8/20/2019 Dia 04b l5 Vasile Cătălina

http://slidepdf.com/reader/full/dia-04b-l5-vasile-catalina 1/7

L5.Diagnosticarea sistemului de frânare

  Pentru activitatea de diagnosticare curentă a a sistemului de frânare,se utilizează cuprecădere standurile specializate.

  Încercările pe drum sunt în prezent efectuate în special pentru omologări de noiautomobile sau pentru verificarea men inerii performan elor tehnice de-a lungul uneiț ț

perioade mai lungi de fabricare a unui anumit tip de automobil.

  După criteriul metodei de realizare a efortului de solicitare a frânelor, standurilepot fi iner iale sau de for ă. În primul caz, solicitarea frânelor se realizează de cătreț țmase iner iale apar inând standului (volan i, aduse în prealabil la o anumită vitezăț ț ț

de rota ie. !tandurile de for ă folosesc motoare electrice pentru ac ionarea ro ilor înț ț ț ț

timpul frânării. În func ie de viteza de rulare simulată, aceste standuri pot fi" deț

viteză mică (#-$% &m'h de viteză medie ($%-)% &m'h i de viteză ridicată (la careșse pot simula viteze de până la $)% &m'h.

*oate aceste tipuri de standuri sunt prevăzute cu rulouri pe care se a eazășro ile aceleia i pun i ale automobilului, ro ile celorlalte pun i rămânând în contact cuț ș ț ț ț

pardoseala atelierului. După simularea, prin rotirea rulourilor, a vitezei de deplasaredorite, se ac ioneaza sistemul de frânare al automobilului i se măsoară for a deț ș ț

frânare pentru fiecare roată. 

!tandul de for ă cu rulouri are cea mai largă răspândire, datorită pre ului maiț țaccesibil în raport cu cel al celorlalte standuri, pericolului de accidentare mai scăzut

i posibilită ilor de realizare atât a diagnosticării stării tehnice generale cât i aș ț ș

diagnosticării pe elemente a sistemului de frânare.

+n astfel de stand este format din ) module identice, plasate simetric în raportcu aa longitudinală a automobilelor ce vor fi diagnosticate la respectivul post delucru. !chema constructivă a unui modul este prezentată în figura $.

lectromotorul asincron 1 antrenează prin intermediulcuplaului 2 reductorul 3 a cărui carcasă este montată pe lagăre. /omentul amplificat

de reductor este transmis printr-un alt cupla unuia din rulourile 5. 0cesta din urmăeste cuplat cu celălalt printr-o transmisie cu lanț 9. Pentru a se asigura o aderen ăț

maimă între roata automobilului 1 i rulourileș  5 confec ionate din o el (coeficient deț ț

aderen ă de %,2-%,1 sunt fie acoperite cu un strat de bazalt, beton sau materialeț

sintetice, fie respectivii cilindrii sunt prevăzu i cu proeminen e aiale.ț ț

3or a de apăsare a ro ii se transmite celor ) rulouri prin rezultantele radialeț ț

45si R'. 6a ac ionarea mecanisț mului de frânare al ro ii se dezvoltă for ele tangen ialeț ț ț

8/20/2019 Dia 04b l5 Vasile Cătălina

http://slidepdf.com/reader/full/dia-04b-l5-vasile-catalina 2/7

de frecare F'  fr  respectivF'  fr care, însumate, reprezintă for a de frânare penț tru roatarespectivă"

Figura 1

  F'fr + F'fr = F fr 

  F'f r  si F'f r  f r  ac ionând la o distan ă egală cu raza ruloului fa ă de aa de rota ie aț ț ț ț

acestuia, vor genera un moment de frânare"

  Mfr = (F'fr  + F'fr  ) Rrulou = F fr  Rrulou

  0cesta este aplicat la ie irea din reductor. Datorită raportului de transmitereș  ired iș

randamentului ηred   ale reductorului, între M j-r   i momentulș Mm produs deelectromotor eistă rela ia"ț

Mm = Mfr  / (ired ηred )

  Diferen a dintreț  M fr   iș  Mm ar trebui să fie preluată de suporturile carcaseireductorului. 0ceasta însă, fiind montată pe lagăre, tinde să se rotească necontrolat.

