Post on 22-Nov-2021
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAŢIONAL
FIZICĂCLASELE VI-IX
• Curriculum disciplinar• Ghid de implementare
Chişinău, 2020
2
COORDONATORI: • Angela CUTASEVICI,SecretardeStatîndomeniuleducației,MECC• Valentin CRUDU,dr.,șefDirecțieînvățământgeneral,MECC,coordonator
almanagementuluicurricular• Victor PĂGÎNU,consultantprincipal,MECC,coordonatoralgrupuluidelucru
EXPERŢI-COORDONATORI: • Vladimir GUŢU,dr.hab.,prof.univ.,USM,expert-coordonatorgeneral• Anatol GREMALSCHI,dr.hab.,prof.univ.,InstitutuldePoliticiPublice,ex-
pert-coordonatorpeariilecurriculareMatematică şi ştiinţe șiTehnologii
GRUPUL DE LUCRU: • Viorel BOCANCEA (coordonator),dr.,conf.univ.,UST• Olga BALMUŞ,graddid.întâi,IPLT„PetreȘtefănucă”,Ialoveni• Victor CIUVAGA,graddid.superior,IPLT„ConstantinStere”,Soroca• Vladimir DONICI,dr.,graddid.superior,ColegiulTehnologicdinChișinău• Olga MACHEVNINA,graddid.întâi,IPLT„Academiacopiilor”,Chișinău• Veaceslav MACRINICI,graddid.superior,IPLT„IonLucaCaragiale”,Orhei• Tamara RUSU,graddid.superior,IPLT„GheorgheAsachi”,Chișinău
CURRICULUM DISCIPLINAR
Aprobat:– ConsiliulNaționalpentruCurriculum,proces-verbalnr.22din05.07.2019– OrdinulMinisteruluiEducației,CulturiișiCercetăriinr.906din17.07.2019
Fizică:Curriculumnaţional:clasele6-9:Curriculumdisciplinar:Ghiddeimplementare/Min-isterulEducaţiei,CulturiişiCercetăriialRepubliciiMoldova;coordonatori:AngelaCutasevici,Valentin Crudu, Victor Păgânu ; grupul de lucru: Viorel Bocancea (coordonator) [et al.]. –Chişinău:Lyceum,2020(F.E.-P."TipografiaCentrală").–108p.:fig.,tab.Bibliogr.:p.107-108(25tit.).–2000ex.ISBN978-9975-3437-5-6.373.4.091:53(073)F62
3
COORDONATORI: • Angela CUTASEVICI,SecretardeStatîndomeniuleducației,MECC• Valentin CRUDU,dr.,șefDirecțieînvățământgeneral,MECC,coordonator
almanagementuluicurricular• Victor PĂGÎNU,consultantprincipal,MECC,coordonatoralgrupuluide
lucru
EXPERŢI-COORDONATORI: • Vladimir GUŢU,dr.hab.,prof.univ.,USM,expert-coordonatorgeneral• Anatol GREMALSCHI,dr.hab.,prof.univ.,InstitutuldePoliticiPublice,ex-
pert-coordonatorpeariilecurriculareMatematică şi ştiinţe șiTehnologii
GRUPUL DE LUCRU: • Viorel BOCANCEA (coordonator),dr.,conf.univ.,UST• Victor CIUVAGA,graddid.superior,IPLT„ConstantinStere”,Soroca• Tamara RUSU,graddid.superior,IPLT„GheorgheAsachi”,Chișinău
GHID DE IMPLEMENTARE
ElaboratînconformitatecuprevederileCurriculumuluidisciplinar,aprobatlaședințaConsiliuluiNaționalpentruCurriculum,prinordinulMinisteruluiEducației,CulturiișiCercetăriinr.906din17.07.2019
4
Preliminarii
Curriculumul ladisciplina Fizică,precumșimanualulșcolar,ghidulmetodologic,sof-turileeducaționaleetc.,facepartedinansambluldeproduse/documentecurriculareșireprezintăocomponentăesențialăaCurriculumului Naţional.
Elaborat în conformitate cu prevederile documentelor de politici educaționale: Codul Educaţiei al Republicii Moldova (2014), Cadrul de referinţă al Curriculumului Naţional(2017),Curriculumul de bază: sistem de competenţe pentru învăţământul ge-neral (2018),darși cuRecomandările Parlamentului European şi ale Consiliului Uniu-nii Europene, privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (Bruxelles,2018),Curriculumul ladisciplina Fizicăreprezintăundocumentreglator,careare în vedereprezentarea interconexăademersurilor conceptuale, teleologice,conținutaleșimetodologice,accentulfiindpuspesistemuldecompetențecaunnoucadrudereferințăalfinalitățiloreducaționale.
Curriculumul ladisciplina Fizică fundamenteazășighideazăactivitateacadruluidi-dactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didactică de lun-gă durată și de scurtă durată, dar și realizarea propriu-zisă a procesului de predare–învățare–evaluare.
DisciplinaFizică,prezentată/valorificatăînplanpedagogic încurriculumuldat,areun rol important în formarea/dezvoltarea personalității elevilor, în formarea unorcompetențenecesarepentru învățarepe totparcursulvieții,precumșide integrareîntr-osocietatebazatăpecunoaștere.
ÎnprocesuldeproiectareaCurriculumului ladisciplina Fizică,s-aținutcontde:• abordărilepostmoderneșitendințeledezvoltăriicurricularepeplannaționalși
internațional;• necesitățiledeadaptareacurriculumuluidisciplinar laașteptărilesocietății, la
nevoileelevilor,darșilatradițiileșcoliinaționale;• valențeledisciplineiînformareacompetențelortransversale,transdisciplinareși
acelorspecifice;• necesitățile asigurării continuității și interconexiunii dintre treptele
învățământuluigeneral:educaţie timpurie,învăţământ primar, învăţământ gim-nazial și învăţământ liceal.
Curriculumul ladisciplina Fizicăcuprindeurmătoarelecomponentestructurale:Pre-liminarii,Administrarea disciplinei,Repere conceptuale,Competenţe specifice discipli-nei,Unităţi de competenţă,Unităţi de conţinut,Activităţi şi produse de învăţare,Repere
5
metodologice de predare – învăţare – evaluare,Lista bibliografică(curriculumul la disci-plină include şi finalităţile prezentate după fiecare clasă, care reprezintă competenţele specifice disciplinei, manifestate gradual la etapa dată de învăţare, având funcţia de stabilire a obiectivelor de evaluare finală).
Totodată,Curriculumul ladisciplina Fizicăorienteazăcadruldidacticspreorganiza-reaprocesuluidepredare–învățare–evaluareînbazaunitățilordeînvățare(unitățidecompetență–unitățideconținut–activitățideînvățare).
Curriculumul ladisciplina Fizicăareurmătoarelefuncții:• deconceptualizareademersuluicurricularspecificdisciplineiFizică;• dereglementareșiasigurareacoerențeidintredisciplinadatășialtediscipline
dinariacurriculară,dintrepredare–învățare–evaluare,dintreproduselecurri-cularespecificedisciplineiFizică,dintrecompetențelestructuralealecurriculu-muluidisciplinar,dintrestandardeleșifinalitățilecurriculare;
• deproiectareademersuluieducațional/contextual(laniveldeclasăconcretă);• deevaluarearezultatelorînvățăriietc.Curriculumul ladisciplina Fizică esteadresatcadrelordidactice,autorilordemanua-
le,evaluatorilor,metodiștiloretc.Edemenționatfaptulcăbeneficiarulprincipalalacestuidocumentesteelevul(care
areunstatutspecificînacestsens).
6
I. Repere conceptuale
În conformitate cu prevederileCadrului de referinţă al Curriculumului Naţional [2],curriculumul include experiențe planificate riguros pentru formarea și dezvoltareacompetențelorelevilorînșcoală,învedereaatingeriifinalitățilorînvățăriilacelemaiîn-altestandardedeperformanță,ținându-secontdedinposibilitățileindividualealeceloreducați.CurriculumulladisciplinaFizicăestepartecomponentăaCurriculumului Naţionalșireprezintăunsistemdeconcepte,procese,produseșifinalitățicare,alăturidecurriculamodernizată laaltediscipline,asigurăfuncționalitateașidezvoltarea învățământului latreaptagimnazială.Acestdocumentseaxeazăpeurmătoareleabordări:
• psihocentrică;• sociocentrică.Centrareacurriculumuluipeelev,prinluareaînconsiderareaparticularitățilorși
anevoilor,precumșiaritmuluipropriudeînvățareșidezvoltareaacestuia,arelocîncadrulabordăriipsihocentrice.Asimilareasistemuluidevaloripromovatedecătresocietatearelocîncadrulabordăriisociocentrice.
SistemuldecompetențeîncadrulCurriculumuluidisciplinarlaFizicăesteformatdin:• Competențe-cheie/transversale care sunt o categorie curriculară importan-
tă, cu un grad înalt de abstractizare și generalizare, cemarchează așteptărilesocietățiiprivindparcursul școlar șiperformanțelegenerale, carepotfiatinsedecătreelevilaîncheiereașcolarizării.Elereflectăatâttendințeledinpoliticileeducaționalenaționale,precizateînCodul Educaţiei(2014),câtșitendințelepoli-ticilorinternaționale,stipulateînRecomandările Comisiei Europene(2018).
Competențele-cheie/transversalesereferăladiferitesferealeviețiisocialeșiconținuncaracterpluri-/inter-/transdisciplinar.
• Competențele specifice disciplineiderivădincompetențele-cheie/transversale.Competențelespecificefiecăreidisciplineșcolareseprezintăîncurriculumuldis-ciplinarrespectivșisepreconizeazăafiatinsepânălafineleclaseiaIX-a.Rapor-tatelaFizică,acesteasuntvizateîncadrulcelor4competențespecificediscipli-nei,încadrulunitățilordecompetență,alunitățilordeconținut,alactivitățilordeînvățareșialproduselorșcolarerecomandate.
Competențelespecificedisciplinei,fiindproiectatepentrutotparcursultrepteigim-naziale,repereazăproiectareadelungăduratăladisciplină.Proiectareadidacticăanu-alăadisciplineiserealizeazăconformdatelordinAdministrarea disciplinei,ținându-secontdeRepartizarea orientativă a orelor pe unităţi de conţinut.
7
Sistemele de unități de competență proiectatepentruounitatedeînvățaresuntprevăzuteintegralpentruevaluareadetipcumulativlasfârșitulrespectiveiunitățideînvățareșiselectiv–pentruevaluareaformativăpeparcurs.Acestesistemerepereazăproiectareadidacticăaunitățilordeînvățareșiproiectareadidacticădescurtădurată.
Sistemeledeunitățidecompetențăsintetizatelafinelefiecăreiclasesuntprevăzutepentruevaluareaanuală.
Unitățiledecompetențăsuntconstituentealecompetențelorșifaciliteazăformareacompetențelorspecifice,reprezentândetapeînachiziționarea/construireaacestora.
Unitățiledecompetențăsuntstructurateșidezvoltatelafiecaredisciplinăpentrufi-ecaredintreclaseleaVI-a–aIX-apeparcursuluneiunitățideînvățare/alunuianșcolar,fiindprezentateîncurriculumuldisciplinarrespectiv.
Unitățile de conținutconstituiemijloaceinformaționale,princareseurmăreștere-alizareasistemelordeunitățidecompetențăproiectatepentruunitateade învățaredată.Respectiv,sevizeazărealizareacompetențelorspecificedisciplinei,darșiacelortransversale/transdisciplinare.
Unitățiledeconținutincludtemeleșitermeniispecificidisciplinei:cuvinte/sintagmecaretrebuiesăseacumuleze învocabularulactivalelevului lafinalizareaunitățiideînvățare.
Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate reprezintăo listădes-chisădecontextesemnificativedemanifestareaunitățilordecompetențăproiectatepentruformare/dezvoltareșievaluareîncadrulunitățiideînvățare.Cadruldidacticarelibertateașiresponsabilitateasăvalorificeaceastălistăînmodpersonalizatlanivelulproiectăriișirealizăriilecțiilor,darșisăocompletezeînfuncțiedespecificulclaseicon-cretedeelevi,deresurseledisponibileetc.
8
II. Administrarea disciplineiStatutul
disciplinei Aria curriculară Clasa Nr. de ore pe săptămână
Nr. de ore pe an
Disciplinăobligatorie
Matematică şi Știinţe
VIVIIVIIIIX
1222
34686866
Note:1. Profesorul este liber să stabilească ordinea studierii compartimentelor, să repartizeze
orele alocate conform Planului de învăţământ, respectând condiţia parcurgerii integrale a conţinutului şi realizarea competenţelor stabilite. Profesorul are responsabilitatea de a adapta curriculumul la condiţiile şi la ritmul de învăţare al fiecărui elev sau al fiecărei clase în parte.
2. Unităţile de competenţă, unităţile de conţinut şi activităţile notate cu asterisc (*) se vor studia la extindere la solicitarea elevilor sau a părinţilor.
3. Toate testele de evaluare sumativă vor conţine itemi prin care vor fi evaluate doar unităţile de competenţă şi unităţile de conţinut obligatorii.
4. Lucrările de laborator au un caracter obligatoriu, însă profesorul poate să le în-locuiască cu altele, similare, în funcţie de dotarea laboratorului de fizică din instituţie.
5. La elaborarea manualelor, autorii vor respecta integral prevederile prezentului curriculum. În conţinuturi, notarea mărimilor fizice se va realiza conform standardelor metrologice în vigoare. Va fi utilizată terminologia specifică disciplinei corespunzătoare expunerii în curriculum.
III. Competențe specifice disciplinei FIZICĂ
1.Identificareașidescriereafenomenelorfiziceșiamanifestăriloracestoraprinobservațiidirecteșianalizealesurselordeinformații,manifestândcuriozitateșiatenție.
2.Investigareafenomenelefizicesimpleprinobservareșiexperimentare,manifestândperseverențășiprecizie.
3.Analizașiinterpretareadatelorșiainformațiilorcureferirelafenomenelefizicesim-pleșilaaplicațiiletehnicealeacestora,manifestândgândirecritică.
4.Gestionarea cunoștințelor și a capacităților dindomeniul fizicii prin rezolvareadeproblemeșisituații-problemăcotidiene,manifestândatențieșicreativitate.
9
IV. U
nită
ți d
e în
văța
re
CLA
SA A
VI-A
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
sede
învă
țare
reco
man
date
I. In
trod
ucer
e în
stu
diul
fizi
cii
1.1.Recun
oașterea,o
bservareașide
scrie
reafeno
-men
elorfizic
edinactiv
itateacotid
iană
(deexem
plu:
mișcareacorpurilo
r,încălzireaap
ei,p
ropa
garealumi-
niietc.).
1.2.Clasifi
careafeno
men
elorfizic
e.
•Ce
estefizica?
Feno
men
ulfizic
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
–ob
servareafe
nomen
elorfizic
e.
Prod
use
şcol
are:
–feno
men
fizic
observat,de
scris
,clasifi
cat.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei:fi
zică,fe
nomen
fizic
,fen
omen
e(m
ecan
ice,te
rmice,electromagne
tice,opti
ce).
II. M
ărim
i fizi
ce. M
ăsur
ări
2.1.Determinaream
ărim
iifizicecepoa
tefim
ăsurată
directcuinstrumen
tuld
at,alimite
lord
emăsurare,a
valoriiune
idiviziun
ișiaeroriiabsoluteinstrumen
tale.
2.2.Utiliza
reainstrumen
telord
emăsurăpe
ntrum
ă-surarea/de
term
inaream
ărim
ilorfi
zice:lu
ngim
e,arie
,vo
lum,ti
mp.
2.3.Id
entifi
careamărim
ilorfi
zicecarenupo
tfim
ăsu-
ratedire
ct.
2.4.În
registrareaînta
belavalorilo
rmărim
ilorfi
zice
măsurate.
2.5.Scrierearezulta
tuluim
ăsurăriidirecte/indirectea
uneim
ărim
ifizic
e.2.6.Efectua
reatran
sformărilo
runitățilordemăsurăîn
SIpeba
zăderelațiidintremultip
lișisubm
ultip
li.
•Mărim
ifizic
e,unitățide
măsură
•Măsurarea/determinarea
lung
imii,aarie
i,avo
lumului
șiatim
pului.Ap
licații
•Înregistrareada
telorîntr-un
tabe
l,eroa
reaab
solutăin
-strumen
tală
•Scrie
rearezulta
tuluim
ăsură-
riiune
imărim
ifizic
e
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
–măsurarea/determinarealu
ngim
ii,aarie
isuprafețelorre
gulate,aduratei,avolum
ului
corpuluiso
lidșiallichidu
lui;
–realiza
reaun
uiexperim
entsim
pluconformeta-
pelors
tabilite;
–înregistrareada
telorîntabe
l.
Lucr
ări d
e la
bora
tor:
1) „
Dete
rmin
area
vol
umul
ui u
nui p
aral
elip
iped
dr
eptu
nghi
c”;
2) „
Măs
urar
ea v
olum
ului
unu
i cor
p de
form
ă ne
re-
gula
tă”.
Prod
use
şcol
are:
–instrumen
tdemăsurăde
scris
,valoa
reaun
ei
diviziu
nideterminate;
10
–mărim
efizicămăsurată/de
term
inată;
–eroa
reaab
solutăin
strumen
talădeterminată;
–tabe
lulm
ăsurărilo
rcom
pletat;
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulprezentatpen
truun
experim
ent/olu-
crarede
labo
rator;
–comun
icareprezen
tată:„Co
ntoruldeap
ă”/
„Men
sura”/„
Contoruldegazn
atural”;
–proiectS
TEM/STE
AMre
aliza
t:„Instrum
entede
măsură”.
– Te
st d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei:m
ărim
efizică,valoa
reamărim
iifizice,
valoareaune
idiviziun
i,eroa
reaab
solutăin
strumen
tală,m
ăsuraredirectă.
III. F
enom
ene
mec
anic
e
3.1.Defi
nireamaseișiain
erție
icorpu
lui.
3.2.Utiliza
reainstrumen
telorp
entrumăsurarea/
determ
inaream
ărim
ilorfi
zice:lu
ngim
e,arie
,volum
,masă,den
sitate.
3.3.În
registrareaînta
belavalorilo
rmărim
ilorfi
zice
măsurate.
3.4.Extragereadintabe
leavalorilo
rden
sitățiiun
or
substanțe.
3.5.Executareaetap
elorunu
iexperim
entfi
zicdemă-
surareșiîn
registrareadatelor.
3.6.Ana
lizarezulta
telorm
ăsurărilo
refectua
te.
3.7.Com
unicareare
zulta
telorinvestig
ațiilor.
3.8.Aplicareasimbo
lurilorm
ărim
ilorfi
zice,afo
rmule-
lora
ferenteșiaun
itățilordemăsurăstud
iate(m
asă,
densita
te,arie
,volum
)larezolvareaproblem
elor.
•Inerția
.Masacorpului.C
ân-
tărirea.A
plicații
•De
nsita
teasubstanței.D
e-term
inareaden
sității.Den
-sim
etru
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
–ob
servareafe
nomen
elorîn
caresem
anife
stă
inerția
corpu
rilor;
–măsurarea/determinareavolum
ului,am
asei,a
densită
ții;
–rezolvareaproblem
elor.
Lucr
are
de la
bora
tor:
3) „
Dete
rmin
area
den
sităţ
ii su
bsta
nţei
”.
Prod
use
şcol
are:
–prob
lemerezolvate;
–activ
itatepracti
căre
aliza
tă:„Măsuraream
asei
unuicorp”.
–expe
rimen
trealizat;
–feno
men
deman
ifestareainerție
idescris;
11
3.9.M
anife
stareacom
portam
entuluid
eprecau
ție
întimpu
llucruluicuinstrumen
teledemăsură,cu
vaseledinsti
clă,cudiferitesubstanțe,lase
curitatea
întrafi
culruti
er,înpe
rioad
aactiv
itățilorsp
ortiv
eșia
activ
itățilordemun
căladom
iciliușiîncom
unita
te.
3.10
.Efectua
reatran
sformărilo
runitățilordemăsură
înSIp
eba
zăderelațiidintremultip
lișisubm
ultip
li.
–rapo
rtulprezentatpen
truexpe
rimen
t/lucrare
delabo
rator;
–comun
icareprezen
tată:„Ce
nturade
sigu
ranță”/
„Cân
tarulcuba
lanță”/„Cân
tarulelectronic”.
– Te
st d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: ine
rție,d
ensitateasu
bstanței,d
ensim
etru.
IV. F
enom
ene
term
ice
4.1.Observareașide
scrie
reafeno
men
elorte
rmice
dinactiv
itateacotid
iană
(deexem
plu:în
călzirea/răci-
rea,evapo
rarea,fierbe
rea,to
pirea,dilatarea/contrac-
tareaetc.).
4.2.Utiliza
reaterm
ometruluip
entrumăsurareate
m-
peraturii.
4.3.În
registrareaînta
beleate
mpe
raturii(d
eexem
-plu:ră
cireaap
ei,b
uleti
nulm
eteo
).4.4.Rep
rezentareagraficăaevoluțieitem
peraturii
(hârtie
milimetric
ă).
4.5.M
anife
stareacom
portam
entuluid
eprecau
țiela
încălzireașiuti
lizareacorpu
rilorfierbinți,protejarea
contraarsurilo
r.4.6.Utiliza
reaterm
ometruluiculichid(re
gulide
secu-
ritate–înm
odsp
ecial,term
ometrulcumercur).
4.7.Recun
oaștereacon
dițiilord
emod
ificarea
evoluțieifen
omen
elor(d
epen
dențadu
rateid
erăcire
aap
eidediferențade
tempe
raturăalichiduluișia
med
iuluiexteriore
tc.).
4.8.Extragereainform
ațiilordintr-ungrafi
cși/sau
tabe
l.
•Structuramolecularăa
substanței.Starete
rmică,
mod
ificareastăriiterm
ice.
Încălzire,răcire
,echilibru
term
ic
•Tempe
ratura.A
plicații.Ter-
mom
etrul
•Scărid
etempe
ratură
•Dilatare/con
tracție
(calita
-tiv
).Ap
licații(ano
maliate
r-micăaap
ei)
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
–ob
servareauno
rfen
omen
eterm
icedinactiv
ita-
teacotid
iană
;–măsurareate
mpe
raturiicorpu
rilor;
–compa
rareastărilo
rtermicealecorpurilo
rceau
cond
uctib
ilitatete
rmicădiferită;
–urmărire
abu
letin
elorm
eteo
;–extragereain
form
ațiilordintr-ungrafi
cși/sau
tabe
l;
Lucr
are
de la
bora
tor:
4) „
Măs
urar
ea te
mpe
ratu
rii c
orpu
rilor
solid
e/lic
hi-
de/g
azoa
se”.
Prod
use
şcol
are:
–tempe
raturăm
ăsurată;
–grafi
calvariație
item
peraturiicon
struit;
–feno
men
observatd
escrisșide
finit;
–prob
lemerezolvate;
–activ
itatepracti
căre
aliza
tă:„Măsurareate
mpe
-raturiicorpu
rilorso
lide,lichideșigazoase”;
–rapo
rtulprezentatpen
truexpe
rimen
t/lucrare
delabo
rator;
12
–comun
icareprezen
tată:„An
omaliaape
iladila-
tareaterm
ică”/„D
ilatareaterm
icăînte
hnică”/
„Protejareacontraarsurilo
r”;
–proiectS
TEM/STE
AMre
aliza
t:„M
ăsurareate
m-
peraturii”.
– Te
st d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: d
ilatare,con
tracție
,echilibruterm
ic,con
tactte
rmic,rep
rezentaregrafi
că,ano
maliete
rmică.
V. F
enom
ene
elec
tric
e. F
enom
ene
mag
netic
e
5.1.Explicareare
zulta
teloro
bservărilor,a
expe
riențelorșiaîn
tâmplărilo
rpersona
lecureferire
lafe
nomen
eleelectrom
agne
ticedinna
tură.
5.2.Descriereafeno
men
uluideelectriza
re.
5.3.Respe
ctareare
gulilordeprotecție
împo
trivaelec-
trocutării.
5.4.Practi
careacompo
rtam
entuluid
eprotecție
în
cazulfen
omen
elorelectric
ena
turale.
5.5.Creareauno
rprezentărialefe
nomen
elorinves-
tigateîndiversefo
rme:planșe,Pow
erPoint,P
rezi,
SmartN
oteb
ookș.a.
5.6.Clasifi
careacorpurilo
rînizo
latoareșicond
uctoa-
re.
5.7.Descriereainteracțiunilorîntrecorpu
rileelectriza
-teșiîn
tremagne
ți.
•Electriza
reacorpurilo
r,sarci-
naelectric
ă.Struc
turaato-
micăasubstanței.M
odelul
plan
etaralatomului
•Co
nduc
toareșiizo
latoare
electrice.Fen
omen
eelectri-
ceîn
natură.Aplicații.Nor-
mede
protecțieîm
potriva
electrocutării
•Magne
ți,in
teracțiuniîn
tre
magne
ți,polim
agne
tici.
Aplicații
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
–electriza
reacorpurilo
rprin
frecare,prin
con
tact
șiprinin
fluen
ță;
–ob
servareain
teracțiuniim
agne
ților,aacțiunii
magne
țilorasupracorpurilo
rșiasupraacului
magne
tic.
Prod
use
şcol
are:
–feno
men
electromagne
ticexplicat;
–regu
lide
securitateșino
rmede
com
portam
ent
explicate;
–feno
men
eelectrom
agne
ticeiden
tificateîn
coti
-dian
;–prob
lemă/situa
ție-problem
ărezolvată;
–comun
icareprezen
tată:„Izo
lareaelectrică”/
„Normede
protecțieîm
potrivaelectrocutării”/
„Busola”.
– Te
st d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei:corpne
utru,corpelectriza
t,electriza
re(p
rinfrecare,con
tact,infl
uență),con
ductoa
reelectric
e,
izolatoareelectrice,electroscop
,sarcină
electric
ă,cou
lomb,nucleu,electron,proton,neu
tron
,sarcină
electric
ăelem
entară,fulger,trăsne
t,pa
ratrăsne
t,magne
t,po
lmagne
tic,regiune
neu
tră.
13
VI. F
enom
ene
optic
e
6.1.Recun
oaștereasu
rselordeluminășiacorpurilo
rluminate.
6.2.Clasifi
careacorpurilo
rîntran
sparen
te,o
paceși
tran
slucide
.6.3.Explicareauno
rfen
omen
eop
ticeînbazalegii
prop
agăriirecti
liniialuminii.
6.4.Utiliza
reaelem
entelorrefl
ectorizan
teșifluo
res-
centepe
ntruse
curitatealatrafi
cpe
timpde
noa
pteși
încon
dițiidevizib
ilitatere
dusă.
•Su
rsede
lumină,corpu
ritran
sparen
te,translucide
,op
ace.Aplicații
•Prop
agareare
ctilin
iealu
mi-
nii.Fasciculdelumină.Um-
brașipe
numbra.Eclipsede
Soareșide
Lun
ă.Aplicații
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
–clasificareasurselordelumină;
–clasificareafasciculelordelumină;
–iden
tificareaelem
entelorrefl
ectorizan
teșifluo
-rescen
te;
–stud
iulformăriium
breișiapen
umbrei;
–vizualiza
reaeclip
selord
eSo
areșide
Lun
ă.
Prod
use
şcol
are:
–clasificareefectua
tă;
–feno
men
opti
cexplicat;
–um
brășipe
numbrăconstruită;
–comun
icareprezen
tată:„Umbrire
ageam
urilo
r”/
„Farul”/„
Ceasulso
lar”/„
NivelacuLAS
ER”.
– Te
st d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei:sursădelumină,corpluminat,fascicullum
inos,con
vergen
t,divergen
t,pa
ralel,razădelumină,
corp(translucid,tran
sparen
t,op
ac),med
iuomog
en,u
mbră,pen
umbră,eclipsă,elemen
tere
flectoriza
nteșiflu
orisc
ente.
La sf
ârși
tul c
lase
i a V
I-a, e
levu
l poa
te:
•clasifica,d
escriefe
nomen
efizice;
•măsura/de
term
inamărim
ilefizic
e:lung
ime,arie
,volum
,timp,m
asă,te
mpe
ratură,d
ensitate;
•iden
tificasimbo
lurilemărim
ilorfi
ziceșiun
itățilede
măsură;
•clasificacorpu
rile:con
ductoa
re–izolatoa
re(e
lectric
e);e
lectrizate(prin
frecare,con
tact,infl
uență)–neu
tre;opa
ce–tran
slu-
cide
–tran
sparen
te;
•recuno
aștem
ărim
ifizic
ecarenupo
tfim
ăsuratedirectșiunitățilelord
emăsură;
•explicamod
uldecalculșideterminarealim
itelord
emăsurare,avaloriiun
eidiviziun
ișiaeroriiabsoluteainstrumen
telord
emăsurat;
14
•id
entifi
cainstrumen
teledemăsurat;
•completa/extrageinform
ațiileîntr-un/dintr-u
ngrafi
cși/sautabe
l;•
comun
icarezulta
telem
ăsurărilo
refectua
te;
•exprim
așicompa
rare
zulta
teleuno
rmăsurări,uti
lizân
dun
itățide
măsurăînSistem
ulIn
ternaționa
lșitransform
ărialelo
r:pe
ntrulung
ime(m
m,cm,d
m,m
,dam
,hm,km),pe
ntruarie
(dm
2 ,cm
2 ,m2 ,km
2 ),pen
truvolum(m
l,l,cm
3 ,dm
3 ,m
3 ),timp(s,
min,h
,zi,săptăm
ână,lună
,an),m
asă(m
g,g,kg,t),tem
peratură(°C,K);
•ap
licaform
ulelemărim
ilorfi
ziceșiun
itățilede
măsurălare
zolvareaproblem
elor/situ
ațilo
r-problem
ă;•
prop
uneun
planprop
riudemăsuriînscop
ulfo
rmăriicompo
rtam
entuluid
eprotecție
încazulfe
nomen
elorm
ecan
ice,elec-
trom
agne
tice,te
rmiceșiop
tice.
Elem
ente
com
une
cu M
atem
atica
:•
Reprezen
tareagrafi
că;
•De
term
inareate
rmen
ului/factoruluin
ecun
oscutd
inope
rația
dată;
•Ope
rareașitran
sformareaunitățilordemăsură;
•Iden
tificarearelațiilord
eprop
orțio
nalitate;
•Utiliza
reamed
ieiaritmeti
cea2sa
umaim
ultenum
erena
turale;
•Ca
lcululputeriicuexpon
entn
aturalanum
erelornaturale.
15
CLA
SA A
VII-
A
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se
de în
văța
re re
com
anda
teFE
NO
MEN
E M
ECAN
ICE
I. M
işca
rea
şi re
paus
ul
1.1.Clasifi
careașide
scrie
reatip
urilo
rdemișcări(re
c-tilinie,curbilin
ie,circ
ulară,uniform
ă,variată).
1.2.Utiliza
reainstrumen
telord
emăsurăspecificepen
-trumăsuraream
ărim
ilorfi
zice:lung
ime,timp,vite
ză.
1.3.În
registrareaînta
belecurubricip
restab
ilitea
valorilorm
ărim
ilorfi
zicemăsurate(deexem
plu:lu
ngi-
me,timp,vite
zăetc.).
1.4.Defi
nireaterm
enilo
rșiam
ărim
ilorfi
zice:p
unct
m
ater
ial,
trai
ecto
rie, d
rum
par
curs
, vite
ză, v
iteză
me-
die,
* lege
a m
işcăr
ii re
ctilin
ii un
iform
e.1.5.Rep
rezentareagraficăamișcăriiunu
icorppe
ba
zaunu
itab
eldevaloriprim
it.1.6.Descriereamișcăriiunu
imob
ilpe
bazainterpretă-
riigraficuluim
ișcăriiacestuia.
