprinse în lucrare, inclusiv figuri,
tabele, ilustraţii, diagrame. Se citează nu doar preluarea unor fraze de la alţi autori, dar şi
parafrazarea şi sumarizarea ideilor exprimate de aceştia. Eludarea acestor norme etice (preluarea
fără citări a unei lucrări sau a unei/unor părţi din alte lucrări de licenţă, cărţi, studii, articole, etc.)
poartă numele de plagiat.
Plagiatul se sancţionează prin excluderea absolventului din examenul de licenţă, în condiţiile
asumării responsabilităţii pentru acurateţea, veridicitatea şi originalitatea informaţiilor din lucrare
în Declaraţia de asumare a răspunderii (a se vedea Anexa nr. 3).
Citările în text sunt citări ale surselor originale care apar în interiorul lucrării (în text). Acestea
permit celui ce lecturează lucrarea să observe imediat sursa din care provine informaţia şi
înlocuiesc elegant notele de subsol ce sunt mai dificil atât de creat cât şi de lecturat.
Elemente necesare unei citări în text:
Numele autorului;
Data publicaţiei;
Numărul paginii (paginilor), numai în cazul citatelor directe din sursă (încadrate în „”).
Numele autorului şi data publicaţiei trebuie să fie identice cu intrarea corespunzătoare din lista de
referinţe bibliografice de la finalul lucrării.
3.6.3.2. Forme de citare în text
Opţiune Descriere Exemplu
1. Citare centrată
pe idee
autorii şi datele sunt plasaţi între
paranteze la sfârşitul propoziţiei sau
imediat după prezentarea informaţiei.
Cercetătorii au arătat că lipsa unui personal
antrenat constituie o barieră frecventă în
furnizarea unei educaţii (Fisher, 1999) şi a
unor servicii (Weist şi Christodulu, 2000)
de sănătate adecvate.
2. Citare centrată
pe cercetător
Se plasează doar data în paranteză,
numele cercetătorului fiind inclus în
textul frazei.
Fisher (1999) a recomandat ca educaţia
pentru sănătate să fie o materie obligatorie
pentru absolvirea liceului în California.
3. Citare centrată
pe cronologie
Atât numele autorului cât şi data sunt
integrate în frază
In 2011, Minder propune distincție între
educația funcțională și metodele clasice
care pornesc de la maieutica socratică.
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
3.6.3.3. Citarea surselor cu unul sau doi autori
Opţiune Descriere Exemplu
Un singur autor la
prima citare şi la
cele ulterioare
În cadrul aceluiaşi paragraf se omite
anul publicaţiei după prima citare
dacă nu există pericolul confuziilor
cu alte lucrări sau studii
Manolescu (2010) a analizat diferitele
criterii în evaluarea educațională și felul în
care acestea se aplică la diferite niveluri.
Un singur autor
mai multe lucrări
În cazul în care informaţia prezentată
se regăseşte în mai multe lucrări ale
aceluiaşi autor, se precizează anul
fiecărei publicaţii.
(Cerghit, 2001, 2002, 2011)
O sursă cu doi
autori
Se citează numele autorilor în prima
citare şi în cele ulterioare
(Cosmovici şi Iacob, 1999)
Cosmovici şi Iacob (1999)
Două surse diferite
ale căror autori au
acelaşi nume
Se precizează iniţialele prenumelor
autorilor chiar dacă anii lucrărilor
sunt diferiţi
T. Creţu (2000) şi C. Creţu (1999)
3.6.3.4. Citarea surselor cu trei sau mai mulţi autori
Opţiune Descriere Exemplu
O sursă cu trei –
cinci autori
În prima citare se precizează toţi
autorii. În citările ulterioare se
prezintă numai primul autor urmat de
precizarea et al.
Prima citare (Neveanu, Pavelcu şi
Popescu, 1957)
Citările ulterioare (Neveanu et al., 1957)
O sursă cu şase sau
mai mulţi autori
Se prezintă numele primului autor
urmat de precizarea et al. În toate
citările
6 autori (Neveanu et al., 1960)
7 autori (Neculau et al., 2000)
[NOTĂ: La bibliografie utilizarea precizării
et al. Începe de la lucrări cu 7 autori]
Două sau mai multe
surse cu şase sau
mai mulţi autori
pentru care numele
primului autor este
identic.
Se prezintă numele atâtor autori cât
sunt necesari pentru a distinge între
cele două surse.
(Neculau, Boncu et al., 2001)
(Neculau, Ionescu et al., 2002)
3.6.3.5. Citarea din surse fără autor
Opţiune Descriere Exemplu
Sursă fără autor
Se utilizează primele cuvinte ale
titlului:
În „” dacă este vorba de titlul
unui articol sau a unui capitol
dintr-o carte şi
Cu caractere italice pentru
titlul unei publicaţii de sine
stătătoare
(„Sursele stresului școlar”, 2001)
(Educația Azi, 2001)
O lucrare editată,
fără autor
Se utilizează numele editorului
(editorilor) în locul autorului Vezi exemplele pentru lucrări cu autor
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
3.6.3.6. Citarea surselor multiple într-o singură referinţă
Opţiune Descriere Exemplu
Două sau mai multe lucrări între paranteze
Se aranjează lucrările în aceeaşi ordine ca în bibliografie; se utilizează „ ; ” între lucrări
Mai mulţi cercetători (Potolea, Manolescu şi Negreț-Dobridor, 2000; Iucu, 2001; Neacșu et al., 2000)…
Câteva lucrări reprezentative din mai multe care tratează aceeaşi temă
Se foloseşte e.g. (exempli gratia) înaintea citării
Nevoia pentru strategii de prevenire a bolilor mintale la copii a constituit obiectivul multor rapoarte (e.g. Institutul Naţional de Sănătate Mentală, 1998; Serviciul de Sănătate Publică S.U.A., 2000; Weist, 2001).
3.6.3.7. Citarea surselor indirecte
Opţiune Descriere Exemplu
Informaţia
prezentată aparţine
unui autor care este
citat într-o lucrare
a altui autor
Sursa originală se prezintă în textul
frazei, urmând ca sursa secundară
(lucrarea din care s-a preluat citatul
sau informaţia) să fie menţionata
între paranteze (cu menţiunea apud,
citat de sau după) şi în lista
bibliografică.
Johnson afirma că…(după Smith, 2003,
p.100) sau
Johnson afirma că…(apud Smith, 2003,
p.100) sau
Johnson afirma că…(citat de Smith, 2003,
p.100)
3.6.3.8. Citarea din scrierile sfinte
Opţiune Descriere Exemplu
Prezentarea unor
idei sau citate din
Biblie, Coran ş.a.
Pentru lucrările care au o numerotare
sistematică invariabilă în toate
ediţiile, se va preciza titlul, numărul
capitolului şi al versetului sau al
paragrafului, fără a se indica numărul
de pagină.
NOTĂ: în cadrul listei de referinţe
bibliografice se va preciza şi ediţia,
traducerea din care s-a citat.
„Caută să te înfăţişezi înaintea lui
Dumnezeu ca un om încercat, ca un
lucrător care n-are de ce să-i fie ruşine, şi
care împarte drept Cuvântul adevărului.”
(Biblia, 2 Timotei cap.2, v.15)
3.6.3.9. Citarea unei surse electronice
În general, o sursă electronică se citează în cadrul lucrării în mod similar cu o sursă tipărită
precizând numele autorului şi anul publicaţiei în paranteză. URL- ul este prezentat în bibliografie,
la finalul lucrării.
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Există şi o serie de situaţii speciale:
Opţiune Descriere Exemplu
Citarea unui site în
întregime
URL- ul se include în text şi nu se
omite din lista de referinţe
bibliografice
Site-ul Universităţii Adventus este o sursă
excelentă de informare pentru candidaţii la
admitere (http://www.uadventus.ro).
Citat direct dintr-o
sursă electronică ce
nu prezintă număr
de pagină
Se utilizează numărul paragrafului
(precedat de para.); se adaugă şi
numărul secţiunii pentru documentele
lungi
Intervenţiile universale „ţintesc publicul
general sau o populaţie întreagă care nu a
fost identificată pe baza unui risc
individual” (Greenberg et al., 2000, Section
I, para. 20).
Situaţii speciale:
În cazurile în care un autor a publicat într-un singur an mai multe lucrări
care au fost folosite, se va nota după anul de apariţiei, fără nici un spaţiu
liber, primele litere ale alfabetului.(ex.: Vasilescu, 1999a, 1999b).
