ETICĂ JURIDICĂ

Universitatea Titu Maiorescu – Bucuresti

Lector.univ.dr. DANIEL FODOREAN

eticajuridicautm@gmail.com www.eticajuridicaromania.wordpress.com

NOTIUNI INTRODUCTIVE

Universitatea Titu Maiorescu – Bucuresti

  PRESUPOZITII

1. Orice absolvent al Facultatii de Drept este drept/corect.

2. Orice jurist este drept/corect.

3. Deci, Romania are o justiție corectă.

TERMINOLOGIE

ETICĂ

JURIDICĂ

DEONTOLOGIE

  TERMINOLOGIE

Ethos (gr)= obicei, morav, caracter

Jus/juris = drept justus = conform dreptului -- JUSTIȚIA

ARISTOTEL - Virtuți Etice

Justiţia este virtutea prin care fiecăruia i se acordă drepturile.

  TERMINOLOGIE

Deontos (gr.) Deontologia = știința datoriei

Deon (gr.)= Datorie

Logos (gr.) = Știință

  În mod simplu

Etica Juridică

1. SĂ FII MORAL!

2. SĂ ACȚIONEZI DREPT!

3. SĂ ÎȚI FACI DATORIA !

  OBIECTUL ETICII JURICIDE

RAPORT DE CONDIȚIONARE RECIPROCĂ

RAPORT DE COMPLEMENTARITATE

  DEFINITIE

Etica juridică este o ramură a ştiinţelor juridice care studiază conduita personală şi profesională a juristului pentru a-şi dobândi şi menţine respectul şi încrederea societăţii, cât şi manifestă preopcupare pentru etica normelor juridice.

  Caracterul Eticii Juridice ¨  Caracter ştiinţific

¨  Caracter interdisciplinar

¨  Caracter Holistic/ Integrator

¨  Caracter Particular / Specific

¨  Caracter normativ

  Caracterul Eticii Juridice Caracter ştiinţific

Etica juridică este o ramură a ştiinţelor juridice, fiind tratată ca o ştiinţă independentă; un sistem de norme morale aplicat la activitatea juridică .

Elucidează două categorii de probleme:

•  Teoretice - natura şi esenţa morală

•  Practice – principiile şi normele după care omul ar trebui să se conducă în viaţă

Metode de cercetare: •  Metoda speculativă •  Metoda empirică •  Metoda prospectivă

Caracter interdisciplinar

 

Caracterul Eticii Juridice

- Curs de filozofie

- Curs de teologie

- Curs de sociologie

Caracter Holistic/Integrator

 

Caracterul Eticii Juridice

- ţinteşte la o integrare a vieţii publice cu cea particulară;

persoana juristului cu profesia juristului

- ţinteşte la o integrare a aspectelor teoretice cu cele

practice

- ţineşte la o integrare a convingerilor cu conduita;

aspectele interne cu cele externe;

- ţinteşte la integrarea culturii juridice cu conştiinţa juridică

Caracter Particular/Specific

 

Caracterul Eticii Juridice

- Personalitatea juristului cu totalitatea calităţilor omeneşti şi profesionale

- Conceptul datoriei în conduita juristului

- Categoriile generale ale deontologiei ca bine şi rău, dreptate, adevăr, onoare, cinste, demnitate, libertate şi responsabilitate.

Caracter normativ Profesorului Mihai Bădescu – concepția lui Mircea Djuvara cu privire la raportul morală şi drept ....

”Cea mai importantă trăsătură comună dreptului şi moralei, este cea care determină specificitatea acestor două ştiinţe în raport cu celelalte ştiinţe sociale: normativitatea etică şi juridică.”

¨  Funcţia de conservare, apărare şi garantare a prezenţei valorilor etice fundamentale atât în conţinutul normelor juridice, cât şi la nivelul profesiilor juridice

¨  Funcția cognitivă ¨  Funcţia normativă ¨  Funcția persuasivă ¨  Funcția educativă

  Funcţiile eticii juridice

¨  Principiul răspunderii şi

responsabilităţii

¨  Principiul ordinii morale şi sociale

¨  Principiul echităţii şi justiţiei

¨  Principiul eticii integrate

  Principii specifice

PARTEA I ETICA PERSONALĂ

Universitatea Titu Maiorescu – Bucuresti

Ipoteza de lucru: Nu poți să obții rezultatele comportamentale dorite în

domeniul eticii profesionale fără o etică personală bună.

 

ÎNTREBĂRI FUNDAMENTALE ÎN DOMENIUL ETICII PERSONALE

1.  De ce să am un comportament etic?

2.  Cine stabilește ce este etic și ce nu este etic? 3. Cum se obține comportamentul etic? 4. Ce să fac pentru a-mi schimba comportamentul?

