Dia 04b l5 Vasile Cătălina

7
8/20/2019 Dia 04b l5 Vasile Cătălina http://slidepdf.com/reader/full/dia-04b-l5-vasile-catalina 1/7 L5.Diagnosticarea sistemului de frânare  Pentru activitatea de diagnosticare curentă a a sistemului de frânare,se utilizează cu precădere standurile specializate.  Încercările pe drum sunt în prezent efectuate în special pentru omologări de noi automobile sau pentru verificarea men inerii performan elor tehnice de-a lungul unei ț ț perioade mai lungi de fabricare a unui anumit tip de automobil.  După criteriul metodei de realizare a efortului de solicitare a frânelor, standurile pot fi iner iale sau de for ă. În primul caz, solicitarea frânelor se realizează de către ț ț mase iner iale apar inând standului (volan i, aduse în prealabil la o anumită viteză ț ț ț de rota ie. !tandurile de for ă folosesc motoare electrice pentru ac ionarea ro ilor în ț ț ț ț timpul frânării. În func ie de viteza de rulare simulată, aceste standuri pot fi" de ț viteză mică (#-$% &m'h de viteză medie ($%-)% &m'h i de viteză ridicată (la care ș se pot simula viteze de până la $)% &m'h. *oate aceste tipuri de standuri sunt prevăzute cu rulouri pe care se a ează ș ro ile aceleia i pun i ale automobilului, ro ile celorlalte pun i rămânând în contact cu ț ș ț ț ț pardoseala atelierului. După simularea, prin rotirea rulourilor, a vitezei de deplasare dorite, se ac ioneaza sistemul de frânare al automobilului i se măsoară for a de ț ș ț frânare pentru fiecare roată.  !tandul de for ă cu rulouri are cea mai largă răspândire, datorită pre ului mai ț ț accesibil în raport cu cel al celorlalte standuri, pericolului de accidentare mai scăzut i posibilită ilor de realizare atât a diagnosticării stării tehnice generale cât i a ș ț ș diagnosticării pe elemente a sistemului de frânare. +n astfel de stand este format din ) module identice, plasate simetric în raport cu aa longitudinală a automobilelor ce vor fi diagnosticate la respectivul post de lucru. !chema constructivă a unui modul este prezentată în figura $. lectromotorul asincron 1 antrenează prin intermediul cuplaului 2 reductorul 3 a cărui carcasă este montată pe lagăre. /omentul amplificat de reductor este transmis printr-un alt cupla unuia din rulourile 5. 0cesta din urmă este cuplat cu celălalt printr-o transmisie cu lanț 9. Pentru a se asigura o aderen ă ț maimă între roata automobilului 1 i rulourile ș  5 confec ionate din o el (coeficient de ț ț aderen ă de %,2-%,1 sunt fie acoperite cu un strat de bazalt, beton sau materiale ț sintetice, fie respectivii cilindrii sunt prevăzu i cu proeminen e aiale. ț ț 3or a de apăsare a ro ii se transmite celor ) rulouri prin rezultantele radiale ț ț 45si R'. 6a ac ionarea mecanis ț mului de frânare al ro ii se dezvoltă for ele tangen iale ț ț ț

Transcript of Dia 04b l5 Vasile Cătălina

Page 1: Dia 04b l5 Vasile Cătălina

8/20/2019 Dia 04b l5 Vasile Cătălina

http://slidepdf.com/reader/full/dia-04b-l5-vasile-catalina 1/7

L5.Diagnosticarea sistemului de frânare

  Pentru activitatea de diagnosticare curentă a a sistemului de frânare,se utilizează cuprecădere standurile specializate.

  Încercările pe drum sunt în prezent efectuate în special pentru omologări de noiautomobile sau pentru verificarea men inerii performan elor tehnice de-a lungul uneiț ț

perioade mai lungi de fabricare a unui anumit tip de automobil.

  După criteriul metodei de realizare a efortului de solicitare a frânelor, standurilepot fi iner iale sau de for ă. În primul caz, solicitarea frânelor se realizează de cătreț țmase iner iale apar inând standului (volan i, aduse în prealabil la o anumită vitezăț ț ț

de rota ie. !tandurile de for ă folosesc motoare electrice pentru ac ionarea ro ilor înț ț ț ț

timpul frânării. În func ie de viteza de rulare simulată, aceste standuri pot fi" deț

viteză mică (#-$% &m'h de viteză medie ($%-)% &m'h i de viteză ridicată (la careșse pot simula viteze de până la $)% &m'h.

