Post on 21-Feb-2020
Anul al XCIHea Nr. 132. NUMĂRUL 2 Lei Braşov Miercuri 18 Decemvrie 1929T
REDACŢIA ŞI IBHIUUţUPIAŢA LIBERTAŢEI BRAŞOV. —
TELEFON 226 Abonament anual 860 lei.Pentru streinătate 800 lei. Anunţuri, reclame, dupi tarii.
Fondată la 1836 de George BariţiuA p a r e d e t r e i o r i p e s ă p t ă m â n ă
„Partidul naţinnaMiberal — scrie „Viitorul* — a fost totdeauna strejerul cauzei româneşti*.
Pentru eceea se prezenta atât de prost cauza românească in timpul guvernării liberale.
Iredentismul maghiar.încă un discurs prove câtor al
premierului maghiar.De astă dată, în parlament;
ceea-ce e mai grav, şi nu In nfară, cum o făcuse în Martie, la mormântul eroului necunoscut.
Hotărât, contele Bethlen vrea să dărâme Europa.
Fie că va reuşi, sau nu, intenţia e, să ameninţe, să intimideze, să neliniştească somnul pacifiştilor.
Astfel crede premierul că pregăteşte revanşa, visul de aur al pustei, sălaşul cavalerilor hu- niaci.
Situafia de astizî. — dureroasă pentru foţi învinşii, dar firească de alifel — li se pare insuportabilă şi mai ales ale Ungariei Horty-iste.
Istoria, ce-a reparat nedreptăţile de veacuri, prin sânge&e vitejilor căzuţi şi pe meleaguri streine, „trebue* să fie inversată. Toţi o cCT. Dar într-un chip sau altul ş i cu o calculată prudenfă. Numai Ungaria cutează să o strige dela tribuna parlamentului, chiar prin gura primului ministru. E şi aceasta un fel de cugetare politică, ce iustiiiă mentalitatea conducătorilor maghiari.
Ieri ne atăca deputatul Gyula Pekar la inaugurarea statuei lui Gabor Bethlen. Astăzi, deputatul Kenesz interpelează în C amera maghiară, pe primul ministru despre situafia grea a minorităţilor etnice din statele succesoare şi a persecufiunilor acestora, la care contele Bethlen să şt grăbeşte să răspundă, dovedind că interpelarea fusese intenţionai pusă la cale.
Patetic şi entuziast, contele declară că minorităţile maghiare sunt tratate foarte vitreg:
„Statele succesoare nu res pectă drepturile celăteneşti şî politice, precum nici dreptul de
se folosi de limba lor. Datele i'tatisiice sunt falsificate In dauna
|fttinorită!ilor maghiare*...Ce sfruntare a adevărului, câtă
|irc nie şi lipsă de memorie din jartea primului ministru ma |ghfar!
Cât de legalistă şi umanitară ffît şi este Ungaria, se poate sdea din draconica lege a lui
Ştefan Verbdczi şi a contelui jpocyi din 1905, de câte drep-
şi privilegii se bucurau mi- rităfile române din răposata marhie habsburgică.Dar se uită totul cu uşurinţă, id este vorba de „pintenii şl iele codoşeşti* ale maghia-
şl statele vecine. (Vai! de fi priveligiafi şi Românii din jaria, cum sunt Ungurii dela
Ideile tridente prea înain- insă, la politicianii maghiari,
npledecS o cât de mică reflec- asupra realităţii, Totul se ju-
şi se priveşte prin prisma iteresului.[Şi de aici purcezând, concep-
politică, se înţelege că Un- ia nu se poate resemna, atât mai mult, cu cât este rajată şi de politica păci- a statelor succesoare, de
istenfa unor reacfiuni şi a atitudini comune şi hotă
râte în fata politicei de provocare a Ungariei.
Bizuindu-se şi pe oare-cari simpatii cointeresate, d l conte Bethlen poate fi îndrituit să declare in chiar plenul Camerei că „actualele fruntarii sunt artificiale" şi că ele nu vor fi recunoscute niciodată de nici unul din guvernele maghiare, iar naţiunea maghiară nu poate să aibă prietenie fafă de vecinii
săi, diata vreme, cât suferinţele maghiarilor cere trăiesc în ţinuturile alipite, nu încetează...
Bravo! Putem să privim cu încredere la Ungaria răsboinică. li puteau acorda încă un nou ^sprijin; Absolvirea ei dela plata «despăgubirilor.
Ca să putem fi astfel, cel pu- $în o clipa, pe placul d-lui conte «dela Budapesta.
Braşcv, 14 Dec. 1929.ion Pirnea-Del&dolj.
Şi acum in al 12-lea an de domnie românească în Ardealul nostru, fost şi mai înainte românesc, se mai întrebuinţează, chiar şi de unii funcţionari români, dar cu pufin simt româ» nesc, şi în convorbiri oficioase cu funcţionarii minoritari, cari sunt datori să cunoască şi vorbească limba statului, limba a- cestora. Fapt ce cu drept indignează pe Românii, cari sunt s iliţi să vadă desconsiderarea limbei româneşti.
Faptul acesta se poate constata, cu durere în multe oraşe
| minoritare, la noi şi in societatea româneasca, pretinsă cultă, unde intelectualitatea noastră cu autoritate chiar, se foloseşte în conversaţie cu minoritarii, de limba acestora; şi chiar de dragul acestora, în unele case se cântă, la ferestre deschise, cântece de ale lui „Tuhutum“ ca csárdás şi alte la fel.
Era la serbările desvelirii monumentului Regelui Ferdinand în Orăştie, când un oaspe venit ia această frumoasă zi, s’a enervat şi a obiecfionat contra unor dame cari s’au arătat prea slugarnice fafă de damele minoritare ele. vorbindu-le în limba acelora, cu toate că populaţia de aici vorbeşte limba noastră.
Da, căci pe când pe vremuri, onorabila doamnă Anula dr. A, Vlad, sofia ministrului de co- j mert, martiră, îndnmna sub stă- j pânirea ungurească, publice, populafia la loate ocaziunile să-şi vorbească limba şi să-şi iubească portul şi dansurile naţionale, — azi In România întregită, doamne şi domnişoare— „nomina sunt odiosa*— vorbesc de dragul minoritarilor,cari ne-ar înghiţi, unii, într’o lingură de apă... în limba altora şi joacă csârdâşuri, iar la petrecerile româneşti ie e ruşine şi greu să danseze frumoasele noastre jo curi naţionale, la cari petreceri minoritarii nu participă niciodată. Din contră se abfin In mod consecutiv şi consecvent, pe când „ai noştri*, aleargă gu- dulifi ia loate seratele şi petrecerile lor şi chiar la manifestările lor naţionale».
Unde este deci în cazul acesta demnitatea noastră naţională...!?
începutul are datoria să o faeâ societatea de femei, care are la activul ei atâtea lucruri bune şi folositoare, iar soc. tinerelor fete române, la care- deşi iinără, se desvoaltă o fru. moaşă activitate cuRurală-naf de ^numeroasele membre recrutate, spre cinstea lor, din toate straturilor societăţii româneşti, — are să-şi înscrie în program cinstirea limbei, obiceiurilor, credinfei,dansuri şi a tot ce e românesc •««!!