Când lucrarea citată nu este datată, după numele autorului se
menţionează (f.a.) = fără an, echivalent în limba engleză n.d. = no date.
Acelaşi format va fi respectat şi pentru prezentarea în lista de referinţe
bibliografice.
3.6.4. Redactarea listei de referinţe bibliografice
3.6.4.1. Informaţii generale:
Toţi autorii citaţi în text trebuie să apară în lista bibliografică şi toţi
autorii din această listă trebuie să fi fost citaţi în text.
Bibliografia este plasată la sfârşitul lucrării
Ordonarea intrărilor în lista bibliografică se face după criteriul alfabetic
al numelui autorului.
Dacă sunt menţionate mai multe lucrări ale aceluiaşi autor, se va proceda
la ordonarea lor cronologică de la cea mai veche la cea mai recentă.
Se va utiliza un singur stil de citare bibliografic, recomandabil cel al
APA.
Există mai multe tipuri de surse care pot apărea în sursa bibliografică. Pentru fiecare dintre
acestea există reguli speciale de prezentare:
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
3.6.4.2. Cărţi
Tipul sursei Forma de bază Exemplu
Carte (1): formă de bază, un singur autor
Autor, A. (Anul publicării). Titlul lucrării. Localitatea: Editura.
Nicol, A. A. M., & Pexman, P. M. (1999). Presenting your findings: A practical guide for creating tables. Washington, DC: American Psychological Association.
Carte (2): formă de bază, a n-a ediţie
Autor, A. (Anul publicării). Titlul lucrării. (numărul ediţiei) Localitatea: Editura.
Zlate M. (1999). Psihologia mecanismelor cognitive (a patra ediţie) Iaşi: Polirom
Carte (3): editorul în locul autorului
Editor, A. (Ed.), (Anul publicării). Titlul lucrării. Localitatea: Editura.
B.F. Kane (Ed.), Television and juvenile psychological development. New York: American Psychological Society.
Capitol într-o carte
Autor, A., şi Autor, B. (anul publicării). Titlul capitolului. În A. Autor, Titlul cărţii (paginile capitolului). Localitatea: Editura.
Rubenstein, J.P. (1967). The effect of television violence on small children. In B.F. Kane (Ed.), Television and juvenile psychological development (pp. 112-134). New York: American Psychological Society.
3.6.4.3. Publicaţii periodice (reviste, ziare)
Tipul sursei Forma de bază Exemplu
Articol din
publicaţii de
specialitate
Autor, A. , Autor, B., şi Autor, C.
(Anul, precedat de lună - după caz).
Titlul articolului. Titlul publicaţiei,
numărul volumului, paginile.
Roy, A. (1982). Suicide in chronic
schizophrenia. British Journal of Psychiatry,
141, 171-177.
Articol din
presă
Autor, A. , Autor, B., şi Autor, C.
(ziua luna anul). Titlul articolului.
Titlul publicaţiei, paginile.
Kauffmann, S. (18 octombrie 1993). On films:
class consciousness. The New Republic, p.30.
3.6.4.4. Dicţionare şi enciclopedii
Tipul sursei Forma de bază Exemplu
Definiţie sau
capitol al unui
dicţionar sau a
unei enciclopedii
(ediţie tipărită)
Autor, A., şi Autor, B.(Anul
publicării). Titlul capitolului. În Titlul
enciclopediei (vol. [numărul
volumului], p. [numărul paginii]).
Localitatea: Editura.
Huessmann, R.L. (2005). Comportamentul
agresiv poate fi determinat genetic. În
Introducere în psihologie (pp. 87-89).
Bucureşti: Editura Tehnică.
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Definiţie sau
capitol al unui
dicţionar sau a
unei enciclopedii
(ediţie
electronică CD
(DVD)-ROM)
Titlul capitolului* [CD-ROM]. Anul
publicării). În Titlul enciclopediei.
Localitatea: Producător software.
* vezi situaţia în care nu există autor
Abolitionist movement [CD-ROM]. (1996).
Compton's interactive encyclopedia. New
York: Softkey Multimedia.
3.6.4.5. Lucrare tradusă
Tipul sursei Forma de bază Exemplu
Lucrare tradusă
Autor, A., (Anul publicării) Titlul lucrării (Trad. A. Traducător şi B. Traducător), Localitatea: Editura. (lucrarea originală publicată în anul [anul publicării])
Freud, S. (1970) An outline of psychoanalysis (Trad. J. Strachey), New York: Norton. (Lucrarea originală publicată în anul 1940)* *În cadrul citării în text lucrarea trebuie să apară cu ambele date: Freud (1940 / 1970)
3.6.4.6. Surse electronice
Tipul sursei Forma de bază Exemplu
Un document
INTERNET -
forma generală
Autor, A. (Data publicării). Titlul
documentului. Accesat [ziua luna
anul], de la http://adresa Web
Dunbar, C. (29 Noiembrie 2004). Aging in
place gracefully. Nursing Spectrum. Accesat
la 2 decembrie 2004, de la
http://community.nursingspectrum.com
/MagazineArticles/article.cfm?AID=13219
Un document
INTERNET –
parte a unei
publicaţii
periodice on-line
Autor, A., (Data publicării). Titlul
articolului. Titlul publicaţiei, vol.
[numărul volumului]. Accesat la [ziua
luna anul], de la http://Web address
Nelson, G., Westhues, A., & MacLeod, J. (18
decembrie 2003). A meta-analysis of
longitudinal research on preschool prevention
programs for children. Prevention &
Treatment vol. 6. Accesat la 2 decembrie 2004
de la
http://journals.apa.org/prevention/volume6/
pre0060031a.html
Versiune
electronică a
unei surse
tipărite
Autor, A., (Data publicării). Titlul
articolului. [Versiune electronică]
Titlul publicaţiei, numărul volumului,
paginile.*
Knowles, E.S. (1999). Distance matters more
than you think! An artifact clouds
interpretation of Latane, Liu, Nowak,
Bonevento, and Zheng's results [Versiune
electronică]. Personality and Social
Psychology Bulletin, 25, 1045-1048.
* Versiunile electronice ale versiunilor tipărite reproduc exact acelaşi conţinut, format şi paginaţie ca şi
versiunile tipărite. Pentru acest tip de surse electronice este necesar să se indice că a fost consultată sursa
în versiune electronică (plasând [versiune electronică] după titlul articolului), dar nu este necesar să se
prezinte data accesării sau URL-ul.
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
3.6.4.7. Lucrări nepublicate
Tipul sursei Forma de bază Exemplu
Curs nepublicat
Autor, A. (Anul). Titlul lucrării. Curs
universitar nepublicat. Universitatea.
Localitatea.
Niculiță, Zenobia (2016). Metodologia
cercetării educaționale. Curs universitar
nepublicat. Universitatea Adventus.
Disertaţii (lucrări
de licenţă,
disertaţii de
master, teze de
doctorat)
Autor, A. (Anul). Titlul lucrării.
Lucrare de licenţă nepublicată.
Universitatea. Localitatea.
Popescu, Z. (2000). Agresivitate şi abuz în
mediul şcolar. Lucrare de licenţă nepublicată.
Institutul Teologic Adventist. Cernica. Ilfov
*Exemplele de lucrări sunt create în scop ilustrativ şi nu constituie în mod necesar lucrări reale.
Recomandare: Programele de editare de text (de exemplu, MS Word) oferă opțiunea References - Citations pe
care o puteți folosi pentru a gestiona citările în text și pentru a genera automat lista de referințe
bibliografice. Vă recomandăm să folosiți această opțiune și să selectați varianta APA din stilurile
de citare disponibile.
De asemenea puteți instala și folosi programe computerizate sau aplicații dedicate
managementului citărilor (de exemplu Zotero, Mendeley, EndNote).
3.6.4.8. Instrucţiuni de formatare a listei de referinţe bibliografice:
Titlu Cuvântul “BIBLIOGRAFIE” apare în partea de sus a paginii, păstrând același
format cu titlul capitolelor.
Spaţiere Toate rândurile vor fi spaţiate la 1,5.
Aliniere Linia a doua se aliniază la 1,2-1,5 cm de prima linie.
Majuscule Se scrie cu majuscule prima literă din titlul de carte şi articol şi prima literă
după “ : ”.