  ETICA PERSONALĂ – TEMATICĂ 1.  Rațiunea comportamentului

etic 2. Autoritatea și standardul etic. Analiza sistemelor etice 3. Procesul formării și dezvoltării profilului moral al personalității 4. Matricea schimbărilor etice

  ETICA PERSONALĂ – TEMATICĂ

Rațiunea comportamn

tului etic

Umanitatea și condția

etică Autoritatea în etică Formării și

dezvoltării profilului moral al

personalității

Matricea schimbării

etice

Reforma morală și

schimbprile sociale

De ce?

  Autoritatea în Etică AUTORITATEA

SECULARĂ / FILOZOFICĂ RELATIVISTE Autonomia Morală Sisteme etice nereligioase

RELIGIOASĂ/ DIVINĂ ABSOLUTISTE Porunca Divină Sisteme etice religioase

  Sisteme Etice

¨  Legitimitatea normatorului/legiuitorului

¨  Legitimitatea normei

Doua categorii de probleme:

Doua categorii de sisteme etice: RELATIVISTE

ABSOLUTISTE

AUTORITATE

  Sisteme Etice RELATIVISTE

ABSOLUTISTE

ceva ”care are o valoare dependentă de anumite condiții, de un sistem de referință etc.” DEX

ceva ”care este independent de orice condiții si relații, care nu este supus nici unei restricții, care nu are limite; necondiționat, perfect, desăvârșit” DEX

  Sisteme Etice RELATIVISTE

- Nu există standarde absolute, universale.

- Standardele etice diferă în funcție de comunitate și istorie. - Standardele sunt fundamentate pe filozofia umanistă.

- Sunt numite sisteme filozofice.

  Sisteme Etice ABSOLUTISTE

-  Există standarde absolute având un caracter universal și imperativ.

- Standardele etice vin din intuiția, conștiința și revelația divină.

- Standardele sunt fundamentate pe filozofia creaționistă.

- Sunt numite sisteme religioase.

  Sisteme Etice RELATIVISTE

1)Relativismul Cultural

2)Utilitarismul

3)Etica Situațională

  Sisteme Etice - Relativiste Relativismul Cultural

- Adevărul etic este condiționat de sistemul de valori și obiceiuri morale determinate de o anumită cultură.

- Fiecare societate își are propriul sistem moral.

- Nu exista standard ultim sau absolut de bine sau rău prin care sa poată fi judecată o anumită cultura

  Sisteme Etice - Relativiste Relativismul Cultural

•  John Dewey - părintele educației Americane

•  William Graham Sumner - Universitatea Yale.

Folkways

•  Melville J. Herskovits - Cultural Relativism

”judecățile sunt bazate pe experiență și experiența este interpretatș de fiecare în mod individual în termenii propriei lui culturi”

” filozofia lumii, stilurile de viață, binele, drepturile și moralitatea sunt produsul tradițiilor (unui grup social)”

  Sisteme Etice - Relativiste Relativismul Cultural

ADEVĂRAT SAU FALS ???

ANALIZĂ CRITICĂ

  Sisteme Etice - Relativiste Relativismul Cultural

AVANTAJE & DEZAVANTAJE

•  Un punct tare al acestui sistem etic este că nici o cultură nu deține monopolul asupra adevărului. Relativsimul cultural ne permite nouă să fim reținuți în judecați morale cu privire la practicile sociale ale altei culturi.

•  Slabiciunea relativismul cultural constă în faptul că nu dorește să evalueze valorile și practicile morale ale unei altei culturi, alunecând într-o toleranță excesivă.

• Relativismul cultural nu a reușit să explice afirmația paradoxală că valoarea și-ar găsi originea în non valoare deci, nu a reusit să explice care este prima cauză care a generat sistemul valorilor morale.

• Relativismul cultural ridică următaorea întrebare: Dacă valorile absolute nu există transcultural sau extern unui grup , cum poate o cultură diferită formată din diferite grupuri sociale să-și păstreze unitatea fără a se dezintegra?

  Sisteme Etice - Relativiste Utilitarism

- Un sistem ”teleologic” : telos (gr.) = sfârșit,scop

- Determină moralitatea prin intermediul rezultatelor; conceptul central este cel al utilității.

-  Întrebarea fundamentală pe care o ridică o abordare utilitarită a morale este: Care este beneficiul unei acțiuni?