Sa iubim şi cinstim pe dea- proapele nostru, dar şl el, minoritarul, să ne dea cinstea şi întâietatea, căci.» mai întâi „România trebuie să fie a Românilor*.,. •
Putem însă înregistra şi lucruri bune de caritate publică
pe cari le săvârşesc diferitele societăţi, unele chiar hiperze- loase, mai ales în preajma Crăciunului, când se ajută orfanii şi săracii. Ar trebui insă mai bine dăruiţi cu cărţi, în loc de prăjiturile multe şi mărunte şi cu stofSrii şi încălţăminte.
Alte lucruri cari ce r în dreptarea.
Din fruntaşa comună grăni- fărească curat românească „Cu- gir* vine dureroasa ştire, că acolo a decedat, dtn cauza unui „avort* clienta unui medic j i dan. Comisia a constatat urmările operaţiei de avort, care a băgat în mormânt pe nefericita româncă. Şi totuşi Românii noştri mai aleargă la medici streini de neamul şi mai ales de credinţa noastră, — cum e ţcazul de fa)ă. In Cugir avem 2 medici români pe dr. Tincu, cu multă experienfă şi pe dr. Do- bocan, un tinăr însufleţit şi de mare speranţă.
Ne trebue deci multă muncă perseverentă la sate, stăruind cu îndârjire, prin prelegeri, la deşteptarea maselor poporului românesc, pe care îl exploatează şi acuma... streinii...
•Tot din Cugir se vesteşie, că
acolo avem o singură farmacie, a cărei proprietară şi azi duj- mană a tot ce e românesc, sărea şi juca „csârdâşul*, exaltată de bucurie când Bucureştii a căzut pradă dujmanilor în timpul războiului, când aceasta în plaja publică, avea vorbe de ocară la adresa Românilor. A- ceasta prepară medicamentele prescrise de medicul jidan». Şi intelectualitatea românească numeroasă de acolo, — căci
aci avem fabrica de mur.ifiun — nu reaefioneeză...? Să se malceară o farmacie românească / •
Tot în Cugir elevii şcoalei primare de Stat, salută pe stradă în limba ungurească, căci aşa-i învaţă dăscălimea ungurească dela această şcoală românească.., deci:
„Quo usque tandem...*.Dr. Eugeniu L Munteanu,
La dfscufla adresei răspunsului la Mesaj aluat cuvântul în şediuja de Joi seara a Senatului d-1 senator V. Branisce, pentru a rectifica unele afirmafiuni eronate, făcute de senatorul Gyárfás în decursul discuţiei la Mesaj privitor la Camera de comerţ şi industrie din Braşov şi privitor la activitatea Comisiei interimare a Municipiului Braşov, insistând cu acest prilej mai pe larg asupra problemei minoritare In România şi răspunzând unor obiec- fiuni făcute de senatorii Binder şi Sándor. D-sa a mai supus unei critici retragerea opoziţiei liberale şi averescane din parlament şi a respins atacurile senatorului de drept f. Grădiş- teanu în contra guvernului şi a Partidului Nafional-Ţărănesc. De încheiere d-1 senator Branisce a făcut un călduros apel Băncii Ministeriale, ca să ia măsuri ca cererile drepte ale fărănimef, pe cari le prezintă parlamentarii pe la diferitele ministere să fie cât mai repede rezolvife.
Păr{i din discursul d-lui Branisce, care a fost subliniat cu aplauze, vom publica în numerii viitori.
D-1 ministru dr. V. Niţescuîntre alegatori
Pentru a lua contact cu poporul şi a-i cunoaşte de aproape necazurile d-1 ministru dr. Voi cu Nifescu, preşedintele organizaţiei judeţene P. N. Ţ., însoţit de d-1 prefect dr. Aron Suciu şi d-1 deputat preot dr. Petru Debu au vizitat în ziua de 7 Decemvrie mai multe comune din ju> def. Intre altele au fost vizitate toate comunele din plasa Bu- zăul Ardelean.
Prezenta oaspeţilor a stârnit mare însufleţire în sânul alegătorilor, dornici de glasul şi sfaturile conducătorilor lor.
Cu acest prilej la Buzae s-au ascultat plângerile cetăţenilor şi s-a făcut îmbucurătoarea constatare că doleanţele in legătură cu împroprietărirea, au fost în mare parte satisfăcute, iar altele sunt pe cale de a fi rezolvate.
Ia urma comunicării d-lui ministru dr. Voi cu Nifescu, locuitorii Preşmeruiui au luat cu o deosebită bucurie cunoştinţă de faptul, că în timpul ; interimatului d-lui ministru Nifescu la Comunicaţii, a fost rezolvată o veche şi arzătoare cerere a acestei comune. S a aprobai a-
decă suma de patru milioane, cerută ca despăgubire pentru pagubele suferite cu calea ferată.
Azi, in urma unui aviz telem fonic dela Bucureşti "suntem în măsură să vestim că plata sumei din chestiune va începe încă cu ziua de mâine, distri* buindwse în total 6 milioane, dintre cari 4 pentru comuna Prejmer.
In alte com une.
Miercuri, d l prefect al judeţului, însoţit de d-1 advocat dr. R. Olteanu, conferenţiar I. Podea şi revizorul şcolar R. Cosma
au descins în Bran, luând de asemenea contact cu poporul. Au finul aici conferinţe administrative, dând lămuriri poporului în această direefie.
Au fost ascultafi cu un deosebit interes din partea numerosului public, din care făceau parte deiegafii din toate comunele Branului împreună cu preo ţi şi învăţătorii. ___
De către d*l prefect Aron Suciu, însoţit de d-1 R. Olteanu advocat comunele Branului au fost vizitate şi Duminecă, când au continuat cu lămuririle la noua lege administrativă.
Interesul şi însufleţirea cu care au fost primiţi şi ascultafi de popor, dovedeşte pe deplin importanta şi marele folos al contactului dintre alegători şi conducătorii lui.
Membrii delegaţiei permanente a Partidului Naţional-Ţărănese, sunt rugaţi să participe la şedinţa, ce va avea loc în ziua de Yineri 20 Decemvrie a. c. ora 6 seara în localul „Gazetei Transilvaniei*.
Secretariatul.
\
Pagina 2, 6AZITA TRANSIlfAHlII, Wr. 132 -1929
[ l u p contraCuvântarea d-lui prii* — Sfârşit. —
Ce*şi închipue liberalii.Ar putea s&»fig poate o ex
plicare. Ştifi des. că în anumite corporaţiuni străvechi, îmbătrânite, nu este respectat princi*
v piui majorităţii, nu părerea ma* j ori tară se socoteşte cea mai înţeleaptă şi s’a folosit formula că părerea cea mai înţeleaptă este, considerată ca majoritară.
Poate, domnilor deputaţi, că partidul liberal vrea să introducă din nou acest sistem învechit şi ar vrea să afirme că nu majoritatea imensă a acestei ţari, care stă la spatele noastre, ar fi cea mai bine îndrumată, ci partidul liberal, care este sprijinit de o mică parte a ţării, 8re dreptul de îndrumare, fiindcă el ar fi cel mai înţelept! Apoi, domnilor, partidul liberal poate să creadă despre sine ce vrea, dar lumea cuminte cere şi dovezi şi argumente pentru ceeace afirmă despre sine. (Aplauze prelungite şi îndelung repetate pe băncile ma|orităţii).
