Post on 10-Mar-2016
description
Sibiu¿i împrejurimi
Ghid Turistic
Redactor: Oana Bicå
Corector: Daniel Voicea
Art director: Daniela Nae
Tehnoredactor: Florin Curåvale
Foto copertå: Romeo Huidu
Editurå specializatå în ghiduri turistice ¿i tematice, realizate
într-o ¡inutå graficå deosebitå. Toate titlurile beneficiazå
de consiliere de specialitate.
© 2010 House of Guides
Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 021-224 31 86
E-mail: office@houseofguides.ro, distributie@houseofguides.ro
www.houseofguides.ro
© Toate drepturile apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este
interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå
permisiunea scriså a Editurii House of Guides.
© All rights reserved. Copyright by House of Guides. This book may not be
reproduced in whole or in part without written permission of House of Guides.
Ghidul a fost realizat cu sprijinul Ministerului Turismului, al Primåriei
Municipiului Sibiu, al Complexului Na¡ional Muzeal „ASTRA“ Sibiu ¿i al
Facultå¡ii de Geografie din cadrul Universitå¡ii Bucure¿ti.
Colaboratori:
Lect. univ. dr. Daniel Peptenatu
Asist. univ. Cristian Dråghici
Asist. univ. George Muråtoreanu
Asist. univ. Radu Pintilii
Claudiu Spiridon
Sorin Slavu
Cåtålin Constantinescu
Muzeograf Adrian Georgescu, Muzeul Brukenthal – Muzeul de Istorie
Muzeograf Claudiu Munteanu, Muzeul Brukenthal – Muzeul de Istorie
ISBN: 978-606-513-142-2
CCuupprriinnss
TToopp 33 RReeppeerree aallee zzoonneeii SSiibbiiuu .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..77
SSiibbiiuu –– oorraa¿¿uull iissttoorriicc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8
IInnffoorrmmaa¡¡iiii pprraaccttiiccee .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..1100
FFiillee ddee iissttoorriiee .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..1166
Istoria veche a zonei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18
Evul Mediu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18
Epoca modernå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20
ººiinnuuttuull ¿¿ii ooaammeenniiii lluuii .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..2222
Natura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24
Top 3 Lacuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .25
Top 3 Minuni ale naturii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26
Top 3 Activitå¡i în naturå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .27
Oamenii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28
Top 3 Figuri istorice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .29
Top 3 Scriitori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30
Top 3 Savan¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31
Etnografia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32
Arhitectura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34
SSuuppeerrllaattiivvee .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..3388
Top 3 Simboluri sibiene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40
Top 3 Fortifica¡ii ale Sibiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41
Top 3 Clådiri istorice ale Sibiului . . . . . . . . . . . . . . . . . .42
Top 3 Pie¡e ale Sibiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .43
Top 3 Parcuri sibiene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44
Top 3 Låca¿e de cult din Sibiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .45
Top 3 Muzee sibiene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .46
Top 3 A¿ezåri din Mårginime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .47
Top 3 Biserici fortificate din zona Sibiu . . . . . . . . . . . .48
Top 3 Cetå¡i din zona Sibiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .49
Top 3 Månåstiri ¿i schituri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .50
Top 3 Rezerva¡ii naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .51
LLaa ppaass pprriinn oorraa¿¿ .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..5522
I. Pia¡a Mare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .54
II. Pia¡a Micå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .58
III. Pia¡a Huet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .61
IV. Låca¿e de cult . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .63
V. Bastioane ¿i turnuri sibiene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .64
VI. Dumbrava Sibiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .66
PPrriinn îîmmpprreejjuurriimmiillee SSiibbiiuulluuii .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..7700
Tradi¡ii în satele din Mårginimea Sibiului . . . . . . . . . . .72
Istoria ¿i cultura vechilor cetå¡i ¿i biserici . . . . . . . . . .76
Sport ¿i relaxare la Påltini¿ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .80
Ocna Sibiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .81
UUnnddee ssttååmm,, uunnddee mmâânnccååmm .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..8844
Repere ale zonei Sibiu
C etatea medievalå a Sibiului,
råmaså aproape intactå timp de
secole, påstreazå o arhitecturå unicå în
¡ara noastrå, amintind de atmosfera
unor vremuri demult apuse.
Înconjuratå de ziduri, întåritå de turnuri
¿i bastioane, båtrâna cetate î¿i poartå
destinul spre timpurile de aståzi.