1.7.Exemplificareaun
orsituațiidinviațade
zicuziîn
carese
iden
tificădiversetipu
ride
mișcare.
1.8.Id
entifi
careada
telorrelevan
tepen
trurezolvarea
uneiproblem
e/situa
ții-problem
ă.1.9.Utiliza
reasim
bolurilorm
ărim
ilorfi
zice,a
unită
țilordemăsurășiaform
uleloraferente(* c
om-
pune
reavitezelorc
oliniare,legeam
ișcăriire
ctilin
iiun
iform
e)lare
zolvareaproblem
elor.
1.10
.Efectua
reatran
sformărilo
rdeun
itățide
măsură
înSIp
eba
zare
lațiilord
intremultip
lișisubm
ultip
li.1.11
.Man
ifestareaunu
icom
portam
entd
eprecau
ție
latraversarearegu
lamen
tarăastrăzilor,ținân
dcont
dedistanțade
frân
are(aceeașireferin
țășilatraversa-
reacăiiferate).
•Mișcareașirepa
usul.
Punc
tmaterial,sis
temde
referin
ță.M
ișcarem
ecan
ică.
Traiectoria
mișcării
•Mișcarearecti
linieuniform
ă.
Viteza.A
plicații.
Reprezen
tareagrafi
căa
mișcăriire
ctilin
iiun
iform
e
• * Ex
tinde
re:C
aracteris
ticile
vitezei(direcție,sen
s).C
om-
pune
reavitezelorc
oliniare.
Legeamișcăriire
ctilin
iiun
i-form
e
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
–măsurareadistanței,atimpu
lui,avitezei;
–reprezen
tareagrafi
căam
ișcării;
–clasificareamișcărilorîn
func
țiedetip
ultraiec-
torie
ișid
evaloareavite
zei(recti
linie,curbilin
ie,
unifo
rmă,variatăetc.).
Lucr
are
de la
bora
tor:
1) „
Dete
rmin
area
vite
zei m
edii
a un
ui m
obil”
.
Prod
use
şcol
are:
–clasificareamișcărilorre
aliza
tă;
–grafi
culm
ișcăriicon
struit;
–prob
lemerezolvate;
–regu
lide
securitateșino
rmede
com
portam
ent
explicate;
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulprezentatpen
truexpe
rimen
t/lucrare
delabo
rator;
–comun
icareprezen
tată:„Vitezometrul”/„Ped
o-metrul”/„Recordu
rialevitezelor”;
–proiectS
TEM/STEAM
realiza
t:„U
nitățide
măsură”.
– Te
st d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei:p
unctm
aterial,mișcarem
ecan
ică,re
paus,traiectorie,rectilinie,curbilin
ie,
drum
parcurs,vite
ză,vite
zăm
edie,* c
oordon
ată,* le
geamișcării,* d
irecție,* s
ens.
16
II. In
tera
cțiu
ni
2.1.Observareașide
scrie
reaefectelorfen
omen
elor
fizice(efectstati
c,efectdinam
ic).
2.2.Recun
oaștereașicaracterizaream
ărim
ilorfi
zice
scalareșivectoriale.
2.3.Defi
nireamărim
ilorfi
zice:fo
rţă,
forţ
ă de
gre
uta-
te, p
onde
re, f
orţă
ela
stică
, for
ţă d
e fr
ecar
e.2.4.Rep
rezentareagraficăaforțelor.
2.5.Determinarealimite
lord
emăsurare,avaloriiun
ei
diviziu
nișiaeroriiabsoluteadina
mom
etrului.
2.6.În
registrareaînta
belavalorilo
rmărim
ilorfi
zice
măsurate(dep
ende
nțaalun
giriiabsolutede
valoa
rea
forțeideformatoa
re).
2.7.Id
entifi
careamărim
ilorfi
zicecarenupo
tfim
ăsu-
ratedire
ct.
2.8.Calculareaeroriiab
solute.
2.9.Scrierearezulta
tuluim
ăsurăriiun
eim
ărim
ifizic
e.2.10
.Utiliza
reasim
bolurilorm
ărim
ilorfi
zice,a
unită
țilordemăsurășiaform
uleloraferentelare
zol-
vareaprob
lemelor.
2.11
.Transform
areaunitățilordemăsurăînSIp
eba
za
relațiilord
intremultip
lișisubm
ultip
li.2.12
.Utiliza
reacond
ițieideechilib
ru(stareade
repa
-us,m
ișcarearecti
linieuniform
ă)lare
zolvareaproble-
melor.
2.13
.* Aplicareaalgoritm
ilord
erezolvareaun
orpro-
blem
ecum
aim
ulteope
rațiire
feritoa
rela:com
pune
-reaforțelor,acțiune
așireacțiu
nea,aplicareacon
diție
ide
echilibru.
•Interacțiune
a.Efectele
interacțiunii(stati
c,di-
namic).Fo
rța–măsurăa
interacțiunii.Măsurarea
forțelor.A
plicații
•Fo
rța–mărim
evectorială.
Compu
nereaforțelorcoli-
niare
•Echilib
rum
ecan
ic.C
ondiția
de
echilibru
•Tipu
ride
forțe:fo
rțade
gre-
utate,fo
rțade
apă
sarenor-
mală(pon
derea),forțaelas-
tică(fo
rțade
tensiune
din
fir/bară,fo
rțade
reacțiu
ne
norm
ală),forțadefrecare
•Eroa
reaab
solută.Scrierea
rezulta
tuluim
ăsurării(in
di-
recte)aune
imărim
ifizic
e
• * Ex
tinde
re:C
ompu
nerea
forțelornecoliniare.R
egula
paralelogram
ului.D
escom-
pune
reaun
eifo
rțedu
pă
două
dire
cțiireciprocper-
pend
iculare.Coe
ficientulde
frecarelaalune
care
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
–ob
servareaefectelorstati
cșidina
mic;
–măsurareafo
rțeicudina
mom
etrul;
–realiza
reaun
uiexperim
entc
onform
etape
lor
stab
ilite;
–înregistrareada
telorîntabe
l;–calcululeroriiabsolute.
Lucr
ări d
e la
bora
tor:
2) „G
rada
rea
dina
mom
etru
lui”;
3) „
Dete
rmin
area
con
stan
tei e
lasti
ce a
reso
rtul
ui”.
Prod
use
şcol
are:
–instrumen
tdemăsurăde
scris
,valoa
reaun
ei
diviziu
nideterminată;
–mărim
efizicămăsurată;
–sursede
eroriiden
tificate;
–tabe
lulm
ăsurărilo
rcom
pletat;
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulprezentatpen
truexpe
rimen
t/lucrare
delabo
rator;
–prob
lemerezolvate;
–comun
icareprezen
tată:„Dina
mom
etrul”/
„Rulmen
ții”;
–proiectS
TEM/STE
AMre
aliza
t:„Forțeîn
naturăși
înte
hnică”.
– Te
st d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei:e
fectstati
c,efectdinam
ic,interacțiu
ne,forță,forțadegreu
tate,p
onde
re,alung
ireaab
solută,con
-stan
taelastică(rigidita
tea),e
chilibrumecan
ic,forțadereacțiu
nenormală,fo
rțaelastic
ă,fo
rțade
tensiune
,forțadefrecare,fo
rțarezulta
ntă,
dina
mom
etru,n
ewton,m
ărim
efizicăscalară,m
ărim
efizicăvectorială,* n
ecoliniar,
* coe
ficientuldefrecare.
17
III. S
tatic
a flu
idel
or
3.1.Defi
nireamărim
ilorfi
zice:p
resiu
ne, p
resiu
nea
hidr
osta
tică,
pre
siune
a at
mos
feric
ă, fo
rţa
Arhi
med
e.3.2.Com
unicareaobservațiilorșiacon
cluziilor
parțialealeinvestigațiilor(de
exemplu:dep
ende
nța
forțeiarhim
edicede
den
sitateafluidu
lui/v
olum
uluide
fluiddezlocuit;dep
ende
nțapresiuniih
idrostati
cede
naturalichiduluișidead
âncime,dep
ende
nțapresiunii
corpuluiso
liddeariasu
prafețeideap
ăsareșiforțade
ap
ăsareno
rmală).
3.3.Descriereafeno
men
elorpeba
zauno
rlegifi
zice
(deexem
plu:legealuiPascal,legealuiA
rhim
ede).
3.4.Rep
rezentareagraficăaforțelorceacțio
nează
asup
raunu
icorp.
3.5.Utiliza
reainstrumen
telorp
entrumăsuraream
ări-
milo
rfizic
e:fo
rță,presiu
ne,volum
.3.6.În
registrareaînta
belavalorilo
rmărim
ilorfi
zice
măsuratecucalculareaeroriiab
solute.
3.7.Ana
lizarezulta
telorm
ăsurărilo
refectua
teși
form
ulareacon
cluziilorprin
aprecierearezulta
tului
obțin
ut.
3.8.Utiliza
reasim
bolurilorm
ărim
ilorfi
zice(presiu
ne,
presiune
hidrostati
că,p
resiu
neatm
osferic
ă,fo
rță
arhimed
ică),aunitățilordemăsurășiaform
ulelor
aferen
telare
zolvareaproblem
elor.
3.9.* A
plicarealegiivaselorcom
unican
te,alegiilui
Pascal(încazulp
reseih
idraulice)lare
zolvareaproble-
melor/situ
ațiilor-problem
ă.
•Presiune
acorpuluiso
lid.
Presiune
ahidrostatic
ă.Pre-
siune
aatmosferic
ă•LegealuiPascal.Ap
licații
(presahidraulică,vaseco
-mun
ican
te–calita
tiv)
•LegealuiA
rhim
ede.Aplicații
• * Ex
tinde
re:
Presahidrau
lică.Vasecomu-
nicante–canti
tativ
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
–stud
iuld
epen
dențeipresiu
niicorpu
luisolidde
ariasu
prafețeideap
ăsareșivaloareafo
rțeide
apăsareno
rmală;
–stud
iuld
epen
dențeipresiu
niih
idrostati
cede
naturalichiduluișidead
âncime;
–stud
iuld
epen
dențeifo
rțeiarhim
edicede
den
si-
tateaflu
iduluișidevo
lumuldeflu
iddezlocuit;
–măsurareapresiu
niicu:m
anom
etrul,ba
rometrul
aneroid;
–rezolvareaproblem
elor.
Lucr
are
de la
bora
tor:
4) „
Dete
rmin
area
den
sităţ
ii un
ei su
bsta
nţe
necu
-no
scut
e, a
plic
ând
lege
a lu
i Arh
imed
e”.
Prod
use
şcol
are:
–presiune
măsurată;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–eseu
structurat(vasecomun
ican
teîn
viațacoti
-dian
ă);
–expe
rimen
trealizat;
–mache
tăfu
ncțio
nală(aplicarealegiiluiPascal)
construită;
–rapo
rtulprezentatpen
truexpe
rimen
t/lucrare
delabo
rator;
–comun
icareprezen
tată:„Presahidrau
lică”/
„Vasecomun
ican
te”/„
Densim
etrul”/„Pluti
rea
corpurilo
r”;
–proiectS
TEM/STE
AMre
aliza
t:„M
ăsurareapre-
siunii”.
18
– Te
st d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at.
* Rezolvareaprob
lemelor/situ
ațiilor-problem
ăprin
aplicarealegiivaselorcom
unican
te,alegiilui
Pascal(încazulp
reseih
idraulice).
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: p
resiu
ne,p
resiu
nehidrostati
că,p
resiu
neatm
osferic
ă,presăhidraulică,vasecomun
ican
te,volum
de
zlocuit,m
anom
etru,b
arom
etru,p
ascal,flu
id,legealu
iArhim
ede,fo
rțaArhimed
e,legealuiPascal.
IV. L
ucru
l, pu
tere
a şi
ene
rgia
mec
anic
ă
4.1.Defi
nireamărim
ilorfi
zice:lu
crul
mec
anic
efe
ctua
t de
forţ
e co
nsta
nte,
put
erea
și e
nerg
ia m
ecan
ică,
ene
r-gi
a ci
netic
ăși
ener
gia
pote
nţia
lă g
ravi
taţio
nală.
4.2.Aplicarealegiicon
servăriien
ergieim
ecan
icela
rezolvareaproblem
elor/situ
ațiilor-problem
ă.
4.3.Extrapo
lareacuno
ștințelordespreconservarea
energieim
ecan
icelastud
iulm
ișcăriicorpu
rilor.
4.4.Aplicaream
ărim
ilorfi
zice(lu
crulm
ecan
icefec-
tuatdeforțeconstante,putereașiene
rgiam
ecan
ică,
energiacine
ticășien
ergiapo
tențialăgravitațio
nală)la
rezolvareaproblem
elor.
4.5.
* Aplicaream
ărim
ilorfi
zice(lu
crulm
ecan
icefec-
tuatdeforțevaria
bile,ene
rgiapoten
țialăelastică)la
rezolvareaproblem
elor.
•Lucrulm
ecan
icefectua
tde
forțeconstante.Puterea
mecan
ică
•En
ergiacine
tică.Ene
rgia
potențialăgravitațio
nală.
Energiamecan
ică.Con
serva-
reaen
ergieim
ecan
ice
•* Ex
tinde
re:
Energiapo
tențialăelastică.
Lucrulm
ecan
icefectua
tde
forțevaria
bile
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
–stud
iultransform
ăriien
ergieipoten
țialeîn
ene
r-giecine
ticășiinvers(lacăde
realib
erășilaarun-
careaverticalînsus/înjo
sacorpu
rilor);
–rezolvareaproblem
elor.
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulprezentatpen
truexpe
rimen
t/lucrare
delabo
rator;
–prob
lemerezolvate.
– Te
st d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: lucrulm
ecan
ic,p
uteream
ecan
ică,Jo
ule,W
att,calputere,ene
rgiecineti
că,ene
rgiepoten
țială
gravita
ționa
lă,* e
nergiepoten
țialăelastică,con
servareaene
rgieim
ecan
ice.
19
V. E
chili
brul
de
rota
ție
5.1.Id
entifi
careamecan
ismelorsimpleînnaturășiîn
tehn
ică.
5.2.In
vestigareaexpe
rimen
talăam
ecan
ismelorsim-
ple.
5.3.Creareastrategiilo
rșitactic
ilord
eap
licareame-
canism
elorsimplelare
zolvareaproblem
elorîn
dife
ri-tecon
texte.
5.4.Proiectareaunu
itab
elpen
trucolectareadatelor
expe
rimen
tale(d
eexem
plu:determinareacon
diție
ide
echilibrularo
tație
).5.5.Ana
lizaim
aginilo
runo
rstăride
echilibrumecan
ic
cusc
opulevaluăriicond
ițiilo
rdeechilib
ru(d
eexem
-plu:sp
ortiv
laparalele,bârnă
,pozițiaînapă
rarea
unuiju
cătord
eba
sche
tetc.)
5.6.Calcularealucruluifo
rțeiacti
ve,alu
cruluifo
rței
rezis
tente,com
parareavalorilorobținutepe
ntruse
-turide
dateînregistrateîn
tabe
l(scrip
ete,pârgh
ie,
plan
înclinat).
5.7.Id
entifi
careacauzelorșiaefecteloruno
rinteracțiunisa
uacompo
rtam
entuluiu
norsistemefi-
ziceîndiversecon
dițiideexploa
tare(scripeți,pâ
rghii,
plan
înclinat).
5.8.Rep
rezentareagraficăaforțelorceacțio
nează
asup
raunu
isistemm
ecan
ic.
5.9.
* Determinareara
ndam
entuluiu
nuim
ecan
ism
simplu.
•Echilib
ruld
erotație
.Ap
licații.Pârgh
ia(cazulîn
carem
axim
dou
ăforțepro-
ducefectd
erotație
,tratare
interdisc
iplin
ară–pâ
rghiiîn
sistemullo
comotor)
•Scrip
etele
•Plan
ulîn
clinat
• * Ex
tinde
re:
Rand
amen
tulm
ecan
ismelor
simple
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
–de
term
inareaexperim
entalăafo
rțeiacti
vecu
ajutoruldinam
ometruluișiverificareaexpe
ri-men
talăacon
diție
ideechilib
ru(lapâ
rghie,sc
ri-pe
te,p
lanînclinat);
–de
term
inarealu
cruluifo
rțeiacti
veșialu
crului
forțeire
zistente,com
parareavalorilorobținute
(scripete,pârgh
ie,p
lanînclinat);
–rezolvareaproblem
elor.
Lucr
ări d
e la
bora
tor:
5) „
Dete
rmin
area
lucr
ului
forţ
ei a
ctive
, a lu
crul
ui
forţ
ei re
ziste
nte,
com
para
rea
valo
rilor
obţ
inut
e”.
(pâr
ghie
, scr
ipet
e, p
lan
încl
inat
– la
ale
gere
);6)
* „Det
erm
inar
ea ra
ndam
entu
lui u
nui m
ecan
ism
simpl
u”.
Prod
use
şcol
are:
–forțegrafi
creprezen
tate;
–expe
rimen
trealizat,con
cluziiform
ulate;
–rapo
rtulprezentatpen
truexpe
rimen
t/lucrare
delabo
rator;
–mache
tăfu
ncțio
nalăfo
rmatădinmecan
isme
simpleconstruită;
–prob
lemerezolvate;
–comun
icareprezen
tată:„Pâ
rghia”/„Scripeți”/
„Planînclinat”/„
Troliul”/„Scrip
etelecompu
s”;
–proiectSTEM/STEAM
realiza
t:„M
ecanism
esim
ple”.
– Te
st d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei:e
chilibru,echilibrude
rotație
,pârgh
ie,scripete,brața
lforței,plan
înclinat,
* ran
damen
tulm
ecan
ismelorsimple.
20
La sf
ârși
tul c
lase
i a V
II-a,
ele
vul p
oate
:•
clasifica,d
escriediversetipu
ride
mișc
ări(recti
linie,curbilinie,circ
ulară,uniform
ă,variată);
•iden
tificasimbo
lurilemărim
ilorfi
ziceșiun
itățilede
măsură;
•recuno
aștem
ărim
ifizic
escalare,vectoria
le;
•măsuramărim
ilefizic
e(fo
rță,vite
ză,p
resiu
neetc.);
•iden
tificașise
lectainstrumen
teledemăsurat;
•explicamod
uldecalculaleroriiabsolute;
•reprezen
tagraficfo
rțele(fo
rțade
greutate,pon
derea,fo
rțaelastic
ă,fo
rțade
frecare,fo
rțade
reacțiu
nenormală,te
nsiune
aînfir/înbară);
•iden
tificacau
zeleșiefecteleun
orinteracțiunisa
ualecompo
rtam
entuluiu
norsistem
efiziceîndiversecon
dițiideexploa
tare
(scripeți,pâ
rghii);
•completa/extrageinform
ațiileîntr-un/dintr-u
ngrafi
cși/sautabe
l;•
descrie
mișc
areaunu
imob
ilpe
bazaan
alize
igraficuluim
ișcăriiacestuia;
•comun
icarezulta
telem
ăsurărilo
refectua
te;
•exprim
așicompa
rare
zulta
teleuno
rmăsurări,uti
lizân
dun
itățide
măsurăînSistem
ulIn
ternaționa
lșitransform
ărilelo
r;•
aplicaform
ulelemărim
ilorfi
zicestud
iate,legeacon
servăriien
ergieim
ecan
ice,legealuiPascal,legealuiA
rhim
ede,con
diția
de
echilibruapâ
rghieilare
zolvareaproblem
elor/situ
ațilo
r-problem
ă;•
prop
uneun
planprop
riudeelab
orareastrategiilo
rșitactic
ilord
eap
licareamecan
ismelorsimplelaso
luțio
nareadiverselor
situa
țiicoti
dien
e;deevalua
reacon
dițiilord
eechilibru(d
eexem
plu:sp
ortiv
laparalele,bârnă
,pozițiaînapă
rareaunu
ijucă-
tord
eba
sche
tetc.).
•traversare
gulamen
tarstrăzile,luâ
ndîn
con
siderarefaptulcălaoric
evitezăveh
icululparcurgeun
anu
mitdrum
(spa
țiu)d
efrân
are(aceeașireferin
țășilatraversareacăiiferate).
Elem
ente
com
une
cu M
atem
atica
:•
Funcția
degrad
ulI,fu
ncția
con
stan
tă(formaan
alitică,rep
rezentareagrafică);
• De
term
inareate
rmen
ului/afa
ctoruluinecun
oscutd
inope
rația
data;
• Ope
rareașitran
sformareaunitățilordemăsură;
• Iden
tificarearelațiilord
eprop
orțio
nalitate;
• Utiliza
reamed
ieiaritmeti
cea2sa
umaim
ultenum
erereale;
• Ca
lcululputeriicuexpon
entn
aturalanum
erelorre
ale;
• Ope
rațiicurădă
cinipătratic
edintr-u
nnu
mărre
alnen
egati
v;•
Utiliza
reaprocen
telor.
21
CLA
SA A
VIII
-AU
nită
ți de
com
pete
nță
Uni
tăți
de c
onțin
utAc
tivită
ți şi
pro
duse
de
învă
țare
reco
man
date
I. Fe
nom
ene
mec
anic
e. O
scila
ții ş
i und
e m
ecan
ice
1.1.Recun
oașterea,o
bservareașide
-scrie
reacalitati
văauno
rfen
omen
eosci-
latoriiid
entifi
cateîn
naturășiînte
hnică.
1.2.Descriereaoscilațiilorp
endu
lului
gravita
ționa
l(* pen
dululuielastic).
1.3.Defi
nireamărim
ilorfi
zice:a
mpl
itu-
dine
, per
ioad
ă, fr
ecve
nţă,
lung
ime
de
undă
.1.4.Utiliza
reamărim
ilorc
aracteris
tice
mișcăriioscilatoriișiond
ulatoriilare
zol-
vareaun
orproblem
e/situa
ții-problem
ă.1.5.In
vestigareaexpe
rimen
talăauno
rproceseoscilatorii,u
tilizâ
ndm
ărim
ifizicecaracteristic
emișcăriioscilato-
riișim
odelede
oscilatori(pen
dulul
gravita
ționa
l,* pen
dululelastic).
1.6.Extrapo
lareaconservăriiene
r-gieim
ecan
iceînstud
iulp
endu
lului
gravita
ționa
l.1.7.Id
entifi
careacond
ițiilo
rîncarese
prod
ucșise
propa
găund
elemecan
ice.
1.8.Soluționa
reaun
orsituațiide
prote-
jarefo
nicăîn
viațacoti
dian
ă,re
gulide
securitate.
•Mișcareoscilatorie
.Oscilațiilibe
reșioscilații
forțate
•Pe
ndululgravitațio
nal.En
er-
giamecan
icătotalăaunu
isis
temoscilant.A
plicații
•Mișcareond
ulatorie.
Sune
tul.Vitezașită
riasu
ne-
tului.Ap
licații
•* Extin
dere
:Pen
dululelastic
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
–realiza
reaexpe
rimen
telor:oscilațiim
ecan
ice,und
emecan
ice;
–an
aliza
sune
telorp
rodu
sedediferitesursesono
re;
–rezolvareaproblem
elor/situ
ațiilor-problem
ăprinaplicarea
noțiu
nilord
eam
plitu
dine
,perioad
ășifrecvențăamișcării
oscilatorii;
–de
term
inareavite
zeiu
ndeiso
nore,alu
ngim
iide
und
ă;–de
term
inarealu
ngim
iipe
ndululuigravitațio
nal,uti
lizân
dmișcareaoscilatorie
.
Lucr
ări d
e la
bora
tor:
1) „
Dete
rmin
area
per
ioad
ei şi
a fr
ecve
nţei
osc
ilaţii
lor u
nui p
en-
dul g
ravi
taţio
nal”;
2)* „D
eter
min
area
lung
imii
bănc
ii cu
aju
toru
l pen
dulu
lui
grav
itaţio
nal”.
Prod
use
şcol
are:
–feno
men
eoscilatoriiînnaturășiînte
hnică
iden
tificateșidescrise
;–rapo
rtulprezentatpen
truexpe
rimen
t/lucrarede
labo
ratorc
uprivire
lacon
servareaene
rgieim
ecan
iceînstud
iulp
endu
lului
gravita
ționa
l;–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–comun
icărip
rezentate:„Ap
licațiileultrasun
etuluiîn
viațaco-
tidiană
”/„
Impa
ctulsu
netuluiasupraorganism
elorvii”/„Pro-
ducereasune
telorm
uzicale”/„Ecolocația
”/„
Ultrasun
etul”/
„Formareacom
portam
entuluid
eprecau
ție(p
rotecțiefo
nică)
lautiliza
readiferitorsu
rsesono
re(instrum
entem
uzicale,apa
-ratera
dio,te
lefoan
eș.a.);
–proiectSTEM/STEAM
realiza
t:„Protecțiafonicăînviațacotid
iană”.
– Te
st d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: m
ișcareoscilatorie
,amplitu
dine
,elong
ație,frecven
ță,p
erioad
ă,und
ămecan
ică,lu
ngim
eade
undă
,pen
dulgravitațio
nal,
* pen
dulelastic,oscilațiilibe
re,o
scilațiifo
rțate,und
esono
re,u
ltrasun
et,infrasune
t.
22
II. F
enom
ene
term
ice
2.1.Observareadiferitorfe
nomen
eterm
ice(con
ducțiate
rmică,con
vecția,
radiația,transform
ărid
estarede
agre-
gareetc.).
2.2.Defi
nireaconcep
telorșiam
ărim
i-lorfi
zicecaracteristic
efeno
men
elor
term
ice:te
mpe
ratu
ră, e
nerg
ie in
tern
ă,
canti
tate
de
căld
ură,
căl
dură
spec
ifică
, ca
paci
tate
a te
rmic
ă, c
ăldu
ri la
tent
e,
pute
re c
alor
ică.
2.3.In
vestigareaexpe
rimen
talăa
mod
urilo
rdetran
smite
reacăldu
rii,a
tran
sformărilo
rreciprocealu
cruluiși
acăldurii,atran
sformărilo
rstărilorde
agregare.
2.4.Calculareacanti
tățiidecăldură
laîn
călzire/răcire
,top
ire/solidificare,
vapo
rizare/cond
ensareșilaarderea
combu
stibililor(p
entrurezolvarea
prob
lemelorșiso
luțio
nareasitua
ției-
prob
lemăsăse
aplicemaxim
umdou
ăexpresiipe
ntrucan
titateadecăldură;
* pen
trusoluțio
nareasitua
ției-p
roblem
ăpo
tfiaplicatemaim
ultd
edo
uăexpresii
pentrucan
titateadecăldură).
2.5.Descriereaprincipiuluide
func
ționa
ream
otoa
relortermice.
2.6.Estimareara
ndam
entuluim
otoa
re-
lortermice.
•Structurasubstanței.
Mișcareamoleculelor.
Energiainternă.Can
titatea
decăldu
ră.M
odurid
etran
s-mite
reacăldu
rii.Echilibru
term
ic•Că
lduraspecifică.C
apacita
-teaterm
ică.
Tran
sformărialestărilo
rde
agregare(top
ire/solidificare;
vapo
rizare/cond
ensare).
Căldurilaten
te•Prod
ucereacăldu
rii.C
om-
bustibili.Putereacalorică.
Aplicații
•Tran
sformărireciproceale
lucruluișialecăldu
rii.M
așini
term
ice.Ran
damen
tul
mașinilo
rtermice.M
așinile
term
iceșipo
luaream
ediu-
lui.Ap
licații
• * Ex
tinde
re:
Ecuația
calorim
etrică.Calculul
canti
tățiidecăldurălaîncălzi-
re/răcire
,top
ire/solidificare,
vapo
rizare/cond
ensareși
laardereaco
mbu
stibililo
r(pen
trusoluțio
nareasituație
i-prob
lemăpo
tfiaplica
tem
ai
multd
edo
uăexpresiipen
tru
canti
tateade
căldură)
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
–măsurareate
mpe
raturii;
–realiza
reaexpe
rimen
telor:mod
urid
etran
smite
reacăldu
rii,
topire/solidificare,vap
oriza
re/con
densare,tran
sformărireci-
procealelucruluișialecăldu
rii;
–stud
iulm
odeluluim
otoruluicuarde
rein
ternăîn4timpi;
–* Rep
rezentareagraficăaproceselor:încălzirii,to
pirii,solidifi-
cării,vap
oriză
rii,con
densării;
–rezolvareaproblem
elorcu
aplicareanoțiunilor:en
ergiainternă,
canti
tateade
căldu
ră,căldu
răsp
ecifică,cap
acita
teaterm
ică,
căldurilaten
te,ran
damen
tulm
otoruluite
rmic(p
entrurezolva-
reaprob
lemelorșiso
luțio
nareasitua
ției-p
roblem
ăsăse
aplice
maxim
umdou
ăexpresiipe
ntrucan
titateadecăldură).
* Lucr
are
de la
bora
tor:
3) „
Dete
rmin
area
căl
durii
spec
ifice
a u
nei s
ubst
anţe
".
Prod
use
şcol
are:
–eseu
structuratîn
scrisdede
scrie
ream
odurilo
rdetran
smite
-reacăldu
rii;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–comun
icărip
rezentate:
„Utiliza
reamotoruluite
rmicșiim
pactulasupramed
iulambi-
ant”/„Protecțiam
ediuluiambian
t”/„Com
portam
entulcu
precau
țielaîn
călzireașiuti
lizareacorpu
rilorfierbinți,proteja-
reacontraarsurilo
r”/„U
tiliza
reacuprecauțieate
rmom
etru-
luicumercur:evita
reape
ricoluluideintoxicarecuvapo
ride
mercursau
întrep
rinde
reamăsurilo
rurgen
tedeprotecție
în
cazuld
eteriorăriite
rmom
etrului”/„Protecțiaanti
incend
iară
încazulutiliză
riicom
bustibililor(înde
oseb
i,acasă),ide
ntifica-
reacauzelorcepo
tprovo
cain
cend
iișipreven
ireaacestora)”/
„Ran
damen
tulm
așinilo
rtermice”/„M
otoa
rete
rmice.Im
pac-
tulu
tiliză
riim
otoa
relortermice”/„Com
bustibili”;
23
2.7.Explicareadinpun
ctdevede
refizic
aun
orfe
nomen
estud
iatelaalte
disc
i-pline(dife
rențadintreclim
atulcon
ti-ne
ntalșicelte
mpe
rato
cean
ic,cau
zeale
poluării).
2.8.Expun
ereaopiniilo
rpropriireferi-
toarelaîn
călzireaglob
alășipo
luarea
cauzatăde
motoa
relete
rmice.
2.9.Utiliza
reainstrumen
telorp
entru
măsuraream
ărim
ilorfi
zice:te
mpe
ratu-
ră,m
asă,volum
.2.10
.* Înregistrareaînta
belavalorilo
rmărim
ilorfi
zicemăsurate.Calcularea
eroriiab
solute.Formulareacon
cluziilor.
2.11
.* Aplicareaecuațieicalorim
etric
ela
rezolvareaproblem
elor.
–proiectS
TEM/STE
AMdediminua
reapoluă
riicau
zatedeuti
li-zareamotoa
relortermiceși/sauacombu
stibililorelabo
rat;
–proiectS
TEM/STE
AMre
aliza
t:„Sursealte
rnati
vedeen
ergie”.
– Te
st d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei:p
rocestermic,ene
rgiein
ternă,can
titatede
căldu
ră,con
ducțiete
rmică,con
vecție,rad
iație
,căldu
ră
specifică,cap
acita
tete
rmică,căldu
rilatente,evapo
rare,vap
oriza
re,con
densare,fierbe
re,top
ire,solidificare,p
uterecaloric
ă,com
bustibili,
motorte
rmic,ran
damen
tulm
otoruluite
rmic.