Or, în situaţiunea în care partidul liberal a lăsat ţara, după o guvernare de 11 ani, dovedeşte şi ştie toată lumea că a- cest partid, nu numai că nu este înţelept, ci este cu adevărat nenorocos în toate măsurile pe cari le-a luat şi că în adevăr nu pricepe, nu are simţul necesar şi nici competinţa cuvenită să conducă destinele u- nui neam. (Ovaţiuni furtunoase pe băncile majorităţii). Iar dacă totuşi, nenorocul ţării sau împrejurări fatale i-au pus în mână destinele acestui neam, partidul liberal a dus ţara la încurcături grave, la decădere morală şi la faliment material. (Aplauze prelungite şi îndelung repetate, o- vaţîuni pe băncile majorităţii).C are este autoritatea m orală
a liberalilor.Drept consecinţă a acestora,
putem constata că partidul liberal nu are nici îndreptăţirea formală, nici îndreptăţirea morală, nici prestigiul politic pentru a putea nega legalitatea şi autoritatea morală a voturilor Corpurilor noastre legiuitoare (ovaţiuni furtunoase, îndelung repeiate şi strigăte de bravo pe băncile majorităţii)» In consecinţă, nu pot decât să aprob cuvintele d lui ministru de finanţe, că această .atitudine nu este altceva decât o răzvrătire (ovaţiuni furtunoase, îndelung repetate, pe băncile majorităţii).
Vă rog, domnilor, să nu fiţi îngrijoraţi; pentrucă răzvrătirile sunt de multe feluri: răzvrătiri tragice, serioase, şi răzvrătiri ridicole (aplauze, ilaritate pe băncile majorităţii). Răzvrătirea partidului liberal intră în seria celor ridicole, pe lângă cari ţara va trece în numele suveranităţii acestei naţiuni, neturburată în mersul ei. (Ovaţiuni furtunoase, strigăte de bravo pe băncile majorităţii).
înţelegem, domnilor deputaţi, tactica partidului liberal, în ri- dicula sa slăbiciune. Dupăce a încercat toate căile pentru a împiedica guvernarea liniştită a acestui regim, dupăce a încercat să pună, în toate ramurile vieţii publice, câte un fitil şi câte o mină, sperând că ba una, ba alta va exploada, după ce a văzut că în ţaţa solidarităţii construcţiunii noastre de stat, a naţiunii române şi în faţa puterii acestui partid şi a acestui guvern, toate încercările lui eşuează, atunci se incume- tează să mai ^arunce o bombă, vrând prin ea să speculeze şi să seducă opinia publică din străinătate.
Mulţumită însă lui Dumnezeu, domnilor deputaţi, stăm astăzi
•ministru luliu Maniu.în mijlocul unei vieţi sociale a- tât de dezvoltată, cu atâtea mijloace tehnice perfecţionate, încât nu este deajuns ca să vrea cineva, să creadă lumea ceva, despre voinţa şi acţiunea sa. Mijloacele de informaţiune ale lumii mari sunt aşa de perfecţionate, încât lumea de pretutindeni poate să-şi câştige cele mai exacte inform ţiuni despre forţa şi acţiunea fiecăruia. Partidul liberai, in neputinţa sa, poate spune ce vrea, dar lumea va crede ceeace ştie că este azi partidul liberal în opinia publică a acestei ţări. (Ovaţiuni, aplauze furtunoase).
Ce ştie lumea.Lumea ştie că este aci o na
ţiune viguroasă, puternică şi conştientă, că este un stat bine organizat, condus astăzi, în urma aplicării sincere a sistemului constituţional parlamentar, de un partid puternic, bine organizat, care, prin alegeri libere, şi-a asigurat majorităţile sale parlamentare, că acest parlid reprezintă voinţa legală şi nediscutată a naţiunii româneşti (aplauze prelungite, ovaţiuni, pe băncile majorităţii).
In faţa acestei voinţi a naţiunii legal manifestată, nici o încercare de impresionare a opiniei publice nu poate să aibă vre-o valoare şi străinătatea ştie că ceeace face aaest Parlament, face inform ă constituţională, în formă legală, obligatorie pentru naţiune, obligatorie pentru toţi cetăţenii acestei ţări, fiind isvoare de drept, obligatorii şi necontrolabile, pe care nimeni, om serios, nu le poate pune la îndoială şi nici combate (ovaţiuni furtunoase pe băncile majorităţii).
Naţiunea noastră şi lumea civilizată, a cărei presupusă lipsă de informaţiuni o speculează comunicatul partidului liberal, mai şie că astăzi în stalul român, destinele acestui neam sunt conduse de milioanele şi milioanele de cetăţeni cari formează însăşi naţiunea şi pătura socială şi economică muncitoare şi producătoare a ţârei, acea pătură socială care, prin muncă, prin vitejie şi prin sacrificiul vieţei sate, a susţinut acest neam, sute şi sute de ani, şi care astăzi, prin munca, truda şi conştiinţa sa, formează în- tr’adevăr naţiunea vie in statul nostru garantându-i existenta şi continuitatea de drept In ei (ovaţiuni furtunoase pe băncile majorităţii). Şi mai ştie că voinţa adevărată a acestei naţiuni muncitoare este aceea manifestată prin alegerile din urmă, voinţă pe care oricine se poale întemeia, voinţă pe care nimeni în mod arbitrar no mai poate schimb a, nici altera aşeză- mintele întemeiate prin ea (ova- ţiuni furtunoase pe băncile majorităţii).
Efectul comunicatului liberalDomnilor, comunidâtul parti
dului liberal, dacă nu poate a- vea nici un efect în ce priveşte scopul lui de a impresiona fie opinia publică a ţârei, fie o* pinia publică din afară, are totuşi un efect: el a aruncat din nou o lumină vie asupra struc- turei intelectuale şi patriotice a acelor cari astăzi conduc partidul liberal (aplauze prelungite, ovaţiuni îndelung repeiate pe băncile majoriiăţii).
Partidul liberei a dovedit, prin acest comunicat, că Inşi şi conducătorii lui nu-şi dau importanţa unui partid de guvernământ, că inşişi ei recunosc că au alunecat de pe platforma formaţiunilor politice cari au îndreptăţire politică şi morală, de a conduce azi ori
mâine destinele ţării noastre. (Ovaţiuni furtunoase şi îndelung repeiate pe băncile majorităţii).
Este desigur foarte dureros, că înţelepciunea scăzută a unor conducători de partid duce un partid întreg la această stare tristă, parlid care în 60 de ani a contribuit când bine, când rău, dar totuşi într’o măsură a* tât de hotărâtoare la desvolta- rea politică şi naţională a a* cestui neam. Dar nici aceasta nu trebue să ne întristeze: energiile neamului românesc sunt vii, multe şi nesecate. Din ele se vor găsi cu prisosinţă patrioţi mari, oameni inteligenţi şi pricepuţi cu devotament şi cu spirit de sacrificiu, în tot cazul lipsiţi de caprici şi de prejudecăţi, complect dezinteresaţi, care să ia locul partidului liberal în mecanismul alternă- rei vieţiei noastre de stat. (O* vaţiuni furtunoase şi îndelung repetate pe băncile majorităţii; majoritatea în picioare aclamă îndelung, strigăte de: bravo).
De aceea rog pe domnii deputaţi cari au binevoit să a- dreseze această comunicare băncii ministeriale, să fie liniştiţi, să nu fie îngrijoraţi. A- cest biet popor va putea şi ei, sărmanul, să se fericească şi fără de înălţă şi prea cucernica binecuvântare a partidului liberal (ilaritate şi aplauze ple- lungite pe băncile majorităţii) Partidul liberal va trebui să vină pe arena luptelor politice deschise şi patriotice, pricepătoare a vremurilor de azi şi altruiste, şi să părăsească întune recul intrigdor; sau va trebui să renunţe să aibă cuvântul hotărâtor în viaţa naţiunei române.
