Dia 04b l5 Vasile Cătălina
-
Upload
catalina-vasile -
Category
Documents
-
view
213 -
download
0
Transcript of Dia 04b l5 Vasile Cătălina
8/20/2019 Dia 04b l5 Vasile Cătălina
http://slidepdf.com/reader/full/dia-04b-l5-vasile-catalina 1/7
L5.Diagnosticarea sistemului de frânare
Pentru activitatea de diagnosticare curentă a a sistemului de frânare,se utilizează cuprecădere standurile specializate.
Încercările pe drum sunt în prezent efectuate în special pentru omologări de noiautomobile sau pentru verificarea men inerii performan elor tehnice de-a lungul uneiț ț
perioade mai lungi de fabricare a unui anumit tip de automobil.
După criteriul metodei de realizare a efortului de solicitare a frânelor, standurilepot fi iner iale sau de for ă. În primul caz, solicitarea frânelor se realizează de cătreț țmase iner iale apar inând standului (volan i, aduse în prealabil la o anumită vitezăț ț ț
de rota ie. !tandurile de for ă folosesc motoare electrice pentru ac ionarea ro ilor înț ț ț ț
timpul frânării. În func ie de viteza de rulare simulată, aceste standuri pot fi" deț
viteză mică (#-$% &m'h de viteză medie ($%-)% &m'h i de viteză ridicată (la careșse pot simula viteze de până la $)% &m'h.
*oate aceste tipuri de standuri sunt prevăzute cu rulouri pe care se a eazășro ile aceleia i pun i ale automobilului, ro ile celorlalte pun i rămânând în contact cuț ș ț ț ț
pardoseala atelierului. După simularea, prin rotirea rulourilor, a vitezei de deplasaredorite, se ac ioneaza sistemul de frânare al automobilului i se măsoară for a deț ș ț
frânare pentru fiecare roată.
!tandul de for ă cu rulouri are cea mai largă răspândire, datorită pre ului maiț țaccesibil în raport cu cel al celorlalte standuri, pericolului de accidentare mai scăzut
i posibilită ilor de realizare atât a diagnosticării stării tehnice generale cât i aș ț ș
diagnosticării pe elemente a sistemului de frânare.
+n astfel de stand este format din ) module identice, plasate simetric în raportcu aa longitudinală a automobilelor ce vor fi diagnosticate la respectivul post delucru. !chema constructivă a unui modul este prezentată în figura $.
lectromotorul asincron 1 antrenează prin intermediulcuplaului 2 reductorul 3 a cărui carcasă este montată pe lagăre. /omentul amplificat
de reductor este transmis printr-un alt cupla unuia din rulourile 5. 0cesta din urmăeste cuplat cu celălalt printr-o transmisie cu lanț 9. Pentru a se asigura o aderen ăț
maimă între roata automobilului 1 i rulourileș 5 confec ionate din o el (coeficient deț ț
aderen ă de %,2-%,1 sunt fie acoperite cu un strat de bazalt, beton sau materialeț
sintetice, fie respectivii cilindrii sunt prevăzu i cu proeminen e aiale.ț ț
3or a de apăsare a ro ii se transmite celor ) rulouri prin rezultantele radialeț ț
45si R'. 6a ac ionarea mecanisț mului de frânare al ro ii se dezvoltă for ele tangen ialeț ț ț
8/20/2019 Dia 04b l5 Vasile Cătălina
http://slidepdf.com/reader/full/dia-04b-l5-vasile-catalina 2/7
de frecare F' fr respectivF' fr care, însumate, reprezintă for a de frânare penț tru roatarespectivă"
Figura 1
F'fr + F'fr = F fr
F'f r si F'f r f r ac ionând la o distan ă egală cu raza ruloului fa ă de aa de rota ie aț ț ț ț
acestuia, vor genera un moment de frânare"
Mfr = (F'fr + F'fr ) Rrulou = F fr Rrulou
0cesta este aplicat la ie irea din reductor. Datorită raportului de transmitereș ired iș
randamentului ηred ale reductorului, între M j-r i momentulș Mm produs deelectromotor eistă rela ia"ț
Mm = Mfr / (ired ηred )
Diferen a dintreț M fr iș Mm ar trebui să fie preluată de suporturile carcaseireductorului. 0ceasta însă, fiind montată pe lagăre, tinde să se rotească necontrolat.