*oate aceste tipuri de standuri sunt prevăzute cu rulouri pe care se a eazășro ile aceleia i pun i ale automobilului, ro ile celorlalte pun i rămânând în contact cuț ș ț ț ț

pardoseala atelierului. După simularea, prin rotirea rulourilor, a vitezei de deplasaredorite, se ac ioneaza sistemul de frânare al automobilului i se măsoară for a deț ș ț

frânare pentru fiecare roată. 

!tandul de for ă cu rulouri are cea mai largă răspândire, datorită pre ului maiț țaccesibil în raport cu cel al celorlalte standuri, pericolului de accidentare mai scăzut

i posibilită ilor de realizare atât a diagnosticării stării tehnice generale cât i aș ț ș

diagnosticării pe elemente a sistemului de frânare.

+n astfel de stand este format din ) module identice, plasate simetric în raportcu aa longitudinală a automobilelor ce vor fi diagnosticate la respectivul post delucru. !chema constructivă a unui modul este prezentată în figura $.

lectromotorul asincron 1 antrenează prin intermediulcuplaului 2 reductorul 3 a cărui carcasă este montată pe lagăre. /omentul amplificat

de reductor este transmis printr-un alt cupla unuia din rulourile 5. 0cesta din urmăeste cuplat cu celălalt printr-o transmisie cu lanț 9. Pentru a se asigura o aderen ăț

maimă între roata automobilului 1 i rulourileș  5 confec ionate din o el (coeficient deț ț

aderen ă de %,2-%,1 sunt fie acoperite cu un strat de bazalt, beton sau materialeț

sintetice, fie respectivii cilindrii sunt prevăzu i cu proeminen e aiale.ț ț

3or a de apăsare a ro ii se transmite celor ) rulouri prin rezultantele radialeț ț

45si R'. 6a ac ionarea mecanisț mului de frânare al ro ii se dezvoltă for ele tangen ialeț ț ț

Page 2: Dia 04b l5 Vasile Cătălina

8/20/2019 Dia 04b l5 Vasile Cătălina

http://slidepdf.com/reader/full/dia-04b-l5-vasile-catalina 2/7

de frecare F'  fr  respectivF'  fr care, însumate, reprezintă for a de frânare penț tru roatarespectivă"

Figura 1

  F'fr + F'fr = F fr 

  F'f r  si F'f r  f r  ac ionând la o distan ă egală cu raza ruloului fa ă de aa de rota ie aț ț ț ț

acestuia, vor genera un moment de frânare"

  Mfr = (F'fr  + F'fr  ) Rrulou = F fr  Rrulou

  0cesta este aplicat la ie irea din reductor. Datorită raportului de transmitereș  ired iș

randamentului ηred   ale reductorului, între M j-r   i momentulș Mm produs deelectromotor eistă rela ia"ț

Mm = Mfr  / (ired ηred )

  Diferen a dintreț  M fr   iș  Mm ar trebui să fie preluată de suporturile carcaseireductorului. 0ceasta însă, fiind montată pe lagăre, tinde să se rotească necontrolat.

Pentru a împiedica acest lucru, pe carcasă este fiată tia 4 a cărei etremitate liberăse spriină pe un dispozitiv de măsurare a for ei de apăsareț  F. În această situa ie,țechilibrul momentelor ce ac ionează asupra reductorului este descris deț

ecua ia"ț   Mm+ F   ∙ l= Mfr ,

 în care l este bra ul for eiț ț  F (distan a de la for ă la aa de rota ie a carcaseiț ț ț

reductorului

Page 3: Dia 04b l5 Vasile Cătălina

8/20/2019 Dia 04b l5 Vasile Cătălina

http://slidepdf.com/reader/full/dia-04b-l5-vasile-catalina 3/7

  7locarea ro ilor în timpul încercării este un fenomen nedorit din două motive" eaț

conduce la reducerea coeficientului de aderen ă al ro ii la rulouri i, implicit, a for eiț ț ș ț

de frânare pe de altă parte, în momentul blocării ro ii apare tendin a de epulzare aț ț

ro ii automobilului de pe rulouri. 0cest efect devine evident în special la încercareaț

frânei de sta ionare care ac ionează, de regulă, asupra ro ilor unei singure pun i aț ț ț ț

automobilului celelalte ro i aflate pe podeaua atelierului nefiind frânate, se poatețproduce evacuarea automobilului de pe stand.