Calea partidului naţional- ţărănesc
In ce ne priveşte pe noi, domnilor deputaţi, vom merg2 înainte pe calea pe care am apucat-o (ovaţiuni furtunoase, strigăte de bravo pe băncile majooităţii). Vom merge înainte pe calea politicei noastre de mari reforme absolut necesare neamului şi statului român. Ele vor sta sub scutul neînvins a) voinfei populare şi a hotărârii noastre de a le menţine în orice împrejurări (ovaţiuni furtunoase pe băncile majorităţii). Vom merge înainte pe calea noastră, dictată de iubire a* dâacă şi caldă faţă de ţărănimea acestei ţări şi faţă de toate clasele producătoare ale naţiunei. Vom merge înainte pentru a tămădui boalele, care au bântuit acest neam şi aceste clase muncitoare, zeci de ani, sub regimurile vitregi cari s’au perindat.
Vom face ca prin politica noastră de adevărată iubire pentru ţară şi pentru aşezămin- tele sale şi prin politica de mari reforme, să închegăm istoria acestui neam şi să încop- ciem în mod constant munca binecuvântată a generaţiilor trecute, de munca mare şi înălţătoare pentru neam a generaţiilor care ne vor urma. (Majoritatea, în picioare, ovaţionează furtunos îndelung; strigăte de bravo).
P lata despăgubirilor de război. D-l Vtrgil Madgearu ministrul finanţelor, întrebat de ziarişti dacă în bugetul general al Statului s’a înscris plata despăgubirilor de război, d sa a declarat că din buget nu se poate plăti nimic. Totuşi, în urma hotărârilor luate la comisia orientală a reparaţiilor s’a dispus să se lichideze bunurile bulgare şi austriace.
Din lichidarea bunurilor bulgare va rezulta cifra 200 milioane lei, sumă neprevăzută în buget, care va fi afectată în întregime plă)ei despăgubirilor de război. 4
Nouile proecte fiscale— Declaraţiile d-lui ministru de finanţe. —
Dl Virgil Madgearu, ministrul fi« nanţelor, a făcut reprezentanţi* lor presei o expunere asupra nouilor proecte de legi fiscale pe care Ie a prezentat parlamentului.
Proectele de legi fiscale depuse în faţa Parlamentului» — a spus d Madgeam — nu vor să reprez nte o reformă fiscală în adevărata accepţiune a cuvântului, întrucât ne rezervăm a face această reformă în ba
I za unor studii amănunţite, in | cursul anului 1930»
Modificarea Legii contribu- ţiunilor directe.;
Proectul de lege pentru modificarea legi contrib jţiunilor directe d n anul 1923* este de* parte de a înlătura toate de- fedele legii- Prin modficările ce propunem căutăm, în mar g ntle pos b tutui» să facem o ma; justă distribuţie a sarcini lor fiscale. La impozitul pe venitul p oprietăţilor clădite am schimbat criteriul de evalua e a venitului impozabil introdu când acela al comparaţiei cu alte imobile similare din vecinătate acolo unde nu se pot prezenta contracte de închiriere*
Am abrogat scutirile aco date prin legea pentru încurajarea construire! de locuinţe din 1927, întrucât ea nu a avut aproape nici un efect d n punctul de vedere al înlăturărei crizei de locuinţe. S ’au clădit doar >mo« b le mari» desrinate contribuabililor înstăriţi şi nu s’a făcut aproape nimic pentru popula ţia nevo’aşe, care nu ooaie plăti chirii prea mari. S‘au lăsat însă scutirile prevăzute în legea contrib jţiilor directe din 1923» pentru locuinţele eftine.
Creanţele dubioase.T<nând seamă de do inţele
Cameriior de Come ţ şi Indus tr e şi ca măsură de echitate în favoarea comercianţilor individuali» am admis ca la sta bilirea venitului să se scadă şi la aceştia o cotă de 3o/o pentru creanţe dubioase, egalizând astfel regimul comercianţilor individuali cu acela al societăţi lor anon me.
Am luat apoi măsuri ca re gistrele comercianţilor să fie mai mult ţinute în seamă de către Comisiunile de apel, ca* re vor trebui să se refere în a* precierele ior şi la raportul experţilor contab.ii ataşaţi pe lângă Comisie, experţi care vor fa' ce parte dintr’un corp special»
Pe de altă parte, am corn-
pletat art. 39 cu anumite dis~ ooziţiuni care să înlesnească fiscului să facă o apreciere mai exactă a ventului comercianţilor care duc o viată opulentă şi p’ătesc toluşi impozite deri- z orii.Impunerea profesiunilor li
bere.La profesiunile libere, statis-
tica impozitelor directe ne arată o situaţie desastroasă, ea neco- respunzând întru nimic adevărului. Când medicii cei mai mari d n Capitală a etă o medie impozabilă în anul 1928 de numai 116,000 lei, când în centre mari c a : Bucău, Botoşani, Tur- nu-Sevecin» Bârlad, Focşani, Ro- man, etc.» nu există nici un me* dic cu v^nit impozebl declarat peste 100.000 lei anual» când avem judeţe întregi în care nu există nici un avocat cu un venit impozab l de 100,003 Iei anual, era fatal să căutăm a lua măsuri pentru a înlătura a- ceestă s are anorma'ă.
Am recurs deci, ia experien- (a altor ţâri si am revenit la regimul legei Tituîescu, al impunerii minimale a profesionişti* lor Iberi, legând ştab brea minimul ii impozibil de elemen tul valorii locative» luând însă coeficienţi extrem de moderaţi»- pentru a nu lovi această căţe
ii gorie intelectuală*Globalul şi minimul neimpo
zabil.La impozitul pe venitul glo
bal, unde recunoaştem imposibilitatea minmului de existenţă din legea contr buţiunilor direc«* te de ia 1923, am tăcut un prim seif, ridicând minimul neimpozabil la 20.000 iei, de la 9000 lei» cât era înainte* Este un prim început de uşurare a claselor nevoiaşe, şi socotim că numărul celor care vor f scutiţi de global, va fi de 250,000—300000 contribuabil.
Am mărit» însă, la impozitul profesonal, impoztul mnimal de la art. 54 de la i0 lei la 100 lei anual.
întrucât priveşte procedura de impunere, am simplificat-o desfiinţând comisiile de impunere şi adm ţând sistemul din Belgia şi Franţa al impunerei prin de egali ai fiscului. Am introdus un corectiv, conform dorin ţ-i Cameriior de Comerţ şi industrie, admiţând reprezen* tanti ai Cameriior de Comerţ şi ai oiganizaţiunilor profesionale» care să asiste pe delegaţii fiscului.
*
t
Reducerea t&xslor pa succesiuni.Proectul de lege pentru mo- f
dificarea legei timbrului în ceiac ce priveşte succesiunile înseam nă o uşurare a situaţiunei actuale prin reducerea taxelor pe succesiun » în scopul încurajă rei formaţiune) capitalurilor.
S a u desfiinţat majorările suc* cesive de 20 ia sută şi încă 10 la sută aduse tarifului din 1927, prin leg ie din anul 1929, stabilind coie reduse şi am simplificat modul de constatare şi taxare a succesiunilor făcând să dispară comisiunile speciale, care erau o piedică pentru gmb* nica ştab lire a debitelor.