Pentru a împiedica acest lucru, pe carcasă este fiată tia 4 a cărei etremitate liberăse spriină pe un dispozitiv de măsurare a for ei de apăsareț F. În această situa ie,țechilibrul momentelor ce ac ionează asupra reductorului este descris deț
ecua ia"ț Mm+ F ∙ l= Mfr ,
în care l este bra ul for eiț ț F (distan a de la for ă la aa de rota ie a carcaseiț ț ț
reductorului
8/20/2019 Dia 04b l5 Vasile Cătălina
http://slidepdf.com/reader/full/dia-04b-l5-vasile-catalina 3/7
7locarea ro ilor în timpul încercării este un fenomen nedorit din două motive" eaț
conduce la reducerea coeficientului de aderen ă al ro ii la rulouri i, implicit, a for eiț ț ș ț
de frânare pe de altă parte, în momentul blocării ro ii apare tendin a de epulzare aț ț
ro ii automobilului de pe rulouri. 0cest efect devine evident în special la încercareaț
frânei de sta ionare care ac ionează, de regulă, asupra ro ilor unei singure pun i aț ț ț ț
automobilului celelalte ro i aflate pe podeaua atelierului nefiind frânate, se poatețproduce evacuarea automobilului de pe stand.
Pentru a preveni acest fenomen, standul este prevazut cu rola 6 men inută înț
contact permanent cu roata automobilului de către for a elastică a arculuiț 8. 4olaeste prevăzută cu un traductor de mi care de rota ie, care va identifica cuș ț
promptitudine tendin a de blocare a ro ii. În acest moment se va emite o comandăț ț
care va reduce curentul de ecita ie al electromotorului, mic orând astfel momentulț șsău motor i prevenind epulzarea ro ilor automobilului de pe stand.ș ț
!imultan se va aprinde o lampă de semnalizare la panoul standului, anun ând prinț
aceasta că testul s-a încheiat. !istemul electronic al standului va afi a valoareașmaimă a for ei de frânare înregistrată pentru fiecare din ro ile pun ii aflată la unț ț țmoment dat pe stand.
Parametrii de diagnosticare sunt"
• !pa iul'distan a de frânare 8 este cel mai important parametru deț ț
diagnosticare• Decelera iaț
• ficacitatea sistemului de frânare"
E=∑i=1
n
( F fri )max
G ∙100 [ ]>50
• Dezechilibrul sistemului de frânare"
D=| F frst
− F frdr|
max ( F frst
; F frdr) ∙100 [ ]<30
• 9valizarea ro ii"ț
O= F frmax
− F frmin
F frmax
∙100 [ ]<30
• :oeficientul de amplificare al mecanismului de frânare"
A=∑ F fr
F ped
;unde F ped esteforța la pedală
0ccelera ia are formula"ț
8/20/2019 Dia 04b l5 Vasile Cătălina
http://slidepdf.com/reader/full/dia-04b-l5-vasile-catalina 4/7
a=g ∙∑ F fr
G [m /s2 ]
4ezulatatele măsurătorilor efectuate în laborator pentru diferite presiuni alepneului i cu diferite încărcări sunt prezentate în tabelul $.ș
P[bar] G[kg] D[%] E[%] O[%] a[m/s2]
p1 = 1.5
;$ < $#=# )> )= #) ?1 > $% @%.)$
;)<$2#> )> )# ## $= > > @?.$?
;?<$@)@ ?$ )@ =1 ?2 1 > 11.2#
p2 = 2
;$<$#?= ?= )= 2% )? > > 1#.22
;)<$221 ?% )# 1@ =% > $$ 11.)
;?<$@$> ?) )@ =% )@ > $% 1).)#
p3 = 2.5
;$<$#=1 ?? )? 2$ =? $) $? #>.2)
;)<$21% ?@ )# ?# )# 2 $) 1=.@2
;?<$@$> ?) )1 22 ?@ 1 > 1).1@Tael 1
8/20/2019 Dia 04b l5 Vasile Cătălina
http://slidepdf.com/reader/full/dia-04b-l5-vasile-catalina 5/7
G1(1543) G2(1665) G3(1823)
0
20
40
60
80
100
120
P3
P2
P1
Figura 2 !aria ia de"ec#ilirului $% fu%c ie de greu&a&eț ț
G1(1540) G2(1665) G3(1825)
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
P3
P2
P1
Figura 3 !aria ia eficaci& ii $% fu%c ie de greu&a&eț ț ț
8/20/2019 Dia 04b l5 Vasile Cătălina
http://slidepdf.com/reader/full/dia-04b-l5-vasile-catalina 6/7
G1(1540) G2(1665) G3(1825)
0
50
100
150
200
250
P3
P2
P1
Figura 4 !aria ia accelera iei $% fu%c ie de greu&a&eț ț ț
P1 P2 P3
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
G3
G2
G1
Figura 5 !aria ia de"ec#ilirului $% fu%c ie de (resiu%eț ț
8/20/2019 Dia 04b l5 Vasile Cătălina
http://slidepdf.com/reader/full/dia-04b-l5-vasile-catalina 7/7
P1 P2 P3
0
50
100
150
200
250
300
G3
G2
G1