Sibiu¿i împrejurimi

Ghid Turistic

Redactor: Oana Bicå

Corector: Daniel Voicea

Art director: Daniela Nae

Tehnoredactor: Florin Curåvale

Foto copertå: Romeo Huidu

Editurå specializatå în ghiduri turistice ¿i tematice, realizate

într-o ¡inutå graficå deosebitå. Toate titlurile beneficiazå

de consiliere de specialitate.

© 2010 House of Guides

Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 021-224 31 86

E-mail: office@houseofguides.ro, distributie@houseofguides.ro

www.houseofguides.ro

© Toate drepturile apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este

interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå

permisiunea scriså a Editurii House of Guides.

© All rights reserved. Copyright by House of Guides. This book may not be

reproduced in whole or in part without written permission of House of Guides.

Ghidul a fost realizat cu sprijinul Ministerului Turismului, al Primåriei

Municipiului Sibiu, al Complexului Na¡ional Muzeal „ASTRA“ Sibiu ¿i al

Facultå¡ii de Geografie din cadrul Universitå¡ii Bucure¿ti.

Colaboratori:

Lect. univ. dr. Daniel Peptenatu

Asist. univ. Cristian Dråghici

Asist. univ. George Muråtoreanu

Asist. univ. Radu Pintilii

Claudiu Spiridon

Sorin Slavu

Cåtålin Constantinescu

Muzeograf Adrian Georgescu, Muzeul Brukenthal – Muzeul de Istorie

Muzeograf Claudiu Munteanu, Muzeul Brukenthal – Muzeul de Istorie

ISBN: 978-606-513-142-2

CCuupprriinnss

TToopp 33 RReeppeerree aallee zzoonneeii SSiibbiiuu .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..77

SSiibbiiuu –– oorraa¿¿uull iissttoorriicc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8

IInnffoorrmmaa¡¡iiii pprraaccttiiccee .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..1100

FFiillee ddee iissttoorriiee .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..1166

Istoria veche a zonei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18

Evul Mediu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18

Epoca modernå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20

ººiinnuuttuull ¿¿ii ooaammeenniiii lluuii .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..2222

Natura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24

Top 3 Lacuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .25

Top 3 Minuni ale naturii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26

Top 3 Activitå¡i în naturå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .27

Oamenii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28

Top 3 Figuri istorice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .29

Top 3 Scriitori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30

Top 3 Savan¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31

Etnografia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32

Arhitectura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34

SSuuppeerrllaattiivvee .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..3388

Top 3 Simboluri sibiene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40

Top 3 Fortifica¡ii ale Sibiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41

Top 3 Clådiri istorice ale Sibiului . . . . . . . . . . . . . . . . . .42

Top 3 Pie¡e ale Sibiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .43

Top 3 Parcuri sibiene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44

Top 3 Låca¿e de cult din Sibiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .45

Top 3 Muzee sibiene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .46

Top 3 A¿ezåri din Mårginime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .47

Top 3 Biserici fortificate din zona Sibiu . . . . . . . . . . . .48

Top 3 Cetå¡i din zona Sibiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .49

Top 3 Månåstiri ¿i schituri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .50

Top 3 Rezerva¡ii naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .51

LLaa ppaass pprriinn oorraa¿¿ .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..5522

I. Pia¡a Mare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .54

II. Pia¡a Micå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .58

III. Pia¡a Huet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .61

IV. Låca¿e de cult . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .63

V. Bastioane ¿i turnuri sibiene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .64

VI. Dumbrava Sibiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .66

PPrriinn îîmmpprreejjuurriimmiillee SSiibbiiuulluuii .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..7700

Tradi¡ii în satele din Mårginimea Sibiului . . . . . . . . . . .72

Istoria ¿i cultura vechilor cetå¡i ¿i biserici . . . . . . . . . .76

Sport ¿i relaxare la Påltini¿ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .80

Ocna Sibiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .81

UUnnddee ssttååmm,, uunnddee mmâânnccååmm .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..8844

Repere ale zonei Sibiu

C etatea medievalå a Sibiului,

råmaså aproape intactå timp de

secole, påstreazå o arhitecturå unicå în

¡ara noastrå, amintind de atmosfera

unor vremuri demult apuse.

Înconjuratå de ziduri, întåritå de turnuri

¿i bastioane, båtrâna cetate î¿i poartå

destinul spre timpurile de aståzi.