III. F
enom
ene
elec
trom
agne
tice.
Ele
ctro
cine
tica
3.1.Efectua
reaob
servărilo
rpropriiasu-
prafeno
men
elorelectromagne
ticedin
viațacotid
iană
.3.2.Defi
nireamărim
ilorfi
ziceșia
unită
țilordemăsură:in
tens
itate
a cu
ren-
tulu
i ele
ctric
, am
peru
l, te
nsiu
nea
elec
-tr
ică,
vol
tul,
rezis
tenţ
a el
ectr
ică,
ohm
ul,
rezis
tivita
tea,
lucr
ul și
put
erea
cur
entu
lui
elec
tric
, kW
•h.
•Cu
rentulelectric
con
tinuu
.Circuiteelectric
e.In
tensita
-teacurentuluielectric
.Ten
-siu
neaelectrică.
Instrumen
tedemăsurat:
ampe
rmetru,voltm
etru,
multim
etru.A
plicații
•Re
zistențaelectrică.Reo
sta-
te.Legealu
iOhm
pen
truo
porțiune
decircuit.
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
–expe
rimen
te:m
ontareaun
uicirc
uite
lectric
simplu,m
ăsurarea
intensită
țiicuren
tuluielectric
șiate
nsiuniielectric
e, stud
iul
depe
nden
țeiinten
sitățiicurentuluielectric
detensiune
aelec-
tricășide
rezis
tențaelectrică,stud
iuld
epen
dențeire
zistenței
electricede
naturasubstanțeișidim
ensiu
nilecon
ductorului,
reglareain
tensită
țiicuren
tuluielectric
încirc
uitc
uajutorul
reostatului;
–stud
iulexperim
entalalcirc
uitelore
lectric
eînse
rieșiîn
para-
lel;
24
3.3.M
ăsurarea/determinarea
intensită
țiicuren
tuluielectric
,ate
nsiu-
niielectric
e,are
zistențeielectric
eșia
puteriicuren
tuluielectric
.3.4.In
vestigareaexpe
rimen
talăacirc
ui-
telore
lectric
elagrupa
reaconsum
atori-
lorînserie
,înpa
ralel.
3.5.Utiliza
realegilor,amărim
ilorfi
zice
șiaun
itățilordemăsurăcaracteristic
efeno
men
elorelectric
elare
zolvarea
prob
lemelor(inten
sitateacuren
tului
electric,ten
siune
aelectrică,re
zistența
electrică,re
zistiv
itatea,lu
crulșiputerea
curentuluielectric
,legealu
iOhm
pen
tru
opo
rțiune
decircuit,legealuiJou
le,
* legealuiO
hmpen
truun
circ
uitîntreg).
3.6.Respe
ctareanormelordesecuritate
lautiliza
readispozitivelore
lectric
e.3.7.Propu
nereaun
orm
ăsurid
esig
uran
țăîm
potrivaelectrocutăriiîn
diversesitua
ții(lașcoa
lă,acasă,înviața
cotid
iană
).3.8.Determinarealimite
lord
emăsu-
rare,avaloriiun
eidiviziun
ișiaerorii
absolute(voltm
etrul,am
perm
etrul,
multim
etrul).
Grup
areacon
ductoa
relorîn
serie
șiîn
paralel.A
plicații
•Lucrulșiputereacuren
tului
electric.Legealu
iJou
le.
Aplicații
• * Ex
tinde
re:
Tensiune
aelectrom
otoa
re
șirezis
tențainternăaun
ei
sursede
curen
t.Legealui
Ohm
pen
truun
circ
uitîn-
treg
.Grupa
reamixtăacon
-du
ctoa
relor
–rezolvareaproblem
elorîn
careseaplicămărim
ișilegifi
zice
caracteristic
efeno
men
elorelectric
e(in
tensita
teacurentului
electric,ten
siune
aelectrică,re
zistențaelectrică,re
zistiv
itatea,
lucrulșiputereacuren
tuluielectric
);–calcululcostuluiene
rgieielectric
econsum
ate.
Lucr
ări d
e la
bora
tor:
4) „
Dete
rmin
area
rezis
tenţ
ei e
lect
rice”
;5)
„De
term
inar
ea p
uter
ii un
ui b
ec e
lect
ric”.
Prod
use
şcol
are:
–eseu
structuratîn
scris:„De
scrie
reaap
licăriiefectuluicuren
tu-
luielectric
înviațacoti
dian
ă”;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–rapo
rtulprezentatpen
truexpe
rimen
t/lucrarede
labo
rator;
–comun
icărip
rezentate:„Re
gulilede
securitateșipreven
irea
peric
oluluideelectrocutareîndiversesituații(la
școa
lă,aca-
să)”/„B
eculcuincand
escență”/„Siguran
țafu
zibilă”/
„Utiliza
reacurentuluielectric
înm
edicină”/„Circ
uiteelectric
eînviațacoti
dian
ă”;
–proiectS
TEM/STEAM
realiza
t:„Econo
misireaen
ergieielectrice”.
– Te
st d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei :curentelectric
con
tinuu
,sen
sulcuren
tuluielectric
,inten
sitateacuren
tuluielectric
,ten
siune
elec-
trică,re
zistențăelectrică,re
zistor,reostat,rezis
tivita
te,legealu
iOhm
pen
truopo
rțiune
decircuit,pu
tere,legealu
iJou
le,ampe
r,vo
lt,ohm
,kW
•h,ampe
rmetru,voltm
etru,m
ultim
etru,con
exiune
acond
uctoarelor(înserie
,înpa
ralel),* ten
siune
aelectrom
otoa
re,* le
gealuiO
hmpen
-truun
circ
uitîntreg.
25
IV. F
enom
ene
elec
trom
agne
tice.
Efe
ctul
mag
netic
al c
uren
tulu
i ele
ctric
4.1.Descriereafeno
men
elorelectro-
magne
ticeob
servateînnaturășiîn
tehn
ică.
4.2.Defi
nireamărim
ilorfi
zice:fo
rţa
elec
trom
agne
tică și
indu
cţia
mag
netic
ă.4.3.In
vestigareaexpe
rimen
talăacâm
-pu
luim
agne
ticgen
eratdecurentulelec-
tricșiafo
rțeielectromagne
tice.
4.4.Aplicareare
guliim
âiniistâng
ișia
concep
tuluid
eforțăelectrom
agne
tică
lare
zolvareaproblem
elor.
4.5.Aplicareare
guliim
âniidrep
tela
determ
inarease
nsuluiliniilo
rdeforță
alecâmpu
luim
agne
ticșialevectorului
indu
cțieim
agne
tice.
4.6.Respe
ctareare
gulilordesecuritate
lautiliza
reamotoa
relore
lectric
e.
•Câ
mpu
lmagne
tic.C
âmpu
lmagne
ticalm
agne
tuluip
er-
man
ent.Câ
mpu
lmagne
tic
alcuren
tuluielectric
.Regula
mâiniid
repte
•Electrom
agne
ți.Aplicații.
Forțaexercitatădeun
electrom
agne
tînfunc
ție
dein
tensita
teacurentului
(mărim
eșisens),pa
rame-
triiconstruc
tiviaib
obinei
(secțiu
ne,n
umărdespire
,tip
ulm
iezului)
•Indu
cțiam
agne
tică.Forța
electrom
agne
tică.Regula
mâiniistâng
i.Ap
licații(m
o-torulelectric
–calita
tiv)
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
–reprod
ucereaexperim
entelore
fectua
tedecătreOersted
;–acțiu
neacâmpu
luim
agne
ticasupracond
uctoruluip
arcursde
curentelectric
;–form
areasp
ectruluicâm
puluim
agne
ticalu
nuim
agne
tperma-
nentșialu
nuicon
ductorparcursdecurentelectric
(con
ductor
recti
liniu,spiră,b
obină);
–rezolvareaproblem
elorîn
careseaplicămărim
ilefizic
e:
indu
cțiam
agne
ticășiforțaelectrom
agne
tică.
Prod
use
şcol
are:
–electrom
agne
tcon
fecționa
t;–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–eseu
structuratsc
riscuprivire
lacon
strucțiașiprin
cipiulde
func
ționa
reaso
nerie
ielectric
e,are
leuluielectric
;–comun
icărip
rezentate:„Re
spectarearegu
lilorse
curitățiila
utilizaream
otoa
relore
lectric
e”/„Electromagne
ți”/„M
otorul
electric”/„
Aparateelectricede
măsurat”;
–proiectS
TEM/STE
AMre
aliza
t:„Infl
uențacâmpu
luim
agne
tic
asup
raorgan
ismelorvii”.
– Te
st d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: liniide
câm
pmagne
tic,b
obină,so
leno
id,ind
ucție
magne
tică,Tesla,regulamâiniid
repte,
forțăelectrom
agne
tică,re
gulam
âiniistâng
i,electrom
agne
ți.
La sf
ârși
tul c
lase
i a V
III-a
, ele
vul p
oate
:•
recuno
așteșidescriecalita
tiv,înbazaprin
cipiuluicauză-efect,une
lefe
nomen
eoscilatoriiiden
tificateînnaturășiînte
hnică;
•iden
tificasimbo
lurilemărim
ilorfi
zicemăsurateșiun
itățilede
măsură;
•explicașirelatacon
dițiileîn
careseprodu
cșisepropa
găund
elemecan
ice;
26
•rapo
rtaprincipiuldefuncțio
naream
otoa
relortermice,am
otoa
relore
lectric
e;•
iden
tificașise
lectainstrumen
teledemăsurat;
•măsuramărim
ilefizic
e(perioad
ă,frecvență,intensita
teacurentuluielectric
,ten
siune
aelectrică,re
zistențaelectricășipu
te-
reacurentuluielectric);
•reprezen
tagrafic:forțaelectromagne
tică,se
nsulvectoruluiind
ucție
imagne
tice;
•explicamod
uldecalculșidede
term
inarealim
itelord
emăsurare,avaloriiun
eidiviziun
ișiaeroriiabsolute,ainstrumen
telor
dem
ăsură;
•recuno
aștefe
nomen
eleelectrom
agne
ticeob
servateînnaturășiînte
hnică;
•interpretadinpun
ctdevede
refizic
une
lefe
nomen
estud
iatelaalte
disc
ipline;
•explica:legeaconservăriiene
rgieim
ecan
ice,legealuiO
hmpen
truopo
rțiune
decircuit,legealuiJou
le;
•completainform
ațiileîntr-untabe
l;•
confecțio
naunelectrom
agne
t;•
comun
icarezulta
telem
ăsurărilo
refectua
te;
•exprim
așicompa
rare
zulta
teleuno
rmăsurători,uti
lizân
dun
itățide
măsurăpo
trivite
însistem
ulinternaționa
lșitransform
ări
alelor;
•ap
licaform
ulelemărim
ilorfi
zice/legilestud
iatelare
zolvareaproblem
elor/situ
ațiilor-problem
ă;•
prop
uneun
planprop
riudemăsurid
eform
areacompo
rtam
entuluid
eprotecție
fonicășideuti
lizareadispozitivelore
lectri-
ce/electromagne
tice.
Elem
ente
com
une
cu M
atem
atica
:•
Funcția
degrad
ulI,fu
ncția
con
stan
tă,fun
cțiapropo
rționa
litatedirectă,fu
ncția
propo
rționa
litateinversă,fu
ncția
radical(for-
maan
alitică,rep
rezentareagrafică);
• De
term
inareate
rmen
ului/factoruluin
ecun
oscutd
inope
rația
dată;
• Ope
rareașitran
sformareaunitățilordemăsură;
• Iden
tificarearelațiilord
eprop
orțio
nalitate;
• Utiliza
reamed
ieiaritmeti
cea2sa
umaim
ultenum
erereale;
• Ca
lcululputeriicuexpon
entn
aturalanum
erelorre
ale;
• Ope
rațiicurădă
cinipătratic
edintr-u
nnu
mărre
alnen
egati
v;•
Utiliza
reaprocen
telor.
27
CLA
SA A
IX-A
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
I. Fe
nom
ene
optic
e
1.1.Explicareafe
nomen
elorderefle
xie,
refracție
,refl
exieto
talășidisp
ersie
a
luminii.
1.2.Stabilireaexperim
entalăalegilor
refle
xieișialere
fracție
ilum
inii.
1.3.Con
struire
aim
aginilo
rînog
linzișiîn
lenti
lesu
bțiri.
1.4.Id
entifi
careade
fectelordevede
reși
amod
alită
țilordecorectareaacestora.
1.5.Aplicarealegilorrefl
exiei,ale
refracție
i,alerefle
xieito
taleșiafo
rmulei
lenti
leisub
țirilarezolvareaproblem
elor/
situa
țiilor-prob
lemă.
1.6.Descriereaconstruc
țieișiaprin
ci-
piuluidefunc
ționa
reain
strumen
telor
optic
e(lu
pa,apa
ratulfotog
rafic,apa
ratul
deproiecție,m
icroscop
ul).
1.7.Id
entifi
careacond
ițiilo
rdeprod
uce-
reare
flexieito
tale.
1.8.Argum
entareaim
portan
țeiu
tiliză
rii
decătrepietoniaîm
brăcăm
inteicuele-
men
tefluo
rescen
t-refl
ectoriz
ante.
•Re
flexialuminii.Legilere
fle-
xiei.O
glinda
plană
.Oglinzi
sferice.Con
struire
aim
agi-
nilor
•Re
fracția
luminii.In
dice
absolutd
erefracție
.Legile
refracție
i.Re
flexiatotală.
Aplicații
•Lenti
lesu
bțiri.C
onstruire
aim
aginilo
rînlenti
lesu
bțiri.
Form
ulalenti
leisub
țiri.Pris-
maop
tică,disp
ersia
luminii.
Aplicații
•Instrumen
teopti
ce:lup
a,
aparatulfo
tografi
c,apa
ratul
deproiecție,m
icroscop
ul
calitati
v.Aplicații
•Ochiul–sistem
opti
cna
-tural.De
fectelevede
rii.
Ochelarii
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
–expe
rimen
te:o
bservarearefle
xiei,are
fracție
i,arefle
xiei
totaleșiadisp
ersie
ilum
inii;
–stab
ilireafocaruluio
glinziicon
caveșialenti
leicon
vergen
te;
–ob
ținereașisc
riereacaracteristi
cilorimaginilorînog
linda
con
-cavășiînlenti
lacon
vergen
tăînfu
ncție
depo
zițiaobiectului;
–rezolvareaproblem
elorcuap
licarea:
a)legilor:arefle
xiei,are
fracție
i,arefle
xieito
tale;
b)fo
rmuleilenti
leisub
țiri;
c)con
strucțieiimaginilo
rînog
linzișiînlenti
le.
Lucr
ări d
e la
bora
tor:
1) „
Dete
rmin
area
indi
celu
i de
refr
acţie
al u
nei s
ubst
anţe
tran
s-pa
rent
e”;
2) „
Dete
rmin
area
dist
anţe
i foc
ale
a un
ei le
ntile
con
verg
ente
”.
Prod
use
şcol
are:
–im
aginio
bținuteșide
scris
e;–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulprezentatpen
truexpe
rimen
t/lucrarede
labo
rator;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–comun
icăriprezen
tate(aplica
țiialeoglinzilorsferice
,aplica
țiiale
instrumen
teloro
ptice,defecteleved
erii,perisc
opulfibreop
tice,
bino
clul,telemetrul,filtrede
culori,utiliza
reade
cătrepieton
ia
îmbrăcăm
inteicuelem
entefluo
rescen
t-refl
ectorizante);
–proiectS
TEM/STE
AMre
aliza
t:„Protecțiașicorecția
ved
erii”/
„Iluziiopti
ce”.
– Te
st d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific d
iscip
linei
: rază(in
ciden
tă,refl
ectată,refractată,emergentă),fen
omen
(refl
exie,refracție,refl
exieto
tală,disp
ersie
),un
ghi(de
incid
ență,refl
exie,refracție,emergență,deviație
),indicederefra
cție,putereop
tică(con
vergen
ța),focar,mărire
liniartransversală.
28
II. In
tera
cțiu
ni p
rin c
âmpu
ri
2.1.Extrapo
lareacuno
ștințelordespre
forțade
greutate,in
teracțiunielectro-
magne
tice,in
ducțiam
agne
ticășiforța
electrom
agne
ticălastud
iulcâm
purilor
fizice.
2.2.Aplicarealegiiatracție
iuniver-
sale,alegiiluiCou
lombșiaform
ulei
forțeielectromagne
tice,cede
term
ină
interacțiune
adintrecon
ductoa
relepar-
cursede
curen
telectric
lare
zolvarea
prob
lemelor/situ
ațiilor-problem
ăîndife
-ritecontexte.
2.3.Argum
entarearoluluicâm
pului
magne
ticalPăm
ântuluiînprotejareade
radiațiicosm
ice.
2.4.Explicareaprocesuluid
egene
rare
reciprocăacâmpu
rilorelectric
șim
agne
-tic
.Justifi
careaexistențeiund
elorelec-
trom
agne
ticeprindetectareaun
delor
radio.
2.5.Id
entifi
careana
turiicom
uneaun
de-
lorrad
ioșiaund
elorlu
minoa
se.
2.6.Con
statareaacțiuniib
iologiceaun-
delore
lectromagne
ticeșiane
cesității
luăriimăsurilo
rdeprotecție
.
•Legeaatracțieiuniversale.
Câmpu
lgravitațio
nal,lini-
iledeforțăalecâmpu
lui
gravita
ționa
l,intensita
tea
câmpu
luigravitațio
nal(cali-
tativ
:formașisensulliniilor
decâm
p,orie
ntareavecto-
ruluiinten
sitățiicâmpu
lui
gravita
ționa
l).Orig
ineași
compo
nențaSistem
uluiSolar
•LegealuiCou
lomb.Câm
pul
electric,liniilede
forțăale
câmpu
luielectric
,inten
sita-
teacâmpu
luielectric
(calita
-tiv
:formașisensulliniilord
ecâmp,orie
ntareavectorului
intensită
țiicâm
puluielectric)
•Câ
mpu
lmagne
ticalPăm
ân-
tului.Au
rorepolare.
Interacțiune
adintrecon
duc-
toarelepa
raleleparcursede
curentelectric
•Câ
mpu
lelectromagne
tic.
Und
eleelectrom
agne
tice.
Vitezadeprop
agareaun
de-
lore
lectromagne
tice.Clasi-
ficareaund
elorelectromag-
netic
e.Und
eradio.Und
eluminoa
se.A
plicații
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
–investigareasche
melorexperim
entelor:luiC
aven
dish,alelu
iCo
ulom
b;–stud
iulinteracțiu
niicuren
țilorelectric
iparaleli;
–gene
rareacâmpu
luielectric
variabild
ecâmpu
lmagne
ticvari-
abilșiinvers;
–stud
iulSistemuluiSolar;
–recepțiara
diou
ndelor;
–rezolvareaproblem
elor(aplicarealegiiatracție
iuniversale,
alegiiluiCou
lomb,afo
rmuleifo
rțeielectromagne
tice,ce
determ
inăinteracțiune
adintrecon
ductoa
releparcursede
curentelectric
).
Prod
use
şcol
are:
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–comun
icărip
rezentatede
spre:a
cțiune
abiolog
icăaun
delor
electrom
agne
ticeșine
cesitatealu
ăriimăsurilo
rdeprotecție
,de
scrie
rearoluluicâm
puluim
agne
ticalPăm
ântuluiînpro-
tejareade
radiațiicosm
ice,im
pond
erab
ilitatea,ra
diolocația,
radiocom
unicații;
–proiectS
TEM/STE
AMre
aliza
t:„Interacțiu
nielectrostati
ceîn
na
turășiîn
tehn
ică”.
– Te
st d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: câm
pelectrom
agne
tic,u
ndeelectrom
agne
tice,und
eradio,aurorepo
lare,
intensita
teacâmpu
luielectric
,inten
sitateacâm
puluigravitațio
nal.
29
III. E
lem
ente
de
fizic
ă al
e nu
cleu
lui
3.1.Caracteriz
areanucleelor,u
tilizâ
nd
prop
rietățilegene
ralealeacestora–di-
men
siune
,masă,sa
rcinăelectrică,struc-
tură.
3.2.Con
statareastab
ilitățiidife
ritornu-
clee
înfu
ncție
demasaacestora.
3.3.Caracterizareadife
ritortipu
ride
radiațiin
ucleareînfu
ncție
deprop
rietățile
acestora–m
asă,sa
rcinăelectrică
.3.4.Descriereaefectelorinteracțiu
nii
radiațiilornuclearecusu
bstanța.
3.5.Aplicaream
ăsurilo
rdeprotecție
amed
iuluișiaproprieip
ersoan
ede
acțiu
nilera
diațiilornucleare.
3.6.Estimareaposibilelore
fectealeac-
cide
ntelornucleareșialeuti
lizăriiarma-
men
tuluin
uclear.
3.7.Formareaatitud
iniifațădepe
ricolul
pecareîlprezintăra
diațiileionizanteși
depo
zitareadeșeu
rilorra
dioa
ctive.
3.8.Aplicareacon
servăriinu
măruluide
sarcinășianu
măruluidemasalare
zol-
vareaprob
lemelor.
3.9.
* Explicareacon
strucțieișiaprin
cipiu-
luid
efunc
ționa
reare
actoruluin
uclear.
•Nucleulatomic.
Constitue
nțiinu
cleu
luiato-
mic.Forțenucleare
•Ra
dioa
ctivitatea.Rad
iațiinu-
cleare.A
cțiune
aradiațiilor
nucleareasupraorganism
e-lorv
ii.Reguliledeprotecție
contrara
diației.Ap
licații
•Fisiu
neanu
clee
lord
euran
iu.
Conservareanu
măruluide
sarcinășianu
măruluide
masă.Ene
rgeti
caatomică
(nucleară)
•Re
acțiite
rmon
ucleare.
Energetic
aterm
onucleară.
Aplicații
• * Ex
tinde
re:
Construc
țiașifu
ncțio
narea
reactoruluin
uclear.Elemen
-teledeba
zăalecen
tralei
atom
o-electrice
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
–de
mon
strărireferitoa
rela:m
odeleleatom
uluișialenucleu-
luiatomic,schem
afisiuniin
ucleelordeuran
iu,* c
onstrucția
șifunc
ționa
reareactoruluin
uclear,* e
lemen
teledeba
zăale
centraleiatomo-electrice;
–rezolvareaproblem
elor/situ
ațiilor-problem
ă.
Prod
use
şcol
are:
–comun
icărip
rezentatede
spre:p
erspectiv
eleen
ergetic
iiter-
mon
ucleare,efecteleradiațiilornucleare,structuraSo
arelui
șiproceseleceaulocînin
terio
rullui,u
tiliza
reaizo
topilorîn
med
icinășiagric
ultură,reactoa
refo
lositeînpropu
lsiena
vală,
poluareara
dioa
ctivă;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–proiectS
TEM/STE
AMre
aliza
t:„Efectelebo
logiceale
radiațiilornucleareșiprotecția
con
tralor”.
– Te
st d
e ev
alua
re su
mati
vă re
zolv
at.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei:n
umărdemasă,num
ărdesarcină,fo
rțenu
cleare,d
ezintegrare,ra
dioa
ctivitate,rad
iații(alfa
,beta,
gama),n
ucleon
,fisiu
ne,fuziune
,reacțiete
rmon
ucleară,* reactornuclear.
4.1.Apreciereaim
portan
țeip
rogre-
suluiteh
nico
-științificîndezvo
ltarea
civilizației.
IV. R
olul
fizi
cii î
n de
zvol
tare
a ce
lorla
lte ş
tiinț
e al
e na
turii
şi
în d
ezvo
ltare
a so
ciet
ății
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
–stud
iulapo
rtuluifizic
iilaprogresulte
hnico-științifi
c.
Prod
use
şcol
are:
–rapo
rtprezentatdespreap
ortulfi
ziciilaprogresulte
hnico-
științifi
c.
30
La sf
ârși
tul c
lase
i a IX
-a, e
levu
l poa
te:
•construișicaracterizaim
aginileîn
oglinzișiînlenti
lesu
bțiri;
•expu
necon
strucțiașiprin
cipiuldefuncțio
nareainstrumen
teloro
ptice;
•iden
tificacon
dițiiledeprod
ucerearefle
xieito
tale;
•de
scrie
procesuld
egene
rarere
ciprocăacâmpu
rilorelectric
șim
agne
tic;
•recuno
aștesimbo
lurilemărim
ilorfi
zicemăsurateșiun
itățilede
măsură;
•caracteriza
nuclee,utilizâ
ndproprietățilegene
ralealeacestora,șidife
ritetip
urid
eradiațiinu
cleareîn
funcție
de
prop
rietățileacestora;
•descrieefecteleinteracțiuniirad
iațiilorn
uclearecusu
bstanța;
•iden
tificașise
lectainstrumen
teledemăsurat;
•explicaprocesuldegene
rarere
ciprocăacâmpu
rilorelectric
șim
agne
tic;
•argu
men
ta:rolulcâm
puluim
agne
ticalPăm
ântuluiînprotejareaderadiațiicosm
ice;im
portan
țautiliză
riidecătrepieton
ia
îmbrăcăm
inteicuelem
entefluo
rescen
t-refl
ectorizan
t;•
explicafeno
men
ele:re
flexie,re
fracție
,refl
exieto
talășidisp
ersie
aluminii;
•comun
icarezulta
telem
ăsurărilo
refectua
te;
•ap
lica:legilere
flexiei,alere
fracție
i,alerefle
xieito
tale,aleatracție
iuniversale;legealuiC
oulomb,acon
servăriinu
măruluide
sarcină,anum
ăruluidemasășiaform
uleifo
rțeielectromagne
tice,cede
term
inăinteracțiune
adintrecon
ductoa
releparcur-
sedecurentelectric
,afo
rmuleilenti
leisub
țirilarezolvareaproblem
elor/situ
ațiilor-problem
ă;
•iden
tificadefecteledevede
reșim
odalită
țilede
corectareaacestora;
•relata:p
ericolulpecareîlprezin
tăra
diațiilenu
cleareșidep
ozita
reade
șeurilo
r;efecteleacțiuniib
iologiceaund
elorelectro-
magne
tice;
•ap
reciaim
portan
țaprogresuluite
hnico-științifi
cîndezvolta
reacivilizației;
•prop
uneun
planprop
riudemăsurid
eform
areacompo
rtam
entuluid
eprotecție
lafo
losireautilajelorcareprod
ucund
eelectrom
agne
ticeșilaacțiunilera
diațiilornucleare.
31
Elem
ente
com
une
cu M
atem
atica
:•
Funcțiiledegrad
ulIșiII,fu
ncția
propo
rționa
litatedirectă,fu
ncția
propo
rționa
litateinversă,fu
ncția
radical(form
aan
alitică,
reprezen
tareagrafi
că);
• De
term
inareate
rmen
ului/factoruluin
ecun
oscutd
inope
rația
dată;
• Ope
rareașitran
sformareaunitățilordemăsură;
• Iden
tificarearelațiilord
eprop
orțio
nalitate;
• Utiliza
reamed
ieiaritmeti
cea2sa
umaim
ultenum
erereale;
• Ca
lcululputeriicuexpon
entn
aturalanum
erelorre
ale;
• Ope
rațiicurădă
cinipătratic
edintr-u
nnu
mărre
alnen
egati
v;•
Utiliza
reaprocen
telor;
• Elem
entedetrigon
ometrie
.
La sf
ârși
tul c
lase
i a IX
-a, e
levu
l va
man
ifest
a ur
măt
oare
le a
titud
ini ș
i val
ori:
•coeren
țășicorectitud
inealim
bajuluispe
cificdisc
iplinei;
•interesș
icuriozitatepe
ntrupromov
areaacti
văavalorilo
rdeinov
are,exploraream
ediuluiîncon
jurătorșiaunu
imod
sănă
-tosd
eviață;
•pe
rseveren
țășiprecizie
încun
oaștereaproceselorfi
zicedinna
tură;
•creativ
itateșiatențielaintegrareaachizițiilorspe
cificedisciplineișc
olare
Fizic
ăcuceledinaltedom
enii;
•valorifi
careagând
iriicriti
ceîn
elabo
rareaun
uiplande
prevenireșiaunu
icom
portam
enta
uton
omșira
ționa
lînsitua
țiide
risc;
•cond
uităauton
omășirațio
nalăîn
situațiide
risc.
32
V. Repere metodologice de predare – învățare – evaluare
AspectulmetodologicpresupusdeCurriculumulladisciplinaFizică,dezvoltatînter-menidecompetențeșcolare,reprezintăorganizareaprocesuluieducațional,centratpeachizițiifinaleconcrete.
Proiectareadiferitortipuridestrategiididacticeînprocesuldepredare–învățareafiziciivafideterminatăde:
– abordareaconstructivistăîneducație;– tipologiafinalitățilorcursuluidefizică;– formeledeorganizarea instruiriispecificefizicii: lecții, lucrăride laborator, lu-
crăripracticeetc;– viziuneadidacticăaprofesorului.Ideea-cheieametodologieipropuse înactualul curriculumconstă înpromovarea
învățăriicentratepeelev(abordarepsihocentrică),darșiaînvățăriicentratepevalorilepromovatedecătresocietate(abordaresociocentrică).
Încadrulprimeiabordări,elevul,lalecțiiledefizică,fiindsubiectactiv,seinformea-ză,identifică,descrie,observă,experimentează,descoperă,analizează,interpretează,apreciază,concluzionează,gestioneazăetc.,cualtecuvinte,realizeazădemersuricon-structiviste,iarprofesorulasigurăprocesuldepredare–învățare–evaluare,fărăaselimitalafurnizareadeinformații,ciîndrumând/orientândeleviisăînvețegândindactiv,logic,analiticșicritic.
În cadrul celei de-adouaabordări, elevul asimilează valorilepromovatede cătresocietate,iarprofesorulghideazăacestprocesfărăa-șiimpunepropriileviziuni.
Realizareaacesteiidei-cheieîncazulpredăriifiziciiseaxeazăpestrategiididacticeactiv-participative,careaulabazăurmătoareleprincipii:
1. promovareaînvățăriiprindescoperireșirezolvaredeprobleme;2. construireapropriilorînțelesurișiinterpretărialeconținuturilorînsușitelafizică;3. discutareașistabilireadecomunacordcueleviiamoduluideînvățare;4. promovareaalternativelormetodologicedepredare–învățare–evaluare;5. analizamultidimensională,transdisciplinarăaconținuturilordindomeniulfizicii,
arieicurriculareetc.;6. evaluareaprinmetodealternative.
33
Așadar,predarea– învățareadisciplinei școlareFizică sevaaxapreponderentpeurmătoarelestrategiididactice:
– strategiieuristice;– strategiialgoritmice;– strategiideînvățareprincooperare;– strategiiaxatepecercetare;– strategiiaxatepeproblematizare.Proiectareaanuală,precumșiproiectareaunitățilordeînvățare,vaficentratăpeo
asimilaretreptatăacompetențelorspecificefizicii,careurmeazăafiatinsepeparcursulapatruanidestudiuîngimnaziu.Fiinddezvoltatepermanent,elevorconducelaforma-reacelor4competențespecificedisciplinei,consideratefinalitățialetrepteigimnaziale.
Competențelespecificeseexercităîndiferitesituațiideînvățarecuunanumitgraddeoperaționalitateșidepindînmaremăsurădeachizițiiledobânditelafiecareunitatedeînvățare.
Nivelul calitativ al procesului educațional este condiționat de stilul depredare șistrategiadidacticăutilizatedecătreprofesor.Strategiadidacticăpresupuneîmbinareaformelordeorganizareaactivitățilorelevilor,ametodelor șimijloacelordepredare–învățareîncadrulprocesuluideformare,iaroptimizareaacestorareprezintăscopulprincipalalstrategieișialstiluluidepredarealprofesorului.