Am luat însă măsuri mai severe Împotriva fraudatorilor, du* b ând amenda pentru moştenitorii ce nu fac declaraţia până la constatarea contravenţiei sau ascund pă:ţi d n activul succek soral.
Dosarul contribuabilului.O inovaţie este introducerea
dosarului fiscal al contribuabilului» care va înlesni în viitor» adunarea conştiincioasă a ele
mentelor trebuind să slujească drept bază la sîabikrea venitului impozabil.
Acestui dosar îi dăm o importanţă deosebită şi funcţiona riit can nari vor ţine în ord ne vor fi pasib li de pedepse severe.
Procedura de apel a fost modificată» reprezentanţii comerţului şi organizatiuniior piofesio* na e nemai fiind tiaşi la soiţi ci desemraţi de către organizaţiile respective. Dreptul de contestaţie a fost desfiinţat am dat insa o deoseb tă importanţă procedurei de .comunicare a citaţiilor şi proceselor ve.bale de impunere.
Modificări în regimul taxelor asupra petrolului.
Proectul de lege pentru mo* diiicarea taxelor de consuma' ţie se referă la produsele petrol fere şi încearcă o mai echitabilă împărţire a sarcinilor fiscale asupra produselor mai fine» consumate de către pătu".
GAzRTASTRARSflLWăBIS* Paofnff 9
aiile mai bogatei precum şi în* grăd rea tentativelor pe cari Ie fa& astăzi unii consumatori de a )se sustrage pe cât posibil dela pla’a acestor taxe, cum sunt de pildă amestecurile de produse petrolifere.
Din această pricină am avut o scădere a consumului produ
Nr, 132—1929,______________
selor petrolifere greu taxate si majorarea consumului celor mai uşor taxatei ceeace a adus o micşorare a veniturilor Statuii i.
Am impus produsele petroli fere după densitatea lor, impu nând mai greu pe cele uşoare $i am redus la jumătate taxa de consum la motoJnă.
Nona lega ataxdpe lax şi cifra de afaceriPrin legea impozitului pe lux
şi cifra de afaceri s’a menţinut la producător perceperea im« pozitului.
Pentru mărfurile exportate şi importate s’a menţinut încasarea impozitului pe lux şi cifra de afaceri odată cu perceperea tarelor vamale.
Pentru producţia internă s ’au împărţit întreprinderile de producţie în acele constituite ca societate anonimă şi cooperativă, pentru care perceperea impozitului s’a modificat în sensul de a fi încasat la factură şi în mo* mentul eşirei mărfurilor din în* treprindere.
Pentru celelalte întreprinderi s’a menţinui impunerea şi peri e r e a asupra producţiei, dar s\ acordat şi acestor întreprinderi dreptul să plătească impozitul în momentul vânzărei mărfurilor.
Pentru ca acest impozit să corăspundă valorilor reale ale mărfurilor şi să fie încasat pe unităţile de comercializare ale produselor, s’a întrodus prin noua lege o modificare a tarifului unitar a valorilor medii în sensul de mai sus.
Nu s’au majorat cotele de impunere dar s’au luat măsuri pentru o mai regulată şi conştiincioasă încasare a drepturilor Statului.
Diferenţierea între societăţile anonime şi celelalte întreprinderi reprezintă o formă de Iran- rifle, fiscul neputând să se expună unor surprize neplăcute, dacă ar fi făcut o trecere bruscă şi integrală dela sistemul de eri al încasării impozitului,^ la sistemul din noua lege prevăzut
numai pentru societăţile anonime şi cooperative.R eprim area evaziunii fisca le
Un nou principiu fiscal se găseşte concretizat în legea pentru represiunea evaziunei fiscale la impozitele directe. A- ceastă lege vrea să facă educaţia contribuabilului în scopul întroducerei unei morale fiscale mai ridicate. Ideea iniţială dela care porneşte acest proect de lege este aceia a justiţiei fiscale. Nu este permis ca din pricina încercărilor de fraudă ale unora din contribuabili, massa mare a contribubililor să trebue să sufere» fiind nevoită să acooere şi impozitele dela care s’au sustras fraudatorii. O repartiţie echitabilă a sarcinilor fiscale, o reducere a cotelor de impunere, în aceste vremuri de imperioase nevoi ale Statului, nu sunt cu putinţă, atâta vreme cât o moralitate fiscală mai ridicata nu a pătruns între contribuabili.
Ideea inechitabilei repartiţii a sarcinilor fiscale întăreşte la cetăţeni rezistenta împotriva plătii impozitelor. Penalităţile mici prevăzjte până acum în legea pentru unificarea contribuţiilor directe nu a fost de natură pentru a întări această moralitate fiscală.
A b o n a ţii c a r i ne f a c r e - c lam aţiu n i ş i com u n icări în scr is in c h es tia z ia r u lu i su n t r u g a ţi a n e in d ic a în to td eau n a ş i n -ru i d e p e a d r e s ă sub c a r e ti se tr im ite z ia r u l.
Cele mai frumoase jucării şl articole de voiaj1347 2 - 6 Cadouri de Crăciun şi Anul-nou se
pot cumpără I E F T I N numai la
K . W E I S Z F E I L E RStrada P orţii 61 (lângă hotel „Coroana“)
Cea mai ieftină şi bine asortată prăvălie din Braşov.
B ib lio g r a fiaAu apărut:Nr. 9 d n biblioteca de podu*
Iarizar<° «Cărţile Bunului Oe* tin": Tâlcuirea Evangheliilor din toate săibătoriie de peste an» de Iuliu Maior. In acees^ă broşură se dă întâiu evanghe* lia sărbătorii, apoi se tâlcueşte st.H de stih, iar pe urmă se dă o scurtă învăţătură morală scoasă din evanghelia respectivă* Pentru preoţi cantori şi oricare creştin este indispensab lă-
Broşura ^»»orinde 2 i2 pagirn» format 14 5X11, şi se vinde cu 25 lei la Librărie Seminaria’ă d n Blaj şi la toate 1 b ariile din tară.
C alendarul D acia Traianăpe anul comun 1930, care pe lângă partea calendaristică mai con ine un bogat şi ales mate rial life ar ş economic. A apă rut în t d.tura institutului de arte grafice »Dacia Traiană* din S biu Preiut 10 Lei.
A Y IDe vânzare una grădină mar re cu şooru şi 50 pomi fructi* feri lângă măcelarul Fera.
De închiriat una prăvălie în Te hanul Vech.u şi alta în Zârne&i, toae sunt ia poztia bună, facem înlesnire de olafă. A se adresa : ILIE RADU Str. B sericei Nr. 418 Toh. Vechiu. 1357 !—2
VALABIL D ELA 6 O o t o m v r J e 1929.Sosirea în gara Braşov.
Dela Bucureşti:Personalul (dimineaţa) 5 ore 55 minPersonal (Ploeşti)(dimineata) 10 » 12 »Rapid Ardeal (dim ) 10 m 53 mPersonalul (d a<) 12 0 51 mOrient express („) 4 » 16 »Personal » 7 m 28 mExpressul (noaptea) 8 0 14 »Acceleratul (noaptea) 12 » 50 »Accelerat (dimineaţa) 3 n 29 »
Sosirea dela Oradea-Iare :Personal (noaptea) Accelerat (dimineaţa) îersonal (dimineaţa)
: Personal (Teiuş) (d- a.) /Rapid Ardeal (seara)
Dela Arad:Accelerat (noaptea)Orient Expres (d. a.)Expressul dimineaţa
Dela Bretea:Personal (dimineaţa)
125827
32
10
ore
ore
3354201544
123636
min.
mm.