  Sisteme Etice - Relativiste Utilitarism

•  Jeremy Bentham (1748-1832) – fondator

•  John Stuart Mill (1806-1873) – dezvoltă acest sistem filozofic

Introduction to the Principles of Morals and Legislation (1781)

Un sistem etic in jurul ideii de placere, zidind acest sistem pe hedonismul antic, care căuta împlinirea plăcerii și evitarea durerii fizice.

Cele mai morale acțiuni sunt acelea care maximizează plăcerea și minimalizează durerea, numit și ”calculus utilitarian”.

• Utilitarismul a condus la mentalitatea ”scopul scuză mijloacele”. Dacă această abordare este adevărată atunci Holocaustul a fost un lucru bun pentru că scop ultim a fost purificarea rasei umane. • Utilitarismul nu poate să faciliteze promovarea și protejarea dreptului minorităților datorită orientării spre obținerea celui mai mare bine pentru cei mai mulți, iar cei cei mai puțini nu mai contează. • Utilitarismul nu poate prevedea consecințele. Dacă moralitatea se bazează pe rezultate atunci noi ar trebui să fim omniscienți pentru a putea cu acuratețe să anticipăm rezultatele unei acțiuni. • Utilitarismul nu asigură o temelie obiectivă și consistentă pentru a judeca rezultatele pentru că rezultatele sunt mecanismul folosit pentru a judeca acțiunea în sine.

  Sisteme Etice - Relativiste

Etica situațională este o formă destul de populară a utilitarismului avându-l ca și promotor pe Joseph Fletcher (1905-1991) prin cartea sa Situation Ethics: The New Morality. Cu toate că a stiut faptul că etica situațională este în esența ei o etică utilitaristă el a înlocuit principiul plăcerii cu principiul dragostei.

Etica situațională

  Sisteme Etice - Relativiste

Etica situațională O analiză a acestui sistem etic a condus la următoarele concluzii: • La fel ca utilitarismul etica situațională tinde să definească moralitatea după mentalitate ”scopul scuză mijloacele”. • Etica situațională suferă de aceeași problemă a faptului că nu poate fii predictibilă în mod absolut cu privire la consecințe sau rezultate. Chiar Fletcher a recunoscut că ”noi nu putem întotdeauna să ghicim viitorul, dar chiar și așa noi suntem forțați să încercăm”. Joseph Fletcher, Situation Ethics: The New Morality, Westminster, Philadelphia, 1966, p. 136

  Sisteme Etice - Relativiste

  Sisteme Etice - Absolutiste ABSOLUTISTE

-  Există standarde absolute având un caracter universal și imperativ.

- Standardele etice vin din intuiția, conștiința și revelația divină.

- Standardele sunt fundamentate pe filozofia creaționistă.

- Sunt numite sisteme religioase.

  Sisteme Etice - Absolutiste

Depinde moralitata de religie?

  Sisteme Etice - Absolutiste Depinde moralitatea de religie?

DOUĂ RĂSPUNSURI POSIBILE :

a) Teza autonomiei

b) Teoria Poruncii Divine

•  Dreptatea și nedreptatea nu sunt bazate doar pur și simplu pe

voia lui Dumnezeu .

•  Moralitatea nu își are originea în Dumezeu.

•  În esență sunt argumente pentru a acționa fie într-un mod, fie în

alt mod, care ar putea fi percepute ca independent de voia lui

Dumnezeu

Teza autonomiei

  Sisteme Etice - Absolutiste

  Sisteme Etice - Absolutiste

Teoria Poruncii Divine

• Moralitatea își are originea în Dumnezeu

• Dreptatea morală înseamnă în mod simplu ”voința lui

Dumnezeu

• În mod esențial moralitatea se bazează pe voința divină și nu

pe un argument independente pentru acțiune.

  Sisteme Etice - Absolutiste

a)  Dumnezeu este unul singur, creator al cerurilor și

pământului și conduce lumea cu milă și dreptate;

b)  Torah este Cuvântului lui Dumnezeu către omenire;

c)  Cuvântul lui Dumnezeu a venit mai întîi la poporul

Israel.

IUDAISMUL

  Sisteme Etice - Absolutiste ISLAMUL

Fazlur Rahman oferă două argumente pentru urmarea eticii din Coran: ”Mai întâi musulmanii cred faptul că Coranul este Cuvântul lui Dumnezeu. În al doilea rând ei cred faptul că Coranul conține răspunsuri la toate problemele actuale și potențiale”[1] .

  Sisteme Etice - Absolutiste CREȘTINISM

Etica creștină are ca punct de plecare ipoteza că

Dumnezeu există și s-a revelat (descoperit) pe sine

umanității.

El a ales să se reveleze pe sine în natură, conștiința

umană și în persoana Mântuitorului Iisus.