Turnurile vegheazå încå tåcute, pie¡ele

se întrec în frumuse¡ea arhitectonicå a

clådirilor, stråzile ¿erpuiesc ame¡itor.

Toate împreunå invitå cålåtorul la

cunoa¿terea unei cetå¡i nemuritoare.

1. Cetatea Sibiului

F rumuse¡ea naturii ¿i ospitalitatea

oamenilor, accesibilitatea locurilor,

bogå¡ia ¿i diversitatea patrimoniului

cultural fac din Mårginimea Sibiului o

zonå cu un mare grad de atractivitate

turisticå.

Întreaga regiune este unicå în

România, fiind un spa¡iu restrâns în

care s-au comasat tradi¡iile populare ¿i

peisaje naturale spectaculoase. Aici, la

poalele mun¡ilor, timpul pare cå a stat

în loc, fiindcå satele din Mårginime î¿i

påstreazå intact spiritul calm al vie¡ii în

naturå.

2. Mårginimea Sibiului

U na din cele mai importante

sta¡iuni de ski din ¡arå se aflå la

numai 35 km de Sibiu. Situatå în

mun¡ii Cindrel, la 1442 m înål¡ime,

într-o bogatå pådure de conifere,

localitatea se poate mândri ca fiind

„sta¡iunea aflatå la cea mai ridicatå

altitudine din România“. Iar superla-

tivele nu se opresc aici. Înfiin¡at în

1894 de Societatea Carpatinå

Ardeleanå a Turi¿tilor, Påltini¿ul repre-

zintå cea mai veche sta¡iune turisticå

din ¡ara noastrå.

În mai bine de un secol de existen¡å,

localitatea a profitat de cadrul natural

de excep¡ie, devenind un paradis al

sporturilor de iarnå, dar ¿i un spa¡iu de

recreere inedit.

3. Påltini¿

88

SSiibbiiuu ¿¿ii îîmmpprreejjuurriimmii�

88

A¿ezat în inima ¡årii, la råscruce de drumuri, Sibiul închide sudul Transilvaniei,

asemenea unei fortåre¡e pe care timpul nu a putut niciodatå så o distrugå.

Începuturile Sibiului se pierd în negura vremurilor. Cert råmâne faptul cå primele

pagini ale cronicii ora¿ului se leagå de coloni¿tii sa¿i.

Când au venit sa¿ii pe aceste locuri, în secolul al XII-lea, au adus cu ei standarde

de civiliza¡ie pe care le-au sådit într-o zonå eminamente ruralå.

Înflorirea me¿te¿ugurilor ¿i comer¡ului pe care sa¿ii le-au promovat cu ståruin¡å au

condus la prosperitatea întregii comunitå¡i.

Dezvoltarea vertiginoaså ¿i constantå a Sibiului l-a transformat, timp de trei secole,

în cea mai importantå cetate a Transilvaniei, unul dintre cele mai înfloritoare ¿i

prospere ora¿e din aceastå parte a Europei.

Aståzi, Sibiul î¿i atrage turi¿tii nu

numai prin farmecul såu medieval

sau prin ¿armul irezistibil al vie¡ii

sale culturale, ci ¿i prin arta gas-

tronomicå rafinatå care reune¿te

într-un misterios creuzet tradi¡ia

milenarå daco-romanå ¿i

influen¡ele exercitate de-a lungul

veacurilor de popoarele stabilite

pasager sau definitiv pe aceste

meleaguri.

ªi så nu uitåm nici tradi¡iile locale

care î¿i transportå martorii,

asemenea unei „ma¿ini a

timpului“, într-un trecut aproape

uitat.

PPiiaa¡¡aa MMaarree –– vveeddeerree ddiinn TTuurrnnuull SSffaattuulluuii

Sibiu – ora¿ul istoric

TTuurrnnuull SSffaattuulluuii

99

În 2007, Sibiul a primit titlul

de Capitalå Cultural Europeanå,

fiindu-i astfel recunoscutå

valoarea istoricå, culturalå ¿i

arhitectonicå deosebitå. Sub slo-

ganul „Un ora¿ al culturii – un

ora¿ al culturilor“, Sibiul a demon-

strat unui întreg continent cå se

poate înål¡a la standardele

europene ca o destina¡ie turisticå

de top.