Punctuaţie
Se utilizează virgula pentru a separa: numele de iniţiala prenumelui, titlul unei
publicaţii periodice de numărul volumului, numărul volumului de numărul
paginii, (Ed.) de titlul cărţii, oraşul publicaţiei de ţara publicaţiei.
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
3.7. Susţinerea lucrării de licenţă
Susţinerea publică a lucrării presupune prezentarea succintă a lucrării în faţa unei comisii, pentru
a convinge pe membrii acesteia de valoarea sa ca proiect finalizat de cercetare ştiinţifică şi ca
experienţă personală de învăţare.
Studenţii au obligaţia de a realiza o prezentare orală a lucrării. Nu sunt acceptate prezentări care
constau în citirea unui material.
Pentru a comunica eficient în situaţia de prezentare, se recomandă pregătirea prealabilă ce constă
în:
Consultarea rezumatului şi a concluziilor lucrării, pentru a identifica aspectele
esenţiale pentru comunicare;
Realizarea unei prezentări PowerPoint sau în format similar, cu principalele idei şi
exemple de date relevante din lucrare; Pentru prezentare sunt necesare 10-20 slide-
uri, care să conţină: titlul (1), cuprinsul (1), concepte teoretice (1-2), scopul şi
obiectivele cercetării (1), subiecţi, metodele cercetării (1-2), rezultate obţinute (4-5),
prezentarea problemei sociale, a scopului şi obiectivelor intervenţiei (1), grup ţintă
(1), planul intervenţiei (1-2), rezultatele intervenţiei şi evaluarea ei (2-3) concluzii
(1), bibliografie selectivă (opţional). La prezentare nu se citeşte numai informaţia de
pe slide.
Exersarea prezentării orale în faţa oglinzii sau a prietenilor pentru a obţine un
feed-back cu privire la eficienţa ei.
Ordinea recomandată a temelor abordate în susţinerea lucrării de licenţă este următoarea:
1. Întrebările la care lucrarea îşi propune să răspundă, inclusiv o prezentare succintă, în
limitele a ceea ce este strict necesar pentru claritatea prezentării, a conceptelor şi a
cadrului teoretic;
2. Informaţii referitoare la elaborarea cercetării aplicative:
scop şi obiective;
ipoteze sau întrebări de cercetare;
populaţie şi subiecţi;
metode de culegere şi analiză a datelor.
3. Principalele rezultate obţinute în urma cercetării
4. Concluziile lucrării şi reflecţii personale referitoare la elaborarea acesteia.
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Este necesar ca studentul să dovedească cunoaşterea în detaliu a lucrării susţinute, inclusiv a
referinţelor bibliografice menţionate în lucrare.
Durata de susţinere a lucrărilor este de aproximativ 10 minute pentru prezentare şi 5-10 minute
pentru întrebări şi răspunsuri.
3.7.1. Evaluarea susținerii lucrării de licență
În mod generic, aspectul cel mai important care face obiectul evaluării lucrării este contribuţia
personală. Prin contribuţie personală se înţelege volumul, complexitatea şi calitatea activităţii
individuale desfăşurate pentru realizarea temei, sub toate aspectele care o compun. Studentul
trebuie să fie capabil să explice toate aspectele teoretice şi practice care fac parte din lucrare. În
caz contrar, se va aprecia că acestea nu reprezintă contribuţia sa personală.
Lucrările vor fi evaluate de către comisia de examinare din perspectiva corectitudinii redactării, a
corectitudinii şi calităţii ştiinţifice şi a experienţelor de învăţare ale studentului pe parcursul
elaborării lucrării.
Criteriile în baza cărora comisia analizează calitatea lucrării și abilitatea studentului de a o susține
sunt următoarele:
Utilizarea unui limbaj ştiinţific, adecvat temei studiate;
Redactarea îngrijită a textului, ce dovedeşte că lucrarea a fost recitită şi
corectată înainte de predare (fără greşeli ortografice sau gramaticale, fără
incoerenţe, etc.);
Actualitatea temei şi relevanţa acesteia pentru domeniul în care se susţine
licenţa;
Contribuţia proprie a lucrării la tema abordată în raport cu alte lucrări pe
aceeaşi temă;
Utilizarea unei perspective ştiinţifice de analiză;
Adecvarea literaturii de specialitate consultate la tema studiată:
relevanţă, diversitate, actualitate;
Utilizarea corectă a metodelor de colectare a datelor de cercetare şi a
metodelor de analiză a informaţiilor;
Volumul şi relevanţa informaţiilor analizate;
Calitatea reflecţiilor personale pe marginea lucrării şi a experienţei de
elaborare şi redactare.
Prezentarea clară a lucrării;
Adecvarea răspunsurilor la întrebările comisiei.
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
În final propunem studenților/absolvenților o Listă de verificarea a etapelor pregătirii
examenului de licență:
Etapa Durata
recomandată Activităţi
Rea
liza
t
Alegerea temei
cu 1 an înainte de
data examenului
de licenţă
Documentare iniţială
Contactarea profesorului coordonator
Stabilirea obiectivelor lucrării
Finalul lunii
octombrie/jumătat
ea lunii noiembrie
al ultimului an
Depunerea cererii pentru aprobarea titlului lucrării
Documentarea
24 de săptămâni,
în paralel cu alte
activităţi
Stabilirea bibliografiei de consultat
Lectura surselor bibliografice
Realizarea fişelor de lectură
Elaborarea
planului lucrării
2-3 săptămâni, în
luna noiembrie-
decembrie
Realizarea unei structuri a lucrării pe capitole şi
secţiuni organizate logic
Organizarea informaţiilor selectate în urma lecturii în
funcţie de planul lucrării pe capitole
Proiectarea
cercetării
aplicative
4 săptămâni, în
lunile noiembrie-
decembrie-
ianuarie
Stabilirea ipotezelor sau a întrebărilor de cercetare
Delimitarea populaţiei ţintă şi a subiecţilor ce vor fi
investigaţi
Selectarea metodelor de culegere a datelor
Achiziţionarea sau elaborarea şi pretestarea
instrumentelor utilizate
Elaborarea planului de cercetare
Consultarea profesorului coordonator
Pregătirea
pentru proba
scrisă
Cel puțin 6 luni
înainte de data
stabilită pentru
examen
Consultarea și parcurgerea tematicii și bibliografiei,
delimitarea materialului bibliografic
Realizarea
propriu-zisă a
cercetării şi
intervenţiei
8-12 săptămâni, cu
5 luni înainte de
predarea lucrării
Culegerea datelor
Realizarea bazei de date
Analiza datelor de cercetare
Interpretarea datelor
Consultarea profesorului coordonator
Redactarea
lucrării
4 săptămâni, lunile
martie-aprilie
Elaborarea detaliată şi tehnoredactarea conţinutului
lucrării
Finalizarea argumentului şi a concluziilor
Formatarea textului
Organizarea anexelor
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Etapa Durata
recomandată Activităţi
Rea
liza
t
Revizuirea
lucrării
1 săptămână, cu o
lună înainte de
predarea lucrării
Verificarea şi corectarea, după caz, a următoarelor
aspecte:
Ordinea logică a ideilor şi coerenţa
argumentelor;
Stilul lucrării: exprimări colocviale sau specifice
stilului oral;
Greşeli de ortografie şi punctuaţie;
Bibliografia şi citările în text conform stilului
APA;
Formatarea textului conform normelor
prezentate în ghid;
Numerotarea paginilor;
Numerotarea anexelor şi referinţele în textul
lucrării;
Numerotarea tabelelor, figurilor şi graficelor din
conţinutului lucrării;
Cuprinsul lucrării: corespondenţa paginilor, a
titlurilor şi subtitlurilor
Pregătirea
pentru proba
scrisă
Recapitularea temelor propuse pentru proba scrisă
Transmiterea
lucrării la
coordonator
Cel târziu
luna mai – prima
săpt. din luna iunie
Finalizarea lucrării de licență pe baza observațiilor
coordonatorului lucrării
Solicitarea raportului antiplagiat de la biblioteca UA
Predarea variantei finale a lucrării către profesorul
coordonator
Efectuarea eventualelor corecturi solicitate de
coordonator
Listarea şi
legarea lucrării
Listarea lucrări
Legarea lucrării
Înscrierea la
examenul de
licenţă
A treia săptămână
din luna iunie
Întocmirea dosarului de licenţă
Completarea Cererii de înscriere și a Fișei de
lichidare
Completarea Declarației de asumare a răspunderii
Predarea dosarului la secretariat
Întocmirea
referatului de
apreciere de
către
coordonator
Înainte de perioada
de înscriere la
licență
Coordonatorul evaluează și notează lucrarea și
întocmește referatul de evaluare
Pregătirea
susţinerii
lucrării
cu 2-3 zile înainte
de susţinerea
lucrării
Realizarea prezentării Power Point
Exersarea prezentării orale
SUSŢINEREA CU SUCCES A EXAMENULUI DE LICENȚĂ !