Caracterul lui Dumnezeu este standardul ultim de bine

și rău, iar Biblia, cu toate că a fost scrisă cu mult timp

înainte, conține principii actuale și universale de evaluare a

moralității.

ȚINTA ETICII PERSONALE ȘI PROFESIONALE

COMPORTAMENTUL ETICO-JURIDIC

Cum ajungem să producem un astfel de comportament?

NORME COMPORTAMENT

Cum se transformă o normă în comportament etico-juridic?

ȚINTA ETICII PERSONALE ȘI PROFESIONALE

Prăpastia funcțională

I NTERNALIZARE

ALE LOR ALE NOASTRE

NORME COMPORTAMENT

Modalitati de internalizare:

ȚINTA ETICII PERSONALE ȘI PROFESIONALE

Prăpastia funcțională

I NTERNALIZARE

ALE LOR ALE NOASTRE

•  Constrângere

•  Convingere

•  Modelare

  ELEMENTE DEFINITORII ÎN INTERNALIZAREA NORMELOR

CONDUITA ETICO-JURIDICA

CONSTIINTA

DECIZIA ETICA

CARACTER

CONȘTIINȚA

Definiție și Modul de acțiune

CONȘTIINȚA

LEGEA MORALĂ

Definiție și Modul de acțiune

Norma obiectivă

Regula externă

CONȘTIINȚA MORALĂ

Norma subiectivă

Regula internă/nescrisă

Suneidesis Cunoaștere în raport cu

un standard moral

CONȘTIINȚĂ

Care din imaginiile de mai jos reprezintă cel mai bine rolul conștiinței morale în viața omului? De ce?

Martor

Mantetă de frână

Felurile Conștiinței morale

Funcțiile conștiinței se deosebesc după conținutul imperativelor lor sau după raportul acestora cu faptele omenești.

Felurile Conștiinței morale

Din punct de vedere al conținutului ei:

•  Conștiința obligatorie – când poruncește sau oprește

•  Conștiința permisivă sau sfătuitoare

Felurile Conștiinței morale

Din punct a rolului ei în raport cu legea morală :

•  Conștiința legiuitoare sau antecedentă

•  Conștiința judecătoare sau consecventă

Felurile Conștiinței morale

Conștiința legiuitoare sau antecedentă : •  Dreaptă •  Rătăcitoare •  Singură •  Îndoielnică

Felurile Conștiinței morale

Din punct de vedere al intensității funcționale : •  Trează •  Adormită •  Scrupuloasă •  Fariseică

O conştiinţă bună este ca o santinelă bună! Ea te păzeşte şi te avertizează când apar problemele!

EDUCAREA CONȘTIINȚEI MORALE

Poate fii educată conștiința morală?

EDUCAREA CONȘTIINȚEI MORALE

Eroările conștiinței își au izvorul în primul rând în ignoranță.

•  Invincibile – provine din împrejurări mai puternice decât voința subiectului

•  Vincibile – provine din împrejurări care pot fi înlăturate

EDUCAREA CONȘTIINȚEI MORALE

¨  Cunoașterea Legii Morale

o  Cunformarea la Legea Morale- punerea conștiinței sub autoritatea normei morale

o  Deprinderea cu decizii și conduita

EDUCAREA CONȘTIINȚEI MORALE

¨  FAMILIA

o  ALEGEREA UNUI MEDIU SĂNĂTOS

o  BISERICA

CONCLUZIE

¨  Omul are responsabilitatea de aș lăsa conștiința să fie educată în așa fel încât mereu să fie trează.

DECIZIA ETICĂ

A decide asupra unei acțiuni, asupra unei atitudini morale înseamnă a alege, a adopta o soluție dintre mai multe posibilități.

Dilema Etică

REZOLVAREA DILEMEI ETICE

CINCI FAZE ALE REZOLVĂRII DILEMEI ETICE

CE ESTE CARACTERUL?

¨  O MARCĂ SAU UN SIMBOL FOLOSITĂ ÎN ÎNREGISTRAREA LIMBII

- The New Century Dictionary of the English Language

CE ESTE CARACTERUL?

¨  SUMA TOTALĂ A TRĂSĂTURILOR DISTINCTIVE ALE UNEI PERSOANE

- The New Century Dictionary of the English Language

CE ESTE CARACTERUL?

¨  O MĂRTURIE A COMPORTAMENTULUI SAU OBICEIURILOR CUIVA…

- The New Century Dictionary of the English Language

Abraham Lincoln:

¨  “Caracterul este ca un copac şi reputaţia ca o umbră. Umbra este ceea ce credem că este, copacul reprezintă lucrul real.”

Nu subestima consecinţele alegerilor tale!