8 oreDela Petra Bare* : (Hadefalăa)
Personalul dimineaţa 5 ore 50 min.Personalul d. a. 12 » 37 „Personalul • 6 . — mPersonalul noaptea 11 • 55 0
Dela Albia:Personalul d. a. 12 ore 20 min.Tren mixt seara l 7 » 15 •
IDela Făgăraş:Tren mixt dimineaţa 6 ore 18 min.
Dela ZfliaeştI :Tren mixt dimineaţa 6 ore 33 min»Tren mixt d. a. 12 » 40 0Tren mixt seara 7 . —
Plecarea din gara BraşovSpre Bucureşti:
Acceleratul (dimineaţa) 6 »Personalul" (dimineaţa) 9 „Expresul (dimineaţa) 10 «Orient Expres (d. a.) 2 «Personalul (d. a.) 3 „Personal (Ploeşti) (seere) 6 »Rapid Ardeal (seara) * 7 »Personal (noapţîb) 1 „Accelerat (noaptea) 3 »
Plecarea spre Oradea-Hare:Personal (Teius) (dimineaţa) 6 oreRapid Ardeal (Lmsneaia) 11 »Personalul (d. e.) 1Personalul (seara) 8 wAcceleiat (noaptea) 1 »
16
54431010531530
5405 28 4906
Vorbă puţină şi înţeles multNumai m ărfuri de calitate, avantajoase. Poftiţi ş i să
vă ş i convingeţi ia
DEPMER & ROTHStrada Porţii de oua 7
Membru al Biroului C entral de C redit.
fîine de Crăciun
BRAŞOV, Str. Porţii 31.
Magazin de ciorapi şi confec- ţiuni bărbăteşti
M a r e a s o r t i m e n t d e m ă n u ş i . M ă n u ş i d a n a p p a c ă p t u ş i t e d e l a L e i 2 3 5 .13,9 i - 3
mm.
mmSpre Arad:
Acceleratul (dimineaţa) 3 oreOrient Express ( i . a.) 4 »Expressul (seara) 8 „
Spre Brefcn:Personal (seara) 6 'ore 15^min
502432
Spre Petro Barei : (ladefalio) :PersonalulPersonalPersonalulPersonalul
Personalul Tren mixt
Tren mixt
Tren mixt Tren mixt Tren mixt
dimineaţa 6 ore 45 mit0 11 . 30d. a. 3 * 15seara 8 . 55
Spre Albia tdimineaţa
d. a.Spre FApirai:
d. a.
Spre Zârueştl:dimineaţa
d. a« d. a
6 ore 1 .
35 min
5 ore 30 j!mm
8 ore 15 2 . 40 7 . 17
mm■»
Pretai oficial alcerealelor la Brăila
Sâm bătă 14 , D ecem vrie 1 9 2 9 .
G râu bun cu ra t ( 7 9 —8 0 kg. la hl.) 2 /o co rp u ri stră in e 6 6 0 lei.
G râu m ijlociu ( 7 7 — 7 8 k g. la hl.) cu p ân ă 10°/o co rp u ri s t r ă ine 6 2 0 lei.
G râu ( 7 5 — 7 6 kg. Ia hl.) 5 3 0 lei (3 0 ° /o s e c a r ă ) .
S e c a r ă ( 7 4 — 7 5 kg. Ia hl.) 3 ° /0 co rp u ri stră in e 4 2 0 lei.
O rz ( 6 2 — 6 3 k g. la hl.) cu p ân ă la 3 ’/ 0 co rp u ri stră in e 3 5 0 lei.
O rz d e M old ova şi B a s a ra b ia 6 — 8 % co rp u ri stră in e 3 2 0 lei.
O văz ( 4 2 — 4 3 kg. la h l.) 3 % co rp u ri stră in e 2 8 0 lei.
P oru m b co rc itu ră co n d iţiu n e b u n ă 3 5 5 lei.
P oru m b jilav 2 8 0 — 3 3 0 le i .F a s o le co m u n ă d e M old ova
ş i M untenia 1 3 0 0 lei.M eiu 2 7 5 lei.L inte d e m â n ca re 1 1 0 0 — 1 2 0 0
lei.M azăre furaj 4 3 0 lei.R ăp ită să lb a tic ă 5 0 0 le i.
0 e închini â t !două pjvniti unde se pot Înmagazina -5—6 vagoane vin în Strada H irsch er No. 9, (centrul oraşului).
Se pot da şi separat Infor- matiuni la Eremias Nepoţii Braşov. 1335 3—4
De închiriat bucătărieInformat uni la Librăria Chiroiu Str- Prundului 9. 3—3
De închiriat ş%°udcaăe.tărie. Informatiuni strada £Podul lui G rid 12.
norvegiene de ski puţi a uzate
de vânzare. Livada poştei 11 b. 1356 1 - 1
2 costume
0 vilă 'o poziţie frumoasă constând din 3 locu*
infe, de vânzare. Informat uni la proprietarul Şirul Cetă’ei pre* lungt No. 9. (către Str. Pietră- riei) 1354 2 - 4
Târgul de m obile de C răciun ş i Anul-Nou a început ş i durează până
la 25 Ianuarie 1930Difer te mobile de lemn* mobile de fier şi 6ramă» pateri ceri se închid şi somiere precum şi împleti
turi §i piese de sârmă le vindem eu
IO—25°/o rabat1000 paturi pentru copii îm preună cu som iere cu preţul de reclam ă dela
1100 Lei bucataL is ta p re ţu r ilo r se p o ate vedea fn p ră v ă lia
n o a s tră de d e ta il
Pásztori & HéttőmPrăvălia de detail în oraş.
B R A Ş O V S tr . S p ita lu lu i No. 39
TELEFO N 498.1360 1 - 4
Pagina 4. «AZETA TRANSILVANIEI Nr. 132—1929
Rezultatul vizitelord-lui ministru Mironescu
Acordui deplin al Statelor Micei înţelegeri.D eclaraţiile d lui m inistru de externe G. G. M ironescu.
Duminecă după [;amlazi a sosit în Capitală d l 'G . G. Mironescu, ministru de externe, venind delà Paris şi Praga.
Solicitat de ziarişti, d-1 G. G. Mironescu a făcut junele declaraţii completând expunerea făcută la Praga în faţa reprezentanţilor presei.Rezultatele vizitei ;la Praga.
Vizita la Praga a fost prile- j jul unei manifestări de deosebită prietenie pentru ţara românească; aş putea spune că am petrecut la Praga trei zile de adevarată încântare.
Membrii guvernului, ca şi reprezentanţii tuturor păturilor poporului cehoslovac au ţinut să afirme, cu acest prilej sentimentele lor de prietenie pentru ţara noastră.
„O audienţă specială.Am avut onoarea, unei au
diente speciale *la marele Ma- saryk, preşedintele republicii cehoslovace.
D-1 Masaryk mi-a declarat că este fericit să constate că vizita mea la Praga constitue o nouă dovadă de sinceră prietenie din partea României pentru Cehoslovacia şi un prilej de întărire a legaturilor ce unesc ţările noastre.