Pentru a împiedica acest lucru, pe carcasă este fiată tia 4 a cărei etremitate liberăse spriină pe un dispozitiv de măsurare a for ei de apăsareț  F. În această situa ie,țechilibrul momentelor ce ac ionează asupra reductorului este descris deț

ecua ia"ț   Mm+ F   ∙ l= Mfr ,

 în care l este bra ul for eiț ț  F (distan a de la for ă la aa de rota ie a carcaseiț ț ț

reductorului

8/20/2019 Dia 04b l5 Vasile Cătălina

http://slidepdf.com/reader/full/dia-04b-l5-vasile-catalina 3/7

  7locarea ro ilor în timpul încercării este un fenomen nedorit din două motive" eaț

conduce la reducerea coeficientului de aderen ă al ro ii la rulouri i, implicit, a for eiț ț ș ț

de frânare pe de altă parte, în momentul blocării ro ii apare tendin a de epulzare aț ț

ro ii automobilului de pe rulouri. 0cest efect devine evident în special la încercareaț

frânei de sta ionare care ac ionează, de regulă, asupra ro ilor unei singure pun i aț ț ț ț

automobilului celelalte ro i aflate pe podeaua atelierului nefiind frânate, se poatețproduce evacuarea automobilului de pe stand.

  Pentru a preveni acest fenomen, standul este prevazut cu rola 6 men inută înț

contact permanent cu roata automobilului de către for a elastică a arculuiț  8. 4olaeste prevăzută cu un traductor de mi care de rota ie, care va identifica cuș ț

promptitudine tendin a de blocare a ro ii. În acest moment se va emite o comandăț ț

care va reduce curentul de ecita ie al electromotorului, mic orând astfel momentulț șsău motor i prevenind epulzarea ro ilor automobilului de pe stand.ș ț

  !imultan se va aprinde o lampă de semnalizare la panoul standului, anun ând prinț

aceasta că testul s-a încheiat. !istemul electronic al standului va afi a valoareașmaimă a for ei de frânare înregistrată pentru fiecare din ro ile pun ii aflată la unț ț țmoment dat pe stand.

  Parametrii de diagnosticare sunt"

• !pa iul'distan a de frânare 8 este cel mai important parametru deț ț

diagnosticare• Decelera iaț

• ficacitatea sistemului de frânare"

 E=∑i=1

n

( F fri )max

G  ∙100 [ ]>50

• Dezechilibrul sistemului de frânare"

 D=| F frst 

− F frdr|

max ( F frst 

; F frdr) ∙100 [ ]<30

• 9valizarea ro ii"ț

O= F frmax

− F frmin

 F frmax

∙100 [ ]<30

• :oeficientul de amplificare al mecanismului de frânare"

 A=∑ F fr

 F  ped

;unde F  ped esteforța la pedală

  0ccelera ia are formula"ț

8/20/2019 Dia 04b l5 Vasile Cătălina

http://slidepdf.com/reader/full/dia-04b-l5-vasile-catalina 4/7

a=g ∙∑  F fr

G  [m /s2 ]

  4ezulatatele măsurătorilor efectuate în laborator pentru diferite presiuni alepneului i cu diferite încărcări sunt prezentate în tabelul $.ș

P[bar] G[kg] D[%] E[%] O[%] a[m/s2]

p1 = 1.5

;$ < $#=# )> )= #) ?1 > $% @%.)$

;)<$2#> )> )# ## $= > > @?.$?

;?<$@)@ ?$ )@ =1 ?2 1 > 11.2#

p2 = 2

;$<$#?= ?= )= 2% )? > > 1#.22

;)<$221 ?% )# 1@ =% > $$ 11.)

;?<$@$> ?) )@ =% )@ > $% 1).)#

p3 = 2.5

;$<$#=1 ?? )? 2$ =? $) $? #>.2)

;)<$21% ?@ )# ?# )# 2 $) 1=.@2

;?<$@$> ?) )1 22 ?@ 1 > 1).1@Tael 1

8/20/2019 Dia 04b l5 Vasile Cătălina

http://slidepdf.com/reader/full/dia-04b-l5-vasile-catalina 5/7

G1(1543) G2(1665) G3(1823)

0

20

40

60

80

100

120

P3

P2

P1

Figura 2 !aria ia de"ec#ilirului $% fu%c ie de greu&a&eț ț

G1(1540) G2(1665) G3(1825)

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

P3

P2

P1

Figura 3 !aria ia eficaci& ii $% fu%c ie de greu&a&eț ț ț

8/20/2019 Dia 04b l5 Vasile Cătălina

http://slidepdf.com/reader/full/dia-04b-l5-vasile-catalina 6/7

G1(1540) G2(1665) G3(1825)

0

50

100

150

200

250

P3

P2

P1

Figura 4 !aria ia accelera iei $% fu%c ie de greu&a&eț ț ț

P1 P2 P3

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

G3

G2

G1

Figura 5 !aria ia de"ec#ilirului $% fu%c ie de (resiu%eț ț

8/20/2019 Dia 04b l5 Vasile Cătălina

http://slidepdf.com/reader/full/dia-04b-l5-vasile-catalina 7/7

P1 P2 P3

0

50

100

150

200

250

300

G3

G2

G1