Deci,optimizareaprocesuluididacticîncadrulorelordefizicăpentrutreaptagim-nazialăconstăîn:
• selectarea adecvată ametodelor, a procedeelor didactice și amijloacelor deînvățământ;
• creareasituațiilordeformareadecvateconținuturilor;• asigurareauneicomunicărididacticeeficiente;• motivareașidezvoltareaintereselorelevilor;• corelareateorieicupracticaetc.Utilizareametodelorîncontextinteractivîivizeazăatâtpeprofesori,câtșipeeleviși
presupuneoparticipareactivăprinefortcomun,urmărindatingereaachizițiilorfinale.Metodelecentratepeelevstimuleazăgândireașiimaginațiaacestuia,capacitateadecomunicare,voința,motivația,interesuletc.Activesteelevulcaredepuneunefortdereflecțiepersonală,interioară,abstractă,careîntreprindeunefortintelectualdecerce-tare,deredescoperireaadevărurilorștiințifice.
Un imperativ al timpului îl reprezintă utilizarea tehnologiei informației și acomunicațiilor (TIC) înprocesuleducațional lafizică.ResurseleWEBpotfi folosite în
34
măsuraposibilităților,nudoarlaselectareaunorconținuturiinformaționaledeultimăoră,darșilaefectuareaexperimentelorcuajutorullaboratoarelordigitale,dotatecusenzorideultimăgenerație,lamodelareaunorexperimentefizice,greuderealizatîncondițiiledelaborator,precumșilaevaluareaoperativăaachizițiilor.Utilizareaacestorresurselalecțiiledefizicăauunșirdeavantaje:
– asigurădiversificareastrategiilordidactice,utilizateînprocesuleducațional;– faciliteazăaccesulelevilorlainformație,stimulândinteresulacestorafațădecele
mairecentedescoperiri,motivândînvățarea;– permitrealizareauneievaluărimaiampleșimaioperativearezultatelorșiapro-
greselorobținutedecătreelevi;– dezvoltăabilitățiledecomunicare,delucruînechipă;– contribuielarealizareaproiectelorindividualeșiîngrup,sensibilizândatitudinea
fațădeproblemelemajoredinviațacotidiană.Încadrulprocesuluieducaționallafizică,activitățiledepredare–învățare–evalu-
areseaflăîntr-ostrânsălegătură.Acesteatrebuieproiectateînacelașitimp,deoareceprincipalulelementmetodologicpresupusînactualulcurriculumîlreprezintăorgani-zareaprocesului educațional în raport cunoilefinalități achiziționate: competențelespecificeșiunitățiledecompetență.
Astfel,evaluarearezultatelorșcolarese integreazăpe întregprocesulde instruiresubdiferiteforme(tradiționaleșiformative),cumarfi:
- evaluareainițială(chestionare,testări,interviuri);- evaluarea continuă (evaluări curente, orale și scrise la lecție, sarcini practice,
temepentruacasă);- evaluareasumativă(testăritematice,referate,proiecte).Pentruarealizacusuccesevaluareaprocesuluișiaproduselorfinale,esteimportant
săseaplicestrategiimodernedeevaluare.Caracteristiciledebazăaleuneievaluăriautentice încadruldisciplineiFizică sunt
următoarele:- relevanțasarcinilordeevaluareșipunereaelevilorînsituațiiasemănătoarecelor
dinviațareală.Pentruaceasta,eivorrealizaobservări,investigații,experimente,vorsoluționauneleproblemeconcrete,vorreflectaasupracelorînvățateși îșivorexprimainteresele,opiniileșiatitudinileproprii;
- dezvoltareacapacitățilordeautoevaluareaachizițiilorfinale.Evaluareatrebuiesăofereelevilorinformațiisuficientedespreprocesuldeformare
acompetențelorspecificefizicii.Astfel,înprocesuldeevaluare,eleviidemonstrează:• ceea ce ştiu–ansambluldecunoștințefundamentale;
35
• ceea ce pot să facă –ansambluldepriceperi,deprinderi,abilitățideafaceceva/deapuneînpractică/deaimplementacunoștințelefundamentale;
• ceea ce pot să fie–ansambluldeatitudinibazatepevalorileacceptate.Evaluareasucceselorelevilor,înaceastăordinedeidei,poatefirealizată,deaseme-
nea,șiprinutilizareametodelorcomplementaredeevaluare:• observareasistematicăacomportamentuluielevilor;• investigația;• proiectul;• portofoliul;• autoevaluareaetc.Acestemetodesuntînacelașitimpmetodedepredare–învățareșimetodedeeva-
luare.Elepermitprofesoruluisăanalizezedirectactivitateaelevului,săevaluezeproce-sulprincareseajungelaanumiterezultate/produsefinalematerializateîncompetențe.
Utilizarea metodelor alternative de evaluare încurajează elevii în construireacunoștințelor și creeazăun climat favorabil învățării. Este important ca elevii să cu-noascăcriteriiledeevaluarepentruaputeareflectaasupraperformanțelorobținuteșipentruagăsimodalitățipropriideprogres.
36
37
Introducere
Ghidul de implementare acurriculumului la disciplina Fizicăclasele a VI-a – a IX-a,ală-turidemanualulșcolar,ghidulmetodologic,culegerideprobleme,softurieducaționaleetc.facepartedinansambluldeproduse/documentecurriculareșireprezintăocompo-nentăesențialăaCurriculumului Naţional.
Rolulacestuidocumentestedeafacilitaprocesuldeimplementareacurriculumuluidisciplinarlafizicăînclaselegimnaziale.Ghidulorienteazăactivitateacadruluididactic,faciliteazăabordareacreativăademersurilordeproiectaredidacticădelungăduratășidescurtădurată,darșiderealizarepropriu-zisăaprocesuluidepredare–învățare–evaluare.
ÎnprocesuldeelaborareaGhidului de implementare acurriculumului la disciplina Fizicăs-aținutcontde:
• direcțiiledezvoltăriicurriculumuluidisciplinar;• elementeledenoutateale curriculumuluidisciplinar, careurmeazăafi imple-
mentatedecadreledidactice;• rolul elementelor de structură ale curriculumului în formarea competențelor
specificefizicii;• necesitateasuportuluiacordatprofesorilordefizicăînprocesuldeimplementare
acurriculumuluiînînvățământulgimnazial.Ghidul de implementare a curriculumului la disciplina Fizicăcuprindeurmătoarele
componentestructurale: Introducere, referinţe conceptuale/teoretice, referinţe proiec-tive, referinţe metodologice şi procesuale ale curriculumului la disciplina Fizică.
Ghidul de implementare a curriculumuluiareurmătoarelefuncții:• deorientareaprocesuluideînvățământconformreperelorconceptualealecur-
riculumuluiladisciplinaFizică;• deasigurareacoerențeiprocesuluidepredare– învățare–evaluareconform
reperelormetodologicealecurriculumuluiladisciplinaFizică.• deproiectareademersuluieducaționallaniveldeclasăconcretă;• deevaluarearezultatelorînvățăriietc.Ghidul de implementare acurriculumului la disciplina Fizică esteadresat cadrelor
didactice,autorilordemanuale,metodiștilorșialtorpersoaneinteresate.
38
1. Referințe conceptuale/teoretice ale curriculumului la disciplina
FIZICĂ
1.1. Conceptul de curriculum la disciplina FizicăCurriculumuldisciplineiFizică estepartecomponentăaCurriculumului Naţional,ela-
boratînconformitatecuprevederileCodului Educaţiei al Republicii Moldovașirepre-zintăundocumentreglatorpreconizatpentruafiimplementatînclaselegimnaziale.
Actualulcurriculumesteapatragenerațiedeacesttipdedocumenteșiadouage-nerațiedecurriculacentratepecompetențe.Dezvoltareaacestuicurriculumademaratprintr-unprocesdeevaluaresistemicășiholisticăaedițieianterioare,înbazauneime-todologiiaprobate.Peparcursulfuncționăriicurriculumuluianterior(2010-2019)aufostpromovatenoipoliticieducaționaleșicurricularecureferireladezvoltareasistemuluideînvățământpeplannaționalșiinternațional.Demersuldezvoltativs-aaxatpeparadigmacurricularăconstruităînCadrul de referinţă al Curriculumului Naţional,2017.Aufostrefor-mulatecompetențelespecificedisciplineiFizică,conformcompetențelorcheie/transver-saledinCodul Educaţiei al Republicii MoldovașirecomandărileConsiliului Europeiprivindcompetențele-cheiepentruînvățareapetotparcursulvieții(Bruxelles,2018).
CurriculumuldisciplineiFizicădezvoltatrealizează2funcțiiprincipale:• funcțiareglatoare–vizatăprincomponentateleologică;• funcțiastrategică–vizatăprincomponenteleconținutalășiprocesuală.Funcțiilestrategiceșireglatoarealecurriculumuluideterminăurmătoarelecategorii
debeneficiari:autoridecurriculum,autoridemanualeșighidurideimplementare,au-toriaidiverselorauxiliare,managerișicadredidacticeimplicateînprocesuldeinstruire,elevidegimnaziușiliceu,părinți,altepersoaneinteresate.
AutoriimanualelorșidiverselorsuporturididacticelaFizicăvorrespectaunitățiledecompetență,unitățiledeconținut,terminologia,activitățiledeînvățareșiproduseleșcolarerecomandateînprezentulcurriculumelaborat.Manualeleșcolarevorfitotal-menteintegrateînconcepțiacurriculară.
1.2.1. Demersuri inovative ale curriculumului la disciplina Fizică privind conceptul teoretic
În2010arelocmodernizareacurriculumuluișcolarîntermenidecompetenţe.
39
Camodelpedagogic,curriculumulmodernizatestecentratpe:• achizițiilefinalealeînvățării–competențespecificealedisciplineișcolare;• dimensiunileacționalealeactivitățiideformareapersonalitățiielevului;• cerințeleșcoliiînraportcuinteresele,aptitudinileelevuluișicuașteptărilesociale.ÎnconformitatecuprevederileCadrului de referinţă al Curriculumului Naţional[2],
curriculumulincludetoateexperiențeleplanificaterigurospentruafiformateelevilorînșcoală,spreaatingefinalitățileînvățăriilacelemaiînaltestandardedeperformanțăper-misedeposibilitățilelorindividuale.CurriculumuldisciplineiFizicăpentruînvățământulgimnazialestepartecomponentăaCurriculumului Naţionalșireprezintăunsistemdeconcepte,procese,produseșifinalitățicare,alăturidecurriculapentrualtedisciplini,asigură funcționalitatea și dezvoltarea acestui nivel de învățământ. Documentul seaxeazăpeurmătoareleabordări:
• psihocentrică;• sociocentrică.Centrareacurriculumuluipeelev,prinluareaînconsiderareaparticularitățilorșine-
voilor,precumșiaritmuluipropriudeînvățareșidezvoltareaacestuia,arelocîncadrulabordăriipsihocentrice.Asimilareasistemuluidevaloripromovatedesocietatearelocîncadrulabordăriisociocentrice.
Pentruunsistemdeînvățământdeschis,aflat înprocesdedezvoltareșiaprofun-dareareformelor,cumestesistemuldeînvățământdinRepublicaMoldova,conceptuldecompetențăoferăocalesigurădedezvoltareșimodernizareacurriculeișcolare,deoareceacesteaintegreazăînstructurisuperioaredomeniilecognitiv,psihomotorșiatitudinal,combinăobiectivelepedagogicecucelesocialeșiculturale,vizândpregăti-reaelevilorpentruviațasocială.
1.2.2. Demersuri inovative ale curriculumului la disciplina Fizică privind sistemul de competențe
Necesitateadeaproiecta,a formașiadezvoltacompetențe încadrulprocesuluieducaționalesteastăziunanimacceptatășiprivităcaimperioasăînmajoritateasiste-melordeînvățământdinUE.SpecialiștiiComisieipentruEducațiedinUniuneaEuropea-năauformulaturmătoareleobiectivespecificeînvățământuluipreuniversitar:
• ameliorareaniveluluidecompetențăapersonaluluididactic;• dezvoltarealaeleviaunuisistemdecompetențe-cheie;• deschidereaînvățământuluicătresocialșifuncțional;• creștereaatractivitățiieducației[10].
40
SistemuldecompetențeîncadrulcurriculumuluidisciplinarlaFizicăesteformatdin:• Competențe-cheie/transversale;• Competențe specifice disciplinei;• Unități de competență.Competențele-cheie/transversale sunt o categorie curriculară importantă cu un
gradînaltdeabstractizareșigeneralizare,cemarcheazăașteptărilesocietățiiprivindparcursul școlar și performanțele generale, care pot fi atinse de elevi la încheiereașcolarizării.Elereflectăatâttendințeledinpoliticileeducaționalenaționale,precizateînCodul Educaţiei(2014),câtșitendințelepoliticilorinternaționale,stipulateînReco-mandările Comisiei Europene(2018).
Codul Educaţiei al Republicii Moldova,art.11(2),stipuleazăurmătoarelecompetențe-cheie:
a. competenţe de comunicare în limba română; b. competenţe de comunicare în limba maternă; c. competenţe de comunicare în limbi străine;d. competenţe în matematică, ştiinţe şi tehnologie;e. competenţe digitale; f. competenţa de a învăţa să înveţi; g. competenţe sociale şi civice; h. competenţe antreprenoriale şi spirit de iniţiativă;i. competenţe de exprimare culturală şi de conştientizare a valorilor culturale.Formareacompetențelor-cheiederivădin idealul educaţional, stipulat înart. 6al
Codului Educaţiei al Republicii Moldova,careconstăîn„formarea personalităţii cu spirit de iniţiativă, capabile de autodezvoltare, care posedă nu numai un sistem de cunoştinţe şi competenţe necesare pentru angajare pe piaţa muncii, dar şi independenţă de opinie şi acţiune, fiind deschisă pentru dialog intercultural în contextul valorilor naţionale şi universale asumate.”
Competențele-cheie/transversalesereferăladiferitesferealeviețiisocialeșipoar-tăuncaracterpluri-/inter-/transdisciplinar.
41
Figura 1.1.Corelarea competenţelor specifice fizicii cu competenţele-cheie
1.Id
entifi
careașide
scrie
reafeno
men
elorfizic
eși
aman
ifestărilo
racestoraprinobservațiidire
cte
șian
alize
alesu
rselordeinform
ații,m
anife
stân
dcurio
zitateșiaten
ție.
2.In
vestigareafeno
men
elorfizic
esim
pleprin
observareșiexpe
rimen
tare,m
anife
stân
dpe
rseveren
țășiprecizie
.
3.Ana
lizașiinterpretareada
telorșiinformațiilor
privindfeno
men
efizicesim
pleșiap
licațiilorte
h-nicealeacestora,m
anife
stân
dgând
irecriti
că.
4.Gestio
nareacuno
ștințelorșicap
acită
țilordin
domen
iulfi
ziciiprinre
zolvareadeprob
lemeși
situa
ții-problem
ăcotid
iene
,man
ifestân
daten
ție
șicreativ
itate.
a.com
petențede
com
unicare
înlimba
român
ă;
b.com
petențede
com
unicare
înlimba
maternă
;
c.com
petențede
com
unicare
înlimbistrăine;
d.com
petențeînm
atem
atică,
științeșite
hnolog
ie
e.com
petențedigitale;
f.compe
tențade
aînvățasă
înveți;
g.com
petențesocialeșicivice;
h.com
petențean
trep
reno
riale
șispiritd
einițiati
vă;
i.compe
tențede
exprim
arecultu
rală
șide
con
știen
tizareavalorilorculturale.
42
Competențele specifice disciplinei derivădincompetențele-cheie/transversale.Aces-teareprezintăsistemeintegratedecunoștințe,abilități,valorișiatitudini,caresepreconi-zeazăafiatinsepânălafineleclaseiaIX-a.CompetențelespecificedisciplineiFizicăsunt:
1. Identificarea și descrierea fenomenelor fizice și amanifestărilor acestora prinobservațiidirecteșianalizealesurselordeinformații,manifestândcuriozitateșiatenție.
2. Investigareafenomenelorfizicesimpleprinobservareșiexperimentare,manifes-tândperseverențășiprecizie.
3. Analizașiinterpretareadatelorșiinformațiilorprivindfenomenefizicesimpleșiaplicațiilortehnicealeacestora,manifestândgândirecritică.
4. Gestionareacunoștințelorșiacapacitățilordindomeniulfiziciiprinrezolvareadeproblemeșisituații-problemăcotidiene,manifestândatențieșicreativitate.
Înliniigenerale,sepuneaccentpe:•• Identificareșidescrierecedezvoltăcompetențadecomunicareînlimbamaternă.•• Investigareprinobservareșiexperimentare,careestespecificăștiințelornaturii.•• Analizășiinterpretareainformațiilor,ceasigurăobunăpregătirepentruaplica-reaacestoraîndiversecontexte.•• Gestionareacunoștințelorșicapacitățilorprinrezolvareadeproblemeșisituații-problemă.
Elementuldenoutatelaformulareacompetențelorspecificeconstăînreferințalaatitudinimanifestatedeelevi:
•– curiozitateșiatenție;•– perseverențășiprecizie;•– creativitate;•– gândirecritică.
Unexempludecorelareacompetențelorspecificefiziciicucompetențele-cheieestereprezentatăînFigura1.1.
Unitățile de competență facilitează formarea competențelor specifice, reprezen-tândetapeînachiziționareaacestora.Unitățiledecompetențăsuntstructurateșidez-voltatepeparcursuluneiunitățideînvățare.
Exemplude corelare a competențelor specificefizicii cu unitățile de competențăestereprezentatăînFigura1.2.
43
1.2.3. Demersuri inovative ale curriculumului la disciplina Fizica privind sistemul de conținuturi
PrintreobiectivelemajorealedezvoltăriicurriculumuluiladisciplinaFizică,seregăsesc:• descongestionarearealăaconținuturilor,reeșinddinrelevanțaacestorași
contribuțialaformareacompetențelorspecificefizicii;• implementareașiutilizareanoilortehnologiiînactuldidactic,facilitânddemer-
suldidacticșiorientareaacestuiaspreformareacompetențelor.
Figura 1.2.Exemplu de corelare a competenţelor specifice fizicii cu unităţile de competenţă
Descongestionarearealăaconținuturilorafostrealizatăprin:•• trecereaunorconținuturidificilelaextinderi(lasolicitareaelevilorsauapărin-ților);•• înlocuirea unor informații teoretice cu informații interesante despre aplicațiipracticealefenomenelorstudiate;•• prezentareaelementelornoidelimbajspecificdisciplinei.
Conținuturileaufostreactualizateprinintroducereaunoraplicațiipractice(LED-ul,telemetrul,filtredeculori,ecolocațiaetc.),darșiprinintermediulproiectelorcutema-ticăinterdisciplinară,caresuntrecomandateînfiecaresemestru.
Investigareafenomenelorfiziceprinobservareșiexperimentare,manifestând
perseverențășiprecizie.
Determinareamărimiifizicecepoatefimăsuratădirectcuinstrumentuldat,alimitelordemăsurare,avaloriiuneidiviziunișiaeroriiabsolute
instrumentale.
Utilizareainstrumentelordemăsurăpentru
măsurarea/determinareamărimilorfizice:lungime,
arie,volum,timp.
Executareaetapelorunuiexperiment
fizic,demăsurareșiînregistrareadatelor.
Înregistrareaîntabelavalorilormărimilorfizicemăsurate.
Scrierearezultatuluimăsurăriidirecte/indirecteuneimărimifizice.
44
Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținutClasa Unități de conținut Nr. de ore
VI
Introducereînstudiulfizicii 2Mărimifizice.Măsurări 6Fenomenemecanice 7Fenomenetermice 5Fenomeneelectriceșimagnetice 6Fenomeneoptice 4Oreladiscrețiacadruluididactic 4
VII
Fenomenemecanice.Mișcareașirepausul 12Fenomenemecanice.Interacțiuni 18Fenomenemecanice.Staticafluidelor 14Fenomenemecanice.Lucrul,putereaşienergiamecanică 10Fenomenemecanice.Echilibrulderotație 8Oreladiscrețiacadruluididactic 6
VIII
Oscilațiișiundemecanice 11Fenomenetermice 21Fenomeneelectromagnetice.Electrocinetica 20Fenomeneelectromagnetice.Efectulmagneticalcurentuluielectric 10Oreladiscrețiacadruluididactic 6
IX
Fenomeneoptice 25Interacțiuniprincâmpuri 25Elementedefizicăalenucleului 10Rolulfiziciiîndezvoltareacelorlalteștiințealenaturiișiîndezvoltareasocietății 2
Oreladiscrețiacadruluididactic 4
Profesoruleste liberdeastabiliordineastudieriicompartimentelor,deareparti-zaorelealocateprinPlanul de învăţământ,respectândcondițiaparcurgeriiintegraleaconținutuluișirealizareacompetențelorstabilite.Profesorulareresponsabilitateadeaadaptacurriculumullacondițiileșilaritmulfiecăruielevsaualefiecăreiclaseînparte.
Pentruasigurareaconexiunilorinterdisciplinare,lasfârșitulfiecăruian,suntenume-rateelementelecomunecumatematica,pentruaținecontdenivelulpregătiriielevilorînacestdomeniu.
1.2.4. Demersuri inovative ale curriculumului la disciplina Fizică privind sistemul de activități de învățare și evaluare
Activitățiledeînvățaredinvariantanouăacurriculumuluiaufostcompletatecupro-duseșcolarerecomandate.Acesteapotservidreptreperepentruelaborareaprobelordeevaluare.Printreactivitățiseevidențiazăunnumărsuficientdetemepentrucomu-
45
nicărielaboratedeelevi,pentruadescoperidiverseaplicațiialefizicii.Scopulacestorcomunicăriestedea trezi șideamenține interesul fațădefizicăprinobservareașiînțelegereaaplicațiilordiverseînlumeacontemporană.
Un alt elementdenoutate îl constituie abordarea STEM/STEAM, care reprezintăunconcepteducațional,cesebazeazapeideeadeeducareaelevilorînurmătoareledomenii:Ştiință,Tehnologii,Inginerie,ArtăsiMatematică.Astfel,prinimplementareaconceptuluiSTEAM,disciplineleșcolarenusuntpredateseparatșidistinct,ciseinte-greazăîntr-oparadigmădeînvățarecoerentă,bazatăpeaplicațiidinlumeareală.Circa5%din ore se recomandă proiectelor comune cu alte disciplini. Exemple:Protecţia fonică în viaţa cotidiană, Surse alternative de energie, Protecţia şi corecţia vederiietc.
46
2. Referințe proiective ale curriculumului la disciplina FIZICĂ
2.1. Curriculumul la disciplina Fizică ca proiect didactic (sursa de proiectare di-dactică)
Încontextul curriculumului laFizică, conceptulproiectării curriculareesteproiec-tarea didactică personalizată. Din perspectiva organizării funcționării procesului deînvățământ,proiectareadidacticăesteactivitateaprincipalăacadruluididactic.Profe-sorulîșiasumăresponsabilitateadeaasiguraelevilorparcursurișcolareindividualizateînfuncțiedecondițiileșicerințeleconcrete.Proiectareadidacticăreprezintăpremisașicondițianecesarăpentrurealizareademersuluiinstructiv-educativeficient.
Documentele de proiectare didactică realizate de profesori și aprobate în cadrulinstituțieideînvățământsunt:
– proiectede lungădurată:proiectulanual/semestrial,proiectealeunitățilordeînvățare;
– proiectedescurtădurată:proiectedidacticezilnicepentru lecții sauactivitățididactice.
CurriculumuldisciplinarlaFizicăconstituiereperul,documentulreglatorpentrupro-iectareapersonalizatăaprofesoruluicuprivirelaactivitățiledidacticelaclasă.Acestaareurmătoareleelementedestructură:
•• Competențespecificedisciplinei;•• Unitățidecompetență;•• Unitățideconținuturi;•• Activitățideînvățareșiproduseșcolarerecomandate;•• Elementenoidelimbajspecificdisciplinei;•• Repartizareorientativăaorelorpeunitățideconținut.
CompetențelespecificedisciplineiFizicăserealizeazăpetotparcursulstudieriidis-ciplinei.Prinurmare,acesteaurmeazăsăfiepermanentînvizorulcadruluididactic.Înliniigenerale,profesorulvatindecaelevul:
•– săexplicefenomenefiziceșiaplicațiileacestora;•– săinvestighezefenomenefizice;•– săanalizezedateșiinformațiiînscopulformulăriideconcluzii;•– săaplicecunoștințeleșicapacitățileobținutelarezolvareaproblemelor/situații-lor-problemă.
47
Pentruareușiformareaacestorcompetențe,laelaborareaproiectuluidelungădu-ratăestenecesarsăseparcurgăurmătorulalgoritm:
Pasul 1. Stabilirea corespondenței dintre competențele specifice disciplinei şi unitățile de competență proiectate pentru fiecare unitate de învățare.Deexemplu,unitateadecompetență2.2. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea/determinarea mărimilor fizice: lungime, arie, volum, timp,dinclasaaVI-a,vaconducelaformareacompetenței2.Investigarea fenomenelor fizice simple prin observare şi experimentare, manifestând perseverență şi precizie.
Pasul 2. Stabilirea corespondenței dintre unitatea de competență şi unitatea de conținut(înexempluldat,unitateadecompetențăfacetrimiterelamăsurarea/deter-minarea lungimii, ariei, volumului şi timpului. Aplicaţii).Launitățiledeconținutserefe-rășielementelenoidelimbajspecificdisciplinei,caretrebuiesăfieasimilatedeelevi,pentruadispunedevocabularspecificfizicii.Misiuneaprofesoruluiestedeaproiectademersuldidacticfărăaapelalaalțitermenifizici,pentruanucomplicaprocesuldeasimilare a cunoștințelor cumemorarea terminologiei, lăsândmaimulttimppentruexersarea,aplicareaîndiversecontexteaelementelordelimbajspecificate.
Pasul 3. Alegerea strategiei de realizare a unității de competență. Aiciprofesorulvaapelalaactivitățiledeînvățarerecomandate.Înexempluldat,vaimplicaeleviiînmăsura-rea/determinarea lungimii, ariei suprafeţelor regulate, duratei, volumului corpului solid şi al lichidului. Sevaținecontdeachizițiiledobânditelastudiulaltordiscipline,inclusivlamate-matică.Pentruaceasta,încurriculum,suntspecificateelementelecomunecumatematica.
Pasul 4. Evaluarea nivelului de formare a unității de competență. Încalitatedere-pervaserviprodusulșcolar(înexempluldat–mărime fizică măsurată/determinată).Lafiecarepassevaținecontșideatitudinileșivalorilemanifestatedeelev.Acesteasuntprezentepentruoricetreaptă.
Astfel, activitățile de învățare și produsele școlare recomandateprezintă listedemanifestareaunitățilordecompetențăproiectatepentruformarea,dezvoltareașieva-luareaîncadrulunitățiideînvățare.Profesorularelibertateasăaplicelistelecuprodu-seînmodpersonalizatlaniveldeproiectareșirealizarealecției,ținândcontdespecifi-culclasei,deresurselematerialeșididacticedisponibile.Unitățiledecompetențăsuntțintepentruevaluareaformativășievaluareasumativălasfârșitulunitățiideînvățare.
2.2. Proiectarea didactică de lungă duratăProiectarea didactică reprezintă ansamblul operațiilor de anticipare a obiectivelor,
conținuturilor,strategiilorinstrucțieișialeeducației,astrategiilordeevaluare,amodalitățiiorientative,încaresevadesfășuraactivitateadeinstruireșiautoinstruireîncondițiileîncares-aoptatpentruunanumitmoddeorganizareaprocesuluideînvățământ.Realiza-
48
reaînpracticăaproiectării,realizareaabordărilorintra-șiinterdisciplinaritățiișiatingereacompetențelorspecificedisciplineiesteelementulcentral.Pentruorganizareauneipro-iectărididacticeeficiente,estenecesardeparcurs3demersuriprincipale:
1. lecturapersonalizatăacurriculumuluișiamanualelorșcolare;2. elaborareaproiectăriididacticedelungădurată;3. elaborareaproiectelorunitățilordeînvățaresauproiectarealecțiilor/activităților
didactice.
Proiectul de lungă durată:• includeantetul,administrareadisciplinei;• esteundocumentmanagerial,careseîntocmeștedecătrecadruldidacticlaînce-
putulanuluișcolarpentrufiecaredisciplinădeînvățământșiadmiteoperareaunorajustări,dezvoltăripeparcursulanului,înfuncțiededinamicarealăaclaseideelevi;
• trebuiesăconstituieuninstrumentfuncțional,caresăasigureunparcursritmicalconținuturilorșialevaluărilor,punctatpestructuraanului școlarșiorientatsprerealizareafinalitățilorcurricularedecătreeleviiclasei;
• este oportun să poarte un caracter personalizat, realizând o confluență anormativitățiididacticecucreativitateașicompetențaprofesionalăapedagogu-lui–benefică,întâidetoate,pentruelev.
Model de proiect didactic de lungă durată (Fizică, clasa a VI-a):Instituția:Profesor:Disciplina:FizicăClasa:aVI-aNumăruldeorepesăptămână:1orăAnuldestudii:Planificate–34deore,inclusiv:probe de evaluare –5,lucrări de laborator–4
Competențele specifice disciplinei Fizică:1. Identificareașidescriereafenomenelorfiziceșiamanifestăriloracestoraprinobservații
directeșianalizealesurselordeinformații,manifestândcuriozitateșiatenție.2. Investigareafenomenelorfizicesimpleprinobservareșiexperimentare,manifes-
tândperseverențășiprecizie.3. Analizașiinterpretareadatelorșiinformațiilorprivindfenomenefizicesimpleși
aplicațiilortehnicealeacestora,manifestândgândirecritică.4. Gestionareacunoștințelorșicapacitățilordindomeniulfiziciiprinrezolvareade
problemeșisituații-problemăcotidiene,manifestândatențieșicreativitate.
49
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Nr.
ore
Dat
a/să
ptăm
âna
Obs
erva
ții
I. In
trod
ucer
e în
stu
diul
fizi
cii (
2 or
e)1.
1.Recun
oașterea,o
bservareașide
scrie
reafe-
nomen
elorfizic
edinactiv
itateacotid
iană
(exem-
plu:m
ișcareacorpurilo
r,încălzireaap
ei,p
ropa
ga-
realuminiietc.).
1.2.Clasifi
careafeno
men
elorfizic
e.
1.1.Ceestefizic
a?Fen
omen
fizic
11.2.Evaluareinițială
1
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei:fi
zica,fe
nomen
fizic
,fen
omen
e(m
ecan
ice,te
rmice,electromagne
tice,opti
ce)
II. M
ărim
i fizi
ce. M
ăsur
ări (
6 or
e +
1 or
ă la
dis
creț
ia p
rofe
soru
lui)
2.1.Determinaream
ărim
iifizicecepoa
tefim
ăsu-
mărim
iifizicecepoa
tefim
ăsu-
ratăcuinstrumen
tuld
at,alimite
lord
emăsurare,
avaloriiune
idiviziun
ișiaeroriiabsoluteinstru-
valoriiune
idiviziun
ișiaeroriiabsoluteinstru-
men
tale.
2.2.Utiliza
reainstrumen
telord
emăsurăpe
ntru
măsurarea/determinaream
ărim
ilorfi
zice:lu
ngi-
me,arie
,volum
,timp.
2.3.Id
entifi
careamărim
ilorfi
zicecarenupo
tfi
măsuratedirect.
2.4.În
registrareaînta
belavalorilo
rmărim
ilor
fizicemăsurate.