Turnurile vegheazå încå tåcute, pie¡ele
se întrec în frumuse¡ea arhitectonicå a
clådirilor, stråzile ¿erpuiesc ame¡itor.
Toate împreunå invitå cålåtorul la
cunoa¿terea unei cetå¡i nemuritoare.
1. Cetatea Sibiului
F rumuse¡ea naturii ¿i ospitalitatea
oamenilor, accesibilitatea locurilor,
bogå¡ia ¿i diversitatea patrimoniului
cultural fac din Mårginimea Sibiului o
zonå cu un mare grad de atractivitate
turisticå.
Întreaga regiune este unicå în
România, fiind un spa¡iu restrâns în
care s-au comasat tradi¡iile populare ¿i
peisaje naturale spectaculoase. Aici, la
poalele mun¡ilor, timpul pare cå a stat
în loc, fiindcå satele din Mårginime î¿i
påstreazå intact spiritul calm al vie¡ii în
naturå.
2. Mårginimea Sibiului
U na din cele mai importante
sta¡iuni de ski din ¡arå se aflå la
numai 35 km de Sibiu. Situatå în
mun¡ii Cindrel, la 1442 m înål¡ime,
într-o bogatå pådure de conifere,
localitatea se poate mândri ca fiind
„sta¡iunea aflatå la cea mai ridicatå
altitudine din România“. Iar superla-
tivele nu se opresc aici. Înfiin¡at în
1894 de Societatea Carpatinå
Ardeleanå a Turi¿tilor, Påltini¿ul repre-
zintå cea mai veche sta¡iune turisticå
din ¡ara noastrå.
În mai bine de un secol de existen¡å,
localitatea a profitat de cadrul natural
de excep¡ie, devenind un paradis al
sporturilor de iarnå, dar ¿i un spa¡iu de
recreere inedit.
3. Påltini¿
88
SSiibbiiuu ¿¿ii îîmmpprreejjuurriimmii�
88
A¿ezat în inima ¡årii, la råscruce de drumuri, Sibiul închide sudul Transilvaniei,
asemenea unei fortåre¡e pe care timpul nu a putut niciodatå så o distrugå.
Începuturile Sibiului se pierd în negura vremurilor. Cert råmâne faptul cå primele
pagini ale cronicii ora¿ului se leagå de coloni¿tii sa¿i.
Când au venit sa¿ii pe aceste locuri, în secolul al XII-lea, au adus cu ei standarde
de civiliza¡ie pe care le-au sådit într-o zonå eminamente ruralå.
Înflorirea me¿te¿ugurilor ¿i comer¡ului pe care sa¿ii le-au promovat cu ståruin¡å au
condus la prosperitatea întregii comunitå¡i.
Dezvoltarea vertiginoaså ¿i constantå a Sibiului l-a transformat, timp de trei secole,
în cea mai importantå cetate a Transilvaniei, unul dintre cele mai înfloritoare ¿i
prospere ora¿e din aceastå parte a Europei.
Aståzi, Sibiul î¿i atrage turi¿tii nu
numai prin farmecul såu medieval
sau prin ¿armul irezistibil al vie¡ii
sale culturale, ci ¿i prin arta gas-
tronomicå rafinatå care reune¿te
într-un misterios creuzet tradi¡ia
milenarå daco-romanå ¿i
influen¡ele exercitate de-a lungul
veacurilor de popoarele stabilite
pasager sau definitiv pe aceste
meleaguri.
ªi så nu uitåm nici tradi¡iile locale
care î¿i transportå martorii,
asemenea unei „ma¿ini a
timpului“, într-un trecut aproape
uitat.
PPiiaa¡¡aa MMaarree –– vveeddeerree ddiinn TTuurrnnuull SSffaattuulluuii
Sibiu – ora¿ul istoric
TTuurrnnuull SSffaattuulluuii
99
În 2007, Sibiul a primit titlul
de Capitalå Cultural Europeanå,
fiindu-i astfel recunoscutå
valoarea istoricå, culturalå ¿i
arhitectonicå deosebitå. Sub slo-
ganul „Un ora¿ al culturii – un
ora¿ al culturilor“, Sibiul a demon-
strat unui întreg continent cå se
poate înål¡a la standardele
europene ca o destina¡ie turisticå
de top.
