Post on 10-Jul-2015
5/10/2018 Eu Nu Strivesc Corola de Minuni a Lumii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/eu-nu-strivesc-corola-de-minuni-a-lumii-55a0c5154ed93 1/3
De L Blaga
Publicata pentru prima data la 1 ianuarie 1919,in ziarul Glasul Bucovinei, poezia deschide vo
Poemele Luminii, aparut in luna aprilie a aceluias an.
Poet si folosof, Blaga creeaza 2 unversuri distincte - unul liric si altul speculativ - in care rega
numar comun de idei insa fara ca un plan sa-l determine pe celalalt. Poezia isi pastreaza
independenta, in sensul ca se explica pe sine. Filosofia lui Blaga e impregnata de poezie, in e
regasindu-se elemente ale fantasticului, sau a mitologicului sau un mod de a numi metaforic
notiuni abstracte. Puncte de contrast intre cele 2 domenii apar nu atat ca rezultat a circulati
ideilor dintrun plan in altul cat mai degraba ca manifestari independente a celuias mod de a
intelege universul.
"Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" e o arta poetica blagiana, ideile textului desprinde
suita de reprezentatii poetice sunt aceleasi cu ideile enuntate teoretic si sistematic in "cuno
luciferica", volumul integrat in "Triologia cunoasterii".In ambele situatii, Blaga sugereaza, inca cu mijloace diferite, aceeasi deosebire dintre gandi
logica/paradisiaca sau gandirea poetica/luciferica.
Structura si compozitie
Poezia apare ca o scurta conveisune. Blaga vorbeste despre atitudinea lui fata de tainele
universale, optand cu ferminate nu pentru cunoastrea lor pe cle rationala, ci pentru potenta
prin contemplarea nemijlocita a formelor concrete sub care se infatiseaza. Atitudinea aceas
evidenteaza nu atat opozitia filosofica intre rationalism si irationalism, cat o diferenta intre
gandirea rationala si cea poetica.Textul nu este conceptual, ci poetic. Poetul nu insira un numar de rationamente si de metaf
Eu - altii
Lumina mea - lumina altora
Corola de minuni a lumii - flori, ochi, buze, morminte
Marturisirea se organizeaza in jurul unor opozitii mereu organizate
Toti termenii au un sens figurat: pronumele personal "eu", cuvant cheie al textului, prin rep
sa obsedanta, il indica pe poet; "lumineaza" semnifica gandirea poetica, luciferica, in timp c
"lumina altora" desemneaza gandirea logica, paradisiaca; corola de minuni refleca misterele
universale, flori ochi buze reprezita infatisarile concrete ale misterelor.
Structura antitetica marcata prin termenii principali e adancita prin distributia verbelor. IN
propozitia in care subiectul e "eu", verbele predicative sunt :nu strivesc, nu ucid, nu sugrum
sporesc, iubesc. Pentru "lumina altora" exista un singur verb predicativ "sugruma" - dar prin
asociatii subintelese i se pot atasa si altele: striveste, ucide, nu sporeste, nu iubeste.
Actiunile exprimate de verbe reprezinta expresia metaforica a efectelor cunoasterii asupra s
necunoscute. Cunoasterea logica reduce misterele prin determinarea lor conceptuala, le "su
farmecul complet, individual, prin abstractizare. Cunoasterea poetica dimpotriva, conserva
concret al necunoscutului, il sporeste, proiectand in misterul lumii un inteles, un rost si valo
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii24 octombrie 2011
21:45
Romana Page 1
5/10/2018 Eu Nu Strivesc Corola de Minuni a Lumii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/eu-nu-strivesc-corola-de-minuni-a-lumii-55a0c5154ed93 2/3
poziei.
Pornind de la premisa ca termenul "ei" reprezinta cheie de intelegere a ideii poetice, tot tex
poate fi redus la 2 propozitii: "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii caci eu iubesc si flori si
buze si morminte". Atitudinea de protejare a misterelor e explicata prin iubire. Dar iubirea
la Blaga doar o functie sentimentala ci reprezinta mai mult decat un raport afectiv. E un inst
al cunoasterii, o cale de patruns in misterele lumii prin trairea nemijlocita a formelor lor tan
concrete, care se supun simnturilor.
Problema fundamentala pe care ne-o releva Blaga este ca poezia inseamna intuirea in concr
universului.
Textul e o arta poetica, ca act de marturisire a unui crez artistic si a unei conduite filosofice,
explica asezarea poemului in deschiderea intregii creatii poetice a lui Blaga. Creatia e un mij
intre "eu" (constiinta individuala) si lume. Sentimentul poetic e acela de contopire cu mister
universale; actul poetic transfigureaza, sporeste misterul, nu il reduce.
In operele sale lirice, Blaga asaza intotdeauna un plan filosofic secundar, ca Eminescu; orice
descriere, marturisire, notare a unei stari de spirit incearca revelarea unei idei, lirismul fiind
reflexiv.Poemul are o mare capacitate de a-si exprima plastic ideile, de a transmite elemente abstra
forme concrete, autorul devenind creatorul unor imagini neasteptate cu o putere unica de a
reflecta idei.
Versificatia are un aspect liber, existand doar un ritm interior ce se desfasoara in functie de
gandirea bruta a poetului.
Blaga a ales acest tipar dintro necesitate adanca, fiind cea mai adecvata forma, murmur al
sufletului in fata unor repetate uimiri.
Romana Page 2