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Bibliografie
American Psychological Association. (2013). Publication Manual of the American Psychological
Association. (sixth edition). Washington DC
Eco, U. (2006). Cum se face o teza de licență. Iași: Polirom.
Neacșu, I., Manasia, L. și Chicioreanu, T. (2016). Elaborarea lucrărilor de licența, disertație și
gradul didactic I. Ghid știintific și metodologic. București: Editura Paralela 45
Universitatea "Al. I. Cuza", Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației. (2007, 04 23).
Standarde de elaborare și de evaluare a lucrărilor de licență . Preluat pe 11 09, 2008,
de pe http://www.psih.uaic.ro/~idpsih/Standarde_Licenta.pdf
Universitatea din București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației. (2014, 11 20). Preluat
pe 20 1, 2018, de pe Ghid metodologic pentru elaborarea lucrărilor de licență și
disertație:
http://fpse.unibuc.ro/fisiere/2014/01/GHID%20METODOLOGIC%20DE%20INTOCM
IRE%20A%20LUCRARII%20DE%20LICENTA%20-%20DISERTATIE-
%20STIINTELE%20EDUCATIEI%20si%20FORMAREA%20PROFESORILOR.pdf
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Anexa nr. 1: Model copertă – lucrare de licență
UNIVERSITATEA ADVENTUS DIN CERNICA
FACULTATEA DE TEOLOGIE ȘI ȘTIINȚE SOCIALE
[SE SCRIE DENUMIREA PROGRAMULUI DE STUDII]
LUCRARE DE LICENȚĂ
[Times New Roman, 24, majuscule, Bold, Centrat]
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: ABSOLVENT: [gradul didactic, prenume, nume] [nume, prenume]
[Times New Roman, 14] [Times New Roman, 14]
CERNICA
[Anul] [Times New Roman, 12, centrat]
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Anexa nr. 2: Model pagină de titlu – lucrare de licență
UNIVERSITATEA ADVENTUS DIN CERNICA
FACULTATEA DE TEOLOGIE ȘI ȘTIINȚE SOCIALE
[SE SCRIE DENUMIREA PROGRAMULUI DE STUDII]
TITLUL LUCRĂRII
[Times New Roman, 24, majuscule, Bold, Centrat]
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: ABSOLVENT: [gradul didactic, prenume, nume] [nume, prenume]
[Times New Roman, 14] [Times New Roman, 14]
CERNICA
[Anul] [Times New Roman, 12, centrat]
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Anexa nr. 3: Declarația de asumare a răspunderii privind conținutul lucrării de licență
D E C L A R A Ţ I E
de asumare a răspunderii privind conținutul lucrării de licență
Subsemnatul/subsemnata2,__________________________________________,
absolvent(ă) a __________________________________________________________,
Facultatea _____________________________________________________________,
Programul de studii/ specializarea __________________________________________,
promoția_________________,
înscris(ă) la examenul de licenţă, la Universitatea _____________________________,
Facultatea de __________________________________________________________,
sesiunea __________________, declar pe propria răspundere că lucrarea de licență cu titlul
__________________________________________________________________
______________________________________________________________________, având ca
îndrumător științific pe Domnul/Doamna _____________________________,
a fost realizată în totalitate de mine, ca rezultat al propriei cercetări şi documentări și nu a mai
fost prezentată niciodată la o altă instituţie de învăţământ superior, din ţară sau străinătate în
vederea evaluării.
De asemenea, declar că toate afirmațiile din lucrare referitoare la datele și informațiile
analizate, la metodele prin care acestea au fost obținute și la sursele din care le-am obținut sunt
adevărate și că toate sursele bibliografice utilizate, inclusiv cele de pe Internet, sunt indicate în
lucrare, cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului.
Prin prezenta îmi asum în totalitate originalitatea lucrării elaborate, înțelegând că
falsificarea datelor și a informațiilor analizate în lucrare constituie fraudă și este sancționată
conform regulamentelor în vigoare.
Data: ____/_____/__________ Semnătură absolvent,
___________________
2 Se completează cu MAJUSCULE numele din certificatul de naştere, iniţiala tatălui, prenumele candidatului(ei) şi, dacă este cazul, în paranteze
numele de familie din cartea de identitate.
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Anexa nr. 4: Model – Cerere privind aprobarea titlului lucrării de licență
Aprobat Decan,
______________________
DOMNULE DECAN,
Subsemnatul/a3 ___________________________________________________________,
student/ă la Universitatea Adventus din Cernica, Facultatea de Teologie și Științe sociale,
programul de studii /specializarea __________________________________________________
anul de studii_________, anul universitar _________/__________, vă rog să binevoiţi a-mi
aproba tema lucrării de licenţă cu următorul titlu: __________________________________
_____________________________________________________________________________.
având ca îndrumător ştiinţific pe Dl/Dna_____________________________________________
(gradul didactic şi ştiinţific, numele şi prenumele)
Lucrarea de licenţă va fi susţinută în sesiunea (luna şi anul)______________________.
Menţionez că am participat la interviul cu coordonator ştiinţific şi am acceptul acestuia
pentru tema de mai sus.
Data:_________________ Semnătura studentului ______________________
ACORDUL coordonatorului ştiinţific,
Data:________________ Semnătura, ______________________________
Domnului Decan al Facultății de Teologie și Științe sociale
3Se completează cu MAJUSCULE numele din certificatul de naştere, iniţiala tatălui, prenumele candidatului(ei) şi, dacă este cazul, în paranteze
numele de familie din cartea de identitate.
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Anexa nr. 5: Model – Cerere privind înscrierea la examenul de licență
Aprobat Decan,
___________________
DOMNULE DECAN,
Subsemnatul(a) ____________________________________________________________,
(Numele, inițiala tatălui, prenumele din certificatul de naștere și în paranteză
numele actual, dacă s-a modificat)
născut/ă în anul |__|__|__|__|, luna |__|__|, ziua |__|__|, în localitatea ____________________, judeţul
_____________________________________, țara_____________________________, cu domiciliul
stabil în localitatea _______________, strada ____________________, nr. ____, bloc _____, scara
______, etaj ______, ap. _____, judeţul/sectorul ______________________, țara___________________,
tel. __________________, e-mail _________________________, absolvent/ă al/a Universității Adventus
din Cernica, Facultatea de Teologie și Științe Sociale, programul de studii
____________________________________________________________, anul
înmatriculării___________, promoția ___________, vă rog să-mi aprobați înscrierea la examenul de
licență din sesiunea (luna și anul) ____________________________.
Voi susține următoarele probe din cadrul examenului de licență:
|__| Proba I: Cunoștințe fundamentale și de specialitate în domeniul de licență absolvit
|__| Proba II: Susținerea lucrării de licență cu titlul ___________________________________
_____________________________________________________________________________
sub coordonarea științifică a Dlui/Dnei _____________________________________________
(titlul științific, numele și prenumele)
Pentru înscriere depun următoarele documente:
1. Diploma de bacalaureat și foaia matricolă din liceu, în original și în copie;
2. Certificatul de naștere, în original și în copie;
3. Certificatul de căsătorie, în cazul schimbării numelui sau orice alt act care atestă preschimbarea
numelui, în original și în copie;
4. Copie după CI;
5. 2 fotografii color, format 3/4 cm, realizate recent, pentru diplomă;
6. Fișa de lichidare completată;
7. Dovada achitării taxei;
8. Declarația de asumare a răspunderii privind conținutul lucrării de licență;
9. Lucrarea de licență în format tipărit;
10. Lucrarea de licență în format electronic.
11. Cerere de înscriere și declarația privind informarea referitoare la protecția datelor personale.
NOTĂ: Se aduc actele în original pentru a fi validate conform cu originalul.