2.5.Scrierearezulta
tuluim
ăsurăriiun
eim
ărim
ifizice.
2.6.Efectua
reatran
sformărilo
runitățilorde
măsurăînSI,pe
bazăde
relațiidintremultip
liși
subm
ultip
li.
2.1.M
ărim
ifizic
e,unitățide
măsură.Eroa-
reaab
solutăin
strumen
tală.
Scrie
rearezulta
tuluim
ăsurăriiun
eim
ărim
ifizice
1
2.2.M
ăsurarea/determinarealu
ngim
iișia
ariei.Ap
licații
1
2.3.M
ăsurarea/determinareavolum
uluiși
timpu
lui.Ap
licații
1
2.4.Lucraredelabo
rator:nr.1
„De
term
in-
„Det
erm
in-
area
vol
umul
ui u
nui p
aral
elip
iped
dre
ptun
g-hi
c”1
2.5.Lucraredelabo
rator:nr.2
„M
ăsur
area
vo
lum
ului
unu
i cor
p de
form
ă ne
regu
lată
”1
2.6.Ladiscreția
cad
ruluid
idactic
–Proiect
„Instrum
entedemăsură”
1
2.7.Sistemati
zareșigen
eraliza
re.E
valu
are
sum
ativă
nr.1
1
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei:m
ărim
efizică,valoa
reamărim
iifizice,valoa
reaun
eidiviziun
i,eroa
reaab
solutăin
strumen
tală,m
ă-suraredire
ctă.
50
III. F
enom
ene
mec
anic
e (7
ore
+ 1
oră
la d
iscr
eția
pro
feso
rulu
i)3.
1.Defi
nireamaseișiain
erție
icorpu
lui.
3.2.Utiliza
reainstrumen
telorp
entrumăsurarea/
determ
inaream
ărim
ilorfi
zice:lu
ngim
e,arie
,vo
lum,m
asă,den
sitate.
3.3.În
registrareaînta
belavalorilo
rmărim
ilor
fizicemăsurate.
3.4.Extragereadintabe
leavalorilo
rden
sității
unorsu
bstanțe.
3.5.Executareaetap
elorunu
iexperim
entfi
zic,d
emăsurareșiînregistrareadatelor.
3.6.Ana
lizareare
zulta
telorm
ăsurărilo
refectua
te.
3.7.Com
unicareare
zulta
telorinvestig
ațiilor.
3.8.Aplicareasimbo
lurilorm
ărim
ilorfi
zice,afo
r-muleloraferenteșiaun
itățilordemăsurăstud
iate
(masa,den
sitatea,aria
,volum
ul)larezolvarea
prob
lemelor.
3.9.M
anife
stareacom
portam
entuluideprecau
ție
întimpu
llucruluicuinstrumen
teledemăsură,vase
dinsticlădiferitesubstanțe,lase
curitateaîntrafi
-culruti
er,înpe
rioad
aactiv
itățilorsp
ortiv
e,acti
vită-
țilordemun
căladom
iciliușiîncom
unita
te.
3.10
.Efectua
reatran
sformărilo
runitățilorde
măsurăînSI,pe
bazade
relațiidintremultip
liși
subm
ultip
li.
3.1.In
erția
13.2.M
asacorpului.C
ântărirea.A
plicații
13.3.Den
sitateasu
bstanței.D
eterminarea
densită
ții1
3.4.Rezolvareaprob
lemelor
13.5.Lucraredelabo
rator:nr.3
„De
term
ina-
rea
dens
ităţii
subs
tanţ
ei”
1
3.6Ladisc
reția
cad
ruluid
idactic
–prezenta-
reacomun
icărilo
r1
3.7Sistem
atizareșigen
eraliza
re1
3.8.E
valu
are
sum
ativă
nr.
2
1
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: ine
rție,d
ensitateasu
bstanței,d
ensim
etru.
IV. F
enom
ene
term
ice
(5 o
re)
4.1.Observareaşide
scrie
reafeno
men
elorte
rmice
dinactiv
itateacotid
iană
(deexem
plu:ră
cirea,
evap
orarea,fi
erbe
rea,to
pirea,dilatareaetc.).
4.2.Utiliza
reaterm
ometruluip
entrumăsurarea
tempe
raturii.
4.1.Struc
turam
olecularăasubstanței.
Stareterm
ică,m
odificareastăriiterm
ice.
Încălzire,răcire
,echilibruterm
ic
1
4.2.Tem
peratura.A
plicații.Termom
etrul.
Scărid
etempe
ratură
1
51
4.3.În
registrareaînta
beleate
mpe
raturii(d
eexem
plu:ră
cireaap
ei,b
uleti
nulm
eteo
).4.
4.Rep
rezentareagraficăaevoluțieitem
peratu-
rii(h
ârtie
milimetric
ă).
4.5.M
anife
stareacom
portam
entuluid
eprecau
ție
laîn
călzireașiuti
lizareacorpu
rilorfierbinți,prote-
jareacontraarsurilo
r.4.
6.Utiliza
reaterm
ometruluiculichid(re
gulide
securitate–înm
odsp
ecial,term
ometrulcumer-
cur).
4.7.Recun
oaștereacon
dițiilord
emod
ificarea
evoluțieifen
omen
elor(d
epen
dențadu
rateid
erăcireaape
idediferențade
tempe
raturăalichi-
duluișiam
ediuluiexteriore
tc.).
4.8.Extragereainform
ațiilordintr-ungrafi
cşi/sau
tabe
l.
4.3.Lucraredelabo
rator:nr.4
„M
ăsur
area
te
mpe
ratu
rii c
orpu
rilor
solid
e/lic
hide
/gaz
oa-
se”
1
4.4.Dilatare/con
tracție
(calita
tiv).Ap
licații
(ano
maliate
rmicăaap
ei)
1
4.5.Sistemati
zareșigen
eraliza
re.E
valu
are
sum
ativă
nr.
3
1
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: d
ilatare,con
tracție
,echilibruterm
ic,con
tactte
rmic,rep
rezentaregrafi
că,ano
maliete
rmică.
V. F
enom
ene
elec
trom
agne
tice
(6 o
re)
5.1.Explicareare
zulta
teloro
bservărilor,aexperi-
ențelorșiaîn
tâmplărilo
rpersona
lepriv
indfeno
-men
eleelectrom
agne
ticedinna
tură.
5.2.Descriereafeno
men
uluideelectriza
re.
5.3.
Respe
ctareare
gulilordeprotecție
împo
triva
electrocutării.
5.4.Practi
careacompo
rtam
entuluid
eprotecție
în
cazulfen
omen
elorelectric
ena
turale.
5.5.Creareauno
rprezentărialefe
nomen
elor
investigateîn
diversefo
rme:planşe,Pow
erPoint,
Prezi,Sm
artN
oteb
ookș.a.
5.6.Clasifi
careacorpurilo
rînizo
latoareșicond
uc-
toare.
5.7.
Descriereainteracţiunilorîntrecorpu
rileelec-
triza
teșiîn
tremagne
ţi.
5.1.Electrizareacorpu
rilor,sarcină
electric
ă1
5.2.Struc
turaatomicăasubstanței.M
ode-
lulp
lane
tara
latomului
1
5.3.Con
ductoa
reșiizolatoa
reelectric
e.
Feno
men
eelectriceînnatură
1
5.4.Aplicații.Normede
protecțieîm
potriva
electrocutării
1
5.5.M
agne
ţi,in
teracţiuniîn
tremagne
ţi,poli
magne
tici.Ap
licații
1
5.6.Sistemati
zareșigen
eraliza
re.E
valu
are
sum
ativă
nr.
41
52
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei:corpne
utru,corpelectriza
t,electriza
re(p
rinfrecare,con
tact,infl
uență),con
ductoa
reelectric
e,
izolatoareelectrice,electroscop
,sarcină
electric
ă,cou
lomb,nucleu,electron,proton,neu
tron
,sarcină
electric
ăelem
entară,fulger,trăsne
t,pa
ratrăsne
t,magne
t,po
lmagne
tic,regiune
neu
tră.
VI. F
enom
ene
optic
e (4
ore
)6.
1. Recun
oaștereasu
rselordeluminăşiacorpu-
rilorlu
minate.
6.2.Clasifi
careacorpurilo
rîntran
sparen
te,o
pace
şitran
slucide
.6.
3.Explicareauno
rfen
omen
eop
ticeînbazalegii
prop
agăriirecti
liniialuminii.
6.4.Utiliza
reaelem
entelorrefl
ectoriz
anteșifluo
-ris
centepe
ntruse
curitatealatrafi
cpe
timpde
no
apteșiîn
con
dițiidevizib
ilitatere
dusă.
6.1.Sursedelumină,corpu
ritran
sparen
te,
tran
slucide
,opa
ce.A
plicații
1
6.2.Propa
garearecti
liniealu
minii.Fasciul
delu
mină
1
6.3.Umbrașipe
numbra.EclipsedeSo
areși
deLun
ă.Aplicații
1
6.4.Gen
eraliza
reșisistem
atizare.
Eval
uare
sum
ativă
Nr.5
1
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei:sursădelumină,corpluminat,fascicullum
inos,con
vergen
t,divergen
t,pa
ralel,razădelumină,
corp(translucid,tran
sparen
t,op
ac),med
iuomog
en,u
mbră,pen
umbră,eclipsă,e
lemen
tere
flectoriza
nteșiflu
orisc
ente,u
mbra,pen
umbra.
Tota
l 32
de o
reO
re la
dis
creț
ia c
adru
lui d
idac
tic –
2 o
reNote:
1.O
releladisc
reția
cad
ruluid
idactic
potfiin
cluseîncad
rulu
nitățilordeînvățarelaaplicareainstruirii/e
valuăriiprinproiecte.
2.L
aun
itățilede
învățarecenu
dep
ășesc6-7oresere
coman
dăoevaluaresumati
văcaresădureze25
-30min.A
stfel,20-15
min.d
elaîn
cepu
tullecție
ivorfifo
lositepe
ntrure
capitulare,sistem
atizareșigen
eraliza
re.
53
Proiectarea unității de învățareUnitatea de învățare–activitateadidactică,desfășuratăîntr-operioadădetermina-
tă,carearecascopformarealaeleviaunuicomportamentgeneratdeformareaunorcompetențe.
Unitateadeînvățare:• estecoerentăînraportcucompetențele;• arecaracterunitartematic;• aredesfășurarecontinuășisistematicăpeoperioadă;• opereazăprin intermediulunormodelede învățare–predare,care facilitează
formareacompetențelor;• subordoneazălecția,caelementoperațional;• estefinalizatăprinevaluaresumativă,caredepisteazăniveluldeachizițiipentru
ainterveniadecvat.Serecomandăutilizareaurmătoruluiformat:Instituția:Clasa:Disciplina:Profesorul:Număruldeore(săptămânal/anual):Proiectulunitățiideînvățare(titlul):Număruldeorealocate:Obiectiveoperaționale:O1-O2-
Unități de competență
Unități deconținut
Obi
ectiv
e op
eraț
iona
le
Activități de învățare
Resurse: materi-ale, procedurale,
de timpEvaluare
– ÎnrubricaUnităţi de competenţăsetrecenumărulunitățilordecompetențădincurriculumulșcolar.
– Unităţi de conţinut: apar inclusivdetalierideconținutnecesare înexplicitareaanumitorparcursuri,respectiv, încuplarea lor labazapropriedecunoaștereaelevilor.
– ÎnrubricaObiective operaţionalesetrecenumărulobiectivuluioperațional.
54
– Activităţile de învăţarepotficeledincurriculumulșcolar,completate,modificatesauchiarînlocuiteprinaltele,pecareprofesorul leconsiderăadecvatepentruatingereaobiectivelorpropuse.
– RubricaResurse cuprindespecificăridetimp,deloc,formedeorganizareaclasei,materialdidacticfolositetc.
– ÎnrubricaEvaluaresemenționeazăinstrumentelesaumodalitățiledeevaluareaplicatelaclasă.
Finalul fiecărei unități de învățare presupuneEvaluare sumativă. Deși denumireașialocareadetimppentruunitățiledeînvățaresestabilesclaînceputulanuluișcolarprinplanificare,esterecomandabilcaproiecteleunitățilordeînvățaresăsecomplete-zeritmicpeparcursulanului,avândînavansoperioadăoptimă,pentrucaacesteasăreflectecâtmaibinerealitatea.
Model de proiect al unității de învățareInstituția:Clasa:aVI-aDisciplina:FizicăProfesorul:Număruldeore(săptămânal/anual)–1/34Proiectulunitățiideînvățare:Fenomene opticeNumăruldeorealocate:4
Obiective operaționale:O1–săclasifice:I:corpurileîn:a)sursedeluminășicorpuriluminate;b)transparente,opaceșitranslucide;II:surseledeluminăînnaturaleșiartificiale;O2–sădefineascănoțiunile:sursă de lumină, corp luminat, corp (transparent, opac,
translucid), rază de lumină, fascicul de lumină (divergent, paralel, convergent), umbră, penumbră;
O3–sădescriefenomenuldeeclipsădeSoareșieclipsădeLună;O4–săaplicelegeapropagăriirectiliniialuminiilaexplicareafenomenuluideeclipsă;O5–sărezolveprobleme/situații-problemăaplicândcunoștințeledesprefenome-
neleoptice.O6–săelaborezecomunicăridespreutilizareaelementelorreflectorizanteșifluo-
rescente.
55
Uni
tăți
de
com
pe-
tenț
ă
Uni
tăți
deco
nțin
ut
Obiective operaționale
Activ
ități
de în
văța
reRe
surs
e: m
ater
iale
, pr
oced
ural
e, d
e tim
pEv
alua
re
12
34
56
6.1
6.2
6.1.Surse
delu
mină.
Corpuri
tran
spa-
rente,
tran
slucide
șiop
ace.
Aplicații
O1
O2
O5
Lecțianr.1
1.Ana
lizatestuluideevalua
redelate
ma
„Fen
omen
e el
ec-
trom
agne
tice”.
2.Eleviifacta
belulcuno
tițe:
-lacoloan
aŞti
uvo
rscrie(ind
ividua
l)ceștiu
despresursele
delu
minășicorpurilum
inate;
-lacoloan
aVr
eau
să ş
tiu vorîn
registra(cutoatăclasa)cele
maiin
teresanteîntreb
ărid
espresurselede
luminășicorpu-
rileluminate.
Toatăclasadiscutășiclarificădefi
niția
surseideluminășia
corpurilo
rlum
inate.
Iden
tificăolistăde
cuv
inteasociatesurselordeluminăși
corpurilo
rlum
inate.
Seprezin
tăîn
Pow
erPointunșirdesursede
lumină.
Aten
ție:Lun
a–corplu
minat,d
eob
icei,eleviio
num
escsur-
sădelumină.Sevo
rfacecâtevaprecizăriprivindprincipa
la
sursade
luminaaPă
mân
tului–Soa
rele.
Elevilo
rliseprop
uneofișăde
acti
vitate:„Clasificarea
surselordelumină”.G
rupu
lcareterm
inămaire
pede
dau
exem
pleprop
riidesursede
lumină,sc
riind
pefișăcualtă
culoare.Altgrup
prezin
tăre
zulta
tulfi
nal.
5 m
in
15 m
inMetod
a:Știu
–Vreau
să
știu–Am
învățat
Conversație
Discuții
Observarea(dirijată,indi-
vidu
ală)a
diverselorsurse
delu
mină
Prezen
tarePow
erPoint
Proiector,ecran
Lucrulîn
grup
15m
inÎnvățareaprindescope
rire
Explicaţie
Testdeau
toevalua
re
individu
ală
7 m
in
Observare
sistemică
Observare
directă
Observare
sistemică
Observare
sistemati
că
Observare
directă
Autoevalu-
area
Verifi
carea
răspun
suri-
lorlaîntre-
bări
56
3.Experim
ent:Elevilo
rliseprop
unesăpriv
eascăfla
căra
uneilu
mân
ări,pe
rând
,prin
urm
ătoa
relecorpu
ri:ofo
iță
decelofan
,obucatăde
sticlă,ocoa
lădehâ
rtie,obucată
desti
clămată,ocarte.C
eob
servați?Prin
observareșides-
cope
rireeleviivo
rclasifi
caîn
corpu
ri:tran
sparen
te,o
pace,
tran
slucide
,vorstab
ilidep
ende
nțaîntretran
sparen
țasi
grosim
eastratuluid
esubstanță.
4.Propu
neoevaluareba
zatăpeofișade
lucruindividu
ală.
Fișadelucruesteprevăzutăcupu
nctajp
entruau
toevalua
-re.
Sevorfa
ceaprecieriprivindmod
uldede
sfășurarealecției.
Temape
ntruacasă:E
seustructuratcuprivire
laexemplede
sursede
luminăna
turaleșicorpu
riluminate(Stele,P
lane
te
etc.).
Discuții
2min
Explicareate
meipen
tru
acasă
1 m
in
6.3
6.2.Pro-
pagarea
recti
linie
aluminii.
Fasciculde
lumină
O2
O5
Lecțianr.2
1.Reactua
lizareacun
oștin
țelor.An
aliza
eseului.
2.Dinfişadelucru–Ve
rificare:
1)Ceesteosu
rsăde
lumină?Daruncorplu
minat?
Surs
ele
de lu
min
ă su
nt c
orpu
rile
care
pro
duc
şi ră
spân
desc
lu
min
ă.Co
rpur
ile lu
min
ate
sunt
cor
puril
e ca
re p
rimes
c lu
min
a de
la
surs
ele
de lu
min
ă şi
împr
ăştie
în ju
rul l
or o
par
te d
in lu
min
a pr
imită
.2)Clasifi
cațiurmătoa
relecorpu
riînsu
rsede
luminășicor-
puriluminate:Soa
rele,Lun
a,Ju
piter,stelele,sa
telițiiartifi
ci-
ali,licuricii.
Surs
e de
lum
ină:
Soa
rele
, lic
uric
ii, st
elel
e;Co
rpur
i lum
inat
e: L
una,
sate
liţii
artifi
cial
i, Ju
pite
r.3)Deceziua
stelelesuntinvizib
ile?
Ziua
, lum
ina
Soar
elui
est
e fo
arte
put
erni
că şi
atu
nci l
umin
a pr
oven
ită d
e la
stel
e nu
se m
ai p
oate
ved
ea.
4)Cum
putețistabilida
căuncorpestesursăde
luminăsau
corplu
minat?
Discuție7
min
Activ
itateîn
perechi
Lucrulcufișa
Exercițiu
5 m
inVe
rificareareciprocăa
răspun
surilorîn
bazafișei
completate
Evalua
rea
prinana
liza
eseu
lui
Verifi
carea
răspun
suri-
lorlaîntre-
bări
57
Pute
m st
abili
dac
ă un
cor
p es
te su
rsă
de lu
min
ă sa
u co
rp
lum
inat
, dac
ă-l p
rivim
în în
tune
ric.
5)DecePăm
ântulp
oatefivăzutdinsp
ațiulextraterestrude
cătreastron
auți?
Păm
ântu
l poa
te fi
văz
ut, d
eoar
ece
este
lum
inat
de
Soar
e.3.Realizareaunu
iexperim
entd
incarerezultă
căluminase
prop
agărecti
liniuîn
tr-unmed
iutran
sparen
tșio
mog
en.
Sevade
finirazade
luminășifasciculullu
minos,ind
icân
dși
tipuriledefascicule(paralel,con
vergen
tsid
ivergent).
Un
med
iu o
mog
en e
ste
med
iul c
are
are
acel
eaşi
prop
rietă
ţi în
toat
e pu
ncte
le lu
i.Învidșiîn
aerlu
minasepropa
găcuvitezade30
0000
km/s.
Înalte
med
iivitezadeprop
agarealuminiiestem
aim
ică.
4.a)A
ctivitateîn
grupprindisp
unerea„stâlpilorlaun
gard”.
Pentruaceastase
vordisp
une,în
labo
rator,elevii,în
linie
dreaptă.
b)Seprop
uneelevilo
rrealizareaunu
irap
ortstruc
turata
lexpe
rimen
tuluirealizat.
Sevorfa
ceaprecieriprivindmod
uldede
sfășurarealecției.
Temape
ntruacasă.
Eleviiprezintăto
talurile
verifi
cării
Expe
rimen
tObservarea
15 m
in
Expe
rimen
t–p
entr
u pr
o-pa
gare
a lu
min
ii se
va
utili-
za u
n ba
nc o
ptic,
o la
mpă
de
pro
iecţ
ie, u
n ec
ran
şi o
buca
tă d
e ca
rton
gău
rită.
În
tre
lam
pa d
e pr
oiec
ţie
şi ec
ran
vom
pla
sa c
arto
n pr
evăz
ut c
u un
orifi
ciu
cir-
cula
r, as
tfel î
ncât
pe
ecra
n să
apa
ră o
zonă
lum
inoa
să
circ
ular
ă. D
e la
surs
a de
lu
min
ă pâ
nă la
ecr
an lu
mi-
na se
pro
pagă
prin
aer
în
linie
dre
aptă
. Aer
ul e
ste
un
med
iu tr
ansp
aren
t.15
min
Lucrulîn
grup
Exerciţiu
Rapo
rtstructuratalexpe-
rimen
tului
2min
1 m
in
Verifi
carea
corecti
tudi-
niicom
ple-
tării
Observare
sistemică
Evalua
rea
activ
ității
șino
tarea
elevilo
rcu
rezulta
tele
bune
din
grup
urilede
lucru
58
6.3
6.4
6.3.Umbra
șipe
num
bra.Produ
-cereaeclip
-selor
O2
O3
O4
O6
Lecțianr.3
1.Reactua
lizareacun
oștin
țelor.
a)Dinșiruld
ecuvintesecau
tăin
trusul:Lun
a,fa
rul,Jupiter,
Venu
s,M
artie
etc.
b)Careestedife
renţadintreuncorptran
sparen
tşiu
ncorp
tran
slucid?
Corp
ul tr
anslu
cid
nu p
erm
ite o
bser
vare
a cl
ară
a ob
iect
elor
.c)Ceprop
rietatealu
miniisefo
loseştepe
ntrualin
ierea
pomilo
rpemargine
aşoselei?
Prop
agar
ea în
lini
e dr
eapt
ă a
lum
inii.
2.a)E
xperim
ent
Înm
ontajuld
inim
agine,corpu
lsferic
esteluminatcuajuto-
rulu
neisursepun
ctiform
e.Sedefi
nește:u
mbr
a co
rpul
ui, c
onul
de
umbr
ă.Sere
petăsu
rsade
lumină.
b)Experim
ent
Sedefi
neștepe
numbracorpului.
c)Experim
entp
entrude
mon
strareaeclip
seid
eSo
areșide
Lună
.
Discuție4
min
Jocdida
ctic„G
ăseștein
-trusul”
10 m
in
Expe
rimen
te:
form
areaumbreişiapen
-um
breiune
imingi,abilei
suspen
date.
Umbraşipe
numbramâini-
lor(Umbrechinezești)
Form
areaeclipseid
eSo
are
Form
areaeclipseid
eLună
Poziţiaumbreişipen
um-
breinoa
strefa
ţădeSo
are
6 m
in
24 m
in1m
in
Evalua
rea
joculuid
i-da
ctic
Observare
sistemică
Evalua
rea
comun
ică
rilor
diafragm
ăcuorifi
ciu
circularm
ic
S
B
A
C
D F
corp
sferic
opac co
rpopa
c
ecran
umbră
umbră
penu
mbră
conde
umbră
bec
59
6.4.Gen
e-ralizareși
sistemati
-zare.
Testde
evalua
re
sumati
vă
3.Fixareanoilorc
unoştin
ţe.
Activ
itățipe
ntruaprofun
dareasubiectului.Co
nstruirea
imaginiiun
eilu
mân
ăriîncameraob
scură.
Anullu
mină.Com
entariu
lpoe
ziei„Lasteaua
”de
M.Emi-
nescu
4.Prezentareacom
unicărilo
rTemape
ntruacasă.D
econfecțio
nato
cam
erăob
scură.
Lecțianr.4
Evalua
re
1.Sistemati
zareașigene
ralizarea(fi
șaelevu
lui,An
exa1)
2.Evaluaresumati
vă(A
nexa2)
Fișaelevu
lui(An
exa1)
20 m
in
Test(A
nexa2)
25 m
in
Testdeeva-
luaresuma-
tivă
60
ANEXA 1Fişa elevului, clasa a VI-a „Fenomene optice”
1. Asociațifiecarecuvântmarcatcuoliterămicăcuunulmarcatcuoliterămare,înașafelîncâtgrupareasăfiecorectă: 3p
a)Soareleb)Luna A.Sursedeluminăc)Ecranultelevizoruluideconectat B.Corpuriluminate
1. Asociațifiecarecuvântmarcatcuo literămicăcucâteunulmarcatcuo literămareînașafelîncâtgrupareasăfiecorectă: 5p
a)oplacădelemn A.corpopacb)sticladelafereastradinclasăc)unstratdeapăde100m B.corptransparentd)hârtieîmbibatăcuuleie)sticlămată C.corptranslucid
3. Careestediferențadintreuncorptransparentșiuncorpopac? 1p4. Ceproprietatealuminiiseaflălabazaformăriiumbrei/penumbrei? 1p5. Ceproprietatealuminiisefoloseștepentrualiniereaelevilorlalecțiiledecultu-
răfizică? 1p6. Reprezentațiunfasciculdivergent/convergent. 1p7. Construițiumbralăsatădecorppeecranînspațiulrezervat. 2p
Sursă: corpopac
ecran
61
ANEXA 2Model de test, clasa a VI-a „Fenomene optice”
№ Itemi Scorul
I. LA ITEMII 1-3, RĂSPUNDEŢI SCURT LA ÎNTREBĂRI, CONFORM CERINŢELOR ÎNAINTATE:
1. Continuați următoarele propoziții astfel încât ele să fie adevărate:CorpurilecareîmprăștieluminaprovenitădelaSoareșistele,devenind,ast-fel,corpurivizibilesenumesc....................................................Senumesctransparentecorpurile.............................................Corpurilecarepermitparțialtrecerearazelordeluminăsenumesc................................................
L0123
2. Stabiliți (prin săgeți) corespondența în aşa fel încât gruparea să fie corectă:licuriciicorpluminatbeculelectriccarefuncționeazăsursădeluminăLuceafărul
L0123
3. Determinați valoarea de adevăr ale următoarelor afirmații, marcând A, dacă afirmația este adevărată şi F, dacă afirmația este falsă: L
0123
Toatecorpurilecareproducluminăsenumescsursenaturaledelumină.AFCorpurilecarenupermittrecerearazelordeluminăsenumesccorpuriopa-ce.AFToatesurseledeluminăproducluminăsubformădefasciculeconvergente.AF
II. ÎN ITEMII 4-5 RĂSPUNDEŢI LA ÎNTREBĂRI SAU REZOLVAŢI, SCRIIND ARGUMENTĂRILE ÎN SPAŢIILE REZERVATE
4. Descrieți fenomenul Eclipsa de Soare. Reprezentați schematic fenomenul. L01234
5. Construiți umbra si penumbra pe ecran.L01234
S1
S2
Corpopac Ecran
62
2.2. Proiectarea didactică de scurtă durată. Proiectul de lecție/activitate didacticăProiectuldidacticaluneilecțiireprezintăprodusulfinalalactivitățiideproiectaredidac-
tică,seprezintă,înceledinurmă,subformauneireprezentărialeprofesoruluicuprivirelaunansambludesituațiideinstruire,aflateîntr-oanumităsuccesiune,desprecarecadruldidacticestimeazăcăvorînlesnielevilorrealizareaunorobiectiveexplicitformulate.
Proiectarea unei lecții implică următoarele demersuri de bază: •• formulareaobiectiveloroperaționale;•• identificarearesurselor;•• stabilireastrategiilordidactice;•• construireainstrumentelordeevaluare.
O lecție se proiectează după următorul algoritm: • stabilireaformeideorganizareaactivitățiiinstructiv-educativeșiîncadrareaeiînunitateadeînvățare;
• stabilireaobiectiveloroperaționale; • selectareașiprelucrareaconținutuluiștiințific; • elaborareastrategieideinstruireșiautoinstruire; • stabilireastructuriiprocesualealecției/aactivitățiididactice; • stabilireastrategieideevaluareșiastrategieideautoevaluareaelevilor.
Proiectarea activității didactice răspunde la 4 întrebări esențiale pentru reuşita procesului instructiv-educativ:
• Ce voi face?–sefinalizeazăcu precizareaobiectivelorcetrebuierealizate;• Cu ce voi face ceea ce mi-am propus?–implicăprecizareaconținuturilorșiaresurselorfolositepentrurealizareaobiectivelor;
• Cum voi face?–presupuneelaborareastrategiilordepredare–învățare,dere-alizareaobiectivelor;
• Cum voi ști că ceea ce mi-am propus s-a realizat?–conducelaconcepereaac-țiunilorșimodalitățilordeevaluare.
Rezultă că prin proiectare:• sedefinescobiectiveleurmărite;• seselecteazăconținuturilecuajutorulcăroraacesteavorfirealizate;• sedeterminăcondițiileșiresurselefolosite;• seanticipeazădesfășurareaprocesuluișiinteracțiuneacomponentelor;• seeliminăacțiunileinutile,necontrolate;• seprevineaparițiafenomenelor,factorilorperturbatori.
63
Greşeli de formulare ale obiectivelor operaționale:•• raportarealaactivitateaprofesorului(ex.:săexplicelevilormoduldeutilizarealaparatului),acesteatrebuiesăindiceschimbăriîncomportamentulelevilor;•• utilizareaunorverbegenerale–acunoaște,aști,aînțelege)(ex.:elevulsăcunoascădefinițiaputeriiactive)–,acesteanudenumesccomportamenteobservabile;•• referirealamaimulteoperații(ex.:elevulsărecunoascășisăclasificeaparateledemăsură),acesteaarfidificildeevaluat.•• numărulpreamarealobiectivelor,acestean-arputeafiatinseîntr-osingurălecție.
Proiectareauneilecțiisefinalizeazăcuelaborareaproiectuluidelecție.Înliteraturadespecialitatesuntprezentatediferitemodeledeproiectedelecții,toatevizândas-pecteledebază.Cadruldidacticvaoptapentruacelmodelpecare-lconsiderămaiutilșieficient.
Model orientativ de proiect de lecție:A.Dategenerale•Data:•Clasa:•Disciplina:•Subiectullecției:•Tipullecției:•Unitățidecompetență:•Obiectiveoperaționale:•Metodedeînvățământ:•Mijloacedeînvățământ:•Timp:•Bibliografie
B.Desfășurarealecției(scenariuldidactic)
Etapele activității didactice (durata)
Obi
ectiv
e op
eraț
iona
le
Activitatea profesorului
Activitatea elevilor
Evaluarea activității şi
alte observații
Evocarea (_min)
Realizareasensului(__min)
Reflecția(__min)
Temapentruacasă(__min)
64
Model de proiect al lecțieiData:____________Clasa:aVII-aDisciplina:FizicăSubiectullecției:Vase comunicanteTipullecției:de formare a capacităţilor de dobândire a cunoştinţelorDuratalecției:45deminuteUnități de competență curriculare: • Investigareaexperimentalăapresiuniiexercitatedecorpurilelichide.• Măsurareașicalculareapresiunii.• CercetareaexperimentalăalegiiluiPascal.• UtilizareaconceptuluipresiuniilichidelorșialegiiluiPascallarezolvareaproble-
melor.
Obiective operaționale: Lasfârșitulactivității,eleviivorficapabili:• O1–sădeducălegeavaselorcomunicante;• O2–sărecunoascăsituațiidinviațăcuaplicareavaselorcomunicante;• O3–săaplicecunoștințeleacumulateșilegeavaselorcomunicantelaexplicarea
unorfenomeneșilarezolvareaproblemelor.Resurse:•• Umane:profesor,elevi.•• Materiale (didactice): tablăinteractivăSMART,sistemedevasecomunicante.