SSTTEEMMAA OORRAA¿¿UULLUUII SSIIBBIIUU
Potrivit tradi¡iilor medievale, spadele încruci¿ate cu vârful înjos semnificå dreptul de posesie asupra påmântului, voin¡alocuitorilor de a apåra ora¿ul ¿i drepturile civice ale cetå¡enilor.Coroana muralå cu ¿apte turnuri, ce aminte¿te de vechea denu-mire a Transilvaniei (Siebenburgen = ¿apte cetå¡i), indicå rangulde re¿edin¡å de jude¡ a ora¿ului.
5500
SSiibbiiuu ¿¿ii îîmmpprreejjuurriimmii�
Månåstiri ¿i schituri
1. Schitul Foltea
Schitul Foltea se aflå la 5 km vest de
localitatea Såli¿te. Se ajunge aici
din centrul a¿ezårii, urmând drumul
forestier spre dreapta, drum care urcå
prin pådure. Schitul a avut aceea¿i
soartå ca ¿i månåstirea Turnu Ro¿u, fiind
distrus în 1740. Pe locul såu a fost ridi-
catå o nouå bisericå în anii 1922-1923.
Ansamblul monahal se aflå într-un
cadru natural de vis: pe un platou
deluros, înconjurat de foioase ¿i brazi.
2. Månåstirea Turnu Ro¿u
Månåstirea Turnu Ro¿u se aflå la
aproximativ 3 km distan¡å de
comuna cu acela¿i nume, în apropiere
de pârâul Valea Caselor.
Se pare cå vechea månåstire de aici
data încå de la începutul secolului al
XV-lea, în ruinele sale gåsindu-se o
cåråmidå ce avea înscris anul 1601.
Låca¿ul de cult a fost, înså, dårâmat în
1761, din dorin¡a principesei Maria
Tereza, care vroia så împiedice extin-
derea ortodoxiei. Actuala bisericå, ridi-
catå pe locul celei vechi, dateazå din
anul 1850.
3. Schitul Påltini¿
Situat la intrarea in Påltini¿, la alti-
tudinea de 1350 m, schitul ce a luat
numele localitå¡ii este un pitoresc loc de
reculegere ¿i popas aflat în mijlocul unei
påduri de brazi. Schitul, care este de fapt
o micå bisericå de lemn, a fost ctitorit
între anii 1925-1927, imitând stilul
vechilor biserici transilvane, cu acoperi¿
de ¿indrilå. Mica bisericå se poate mân-
dri cu o icoanå a Sfintei Cuvioase
Parascheva, pictatå în 1904, cu o
Psaltire ce dateazå de la începutul se-
colului al XX-lea, precum ¿i cu o bucatå
de lemn din Sfânta Cruce pe care a fost
råstignit Mântuitorul.
FFoossttuull sscchhiitt FFoolltteeaa,, aassttååzzii BBiisseerriiccaa EErrooiilloorr
5511
Rezerva¡ii naturale
1. Parcul natural Cindrel
Situat în partea sud-vesticå a zonei tu-
ristice Sibiu, parcul natural Cindrel
înglobeazå în cele peste 9.000 ha relieful
spectaculos a douå masive montane:
Cindrel ¿i Lotru. Sculptat în roci cristaline,
relieful prezintå versan¡i rotunji¡i ¿i culmi
de o netezime uimitoare, ce coboarå în
trepte spre depresiunea Transilvaniei. O
caracteristicå importantå a acestor mun¡i
o reprezintå contrastul evident între
maturitatea culmilor înalte
¿i tinere¡ea våilor adânci ¿i înguste.
Aici, glacia¡iunea a låsat numeroase
amprente în relief, care aståzi reprezintå
minunate ve¿minte pentru munte: våi
glaciare, cåldåri, lacuri, morene.
Totu¿i, importan¡a acestor mun¡i pentru
turism este datå de masivitatea lor, consti-
tu¡ia lor cristalinå permi¡ând påstrarea
unor înål¡imi ce depå¿esc pe alocuri
2.000 m, culminând în Vf. Cindrel, la alti-
tudinea de 2.133 m.
3. Hele¿teele de la Mândra
2. Parcul natural Dumbrava
Loc preferat de promenadå încå din
secolul al XVIII-lea, pådurea
Dumbrava este situatå la 4 km de cen-
trul Sibiului ¿i ocupå o suprafa¡å de
960 ha, fiind stråbåtutå de pârâul
Trinkbach care formeazå aici trei lacuri
de origine antropicå. Vegeta¡ia parcu-
lui este reprezentatå de stejar, carpen,
ulm, tei, jugastru la care se adaugå
peste 100 de specii de flori. De altfel
aici existå un exemplar de stejar cu o
vârstå de peste 400 de ani.