Data:_____/______/_____________ Semnătura:_____________________
Domnului Decan al Facultății de Teologie și Științe sociale
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Anexa nr. 6: Model – Fișa de lichidare
FIȘĂ DE LICHIDARE - FINALIZARE STUDII
Numele și prenumele4 ____________________________________________________________,
Data nașterii: |__|__| / |__|__| / |__|__|__|__|, Locul nașterii ______________________________________,
Posesor al C.I. Seria |__|__|, Nr. |__|__|__|__|__|__|, eliberată de __________________________________,
Domiciliul stabil în Loc.______________________________________, Jud. ______________________,
Str._____________________________________, Nr._____Bl. _____, Et._____, Ap._____, Codul ______,
Tel.__________________________, Email___________________________________________________
Programul de studii/specializarea |__| TP |__| AS |__| PIPP
Anul înscrierii |__|__|__|__|, Anul absolvirii, |__|__|__|__|, Sesiunea de licență |__|__| / |__|__|__|__|
ESTE NECESAR AVIZUL URMĂTOARELOR DEPARTAMENTE:
Departament Debit Semnătura/ștampila Data
Contabilitate
Cămin
Biblioteca
Secretariatul facultății
Declar pe propria răspundere că nu am datorii la Universitatea Adventus din Cernica.
Semnătura titularului __________________________________
SE COMPLETEAZĂ LA ELIBERAREA ACTELOR DE STUDII:
Astăzi, |__|__| / |__|__| / |__|__|__|__|, am primit următoarele acte în original:
1. ______________________________________________________________________
2. ______________________________________________________________________
3. ______________________________________________________________________
4. ______________________________________________________________________
5. ______________________________________________________________________
Semnătura titularului (de primire a actelor de studii) __________________________________ Pentru eliberarea actelor către un împuternicit al titularului se completează VERSO
4 Se completează cu MAJUSCULE numele din certificatul de naştere, iniţiala tatălui, prenumele candidatului(ei) şi, dacă este cazul, în paranteze
numele de familie din cartea de identitate.
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
În cazul primirii actelor de către o persoană împuternicită (părinți, frați, soț/soție), se completează
următoarea:
D E C L A R A Ţ I E
Subsemnatul(a) __________________________________________________, domiciliat(ă) în
_________________________________________________________________, legitimat(ă) cu C.I.
Seria |__|__|, Nr. |__|__|__|__|__|__|, CNP |__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|, eliberată de
________________________________________, la data de__________________, în calitate de
împuternicit al titularului(ei) _________________________________________________, declar pe
propria răspundere că astăzi, |__|__| / |__|__| / |__|__|__|__|, am primit de la secretariatul Universității
Adventus următoarele acte/documente în original:
1. ___________________________________________________________________________
2. ___________________________________________________________________________
3. ___________________________________________________________________________
4. ___________________________________________________________________________
5. ___________________________________________________________________________
Se anexează copia după actul de identitate și împuternicirea titularului/titularei.
Semnătură împuternicit ______________________________
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Anexa nr. 7: Referatul de apreciere a lucrării de licență de către coordonatorul lucrării
R E F E R A T D E A P R E C I E R E
pentru lucrarea de licență cu titlul
_________________________________________________________________________________
Absolvent:____________________________________________________
Specializarea: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
CRITERII
REFERITOARE
LA INDICATORI
EVALUARE
(1-5)
A.
Cadrul teoretic
Relevanța și actualitatea temei tratate
Concordanța dintre titlul lucrării și conținut (atât secțiunea
teoretică cât și cea aplicativă)
Gradul de originalitate (definiții, abordări și interpretări
personale, analiză critică a ideilor și modelelor teoretice)
Terminologie de specialitate adecvată și corect utilizată
Bibliografia include surse românești și străine recente, alături
de cele clasice, consacrate
Echilibrul între fundamentarea teoretică și cercetarea practică
B.
Cercetarea
aplicată
Obiectivele cercetării sunt corect formulate și realiste.
Ipotezele / întrebările de cercetare ale proiectului sunt corect
formulate.
Metodele, tehnicile și instrumentele de cercetare sunt corect
selectate, elaborate și utilizate.
Rezultatele cercetării sunt prezentate logic, în corespondență
cu ipotezele formulate.
Analiza datelor de cercetare este corectă, cu metode adecvate
tipului de date obținute.
Interpretarea psihopedagogică datelor este pertinentă, corelată
cu perspectiva teoretică a lucrării.
Limitele cercetării sunt pertinent formulate.
Sunt prefigurate direcții de cercetare ulterioare.
Lucrarea respectă normele etice ale cercetării realizate cu
subiecți umani.
C.
Structura și stilul
lucrării
Este respectată structura (pe secțiuni și capitole) unei lucrări
de cercetare în domeniul științelor educației.
Sursele bibliografice sunt corect citate în text.
Anexele lucrării sunt edificatoare.
Sunt respectate exigențele formale de redactare /
tehnoredactare a lucrării.
Lucrarea este corect redactată din punct de vedere gramatical
și al clarității exprimării.
PUNCTAJ TOTAL
(*) Notarea s-a realizat pe o scală de la 1-5 pentru fiecare indicator.
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
În calitate de coordonator, am supervizat elaborarea prezentei lucrări de licență și,
în urma evaluării prezentate mai sus, propun acordarea notei: ____.
Barem: 91-100 nota 10
81-90 nota 9
71-80 nota 8
61-70 nota 7
51-60 nota 6
41-50 nota 5
Sub 40 insuficient
DATA:
___________________
Profesor coordonator (nume și semnătură):
__________________________________
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Anexa nr. 8: Teme orientative propuse studenților pentru elaborarea lucrării de licență
A. Conf. univ. dr. Magdalena Dumitrana
Evoluţia desenului la copilul preşcolar. Implicaţii metodice
Utilizarea desenului în activităţile de dezvoltare a limbajului în învăţământul preprimar
Utilizarea desenului în activităţile cu caracter matematic în învăţământul preprimar
Utilizarea desenului în activităţile de cunoaştere a mediului în învăţământul preprimar
Dezvoltarea creativităţii copilului preşcolar prin activitatea plastică
Dezvoltarea creativităţii şcolarului mic prin activitatea plastică
Dezvoltarea creativităţii preşcolarului prin activităţi de euritmie
Dezvoltarea creativităţii preşcolarului prin activităţi ritmice şi muzicale
Conştientizarea propriului corp prin activităţi cu caracter motric în învăţământul
preprimar
Conştientizarea propriului corp prin activităţi cu caracter motric în învăţământul primar
Dezvoltarea creativităţii şcolarului mic prin activităţi de euritmie
Dezvoltarea creativităţii şcolarului mic prin activităţi ritmice şi muzicale
Educarea percepţiei la copilul preşcolar. Materiale didactice
Educarea operaţiilor gândirii la preşcolar. Comparaţia şi clasificarea
Strategii didactice pentru stimularea formării conceptelor la copilul preşcolar
Judecata morală la copilul preşcolar
Judecata morală la copilul preşcolar de 4şi 5 ani
Judecata morală la copilul preşcolar de 5şi 6 ani
Judecata morală la şcolarul mic
Strategii didactice în educaţia morală la preşcolar
Strategii didactice în educaţia morală la şcolarul mic
Utilizarea basmelor în educaţia morală la preşcolar
Utilizarea basmelor în educaţia morală la şcolarul mic
Utilizarea proverbelor în educaţia morală la preşcolar
Utilizarea proverbelor în educaţia morală la şcolarul mic
Utilizarea basmelor în educarea limbajului la preşcolar
Utilizarea basmelor în educarea limbajului la şcolarul mic
Utilizarea proverbelor în educarea gândirii la preşcolar
Utilizarea proverbelor în educarea gândirii la şcolarul mic
Înţelegerea poeziei de către copilul preşcolar
Înţelegerea poeziei de către şcolarul mic
Dezvoltarea creativităţii preşcolarului prin activităţi cu caracter literar
Dezvoltarea creativităţii şcolarului mic prin activităţi cu caracter literar
Activităţi specifice de dezvoltare a controlului musculaturii fine la preşcolar
Activităţi specifice de dezvoltare a controlului musculaturii fine la şcolarul mic
Plastilina ca mijloc didactic esenţial în activităţile desfăşurate în grădiniţă
Plastilina ca mijloc didactic important în activităţile desfăşurate în primele clase primare
Mijloace didactice pentru dezvoltarea orientării în spaţiu la preşcolar
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Mijloace didactice pentru dezvoltarea orientării în spaţiu la şcolarul mic
Mijloace didactice pentru dezvoltarea orientării în timp la preşcolar
Mijloace didactice pentru dezvoltarea orientării în timp la şcolarul mic
Jucăria ca mijloc didactic
Strategii active de familiarizare cu limbajul scris a copilului preşcolar
Construirea mediului educaţional ca stimulent pentru achiziţiile preşcolarului
Construirea mediului educaţional ca stimulent pentru achiziţiile şcolarului mic
Copilul preşcolar în familie
Şcolarul mic şi familia sa
Respectarea principiilor didactice în activitatea educaţională desfăşurată în grădiniţă
Respectarea principiilor didactice în activitatea educaţională desfăşurată în şcoala primară
Utilizarea cărţii în activităţile educaţionale cu preşcolarii
Utilizarea cărţii în activităţile de instruire din şcoala primară
Activităţile extraşcolare în grădiniţă
Activităţile extraşcolare în şcoala primară
Strategii educaţionale specifice utilizate în clasa cu copii cu nevoi speciale
Strategii educaţionale specifice utilizate pentru integrarea copilului preşcolar cu nevoi
speciale
Strategii educaţionale specifice utilizate pentru integrarea şcolarului mic cu nevoi speciale
Literatura istorică – sprijin pentru construirea identităţii la copilul preşcolar
Literatura istorică – sprijin pentru construirea identităţii la şcolarul mic
Căi de a promova interculturalitatea prin activităţile specifice din învăţământul preprimar.