SSTTEEMMAA OORRAA¿¿UULLUUII SSIIBBIIUU

Potrivit tradi¡iilor medievale, spadele încruci¿ate cu vârful înjos semnificå dreptul de posesie asupra påmântului, voin¡alocuitorilor de a apåra ora¿ul ¿i drepturile civice ale cetå¡enilor.Coroana muralå cu ¿apte turnuri, ce aminte¿te de vechea denu-mire a Transilvaniei (Siebenburgen = ¿apte cetå¡i), indicå rangulde re¿edin¡å de jude¡ a ora¿ului.

5500

SSiibbiiuu ¿¿ii îîmmpprreejjuurriimmii�

Månåstiri ¿i schituri

1. Schitul Foltea

Schitul Foltea se aflå la 5 km vest de

localitatea Såli¿te. Se ajunge aici

din centrul a¿ezårii, urmând drumul

forestier spre dreapta, drum care urcå

prin pådure. Schitul a avut aceea¿i

soartå ca ¿i månåstirea Turnu Ro¿u, fiind

distrus în 1740. Pe locul såu a fost ridi-

catå o nouå bisericå în anii 1922-1923.

Ansamblul monahal se aflå într-un

cadru natural de vis: pe un platou

deluros, înconjurat de foioase ¿i brazi.

2. Månåstirea Turnu Ro¿u

Månåstirea Turnu Ro¿u se aflå la

aproximativ 3 km distan¡å de

comuna cu acela¿i nume, în apropiere

de pârâul Valea Caselor.

Se pare cå vechea månåstire de aici

data încå de la începutul secolului al

XV-lea, în ruinele sale gåsindu-se o

cåråmidå ce avea înscris anul 1601.

Låca¿ul de cult a fost, înså, dårâmat în

1761, din dorin¡a principesei Maria

Tereza, care vroia så împiedice extin-

derea ortodoxiei. Actuala bisericå, ridi-

catå pe locul celei vechi, dateazå din

anul 1850.

3. Schitul Påltini¿

Situat la intrarea in Påltini¿, la alti-

tudinea de 1350 m, schitul ce a luat

numele localitå¡ii este un pitoresc loc de

reculegere ¿i popas aflat în mijlocul unei

påduri de brazi. Schitul, care este de fapt

o micå bisericå de lemn, a fost ctitorit

între anii 1925-1927, imitând stilul

vechilor biserici transilvane, cu acoperi¿

de ¿indrilå. Mica bisericå se poate mân-

dri cu o icoanå a Sfintei Cuvioase

Parascheva, pictatå în 1904, cu o

Psaltire ce dateazå de la începutul se-

colului al XX-lea, precum ¿i cu o bucatå

de lemn din Sfânta Cruce pe care a fost

råstignit Mântuitorul.

FFoossttuull sscchhiitt FFoolltteeaa,, aassttååzzii BBiisseerriiccaa EErrooiilloorr

5511

Rezerva¡ii naturale

1. Parcul natural Cindrel

Situat în partea sud-vesticå a zonei tu-

ristice Sibiu, parcul natural Cindrel

înglobeazå în cele peste 9.000 ha relieful

spectaculos a douå masive montane:

Cindrel ¿i Lotru. Sculptat în roci cristaline,

relieful prezintå versan¡i rotunji¡i ¿i culmi

de o netezime uimitoare, ce coboarå în

trepte spre depresiunea Transilvaniei. O

caracteristicå importantå a acestor mun¡i

o reprezintå contrastul evident între

maturitatea culmilor înalte

¿i tinere¡ea våilor adânci ¿i înguste.

Aici, glacia¡iunea a låsat numeroase

amprente în relief, care aståzi reprezintå

minunate ve¿minte pentru munte: våi

glaciare, cåldåri, lacuri, morene.

Totu¿i, importan¡a acestor mun¡i pentru

turism este datå de masivitatea lor, consti-

tu¡ia lor cristalinå permi¡ând påstrarea

unor înål¡imi ce depå¿esc pe alocuri

2.000 m, culminând în Vf. Cindrel, la alti-

tudinea de 2.133 m.

3. Hele¿teele de la Mândra

2. Parcul natural Dumbrava

Loc preferat de promenadå încå din

secolul al XVIII-lea, pådurea

Dumbrava este situatå la 4 km de cen-

trul Sibiului ¿i ocupå o suprafa¡å de

960 ha, fiind stråbåtutå de pârâul

Trinkbach care formeazå aici trei lacuri

de origine antropicå. Vegeta¡ia parcu-

lui este reprezentatå de stejar, carpen,

ulm, tei, jugastru la care se adaugå

peste 100 de specii de flori. De altfel

aici existå un exemplar de stejar cu o

vârstå de peste 400 de ani.