Marele şef de stat mi-a exprimat cu acest prilej adânca sa simpatie pentru poporul român, pe care l’a cunoscut tot aşa de energic şi încrezător în destinele lui, în zile de glorie ca şi în zile de restrişte.
în trevederile cu d-1 B en eş.
doreşte menţinerea şi consolidarea păcii.
Având de partea noastră şi dreptatea cauzei pe care o a- părăm şi comunitatea de interese cu toate popoarele muncitoare şi doritoare de pace, nu putem sta un moment la îndoială asupra succesului acţiunii noastre.
Cu atât mai rău dacă acest succes se va realiza prin înfrângerea unei nejustificate rezistenţe, în loc de a se înfăptui printr’o înţelegere comună.
Vizita la P arisAsupra rezultatelor conferin
ţei reparaţiilor, d-1 .ministru Mironescu nu a vrut să se declare decât atât: ,
La Praga am venit dela Paris după ce luasem contact acolo cu cercurile conducătoare franceze şi aliate şi vă pot spune numai că sunt deplin mulţumit de atmosfera care domneşte in aceste cercuri,c^risunt, ca şi noi, hotărâte a face să se soluţioneze imediat şi în mod echitabil toate chestiunile cari fac obiectul conferinţei dela Haga.
In com isia bugetară a C am erei a fost ales şi părintele deputat Dr. P. Debu, pe lângă cei aleşi la începutul legisiatu- rei. Prezenţa d-sale în această comisie importanta, credem că va contribui la realizarea dorinţelor multora de-a se ni reia unele asperităţi confesionale în ce priveşte ajutorul de stat a- cordat celor două biserici surori româneşti.
Albumul Partidului Naţional-Ţărănesc
Facem cunoscut că, albumul, conţinând istoricul şi fotografia membrilor delegaţiei permanente şi al comitetului judeţean, încă n’a fost întocmit.
Domnul deputat Mill. Ionescu- Berbecaru, căruia i-s’a încredinţat de d nii Maniu şi Miha- lache această lucrare, ne a- nunţă:
»A trecut un an şi jumătate »şi lucrarea nu numai că nu »este gata, dar nici n’am înce- »put-o şi scopul acestei scrisori »este tocmai să vă fac cunos- »cut pentru ce s’a întârziat atât »de mult. Cauza este una şi singură: 17 judeţe din vechiul „regat şi anume: Bacău, Brăila, »Covurlui, Dâmboviţa,Do!j, Făl- »ticeni, Gorj,laşi, Ilfov, Mehedinţi, »Muscel, Neamţ, Prahova, |R.- »Sărat, Tecuciu.Tutova şi Vlaşca; »11 judeţe din Ardeal; Albe, »Bihor, Cluj, Maramureş, Mureş, »Năsăud, Odorhei, Satu-Mare, »Someş, Târnava Mare şi Turda; »2 din B asarab ia : Bălţi şi Ca- »hui, în total 32 organizaţii ju- »deţene n au binevoit să trimită „până In acest moment nimic »deşi timp de un an şi jumă- »tate la intre venirile făcute prin »nenumărate circulari, scrisori şi »convorbiri personale, am că- »pătat atâtea promisiuni, dar »totul a rămas numai în sfera» »promisiunilor.
Cu această ocazie, rugăm pe prietenii noştri din organizaţia P. N. Ţ. Braşov, cari au depus fotografii şi bani, să fie cu răbdare. La timp li se va anunţa începerea tipărirei albumului, sau ii-se vor înapoia fotografii şi bani, în cazul că lucrarea nu se va mai face.
Secretariatu l G eneral P. N.-Ţ. Braşov.
Am avut marea onoare de a revedea pe d l Beneş, ministrul de externe al Cehoslovaciei, de care mă leagă o veche prietenie şi care, graţie abilităţii sale extraordinare de om de stat a dobândit o atât de mare autoritate în politica internaţională.
D-1 Beneş, prin cei 12 ani de ministeriat la afacerile străine, «ste azi decanul miniştrilor de externe din toată lumea.
Am ^discutat cu d-1 Beneş toate problemele la ordinea zilei şi precum s’a spus şi în comunicatul oficial dat cu acest prilej, am constatat %cu deplină satisfacţie, o desăvârşită unitate de vederi în toate chestiunile.
Am avut de examinat, între altele şi mijloacele menite să asigure deplina reuşită a legitimelor noaslre cereri în chestiunea reparaţiilor şi ne-am pus de acord asupra acţiunii de urmat pentru .a pune capăt provocărilor pe cari le cunoaşte foarte bine şi opinia publică românească.
Asupra acestor mijloace, se înţelege, că nu am hotărât nimic mai înainte de a avea cuvântul aliatei noastre Jugoslavia, cu care urmează să ne punem de acord şi în această privinţă.
- A cţiunea BudapesteiZiariştii relevând d-lui mi
nistru de externe ultimele atacuri împotriva României din Camera ungară, d-1 Mironescu spune :
— Am aflat — ne spune d-1 Mironescu — de răsunetul pe care l’a avut la Budapesta vizita mea la Praga şi declaraţiile ce am făcut acolo, precum şi de alte menifestaţiuni cu caracter provocator ce au avut loc la Budapesta.
Asemenea manifestări nu ne pot face, însă, pe noi, reprezentanţii Micii înţelegeri de a părăsi calmul cu care suntem hotărâţi a apăra până la capăt drepturile noastre şi interesele fntregei lumi cizilizate, care
Serbările centenarului BrăileiTe-Deumul. Cuvântările. Defilarea trupelor.
Duminecă au avut loc serbările centenarulu elibrării oraşului Brăila de sub dominaţiunea turcească.
La ora 8 jum. dimineaţa, o parte din escadra diviziei de Dunăre, a salutat cetatea Brăila prin 21 lovituri de tun. Bateriile reg. 3 artilerie au răspuns cu alte 21 lovituri.
La orele 10 a. m. au sosit cu un tren special, membrii guvernului: I. Mihalache, gen. Cihoski,I. Răducanu, Sever Bocu şi un mare număr de parlamentari.
La biserica „Sfinţii Arhangheli* s-a oficiat un Te-Deum, de către P. S. Ghenadie, episcopul Buzăului.
După serviciul divin d-1 N. Orăşeamu primarul oraşului Brăila, a făcut istoricul oraşului.
D-1 gen. Cihoski, în numele armatei, a relevat importanţa strategică a Brăilei în războaiele din trecut şi însemnătatea portului în progresul economic al ţării. Aduce omagiul armatei oraşului Brăila, care a rezistat tuturor atacurilor.
D 1 Ion Mihalachet scuză lipsa d-lui I. Maniu, şi în numele guvernului, salută oraşul Brăila, care sărbătoreşte 100 ani dela eliberarea lui de sub Turci, însemnând prin aceasta şi începutul de independenţă economică a ţării.
Prosperarea agriculturii merge mână în mână cu prosperarea ţării.
Fiuxul de viaţă care animă iarăş portul Brăila este o dovadă că România n’a încetat să fie o ţară agricolă.
Sărbătoarea de astăzi înseamnă începutul unei noui ere în viaţa portului Brăila.
/. P» Episcopul Ghenadie al
Buzăului, tălmăceşte simbolul acestui eveniment naţional.
Urează viată lungă Regelui Mihai 1 şi Înaltei Regenţe.
La ora 11 a. m., membrii guvernului şi reprezentanţii autorităţilor civile şi militare au primit defilarea trupelor, sub comanda d-lui gen. Miâdinescu, a şcoalelor şi a societăţilor particulare.