Strategii didactice: Metode:conversațiaeuristică,explicația,demonstrația,problematizarea,descope-
rireadirijatășiindependentăprinprezentareaSMART,învățareaprindescoperire–si-mulareSMART,observația.
Forme de activitate cu elevii: • Frontal:pentrureactualizareacunoștințelor,discutarearezultatelorexperimen-
telorșisimulărilorprezentate;• Individual:rezolvareaproblemelor.
Strategii de evaluare: • Evaluarea:formativă,oralășiînscris(fărăaprecierecunote).
65
Bibliografie: 1. Fizică. Curriculum disciplinar pentru clasele a VI-a – a IX-a2. BocanceaV.,CiuvagaV.,RusuT.Fizică.Ghid de implementare a curriculumului
pentru clasele a VI-a – a IX-a3. BotgrosI.,BocanceaV.,DoniciV.Fizică.Manualpentruclasaa7-a.Ch.:Cartier,
20114. MarinciucM.ș.a.Fizică.CulegeredeproblemeclaseleVI-VII.Ch.:Știința,20145. LecțiaSMARTNotebook.Publicatăpesite-ul(https://sites.google.com/site/
ghidfizica2019/)
66
SCEN
ARI
UL
LECŢ
IEI
Etap
ele
activ
ității
di
dacti
ce (d
urat
a)O
b. op.
Activ
itate
a pr
ofes
orul
uiAc
tivita
tea
elev
ilor
Eval
uare
a ac
tivită
ții ş
i al
te o
bser
vații
Evoc
area
(6 m
in)
Mom
ent o
rgan
i-za
toric
(1min)
-Salutăclasa[5,p
ag.1,2].
-Verificăra
pidstareadecurățenieaclasei,ata
blei,d
isciplin
aîn
clasă.
-Înregistreazăeleviiabsen
ți.
-salutăprofesorul;
-sepreg
ătescpe
ntrulec-
ție.
Oferirede
feed
back
Capt
area
at
enție
i(5
min
)
O3
Prinin
term
ediulp
rezentării[5],ilu
streazăsitua
ții-problem
ăpe
n-truactualiza
reacuno
ștințeloracumulatelate
made
sprepresiu
-ne
alichide
lor,legealuiPascal.
Profesorulghide
azăun
elevpe
ntruaobținedo
uăargum
entări:
P=F/S,F=m
g,P=ρ
gh.[5,pag.3].
Unelevdetermină,prin
dep
lasareacaracteristic
ilorînvas,care
suntm
ărim
iledecaredep
inde
presiu
neahidrostatic
ășide
care
nudep
inde
.Scriefo
rmulașiverifi
cădacăascrisșiadeciscorect.
[5,p
ag.4
,5].
Fina
lizareaactua
lizăriicono
ștințelordelate
mapresiune
ahidros-
tatic
ă.[5
,pag.6
,7].
-răspu
ndlaîn
treb
are;
-latablărezolvăsitua
țiile
prop
use,dau
exemple,
intervinșicorecteazăco
-legii;
-folosescculegereade
prob
lemepe
ntruasc
rie
densita
teasubstanțelor.
Observarea
sistemati
că
acompo
rta-
men
tuluiele-
vilor.
Oferirede
feed
back.
Real
izar
ea
sens
ului
(35
min
)
Conţ
inut
ul n
ou(25min)
O1
O2
Prezintăsu
biectullecție
i,prop
unesăfievizio
natăse
cven
țavideo
[5,p
ag.8]
Ghideazăded
ucerealegiipen
truvasecom
unican
te,cazlichid
omog
en/neo
mog
en(scrieexpresiilepen
trupresiune
aînpun
ctele
B,CșiA;cum
suntacestepresiuni?;egaleazăpresiunileșiobține
concluzia
)[5,pag.9,10].Pen
trude
mon
strare,propu
neelevuluisa
foloseascăopțiune
apa
gină
dub
lă.Înfin
al,ise
propu
nesă
com
pare
demon
strareaob
ținutăcuvariantaprop
usăde
profesor.
Argu
men
tareexperim
entală,sim
ulări:prop
uneelevilo
rsitu
ațiile-
prob
lemă[5,p
ag.11].
Ascultă
,urm
ăresc
secven
țavideo
șieventua
lpu
nîntreb
ări.Fo
rmulează
principiulvaselorcom
uni-
cante.
Dauexem
ple,fiinddirijați
deprofesor,de
duclegea
vaselorc
omun
ican
te
(dou
ăcazuri).
Rezolvăsitua
țiile-
prob
lemă.
Observarea
sistemati
că
acompo
rta-
men
tuluiele-
vilor.
Oferirede
feed
back.
67
Cons
olid
area
cu
noşti
nțel
or(1
0 m
in)
Rezo
lvar
e de
pro
-bl
eme
O3
Tran
sformareaîn
SIaunitățilordemăsură[5,p
ag.1
2].
Prop
uneelevilo
rproblem
esprere
zolvare[5,p
ag.1
3,14];
-ascultăexplicațiileelevilo
r,corectează;
-profesorulfaceap
recieriasuprade
sfășurăriiactiv
ității.
-rezolvăsituațiileprob
le-
mă;
-ascultăși,eventua
l,pu
nîntreb
ări;
-noteazăre
zolvărileși
indicațiileprofesoruluiîn
caiete.
Observarea
sistemati
că
acompo
rta-
men
tuluiele-
vilor.
Oferirede
feed
back.
Refle
cția
(3 m
in)
Real
izare
a fe
ed-
back
-ulu
i
O2
O3
Activ
itatein
teracti
vă,sortare,accen
tulsepu
neșipefaptulcă
presiune
aînin
terio
rullichidu
luiesteform
atădindo
uăcom
po-
nente=hidrostatic
ă+atmosferic
ă[5,p
ag.1
5].
Inventariazăprin
cipa
lelem
omen
tealelecției,cerând
elevilors
ăde
arăspun
suriclareșirapide
laîn
treb
ări,discutăap
licațiileîn
practic
ăaleprincipiuluivaselorcom
unican
te(turnu
lcuap
ă,eclu-
zele...)[5
,pag.16-25
].
-răspu
ndlaîn
treb
ările
adresatedeprofesor;
-descriuaplicațiile:tu
rnul
cuapă
,ecluzele...
-îșiexpu
npă
rereacure
-ferirelam
odalita
teade
de
sfășurarealecției.
Conversație
Tem
a pe
ntru
ac
asă
Not
area
ele
vilo
r(1
min
)
Prop
unetemape
ntruacasă[5
,pag.26]:
a)paragraful4m
anua
l,b)să
rezolveprob
lemelenr:2
-4dinm
anua
l.SM
ARTNoteb
ook–pa
g.27–activ
itatesu
plim
entară,d
ezvo
lta-
reagând
iriilog
ice(exti
ndere).
-noteazăîn
caiette
ma
pentruacasă;
-pun
întreb
ări.
Anex
ă la
pro
iect
ul d
e le
cție
, lec
ția S
MAR
T (http
s://sites.goo
gle.com/site
/ghidfi
zica201
9/)
68
3. Referințe metodologice și procesuale ale curriculumului
la disciplina FIZICĂ
3.1. Logica și principiile de elaborare a strategiilor didactice în baza curriculumu-lui reactualizat
Strategiadidacticăreprezintăocombinareoptimăametodelor,procedeelor,mij-loacelordidacticeșiaformelordeorganizareaprocesuluideînvățământ.Ideea-cheieametodologiei propuse în curriculumul dat constă înpromovarea învățării centratepeelev–activitateadeconstruireindividualăacunoașterii.Pentrurealizareaacestuideziderat,laelaborareastrategiilordidacticesevorutiliza:
– tipurideexperiențedeînvățareactivă,interactivă,creatoare,euristică/prindescoperire,prinreceptare,prinproblematizare,princooperare,prinexperi-ment;
– metodeșiprocedeedidacticeactiv-participative; – mijloacedeînvățaremoderne; – conținuturiaccesibileșirelevante; – sarcinideînvățaremotivante; – formedeorganizareaactivitățiielevilor(frontală,individuală,pegrupe,înpe-rechi,precumșicombinărialeacestorforme);
– probedeevaluareautentică(proiectulSTEM/STEAM,portofoliul,testuletc).
3.2. Strategii didactice de formare a competențelor specifice disciplineiPredarea–învățareacursuluidefizicăsevaaxapreponderentpeurmătoarelestra-
tegiididactice:– strategiieuristice;– strategiialgoritmice;– strategiideînvățareprincooperare;– strategiiaxatepecercetare;– strategiiaxatepeproblematizare.
Metodele de activitate independentă reprezintă o categorie de metode deînvățământîncareeleviiindividualînsușescprinefortpropriunoicunoștințe,îșidez-voltăcapacități,abilități,comportamenteșigăsescsoluțiicreatoarelaproblemelecu
69
careseconfruntă.Activitateaindependentăpoatefiorganizatăînatingereafinalitățilorformativesauinformativeșipentrurealizareaobiectivelorfundamentale:descoperire,fixare,consolidare,aprofundare,exemplificare,aplicare,recapitulareetc.
Studierea independentă cu manualul şi altă literatură – metodădidacticăutilizată înprocesuldeinstruireșiformare,sprijinitădemetodeșitehnicipentrudezvoltareagân-diriicritice(deexemplu,tehnica„SINELG”,pecareușoropotutilizaprofesoriidefizică).
Exemple de sarcini de activitate independentă:eleviicautăînmanualdiversedefiniții,legi,expilcareadiverselorfenomene,descriereaexperiențeloretc.:
Observarea sistematică şi independentăLectura personalăÎnvăţarea cu ajutorul fişelor de lucruConversaţiaExplicaţiaModelarea şi învăţarea prin analogieExerciţiulStudiul de cazÎnvăţarea prin cooperareJocul de rolÎnvăţarea prin descoperireProblematizareaAsaltul de idei (Brainstormingul)
Metoda asaltului de idei (brainstorming) a. Stabilirea problemei şi organizarea participanților – odată problema lansată
unuigrupde20-30departicipanți,selasăfrâulibergândiriișiimaginațieicreati-veaacestora,fiindpermisăexprimareaspontanăaideilorșiaipotezelorcarelevinprimaoarăînminte.
b. Producerea ideilor şi stabilirea regulilor –este inadmisibilă judecareapemo-mentaideilorenunțate;suntascultatetoateideileparticipanților,fiecarefiindîncurajatsaconstruiascăpeideileprecedente;participanțiisuntîncurajațiper-manent,indiferentdevaloareaintervențieilor.
c. Evaluarea ideilor –evaluareașiselecțiaideilorpropusepotfilăsatepentrumaitârziu(metodaevaluăriiamânate–deferredjudgement)șiserealizeazădecătreprofesorsauîmpreunăcuparticipanții.
70
Hărțile conceptualeHărţile conceptuale („conceptualmaps”) sauhărţile cognitive („cognitivemaps”)
potfidefinitedreptoglinzialemoduluidegândire,simțireșiînțelegerealecelui/celorcareleelaborează.Reprezintăunmoddiagramaticdeexpresie,constituindu-secaunimportantinstrumentpentrupredare,învățare,cercetareșievaluarelatoatenivelurileșilatoatedisciplinele”(Oprea,2006,255).
Hărţile conceptuale „oglindesc reţelele cognitive şi emoţionale formate în cursul vie-ţii cu privire la anumite noţiuni”(Siebert,2001,92).
„Elesuntimaginilenoastredesprelume,aratămodulnostrudeapercepeșideain-terpretarealitatea.Hărțilenuindicădoarcunoașterea,cișinon-cunoașterea”(Siebert,2001,172).
Deșisuntutilizatemaimult înprocesul instruirii,hărţile conceptuale (introduseșidescrisedeJ.Novak,în1977)reprezintășiinstrumentecareîipermitcadruluididacticsăevaluezenuatâtcunoștințelepecareledeținelevii,ci,multmaiimportant,relațiilepecareaceștialestabilescîntrediverseconcepte,informațiiinternalizateînprocesulînvățării,modulîncareîșiconstruiescstructurilecognitive,asociindșiintegrândcunoș-tințelenoiînexperiențelecognitiveanterioare.
Harta cognitivăiaformauneireprezentărigraficecarepermite„vizualizareaorgani-zăriiprocesărilormentaleainformațiilorlegatedeoproblemădeconținutsauconcept”(Joița,2007,22).Poatefiintegratăatâtînactivitățiledegrup,câtșiînceleindividuale.• Înpracticaeducațională,sepotutilizaurmătoareletipuri de hărţi conceptuale,
diferențiateprinformadereprezentareainformațiilor(Oprea,2006,260-262):a. Hărți conceptuale tip „pânză de păianjen”Seplaseazăîncentrulhărțiiconceptulnodal(temacentrală),iardelaacesta,prin
săgeți,suntmarcatelegăturilecunoțiunilesecundare.
ForțaMăsură a interacțiunii Dinamometru
Mărime vectorială
F
InteracțiuneTipuri de forțe
newton
N
71
b. Hartă conceptuală ierarhicăPresupunereprezentareagraficăainformațiilor,înfuncțiedeimportanțaacestora,
stabilindu-serelațiidesupraordonare/subordonareșicoordonare.Seobțineoclasifi-careaconceptelorredatăastfel:
c. Harta conceptuală liniară Specificulacestuitipdehartărezidăînprezentarealinearăainformațiilor.
Realizareauneihărțiconceptualeimpunerespectareaurmătoareloretape (adapta-redupăOprea,2006,259-260):
1. Elaborarealisteideconcepte(idei)șiidentificareaexemplelor.2. Transcriereafiecăruiconcept/ideeșiafiecăruiexemplupeofoaiedehârtie(pot
fiutilizatecolideculoridiferitepentruconcepteșiexemple).3. Seplaseazăpeocoalădeflip-chartmaiîntâiconceptele,organizându-leadecvat
înfuncțiedetipuldehartăconceptualăcevafirealizată.4. Dacăestecazul,sepotidentificașiadăugașialteconcepteceauroluldeafacilita
înțelegereasaudeadezvoltarețelelederelațiiinterconceptuale.5. Semarcheazăprinsăgeți/liniirelațiiledesupraordonare/subordonare/derivare/
coordonarestabiliteîntreconcepte/idei.Dispunereaacestorasepoatemodifica
Moduri de variație a energiei interne
Efectuarea lucrului asupra corpului
Transferul de căldură
Conducția termică Convecția
Materie
Radiația termică
Substanță
Molecule
Atomi
Electroni
72
întimpulrealizăriihărțiiconceptuale.6. Senoteazăpe săgețile/liniilede interconectareun cuvânt saumaimulte care
explicărelațiadintreconcepte.7. Seplaseazăpehartășiexempleleidentificate,subconceptelepecareleilustrea-
ză,marcându-seaceastăconexiuneprintr-uncuvântdegenul:exemplu.8. Secopiazăhartaconceptualăobținutăpeofoaiedehârtie,plasândconceptele
șiexempleleaferenteacestoraîninterioruluneifigurigeometrice(sealegfigurigeometricediferitepentruconcepteșiexemple).
Principaleleavantaje aleutilizăriihărţilor conceptuale:• faciliteazăevaluareastructurilorcognitivealeelevilor,cuaccentperelațiilesta-
biliteîntreconcepte,ideietc.;• determinăeleviisăpracticeoînvățareactivă,logică;• permitprofesoruluisăemităaprecierireferitoarelaeficiențastiluluideînvățare
alelevilorșisăîiajutesă-șireglezeanumitecomponentealeacestuia;• asigură„vizualizarea”relațieidintrecomponentateoreticășiceapracticăapre-
gătiriielevilor;• faciliteazăsurprindereamoduluiîncaregândescelevii,amoduluiîncareîșicon-
struiesc demersul cognitiv, permițând ulterior diferențierea și individualizareainstruirii;
• potfiintegratecusuccesînoricestrategiedeevaluare;• potservicapremisepentruelaborareaunorprogrameeficientedeameliorare,
recuperare,acceleraresauînconstrucțiaunorprobedeevaluare;• permitevaluareaniveluluiderealizareaobiectivelorcognitivepropuse,darpot
evidențiașielementedeordinafectiv(„Ohartăcognitivăconțineatâtcunoștințeabstracte,câtșiempirice,șitotodatălogiciafective,cumarfientuziasmulsaurespingerea.”-Siebert,2001,170);
• subsumatedemersuluideevaluareformativăevidențiazăprogresul în învățarealelevilor;
• potfivalorificateînsecvențeleurmătoaredeinstruireetc.
În sferadezavantajelor includem:• consummaredetimp;• risc crescutde subiectivitate înapreciere, înabsențaunor criteriideevaluare
clare;• efort intelectualșivoluntar intensdinparteaelevilorcaretrebuiesărespecte
anumitestandardeșirigoriimpusedespecificulacesteimetode.
73
Integrarea Tehnologiei Informației și a Comunicațiilor (TIC)Încadrulstudieriifizicii,cadreledidacticetrebuiesăutilizezenoiletehnologii,facili-
tândunconceptdiferitdeceltradiționaldepredare–învățare–evaluareprincreareaunuimediudeînvățareîncareeleviisuntimplicați,motivațișiîșiasumăpropriarespon-sabilitatepentrucunoștințeledobândite.TICasigurăinstrumenteșimetodecareper-mittrecereadelaunmediudeînvățarecentratpeprofesorlaunmediudecolaborare,interactiv,centratpeprocesuldeînvățare.
PentruatingereaunitățilordecompetențălaFizică,unrolimportantîlareintegra-reatehnologieiinformațieișiacomunicațiilorînprocesuldidactic.
Creşterea eficienţei activităţilor de învăţare şi a produselor recomandate se va obţine prin utilizarea TIC pentru:
•Modelarea unor fenomene fizice şi a funcţionării unor aparate. • Realizarea de experimente în laboratoare virtuale. • Prelucrarea datelor experimentale. •Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi studiul individual (a învăţa să înveţi)
în contextul disciplinei.TICpuneladispozițiaelevilorodiversitatedemodalitățiconcreteînsprijinuldezvol-
tăriicompetențelordecomunicareșidestudiuindividualîncontextuldisciplinei.Astfel,TICpoatefiutilizatăînacestscoppentru:
• Colectarea informaţiilor;• Prezentarea informaţiilor;• Tehnoredactarea documentelor. AvantajulfolosiriiTIClalecțiiledeFizicărezidăînatingereacompetențelorladisci-
plină.FolosireaTICpoatefiîmpărțităîn2maricategorii: – folosireaTICpentruprezentarearezultatelorînvățăriișiîndomeniulevaluării; – integrareaunorinstrumenteavansateînpreluareașiprelucrareadatelorexpe-rimentale,caredeterminăcreștereaatractivitățiidisciplineiprinapropiereadedemersulcercetăriiștiințificeconcreteșiprinstimulareapredăriibazatepedo-veziexperimentale.
DintreavantajelefolosiriiTICladisciplinaFizicăputemenumera: – oprelucrarestatisticărapidășidupăcriteriidiferiteadiverselorrezultateșidatecareintervinînexperimentesauprobleme;
– accesulrapidladateșireordonarealordupădiversenecesități; – prezentareasimultanăasituațieifizicedinsistemuldereferințăallaboratorului; – suplimentareainformațieicudetaliilanecesități; – actualizarearapidăaunordatecuilustrărilenecesareetc.
74
UtilizareaTICesteastăzi atâtpentruprofesori, cât șipentrueleviooportunitatepentruinformareșiînvățareeficientă.Lecțiilemixteșiceledelaborator,testeledeeva-luareacunoștințelorsepotfaceușorșieficient,folosindtehnicadecalcul–resurselehardwareșisoftware.
ExistășipericoleîncazulutilizăriiTIClaîntâmplare,launmomentnepotrivitîntim-pullecției.Aceastăsituațiepoateducelamonotonie,ineficiențăaînvățării,lipsadepar-ticipareactivăaelevilorlalecție,imposibilitateaatingeriiobiectivelorlecției,ajungând,astfel,întimp,larepulsiefațădeacestmijlocmoderndepredare–învățare–evaluare.
Utilizareaînexcesacalculatoruluisepoatesoldacupierdereaabilitățilorpracticedeinvestigarearealității,chiarșiacelordecalcul,laagravarearelațiilorumane,laindivi-dualizareaexcesivăaînvățăriicarepoateducelanegareadialoguluielev–profesorșilaizolareaactuluideînvățareîncontextulsăupsihosocial.
PrincipaluldezavantajalTIClaFizicăîlpoateconsituipericolulrenunțăriilaefectua-reaexperimentuluiclasicșiînlocuireaacestuiacuexperimentulvirtual.
Referitorlaexplicareafuncționăriișiautilizăriiunoraparatefiziceîntâlniteînviațadezicuzi,prinintemediulTIC,profesorulpoaterealizamultmaiușormomenteledepredareaunorteme,elevulavândacceslaimaginisauanimațiiîncareestereprezenta-tăstructurașimoduldefuncționarealunuianumitaparat.Elevul,folosindcompeten-țeleTIC,poateidentificaschemaunuiaparat,părțilecomponentealeacestuia,moduldefuncționareșidefolosirealacestuia.
Înfuncțiedetipulînvățăriifiecăruielev(auditiv,vizualetc.),sepoatefolosiuntimpmailungsaumaiscurtpentruvizualizareafenomenelor,apoiexplicareaoralăaacestorasauchiarexplicareaînscris,subformădetext.TICoferăunadevăratajutorpentruaatingeni-veluloptimîncareeleviidescriușiexplică,dinpunctdevederecauzal,fenomenelestudi-ateșiaplicăaceastăînțelegerepentruaexplicaovarietatelargădeaplicațiialeacestora.Conceptele,pricipiilefiziciipotfimultmaiușorexplicatedecătreprofesor,apoiînțelese,identificateșiexplicatedecătreelev,folosindelementesoftware.Elevulpoateexplicafenomenefizicechiarprinintermediulunorprodusepropriirealizate,precumînregistrărivideo,audio,prezentărietc.Importantesteacelmomentdereflecțieacordatelevului,încareelpoateajungedelacompetențeledezvoltatelanivelsatisfăcătorcătreniveluloptimsau,cuunefectsporit,trecereadelaniveluloptimlacelexcepțional.
Instrumente TIC (resurse hardware și software) care favorizează dezvoltarea competențelor ale disciplinei Fizică
Dezvoltareacompetențelor ladisciplinaFizicăseface,așacums-aprecizatanterior,folosindcompetențeledindomeniulTIC.Însă,pentrupunereaînvaloareaacestora,estenevoiederesursesoftwareșihardware.Exemplulcelmaidesîntâlnitestecelalsistemelor
75
deoperaredinfamiliaMicrosoft WindowscuaccesoriileNotepad(editordetextASCII),Wordpad(editordetextformatat–richtextformat),Picture and Fax Viewer(vizualizareimagini)șiPaint (editordeimaginiraster), însoțiteadeseadepachetulMicrosoft Office (editoruldedocumenteWord,editoruldeprezentăriPowerPoint,editoruldefoidecalcultabelarExcel,editoruldepublicațiiPublisher,editoruldeimaginiPicture Manager,SGBD-ulAccess).AtâtsistemuldeoperareMS Windows,câtșipachetulMS Officesuntlicențiate.
Există, desigur, și varianta free, open source, prin pachetul softwareOpenOffice(editoruldedocumenteWriter,editoruldeprezentăriImpress,editoruldefoidecalcultabelarCalc,editoruldeimaginiDraw,SGBD-ulBase),caresepoateinstalaatâtlaWin-dows,câtșilaaltesistemedeoperare.Exemple:
https://www.mozaweb.com/ro/http://phet.colorado.edu/http://www.walter-fendt.de/ph14ro/http://www.um.es/fem/EjsWiki/.http://www.animations.physics.unsw.edu.au/http://www.edumedia-share.comPlatfomaMOODLEPlatformaINSAM
3.3. Strategiile și instrumentarul de evaluare a rezultatelor învățăriiEvaluareașcolarăesteprocesulprincaresedelimitează,seobținși se furnizează
informații utile, permițând luarea unor decizii ulterioare. Actul evaluării presupune3momenterelativdestincte:măsurarea,aprecierearezultatelorșcolareșiadoptareamăsurilorameliorative.(1)
A evalua semnifică:– aconfruntainformațiilecolectatereferitoarelaproceselecurricularecuunan-sambludecriteriideevaluare;
– aluadecizii(aacordanotesauaefectuajudecățidevaloare);– arevizuicontinuuobiectivele;– aeficientizaproceseleșiproduselecurriculare.
Porninddelaaceastădefinireaprocesuluideevaluare,potfisubliniateunelevalen-țealeevaluării:
– apreciereaunortrăsături,caracteristicisaucomponenteprinraportarelaoscalădemăsurareclardefinită;
– unprocesdeevaluaresepoaterealizaînmomentulîncareîiestestabilitsco-pul,înfuncțiedeacestafiindproiectateapoiobiectivele,selectateprocedurileșiconstruiteinstrumentele.
76
ÎnfuncțiedeaplicareainstrumentelordeevaluareladisciplinaFizică,profesorulvarealizaurmătoareletipurideevaluare:
– evaluarea inițială – predictivă;– evaluarea formativă – continuă;– evaluarea sumativă – finală.
Strategii şi instrumente de evaluare a rezultatelor de învățare specifice disciplinei Fizică
Strategiiledeevaluarereprezintămodalitățilesautipurilespecificedeintegrareaoperațiilordemăsurare–apreciere–decizie înactivitateadidacticăeducativă, inte-grarerealizabilăladiferiteintervaledetimp(scurt,mediu,lung)șiînsensulîndepliniriiuneifuncțiipedagogicespecifice.Strategiiledeevaluarestabilesc:formeleșitipuriledeevaluare;metodeșitehnicideelaborareaprobelordeevaluarearandamentuluișcolar,amodalitățilordeîmbinareîncontextulactivitățilorevaluative,amomentelorîncareeleseaplicăînfuncțiedeobiectiveșiconținuturi,adescriptorilordeperformanță,abaremelor,asistemelordenotare.
Formele şi tipurile de evaluare la disciplina FizicăProduseleactivitățilorsuntmaterializareacunoștințelor,abilitățilorșiavalorilorîn-
corporatedeelevi.Prinevaluarearealizăriilor,neputemdaseamadecalitateașipro-funzimeaactivitățiiinstructive.Prinrealizareaproduselor,seconstatănivelulpregătiriielevilorînraportcucerințelecurriculare,darșiatențiaacordatădeprofesorunoras-pecteimportantealepregătiriielevilor.GamaproduselorrecomandatesuntindicateîncurriculumulladisciplinaFizică.
Exemple de produse prin care se va concretiza/măsura competența:* Caracteristicaunorconceptefizice:
• mărimi fizice; • fenomene fizice; • aparate/dispozitive fizice.
* Caracteristicaunorlegifizice* Rezumatulunuitextștiințific* Eseustructuratelaborat* Raportuluneicomunicăriștiițifice* Probleme/situații-probleme* Raportuluneiobservări* Raportulunuiexperiment/lucraredelaborator
77
* Raportulunuiproiect* Test(formativ/sumativ)
Caracteristicaunui concept fizicElementeledestructurăalecunoștințelorștiințificesunt:• fapteleștiințifice;• conceptelefizice(mărimilefizice,fenomenelefiziceetc.);• legilefizice;• teoriilefizice(caresestudiazălatreaptaliceală).Estenecesarcaelevii săasimilezecerințele generale fațădestudiulfiecăruiele-
ment,adicătrebuiesăcunoascăeleviidesprefiecarefenomen,mărime,legesauteorie,indiferentdedomeniulcunoașteriiștiințifice.Acesteapotfistudiateconformplanurilor generalizate [4],careorienteazăelevulladobândireaindependentăacunoștințelor.
Deexemplu,planul generalizat al studierii unei mărimiinclude:1. Identificareafenomenuluisauaproprietățiicaracterizatedeaceastămărime.2. Definireamărimii.3. Scriereaformulei(încazuluneimărimiderivate,formulaexprimărelațiaacestei
mărimicualtele).4. Stabilireatipuluimărimii(scalarăsauvectorială).5. Indicareaunitățiidemăsurăaacesteimărimi.6. Procedeuldemăsurare.Unexempludeparcurgereaunuiastfeldeplan,poateserviplanulgeneralizatal
studieriiforțeiînclasaaVII-a.1. Forțacaracterizeazăinteracțiuneacorpurilor.2. Senumeșteforțămărimeafizicăcareexprimămăsurainteracțiuniicorpurilor.3. Simbolulvectoruluiforță-
F .Fiecaretipdeforțăaresimbolulsăușiformulasadecalcul.
4. Forțaesteomărimevectorială.5. Unitateademăsurăestenewtonul.6. Unul dintre procedeelemăsurării forței are la bază legeadeformării elastice,
conformcăreiadeformareaarculuidinamometruluiestedirectproporționalăcuforțadeformatoare.
78
Caracteristica unui fenomen Planul generalizat al studierii unui fenomenpresupuneparcurgereaurmătorilor
pași:1. Clarificareaparticularitățilorexternealefenomenului.2. Specificareacondițiilorîncaredecurgefenomenul.3. Scoatereaînevidențăaesențeifenomenuluișiamecanismuluidesfășurării
acestuia.4. Definireafenomenului.5. Stabilirearelațiilordintreacestfenomenșialtefenomene.6. Caracterizareacantitativăafenomenului(mărimilececaracterizeazăfenome-
nul,relațiiledintreacestemărimi,formuleleceexprimăacesterelații).7. Studiulaplicațiilorpracticealefenomenuluișialemăsurilordeprevenireacon-
secințelordăunătoarealeacestuia.
Exemplu de caracteristică a unui fenomenClasaaVIII-a,tema:„Transformarea stărilor de agregare ale substanţelor – procese
termice”Fenomenul:„Topireacorpurilorcristaline”1. Particularitățileexterne:existăosursădecăldurăcarepoatedaotemperatură
maimaredecâttemperaturalacaresubstanțaexistăînstaresolidă.2. Înprocesultopirii,substanțaprimeștecăldurădinexteriordelasursadeîncăl-
zire,călduraprimităseconsumălamărireaenergieiinterne,astfelcreșteener-giacineticășipotențialăaparticulelorșiarelocdistrugerearețeleicristalineasubstanței.Astfel,substanțavatrecedinstareasolidăînstarealichidă.Tempe-ratura lacare începeprocesuldedistrugerearețeleicristalineșicarerămâneconstantăîntimpulprocesuluisenumeștetemperaturadetopire.
3. Dacă corpul primește căldură din exterior, moleculele primesc energie. Cândenergiaprimitădevinesuficientăpentruînvingereaforțelorintermoleculare,în-cepetopirea.
4. Procesuldetrecereasubstanțeidinstaresolidăînstarelichidăsenumeștetopire.5. Fenomenulinvesaltopiriisubstanțeiestesolidificarea.6. Pentruatopiomasădesubstanțăestenecesarăocantitatedecăldură.Canti-
tateadecăldurănecesarăunitățiidemasăacorpuluisolidpentruasetopi latemperaturadetopiresenumeștecăldura(latentă)specificădetopire.Căldura(latentă)specificădetopiresenoteazăculiteraλt(lambda)șiareformula�t
Qm
� .Cantitateadecăldurăabsorbităpentrutopireamaseidesubstanțăestedetermi-natăconformformulei:Q= λt·m.
79
7. Fenomenuldetopireseîntâlneșteînviațacotidianălatopireagheței,topireame-talelorșiobținereadiverseloraliaje,deexemplu:obținereaaliajelorgreufuzibile,careseutilizeazălaconfecționareaspiralelorpentruaparateleelectricedeîncălzit.