Căi de a promova interculturalitatea prin activităţile specifice din învăţământul primar.
Individualizarea programelor educaţionale pentru copilul cu nevoi speciale. Copilul cu
autism
Autismul-abordare, educaţie, incluziune
Alternativele educaţionale. Învăţarea prin cooperare
Evaluarea limbajului la copilul preşcolar
Evaluarea limbajului în şcoala primară
Educaţia ca socializare în învăţământul preşcolar
Educaţia ca socializare în învăţământul primar
Reformă şi învăţământ primar. Atitudinea cadrelor didactice faţă de schimbările din
şcoala românească
Reformă şi învăţământ preşcolar. Atitudinea cadrelor didactice faţă de schimbările din
şcoala românească
Abandonul şcolar în ciclul primar-cauze şi soluţii
Apartenenţa la grupul socio-cultural şi performanţa în învăţare în învăţământul preşcolar
Apartenenţa la grupul socio-cultural şi performanţa în învăţare în învăţământul şcolar
Parteneriatul în educaţie. (Relația şcoala-familie/ şcoala-comunitatea locală/ şcoală –
muzeu)
Parteneriatul în educaţie. (Relația grădiniţă-familie/ şcoala-comunitatea locală/ şcoală –
muzeu)
Efectele migraţiei asupra vieții de familiei. Consecinţe în educaţia copiilor
Educația în spiritul valorilor în învăţământul preşcolar
Educația în spiritul valorilor în învăţământul primar
Respectarea principiilor democratice în învăţământul primar
Respectarea principiilor democratice în învăţământul primar
Curriculum preşcolar şi educaţia pentru democraţie
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Curriculum preşcolar şi educarea socializării
Curriculumul învăţământului primar şi educaţia pentru democraţie
Curriculumul învăţământului primar şi educarea socializării
Atitudinea elevilor de şcoală primară faţă de regulile şcolare
Experienţa încălcării regulilor de către elevul mic –tipuri de „ajutor” (şoptit, copiat)
Şcoala incluzivă-concept şi aplicare
Pluralismul reflectat în documentele educaţionale româneşti
Învăţământul incluziv, ca aspect al pluralismului educaţional
Alternativele educaţionale ca parte a pluralismului educaţional. Învăţarea prin cooperare
Dezvoltarea unei şcoli incluzive-reflectarea practică a pluralismului educaţional
Şcoala şi partenerii săi în activitatea de implementare a pluralismului educaţional
Construirea unui curriculum la decizia şcolii în vederea realizării unei educaţii incluzive
B.
Conf. univ. dr. Diana Csorba Conceptul de “gandire critica” baza referentiala in elaborarea curriculumului modern.
Valori ale educatiei. Conflictele psiho-valorice si rezolvarea lor pedagogica in relatia
interpersonala elev-elev (cercetare teoretica si aplicativa)
Repere axiologice si normative ale actiunii si relatiilor pedagogice (studiu metateoretic)
Educatia civica in lume si in Romania de azi (cercetare si analiza comparativ -empirica)
Cognitiv si metacognitiv in invatarea la elevi
Reconstructia strategiilor de instruire din perspectiva metacognitivitatii. Studiu
comparativ la elevi
Stiluri de invatare si reusita scolara
Relatia intre stilurile de invatare si stilurile de instruire
Dificultatile de invatare
Alternative educationale – Montessori, Freinet, Waldorf, etc.
Teoria inteligentelor multiple, fundament al unei pedagogii interactive;
De la educatia noua la noile educatii;
Metodologia cercetarii istorice in educatie. Gandirea pedagogica romaneasca la inceputul
secolului al XX-lea – studiu istoric
Influenta factorilor psihosociali asupra randamentului scolar la scolarul mic.
Relatia dintre imaginea de sine si performanta scolara la elevii
Creativitate si inteligenta la scolarul mic
Empatia si relatia profesor-elev
Dimensiuni psihosociale in structurarea competentelor pentru cariera didactica
Afectivitatea si structurile de personalitate (relevanta cunoasterii dimensiunilor psiho-
individuale ale afectivitatii) pentru promovarea succesului scolar
Particularitati individuale si tipologice ale structurii si functionarii imaginii de sine.
Influenta sistemului educational asupra dezvoltarii potentialului creator la prescolar si la
scolarul mic
Dimensiuni motivationale implicate in creativitate / invatarea scolara
Formarea inteligentei emotionale la elevi
Teorii ale invatarii si modele de predare
Strategii didactice interactive
Invatarea.Modele,mecanisme,teorii si aplicatii educationale
Factori cognitivi,afectivi si motivationali implicati in performanta de invatare
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Dificultati de invatare:cauze , forme de manifestare si modalitati de interventie
Inteligenta: teorie si design educational
Supradotarea: identificare si programe de asistenta educationala
Tehnici de consiliere pentru o invatare autentica
Conceptul de “gandire critica” baza referentiala in elaborarea curriculumului modern.