PPåådduurreeaa DDuummbbrraavvaa –– ggaazzddaa mmuuzzeeuulluuii ssaattuulluuii

Anterior formårii iazurilor piscicole

din apropierea localitå¡ii sibiene

Mândra, zona umedå de aici a permis

formarea câtorva hele¿tee care conser-

vau specii rare precum egreta, barza,

pescåru¿ul, uliganul ¿i codalbul. La

Mândra au fost observate peste 3.300

de specii de påsåri, motiv pentru care

zona a fost declaratå rezerva¡ie naturalå.

Iatå, în cele ce urmeazå, cele mai

importante obiective turistice ale

Sibiului. Le ve¡i gåsi în pie¡ele mari

ori pe stråzile înguste, sau chiar pe

marile bulevarde. Vå invitåm, a¿adar,

la pas prin ora¿!

La pas prin ora¿

5544

Începem traseul din Pia¡a Mare,„kilometrul 0“ al turismului din

Sibiu. (Vezi Top 3 Pie¡e sibiene.)

Casa Parohialåromano-catolicå

Primul obiectiv important din Pia¡aMare se gåse¿te la nr. 2. Estevorba de Casa Parohialå roma-no-catolicå, o clådire în stil barocrealizatå între anii 1726-1739. Întrecut, construc¡ia adåposteaSeminarul Iezuit.În curtea interioarå a CaseiParohiale se aflå statuia SfântuluiMartir Johannes Nepomuk, careini¡ial se gåsea în Pia¡a Mare.Îndepårtatå de cåtre regimulcomunist, statuia a stat multåvreme în curtea muzeuluiBrukenthal, pânå când a fostmutatå aici.

Biserica Catolicå

Dupå ce Transilvania a intrat subocupa¡ie habsburgicå, catolicii,prin reprezentan¡ii lor cei mai con-secven¡i, iezui¡ii, au ridicat în cen-trul Sibiului, între anii 1726-1733,aceastå bisericå. Exteriorul monu-mentului este destul de sobru.Tunul prezintå un gang boltit, cepermite trecerea între Pia¡a Mare¿i Pia¡a Micå.Elementele decorative (clopo¡ei,triglife, volute, scoici) sunt speci-fice ¿i altor monumente în stilbaroc din Sibiu, pentru care biseri-ca iezuitå a servit drept model, iarcea cu adevårat valoroaså estefresca din interior, reprezentare aFecioarei cu Pruncul, care deco-reazå altarul principal. Vitraliileferestrelor au fost executate înanul 1901, la Budapesta.

I. Pia¡a Mare

5555�

LA PAS PRIN ORAª

Clådirea primåriei

Ca în majoritatea ora¿elormedievale, clådirea primårieijoacå un rol important, fiindsituatå într-un edificiu elegantdin pia¡a centralå.Construitå în 1906, în stileclectic, în formå de potcoavå,clådirea prezintå subsol, unparter înalt, douå etaje ¿i unsubsol mansardat. Ini¡ial,construc¡ia a fost sediul Bånciide Credit Funciar, dupå care,pentru mai mul¡i ani, a adå-postit Casa de Economii aSibiului. Abia în 2006, clådirearenovatå a devenit sediulprimåriei. Impresioneazå fa¡ada încårcatåde elemente decorative, cât ¿iinteriorul realizat în ArtNouveau.

Palatul Brukenthal

Palatul Brukenthal, situat peuna din laturile Pie¡ei Mari,este una dintre cele mai impor-tante construc¡ii civile executateîn stil baroc, în secolul alXVIII-lea, în Transilvania. A fostconceput drept re¿edin¡å abaronului Samuel vonBrukenthal, fiind construit pelocul a douå locuin¡emedievale.În prezent, palatul gåzduie¿tecolec¡iile de artå ale muzeuluicu acela¿i nume.(Vezi Top 3 Muzee.)

Casa Albastrå

Lângå Palatul Brukenthal, lanr. 5, se gåse¿te Casa Albastrå,construc¡ie apar¡inând secolu-lui al XV-lea, realizatå într-unstil baroc târziu. Fa¡ada, organizatå peînål¡imea a douå etaje, estedominatå de atica triunghiu-larå decoratå cu stemaSibiului.În prezent, interioruladåposte¿te sectoare aleMuzeului Na¡ional Brukenthal.