Caracteristicaunei legi fiziceLegilereprezintăafirmațiireferitoarelaregularitățileobservatecuprivirelaobiecte
șifenomene.Legile,spredeosebiredeprincipii,suntrezultatulunortestărimultiple.Le-gileauundomeniudevaliditate,adicăundomeniuîncaredescriucorectdesfășurareafenomenului. Uneori, domeniul de validare este determinat de domeniulmodeluluiasociat.Spreexemplu,legealuiHookeestevalabilănumaipentrudeformărileelastice,iarmodelulfizicasociatestecorpulelastic.
Planul generalizat al studierii unei legiinclude:1. depistarearelațiilordintrefenomenelesaumărimileexprimatedelegearespec-
tivă;2. formularealegii;3. scriereaexpresieimatematicealegii;4. descriereaexperimentelorceconfirmălegea;5. luareaînconsiderareșiaplicareaînpracticăalegii;6. stabilireadomeniuluivalabilitățiilegii.
Exemplu de caracteristică a unei legi fiziceClasaaVIII-a,tema:„Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit”1. Relațiadintreintensitateacurentuluielectric,rezistențaelectricășitensiunea
electricăaplicatăuneiporțiunidecircuitestenumitălegealuiOhmpentruoporțiunedecircuit.
2. Intensitateacurentuluipeporțiunedecircuitestedirectproporționalăcutensiu-neaaplicatălacapeteleacesteiporțiunișiinversproporționalăcurezistențaei.
3. ExpresiamatematicăalegiiluiOhmpentruoporțiunedecircuit: I UR
=
4. ExperimentulpentrudemonstrarealegiiestereprezentatînFigura1.
Figura 1.Schema electrică a montajului pentru demonstra-rea legii lui Ohm
A
R VG
80
Experiențasevarealizaîn2etape:• sevastabilidependențacurentuluiderezistențăaporțiuniidecircuit,tensiu-
neapeporțiuneadatăfiindconstantă,iarrezistențasevaschimba.• fărăaschimbarezistență,sevastabilidependențacurentuluidetensiune,mă-
surândintensitateacurentuluipentrudiferitevalorialetensiuniipeporțiuneadatădecircuit.
Acestedependențepotfireprezentateșipringrafice.1. LegealuiOhmpentruoporțiunedecircuitseutilizeazăpentrucalcularea
rezistențeiconductoarelor.2. LegealuiOhmesteunadintrelegilefundamentalealefiziciișiestevalabilăpen-
truconductoarelemetalicelacapetelecăroraseaplicătensiuninupreamari.
Caracteristica unui aparat/dispozitiv fizicStudiulunuiaparat/dispozitivpoatefieficientizatcuajutorulurmătoruluiplan ge-
neralizat:1. Denumirea2. Destinația3. Structurașiprincipiuldefuncționare(principalelepieseșiinteracțiunealor)4. Domeniuldeaplicare5. RegulideutilizareșipăstrareÎn conformitate cuacestplangeneralizat, elevului i sepropune săelaborezefișa
aparatului/dispozitivului.Unexempludeastfeldefișăestepropusîncontinuare:1. Denumireaaparatului/dispozitivului: ELECTROSCOP2. Destinatia: aparatpentrustudiulstăriideelectrizareacorpului
Figura 2.Structura electroscopului
cutiemetalică
bilametalica
vergeametalica
acmetalic
cadrangradat
dopizolator
81
3. Construcțiașiprincipiuldefuncționare: Electroscopul(Figura2)estealcătuit:• dintr-overgeametalică,careareoformăspecialășiesteîncorporatăîntr-o
cutiemetalicăcuajutorulunuidopizolator.Lacapătulsuperioralvergeleisefixeazăobilămetalică;
• dintr-unacmetalic,caresepoaterotiușorînjurulunuiax,fixatpevergea.Cândbilaelectroscopuluiesteîncărcată,aculelectroscopuluișivergeauaausarcini
electricedeacelașisemn.Aculformeazăununghicuverticala.Acestunghiestecuatâtmaimare,cucâtestemaimaresarcinacomunicatăbileielectroscopului.Pentruamă-suraunghiulformatdeaccuverticala,pesticlaelectroscopuluiestemontatuncadrangradat.Electroscopulcuacșicadrangradatmaiestenumitelectrometru.
4.Domeniuldeaplicare:Efectuareaexperimentelorlaelectrostaticăcusarcinielec-tricecomparabilecusarcinaelecticădelabastoaneleelectrizate
5.Regulideexploatare:- Avețigrijădepărțilemaifragilealeelectroscopului.- Atingețiatentbilacubastonul.- Cândlucrațicuaparatulfițiatențisănucadă.- Asepăstraînpozițieverticalălaunlocuscat,feritdepraf.
Rezumatul unui text științificRezumatulesteunprodusalactivitățiidesintezălogicexprimatăaideilorprincipale
dintr-ounitatedeconținutsaumodul.Rezumatulrespectăordineatratăriiideilordintext,condensândconținutulpentruaserețineesențialulprincuvintele-cheie,favori-zândconsultarealuirapidă.Rezumatulesteotehnicădemuncăintelectuală,ceasigurăformareacapacitățilordeesențializare,derecreareatextului,deregândireamesajuluidebază.
Tipurileprincipalederezumate: – Rezumatul simplu–osingurăfrază,careindicăunitățiledeconținutminimeșinecesarepentruredareatextuluiînconținutinformațional;
– Rezumatul inductiv–maiextinsdecâtcelsimplu,cuprindedetaliideconținut; – Rezumatul informativ–conținevolummarede informații,exprimat încuvintepropriiconținutul.
Laevaluareaunuirezumat,seținecontdeurmătoarelerecomandări: – sevorsuprimadetaliile,exempleleșifaptelesecundare; – conținutulsevareflectacorect,într-unlimbajclar,concis; – expunereasevafacerespectându-sefidelitateatextului; – nusevorîntoduceinformațiicenuseaflăînconținutuldebază; – seanalizeazătextulînbazaideilorprincipale.
82
Exempledestructurialerezumatului:• rezumatulstudiuluiempiric:propozițiiscurteprivindtemacercetată,datesuc-
cinte despre autori, esența metodologică a cercetării, rezultatele principale,efecte,semnificațiastatistică,implicații,concluzii,aplicații;
• rezumatul studiului metaanaliză: tema, criterii de eligibilitate, caracteristicileprincipale,rezultateleesențiale,efecte-mărime,concluzii, limite,implicațiiteo-reticeșipractice;
• rezumatularticolteoretic:teoria,concepția,modelul,principii,fenomene,pro-cese, evenimente, stări explicabile prin teoria enunțată, rezultate-sinteză, ra-poartelamodelulutilizat;
• rezumatul-articolmetodologic:rezumatulmetodelor,caracteristici,ariadeapli-careametodelor,statistica,interpretareșieficacitate;
• rezumatulstudiuluidecaz:tema,subiectul,caracteristicisemnificativealeparticipanțilorgrupului,problemenou-apărute,soluții,problemeconexe,su-biectedecercetatîncontinuare.
Eseu structuratVerificarescurtă(decelmult10min.),realizatăpeparcursullecțieisaulafineleeiîn
cazulcândseevalueazăounitatedecompetențăprestabilită.ExempludeeseustructuratînbazacăruiaseevalueazăeleviiînclasaaVII-alatema:
„Vase comunicante”Fișadeactivitate. Alcătuițiuneseucutema„Utilizarea vaselor comunicante în
viaţa cotidiană”,utilizândurmătoareastructură:– Explicațiprincipiulvaselorcomunicante;– Reprezentațivaselecomunicante;– Demonstrațilegeavaselorcomunicantepentrucazullichidelordedensitatedi-ferită;
– Oferiți3exempledeutilizareavaselorcomunicanteșidescriețiprincipiuldefuncționareaunuiadinele;
– Formulațioconcluzieînbazamaterieianalizate.
Indicatori de competență. Elevul:– expunecorectcunoștințeledobânditeprivindstudiereafenomenelorconformcerințelor;
– realizeazăplanuleseuluistructuratcuargumenteprinsimboluri,grafice,dese-ne,scheme,exempleîntr-unlimbajștiințificadecvat;
– prezintăpropriilepunctedevederebazatepeargumenteleprezentate;
83
– formuleazăindependentconcluziiînbazamaterieianalizateșifaceodeschiderespreimplicațiimailargialetemeicareesteabordată.
Criterii de evaluare a eseului structurat1. Stăpânireasigurăasistemuluidecunoștințefundamentaleșiasistemuluideca-
pacitățiintegrate(cognitive,psihomotoriișiafective),formateîncadruleseuluistructuratasupra fenomenelor și legilor studiate;descrierea în limbaj științificadecvatfiziciiaeseului;
2. Demonstrareafuncționalitățiideplineasistemuluidecunoștințefundamentaleși a sistemului de capacități integrate în investigarea fenomenelor și a legilor.Originalitatearaționamentuluiînrealizareaeseului;
3. Manifestareaoperativitățiiexperiențeipersonaleînutilizareametodelor,asiste-muluidecunoștințeșiacapacitățiiintegrateînatingereascopuluirealizăriieseului:a)elaborareapropriilorargumente;b)analizamaterieiștiințifice;
4. Demonstrareaunorcunoștințe fundamentale înbazastudiilor și investigațiilororiginaledepășitedecurriculașcolară:a)aplicareapracticășicalitateaconcluziilor;b)calitateaeseuluistructurat.
ReferatulReferatulesteometodădedobândiredecunoștințe,deformarededeprinderiși
priceperidemuncăintelectuală,ometodădeverificareaintereselorpozitivefațădeinvestigațiaștiințifică,deverificareacapacitățiideselecțiedintr-ocantitateinforma-ționalăacunoștințelorlanivelulcapacitățiideînțelegereaelevului.Sepotdiferenția2tipuridereferate:
• referatdeinvestigareștiințificăindependentă,bazatăpedescriereademersuluiuneiactivitățidesfășurateînclasășipeanalizarezultatelorobținute;
• referatbibliografic,bazatpeinformareadocumentară.Referatulesteorganizat în3părți: introducere, conținut și concluzii.Catipuride
referatesunt:referatulinformativ,analitic,destinatexpuneriiamănunțiteauneilucrăripractice(detaliiasuprametodeloraplicate,rezultateleprindateconcrete,seformulea-zăprincipii).Dimensiunilereferatuluisuntcondiționatedespecificulmaterialuluipre-lucrat,duratasusțineriireferatuluisănudepășească15minute(6-8pagini),dupăcareurmeazăîntrebărilareferat,răspunsuri,dezbatereaproblemelorșisintezaevaluativă.
84
Probleme/situații-probleme rezolvateSituația-problemă reprezintă ansamblul contradictoriu, conflictual, ce rezultă din
trăireasimultanăadouărealități:experiențaanterioarășielementuldenoutate,ne-cunoscutulcucareseconfruntăelevul.Acestconflictincitălacăutare,descoperire,laintuireaunorsoluțiinoi.Labazasituației-problemăseaflăcontradicțiadintrecunoscutșinecunoscut,astfelpotfifolosite3tipuridecontradicții:
• Contradicțiadintrecunoștințeleempiriceformatelaelevidinexperiențadevia-țășicunoștințeleștiințifice,caretrebuieformateînprocesuleducațional;
• Contradicțiadintrecunoștințeleanterioarealeelevilorșicelenoi;• Contradicțiileexistențeiobiectivealerealității.
Raportul unei observări Învățareaprinobservațieimplicăscop,atenție,gândirelogicășicreativă,spiritde
observație,căutareșiexplorare,căutareaunuisens,asuportuluimotivaționalșiimpli-căutilizareaunorreguliraționale.Învățareaprinobservareareconexiunecurealizareaexperimentului,ceeaceimplicăproceselemintaledeprelucrareainformațieișiveri-ficareaideilorsausugerareaunornoiipotezeștiințificeînsarcinaobservatoruluicareesteimplicatnemărginitînprocesuldeînvățare–acțiune.
Enunțurisemnificativepentruînvățarea–evaluareaprinobservare:– privițimaiîndeaproapelucrurileșidațiatențiedetaliilorrelevante,semnificative;– gândiți-vălaceeacevedețișipuneți-văîntrebăricuoanumităordinealucrurilor;– începețicăutareaintenționatășisistemică;– utilizațiînobservațiilefăcutecunoștințelepecareleavețideja;– recurgețilatoatesimțurileseparatșiîmpreună,sinergic–văz,auz,atingere,gust,miros–obținândocantitatecâtmaimaredeinformație;
Informațiileculese, înregistrate,clasificatedevinsemnificativeprincorelareșipotfi evaluate la realizarea interferențelordintreprofesor – elev, elev – elev, înmuncaindependentăetc.
Exemplu de Raport al unei observări, clasa a VII-aCunoaștețidejacă,datorităinteracțiunilordintrecorpuri,adicăacțiunilorreciproce
aleacestora,potfimodificateproprietățilelorsau,altfelspus,potfiprodusediferitefenomenefizice.Ceînseamnăacercetauncorpsauastudiaunfenomenfizic?
În primul rând înseamnă a observa corpurile sau fenomenele, a pune în eviden-țăproprietățile lui,adescriemodificărileșidesfășurarea fenomenelorpebazacelorobservate,stabilindnișteconstatări, folosindun limbajadecvatfizicii.Spreexemplu,
85
picăturiledeploaie,fulgii,opietricicăaruncatădenoiînsus,toatecadsprePământ.Picăturiledeapă,fulgii,pietricicaaruncatăînsussuntcorpurileobservatedenoi,iarmișcarealorfațădesolestefenomenulobservat.Proprietateacorpuluipusăîneviden-țăestepozițiaînspațiu,caresemodificăîncontinuu,pânăînclipacândcorpulatingesuprafațaPământului.Înurmaacestorobservăriconstatămcădereacorpurilor.Consta-tărilepecarelefacemsuntprimulpasîncunoașterealumiiîncaretrăim.Dacăceeaceseîntâmplăneinteresează,vomurmăricuatențiedesfășurareafenomenelor.Astfel,primaetapăaprocesuluidestudierealumiiînconjurătoareesteobservarea.
Urmărireaatentăadesfășurăriifenomenelorsenumeșteobservare.Dacădorimsăaflămmaimultedesprecădereacorpurilor,nutrebuiesăașteptămpânăcândelevorcădeadelasine.Putemlăsasăcadăanumiteobiecteșisăobservămcăderealor,daraceastavafiurmătoareaetapă înstudiereanaturii,numităexperiment.Provocarea,producereașirepetareaunuifenomenîncondițiistabile,înscopulstudieriilui,consti-tuieunexperiment.
Raportul unui experiment/lucrări de laboratorMetoda evaluării prin experiment real sau virtual semnifică o intervenție activă,
provocatoareaelevilorasupraconținutuluistudiat.Importanțametodeiînvățării/eva-luăriiprinexperimentesteformulareaipotezeicuconținutștiințific,bazatpegândirelogică,confirmatăsauinfirmată.Importanteste,într-oastfeldeînvățare,dezvoltareaabilitățilordegândirecriticămintalălaelevi,deoarecesuntposibileuneleconfuzii,erorisauexplicațiineadecvateînrealizareaexperimentelorșicolectareadatelor.Într-oastfeldeînvățaresedezvoltăabilitățidegândire,planificarea,evaluarea,concluzionareaetc.
Demersulpedagogic,înrealizareauneievaluăriprinexperiment,estedefinitdeur-mătoareaderulareoperațională:
– Problema,planul,dispozitiveledeexperimentare;– Cercetareaconținutuluiipotezelorșiargumentele;– Punereaînaplicareaînvățăriiexperimentale;– Aplicarearegulelordesecuritate;– Evaluareaparcursuluiînvățăriiprincercetareaexperimentală;– Constatareadificultăților,alegeri incorecte,uneleeșecuriatunciurmează:deter-minarearațiunilorcatalizatoaredeeșec,alegereamodificărilorpentrusoluționare;
– Efectuareaexperimentelor;– Împărtățireacelorînvățateprinexperimentcuceilalțicolegi.
Avantajulcompletăriifișeiestecăpoatefiutilizatăpentrurealizarea, într-untimpscurt,araportuluiexperimentuluiefectuat.Profesorulpropuneoîntrebarecarepoatefiverificatăprinexperiment.ÎnclasaaVI-a,deexemplu,ladeterminareaarieisauvo-
86
lumuluicorpului,elevuluiiseoferăcorpul,aparatelepentrurealizareaexperimentuluișifișaraportuluipecaretrebuiesăocompletezeelevul.Activitateapropusăseenunțăsubformădeîntrebare.Deexemplu,elevilorlisepropuneuncorpdeformăneregula-tă,întrebarealacarevorcăutarăsunsuleste:Careestevolumulcorpuluidat?
Exemplu de raport stucturat al unui experimentNume, prenume:Clasa: a VII-aTitlul activităţii: RealizareaunuiexperimentObiectivul activităţii: Sădeterminmărimiledecaredepindedeformareaunuiresort
deoțel.La care întrebare trebuie să răspund?Cumsecomportăunresortdeoțelatuncicând
asupraluiacționeazădiferitecorpuri?Prezintexperimentul.Explic experienţa pe care o realizez şi care va permite să răspund la întrebări.Fixezunuldintrecapeteleresortuluideoțelculungimeadel0cmdeunsuportașa
cumindicăFigura3.a.Atârndecapătulliberuncorpmetalicpecarescrie30gșiobservcălungimearesortuluicreștecu∆l,devenindegalăcu11cm(Figura3.b).Adaugpestecorpulatârnatîncăunullafel.
Desenezschemeleexperimentului.(Schemelerealizateîncreion,curigla,pefoaiesuntîngrijiteșisuntînsoțitedele-
gendă)
Figura 3. a. b.Schema experimentului
a)l0 = 10 cm
b)
Δl
l = 11 cm
87
Uncorpsuspendatdeunresortdeterminămodificarealungimiilui.Notezobservațiileproprii(potfielaboratetabelepentrucompletare).Observcălungimearesortuluiacrescutșimaimultdecâtînprimulcaz.Putemafir-
macămodificarealungimiicorpuluidepindedemasacorpuluiatârnatderesort.Astfel,amstabilitcauza produceriifenomenuluidedeformare. Pentruexplicareafenomenuluidatestenecesarsădescopărcauzele careîldetermină.Stabilesclegăturaîntremodifi-carealungimiiresortuluiînfuncțiedemasa corpuluiatârnatdeel.Diferențal – loîntrelungimeafinalășilungimeainițialăestealungirearesortuluipecareonotămcu∆l = l – lo,unde∆esteliteragreceascădelta.Înscopulstabiliriilegăturiiîntreacestedouămărimifizicenotatecu literele∆l șim, suspendderesortulelastic,pe rând,corpurimarcatede20g,40g,60gșimăsordefiecaredatăalungirilecorespunzătoare∆l1,∆l2,∆l3.Datelemăsurărilorșiindicațiiledepecorpurilemarcatelescriuîntabel(Figura4).
Indicațiiledepecorpurilemarcatem, g 20g 40g 60g
Alungirearesortului∆l, mm 5mm 10mm 15mm
Raportuldintremărimilem şi∆l,g/mm20
5
40
10
60
15
Figura 4.Tabelul măsurătorilor
Utilizezrezultateleobservărilorpentruarăspundelaîntrebareapusă.În rezultatul experienţelor efectuate, eu pot deduce că ...(am constatat că...).Dintabelseobservăcă,pentruresortuldat,raportuldintremasacorpuriloratâr-
natederesortșialungirearesortuluiesteacelașipentrutoateceletreicazurișiputemscrie: m
l�� constant.
Astfelderelațiiîntremărimifizicereprezintă,înanumitecondiții,legeafizicădupăcaresedesfășoarăfenomenuldedeformareelasticăaresortului.
Elaborezconcluzia.Concluzia va include răspunsul la întrebarea de mai sus.Unresortdeoțelsedeformeazăelasticcânddeelsuntsuspendatecorpuridemase
diferite,raportuldintre ml�� const,aceastaînseamnăcădeformareaprodusăestedi-
rectproporționalăcuforțadeformatoare.F = k·∆l,forțadeformatoareesteF = mg.
88
Exemplu de raport stucturat al unei lucrări de laborator
Lucrare de laborator, clasa a VII-a, cu aplicarea senzorului digital de forță(autor:Igor Evtodiev, dr. hab. în şt. fiz-mat., prof. univ., grad didactic superior)
Tema lucrării de laborator: Determinarea densității unor lichide, aplicând legea lui Arhimede
Scopul lucrării: StudiullegiiluiArhimedeșiaplicareaînviațacotidiană.Determina-rea forțeiArhimedeprinmetodadirectă șimetoda indirectă. Formareadeprindelorpracticedelucrupentrumăsurătorideforțăcusenzoruldigitaldeforțășisoftdeope-rare.Determinareadensitățiiunorfluide,aplicândlegealuiArhimede,măsurânddirectforțaascensionalădinpartealichidelor.
Obiective operaționale:1. Săobserveși sădemonstrezeexperimentalcăuncorpscufundat în lichidecu
densitățidiferiteareforțăascensionalădiferită.2. Sădemonstrezeexperimentalcăforțacucareesteîmpinsînsusuncorpscufun-
dat(parțialsautotal)într-unlichidesteegalăcugreutatealichiduluidezlocuitdeacesta.
3. Sămăsoare forțaArhimedeexercitatăasupra corpului scufundat în lichide cudensitățidiferite.
4. SădetermineforțaArhimedeprimmetodaindirectă.5. Sădetermine densitatealichidelorinvestigateprinmăsurareaforțeiArhimede.6. Săreprezinteșisăinterpretezerezultateleexperimentaleînformăgraficășisă
facăconcluzii.Bibliografie:1.Fizică. Curriculum disciplinar pentru clasele a VI-a – a IX-a2.BotgrosI.,Bocancea,V.Fizică.Manualpentruclasaa7-a.Ch.:Cartier,20113.Instrucțiunidelucrucusenzoriidigitali:https://www.pasco.com/prodCatalog/PS/PS-2189_pasport-high-resolution-force-
sensor/index.cfmMateriale, aparate şi accesorii: Lichide cu densități necunoscute: apă distilată și
3-5 soluțiisărateoferitedeprofesor,apăsăratăcuconcentrațieprocentualădemasăde5%,10%,15%,20%șiauneisoluțiicuconcentrațienecunoscută(alternativă:apă potabilă, saramură, oţet, sucuri, ulei vegetal,ulei tehnic,ș.a.).Cilindrugradat(250ml,calibratla20oC),încaresăîncapăcorpuldelucru.Corpdelucrucaresăîncapăîncilin-drugradat(deexemplu,uncorpdinsticlăorganicădeformăcilindricăneregulatăcuvolumulnecunoscut,careareuncârligmetalic).Vasedelucrupentrusoluțiiapoase(de
89
exemplu,cincipaharedeosingurăfolosințăpentrusoluțiileC1,C2;C3;C4șiCxîncaresăîncapăcorpuldelucru).Firdeață(40÷100cm).Hârtiedefiltru(ștergărele/lavete).Stativcumufe(înălțimeadepeste50cm).Senzordigitaldeforțăcucârlig,(Domeniudemăsurareșiprecizie:+/-50,00±0,01N,Rezoluție:0,002N,Protecțiedesuprasarcină:+/-75N).Constantatabelară:accelerațiagravitațională,g=9,806m/s2(N/kg).
Note teoretice şi planificarea experimentului:Definiții/Legi/Formule:-Conformtemeidinmanualul,cl.aVII-a-ProceduraexperimentalăstudiatăînclasaaVI-a:măsurarea volumului unui corp
de formă geometrică neregulată cu ajutorul cilindrului gradatF GA ldc= ;G m gldc l� � ;m Vl l l� �� ;V V Vl lc lo� � ;V V G m g m Vl c aer c c c c� � � � � �*( , )�
unde:F GA ldc=esteforțaArhimede;F GA ldc= –greutatealichidului(fluidului)dezlocuitdecorp;G m gldc l� �–masalichiduluidezlocuitdecorp;m Vl l l� �� –densitatealichidului;V V Vl lc lo� � șiV V Vl lc lo� �estevolumul
măsuratcucilindrulgradat,respectivînlipsașiprezențacorpuluiînlichid;V V Vl lc lo� �volumulli-chiduluidezlocuitdecorp,careesteegalcuvolumulcorpului.(V V G m g m Vl c aer c c c c� � � � � �*( , )�–greutateacorpuluiînaer;V V G m g m Vl c aer c c c c� � � � � �*( , )�,V V G m g m Vl c aer c c c c� � � � � �*( , )� ,V V G m g m Vl c aer c c c c� � � � � �*( , )� –respectivmasa,densitateașivolumulcorpului);
Rezultate preconizate pentru Măsuranzi (Mărimile fizice supuse măsurării):Măsurări volumetrice cu ajutorul cilindrului gradat (experiment 1)Volumullichiduluiîncilindrulgradat,(ml):V Vlo � � .Volumullichiduluicândcorpulestescufundattotalînlichid,(ml):V Vlc � �Măsurări de forță cu senzorul digital de forță (experiment 2 şi experiment 3):ForțaArhimede,(N):FA ± ∆F.Greutateacorpuluiînaer,(N):Gaer± ∆G,*(poatefideterminatămasacorpului:
m G gc aer= / ).Greutateacorpuluiînapă,(N):Gapă ± ∆G.Greutateacorpuluiînsoluții,(N):Gs ± ∆G.Mărimi fizice determinate prin metoda indirectă:Volumul lichidului dezlocuit de corp, *(volumul corpului; densitatea corpului
�c c cm V� / )ForțaArhimedeprindiferențadintregreutateacorpuluimăsuratăînaerșiînlichid,
(N):Gaer- Glic
Densitatealichiduluidezlocuitdecorp,(kg/m3): � �1 1� �Mărimi fizice determinate prin metoda grafică:Concentrațiaprocentualădemasăînsaramurăînlimitele5%÷20%:Cx± ∆Cx.Densitatealichiduluidezlocuitdecorp,(saramurăC=5%÷20%),(kg/m3):� �x x� � .
90
Reprezentare grafică:Construireagraficuluideetalonare (FA-C%):ForțaArhimedeînfuncțiedeconcentrație
procentualădemasăasaramurei.Utilizareagraficuluideetalonare (FA-C%):Determinareaconcentrațieinecunoscute
într-osoluțieapoasădesare(C%),măsurândforțaArhimede(FA).Modul de lucru:Respectațitehnicasecuritățiipeîntreagaperioadăaexperimentului(atențiedeose-
bitălavaseledinsticlă).ProfesorulvapreparasoluțiiapoasedeNaClcuconcentrațiaprocentualădemasă:5,10,15și20%pentrucareelevulvadeterminadensitateaprinmetoda directă(experiment2)sauprinmetoda indirectă(experiment3),aplicând forţa lui Arhimede.
Experiment 1:1. Turnațiapăîncilindrulgradatpânălaoînălțimepotrivităaleasădedvsșitreceți
înrândul8alTabelului1valoareavolumuluideapă(V V Vl lc lo� � ).2. Cuajutorulfiruluideațăscufundațicorpulînapășimăsurațivolumullichidului
(V V Vl lc lo� �).TrecețivaloareaabsolutăînTabelul1(rândul8),luândînconsiderareeroa-reainstrumentalăabsolută.
Formula de lucru:V V Vl lc lo� � (1)În următoarele experimente, pentru evitarea surselor suplimentare de erori, se va
exclude atingerea corpului de pereții paharului.Experiment 2, (coloana4dinTabelul1):3. Studiațiprincipiuldemăsurarecusenzorul digital de forţă (SDF)dininstrucțiunile
delucru(ANEXASDFcusoftdecitire,achiziție,analizășiprelucrareadatelor[3]).4. Fixațisenzoruldigitaldeforțălaoînălțimepotrivităînparteadesusastativului.5. Turnațilichideleinvestigateînpahare(vasedelucru)astfelîncâtlascufundarea
totalăacorpuluidelucruacesteasănusereverse.Dacăavețiunsingurvaspen-trulichideleinvestigate,clătițidefiecaredatăvasulînscopuldecontaminareasoluțiilor,respectiv,deminimizareasurselordeerori.
6. Cuajutorulfiruluideață,atârnațicorpuldecârligulsenzoruluideforță.7. Clătițișiuscațicorpuldelucruînaintedeafiscufundatconsecutivînoricareli-
chidinvestigat.8. PentrumăsurareadirectăaforțeiluiArhimedecuajutorulSDF,estenecesarde-a
compensagreutatea corpului care atârnă în aer.Atârnațicorpuluscatdecârligulsenzoruluideforțășilăsați-lliber(pedisplayvafiafișatăînNgreutateacorpului).Apăsațiușorbutonul„ZERO”depefațasenzoruluideforțășiurmărițipedispleisăapară0,00N.
91
9. Scufundândtotalcorpuluscatconsecutivînfiecarelichidinvestigat,fărăcaaces-tasăatingăperețiiinterioriaipaharului(vasuluisaucilindruluigradat),măsurațiforţa ascensionalăpentrufiecarelichid–forţa Arhimede șitrecețiîntabelvalori-lemăsuranduluișiincertitudineademăsurareaforţei (coloana4).
Formula de lucru: �� �l
A
lc lo
Fg
��( )
(2)
Experiment 3: În acest experiment veţi măsura forţa degreutate a corpului care atârnă în aer şi, respectiv, în fiecare lichid investigat (coloana5dinTabelul1).
10. Pregătițicorpuldelucruprinspălareșiuscare.11. Setați „ZERO”prinapăsareabutonului șiurmărițipedisplei săapară0,00N,
atuncicânddecârligulsenzoruluinuatârnănimic.12. Cuajutorulfiruluideațăatârnațicorpuldecârligulsenzoruluideforță.13. Cusenzoruldigitaldeforțămăsurațiforţa degreutate a corpului care atârnă
în aer.Treceți întabelvaloareamăsuranduluiși incertitudineademăsurareagreutăţii (rândul1,coloana5).
14. Cufundândtotalcorpuluscatperândînfiecarelichidinvestigat,fărăcaacestasăatingăperețiiinterioriaipaharului(vasului/cilindruluigradat)măsurațiforţa degreutate a corpului scufundat în lichid.Trecețiîntabelvalorilemăsuranduluișiincertitudineademăsurareagreutăţii (coloana5,rândul2-6).
Formula de lucru: �� �laer lic
lc lo
G Gg
���( )
(3)
15. Efectuațicalculelenecesare(conformexemplelordemaijos),pentruvolumuldezlocuitdecorp,forțaArhimedeșidensitățilelichidelorC1-C4,toatefiindde-terminateprinmetodaindirectă.IntroducețidateleînTabelul1.
16. ConstruițigraficeleFA(C,%)șiρ(C,%),determinați Cxșiρx.IntroducețidateleînTabelul1,rândul7.
17. Calculațierorile,scriețirezultatelefinaleșiconcluzionați.
92
Tabe
le d
e lu
cru
Tabe
lul1.M
ăsurărivolum
etric
eșide
forță.Den
sitatealichidelor
N.o
.Fl
uid
C (%
)F A ±
∆F
(N)
G ±
∆G
(N)
F i A
(N)
*ε (F
d A )
%ρ(
kg/m
3 )Δρ
(kg/
m3 )
*ερ (%
)
12
34
56
78
910
1Ae
r-
--
--
--
2Ap
ădistilată
0,0
3Ap
ăsărată,C
15,0
4Ap
ăsărată,C
210
,0
5Ap
ăsărată,C
315
,0
6Ap
ăsărată,C
420
,0
7Ap
ă să
rată
, Cx
x
8Vo
lumullichidului
V lo =
(ml)
V lc =
(ml)
9Vo
lumullichiduluidezlocuitde
corp
V l ± ∆
V =
(ml)
*varia
nteleprop
usecu(*)sun
trecom
anda
tecaextensie
93
Rezultatele experimentale şi interpretarea lor:
Rezultate finale:1.ConcentrațiaprocentualădemasăCx ± ∆Cx = (%).1)Densitatea(ρx)auneisoluțiinecunoscutedeterminatedingrafic:ρx ± ∆ρ = (kg/m3).