La ora 12, înalţii oaspeţi au făcut o excursie pe Dunăre, cu vaporul »Principele Caroi*.
Pe bordul vasului s’a servit la ora 1 d. a. dejunul.
La ora 4 d. a. d-1 prof. N. Iorga a conferenţiat la Teatrul Comunal despre »Trecutul
^Brăilei*.A urmat apoi un festival ar
tistic.Seara la orele 9, a avut loc
un banchet dat de Primăria oraşului.
D aruri de Crăciun. Pentru Orfelinatul li. F. R. Braşov au dăruit Firma M. Vogelsang 2lk duzine ciorapi, pentru care es- primăm cele mai călduroase mulţumiri. Rugăm pe toţi cei ce vor să ajute orfanele noastre, să trimită darurile lor la subsemnata ipresidentă, casa »Albina* etajul II. — Maria B. Ba- iulescu, presidenta LI. F. R.
b — Jir3 ______É
AAuguil Former
! I TPiane şi Pianine
ii.de valoare şj bune, _chiar şi în rate la j
T R I S K A
t a i l È miniştri de miiMembrii guvernului s’au în
trunit aseară într’un consiliu de miniştri sub preşidenţia d-lui Iuliu Maniu.
D l Gh'GK Mironescu, ministrul de externe, a făcut consiliului o expunere a rezultatelor călătoriei sale în străinătate şi anume chestiunea reparaţiilor şi a vizitei sale la Praga.
Administraţia pădurilor Statului
D l Ion M.halache$ ministrul agriculturii şi domeniilor, a expus economia proectului de lege pentru organizarea administrării pădurilor statului.
Proectul acesta cuprinde două capitole şi anume: reglementarea controlului pentru aplicarea regimului silvic.
Trecerea casei păduriior ca o donaţie în ministerul agriculturii.
D-1 I. Mihalache a renunţat la al treilea capitol al proectului, acela prin care se înfiinţa o direcţie a corectării torenţilor
şi îmbunătăţirea terenurilor neproductive şi nisipoase, rămânând ca această chestiune să formeze obiectul unui proect de lege aparte.
A părarea proprietăţii hi- potecată.
Consiliu), luând în discuţie chestiunea proprietăţii imobiliare ipotecată, a hotărât să se institue o comisiune formată din câte un reprezentant ai ministerelor: de justiţie, de finanţe şi de interne şi doi reprezentanţi ai proprietarilor spre a studia chestiunea şi a face propuneri.
C hestiunea taxim etrelor.Consiliul a luat apoi în dis
cuţie chestiunea tarifului la taximetre şi a taxelor comunale ce trebuesc plătite de proprietarii taximetrelor şi autobuzelor şi a dat delegaţie ministerului de interne ca, de acord cu Primăria Capitalei, să examineze chestiuna şi s’o soluţioneze.
INFORM AŢIUNIC om isia centrală e le c to
rală. Eri s’a constituit comisia centrală electorală pentru alegerile comunale judeţene conform legii administrative.
Comisia este constituiiă astfel: preşedinte C. Angelescu, vicepreşedintele Camerei, membrii Petre Andrei, Pompiliu loa- niţescu, Teofil Siminovici, Eug. Crăciun, Dimitrie Tănăsescu şi Ghiţă Popp.
Secretari: Ştefan Dobrescu, N. Şeibănescu, V. Marinescu, N. Zaharia şi Eugen lonescu.
•M anipularea banilor de
către oficiile poştale. Direcţiunea generală P. T. T. a luat dispoziţiuni în privinţa numerarului aflat în cassa oficiilor poştale.
Oficiile în viitor nu vor ţine în casă numerar mai mare decât necesităţile imediate ale serviciului. Dacă încasările depăşesc plăţile, excedeatul va fi vărsat chiar zilnic, dacă încasările sunt însemnate.
Aceste măsuri au fost comunicate tuturor oficiilor, pentru a se conforma. In caz de furturi sau fraude, vor fi făcuţi răspunzători solidar, diriginţii, contabilii, casierii oficiilor şi organelor de control, cari au făcut inspecţia oficiului pentru că s-au abătut dela dispoziţia de mai sus, ţinând numerarul în cassă. |
•Em igraţia din P olon ia. In
luna Iulie 1929 au plecat din Polonia 15.900 emigranţi, din care număr 10.981 persoane în statele europene, 5,009 în statele de diucolo de ocean. Emigraţia poloneză s’a îndreptat spre următoarele ţări: Franţa 9.155, Germania 1.326, Belgia 270, Statele Unite 620, Canada 2.780, Argentinia 466, Brazilia 896, Uruguay 78, Africa 24, Palestina 67, Australia 38. In a- celaşi timp s’a întors în Polonia 1.994 persoane, dintre cari 1.372 din ţările europene şi 622 din statele extra- europene.
80 de oi om orâte de tren Din Paris se anunţă: Expresul Strasburg—Metz a dat peste o turmă de oi, care traversa linia în plin câmp 80 de oi au fost omorâte. Trenul nu a suferit nimic.
Anunţ. D-1 L. Broser, scriitor religios-fil. îşi va ţine ultima conferinţă în acest an, jo i la ora 8l/z seara în sala mică dela »Gewerbeverein*.
O re le de lucru la bănci. In urma discuţiunilor dintre reprezentanţii băncilor şi salariaţi, ministerul muncii va da zilele acestea o decizie ministerială prin care va permite să se lucreze în bănci între 15 Decemvrie 1929 şi 1 Februarie 1930, 2 ore şi jumătate în plus pe zi*, pentru încheerea bilanţurilor. Orele suplimentare vor fi plătite. •
C olegiu l e lectora l pentru Senat din jud. Severin, a fost convocat pentru ziua de 26 Ianuarie 1930, ca să procedeze la alegerea unui senator în locul devenit vacant în urma încetării din viaţă a dr. Aurel Vă- leanu. •
Fotografii drăgălaşe de copii, singuratice şi în grupuri! la fotograful Curţii Regale H. Lang, St. Regele Mihail 36.
1351 l - t
A S O C I Ă T I U N E Ă Pensionarilor din Braşov.
O lăm urire.
Sub acest titlu a apărut în »Gaz. Trans.* Nr. 131—1929 un comunicat semnat de d-1 Ioan Berariu, secretarul Asociaţiunei.
Având în vedere, că pensionarii civili adunaţi în sala Sfatului orăşenesc, în ziua de 8 c. au hotărât numai în principiu înfiinţarea unei asociaţiuni a pensionarilor, în care scop au încredinţat o comisiune de 9 membrii, cari să studieze chestia în legătură cu redactarea unui proiect de statute, este evident, că Asociaţiunea Pensionarilor încă n-a luat ftinţă.
Neexistând Asociaţia, nu poate fi nici constituită, deci nu poate fi nici secretar.
E de mirat, de unde a primit d-1 Ioan Berariu calitatea de secretar.
Se poate că redacţia a fost greşit informată din partea, din care i s-a dat comunicatul.
Pentru a fi obiectivi am publicat această lămurire.
Braşov, 16 Dec. 1929.E. G abor, P. Stoica,pensionar. pensionar.
Abonamente la ziar se pst lace pe timp mai îndelungat sau lunar
HP0QRAF1A A. MUMŞlANUi BRANI8CE < COMP. BRAŞOV. Redactor recpoazabil.i VICTOR BRAN1SCE