  Pentru a preveni acest fenomen, standul este prevazut cu rola 6 men inută înț

contact permanent cu roata automobilului de către for a elastică a arculuiț  8. 4olaeste prevăzută cu un traductor de mi care de rota ie, care va identifica cuș ț

promptitudine tendin a de blocare a ro ii. În acest moment se va emite o comandăț ț

care va reduce curentul de ecita ie al electromotorului, mic orând astfel momentulț șsău motor i prevenind epulzarea ro ilor automobilului de pe stand.ș ț

  !imultan se va aprinde o lampă de semnalizare la panoul standului, anun ând prinț

aceasta că testul s-a încheiat. !istemul electronic al standului va afi a valoareașmaimă a for ei de frânare înregistrată pentru fiecare din ro ile pun ii aflată la unț ț țmoment dat pe stand.

  Parametrii de diagnosticare sunt"

• !pa iul'distan a de frânare 8 este cel mai important parametru deț ț

diagnosticare• Decelera iaț

• ficacitatea sistemului de frânare"

 E=∑i=1

n

( F fri )max

G  ∙100 [ ]>50

• Dezechilibrul sistemului de frânare"

 D=| F frst 

− F frdr|

max ( F frst 

; F frdr) ∙100 [ ]<30

• 9valizarea ro ii"ț

O= F frmax

− F frmin

 F frmax

∙100 [ ]<30

• :oeficientul de amplificare al mecanismului de frânare"

 A=∑ F fr

 F  ped

;unde F  ped esteforța la pedală

  0ccelera ia are formula"ț

Page 4: Dia 04b l5 Vasile Cătălina

8/20/2019 Dia 04b l5 Vasile Cătălina

http://slidepdf.com/reader/full/dia-04b-l5-vasile-catalina 4/7

a=g ∙∑  F fr

G  [m /s2 ]

  4ezulatatele măsurătorilor efectuate în laborator pentru diferite presiuni alepneului i cu diferite încărcări sunt prezentate în tabelul $.ș

P[bar] G[kg] D[%] E[%] O[%] a[m/s2]

p1 = 1.5

;$ < $#=# )> )= #) ?1 > $% @%.)$

;)<$2#> )> )# ## $= > > @?.$?

;?<$@)@ ?$ )@ =1 ?2 1 > 11.2#

p2 = 2

;$<$#?= ?= )= 2% )? > > 1#.22

;)<$221 ?% )# 1@ =% > $$ 11.)

;?<$@$> ?) )@ =% )@ > $% 1).)#

p3 = 2.5

;$<$#=1 ?? )? 2$ =? $) $? #>.2)

;)<$21% ?@ )# ?# )# 2 $) 1=.@2

;?<$@$> ?) )1 22 ?@ 1 > 1).1@Tael 1

Page 5: Dia 04b l5 Vasile Cătălina

8/20/2019 Dia 04b l5 Vasile Cătălina

http://slidepdf.com/reader/full/dia-04b-l5-vasile-catalina 5/7

G1(1543) G2(1665) G3(1823)

0

20

40

60

80

100

120

P3

P2

P1

Figura 2 !aria ia de"ec#ilirului $% fu%c ie de greu&a&eț ț

G1(1540) G2(1665) G3(1825)

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

P3

P2

P1

Figura 3 !aria ia eficaci& ii $% fu%c ie de greu&a&eț ț ț

Page 6: Dia 04b l5 Vasile Cătălina

8/20/2019 Dia 04b l5 Vasile Cătălina

http://slidepdf.com/reader/full/dia-04b-l5-vasile-catalina 6/7

G1(1540) G2(1665) G3(1825)

0

50

100

150

200

250

P3

P2

P1

Figura 4 !aria ia accelera iei $% fu%c ie de greu&a&eț ț ț

P1 P2 P3

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

G3

G2

G1

Figura 5 !aria ia de"ec#ilirului $% fu%c ie de (resiu%eț ț

Page 7: Dia 04b l5 Vasile Cătălina

8/20/2019 Dia 04b l5 Vasile Cătălina

http://slidepdf.com/reader/full/dia-04b-l5-vasile-catalina 7/7

P1 P2 P3

0

50

100

150

200

250

300

G3

G2

G1