Valori ale educatiei. Conflictele psiho-valorice si rezolvarea lor pedagogica in relatia
interpersonala elev-elev (cercetare teoretica si aplicativa)
Repere axiologice si normative ale actiunii si relatiilor pedagogice (studiu metateoretic)
Educatia civica in lume si in Romania de azi (cercetare si analiza comparative empirica)
Cognitiv si metacognitiv in invatare la elevi si /studenti
Reconstructia strategiilor de instruire din perspectiva metacognitivitatii.Studiu comparativ
la elevi/studenti
Stiluri de invatare si reusita scolara
Relatia intre stilurile de invatare si stilurile de instruire
Inteligenta multipla - ipoteze si microcercetari psihoeducationale
Alternativele educationale si reforma educatiei
Pedagogii alternative – lectii ale istoriei pedagogiei
Prof. univ. dr. Marin Manolescu
Proiectarea lectiei/ activitatii Proiectul de lectie intre unitate si diversitate
Proiectul de activitate intre unitate si diversitate
Proiectarea pedagogica a unei lectii de evaluare a rezultatelor scolare ale elevilor
Proiectarea pedagogica a unei activitati de evaluare a progreselor prescolarilor
Proiectarea pedagogica a unei lectii de evaluare prin joc didactic
Proiectarea pedagogica a unei activitati de evaluare prin joc didactic
Proiectarea pedagogica a unei lectii integrate in invatamantul primar
Proiectarea pedagogica a unei activitati integrate in invatamantul prescolar
Proiectarea pedagogica a lectiei din perspectiva curriculara
Proiectarea pedagogica a unei activitati din perspectiva curriculara
Modalitati de integrare a evaluarilor initiale in proiectul de lectie
Modalitati de integrare a evaluarilor initiale in proiectul de activitate
Modalitati de integrare a evaluarilor initiale in proiectarea unei unitati de invatare
Modalitati de integrare a evaluarilor initiale in proiectarea unei teme in gradinita
Modalitati de integrare a evaluarilor initiale, formative, sumative in proiectarea unei
unitati de invatare
Modalitati de integrare a evaluarilor initiale, formative, sumative in proiectarea unei teme
in gradinita
Proiectarea unei unitati de invatare in invatamantul primar
Proiectarea unei teme in invatamantul prescolar
Proiectarea programei unei discipline optionale in invatamantul primar
Proiectarea programei unei discipline optionale in invatamantul prescolar
Proiectarea si evaluarea unei programe la o disciplina optionala in invatamantul primar
Proiectarea si evaluarea unei programe la un optional in gradinita
Proiectarea unei unitati de invatare pentru formarea competentelor crosscuriculare
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Proiectarea unei teme pentru formarea competentelor crosscuriculare
Proiectarea unei unitati de invatare pentru formarea competentelor transversale
Proiectarea unei teme pentru formarea competentelor transversale
Criterii de selectie a continuturilor scolare in proiectarea unei unitati de invatare
Criterii de selectie a continuturilor in proiectarea unei teme
Criterii de selectie a strategiilor didactice in proiectarea unei unitati de invatare
Criterii de selectie a strategiilor didactice in proiectarea unei teme
Integrarea descriptorilor de performanta in proiectarea unei unitati de invatare
Integrarea descriptorilor de performanta in proiectarea unei teme
Integrarea evaluarii formative in proiectarea unei lectii
Integrarea evaluarii formative in proiectarea unei activitati in gradinita
Instrumente de analiza si evaluare a proiectului unei lectii
Instrumente de analiza si evaluare a proiectului unei activitati in gradinita
Instrumente de analiza si evaluare a unei programe pentru un optional in ciclul primar
Instrumente de analiza si evaluare a unei programe pentru un optional in gradinita
Proiectarea activitatii didactice din perspectiva centrarii invatamantului pe elev
Proiectarea activitatii didactice din perspectiva centrarii invatamantului pe prescolar
Proiectarea unui curriculum personalizat in functie de particularitatile psihoindividuale si
de grup in scoala
Proiectarea unui curriculum personalizat in functie de particularitatile psihoindividuale si
de grup in gradinita
Proiectarea unui program de interventie personalizata pentru elevii cu CES
Proiectarea unui program de interventie personalizata pentru prescolarii cu CES
Proiectarea unei serbari scolare in ciclul primar
Proiectarea unei serbari in gradinita
Proiectarea unei sedinte cu parintii in ciclul primar
Proiectarea unei sedinte cu parintii in gradinita
Proiectarea unei activitati extracurriculare in scoala
Proiectarea unei activitati extracurriculare in gradinita
Proiectarea unui program de educatie formala, nonformala si informala pe durata unei
saptamani in ciclul primar
Proiectarea unui program de educatie formala, nonformala si informala pe durata unei
saptamani in invatamantul prescolar
Proiectarea unui program de educatie integrata a factorilor institutionali ai educatiei:
familie- gradinita- scoala- comunitate
Proiectarea unei lectii in alternativa educationala Step by step
Proiectarea unei activitati in alternativa educationala Step by step
Proiectarea unei activitati in alternativa educationala Waldorf
Proiectarea unei lectii in alternativa educationala Waldorf
Proiectarea instrumentelor pedagogice de monitorizare a progreselor/ rezultatelor elevilor
Proiectarea instrumentelor pedagogice de monitorizare a progreselor prescolarilor
Teoria curriculumului Tendinte in conceptualizarea curriculumului scolar
Limbajul pedagogic la nivel prescolar si primar
Invatamantul centrat pe elev versus invatamantului centrat pe cadrul didactic si pe
„materia” de invatat in scoala romaneasca
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Restructurari si reconsiderari ale definirii obiectivelor educationale in teoria si practica
scolara
„ Operationalizarea” obiectivelor educationale intre desuet si pragmatic
Obiectivele educationale din programele scolare roamesti: analiza critic- constructiva
Strategii de integrare a continuturilor : diferentiere versus integrare a continuturilor,
discipline obligatorii versus optionale , cultura generala versus specializare
Predarea integrata in invatamantul primar si prescolar
Niveluri ale predarii integrate: intradisciplinar, multi, pluri, inter, transdisciplinar
Orarul scolar- instrument de eficientizare a activitatii didactice
Planul de invatamant intre traditional si modern; analiza critic constructiva
Descrierea si caracterizarea planului de invatamant pentru invatamantul primar
Descrierea si caracterizarea planului de invatamant pentru invatamantul prescolar
Programa scolara intre traditional si modern
Manualul scolar : cerinte si conditii de conceptie si constructie
Produsele curriculare proiectate de cadrul didactic- intre utilitate si formalism
Disciplinele optionale: forme/ tipuri, modalitati de selectie/ stabilire
Enumerati cinci lucrari de specialitate din domeniul Teoriei curriculumului
„ Mapa invatatorului/ educatoarei”: structura, functii, relevanta, utilitate
Teoria evaluarii Conceptualizarea evaluarii educationale; legitimitate, oportunitate, perspective si tendinte
in analiza conceptuala
Evaluarea pe baza de competente : cadru conceptual, practici nationale si europene,
valoare si limite
Competentele- un nou cadru de referinta in evaluarea educationala
Modernizarea evaluarii educationale din perspectiva conceptuala, structurala, functionala
Evaluarea criteriala/ prin obiective; valori si limite
Evaluarea comparativa/ normativa; valori si limite
Evaluarea initiala in educatie; virtuti, specificitate, relevanta pedagogica
Evaluarea formativa; virtuti, specificitate, relevanta pedagogica
Evaluarea sumativa/ finala; specificitate, relevanta pedagogica, reconsiderare/
reinterogare in context actual
Referentialul in evaluarea educationala: concept, structura, modele
Evaluarea criteriala - evaluarea comparativa/ normativa: analiza critic- constructiva,
impact psiho- socio- pedagogic
Evaluarea initiala- formativa- sumativa: analiza comparativa , relatii de interdependenta
Masurarea- aprecierea si decizia in evaluarea educationala; specific, evolutie,
complementaritate
Impactul socio-profesional al evaluarii scolare; dinamica reprezentarilor sociale privind
valoarea si limitele evaluarii educationale
Diversificarea sistemului metodologic de evaluare scolara; complementaritatea metodelor
traditionale si alternative de evaluare
Metodele alternative de evaluare; specificitate, legitimitate, dezvoltari in invatamantul
romanesc
Posibilitati si limite de modernizare a metodelor traditionale de evaluare
Evaluarea calitativa / apreciativa - schimbare de paradigma in practica evaluarii scolare;
exemple de bune practici
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Educatia cognitiva si impactul ei asupra evaluarii educationale
Elaborarea probelor de evaluare: specificitate, functii, structura, algoritm
Strategii de dezvoltare a competentelor metacognitive de evaluare la elevi
Tipuri de itemi; conditii pedagogice de integrare in probele de evaluare, relevanta privind
nivelul de instructie si educatie al elevilor
Tehnici si instrumente de evaluare educationala; valori si limite specifice