2.Densitateasoluțiilorlichide:2)Apadistilată:ρapa ± ∆ ρapa = (kg/m3)3)Apăsărată,C1(C,5%):ρC1 ± ∆ ρC1 = (kg/m3)4)Apăsărată,C2(C,10%):ρC2 ± ∆ ρC2 = (kg/m3)5)Apăsărată,C3(C,15%):ρC3 ± ∆ ρC3 = (kg/m3)6)Apăsărată,C4(C,20%):ρC4 ± ∆ ρC4 = (kg/m3)
3.Volumullichiduluidezlocuitdecorp:Vl ± ∆Vlc = (ml)Concluzii:
Notă: Proiectul complet al acestei lucrări de laborator (cu detalii și exemple de mă-surări și calcule) este plasat pe site-ul: https://sites.google.com/site/ghidfizica2019/
94
Evaluarea prin proiecteProiectul esteunplan sauo lucrarecucaracteraplicativ, întocmităpebazaunei
temedate.Proiectulsolicităelevilorsăfacăocercetare,oactivitateînechipă,ocreație.Dupădemersulrealizatavem:• proiectdetipconstructiv(săredactezeunarticol,orevistăetc.);• proiectdetipsituație-problemă(sărezolveosituație-problemă);• proiectdetipproblemă(să-șiîmbogățeascăotehnicăsauoprocedurădeinstruire).Proiectulreprezintăoinițiativăindividuală,deperechesaudegrup,careurmărește
îmbunătățireadezvoltăriiunoracțiuni,aunornoimodalitățideaplicareastrategiilorîndomeniulstudieriifizicii.O însumaredeactivitățiorganizate,desfășurate învede-reaatingeriiunorobiectiveprestabiliteșiunrezultatalcolaborării întreelevi,profe-sori,părinți.Metoda învățăriiprinproiectsereferăatât lacelepropusedeprofesorîn vederea realizării curriculei disciplinare, cât și la cele solicitate de elevi. Proiectulcurricularestereprezentareademersuluicucaracteraplicativ,ceurmăreștedezvolta-reacompetențelor,deprinderilorșiabilitățilorpeoanumitătemă.Exemple:,,Educațiaecologică”,,,Protecțiamediuluiambiant”etc.
Caracteristicile metodei proiectului sunt: orientareacătreactivitateșiprodusuleiinterdisciplinarși transdisciplinar,motivareaelevilor, descoperireapropriilorabilități, conectarealaproblemelesociale,organizareaîncomunaprocesuluideînvățare.
Structura proiectului:•Identificareașidefinireaproblemei;•Definireaobiectivelorsauarezultatelorașteptate;•Stabilireaechipeideproiect;•Elaborareaplanuluiderealizare;•Distribuirearesponsabilităților;•Timpul.Resursematerialeșifinanciare;•Realizareapropriu-zisăaetapelordelucru;•Identificareariscurilor;•Precizareaprocedurilordemonitorizareșievaluare;•Apreciereaactivitățilordesfășurate,arezultatelorșiamoduluideparticiparea
grupului.Evaluarea unui proiect: – determinareagraduluiderealizareaobiectivelor;– actualitateaculegeriideinformații;– apreciereavaloriiproiectului,rezultatele,efectele(impactul).
Funcțiile evaluării proiectului: oferăinformațiipentruluareaanumitordecizii, are caracterformativ,dezvoltăcunoștințenoi,sedobândescabilitățidecercetare.
95
Tipologia proiectelor – proiectedeinvestigație–acțiune(studierealiteraturiiștiințificeșirealizareadiver-seloripoteze,realizareadeconstatări,aunordatestatistice,aunoraplicațiietc.);
– proiectedeacțiuneecologică(deluptăîmpotrivapoluării,deprotecțieamediu-luiînconjurător,deînfrumusețarealocalității,aunuicartier,acurțiișcolii,aunuiungherașnaturaletc.);
– proiectedeactivitatemanuală(activitățipracticeexperimentaleetc.);– proiectedetipconstructiv(confecționareaunormaterialedidactice,construireaunormodele,machete,realizareadiverseloraparatefiziceșidispozitive,carepotînzestracabineteleșilaboratoareledefizică,realizareaunuimuzeualșcoliietc.);
– proiectedetipproblemă(oproblemăcucareseconfruntăeleviipecareîncearcăsăorezolve);
– proiectedetipînvățare(îmbunătățireainstruiriipentruadevenimaidisponibilăprinfolosireaunornoitehnicideînvățare);
– proiectdeabsolvire(activitateapeparcursulunuisemestru,proiectdean,definisareacicluluigimnazialsaulicealetc.).
Rolul profesorului: • Planificăactivitățile,determinăobiectiveleîmpreunăcueleviipenivelurivariate,
structureazăconținuturileesențialeetc.• Organizeazăactivitățile,structurileșiformeledeorganizare;• Comunică cu fiecare echipă în parte cu privire la selectarea și prelucrarea
informațieiștiințifice;• Conduceactivitățiledincadrulproiectuluiînclasăsauîninstituție;• Coordonează activitățilegrupelor,urmărindrealizareauneisincronizăriîntreobiec-
tivelefixateșiactivitățilerealizate,contribuindlaîntărireasolidaritățiigrupului;• Motivează activitateamembrilorechipeiprinformepozitive,utilizeazăaprecieri
verbaleși reacțiinonverbale însprijinulconsolidăriiechipei,orienteazăvaloricprin intervenții cu caracterumanist tendințelenegative în cazde identificare,încurajeazășimanifestăsolidaritate.
• Consiliază membriiechipelorînactivitățileîntreprinse,prinajutor,sfat,orienta-reculturală.
• Controlul arerolreglatorșideajustareaactivitățiișiatitudiniimembrilorechipeiînscopulcunoașteriistadiuluiîncareseaflăactivitateaderealizareaobiective-lorșiniveluriledeperformanțăaleacestora.
• Evaluarea –măsuraîncarescopurileșiobiectiveleaufostatinselaoanumităetapă,prinevaluaresumativă,prinprelucrăristatisticealedatelorșiprinsintezaaprecierilorfinale.Judecățilevaloriceexpusevorconstituiprocesuldecaracteri-zarearealizăriiobiectivelorpropuse.
96
Principalele aspecte ale învățării prin proiecte:• Învățareaestemaieficientăcândapliciteoriastudiatăînpractică;• Elevulcareînvățăascultânddevineelevulcareacționează;• Problemeledinviațarealăcapteazăinteresulelevilor;• Inseparabiledevinacțiuneașiînvățarea;Problemele sunt din lumea reală:• Legăturadintremediulacademicșiexternsusțineinteresulșimotivațiaelevilor;• Aparițiasarcinilorgeneratedeproblemelerealealevieții;• Problemelerealesolicităsoluțiireale,ceeaceînseamnăinvestigațieșiînvățare;• Problemelepotfistabilitechiardeelevi,profesori.Rolul profesorului: ghid, însoțitor– Autonomiașiresponsabilitateapentrupropriaînvățareestecaracteristicafun-damentalăaproiectului;
– Proeictelesuntcondusedeelevi;– Profesoruldevineînsoțitorcareghidează;– Profesorulsetransformădindistribuitoralcunoștințelorînmanagerdeproces,oferindsprijin;
– Moderatorșisupervizor.1. Interdisciplinaritate– Proiecteledepășescariiledisciplinelordestudiu;– Complexitateaproblemelorimpunegândireaholisticăși implicareamaimultordiscipline.
2. Colaborare şi lucru în grup– Muncaînproiectinduceinteracțiuneaîntremembriiechipeiîntimp;– Generareacompetențelordecomunicare,planificare,muncăîngrup;– Calitățileșiabilitățilelucruluiînechipăreprezintăopartedinrezultateleînvățării;– Colaborareaincludeșiparteneridinexterior;– Poategenerașiefectenegative,conflicte,tensiuni.
3. Produsul Final – Vectorul care dinamizează pregătirea, derularea și evaluarea proiectului esteprodusulfinal;
– Produsulfinalpoatefiundispozitiv,unaparat,oprezentare,unfilm,unspecta-col,unraport,oexpoziție,unjocetc.
– Auditoriupentruprodusfinalpoatefioclasă,oparalelăsauunauditoriumailarg,darneapăratadecvatșiautentic.
97
Exemplu de rezumat al unui proiect de cercetare:Rezumatul proiectului de cercetare
Tema: Macaraua HidraulicăActualitatea temeiPopulațiaplaneteinoastreesteînconstantăcreștere,astfel,creștecerereadespațiu
locativ.Procesuldeconstrucțieesteunprocescomplicat,unadintreproblemefiindtransportareamaterialelordeconstrucție laaltitudinimari.Pentruarezolvaaceastăproblemă,înajutorulconstructorilorvinutilajele/mecanismele/mașinelemoderne,deexemplu:macarauahidraulică.Macarauahidraulicăpoatefiechipată cucârlig, cleș-te,platformăpentruaefectuaanumitelucrări.Eapoateficondusădeunmacaragiuinstruitsaupoateficontrolatădeladistanțăcuotelecomandă.Macarauahidraulicăde atelier esteomașină-unealtă, utilizată în ridicarea și transportareade sarcini pedistanțemicisaumedii.Macarauadeatelierestefolosită,înspecial,înindustriapre-lucrătoare,darși înateliereledereparații și întreținerealăturideservice-urileauto.Acestămașină-unealtăesteidealăpentruridicareasaudescărcareamărfurilor.
Obiectivele cercetării:1) Studiulconceptuluidemecanismhidraulic;2) Cercetareaprincipiuluidefuncționareaamacaraleihidraulice;3) Cercetareaavantajelor/dezavantajelorfolosiriimacaraleihidraulice;4) Construireauneimachetefuncționaleînscopdidactic.Aplicațiile macaralei hidraulice în funcție de dotare:•• Echipatăcuuncârlig–laridicareacorpurilordegreutatemare;•• Echipatăcuunclește–laridicareacorpurilor(sanufiefragile)caren-ausistemdecuplare,acorpurilorcaresuntdeformăneregulatăsauadeșeurilortehnologice;•• Echipatăcuunmagnet–laridicareașideplasareafieruluiuzat;•• Echipatăcuoplatformă–laridicareaunuinumărmaredepersoane.
Macarauahidraulicămaiestefolositălaasamblareavapoarelordecomerțșiacelordeluptă.
Pistonul Macaralei HidrauliceUnadintrepărțileprincipalealemacaraleihidrauliceestepistonul.Încazulmacara-
leiconstruitedreptmachetăfuncționalăcuscopdidacticsuntfolosite8pistoane.Fie-caredouăpistoane,conectateprinfurtun,permitmacaraleihidraulicesăîndeplineascăanumitecomenzi.Apăsândcuoforțăpebazapistonului,înlichidsecreeazăopresiune
98
caresetransmiteînmodegalîntoatedirecțiile,conformlegiiluiPascal.Presiuneadininteriorulsistemuluipuneînmișcarealdoileapistoncareesteunitrigidcuunadintrepărțilecomponentealemacaralei(Figura1).
Rezultatele cercetării:1) Confecționareauneimachetefuncționale(Figura2);2) Formareaunoropiniiasupraactualitățiișiimportanțeimacaralelorhidrauliceîn
viață;3) Realizareauneilistedeutilizăriposibilealemacaraleișiobservareaacestorutili-
zăriînanumiteindustrii(pelângăceadeconstrucții);4) Identificareaprincipiilorcestaulabazafuncționăriimacaraleihidraulice;5) Identificareaunorproblemesauriscuriasociatecufolosireamacaraleihidraulice.
Figura 1.Sistemul de pistoane. Punerea în mişcare
a părţilor componente
Figura 2. Macheta funcţională
Concluzii:1. Macarauahidraulicăesteomașinăformatăprinîmbinareamecanismelorsimple;2. Avândmaimultecomponenteîndotare,poateefectuaogamălargădeoperații/
comenzi;3. Ladirijareamacaraleiseadmitedoarpersonalspecialinstruit.
Anexă la rezumatul proiectului de cercetare(poster,video,prezentarepowerpoint–https://sites.google.com/site/ghidfizica2019/)
99
Metode clasice de evaluareProbele scrise(teze,probedecontrol,altelucrăriscrise)suntpracticateșichiaruneori
preferate,datorităavantajelorsaleimposibildeignorat,încondițiileîncaresedoreșteeficientizareaprocesuluideinstruireșicreștereagraduluideobiectivitateînapreciere.
Evaluarea prin testeUninstrumentdeevaluaretrebuiesăîndeplineascăanumiteexigențedeelaborare,
adicăanumitecalitățitehnice, învedereaatingeriiscopuluipentrucareacestaafostproiectat.Untestdeevaluareestecompusdintr-unnumărdeitemicare,pedeoparte,aureguliprecisedeelaborare,iarpedealtăparte,suntselectațipebazauneimatricedespecificații.Înproiectareaunuitest,trebuieavuteînvedereurmătoareleetape:
a)Determinarea tipului de test;b) Proiectarea matricei de specificaţii;c) Definirea unităţilor de competenţă de evaluat şi a obiectivelor de evaluare; d) Construirea itemilor;e) Elaborarea schemei de notare;f) Administrarea testelor;g) Corectarea şi analiza rezultatelor.
Determinarea tipului de testTestuldeevaluaredidacticăseconstituiecaoprobăcomplexă,formulatădintr-un
ansambludeitemi,careînurmaaplicăriioferăinformațiipertinentereferitoarelamo-dulderealizareaobiectivelordidactice,laprogresulșcolaretc.Elaborareatestelorscri-senutrebuieprivităcaunlucrubanalșiușorderealizat.
Prezentăm câteva motive:– pentruarealizaoevaluarerelevantășieficace, testelenutrebuiesăevaluezecunoștințeleacumulate,ciaplicareaacestorcunoștințeînsituațiisimilaresauînsituațiinoi(rezolvareadeprobleme),deoarecenumaiînacestmodseproduceoînvățaresolidă;
– oriceinstrumentdeevaluaretrebuiesăîndeplineascăanumiteexigențedeela-borare,adicăanumite„calitățitehnice”(validitatea,fidelitatea,obiectivitateașiaplicabilitatea),învedereaatingeriiscopuluipentrucareacestaafostproiectat;
– orice testestecompusdintr-unnumărde itemicare,pedeoparte,au reguliprecisedeelaborare,iarpedealtăparte,suntselectațipebazauneimatricedespecificații.
Acestemotiveconduclaconcluziacăs-adezvoltatometodologiedistinctădeelabo-rareatestelorscrise,pecareoprezentămpeparcursulacestuicapitol.
100
Exemplu de evaluare sumativă în clasa a VII-aUnitatea de învățare: Lucrul, puterea și energia mecanică
MATRICEA DE SPECIFICAŢIIDomeniile cognitive
Conținuturi curriculareCunoaştere şi
înțelegere Aplicare Integrare Total
Lucrumecanicefectuatdeforțeconstante.Putereame-canică
1a–1p2-2p3a–1p3c–1p
4–4p6–5p
14puncte47%
Energiacinetică.Energiapotențialăgravitațională.Energiamecanică.Conserva-reaenergieimecanice
1a–1p1b–1p2-1p3b–1p
5–4p 7–8p 16puncte53%
Total9puncte 13puncte 8puncte 30depuncte
30% 43% 27% 100%
Nr. Itemi Scor
1.
Continuați următoarele propoziții astfel încât ele să fieadevărate:Dacăuncorpposedă.............atuncielpoateefectuaun...................................EnergiacăpătatădecorpdatorităpoziţieisalefaţădePământsenumeşte............................................................
L0123
2.
Stabiliţi (prin săgeţi) corespondenţa dintre următoarele mărimi fizice şi unităţile ce le exprimă:putereamecanicăkNenergiacineticăstimpulmWMJ
L0123
3.
Determinați valoarea de adevăr a următoarelor afirmații, marcând A, dacă afirmația este adevărată şi F, dacă afirmația este falsă:Lucrulmecanicprimeștedoarvaloripozitive.AFEnergiacineticăacorpuluinudepindedealegereacorpuluidereferință.AFDacădirecţiaforţeiesteperpendicularăpedirecţiadeplasăriieanuefectueazălucrumecanic.AF
L
0123
4. Omingecumasade500gcadedelaînălțimeade10m.Săseaflelucrulme-canicefectuatdeforțadegreutatepeaceastădistanță.
L01234
101
5. Ceenergiecineticăposedăuncubdinaluminiuculaturade10cmdacăvite-zademişcareestede3,6km/h?(densitateaaluminiuluiρ=2700kg/m3)
L01234
6. Încâttimpummotorcuputereade400Wridicălaînălțimeade20muncorpcumasade100kg?
L012345
7.Uncorpcumasade2kgcadedelaînălțimeade5m.Determinațienergiacineticășivitezacorpuluicândeltreceprinpozițiaceseaflălaînalțimeade1mfațădesol.
L01234567
Un exemlu de test de evaluare sumativă la FIZICĂ, clasa a VIII-a, este plasat pe site-ul (https://sites.google.com/site/ghidfizica2019/)
Metode complementare de evaluareStrategiilemoderne de evaluare caută să accentueze acea dimensiune a acțiunii
evaluativecaresăofereelevilorsuficienteșivariateposibilitățideademonstraceeaceștiu(caansambludecunoștințe),darmaialesceeacepotsăfacă(priceperi,deprinderi,abilități).
Observarea sistematică a comportamentului elevilorîntimpulactivitățiididacticeesteotehnicădeevaluarecarefurnizeazăprofesoruluiinformațiiutile,diverseșicom-plete,greudeobținutprinintermediulmetodelordeevaluaretradiționale.Observațiaconstă în investigareasistematică,pebazaunuiplandinainteelaboratși cuajutorulunorinstrumenteadecvate,aacțiunilorșiinteracțiunilor,aevenimentelor,arelațiilorșiaproceselordintr-uncâmpsocialdat.
Înesență,metodaestesubiectivă,necesitămaimulttimp,darmaipuțineresurse.Pentruînregistrareaacestorinformații,profesorulareladispoziție4modalități:
• raportul;• fișadeevaluare;
• scaradeclasificare;• listadecontrolșiverificare.
102
Metoda cubului serealizeazăastfel:a.Prezentareasubiectuluipusîndiscuțieșido-cumentareanecesară;b.Împărțireagrupuluiînșasesubgrupurieterogene;c. Constru-ireaunuicub dehârtie,notândpeceleșasefețealeacestuia:„Descrie!”,„Compară!”,„Asociază!”, „Analizează!”, „Aplică”, „Argumentează!”;d. Îndeplinireasarcinii reparti-zatepentrufiecareechipă;e.Reunireacelorșaseperspectiveîntr-osintezăprezentatădeformator.
Autoevaluarea. Evaluarea reciprocăAutoevaluareaîlplaseazăpeelevcaparticipantactivlaactulevaluării,dupăunsis-
temdecriteriideaprecierepecareșile-aînsușit,elevulcomparândrăspunsulsăucuunmodel.Cerințelesuntdiscutatecueleviisupușiautoevaluării.Dupăstabilirearăspunsu-rilorcorecte,dupăprezentareaitemilordenotare,elevulapreciazădacăarăspunssaunucorectșiîșistabileștenotapecarecredecăomerită.Elarenevoiesăseautocunoas-că,faptceîicereimplicațiipeplanmotivaționalșiatitudinal.Grileledeautoevaluarepermitelevuluisă-șidetermineeficiențaactivitățiirealizate.
Grila de autoevaluare va conține: capacitățile vizate, sarcini de lucru, valori aleperformanței.Autoevaluareapoatesăfieautoapreciatăverbalsauautonotarea–su-pravegheatădeprofesor.Educareaspirituluideevaluareobiectivăvafiorganizatăprincâtevaposibilități:
1. Autocorectareasaucorectareareciprocă–corectarealucrărilorcolegilor,depis-tarealacunelorpropriisaualecolegilor,fărăsancționareprinnote,doarvaavealocconștientizareacompetențelorînmodindependent.
2. Autonotarecontrolată–elevulîșiacordăonotăcareestenegociatăcucolegulsauprofesorul.Profesorulvastabilicorectitudineasauincorectitudineaaprecierilor.
3. Notareareciprocă–elevul îșinoteazăcolegul,prinreciprocitate,fie la lucrarescrisăsauorală.
4. Apreciereaobiectivăa rezultatelor–antrenarea întregului colectiv în vedereaevidențieriirezultatelorobținute,princonfruntări.
PortofoliulPortofoliulesteundosardeprezentareadiverseloractivitățirealizatedeelevi.El
reprezintă„cartea de vizită a elevului”,urmărindu-iprogresuldelaunsemestrulaaltul,delaunanlaaltulșichiardelauncicludeînvățământlaaltul.
Portofoliulnuestedoarunproiect,esteometodădeînvățământ,carefaciliteazăevo-luția,deoarecepermiteprofesoruluiovedereglobalăaprogresuluiînregistratdeelev.
Portofoliulesteuninstrumentdeevaluarecomplexșiflexibil,ceconțineșistructu-reazăocolecție,unansambludeinformațiireferitoarelaperformanțele,competențele
103
teoreticeșipractice,caredeterminăprogresulșcolaralelevului.Elevulselecteazăma-terialelepentruafiincluseînportofoliu,reflecteazășiexplicărelevanțaconținutuluiacestuia.Înportofoliu,sevorincludeinformațiiînrezultatulautoevaluăriilafizică,delaunsemestrulaunan,poateșidelaunciclulaaltul.
Exemple de probe care se vor regăsi în portofliu1.Informațiireferitoarelaactivitateadeînvățare:• fiședeinformareșidocumentareindependentă;• referate,eseuri,creațiiproprii,rezumate,articole;• pliante,prospecte;• desene,colaje,postere;• teme,problemerezolvate;• schițe,proiecteșiexperimente;• datestatistice,curiozități;• testeșilucrărisemestriale;• chestionaredeatitudini;• înregistrăriaudio/video,fotografii;• fiședeobservare;• reflecțiialeelevuluipediverseteme;• decupajedinreviste,reproduceridepeinternet;• listebibliograficeșicomentariicuprivirelaanumitelucrări;• hărțicognitiveetc.2.Informațiireferitoarelaactivitateaînafaraclasei:– participarealaconcursurișcolare;– exempledesubiectedelaconcursurietc.
Existămaimultenivelurideanalizăaportofoliului[3,pag.150]:•• fiecareelementînparte,utilizândmetodeleobișnuitedeevaluare;•• niveluldecompetențăalelevului,prinraportareaproduselorrealizatelascopulpropus;•• progresulrealizatdeelevpeparcursulîntocmiriiportofoliului.
Evaluareaportofoliului:1)Structura,componența,diversitateaprobelor–3puncte;2)Calitateaconținutuluiștiințificalcomponentelor–3puncte;3)Dimensiuneaestetică–1punct;4)Graduldeorganizare,creativitate–1punct;5)Calitateaprezentăriișisusțineriiportofoliuluișiaopiniilorpersonale–1punct.Profesorulvaprezentaelevilorunmodeldeportofoliușivaprecizacriteriileînfunc-
țiedecarevarealizaapreciereaacestuia.
104
Avantajele utilizării portofoliului:• permiteapreciereaunortipurivariatederezultateșcolareșiaunorproduse
care,deregulă,nufacobiectulniciuneievaluări;• evidențiazăcuacuratețeprogresul înactivitateade învățareaelevilor,prin
raportarelaoperioadămaiîndelungată;• faciliteazăexprimareacreativășimanifestareaoriginalitățiispecificefiecărui
elev;• determinăangajareașiimplicareaefectivăaelevilorîndemersulevaluativ;• permiteidentificareapunctelorfortealeactivitățiifiecăruielev,darșiaas-
pectelorcepotfiîmbunătățite;• constituieunreperrelevantpentrudemersuriledediferențiereșiindividua-
lizareainstruirii;• cultivăresponsabilitateaelevilorpentrupropriaînvățareșipentrurezultatele
obținute;• nuinducestăriemoționalenegative,evaluareaavândcascopîmbunătățirea
activitățiișiaachizițiilorelevilor;• faciliteazădescoperireapersonalitățiielevuluișiautocunoașterea;• contribuiela:
•– dezvoltareacapacitățiideautoevaluare;•– dezvoltareacompetențelormetacognitive;•– dezvoltareacapacitățiideautilizatehnicispecificedemuncăintelectuală;•– dezvoltareacapacitățiideautiliza,aasocia,atransferadiversecunoștințe;•– dezvoltareacapacitățiiargumentative;•– dezvoltareacapacitățiidearealizaunprodus;•– dezvoltareacompetențelordecomunicare;•– dezvoltareaîncrederiiînpropriileforțeetc.
Dezavantajele utilizării portofoliului:• dificultățiînidentificareaunorcriteriipertinentedeevaluareholistică;• risculpreluăriiunorsarcinispecificeelaborăriiportofoliuluidecătrepărințietc.
Particularitățile evaluării/manifestării competențelorla diferite etape de învățare
Evaluareaunitățilordecompetențăcurriculareoferă informațiiesențialecadruluididactic,elevuluișipărințilordespreprocesuldeînvățare,carepotfiutilizatepentruafacilitadezvoltareaînprogresaelevului.Evaluareapoateserviuneilargivarietățideobiective,printrecaremenționăm:
105
– pentru a obține o descriere și înțelegere a progresului elevilor în dezvoltareacompetențelorlor;
– pentruaidentificaprogreseleactualealeelevilorșistabilireaobiectivelorulteri-oarealeînvățării,astfelîncâtpredareaulterioarăsăpoatăfiadaptată,permițândelevilorsăatingăacesteobiective;
– pentru a identificadificultățile specificede învățarepe care elevii le-ar puteaîntâmpina,astfelîncâtprogramululteriorsăpoatăfiadaptatpentruaajutaeleviisăledepășească.
Evaluareaunitățilordecompetențăestepartecomponentăaprocesuluideînvățare.Prinurmare,aceastavareflectavaloriledemocratice,varespectaîntotdeaunademni-tateașidrepturileelevului.Evaluareavafighidatădeurmătoarelereguligenerale:
• eleviinutrebuiesăfiesupușiunuistrespermanentprinevaluărilanesfârșit;• eleviiaudreptul la intimitateșiconfidențialitate, înspecial înceeacepriveștevalorileșiatitudinilelor;
• comunicareacuprecauțiearezultatelorevaluării,astfelîncâtsă-lîncurajezesăcontinueurmătorulniveldedezvoltare;
• feedbackuloferitelevilorartrebuisăseconcentrezemaidegrabăasuprarezulta-telorpozitivedecâtasupracelornegative;potexistacazurișisituațiiîncarenuartrebuiefectuateevaluări,deoarecesubiectelesuntpreasensibilepentruuniielevi.
Particularitățile evaluării prin descriptori de performanțăPentruacreșteobiectivitateașipreciziaevaluăriiîncadrulstudieriidisciplinei,este
oportunsăseutilizeze„Referențialuldeevaluarealcompetențelorspecificeformateelevilor”(Chișinău,2014,p.220-248).Acestdocumentvineînajutorulprofesoruluidefizicăcuprodusediverse,princaresevorconcretiza/măsuracompetențelespecificedisciplinei.Acestaconținecriteriiledeevaluareșiindicatoriideevaluarealeproduselor.Pentruevaluareacompetențelorspecificedisciplinei,sevaaplicasistemuldenotarearezultatelorcunotadela1–10.Descriptoriideperformanțăsuntenunțurilenormativ-valoricececonținactivitățileșiperformanțeleelevilor.Dacăounitatedecompetențăsestudiazăpeparcursulmaimultor lecții,măsurareaacesteiaseva realizaprinmaimulteactivități(verificareorală,probescrise,testeetc.)
Pentru evaluarea competențelor au fost elaborați descriptori pentru toate cele4competențespecificefizicii.Descriptoriioferăunsetdedescrieripozitivealecom-portamentelorobservabile, care indică faptul căopersoanăaatinsunanumitnivelde experiență într-o anumită competență/grup de competențe. Descriptorii au fostformulați în mod similar cumodul de formulare a „rezultatelor învățării”. Evaluări-
106
le bazate pe observarea comportamentelor specificate în descriptori pot dezvăluicompetențeleelevilor,dacăau loc într-operioadă rezonabilă și îndiferite situații.Oastfeldeevaluarepoateindicaunitățiledecompetențălacareprofesoriitrebuiesămailucreze.Deci,evaluareabazatăpedescriptoripoatefifolosităatâtînscopsumativ,câtșiformativ.
107
Bibliografie
1. Cadrul de referinţă al Curriculumului Naţional,2017.2. Codul Educaţiei al Republicii Moldova,2014,modificatLPnr.138din17.06.16,
MO184-192/01.07.16art.401,intratînvigoaredin23.11.2014.3. Concepţia educaţiei în Republica Moldova,2000.4. Evaluarea curriculumului naţional în învăţământul general. Studiu. Chișinău:
MECC,IȘE,2018.5. Fizica. Curriculum pentru învăţământul gimnazial: cl. a VI-a – a IX-a. Chișinău:
Lyceum,20106. Programul de modernizare a sistemului de învăţământ din Republica Moldova,
aprobatprinHotărâreadeGuvernnr.863din26august2005.7. Standarde de eficienţă a învăţării.Ministerul Educației al RepubliciiMoldova,
2012.8. Standardele de dotare minimă a cabinetelor la disciplinele şcolare în instituţiile de
învăţământ secundar general(aprobateprinordinulMECCnr.193din26.02.2019).9. Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020 „Educaţia 2020”,publi-
cată:21.11.2014înMonitorulOficialnr.345-351;art.nr.1014.10. Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităţilor şi competenţelor parentale pen-
tru anii 2016-2022,MECC,publicată:07.10.2016înMonitorulOficialnr.347-352,art.nr.1198.
11. Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficialnr.252-257,art.nr.963.
12. Strategia Naţională Educaţie pentru toţi, publicată: 15.04.2003 înMonitorulOficialnr.070,art.nr.441.
13. BalC.Didactica specialităţii tehnice.Cluj-Napoca,UTPRES,2007.14. BerindeA.Instruirea programată.Timişoara:EdituraFacla,1979.15. Cerghit I.Metode de învăţământ. Bucureşti: Editura didactică şi pedagogică,
1980.16. BucunN.,GuțuVl.,GhicovA.[etal.]Evaluarea curriculumului şcolar. Ghid meto-
dologic.Chișinău:IȘE,2017.17. CerghitI.Metode de învăţământ.Iași:EdituraPolirom,2006.18. CerghitI.,NeacşuI.,DobridorI.,NegreţI.-D.,Pânişoară,I.-O.Prelegeri pedago-
gice.Iași:EdituraPolirom,2001.
108
19. CerghitI.Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă.București:Edituradidacticăşipedagogică,1983.
20. CucosC.Pedagogie.Iași:EdituraPolirom,1998.21. IonescuM.Demersuri creative în predare şi învăţare.Cluj-Napoca:EdituraPresa
UniversitarăClujeană,2000.22. ManolescuM.Evaluarea şcolară; metode, tehnici, instrumente.București:Edi-
turaMeteorPress,2005.23. Stan C. Autoevaluarea şi evaluarea didactică. Cluj-Napoca: Editura Presa
Universitară,Clujeană,2000.24. StoicaA.,MihailR.Evaluarea educaţională. Inovaţii şi perspective. București:
EdituraHumanitas,2006.25. VoglerJ.(coord.)Evaluarea în învăţământul preuniversitar.Iași:EdituraPolirom.