PPåådduurreeaa DDuummbbrraavvaa –– ggaazzddaa mmuuzzeeuulluuii ssaattuulluuii
Anterior formårii iazurilor piscicole
din apropierea localitå¡ii sibiene
Mândra, zona umedå de aici a permis
formarea câtorva hele¿tee care conser-
vau specii rare precum egreta, barza,
pescåru¿ul, uliganul ¿i codalbul. La
Mândra au fost observate peste 3.300
de specii de påsåri, motiv pentru care
zona a fost declaratå rezerva¡ie naturalå.
Iatå, în cele ce urmeazå, cele mai
importante obiective turistice ale
Sibiului. Le ve¡i gåsi în pie¡ele mari
ori pe stråzile înguste, sau chiar pe
marile bulevarde. Vå invitåm, a¿adar,
la pas prin ora¿!
La pas prin ora¿
5544
Începem traseul din Pia¡a Mare,„kilometrul 0“ al turismului din
Sibiu. (Vezi Top 3 Pie¡e sibiene.)
Casa Parohialåromano-catolicå
Primul obiectiv important din Pia¡aMare se gåse¿te la nr. 2. Estevorba de Casa Parohialå roma-no-catolicå, o clådire în stil barocrealizatå între anii 1726-1739. Întrecut, construc¡ia adåposteaSeminarul Iezuit.În curtea interioarå a CaseiParohiale se aflå statuia SfântuluiMartir Johannes Nepomuk, careini¡ial se gåsea în Pia¡a Mare.Îndepårtatå de cåtre regimulcomunist, statuia a stat multåvreme în curtea muzeuluiBrukenthal, pânå când a fostmutatå aici.
Biserica Catolicå
Dupå ce Transilvania a intrat subocupa¡ie habsburgicå, catolicii,prin reprezentan¡ii lor cei mai con-secven¡i, iezui¡ii, au ridicat în cen-trul Sibiului, între anii 1726-1733,aceastå bisericå. Exteriorul monu-mentului este destul de sobru.Tunul prezintå un gang boltit, cepermite trecerea între Pia¡a Mare¿i Pia¡a Micå.Elementele decorative (clopo¡ei,triglife, volute, scoici) sunt speci-fice ¿i altor monumente în stilbaroc din Sibiu, pentru care biseri-ca iezuitå a servit drept model, iarcea cu adevårat valoroaså estefresca din interior, reprezentare aFecioarei cu Pruncul, care deco-reazå altarul principal. Vitraliileferestrelor au fost executate înanul 1901, la Budapesta.
I. Pia¡a Mare
5555�
LA PAS PRIN ORAª
Clådirea primåriei
Ca în majoritatea ora¿elormedievale, clådirea primårieijoacå un rol important, fiindsituatå într-un edificiu elegantdin pia¡a centralå.Construitå în 1906, în stileclectic, în formå de potcoavå,clådirea prezintå subsol, unparter înalt, douå etaje ¿i unsubsol mansardat. Ini¡ial,construc¡ia a fost sediul Bånciide Credit Funciar, dupå care,pentru mai mul¡i ani, a adå-postit Casa de Economii aSibiului. Abia în 2006, clådirearenovatå a devenit sediulprimåriei. Impresioneazå fa¡ada încårcatåde elemente decorative, cât ¿iinteriorul realizat în ArtNouveau.
Palatul Brukenthal
Palatul Brukenthal, situat peuna din laturile Pie¡ei Mari,este una dintre cele mai impor-tante construc¡ii civile executateîn stil baroc, în secolul alXVIII-lea, în Transilvania. A fostconceput drept re¿edin¡å abaronului Samuel vonBrukenthal, fiind construit pelocul a douå locuin¡emedievale.În prezent, palatul gåzduie¿tecolec¡iile de artå ale muzeuluicu acela¿i nume.(Vezi Top 3 Muzee.)
Casa Albastrå
Lângå Palatul Brukenthal, lanr. 5, se gåse¿te Casa Albastrå,construc¡ie apar¡inând secolu-lui al XV-lea, realizatå într-unstil baroc târziu. Fa¡ada, organizatå peînål¡imea a douå etaje, estedominatå de atica triunghiu-larå decoratå cu stemaSibiului.În prezent, interioruladåposte¿te sectoare aleMuzeului Na¡ional Brukenthal.