Valorificarea rezultatelor probelor de evaluare educationala; niveluri, instrumente,
posibilitati si limite
Standardele educationale: semnificatie, legitimitate, functii, constructie
Comportamente verbale si nonverbale ale cadrului didactic de realizare a feed-back- ului
evaluativ in clasa de elevi
Comportamentele evaluative ale cadrelor didactice; analiza critic- constructiva
Etichetarea in evaluarea educationala; implicatii pedagogice, sociale, psihologice
Componenta evaluativa reflectata la nivelul sistemului romanesc de formare intiala a
cadrelor didactice ; analiza critica ; propuneri
Obiective- continuturi- evaluare: un demers integrat in structura activitatii didactice
Corespondente progresive intre complexitatea obiectivelor educationale si “ deschiderea “
instrumentelor de evaluare; argumente pedagogice, constructie, exemplificari
Fenomenul de backwash in invatamant; caracteristici, specificitate, implicatii pedagogice
asupra comportamentului elevilor si profesorilor
Reformarea sistemului romanesc de evaluare din perspectiva corelarii cu cerintele
formulate la nivel european; dinamica raportului dintre traditie si modernitate, dintre
continuitate si schimbare
Evaluarea apreciativa versus evaluarea cantitativa; fundamentari teoretice si demersuri
aplicative
Evaluarea criteriala sau prin obiective- dominanta strategica evaluativa
Evaluarea normativa – evaluarea criteriala/prin obiective in scoala contemporana; analiza
comparativa si relatii
Variabile si spatii de variatie in evaluarea scolara
Evaluarea initiala- evaluarea formativa- evaluarea sumativa: strategii complementare
Rezultatele scolare ale elevilor si ipostazele lor
Competentele – „ tinte ” moderne ale activitatii evaluative
Evaluarea pe baza de competente in scoala romaneasca
Evaluarea pe baza de competente: modele comparative in Europa si in lume;
Formularea obiectivelor educationale in termeni de competente; abordari teoretice si
modele practice
Reconsiderari privind operatiile evaluarii scolare din perspectiva evaluarii calitative/
apreciative
Criteriile in evaluarea educationala; perspectiva evolutiva asupra modelelor teoretice;
impactul lor asupra practicii educationale
Referentialul in evaluare; modele teoretice si demersuri practice; studiu de caz asupra
diverselor sisteme de invatamant
Standardele curriculare de performanta; surse de constructie, modele teoretice si
dezvoltari practice
Metodele traditionale de evaluare : reconsiderari teoretice si valorizari practice
Evaluarea traditionala- evaluarea moderna; analiza comparativa si relatii
Perspectiva metacognitiva in evaluare si invatarea autoreglanta; fundamentari teoretice si
constructii practice
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Relatia obiective- continuturi-evaluare din perspectiva abordarii sistemice a procesului
didactic; determinari teoretice si implicatii practice
Metode moderne si alternative de evaluare; fundamentari teoretice, legitimitate si
aplicatii
Metode traditionale- metode alternative de evaluare; analiza comparativa si relatii
Tehnici si instrumente de evaluare; tipologie, constructie, exemplificari
Constructia probelor de evaluare in functie de obiectivele educationale
Comportamentul evaluativ al cadrului didactic intre diletantism si rigoare
Perceptii si reprezentari ale elevilor despre comportamentul evaluativ al cadrului didactic
Perceptii si reprezentari sociale/ familiale privind evaluarea scolara
Evolutia in cariera profesionala si succesul scolar; determinari, interdependente,studiu de
caz
De la „cultura controlului/ examinarii”la „cultura evaluarii” : cerinte, modele teoretice,
bune practici, exemplificari
Subiectivitatea in evaluarea educationala: forme si conditii de manifestare, spatii legitime
de variatie
Problematica studiilor de caz pentru licenta PIPP - Sugestii/ Propuneri
Strategii si programe educative adoptate de cadrul didactic pentru integrarea optima in
gradinita/ scoala a copiilor/ elevilor cu probleme socio- afective;
Programe si masuri ameliorative pentru motivarea frecventarii gradinitei/ scolii a copiilor
care provin din medii defavorizate;
Integrarea in scoala de masa a copiilor cu CES;
Integrarea in cerintele vietii scolare a copiilor cu probleme comportamentale;
Programe recuperatorii adoptate de cadrul didactic in cazul copiilor/ elevilor cu dificultati
de invatare;
Programe educationale si masuri pentru stimularea copiilor/ elevilor cu potential deosebit:
intelectual, sportiv, artistic etc;
Programe si strategii pentru diminuarea si/ sau eliminarea fenomenului de abandon scolar;
Strategii educationale pentru motivarea parintilor care manifesta dezinteres fata de
pregatirea scolara a propriilor copii;
Programe educationale si masuri pentru familiile copiilor exploatati fizic
Programe educationale si masuri pentru familiile copiilor abuzati( diverse forme de abuz)
Programe recuperatorii in cazul copiilor folositi pentru cersetorie sau prostitutie;
Programe educationale si sociale in cazul copiilor ai caror parinti lucreaza in strainatate
Proiecte educationale promovate de cadrul didactic pentru dezvoltarea relatiilor cu
comunitatea locala;
Proiecte si programe de educatie ecologica la nivelul zonei/ localitatii
Strategii de rezolvare a unor conflicte sau de atenuare a unor stari tensionate intre elevi,
intre cadrul didactic si elevi, intre parinti si cadrul didactic, intre parinti si elevi etc
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Anexa nr. 9: Lista cadrelor didactice coordonatori lucrări de licență
Cadrele didactice care coordonează lucrări de licență în domeniile pedagogie, psihologie și didacticilor
de specialitate:
Prof. univ. dr. Marin Manolescu (pedagogia învățământului primar și preșcolar)
Conf. univ. dr. Margareta Anton (didactica educației psihomotrice în ciclul primar și preșcolar)
Conf. univ. dr. Diana Csorba (pedagogia învățământului primar și preșcolar)
Conf. univ. dr. Nicolae Cruceru (didactica geografiei și științelor în ciclul primar)
Conf. univ. dr. Maria-Magdalena Dumitrana (pedagogia învățământului primar și preșcolar)
Conf. univ. dr. Georgeta Mihai (psihologia educației, psihologia vârstelor, educație timpurie)
Conf. univ. dr. Mihail Roșu (didactica matematicii în ciclul preșcolar și primar)
Conf. univ. dr. Ileana Stănculescu (didactica artelor plastice)
Lect. univ. dr. Gheorghe Modoran (didactica istoriei în ciclul primar)
Lect. univ. dr. Laura Maftei (literatura română și literatura pentru copii, didactica domeniului
limbă și comunicare)
Lect. univ. dr. Zenobia Niculiță (psihologia educației, psihologia vârstelor, educație timpurie)
Lect. univ. dr. Eliza Spătărelu (psihopedagogia jocului, educație timpurie, pedagogia
învățământului primar și preșcolar)
G H I D U L E X A M E N U L U I D E F I N A L I Z A R E A S T U D I I L O R - P I P P
Anexa nr. 10 :Certificate și atestate lingvistice acceptate la înscrierea la examenul de
licență
I. Limba engleză:
- Cambridge PET for SCHOOLS (Preliminary English Test) B1
- Cambridge FCE for SCHOOLS (First Certificate in English) B2
- Cambridge CAE (Certificate in Advanced English) C1
- Cambridge CPE (Certificate of Proficiency in English) C2
- Cambridge BEC (Business English Certificate) B1, B2, C1
- IELTS (International English Language Testing System) (4-9) B1, B2, C1, C2
- TOEFL iBT(Test of English as a Foreign Language – Internet-based Tests) B1 (57-86), B2 (86-109), C1
(110- 120)
- TOEIC (Test of English for International Communication) – Listening: minim 275, Reading: minim 275,
Speaking: minim 120, Writing: minim 120
- LCCI - ELSA (London Chamber of Commerce and Industry International Qualifications – English
Language Skills Assessment) – minim 25 de puncte
- LCCI – JETSET (Level 4, 5, 6) B1-C2, minim 25 de puncte
- LCCI – EfB – Level 1, 2, 3 B1-C2
- TRINITY ISE (Integrated Skills in English) B1-C2
- ECL B1-C1
II. Limba franceză - DALF (Diplôme approfondi de langue française) C1-C2
- DELF (Diplôme d’études en langue française) B1-B2
- TCF (Test de connaissance du français) B1-C2
- TEF (Test d’évaluation du français) B1-C2 III. Limba germană
- DSD (Das Deutsche Sprachdiplom der Kultursministerkonferenz) B2
- ŐSD (Das Österreichische Sprachdiplom Deutsch)
- Goethe-Zertifikat B1, B2
- ZDfB (Zertifikat Deutsch für den Beruf)
- ZMP (Goethe Zertifikat C1)
- PWD (Prüfung Wirtschaftsdeutsch International) C1
- ZOP (Goethe Zertifikat C2)
- KDS (Kleines Deutsches Sprachdiplom) C2
- GDS (Groses Deutsches Sprachdiplom) C2+
- TestDaF (Der Test Deutsch als Fremdsprache) B2-C1
IV. Limba italiană - CILS (Certificazione di Italiano come Lingua Straniera) B1-C2
- CELI 2, 3, 4, 5 (Certificazione della lingua italiana) B1-C2
V. Limba spaniolă - DELE B1-C2
- Atestate eliberate de universităţile de stat acreditate din România;
- Acte oficiale care atestă efectuarea a minimum un semestru de studii universitare la o instituţie de
învăţământ superior din străinătate;
- Acte oficiale care atestă efectuarea a cel puțin 2 ani de studii în învățământul preuniversitar, la o instituție
de învățământ din străinătate, într-o limbă de circulație internațională.